Datele referitoare la riscurile de saracie și excluziune socială prezintă o importanță [611666]

UNIVERSITATEA ECOLOGICA DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT FINANCIAR
PROGRAMUL DE MASTERAT -FINANTAREA PROTECTIEI SOCIALE

REFERAT
Statistica sărăciei și a excluziunii sociale
(Statistică socială)

Profesor coordonator: Masterand: [anonimizat].univ.dr. Nicoleta Caragea Zisu Mihail
Anul I FR

Datele referitoare la riscurile de saracie și excluziune socială prezintă o importanță
deosebită,atât la nivel național, cît și din perspectiva comparațiilor internaționale. În primul
rând,inegalitatea veniturilor populației și să răcia sunt realități ale oricărei societăți,deși
există grade diferite de manifestare a lor.Sărăcia afectează categoriile tradițional vulnerabile
ale po pulației.În ultimele decenii,inegalitatea veniturilor populației s -a accentuat,fapt ce a
condus la inegalitate socială,fenomen întîlnit și la statele cu economii avansate. Având în
vedere ascensiunea unei noi generații de economii emergente,inegalitatea înt re populații va
continua să scadă,permițând convergența globală a standardelor de viață.
Pe de altă parte ,inegalitatea va avea și o componentă de creștere continuă,generată de
presiunea progresului tehnologic și de diferențele educaționale . Categ oriile de grupuri cu
venituri foarte mari constientizează faptul că o economie durabilă nu poate avea loc dacă
cea mai mare parte a populației se află sub incidența sărăciei.
Indicatori statistici privind sărăcia și excluziunea socială
Rata sărăciei r elative este un indicator al incidenței sărăciei care reprezintă ponderea în
totalul populației a persoanelor din gospodăriile care au un venit disponibil de adult –
echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul 60% din mediana veniturilor disponibile în
totalul populației.
Nivelul pragului de sărăcie din mediana veniturilor disponibile pe adult -echivalent,
inclusiv consumul din resurse proprii sau exclusiv consumul de resurse proprii reprezintă
venitul față de care persoanele catalogate ca fiind sărace sau non sărace.
Indicele inegalităților veniturilor arată de câte ori sunt mai mari veniturile disponibile pe
adult -echivalent ale persoanelor considerate cele mai bogate fațăde veniturile persoanelor
considerate cele mai sărace.
Deficitul median relativ este un indicator de profunzime a sărăciei și se determină ca
diferența între nivelul pragului de sărăcie și mediana veniturilor persoanelor sărace sau ca
mediană a diferențelor de prag și venit.
Rata sărăciei la pragurile de 40%,50%, 70% din venitul median constituie estimări ale
incidenței sărăciei in funcție de unele praguri de sărăcie care variază în sus și în jos în jurul
pragului obișnuit de 60%.

Rata sărăcie în raport cu un prag ancorat în timp este un indicator care poate evide nția
modificările produse în timp de incidența sărăciei, ca urmare a schimbărilor care au loc în
tabloul general al nivelului de bunăstare a societății.
Rata sărăciei înainte de transferuril sociale este un indicator prin care poate fi evidențiat
efectul produs prin aplicarea unor măsuri de protecție socială denumite generic ”transferuri
sociale„ asupra incidenței sărăciei.
Coeficientul Gini este un indicator al severității sărăciei cu care se caracterizează
inegalitatea distribuirii veniturilor sau r esursele între membrii societății.Coeficientul Gini
poate fi calculat separat atât pentru persoanel sărace, cât și pentru persoanele non -sărace.
Pragul de sărăcie nivelul veniturilor disponibile pe echivalent -adult, față de care
persoanele care pot fi c onsiderate sărace și non -sărace. Ca indicator de bunăstare se
folosește venitul bănesc disponibil.Acesta cuprinde veniturile bănești brute obișnuite din
activități pe cont propriu, transferuri plătite cuprind , impozite pe salarii, pe venituri de orice
fel, pe clădiri și terenuri, mijloace de transport, contribuții de asigurări sociale, pentru somaj,
pentru sănătate și alte contribuții.
Transferuri sociale .
-pensii de asigurări sociale
-alocațiide stat pentru copii
-indemnizații de somaj
-burse pentru elevi și studenți
-ajutoare speciale pentru persoanele cu dizabilități
– indemnizații de altă natură
Adult -echivalent unitate convențională prin care se transformă componenta unei gospodării
în funcție de caracteristicele persoanelor care o compun.
Pragu l de sărăcie este nivelul veniturilor disponibile pe adult -echivalent față de care
persoanele pot fi considerate sărace sau non -sărace.

Persoane sărace sunt acele persoane ale căror venituri disponibil pe adult -echivalent sunt
inferioare pragului de sără cie determinat pe un anumit an.
Statutul ocupational reprezintă situația economico -socială a unei persoane în raport cu
activitatea desfășurată și cu modul de obținere a veniturilor.
Persoană ocupată persoana care desfășoară activități economico -socială aducătoare de
venituri bănești sau de altă natură.Persoana ocupată poate avea calitatea de salariat , patron,
lucrător pe cont propriu.
Persoană neocupată persoană care nu desfășoară activități economic o-sociale aducătoare
de venituri bănești sau în natură.
Nivelul de instruire scăzut, mediu, superior, doctorat.
Intensitatea muncii se determină prin raportarea numărului de luni efectiv lucrate intr -un
ande membrii gospodăriei în vârstă de muncă.
Deprivar ea materială din punct de vedere economic se referă la situația economică a
gospodăriei .
Deprivarea materială din punct de vedere al înzestrării cu bunuri de folosință îndelungată
se referă la lipsa din dotarea gospodăriilor a unor bunuri de folosință înd elungată.
Deprivarea materială din punct de vedere a calității necorespunzătoare a condițiilor de
locuit se referă la câteva caracteristici ale locuinței , care influiențează calitatea vieții în
gospodărie.
Deprivare socială severă persoane care suferă di n cauza lipsei resurselor financiare
Persoane care traiesc într -o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii .
Prestația socială transfer numerar sau în natură căttre gospodării sau indivizi
Schema de protecție socială reprezintă actul normativ sau grupul de acte normative
elaborate și implementate de una sau mai multe unități instituționale.
Funcția de protecție socială cuprinde:

-fucția de boală /îngrijire sănătății
-funcția de invaliditate
-funcția limită de vârstă
-funcția de urmaș
-funcția famili e/copii
-funcția șomaj
-funcția locuință
-funcția excluziune socială
Cheltuielile de protecție socială cuprind :
-cheltuielile cu prestațiile sociale
-costuri administrative
-prestații în numerar
-prestații în natură
-prestații dependente de un prag al ven itului
-prestații independente de un pragal venitului
-prestații periodice în numerar
Prestații unice în numerar
Surse de date privind sărăcia și excluziunea socială
Ancheta asupra calității vieții porneste cu:
-obiectivele anchetei,
-sfera de cuprindere,
-unitatea de observare,

-periodicitatea și perioada de referință,
-metoda și perioada de înregistrare a datelor
Planul de sondaj cuprinde :
-baza de sondaj,
-unitatea de selecție,
-variabilele de stratificare,
-marimea și alocarea eșantionului,
-extragerea eșantionului,
-extinderea rezultatelor
Chestionarul anchetei descrierea chestionarelor care înseamnă colectarea datelor utilizând
chestionare statistice proiectate, clasificări utilizate.
Statistica protecției sociale cuprinde:
-obiectivele anchetei, ESS POS constau în colectarea informațiilor și dezvoltarea statisticilor .
Sfera de cuprindere conform ESSPOS reprezintă expresia tuturor investițiilor întreprinse de
organismele publice sau private în scopul protejării gospodăriilor și indivizilor de
conse cințele unui set de riscuri sociale sau nevoi.
Unitatea de observare sunt unități ale administrației publice locale care gestionează scheme de
protecție socială care are un set de reguli distincte.
Periodicitatea și perioada de referință periodicitate anuală iar colectarea datelor se face pentru
anul de referință.
Metoda și perioada de înregistrare a datelor datele pentru realizarea statisticilor de protecție
socială sunt colectate anual, după încheierea anului de referință,utilizând în mod combinat sursele
statistice și datele administrative.
Instituțiile care administrează diversele scheme de protecție socială sunt:Ministerul Muncii Familiei si
Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurăr i de
Sănătate, M.A.N.,M.A.I.,S.R.I.,Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă,A.N.P.D.C.și
Adopție,A.N.P.H.,Casa Naționalăde Pensii Publice , sistemul conturilor naținale, sistemul conturilor de

sănatate, ancheta pilot derulată în cadrul organizații lor non -profit care prestează servicii de protecție
socială în România.