Daunatorii Care Produc Pagube In Unele Culturi Horticole Si Masurile de Prevenire Si Combatere Aplicate

Daunatorii care produc pagube in unele culturi horticole si masurile de prevenire si combatere aplicate

Cuprins

Cam acesta ar fi in mare cuprinsul.
PARTEA I – Consideratii generale

INTRODUCERE .
Cap.1 Stadiul actual al cercetarilor pe plan mondial și la noi in tara

Cap.2 Cadrul natural

PARTEA A II-a – Contributii proprii 
Cap 3.Scop, objective, material și metode de cercetare 
4.1. Scop 
4.2. Objective

4.3. Cuantificarca tacului produs de daunatori(calculul unor indici, scan de estimare, praguri economice de daunare etc 
4.4. Metodele utilizate
Cap4. Rezultate obtinute
5.1.Istoricul societatii —
5.2.Dotare 
5.3.Structura culturilor pentru 2014 -2015
5.4.Conditiile climatice 5.5.Soiuri cultivate sau hibrizi in cadrul Societatii, cu descrierea acestora
.5.5.Daunatorii semnalati in cadrul Societatii cu descrierea lor(in functie de cultura)

5.7.Scheme de tratamente din literatura de specialitate
5.8.Avertizarile emise de CPP din zona(tabel si comentarii la tabel), pe 2 ani. 
5.9.Tratamentele efectuate la Societate(tabel comentarii) pe 2 ani 
CONCLUZII

1. In legătura cu cultura respectivă
2.Conditiile climatice ale anilor de studii 
3.Conditiile din Societate structura culturilor dotarea ,tehnologia aplicata. 
4.Dăunătorii (semnalați pagubele din cadrul Societatii in anii de observații) 
5.Scheme de tratament din literature. 
6.Avertizarile emise în cei 2 ani. 
7.Tratamentele efectuate in cei 2 ani de observatii

PARTEA I

Consideratii generale

Introducere

In Romania horticultura constituie o activitate traditionala, de mare importanta economic, dezvoltata de-a lungul vremii, ca rezultat al condiiilor naturale favorabile pe care le gaseste, mai ales in zonele de sud, sud-est, vest, Moldova, Dobrogea si centrul Transilvaniei. Productia horticola a Romaniei ajunge la aproximativ 4.900.000 tone anual din care 35% legume si pepeni, 35% cartofi, 15% struguri, 15-20% fructe, produse in 98% in sectorul privat.

In ceea ce priveste consumul mediu/cap de locuitor /an, acesta este de 110 kg.

Horticultura este o indeletnicire foarte veche pe Terra, denumirea ei provenind din latinescul hortus care inseamna gradină și cultor, cel care lucreaza pămantul. De aici vine denumirea de Horticultor, adică cel care se ocupa cu plantele și culturile. Romanii se ocupau cu grădinaritul și cultivau ceapa, morcovii, ridichea și alte legume. Horticultura s-a practicat inca din anul 1900. Culturile agricole periurbane formeaza un peisaj cu totul inedit in zona oraselor deoarece se imbina culturile de pomi, legume, fructe și flori.

Raportata la PIB, valoarea productiei de fructe si legume a fost in 2006 de 3,09 % (1,13% pentru fructe si 1,96% pentru legume). Analizand productiile medii in ultimii trei ani, raportat la totalul productiei de fructe si legume al Uniunii Europene, au rezultat urmatoarele:

fructe: Romania produce 9,3% din productia de prune, 3,6% din productia de mere si 2,2% din productia de cirese, productia celorlalte fructe reprezentand mai putin de 1%;

legume: Romania produce 22,8% din productia de pepeni verzi si galbeni, 17,9% din productia de varza, 12,3% din productia de vinete 4,9% din productia de ceapa, productia celorlalte legume reprezentand mai putin de 3% din productia comunitara (productia de tomate reprezinta 2,1% din productia comunitara).

Așadar, avem inca un potențial de valorificat ce poate prezenta o nisa prin procentele ridicate de productie din cantitatile totale ale UE, de exemplu, la pepeni verzi si galbeni, varza, vinete, ceapa.

Daca nu ar exista dăunatori culturile horticole ar fi mult mai productive și am avea o țară foarte bine dezvoltara și cu un PIB mult mai mare. Datorită dăunatorilor producția scade, dar cu toate acestea suntem norocoși ca avem produse cu care putem să combatem acesti daunatori.

“Revoluția verde” a atras atenția asupra rolului deosebit pe care îl poate avea mate-rialul biologic în realizarea producțiilor vegetale. S-au creat soiuri și hibrizi cu potențial de producție tot mai ridicat și în strânsă corelație cu aceasta, s-au elaborat și promovat tehnologii de cultură adecvate Ritmul ridicat de creștere a populației lumii, obligă la exploatarea cât mai eficientă a posibilităților existente, la identificarea și promovarea unor soluții noi, mai performante de sporire a producției vegetale. Ramuri ale horticulturii care sunt mai mult sau mai puțin dezvoltate sunt :

pomicultura

viticultura

oenologia

legumicultura

floricultura

arhitectura peisagera

dendrologia

Capitolul 1

Legumicultura este una dintre cele mai importante și complexe direcții de specializare a producției vegetale și are ca trăsaturi specifice diversitatea mare a plantelor cultivate și dinamismul datorat unor tehnologii moderne și unor soiuri noi de hibrizi. Deși dupa 1990, numeroși autori , cadre didctice și cercetatori de prestigiu au scris lucrări de specialitate în care sunt prezentate aspecte noi privind tehnologiile legumicole, unele dintre acestea fac referiri parțiale,fie la principiile generale, fie la cultura unor specii în anumite siseme: camp, spații protejate și forțate.

Denumirea de lugmicultura provinde de la cuvintele de origine latina „legumen” vegetale cultivate pentru hrana pămantului și „cultura” priceperea de a îngriji pămantul. Legumicultura este una dinre ocupațiile cele mai vechi, ea s-a dezvoltat in epoca modernă, concomitent cu progresul tehnologiei. În acest fel, legumicultura s-a dezvoltat si s-a desprins de fitotehnie care se ocupa cu particularitățile culturilor agricole.

În prezent prin legumicultură se intelege o grupa de plante alimentare, de la care se utlizează diferite organe : frunze, rădăcini, tulpini, muguri, bulbi, tubercuri, infloreșcențe, lastari, fructe, semințe.

Pe plan mondial se găsesc aproximativ 250-1000 de specii de specii erbacee sub denumirea de legume, de la plante inferioare pana la plante superioare. Unele dintre ele au o importanță alimentară și economica deosebită și ocupa suprafețe mari de cultură (cartofi, varză, tomate, ceapă etc.), în timp ce altele sunt cultivate pe supratețe mai mici (ștevia, păpădia, urzica etc), sau al costului de producție ridicat (sparanghel, andive, ciuperci).

În țara noastră sortimentul de plante legumicole este destul de redus, fiind reprezentat de aproximativ de 70 de specii și varietați. Aceste plante legumicole se cultiva pentru valoarea lor nutritiva sau economica ridicată, a tradiției de consum și a cererii pe piață. Ținand cont de obiectivele principale a legumiculturii aceasta poate fi definită ca știința care se ocupă cu studierea și cunoașterea aspectelor biologice și ecologice ale plantelor, determinarea unei producții mari mari eșalonate în tot cursul anului, de calitate superioara, în condiții de eficiența economică.

Obiectivele legumiculturii sunt :

– acoperirea cerințelor populației pentru consumul de legume

– eșalonarea producției pe tot anul

– diversificarea continua a producției

– organizarea și producerea legumelor pentru export

– practicarea unor tehnologii moderne

– pregătirea profesionala și manageriala a specialiștilor

– cunoașterea parghiilor de integrare pe orizontală și pe verticală a procesului de producție

– adaptarea la un sistem legislativ și managerial îmbunatațit care sa creeze cadrul desfașurarii unei activitați productive.

In această lucrare am ales sa vorbim despre cultura de ardei. Ardeiul – Capsicum annuum-este originar din America de Sud .La noi in tara se cultivain toate zonele cu exceptia celor submontane Ponderea cea mai mareo detin zonele din sud , sud-est si sud vestul tarii.

Se cultiva pentru fructele sale care au o valoarealimentara ridicata mai ales prin continutul mare in vkiitamina C si A .Se folosesc in consum ca salata, la prepararea diferitelor mancaruri si in industria conservelor.. „Unele specii și varietăți de ardei au o deosebită valoare decorativă și pot fi cultivate în ghiveci.Datorită numeroaselor varietăți, ardeiul prezintă importanță deosebită pentru îmbunătățirea consumului de legume și asigurarea unei nutriții corespunzătoare. „Valoarea economică ridicată a ardeiului rezultă și din faptul că asigură venituri mari pentru cultivatori prin valorificarea pe piața internă și externă.

Ardeiul gras are doar 25 de calorii, 1,9 grame de fibre (100 grame) si 80% apa. O cantitate de 100 de grame de ardei contine 125 de mg de vitamina C, adica doza zilnica recomandata, plus 0,80 mg de vitamina B6 si 0,45 mg de vitamina K. Pe langa toate acestea ardeiul mai contine si potasiu, calciu, mangan si molibden.

Reduce riscul de stop cardiac

Ardeiul gras contine cantitati importante de vitamina B6 si acid folic, recomandate pentru prevenirea aterosclerozei, a bolilor de inima si a diabetului. Cele doua componente sunt foarte importante pentru reducerea nivelului ridicat de homocisteina care provoaca deteriorarea vaselor de sange, fapt ce duce la aparitia riscului de stop cardiac sau accident vascular cerebral. Si ardeiul iute regleaza circulatia sangelui si favorizeaza dilatarea vaselor de sange. In plus, acesta stimuleaza activitatea inimii si previne riscul aparitiei atacului cerebral.

Impotriva cancerului

Atat ardeii grasi, cat si cei iuti contin licopen, un carotenoid care scade riscul aparitiei cancerului de prostata, de colon, de plamani sau de col uterin. Fumatorii sau persoanele care sunt expuse in mod frecvent fumului de tigara este bine sa consume cat mai des ardei gras, deoarece contine vitamina A. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca lipsa vitaminei A din organism poate duce la aparitia emfizemului pulmonar.

Impotriva cataractei

Ca urmare a continutului mare de vitamina C si betacaroten, cei care consuma in medie 100 de grame de ardei gras pe zi, prezinta un risc mai scazut cu 50% de a face cataracta. Mai ales ardeiul gras verde contine cantitati importante de luteina, care ne protejeaza impotriva degenerescentei maculare, principala cauza care duce la pierderea vederii la varste inaintate.

Impotriva diabetului

Studiile arata ca ardeii iuti consumati in timpul mesei sunt un excelent remediu de prevenire a diabetului. O cantitate de 4-5 grame de ardei iute consumat in timpul mesei reduce secretia excesiva de insulina de la sfarsitul acesteia, una dintre fazele incipiente de aparitie a diabetului de tip II.

Impotriva indigestiei

Este ideal sa consumi ardei iute, minimum 3-4 grame la fiecare masa. Ardeiul iute stimuleaza secretia de sucuri gastrice si imbunatateste absorbtia substantelor nutritive. Acest „tratament" este indicat persoanelor care au probleme cu digestia si cu atat mai mult persoanelor in varsta care se confrunta cu aceasta problema.

Ajuta la slabit

Ardeiul iute ne ajuta sa slabim. S-a observat ca dupa ce mancam un ardei iute organismul consuma spontan calorii, datorita unui efect numit termogenic. Altfel spus, dupa 20-30 de minute de la consumul ardeiului iute, organismul se incalzeste, ceea ce face sa consumam calorii si implicit sa mai dam jos din kilogramele in plus. Si ardeii grasi sunt indicati in curele de slabire, deoarece au foarte putine calorii si pot fi consumati cruzi sub forma de salata sau copti.

Impotriva durerilor

Ardeiul iute contine o substanta, capsaicina, care are adevarate efecte analgezice. Cercetarile efectuate arata ca ardeiul iute poate fi consumat in cazul durerilor cronice datorate bolilor reumatismale sau a celor cauzate in urma traumatismelor la nivelul coloanei vertebrale. Prin continutul bogat de vitamina C, si ardeiul gras are efecte benefice impotriva artritei reumatoide.

Sucul de ardei gras

Si sucul de ardei gras are efecte benefice asupra organismului. El contine o cantitate mare de siliciu, necesar unghiilor, parului si glandelor sebacee. Sucul de ardei in combinatie cu sucul de morcovi este foarte indicat si in cazul crampelor sau colicilor abdominale. Acesta se bea cu inghitituri mici, cu 30 de minute inainte de mesele principale.

Atentie la ardeiul iute!

Ardeiul iute este contraindicat in cazul anumitor afectiuni: hemoroizi, boli hepatice sau inflamatii intestinale. In aceste cazuri trebuie evitata condimentarea mancarurilor cu ardei iute. Totodata, femeile care alapteaza trebuie sa excluda din alimentatia lor aceasta leguma pentru ca poate da laptelui un gust neplacut.

Pe scurt, ardeiul gras e sursă excelentă de:

• Beta-caroten, cu rol în prevenția apariției cancerului și care reduce riscul bolilor cardiovasculare. Betacarotenul este convertit în organism în vitamină A, al cărui rol important în organism este binecunoscut.

• Bioflavonoide, care protejează împotriva cancerului uterin, putând bloca apariția diverselor tumori și împiedica dezvoltarea lor. Bioflavonoidele mai au efect tonic cardiac și de prevenire a îmbătrânirii pielii.

• Acizi fenolici, care inhibă compușii care pot dezvolta diverse tipuri de cancer.

• Steroli vegetali, care scad colesterolul.

• Vitamină C, care fortifică pereții vaselor sanguine, îmbunătățește absorbția fierului, anihilează radicalii liberi, reduce riscul maladiilor cardiovasculare etc.

• Antioxidanți puternici, precum luteina și zeaxantina, care scad riscurile de cataractă.

• Vitamină B6, care stimulează metabolismul proteinelor, al carbohidraților și permite buna funcționare a nervilor.

• Folat, necesar sintezei ADN, ARN și celulelor roșii ale sângelui, și cu rol în prevenția afecțiunilor congenitale neurologice la făt.

ARDEI

Capsicum annuum L. Familia Solanaceae

Tehnologia culturii este asemănătoare pentru ardeiul gras, gogoșar, lung și iute.

Se cultivă bine după lucernă, trifoi, mazăre, fasole, dar se poate cultiva și după rădăcinoase, bulboase și bostănoase.

Îngrășarea terenului

Toamna se administrează 40-50 t/ha gunoi de grajd, 300 kg./ha superfosfat și 100 kg sulfat de potasiu, iar primăvara 150-200 kg/ha azotat de amoniu.

Pregătirea terenului se face din toamnă. După eliberarea terenului de resturi vegetale, se aplică îngrășăminte organice și chimice, apoi se efectuează arătura de bază la adâncimea de 28-30cm. Primăvara înainte de plantare are loc prelucrarea terenului cu grapa cu colți reglabili sau cu freza.

Erbicidarea terenului

Înainte de plantare cu 5-6 zile se erbicidează terenul cu DUAL GOLD 960 EC, (1,2 l/ha) și se încorporează în sol la 6-8cm adâncime, cu grapa cu colți reglabili.

Semănatul și plantatul

Ardeiul se cultivă prin producerea prealabilă a răsadurilor. Semănatul se realizează după 15 februarie.

Semănatul

Semănarea ardeiului gras are loc în prima jumătate a lunii ianuarie, intre 2-20 ianuarie. În unele regiuni (în bazinul legumicol Matca) semănatul are loc chiar și mai devreme (25-31 decembrie) dar respectivii fermieri dispun de încălzirea solariilor/serelor după plantare și de asemenea tipul constructiv al solariilor dublat de utilizarea celor mai moderne folii profesionale de acoperire a lor le permite plantarea foarte devreme, la începutul lunii martie cu un risc minim de înghețare a ardeilor.

Semănatul se face pe pat germinativ sau în tăvițe alveolare. În ambele cazuri substratul de semănat este reprezentat de turba special tratata pentru optimizarea EC-ului și pH-ului și cu adaos de fertilizatori. Condițiile pentru ca un substrat profesional pe baza de turba sa fie utilizat în producerea răsadurilor în prima faza (semănat-repicat) sunt următoarele:

1. pH-ul = 5,5 – 6,5; Verificați întotdeauna ca pe ambalajul substratului sa fie menționat pH-ul și sa fie cuprins intre aceste valori! Turba sau substratul cu valori ale pH-ului sub 5 nu este pentru semănat!

2. EC-ul (electro-conductivitatea solului sau concentrația în săruri a solului) sa nu fie mai mare de: 1 dS/m, de preferat 0,6-0,8 dS/m;

3. Sa aibă adaos de fertilizatori NPK și microelemente; aceste adaosuri sunt necesare hrănirii plăntuțelor în primele 2 săptămâni;

4. Granulația sa fie cuprinsa intre 0 – 10 mm, recomandata fiind cea intre 0-5mm!

5. Turba sa fie blonda, pt semănat fiind recomandat un amestec de turba blonda și turba neagra;

6. Sa conțină aditivi de umectare; Acești aditivi nu sunt obligatorii însa fara ei va trebui acordata o mai mare grija la irigarea constanta a substratului!

Recomandarea noastră este ca semănatul sa fie făcut doar în substrat profesional pentru semănat (cu specificațiile tehnice de mai sus) fără alte adaosuri. Dacă totuși se utilizează și pământ împreună cu turba, pământul trebuie sa fie de pădure și în nici un caz din exploatații agricole (din sera, gradina proprie sau din câmp).

Utilizarea doar a substratului profesional pe baza de turba pt semănat are o serie de avantaje comparativ cu utilizarea altor substraturi sau amestecuri:

Înainte de semănat sămânța se tratează cu TMTD (TOPSIN AL 70 PU) 3g/1 kg de sămânță, sau alte produse pentru a preveni căderea răsadurilor. Sămânța tratată se seamănă în rânduri distanțate la 8-10 cm și la 2-3 cm/rând. Atunci când se produce un număr redus de răsaduri, semințele se seamănă în lădițe din lemn, care, în prealabil, au fost umplute cu mraniță (amestec de pământ – 60%, nisip -10% și gunoi de grajd fermentat -30% ).

La începutul formării primelor două frunze adevărate, după 10-15 zile de la răsărire, răsadul se poate repica în pahare de unică folosință, care au fost umplute în prealabil cu mraniță. Adâncimea de repicat este de 2-2,5 cm.

Pentru reușita lucrării de repicat trebuie respectate câteva reguli generale: nu se repică în zilele prea reci sau prea însorite, pentru a proteja răsadurile de frig sau insolație puternică; răsadurile se scot din patul cald în cantități mici, prin dislocare și se țin acoperite până la repicat. După repicare plăntuțele se udă imediat cu stropitoarea cu sită, apoi se umbresc timp de 1-3 zile și se aerisesc mai puțin, pentru a se asigura prinderea.

La început, când răsadurile sunt mici și timpul friguros, se udă rar și cu apă puțină deoarece stratul de pământ se usucă doar la suprafață. Apa trebuie să fie la temperatura ambientului pentru a nu răci substratul, cu urmări negative asupra răsadurilor. Pe măsură ce timpul se încălzește, udările se fac mai des și cu cantități mai mari de apă. Se urmărește ca apa să pătrundă mai adânc și să umezească stratul de pământ pe toată grosimea.. Distribuirea apei se face cu stropitori sau furtun cu sită.

Cu câteva zile înainte de plantare răsadurile se călesc printr-o aerisire mai puternică ziua și noaptea, iar cu câteva ore înainte de scoaterea răsadurilor se udă abundent. Vârsta răsadurilor este de 60-65 zile.

Plantarea se începe când în sol se realizează temperaturi de 150C. Se plantează mai întâi ardeiul gras timpuriu, apoi ardeiul gras, gogoșar și lung. Răsadurile se plantează pe strat înălțat, plantându-se câte două rânduri la 70 cm. Între plante pe rând distanțele diferă cu varietatea:la ardeiul gras se lasă pe rând 15-20 cm, la ardeiul gogoșar distanțele pe rând sunt de 20-25 cm, la ardeiul lung distanța pe rând este de 15 cm, iar la ardeiul iute distanța pe rând este de 10 cm.

Parametrii și condițiile necesare unei germinări optime a semințelor de ardei sunt următorii:

1. Temperatura optimă de germinare este cuprinsă intre: 24-26oC. Temperatura de germinare nu trebuie să fie mai mică de 17oC.

2. Umiditatea de 100%

3. Lipsa completa a luminii în primele zile până la răsărire (acoperire cu ziare sau carton din hârtie).

În cazul în care se utilizează substratul profesional pentru semănat operațiile tehnologice sunt următoarele:

1. Se uda cu apă turba până la umectarea completă;

2. Se trasează rândurile printr-o ușoara apăsare a substratului;

3. Se pun semințele una câte una pe rând;

4. Se acoperă cu un strat fin de substrat de maxim 0,5 cm (nu mai mult deoarece semințele de ardei au mica putere germinativa, o greutate prea mare sau un strat prea mare deasupra întârziind foarte mult răsărirea);

5. Nu se mai uda ulterior semănării – datorita granulației mici a turbei adăugarea ulterioara de apa conduce ori la descoperirea semințelor ori la îngroparea mai adâncă a lor. Și într-un caz și în celalalt răsărirea nu va fi uniforma;

6. Se acoperă cu ziare sau cartoane de hârtie patul germinativ peste care se poate pune o folie cu rol de reținere cât mai mult timp a umidității de 100% necesare germinării și răsării optime a ardeilor; Atenție!!! Aceasta metoda cu folie pentru acoperirea patului germinativ se aplica numai pentru semănarea ardeilor în timpul iernii când intensitatea soarelui este mica și nu crează probleme ardeilor; în timpul primăverii și mai ales în timpul verii nu se utilizează sub nici o forma acoperirea cu folie a semințelor deoarece conduce la sufocarea și distrugerea plăntuțelor.

7. Se asigura o temperatura constanta zi/noapte cuprinsa intre 22-26oC dar nu mai mica de 150C ; temperaturile mai mici cuprinse intre 15-180C nu afectează iremediabil ardeii doar întârzie foarte mult germinarea și răsărirea (cu pana la 2 săptămâni).

8. Dacă temperaturile sunt optime după 4-6 zile încep sa apară primele plăntuțe, iar după ce fenomenul de răsărire are loc în masa se înlătura materialele de acoperire pentru a preveni alungirea răsadurilor răsărite, chiar dacă răsărirea nu este de 100%.

Toate etapele tehnologice de mai sus se respecta și în cazul semănării în tăvițe alveolare cu mențiunea ca semănarea în ele se face cu câte o singura sămânța în fiecare celula alveolara.

Lucrări de îngrijire

La 4-5 zile de la plantare se face completarea golurilor, se aplică 3-4 prașile între rânduri și 2 prașile /rând. Udarea se face după plantare pentru asigurarea prinderii. După aceea nu se mai udă 2-3 săptămâni pentru a favoriza o înrădăcinare mai profundă. Apoi, până la fructificare se udă la interval de 7-10 zile cu norme de 250-300 m3 /ha. În timpul apariției masive a fructelor, când plantele de ardei au cea mai mare nevoie de apă, udările se fac mai des, la intervale de 5-6 zile cu norme de 300-350 m3 /ha. Se evită pe cât posibil udarea în timpul înfloririi masive. În mod obișnuit se aplică 10-12 udări.

În cursul perioadei de vegetație se pot aplica 2-3 fertilizări cu îngrășăminte chimice sau 4-5 fertilizări, alternându-le pe cele făcute cu îngrășăminte minerale, cu cele cu îngrășăminte organice. Prima îngrășare se aplică la 12-15 zile de la plantare, cu 80-100 kg/ha azotat de amoniu, 100 kg/ha superfosfat și 50 kg/ha sare potasică. Îngrășarea a doua și a patra se fac cu gunoi de grajd, 4000 -500 kg/ha, administrat odată cu apa de irigat. Îngrășarea a treia se realizează cu 100-150 kg/ha superfosfat și 70-80 kg/ha sare potasică (în perioada de înflorire maximă) iar a cincea cu 100 kg/ha azotat de amoniu, 250 kg/ha superfosfat și 70 kg/ha sare potasică (în perioada de creștere maximă a fructelor).

Pe suprafețe mici se poate face copilitul (ruperea frunzulițelor de la subsuoara lăstarilor) și cârnirea plantelor (ruperea vârfului de creștere a plantei), în scopul obținerii unor fructe mai mari, mai timpurii pe de o parte, sau pentru a asigura ajungerea la maturitatea de consum a unui număr mai mare de fructe până la venirea brumelor de toamnă.

Irigarea și fertilizarea

Întotdeauna înainte de înființarea culturilor de legume se recomandă efectuarea analizelor de sol pentru relevarea rezervelor de elemente minerale și organice din sol pe de o parte și pe de altă parte pentru întocmirea riguroasă și eficientă a unui program de fertilizare adecvat.

La întocmirea unui program de fertilizare eficient și optim pentru a obține maximul productiv și calitativ al unui hibrid SC MARCOSER SRL ia în calcul următorii parametri:

1. Analizele de sol ce relevă nivelele de aprovizionare cu macroelemente ( N, P, K în principal) mezoelemente (Ca și Mg) și microelemente (Fe, B, Cu, Zn, Mn, Mo) dacă este cazul; de asemenea 2 parametri critici luați în calcul sunt pH-ul (reacția acida sau bazică a solului) și EC (electroconductivitatea sau concentrația în săruri a solului);

2. Alt parametru luat în calcul este tipul culturii înființate, cunoscut fiind faptul ca diferite tipuri de legume (ardei, castraveți, ardei, vinete, etc) au cerințe diferite din punct de vedere al nivelului de macro și microelemente;

3. Sezonul de plantare – datorită faptului că în timpul anotimpurilor reci deși pot exista în sol nivele optime de aprovizionare cu elemente nutritive acestea nu sunt disponibile plantelor datorita proprietăților acestora când solul este rece (de exemplu fosforul este un astfel de element care deși este prezent în sol nivelul de disponibilitate pentru rădăcinile plantelor scade spre zero începând cu temperaturi ale solului de 10-120C); în schimb vara nu doar că toate elementele sunt disponibile plantelor dar datorită mineralizării puternice a materiei organice nivelul de Azot disponibil crește considerabil;

4. Ciclul de cultură care în cazul ardeiului gras în sere/solarii este în cea mai mare parte ciclu lung de cultură, însă pot fi și excepții;

Deși mai sunt și alți parametri luați în considerare, dar mai puțin relevanți, cunoscând datele de mai sus se introduc într-o aplicație software de ultimă generație care va genera un program de fertilizare strict specific solarului din care a fost prelevată proba și pentru cultura care va fi înființată. Rezultatele obținute urmând o astfel de procedură pot fi și cu 40% mai mari față de aplicarea îngrășămintelor „după ureche”.

În cazul în care nu sunt efectuate analize de sol pot fi aplicate îngrășămintele după un plan general care ține cont foarte mult de particularitățile fiziologice ale culturii înființate (necesar de macro și microelemente, fenofazele de dezvoltare proprii speciei de legume înființate). Se mai ia în calcul și un nivel peste mediu de săruri din sol pentru a preveni un eventual stres de salinitate și se suplimentează fosforul, calciul și potasiul. Astfel, ca și fertilizare de bază se administrează (de preferat toamna înainte de arat sau săpat) gunoi de grajd semidescompus de origine bovină sau ovină în doze de 60-80 tone/ha. De asemenea tot la fertilizarea de baza se adaugă amendamentul de Calciu (Dolomita) în cazul în care solul are reacție puternic acidă se crește doza, iar dacă pH-ul este peste 7 nu se mai recomandă aplicarea sa. Doza la hectar de dolomită este de circa 3 tone/ha odata la 3 ani sau 1 tona/ha anual. Un alt amendament foarte necesar este Superfosfatul (în caz ca este superfosfat simplu 20% se aplică pana 500 kg/ha). O parte din elementele nutritive necesare culturii de ardei sunt asigurate de fertilizarea de baza, o alta parte de rezervele solului, iar restul îngrășămintelor necesare dezvoltării optime a plantelor se aplica în timpul culturii numindu-se fertilizare fazială.

Se acordă atenție combaterii bolilor și dăunătorilor.

Dintre boli, pagube însemnate produc: pătarea frunzelor și bășicarea fructelor, pătarea pustulară, putrezirea receptaculului și a semințelor, putregaiul cenușiu, făinarea, iar dintre dăunători: păduchele verde al piersicului, omida capsulelor, păianjenul roșu comun.

Produsele folosite pentru combatere chimică sunt:

– SULPHUR 80 WG (0,3%) – 3 kg/ha – pentru făinarea ardeiului;

– WINNER M80 (0,2%) – 2 kg/ha – pentru mana ardeiului, alternarioză;

– FASTER 10 CE (0,03%) – păduchele piersicului;

– ENVIDOR 240 SC (0,04%), NISSORUN 10 WP (0,04%) – pentru păianjenul roșu comun.

Combaterea ecologică constă în:

. revenirea culturii pe același teren după o perioadă de 4-5 ani pentru prevenirea atacului de fuzarioză și verticiloză care produce ofilirea bruscă a plantelor de ardei.

. dezinfectarea semințelor înainte de semănat cu:

. sulfat de cupru (piatră vânătă). Într-un vas smălțuit sau de sticlă se face o soluție în concentrație de 0,5% (5g piatră vânătă la 1l de apă) în care se introduc semințele puse într-un săculeț din pânză timp de 15 minute. După tratare semințele se scot din săculeți si se zvântă fără să se spele.

. apă caldă la temperatura de 50oC. Semințele puse în săculeț se tin 30 de minute după care se scot și se întind pentru a se răci.

. tratarea făinării la apariția bolii cu sulf muiabil 0,3 -0,4 %;

. în cazul atacului de afide se utilizează rotenonă 0,1% iar pentru păianjenul roșu sulf muiabil 0,3 -0,7%.

Recoltarea ardeiului gras cultivat pe ciclu lung în sere și solarii se face la maturitatea comercială care poate să coincidă cu maturitatea biologică (este cazul ardeiului gras roșu care la început este verde închis, iar la coacere este rosu) sau poate să nu fie ajuns la maturitate așa cum este cazul ardeiului gras galben, care este recoltat înainte de coacerea propriu-zisă. Recoltarea se face continuu la circa 7 zile pe tot parcursul ciclului de dezvoltare sau în valuri la 10-14 zile în funcție de caracteristicile genetice ale hibrizilor utilizați. Practicarea unei recoltări cât mai dese conduce la o creștere a producției totale de ardei datorită faptului că imediat după înlăturarea fructelor mari compușii de fotosinteză produși de frunze sunt orientați către fructele mai mici aflate în creștere. De asemenea tot prin practicarea unei recoltări cât mai dese și numărul de fructe legate crește datorită ratei de avort scăzute (lăsarea un timp cât mai lung a fructelor mari pe plantă împiedică transportul unei cantități mari de hrană către flori sau fructe tinere cauzând o rată mare de avort, mai ales în perioadele călduroase și/sau secetoase).

O atenție și un interes sporit este acordat de către fermierii români din ce în ce mai mult culturii de ardei gras roșu tip BLOCKY, (ardei gras profesional cu coacere din verde în rosu).

Cultura de ardei gras profesional cu coacere din verde în rosu se numără printre cele mai rentabile culturi în momentul de fata din România din mai multe motive:

1. Ardeiul gras rosu este o legumă foarte apreciata de consumatori datorita gustului foarte bun și a concentrației foarte mari în Vitamina C și Vitamina A (fructul de ardei gras rosu are cea mai mare concentrație de Vitamina C dintre toate legumele, practic 100 g ardei gras rosu asigurând de 3 ori necesarul zilnic de Vitamina C și 110% din necesarul de Vitamina A);

2. În momentul de fata peste 98% din tot consumul de ardei gras rosu comercializat în România este importat în special din Spania, Olanda, Israel și Turcia, concluzia fiind ca pentru o perioada lunga de timp desfacerea producției în condiții de rentabilitate pentru fermieri nu va fi o problema majora;

3. Datorita valorii genetice înalte a hibrizilor de ardei gras rosu produși de Zeraim Gedera – lider mondial în producerea semințelor de acest tip – dublată de implementarea unei tehnologii de cultură bine pusă la punct, aplicarea unui program de fertilizare special conceput pentru aceasta cultură și aplicarea unui program integrat de combatere a dăunătorilor (program fitosanitar) productivitatea și calitatea fructelor obținute asigura un prag înalt de rentabilitate a culturii;

Recoltarea la ardeiul gras se face la maturitatea tehnică, la ardeiul iute și lung atât la maturitatea tehnică, cât și la cea fiziologică, iar la ardeiul gogoșar și iute numai la maturitatea fiziologică.

Tehnologia producerii semințelor de ardei este asemănătoare cu cea a culturilor producătoare de fructe pentru consum, respectându-se totuși anumite particularități. Distanțele de izolare sunt prezentate in fișierul „distanțe minime de izolare la culturile semincere de legume”).

Lucrări de îngrijire specifice

– eliminarea primului fruct apărut;

– purificarea culturii pe măsură ce fructele ajung la maturitatea de consum,

eliminându-se fructele netipice, cele slab dezvoltate sau bolnave;

– Se rețin câte 3-4 fructe/plantă la ardeiul gras, 3-5 fructe/plantă la gogoșar și 5-7 fructe/plantă la ardeiul lung;

– ciupitul vârfurilor de creștere a plantelor;

– îndepărtarea florilor apărute foarte târziu pentru a permite o dezvoltare mai bună a fructelor rămase și a grăbi maturitatea lor.

Recoltarea fructelor pentru sămânță se face atunci când acestea au ajuns la maturitatea fiziologică, manual, în 2-3 etape. Se aleg fructele sănătoase, mari, se extrage sămânța iar pulpa se folosește la prepararea conservelor. Semințele extrase se pun în strat subțire pe o coală de sugativă pentru reținerea surplusului de umiditate și pentru uscare. După ce sămânța este uscată se pune în borcane din sticlă sau săculeți din pânză și este păstrată în locuri uscate și răcoroase.

ARDEI GRAS:

Andreika

Soiul de ardei gras Andreika a fost creat la SC Agrosel SRL. Coloratia antocianica a hipocotilului, in stadiul de plantula, este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte in partea superioara. Inaltimea plantei este mijlocie spre inalta. Forma frunzei este lat eliptica si culoarea este verde deschis. Profilul frunzei in sectiune transversala este moderat concav. Portul pedunculului florii este erect. Culoarea fructului, inainte de maturitatea de recoltare, este galbena, de intensitate deschisa. Fructul este scurt, cu diametrul mic spre mediu. Forma fructului, in sectiune longitudinala, este trapezoidala. Suprafata fructului este neteda sau foarte usor ridata. Culoarea fructului, la maturitatea fiziologică, este rosie, de intensitate medie. Forma varfului fructului este moderat ascutita. Numarul predominant de loji seminale este in proportie egala de trei si patru. Grosimea pericarpului este medie si capsicina este absenta. Perioada de inceput a infloritului este tarzie ai a maturitatii de recoltare este timpurie. Fructele de ardei gras sunt destinate pentru consum in stare proaspata si industrializare.

Dariochea

Soiul de ardei gras Dariochea a fost creat la SCDL Bacau. Coloratia antocianică a hipocotilului, in stadiul de plantula, este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte in partea superioara. Planta este inalta spre foarte inalta. Forma frunzei este lanceolata si culoarea este verde inchis. Profilul frunzei, in sectiune transversala, este moderat concav. Portul pedunculului florii este semiaplecat. Culoarea fructului, inainte de maturitatea de recoltare, este verde, de intensitate deschisa. Fructul este de lungime medie si are diametrul mare. Forma fructului, in sectiune longitudinala, este trapezoidala. Suprafata fructului este neteda sau foarte usor ridata. Culoarea fructului, la maturitatea fiziologica, este rosie, de intensitate deschisa. Forma varfului fructului este moderat adancita. Numarul predominant de loji seminale este in proporte egala de trei si patru. Pericarpul este gros si capsicina este absenta. Perioada de inceput a infloritului este tarzie si a maturitstii de recoltare este mijlocie spre tarzie. Fructele de ardei gras sunt destinate pentru consum in stare proaspata si industrializare.

Eskimo

Soiul de ardei gras Eskimo a fost declarat hibrid F1 si a fost creat la firma Wing Seed b.v., Olanda. Coloratia antocianica a hipocotilului, in stadiul de plantula, este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte in partea superioara. Planta este foarte inalta. Forma frunzei este lat eliptica si culoarea este verde mijlociu spre inchis. Profilul frunzei, in sectiune transversala, este moderat concav. Portul pedunculului florii este semiaplecat. Culoarea fructului, inainte de maturitatea de recoltare, este verde, de intensitate mijlocie spre inchisa. Lungimea fructului este scurta spre mijlocie si diametrul este foarte mare. Forma fructului, in sectiune longitudinala, este patratica. Suprafata fructului este neteda sau foarte usor ridata. Culoarea fructului, la maturitatea fiziologica, este rosie, de intensitate mijlocie spre inchisa. Forma varfului fructului este foarte adancita. Numarul predominant de loji seminale este in proportie egala de trei si patru. Pericarpul este foarte gros si nu prezinta capsicina. Perioada de inceput a inflorituli este mijlocie și a maturitatii de recoltare este tarzie spre foarte tarzie. Fructele de ardei gras sunt destinate pentru consum in stare proaspata.

Iuliana BR

Soiul de ardei gras Iuliana BR a fost creat la SC Petrosu S.A. Coloratia antocianica a hipocotilului, in stadiul de plantula, este absenta. Planta nu prezinta internoduri scurte in partea superioara. Inaltimea plantei este medie. Forma frunzei este lanceolata si culoarea este verde deschis. Profilul frunzei, in sectiune transversala, este moderat concav. Portul pedunculului florii este erect. Culoarea fructului, inainte de maturitatea de recoltare, este galbena, de intensitate foarte deschisa. Lungimea fructului este medie spre lunga si diametrul este mic spre mediu. Forma fructului, in sectiune longitudinala, este moderat triunghiulara. Suprafata fructului este neteda sau foarte usor ridata. Culoarea fructului, la maturitatea fiziologica, este rosie, de intensitate mijlocie. Forma varfului fructului este moderat ascutita. Numarul predominant de loji seminale este de trei. Pericarpul este mediu spre gros si capsicina este absenta. Perioada de inceput a infloritului este tarzie si a maturitatii de recoltare este mijlocie. Fructele de ardei gras sunt destinate pentru consum in stare proaspata si industrializare.

Karola

Soiul de ardei gras Karola a fost creat la SC Agrosel SRL. Colorația antocianica, a hipocotilului in stadiul de plantula, este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte in partea superioara. Inalțtmea plantei este medie. Forma frunzei este lat eliptică si culoarea este verde deschis. Profilul frunzei, in sectiune transversala, este moderat concav. Portul pedunculului florii este erect. Culoarea fructului, inainte de maturitatea de recoltare, este galbena, de intensitate deschisa. Lungimea fructului este scurta si diametrul este mic spre mijlociu. Forma fructului, in sectiune longitudinala, este trapezoidala. Suprafata fructului este neteda sau foarte usor ridata. Culoarea fructului, la maturitatea fiziologica, este rosie, de intensitate deschisa. Forma varfului fructului este moderat ascutita. Numarul predominant de loji seminale este de trei. Grosimea pericarpului este medie si capsicina este absenta. Perioada de inceput a infloritului este tarzie si a maturitatii de recoltare este timpurie.Fructele de ardei gras sunt destinate pentru consum in stare proaspata si industrializare.

Stef

Soiul de ardei gogosar Stef a fost creat la SC Agrosel SRL. Coloratia antocianica a hipocotilului, in stadiul de plantula, este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte in partea superioara. Inaltimea plantei este medie spre inalta. Forma frunzei este lanceolata si culoarea este verde mediu. Profilul frunzei, in sectiune transversala, este moderat concav. Portul pedunculului florii este semiaplecat. Culoarea fructului, inainte de maturitatea, de recoltare este verde, de intensitate deschisa. Lungimea fructului este scurta spre mijlocie si diametrul este foarte mare. Forma fructului, in sectiune longitudinala, este aplatizată. Suprafata fructului este neteda sau foarte usor ridata. Culoarea fructului, la maturitatea fiziologica, este rosie, de intensitate medie spre inchisa. Forma varfului fructului este moderat adancita. Numarul predominant de lojii seminale este in proportie egala de trei si patru. Pericarpul este gros si capsicina este absenta. Perioada de inceput a infloritului este timpurie spre mijlocie si a maturitatii de recoltare este foarte timpurie spre timpurie. Fructele de ardei gogosar sunt destinate pentru consum in stare proaspata si industrializare.

Petrosu

Soiul de ardei gogosar Petrosu a fost creat de SC Petrosu SRL. Coloratia antocianica a hipocotilului in stadiul de plantula este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte. Intensitatea culorii verzi a frunzei este medie spre inchisa. Forma frunzei este lanceolata. Culoarea fructului inaintea maturitatii este verde. Portul fructului este pendulat. Lungimea fructului este foarte lunga si diametrul este foarte mare. Forma fructului in sectiune longitudinala este aplatizata. Suprafata fructului este neteda sau foarte usor ridata. Culoarea fructului la maturitatea fiziologica este rosie. Fructul prezints depresiune pedunculars. Numărul de loji seminale este de trei. Pericarpul este de grosime medie si capsicina in placenta este absenta. Perioada maturitatii de recoltare este timpurie spre foarte timpurie. Fructele sunt pentru consum in stare proaspătă și industrializare.

Dracula

Soiul de ardei iute Dracula a fost creat de SC Agrosel SRL. Colorația antocianică a hipocotilului in stadiul de plantula este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte. Intensitatea culorii verzi a frunzei este mijlocie. Forma frunzei este lanceolată. Culoarea fructului inaintea maturitatii este galbena. Portul fructului este pendulat. Lungimea fructului este foarte lunga si diametrul este mic. Forma fructului in sectiune longitudinala este ingust triunghiulara. Suprafata fructului este usor ridata. Culoarea fructului la maturitatea fiziologica este rosie. Fructul nu prezinta depresiune pedunculara. Numarul de loji seminale este de egal doua si trei. Pericarpul este subtire spre mediu si capsicina in placenta este prezenta. Perioada maturitatii de recoltare este foarte timpurie. Fructele sunt pentru consum in stare proaspata și industrializare.

Roundel

Soiul de ardei iute Roundel a fost creat de SC Agrosel SRL. Coloratia antocianica a hipocotilului in stadiul de plantula este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte. Intensitatea culorii verzi a frunzei este mijlocie. Forma frunzei este lanceolata. Culoarea fructului inaintea maturitatii este galbena. Portul fructului este erect. Lungimea fructului este foarte scurta si diametrul este foarte mare. Forma fructului in sectiune longitudinala este aplatizata. Suprafata fructului este neteda sau foarte usor ridata. Culoarea fructului la maturitatea fiziologica este rosie. Fructul nu prezinta depresiune pedunculara. Numarul de loji seminale este de egal trei si patru. Pericarpul este foarte gros si capsicina in placenta este prezenta. Perioada maturitatii de recoltare este foarte timpurie. Fructele sunt pentru consum in stare proaspata si industrializare.

Jovial

Soiul de ardei iute Jovial a fost creat la SCDL Buzau. Coloratia antocianica a hipocotilului, in stadiul de plantula, este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte in partea superioara. Inaltimea plantei este medie. Forma frunzei este lanceolata si culoarea este verde deschis. Profilul frunzei in sectiune transversala este moderat concav. Portul pedunculului florii este aplecat. Culoarea fructului, inainte de maturitatea de recoltare, este galbena, de intensitate foarte deschisa. Lungimea fructului este foarte lunga si diametrul este mic. Forma fructului, in sectiune longitudinala, este ingust triunghiulara. Suprafata fructului este usor ridata. Numarul predominant de loji seminale este de doua. Pericarpul este gros spre foarte gros si capsicina este prezenta. Perioada de inceput a infloritului este mijlocie, la fel si a maturitatii de recoltare. Fructele de ardei iute sunt destinate pentru consum in stare proaspata si industrializare.

Dumbo

Soiul de ardei lung Dumbo 34 a fost creat de SC Agrosel SRL. Coloratia antocianica a hipocotilului in stadiul de plantula este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte. Intensitatea culorii verzi a frunzei este medie spre inchisa. Forma frunzei este ovata. Culoarea fructului inaintea maturitatii de recoltare este verde. Portul fructului este pendulat. Lungimea fructului este medie si diametrul este foarte mare. Forma fructului in sectiune longitudinală este moderat triunghiulara. Suprafata fructului este neteda sau foarte usor ridata. Culoarea fructului la maturitatea fiziologica este rosie. Fructul prezinta depresiune pedunculara. Numarul de loji seminale este de predominant doua. Pericarpul este foarte gros si capsicina in placenta este absenta. Insusiri fiziologice. Perioada maturitatii de recoltare este timpurie spre medie. Fructele sunt pentru consum in stare proaspata si industrializare.

Doljan

Soiul de ardei lung Doljan a fost creat la SCDL Isalnita. Coloratia antocianica a hipocotilului, in stadiul de plantula, este prezenta. Planta nu prezinta internoduri scurte in partea superioara. Inaltimea plantei este medie spre inalta. Forma frunzei este lanceolata si culoarea este verde inchis. Profilul frunzei, in sectiune transversala, este moderat concav. Portul pedunculului florii este semiaplecat. Culoarea fructului, inainte de maturitatea de recoltare, este galbena, de intensitate deschisa. Lungimea fructului este medie spre lunga si diametrul este mediu. Forma fructului, in sectiune longitudinala, este moderat triunghiulara. Suprafata fructului este neteda sau foarte usor ridata. Culoarea fructului, la maturitatea fiziologica, este portocalie, de intensitate deschisa si tenta galbuie. Forma varfului fructului este moderat ascutita. Numarul predominant de loji seminale este in proportie egala de doua si trei. Pericarpul este mediu spre gros si capsicina este absenta. Perioada de inceput a infloritului este medie spre tarzie si a maturitatii de recoltare este tarzie spre foarte tarzie. Fructele de ardei lung sunt destinate pentru consum in stare proaspata si industrializare.