Date Structurale ale Genunchiului

Articulația genunchiului este considerată ca o balama, conținând trei articulații într-una singură: articulația dintre condilul lateral al femurului cu platoul tibial lateral, articulația dintre condilul medial al femurului cu platoul tibial medial și articulația femuro-patelară.

Ligamentul patelar este segment central al tendonului comun al mușchilor extensori ai coapsei care de la nivelul patelei la tuberculul tibial fiind denumit ligament anterior. Fibrele ligamentului patelar se continuă pe față anterioară a patelei cu cele ale tendonului extensor al cvadricepsului. Traiectul arterei poplitee este orientat spre marginea inferioară a mușchiului popliteu, trecerea sa fiind favorizată de spațiul intercondilian al femurului, fiind separată de femur printr-o cantitate redusă de grăsime. Vena poplitee este formată din vena tibială anterioară și posterioară. Acesta strabate spațiul popliteu ascensionând prin apertura tendinoasă a mușchiului adductor denumindu-se venă femurală. În vena poplitee se varsă venele suralis a mușchiului gastrocnemian, venele articulare și venele safene externe. Nervul popliteu intern este cel mai mare dintre cele două ramuri ale nervului sciatic, coboară de-a lungul feței posterioare a coapsei prin spațiul popliteu, pătrunde sub mușchiul solear devenind nervul tibial posterior. Ligamentul colateral tibial (intern) este atașat proximal de epicondilul medial al femurului, iar distal de fața medială a tibiei, având aproximativ 2 cm. Ligamentul colateral fibular (extern) este un ligament fibros, puternic, acesta se inseră pe fața postero-superioară a epicondilului lateral al femurului. În porțiune inferioară acesta se inseră la nivelul extremității proximale a fibulei. Acesta este acoperit de tendonul bicepsului femural, în profunzime trece pe sub mușchiul popliteu, iar pe fața superficială vine în raport cu fascia femurală.

Ligamentul încrucișat anterior (LIA) se inseră în porțiunea sa distală pe eminența intercondiliană anterioară. LIA are un traiect oblic în sus dinspre exterior spre interior care se inseră la nivelul feței posterioare a condilului lateral al femurului.

Ligament încrucișat posterior (LIP) fiind mai puternic dar ceva mai scurt decât ligamentul încrucișat anterior. Se inseră pe eminența intercondiliană posterioare, având un traiect în sus, înainte și spre interior pentru inserția de la nivelul feței intercondiliene a condilului medial al femurului(1).

Meniscurile sunt două lamele cu rol deosebit în articulația dintre platoul tibial cu condilii femurali. Meniscurile sunt formate din două fețe (superioară-concavă, iar inferioară-plană), o bază sau corpul (circumferința laterală ce corespunde capsulei articulare), o creastă (circumferința medială care este mult mai subțire decât corpul ce se întinde înspre centrul articulației) și două extremități (cornul anterior și cornul posterior). Circumferința meniscului ajută la stabilitate articulației prin grosimea și convexitatea sa, acesta fiind inserat în interiorul capsulei articulare. Fața inferioară a meniscului este plată, bine inserată pe platoul tibial prin intermediul a două radăcini anterioară și posterioară. Meniscul medial are o formă semicirculară, ușor alungită dinspre anterior spre posterior, fiind mai larg în porțiunea posterioară față de cea anterioră. Cornul anterior are un aspect subțire fiind inserat la nivelul unei depresiuni de pe marginea anterioară a platoului tibial, în fața ligamentului încrucișat anterior. Cornul posterior se inseră în spatele spinei tibiale posterioare (eminența intercondiliană posterioară) Meniscul lateral are o formă aproape circulară, extremitățile meniscului lateral sunt inserate între extremitățile meniscului medial. Cornul anterior al meniscului lateral se inseră în fața spinei tibial anterioare, iar înspre posterior se întrepătrunde cu ligamentul încrucișat anterior. Cornul posterior al meniscului lateral se inseră posterior de spina tibială posterioară și în fața cornului posterior al meniscului medial. Convexitatea marginii anterioare a meniscului extern participă la formarea ligamentului transvers. Ligamentul transvers e o bandă fibroasă care unește marginea anterioară a meniscului lateral cu marginea anterioară a meniscului medial. În unele situați acesta poate să lipsească, iar grosimea acestuia variază de la o persoană la alta. Capsula articulară este formată dintr-un strat extern fibros (membrana fibroasă) și un strat intern (membrana sinovială) . Membrana sinovială a articulației genunchiului este cea mai mare și cea mai extinsă din organism. De la nivelul marginii superioare a patelei acesta realizează un „fund de sac” trecând pe sub tendonul extensor al cvadricepsului. Fiecare parte a patelei este tapetată de acesta, trecând pe sub aponevroza mușchiului vast intern(2).

Similar Posts

  • Rolul Kinetoterapiei Pentru Ameliorarea Simptomatologiei Pacientilor cu Gonartroza

    Capitolul I I.1.Introducere I.2.Motivația alegerii temei Capitolul II II.1. Anatomia și biomecanica genunchiului II.2.Gonartroza II.2.1.Tablou clinic II.2.2.Mersul normal II.2.3.Obiective de recuperare în gonartroza II.3.Tratamentul în gonartroza II.2.1.Gimnastică medicală în cadrul gonartrozei Capitolul III III.1.Organizarea cercetării III.2.Organizarea lotului de pacienți III.3.Metode de măsurare și evaluare Capitolul IV IV.1.Rezultate și discuții IV.2.Kinetoterapia în gonartroza Capitolul V V.1.Concluzii…

  • Eficienta Tratamentului Prin Kinetoterapie In Reeducarea Membrului Superior Dupa Diferite Traumatisme ale Cotului

    CAРITΟLUL I NΟȚIUNI DЕ ANATΟMIЕ ȘI BIΟMЕCANICĂ I.1. Nοțiuni dе οstеοlοgiе I.1.1. Humеrusul Humеrusul еstе un οs lung, carе рrеzintă ο еxtrеmitatе suреriοară vοluminοasă (ерifiza рrοximală), la nivеlul cărеia sе găsеștе ο fοrmațiunе cе rерrеzintă ο trеimе dintr-ο sfеră – caрul humеral, rοtunjit și nеtеd mеdial și рrin intеrmеdiul căruia humеrusul sе articulеază cu cavitatеa…

  • Ingrijirea Pacientului cu Degeraturi

    ARGUMENT Viața oricărui cetățean poate fi amenințată la un moment dat de o suferință apărută brusc, care-l aduce într-o situație critică, acută, ce trebuie rezolvată de personalul medical cu promptitudine și deosebită competență. Eficiența asistenței medicale presupune o muncă exercitată în echipă, unde cadrele medii sunt “mâna dreaptă” a medicilor. Această muncă în echipă, pentru…

  • Indicatii Terapeutice ale Plantelor Medicinake

    CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL I. DESCRIEREA UNOR PLANTE MEDICINALE 1.1 Aspecte morfologice 1.1.1 Valeriana 1.1.2 Paducelul 1.1.3 Napraznicul 1.1.4 Afinul 1.1.5 Obligeana 1.1.6 Limba cerbului 1.1.7 Merisor 1.1.8 Mesteacanul 1.1.9 Stanjenelul de balta 1.2 Arealul de raspandire 1.3 Recoltarea CAPITOLUL II. INDICATII TERAPEUTICE ALE PLANTELOR MEDICINALE 2.1 Prepararea 2.2 Utilizari CAPITOLUL III. MATERIALE SI METODE DE…

  • Diabetul Zaharat de Tip Ii

    CUPRINS INTRODUCERE…………………………………………………………………………………1 CAPITOLUL I……………………………………………………………………………………………………………..2 I.1. Anatomia pancreasului…………………………………………………………………..2 I.2. Fiziologia pancreasului………………………………………………………………….3 I.3. Vascularizația și inervația pancreasului………………………………………………….6 CAPITOLUL II………………………………………………………………………………….7 Diabetul zaharat de tip II ( Insulino – dependet)…………………………………………………………………7 II.1. Definiția diabetului zaharat de tip II………………………………………….….……7 II.2. Etiopatogenia diabetului zaharat de tip II…………………………………………………………….7 II.2.1. Factorii genetici………………………………………………………………………….7 II.2.2. Factorii de mediu………………………………………………………………………..8 II.3. Simptomatologie……………………………………………………………………………………………….9 II.4. Mecanism fiziopatologic………… …………………………………………………………………………9 II.5. Investigații………………………………………………………………………………………………………10…

  • Determinarea Acuitatii Vizuale In Functie de Oboseala Oculara

    Determinarea Acuității Vizuale în funcție de oboseala oculară CAPITOLUL 1.INTRODUCERE 1.1.ANALIZATORUL VIZUAL Ochii constituie cu certitudine unele dintre cele mai importante organe ale corpului uman.Ei reprezintă fereastra prin care se poate observa mediul înconjurător,fapt pentru care analizatorul vizual este cel pe care ne bazăm cel mai mult.[1.] 1.1.1.Anatomia și structura Globului Ocular Globul Ocular este…