Date preluate de pe www.worldvaluessurvey.orgWVSOnline.jsp 267 [600091]

I.ROMÂNIA – CONTEXT AL IDENTIFICĂRII V ALORILOR CULTURALE I.1 Perspective în ceea ce privește valorile culturale Lucrarea de față își propune o trecere în revistă a valorilor românilor, care – în ultimele decenii – au făcut față unor schimbări sociale de o importanță deosebită, aspect care i-a determinat să decidă asupra renunțării sau păstrării mentalității specifice comunismului. Înainte de a identifica valorile culturale imperios necesare în această lucrare, trebuie să oferim o definiție conceptului de valori. Din perspectivă psihologică, valorile sunt precum rădăcinile unui arbore, ulterior, acesta din 1urmă, reușind să se dezvolte în mediul înconjurător. Din perspectivă sociologică, valorile se regăsesc în interiorul individului, „însă cu un important determinant social, exprimat și totodată indus de către norme, obiceiuri și ideologii”. Totuși, ambele perspective au în comun ideea că 2valorile reprezintă acel factor care îi ghidează pe indivizi, care îi ajută în luarea deciziilor și în stabilirea priorităților. Studiul valorilor și al culturii s-a dovedit a fi foarte necesar, deoarece reprezintă factorii esențiali ai dezvoltării sociale. Cunoscând valorile unei națiuni, societatea respectivă devine predictibilă, în sensul că aspecte care îi descriu evoluția vor fi cunoscute, analizate și vor fi prezentate și anumite tendințe. Însă unii autori susțin că valorile au mare legătură cu atitudinile, acestea din urmă fiind definite ca „predispoziție învățată de a răspunde într-un mod consistent, favorabil sau defavorabil, cu privire la un anumit obiect”, iar potrivit lui Rokeach, valorile și 34atitudinile sunt asemănătoare, cu mențiunea că valorile sunt caracterizate de profunzime, reușind astfel să determine atitudinile. Diferența dintre aceste două concepte se face atunci când admitem că atitudinile se raportează la obiecte și contexte diverse, iar valorile reprezintă orientări asociate unor clase mai ample de lucruri și situații. Valorile se află într-un raport de dependență una față de cealaltă, motiv pentru care ele nu pot fi privite separat. Un astfel de exemplu personal poate fi legat de o persoană religioasă, care își manifestă credința în mod constant, mergând la biserică și respectând tradițiile, dar – pentru care – familia reprezintă ceva sacru. Această valoare poate veni în discrepanță cu afișarea toleranței pentru Cf. Jan W. van Deth, Elinor Scarbrough, The Impact of Values, Oxford University Press, 1994, p. 221 Bogdan V oicu, Mălina V oicu, Valori ale românilor 1993-2006. O perspectivă sociologică, Institutul European, Iași, 22007, p. 10 Martin Fishbein, Icek Ajzen, Belief, Attitude, Intention and Behavior: An Introduction to Theory and Research, 3Addison Wesley Publishing Company, USA, 1975, p. 6 Cf. Association for Consumer Research, An Investigation of The Rokeach Value Survey For Consumer Research 4Application, http://www.acrwebsite.org/volumes/9362/volumes/v04/NA-04, accesat la data de 20 aprilie 2016 1

adopțiile de copii de către familii constituite din persoane de același sex. S-ar putea spune, așadar, că „orientările de valoare din aceste domenii sunt interdependente, chiar dacă sunt distincte”. 5Plecând de la dependența dintre valori, ne putem îndrepta și către relația dintre valori, cultură și norme. În acest sens, autori precum Parsons menționează că există similaritate între valori, norme și cultură, însă Hofstede, Scwartz și Inglehart, specialiști pe această temă, consideră că valorile stau în centrul a ceea ce reprezintă cultura. Având în vedere acest aspect, se poate discuta în acest context 6și de impactul pe care valorile îl pot avea asupra indivizilor dintr-o societate. În funcție de valorile acestora, este proiectată societatea, aici referindu-ne la familie, interacțiunile dintre indivizi și dezvoltarea economică etc.. Un domeniu asupra căruia valorile au un impact deosebit este cel de marketing, motiv pentru care aducem în discuție comportamentul de consum al indivizilor, deoarece – în funcție de orientările, credințele și preferințele lor – se poziționează ca reprezentând diferite tipologii de consumatori. Valorile culturale primează în măsura în care se dorește de către o anumită companie derularea unei campanii de marketing, iar un exemplu propriu poate fi reprezentat de o secvență în care se promovează intens și plin de entuziasm un produs din carne de porc în Turcia, îndemnând populația să consume acel produs, fără a ști că aceștia au anumite valori și adoptă anumite atitudini față de astfel de produse și persoanele care le consumă. Cunoașterea valorilor potențialilor clienți poate reduce cheltuilelile în anumite contexte, dar poate contribui la inițierea de produse sau servicii noi. De exemplu, poziționarea pe o anumită piață a aceluiași produs poate să difere, astfel încât în 7Franța, compania Renault accentuează ideea de plăcere de a conduce un automobil, în timp ce, în Germania, aceeași companie mizează pe expunerea caracteristicilor tehnice, confortul asigurat de automobil și siguranța conferită. Un alt exemplu în acest sens este reprezentat de o reclamă în care 8religia influențează mesajul publicitar, cei de la Pepsi-Cola fiind nevoiți să retragă de pe piața din Statele Unite ale Americii un produs publicitar în care apărea Madonna, deoarece un număr mare de persoane erau stupefiate de clipul artistei care a apărut în același timp cu reclama. Mai mult decât atât, pentru că în reclamă era aceeași piesă pe fundal, consumatorii au confundat clipul artistei cu reclama, iar aici s-a produs distorsiunea și obligativitatea de a opri difuzarea reclamei. Bogdan V oicu, Valorile și sociologia valorilor, p.7, http://www.iccv.ro/valori/texte/valori-cvb,%20v4.pdf5 Cf. Ibidem6 Cf. Constantin Sasu, Influența culturii asupra deciziilor privind marketingul mix în context internațional, 7Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași, accesat la data de 20 aprilie, http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/19.pdf Cf. Ibidem82

În ceea ce privește impactul valorilor asupra relațiilor interpersonale, nu este de neglijat rolul femeii în societate, mai ales în religia musulmană. În țările arabe au fost concepute magazine special pentru femei, cu un alt stil în ceea ce privește promovarea. Astfel, femeile care sunt cliente 9au cntact doar cu femeile vânzător, însă pot avea loc și demonstrații în casele acestora. Aceste demonstrații sunt dorite, întrucât femeile musulmane nu au voie să se dezbrace în fața necunoscuților, preferând să probeze produsele acasă, în intimitatea lor. Valorile culturale au impact nu doar asupra departamentului de marketing, ci asupra lanțului de management în întregime, însă, în această lucrare, am reflectat asupra ultimului departament, deoarece acesta reprezintă acea verigă din lanț, care se află cel mai aproape de dezvoltarea economică, din mai multe perspective. I.2 Valori specifice culturii românești Până acum, am arătat care este importanța valorilor culturale pentru o națiune și dezvoltarea sa, însă fără a oferi o descriere scurtă a societății românești, împreună cu valorile pe care aceasta și-a pus bazele. În acest sens, este interesant să privim „dinamica României pe axa tradiționalism – modernitate culturală, în perioada scursă de la căderea comunismului și până la accederea în Uniunea Europeană”, motiv pentru care vom trata succint valorile socio-culturale clasice precum: 10familie, religie, muncă, timp liber, prieteni și politică, însă, raportat la acestea, vom face referire la orientări de valoare, pentru un nivel mai ridicat de generalitate. Pentru început, vom descrie mentalitatea societății românești în ceea ce privește familia, iar în acest context, autorii susțin că familia este considerată de către români „foarte importantă”. Mai 11mult decât atât, mai bine de un deceniu gradul de importanță a familiei nu a suferit modificări, iar 85% dintre români descriu familia astfel. Ținând cont că procentul românilor care percep căsătoria ca fiind o practică învechită a crescut de la 8% la 14% din 1993 și până în 2005, se constată astfel 12o scădere a gradului de tradiționalism în România. În ceea ce privește egalitatea de șanse între femei și bărbați, în țara noastră, balanța este aproape echilibrată, în ceea ce privește petrecerea timpului pentru desfășurarea de activități casnice. Dar, după cum am menționat mai sus, valorile sunt Cf. Ibidem9 Bogdan V oicu, op. cit., 22710 Ibidem, p. 28911 Cf. Ibidem123

interdependente și, tocmai din această cauză, balanța privitoare la egalitatea de șanse dintre femei și bărbați este echilibrată, tocmai din cauza sărăciei, un singur salariu nefiind suficient. În același 13timp, vorbim despre ethosul muncii, o orientare de valoare care caracterizează societatea tradiționalistă, dar ideologia egalității în muncă a fost intens promovată în timpul comunismului. Referindu-ne la ethosul muncii, „munca este mai importantă pentru țările mai puțin dezvoltate din punct de vedere economic și mai tradiționaliste din punct de vedere cultural”, iar 14dacă indivizii nu muncesc, aceștia consideră că nu au cum supraviețui, românii neputând să-și perceapă viața fără muncă. De asemenea, religiozitatea reprezintă o orientare de valoare esențială în România, gradul său fiind destul de ridicat, prin prezența a trei indicatori: „numărul mare de biserici, crucile făcute în preajma bisericilor, icoanele omniprezente”, potrivit cărora practica este una de tip tradițional, 15credința în țara noastră fiind manifestată intens și prin activități complementare, precum mersul la slujbe, accesorizarea cu talismane și timpul petrecut pentru rugăciuni. Potrivit orientării de valoare privind toleranța și respectarea normelor, în România, indicele de toleranță față de homosexuali, persoane dependente de alcool sau droguri, persoanele purtătoare de HIV/SIDA, este foarte ridicat și s-a menținut astfel din 1990 până în 2005. În aceeași perioadă de referință, foarte ridicat este și indicele cu privire la intoleranța față de persoane de etnie rromă, „48% dintre rezidenții români, indiferent de etnie, nu își doreau în 2005 să aibă țigani drept vecini”. 16 În ceea ce privește orientările politice, în România s-a observat predilecția indivizilor pentru democrație, însă aceasta este percepută în mai multe moduri: reprezentăm o societate în care alegem un lider autoritar, o societate în care regimul militar se bucură de mulți susținători și în care predomină guvernele de „experți”. Țara noastră se regăsește în situația în care respinge regimul 17comunist, dar – în același timp – lasă pe seama celor din jur stabilitatea relațiilor. Acestea sunt o parte dintre valorile specifice culturii românești, intensificate datorită sau din cauza schimbărilor radicale a modalității de organizare socială din trecut, însă, în prezent, sunt vizibile astfel, deoarece au fost asociate progresului tehnologiei, industrializării și urbanizării. Este de asemenea un aspect important acela că valorile sunt interdependente, ceea ce conduce și către o Cf. Ibidem13 Bogdan V oicu, op.cit., p. 28314 Ibidem, p. 28415 Ibidem, p. 28216 Ibidem, p. 288174

mai mare greutate de a le oferi o descriere amănunțită. Societatea se confruntă cu sarcina de a modela valorile indivizilor, iar – în acest sens – se pornește de la ideea că indivizii „își structurează viața în raport cu mai multe grupuri de referință, pe care tind să le transforme în grupuri de apartenență”, acest lucru însemnând că indivizii se vor supune regulilor anumitor grupuri, ceea ce 18duce la interiorizarea și schimbarea ierarhiei orientărilor de valoare ale acestora. Așadar, valorile și orientările de valoare ale indivizilor care aparțin societății românești depind de foarte mulți factori, printre care se numără schimbările politice, sărăcia și alte schimbări sociale cu impact asupra valorilor culturii românești. I.3 Relația dintre valori culturale și dezvoltare economică în România În contextul identificării valorilor culturale care stau la baza dezvoltării regionale din România, intră în discuție conexiunea dintre valorile culturale și sfera economică, și cum aceasta din urmă influențează factorii culturali și invers. Pornind de la ideea că „umanitatea proclamă că dezvoltarea economică este imposibilă dacă sunt excluse valorile culturale esențiale – fără de care realizările economice, politice, tehnice și artistice nu pot avea trimful creativ de care oamenii sunt capabili”, acest aspect este strâns corelat cu tipul de societate din România, cea tradiționalistă, 19deoarece este concentrată pe obediență, respect pentru autorități, reticență la schimbare, dar și manifestarea intoleranței pentru anumite grupuri, așa cum am specificat mai sus. Potrivit unor cercetări cu privire la influența valorilor culturale asupra dezvoltării 20economice din România, rezultatele au arătat că au fost selectate anumite valori culturale care au impact pozitiv, dar și negativ asupra dezvoltării, precum: independența, ethosul muncii, simțul responsabilității, obediența, încrederea socială, egalitatea veniturilor ș i responsabilitatea guvernamentală. În ceea ce privește independența, potrivit statisticilor online World Values Survey, la întrebarea: Am să vă citesc o listă cu lucruri pe care copiii le pot învăța acasă. Pe care le considerați a fi mai importante? Vă rugăm să alegeți până la cinci caracteristici!, subiecții au 21răspuns în proporție de 42,2% că independența este importantă, astfel încât copiii ar trebui să fie Bogdan V oicu, Valorile și sociologia valorilor, p. 1018 Mirela Hoștină, Mediul cultural și creșterea economică – o perspectivă generală, în Management Intercultural, V ol. 19II, Nr. 3, Iași, 2000, p. 40 Andreea-Oana Iacobuță, Cultural Values and regional development in Romania, Journal of Public Administration, 20Finance and Law, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2015 Date preluate de pe www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp 215

implicați în activități, care le asigură independența pe viitor. Însă, în același timp, 57,8% dintre respondenți nu au menționat că independența reprezintă un aspect important în creșterea copilului. În România, după cum am menționat și anterior, munca este foarte importantă, motiv pentru care, la aceeași întrebare precum cea de mai sus, 77,3% dintre respondenți au menționat că cei 22mici se pot obișnui cu munca încă din timpul copilăriei, putând să învețe astfel anumite aspecte acasă. Aceasta este o caracteristică a țărilor foste comuniste, de aceea, munca este considerată de către români imperios necesară pentru supraviețuire și pentru a duce un trai bun, iar acest aspect influențează în mod pozitiv dezvoltarea economică a României. Simțul responsabilității reprezintă o altă valoare culturală demnă de luat în seamă, datorită faptului că influențează, atunci când există, în mod pozitiv toate ramurile economice. În acest sens, la întrebarea de mai sus, 70,4% dintre subiecți au menționat simțul responsabilității ca fiind 23important pentru a fi dezvoltat copiilor, încă de la vârste fragede, în sânul familiei. Obediența intervine în situații „în care schimbarea în comportamentul țintei survine ca urmare a unui ordin venit din partea unei surse de influență înzestrate cu autoritate legitimă”, iar 24potrivit datelor statistice aparținând World Values Survey, la întrebarea legată de lucrurile pe care copiii ar putea să le învețe acasă, doar 13% dintre subiecți au menționat obediența, ceea ce înseamnă că, în România, persoanele consideră că obediența nu trebuie să se regăsească printre lecțiile copiilor. Acest aspect poate avea atât impact pozitiv, cât și negativ asupra dezvoltării economice. În cazul de față, consider că în România impactul este pozitiv, deoarece indivizii încep să conștientizeze că ineficiența sistemului este produsă în principal de către obediența în structurile superioare și forurile decizionale de calitate îndoielnică. Încrederea socială ridică mai multe semne de întrebare pe teritoriul României, întrucât la întrebarea: În general vorbind, ați putea spune că se poate avea încredere în cei mai mulți oameni sau că e mai bine să fii atent în relațiile cu oamenii?, 91,4% dintre cei intervievați au răspuns că 25trebuie să fie foarte atenți. Bineînțeles, valorile culturale depind una de cealaltă, astfel încât aceasta se poate afla în strânsă legătură cu cea legată de toleranța anumitor grupuri etnice, dar, în același timp, încrederea socială poate fi corelată și cu obediența, rezultând de aici că dacă gradul de încredere socială este scăzut, atunci și gradul de obediență se îndreaptă în aceeași direcție, întrucât Date preluate de pe www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp 22 Date preluate de pe www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp 23 Ștefan Boncu, Psiholohie socială – Obediența, suport de curs, cursul 17, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iași24 Date preluate de pe www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp256

indivizii nu se vor supune normelor autorităților, în contextul în care nu au încredere în acestea din urmă. Egalitatea veniturilor reprezintă o problemă care se află pe axa democrație-autoritarism, iar în acest sens, studiul aparținând World Values Survey relevă că, în România, indivizii au nevoie de diferențe de venituri mai mari ca stimulente pentru efortul individual, 26,8% dintre respondenți 26menționând acest aspect, pe când doar 17,2% au menționat contrariul. O ultimă valoare culturală care are mare influență asupra dezvoltării economice din România este cea legată de responsabilitatea guvernamentală. Potrivit datelor statistice, 25,5% dintre români au răspuns că statul ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia, în timp ce, la extrema cealaltă, 19,3% dintre subiecți au răspuns că oamenii ar trebui să-și asume mai mult responsabilitatea pentru a se preocupa de ei înșiși. Indiferent de maniera în care sunt prezentate, instituțiile sunt conectate cu performanța economică și bunăstarea economică, dar și socială și, tocmai din acest motiv, responsabilitatea instituțiilor ca valoare culturală reprezintă polul negativ, dacă facem referire la influența sa asupra dezvoltării economice. Conchidem acest prim capitol al lucrării de față, prin mențiunea că valorile culturale reprezintă temelia pe care se sprijină instituțiile statului, normele invocate de către acestea, formarea grupurilor de interese, dar și dorința de apartenență la acestea. Mai mult decât atât, credința în divinitate este reflectată de către valorile culturale, dar – în același timp – perspectiva asupra formarea unei familii și a interacțiunii cu cei din jur pornesc din același punct. Respectarea tradițiilor, orientările politice, toleranța pentru persoane cu diferite orientări sexuale sau de alte etnii, reprezintă cartea de vizită, pe care regăsim valorile culturale ale unei națiuni. Cunoașterea valorilor culturale, dar și conștientizarea importanței lor, ajută la derularea campaniilor de marketing, la promovarea anumitor bunuri și servicii, dar – de asemenea – contribuie și la facilitarea interacțiunii cu persoane care aparțin unei alte culturi. Cunoașterea valorilor culturale românești reprezintă o modalitate mai ușoară de a contura strategii de dezvoltare pe termen lung.
Date preluate de pe www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp 267

II.STRATEGII DE DEZVOLTARE REGIONALĂ. PERSPECTIVE II.1 Eliminarea stereotipurilor ca strategie de dezvoltare Când spunem stereotipuri, ne referim la acele „ansambluri de credințe care se referă cel mai adesea la trăsături de personalitate, dar și la comportamente, caracteristici împărtășite de un grup de persoane” sau la „percepții, opinii sau expectații despre anumite trăsături fizice sau/și psihologice 27care privesc un grup de oameni”. 28 Dintre toate funcțiile stereotipurilor, ne vom îndrepta asupra celei care ajută la găsirea de informații suplimentare, în ideea că informațiile existente nu sunt suficiente, iar lipsa de informații, în acest caz, conduce către căutarea de noi sensuri, care au rolul de a îmbogăți și explica realitatea. Această funcție percepe stereotipurile ca explicații, iar un exemplu în acest sens este în cazul francezilor, care atunci când întâlnesc un român, încearcă să-l cunoască mai bine prin intermediul stereotipurilor, precum hoț, cerșetor, petrecăreț. Deși riscul este foarte mare, deoarece se pot forma anumite conflicte sociale, stereotipurile sunt deseori utilizate în acest sens, facilitând la găsirea de explicații, în încercarea de a cunoaște un anumit individ. O altă funcție a stereotipurlor este cea care le vede ca pe niște instrumente colective de reprezentare și acțiune, stereotipurile neputând fi privite doar ca produse ale unor procese individuale sau private, ci acestea implică un proces colectiv de gestionare și negociere, un proces care este în permanență influențat de interesele unor grupuri în raport cu altele. De exemplu, dacă 29un român este de părere că romii sunt hoți, atunci acesta va adopta o anumită atitudine față de acea minoritate, iar acest lucru va servi intereselor sociale, economice și politice. Prin urmare, consider că astfel de stereotipuri ar putea fi privite ca programe socio-politice elaborate, mai întâi, de elite sociale și răspândite, apoi, în rândul maselor, atâta timp cât nu implică discriminare. Stereotipurile în România sunt des întâlnite, atât în cadrul unei regiuni, dar și inter-regionale. De exemplu, românii au stereotipuri negative despre maghiari, considerând că aceștia sunt invidioși, zgârciți și antisociabili, dar această percepție poate fi schimbată prin intermediul unor programe, cu rolul de a facilita adaptarea în societatea maghiarilor. Motivul pentru care stereotipurile și prejudecățile reprezintă o prioritate pentru cercetători de renume, este dat de faptul că acestea au o mare influență asupra modelării interacțiunilor sociale. În urma activării acestora se Drozda-Senkowska Ewa, Psihologie socială experimentală, Eurocart, Iași, 1999, p.16427 Leonard Băiceanu, Dicționar ilustrat de psihologie englez-român, Tehnică, București, 2004, p. 31728 Cf. Vasile Cernat, Psihologia stereotipurilor, Polirom, Iași, 2005298

naște discriminarea, adică „dacă stereotipul reprezintă componentă cognitivă, iar prejudecata cea afectivă, discriminarea reprezintă dimensiunea comportamentală a raportării la membrii altor grupuri sau, altfel spus, consecințele comportamentale ale acesteia”. Un astfel de exemplu este 30reprezentat de etichetarea românilor ca fiind hoți, motiv pentru care sunt evitați sau chiar trimiși în România. Acest lucru se întâmplă, deoarece oamenii își trimit semnale unul altuia, rolul acestora fiind unul regulator, mai ales pentru că se stârnesc o serie de reacții sau acțiuni. Dat fiind faptul 31că, de exemplu, la știri, subiectul anumitor accidente o reprezintă șoferii din județul Botoșani, 32putem considera că se promovează stereotipul cum că botoșănenii sunt șoferi care conduc prost, dacă îi plasăm într-o comparație cu șoferii din alte județe ale țării. De asemenea, deoarece circulă stereotipul cum că femeile conduc prost, această credință fiind instaurată încă de la vârste fragede, 33în general, femeile nu sunt angajate pe astfel de posturi, aceste decizii conducând clar spre discriminare. Un alt exemplu face referire la județul Vaslui, care, în ultimii ani se identifică cu un nume: Dorel. În funcție de trăsăturile identificate, un nume poate fi inclus într-o clasă comună sau nu, indicând apartenența etică, socială, culturală, atunci când vorbim despre indivizi. De aceea, un nume simplu, precum acesta: Dorel, poate face o descriere indirectă amplă despre un individ, un obiect sau fenomen. Acest nume a dus la formarea unui stereotip, legat de tipul muncitorului care eșuează în orice are de făcut, dar care desfășoară acțiuni surprinzătoare. Fie că acesta racordează țeava de gaz la cea de apă, iar cetățenii din Vaslui nu au avut mult timp apă și gaz, fie că încearcă să urce o mașină Wartburg în portbagajul unei Dacii Papuc. Tot legat de județul Vaslui, în mass-media, descrierile cu privire la întâmplările petrecute au conotație negativă, făcându-se referire la violuri, crime, furturi, prostie. La o simplă căutare pe browser-ul Google, apar următoarele titluri:
Vlad-Petre Glăveanu, Dimensiuni psiho-sociale ale integrării europene: o analiză a reprezentărilor stereotipe 30dinamice în relațiile inter-grup, Polirom , Iași, 2008, p. 36 C.f. Thomas Sebeok, Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, București, 2002 31 România TV , http://www.romaniatv.net/accident-grav-in-botosani-un-copil-a-fost-ranit-dupa-ce-caruta-in-care-se-32afla-a-fost-lovita-de-o-masina_291077.html, accesat la data de 5 mai 2016 Cf. Marie-Axelle Granie, Driving gender stereotypes among French preadolescents and adolescents, https://33hal.inria.fr/file/index/docid/851153/filename/cas9069.pdf 9

De asemenea, viața din județul Vaslui este parodiată pe anumite pagini web, iar o soluție ar putea fi reprezentată de conturarea anumitor strategii de eliminare a stereotipurilor, care încetinesc dezvoltarea pe plan economic și social. Eliminarea stereotipurilor de acest fel se poate realiza cu ajutorul derulării campaniilor de branding de județ sau regiune, prin care să fie scoase în evidență aspecte pozitive, indivizi cu potențial care sunt reprezentativi pentru imaginea orașului, însă și promovarea talentelor și a turismului reprezintă un punct forte în diminuarea preconcepțiilor. II.2 Promovarea incluziunii sociale ca strategie de dezvoltareAcest subiect vine ca un rezultat al existenței stereotipurilor, întrucât, de cele mai multe ori, așa cum a fost menționat anterior, discriminarea și gradul scăzut de toleranță față de anumite grupuri defavorizate vin ca o activare a stereotipurilor de orice tip și a prejudecăților. Mai precis, discriminarea poate lua forma unui cerc vicios, prin intermediul căruia stereotipul activează prejudecata, iar în cele din urmă, stereotipul se întărește, având ocazia de a se menține vreme îndelungată. Discriminarea duce la defavorizarea grupurilor dezavantajate, ținând cont că acestea ajung să creadă că situația în care se află este meritată, tinzând să accepte astfel deformările cognitive. Discriminarea poate conduce la excluderea în plan social și, ca o strategie de promovare a incluziunii sociale, există o serie de proiecte care pot fi date drept exemplu de bune practici, precum cel organizat în 2015 de către Asociația pentru Promovarea Femeii în România, special conceput 34pentru regiunea de Vest a României. Conceptul acestui proiect a fost bazat pe o serie de dezbateri naționale, pentru a reduce gradul de discriminare și pentru a prezenta oportunitățile de formare profesională pentru femeile din regiunea Vest. Un program inițiat de către aceeași asociație a fost numit Școala Femeilor Manager, iar scopul acestuia a fost ca veniturile femeilor și bărbaților să fie echilibrate. Astfel de proiecte contribuie la creșterea gradului de toleranță, facilitează inserția femeilor pe piața muncii, în anumite domenii, însă, în același timp, oferă organizațiilor non-guvernamentale, autorităților publice locale sau naționale, mass-media și sectorului privat o altă perspectivă asupra segmentului feminin aflat în căutarea unui loc de muncă în regiunea Vest. Proiectele de acest gen reprezintă un punct strategic important, servind ca un facilitator pentru intrarea pe piața muncii a femeilor din regiunea Vest. Incluziunea socială se poate realiza și prin susținerea și integrarea rromilor în comunitate, pentru dezvoltarea acesteia, dar și a relațiilor http://www.snfm.ro/snfm/evenimente/conferinta-regionala-aparenta-vs-esenta, accesat la data de 5 mai 2016 3410

interetnice, motiv pentru care, în anul 2015, 15 mii de romi au fost incluși în proiecte care privesc 35educația, sănătatea, dialogul civic și combaterea violenței împotriva femeilor. În Strategia Națională pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, România își propune să devină o țară în care toate persoanele să fie apreciate și să 36trăiască demn, deoarece cu toții ne naștem liberi și egali în drepturi, potrivit articolului 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Toate persoanele care se simt apreciate și trăiesc într-un mod demn au șanse mai mari de a avea controlul asupra propriei vieți și, totodată, participă mult mai activ în societate. Întrucât în România vorbim despre „aproape jumătate din populație care trăiește în zonele rurale, iar o mare parte a acesteia este dezavantajată din punct de vedere atât al veniturilor, cât și al infrastructurii și serviciilor de bază”, au fost concepute o serie de politici și 37programe zonale pentru a reduce sărăcia și excluziunea socială în grupurile defavorizate. În România, principalele grupuri vulnerabile sunt reprezentate de persoanele sărace, copiii și tinerii care provin din familii monoparentale sau fără sprijin parental, persoanele vârstnice, romii, persoanele cu dizabilități sau persoanele care trăiesc în comunități marginalizate, potrivit Strategiei Naționale pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020. Foarte multe grupuri defavorizate din România, printre care se numără romii, persoanele cu dizabilități și persoanele fără un loc de muncă, înregistrează „rate de ocupare a forței de muncă mai reduse decât restul populației”. Situația femeilor este similară, în Uniunea Europeană decalajul de 38ocupare a forței de muncă dintre femei și bărbați din România fiind cu 3,7% mai mare. Pentru a promova incluziunea socială, strategia națională prevede: •organizarea de campanii de sensibilizare a opiniei publice pentru a scădea gradul de discriminare în ceea ce privește grupurile vulnerabile; •furnizarea de cursuri de formare sau calificare profesională; •facilitarea accesului în companii, pentru obținerea de posturi de muncă; •modernizarea sau înființarea mijloacelor de transport pentru inserarea șomerilor pe piața muncii; •oferirea de facilități fiscale pentru micii antreprenori, care vor crea locuri de muncă în mediul rural și se adresează persoanelor din grupurile vulnerabile; http://www.agerpres.ro/social/2015/11/23/peste-15-000-de-romi-cuprinsi-in-proiecte-de-incluziune-sociala-13-32-13, 35accesat la data de 5 mai 2016 Strategia Națională pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020, http://36www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2015-DPS/2015-sn-is-rs.pdf, accesat la data de 5 mai 2016 Ibidem, p. 1037 Ibidem, p. 303811

•oferirea de suport pentru tinerii care întreprind activități de antreprenoriat. 39 Deși Guvernul reprezintă pilonul principal care poate obține mai ușor rezultatea în ceea ce privește incluziunea socială, asociațiile cu acest obiect de activitate pot realiza o serie de schimbări, dar și întreprinzătorii care respectă metodologia de obținere a fondurilor europene. Potrivit rapoartelor Comisiei Europene, „s-au alocat pentru România 19,7 miliarde de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), din Fondul de Coeziunea și din Fondul Social European (FSE)”, iar în perioadă 2014-2020, vor fi alocate, potrivit aceleiași surse, fonduri 40europene în valoare de 22,9 miliarde de euro, sumă care are rolul de a promova incluziunea socială și combaterea sărăciei. La o scurtă analiză a formularului cererii de finanțare pentru proiectele realizate din fonduri europene, descoperim că există un capitol privitor la egalitatea de șanse, ceea 41ce înseamnă că, dacă solicitantul respectă acest principiu, prin crearea de locuri de muncă sau alte facilități create prin intermediul afacerii sale, dovedind nediscriminare pe criterii de rasă, sex, religie, dizabilități sau vârstă, acesta va primi mai multe șanse de acordare a finanțării, în detrimentul altor solicitanți care nu se află în concordanță cu politicile Uniunii Europene și legislația națională. Una dintre strategiile de dezvoltare regională, respectiv națională, este reprezentată așadar de promovarea incluziunii sociale, prin intermediul tuturor asociațiilor, autorităților și grupurilor co-interesate, care susțin cauzele nediscriminării, indiferent de criterii. II.3 Promovarea turismului ca strategie de dezvoltareDeși România este situată în topul țărilor al cărui turism este diversificat, țara noastră nu reușește să profite de acest aspect, motiv pentru care este necesară crearea unui parteneriat între sectorul public și privat, prin intermediul căruia să fie realizată partea de promovare a turismului din România. „În domeniul promovării, Ministerul turismului din România, a avut pe rând, relații de promotor, apoi o funcție de destinație în care s-a dezvoltat infrastructura turismului; a urmat al-III-lea stadiu, de intervenție, prin care se inițiau măsuri de protecție a consumatorului, de control al prețurilor și tarifelor. În prezent, în România, considerăm că s-a ajuns în stadiul IV (relevat și de un Cf. enumerării din Strategia Națională pentru incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2015-202039 Pagina web Comisia Europeană, http://ec.europa.eu/justice/discrimination/roma-integration/romania/index_ro.htm, 40accesată la data de 5 mai 2016 Formular cerere de finanțare, http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Model%20Cerere%20de%20Finantare41%20POR_r3ais8.pdf, accesat la data de 5 mai 2016 12

studiu al Organizației Mondiale a Turismului) în care statul este coordonator”, iar potrivit 42Organizației Mondiale a Turismului, activitatea de turism trebuie promovată intens, fiind nevoie de dezvoltarea de strategii ingenioase, campaniile necesitând a fi foarte agresive. Bugetul pe care România îl are la dispoziție pentru promovarea turismului este inferior celor pe care țările concurente în acest sector le au, iar în acest caz, fondul de promovare a turismului din țara noastră trebuie să fie cheltuit pe baza unor cercetări de calitate, pentru ca ofertele turistice să fie într-adevăr adecvate cererii potențialilor clienți. Ținând cont de faptul că strategiile de turism sunt fie naționale, regionale, dar și stabilite de fiecare agent în parte, intervine ideea că 43cea mai bună promovare este realizată de către turistul însuși, iar în această categorie intră paginile web de profil, una dintre ele fiind www.tripadvisor.com, prin intermediul căreia turiștii se pot informa despre idei de vacanțe, locuri pe care le pot vizita, restaurante, activități pe care le pot întrerpinde, dar totodată, aceștia se pot plânge de proastele servicii oferite de anumite unități de cazare sau restaurante. Încurajând practica oferirii de feedback în urma unei vizite, turiștii pot fi atrași de locațiile turistice din România. Un exemplu de bună practică este reprezentat de satul Bogata din județul Mureș, care și-a construit un brand, pornind de la un simplu check-in, însă acesta din urmă era acordat din greșeală de către Snoop Dogg, marele rapper american. Pe pagina principală a site-ului de promovare, satul Bogata se promovează astfel:
Revista de turism, Niveluri ale strategiei de promovare a turismului, Universitatea Constantin Brâncuși, Târgu-Jiu, 42Nr. 2 Cf. Ibidem4313

Deși se bucură doar de 2000 de locuitori, Bogata a devenit faimoasă datorită lui Snoop Dogg dintr-o greșeală, însă a știut cum să transforme o banală greșeală a unei vedete într-o marcă a propriului brand. De 44asemenea, având în vedere faptul că s-a comentat atât la știri, cât și în mediul online despre greșeala benefică a lui Snoop Dogg, Bogata a devenit din senin un sat mult mai cunoscut față de cum era anterior. Acest subiect a reușit să facă mass-media și mediul online să fie asaltat de vizualizări, ceea ce înseamnă că Bogata a devenit o locație cunoscută și datorită publicațiilor de știri online și comunității de bloggeri, care au vorbit zile întregi despre acest subiect. S-a discutat implicit despre mâncarea cu care va fi așteptat Snoop Dogg dacă va ajunge la Bogata, deși acesta intenționa să-și dea check-in în Bogota, Columbia, loc în care se afla în turneu. Un alt oraș care s-a folosit de ceva ce există în multe alte orașe din România este Alba Iulia, care a mizat pe faptul că deține cea mai mare cetate din țară, însă modul în care a conceput acest brand a uimit, motiv pentru care se consideră că este primul brand de oraș conceput într-o manieră originală. O altă metodă de a promova turismul în România a fost pe calea cinematografiei, iar aici facem referire la filmul Hotel Transylvania, despre care s-a menționat în mass-media că ar putea fi „salvatorul turismului românesc”. Potrivit Federației Patronatelor din 45Turism și Servicii (FPTS), succesul mondial al peliculei a oferit o oportunitate României de a promova brandul turistic Dracula în întreaga lume. Acest mit bazat pe legendarul Dracula poate oferi României vizite ale milioanelor de fani Dracula, care sunt curioși să descopere și să trăiască emoțiile redate de urmele legendarului. Au existat cu această ocazie a lansării filmului concursuri de http://www.agerpres.ro/romania-colorata/2016/03/15/bogata-are-un-site-de-promovare-dupa-ce-snoop-dogg-a-dat-44check-in-din-greseala-in-localitatea-muresana-17-01-07 Pagină online de știri, http://m.stireazilei.com/filmul-hotel-transylvania-ar-putea-fi-salvatorul-turismului-romanesc/, 45accesat la data de 5 mai 2016 14

promovare, chiar și prin intermediul Radio Wien din Austria, iar câteva familii din Austria s-au putut bucura de un sejur cu servicii complete, în care s-au putut afla pe urmele lui Dracula. Și pentru că mai sus am vorbit despre eliminarea stereotipurilor negative, în ceea ce privește stereotipurile pozitive, acestea pot fi utilizate pentru conceperea strategiilor de promovare a turismului românesc. Când spunem asta, ne referim la frumusețea femeilor din România, la gustul nemaipomenit al mâncărurilor tradiționale, la iuțeala cu care muncesc românii și la gradul de inteligență ridicat cu care aceștia se mândresc. Însă, potrivit FTS, România nu are un brand de țară bine conturat, deoarece este indecisă în privința regiunilor promovate. Fie promovează Delta Dunării ca punct forte, fie Transilvania, Bucovina sau Maramureș, această oscilație îi face mai mult rău decât bine, de aceea autoritățile propun conceperea de strategii de promovare a turismului pe regiuni. 46 Cunoscând faptul că „activitatea de promovare a produsului turistic este o formă specifică de comunicare, care constă în transmiterea pe diferite căi de mesaje și informații menite să-i informeze pe operatorii de turism și pe turiștii potențiali asupra caracteristicilor produsului turistic și asupra elementelor componente ale serviciilor turistice oferite,.., să le dezvolte o atitudine pozitivă față de firmele prestatoare de servicii turistice”, acestea facilitează și alte aspecte precum 47informarea despre resursele rurale, valorificarea acestora, atragerea tipului de clienți râvnit, îmbunătățirea imaginii despre o anumită zonă, eliminarea stereotipurilor și a discriminării, dar și dezvoltarea economiei. În acest subcapitol, am oferit drept exemplu câteva situații în care promovarea a fost construită în jurul unor împrejurări spontane și în urma cărora s-a ajuns la rezultate remarcabile pentru anumite comunități. Însă, acest tip de promovare susține promovarea clasică a turismului românesc, în sensul că baza o reprezintă vechile practici, precum tipărirea de materiale 48informative, colaborarea cu agențiile de turism, realizarea de suveniruri etc..
Cf. Curierul Național, Promovarea turismului românesc, o ecuație cu prea multe necunoscute, http://46www.curierulnational.ro/Turism/2014-03-04/Promovarea+turismului+romanesc,+o+ecuatie+cu+prea+multe+necunoscute, accesat la data de 5 mai 2016 Revista ECONOMICA, nr. 1 (83), Strategii și tehnici de promovare a turismului rural sustenabil, 2013, p. 4047 Cf. Revistei de Turism, op.cit., p. 434815

II.4 Îmbunătățirea condițiilor de mediu ca strategie de dezvoltare Pe plan mondial se regăsește împărtășită într-un spectru larg filosofia dezvoltării durabile, aspect pe care România și l-a propus a împărtăși. De aceea, unul dintre obiectivele pentru anul 2020 este acela de „atingere a nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile”. Faptul că România își dorește îndeplinirea unui astfel de obiectiv, va 49asigura dezvoltarea economică, însoțită de echilibrarea balanței socio-economice dintre țara noastră și celelalte țări din Uniunea Europeană. Pe această temă, au fost identificate o serie de factori de risc endogeni și exogeni, care vor 50fi prezentați în tabelul următor: Factori endogeni de riscFactori exogeni de riscContinuarea tendințelor demografice negative, care conduc către o serie de dezechilibre, cu impact asupra mediului economic și social;Accentuarea fenomenului de migrație externă, în contextul adoptării de către anumite țări dezvoltate de anumite politici de imigrare, favorabile pentru cetățenii României; Creșterea gradului de neîncredere față de justiție; Creșterea prețurilor petrolului, gazelor naturale, minereurilor, iar acest aspect poate influența în mod negativ inflația și siguranța energetică;Promovarea unui parteneriat între sectorul public și privat ineficient; Incertitudini cu privire la strategiile investitorilor străini, cauzate de impredictibilitatea politicilor fiscale; Incapacitatea de a anticipa dezastre naturale sau schimbări climatice bruște; Creșterea costurilor finanțării externe ca urmare a instabilității financiare internaționale și a scăderii posibile a raring-ului de țară.Proastă utilizare a fondurilor publice; Tergiversarea implementării politicilor publice privitoare la luarea de măsuri pentru asigurarea necesarului de energie; Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030, http://www.irds.ro/49resources/static_files/Sustenabilitate/Strategia%20Nationala%20pentru%20Dezvoltare%20Durabila%20a%20Romaniei.pdf, accesat la data de 6 mai 2015 Cf. Ibidem, p. 995016

În acest sens, au fost gândite o serie de situații pentru gestionarea momentelor de criză, dar 51și pentru identificarea anticipată a factorilor de risc, iar acestea au în vedere următoarele: •formarea unor grupuri de evaluatori și specialiști pentru prevenirea riscurilor, iar aceștia să-și desfășoare activitatea în cadrul anumitor structuri decizionale; •conceperea unor instrumente pentru prevenirea, gestionarea și diminuarea efectului unei potențiale crize; •inserarea specialiștilor români în structurile de experți din Uniunea Europeană de management de criză; •conceperea unor strategii de anticipare a punctelor slabe ale sistemului, alături de soluțiile de fortificare. În contextul în care România și-a propus să investească în acest domeniu, dezvoltarea regională se realizează, prin îmbunătățirea calității serviciilor educaționale, sociale, de sănătate, siguranță publică, dar și pentru situații de urgență. Dezvoltarea durabilă se află în strânsă legătură cu promovarea turismului, iar legat de cum am menționat anterior, este de preferat ca regiunile, zonele și localitățile să-și construiască o identitate, deoarece vor ajunge în acest mod să poată 52profita de oportunități de ocupare de noi locuri de muncă. Reîntorcându-ne la o idee anterioară, îmbunătățirea condițiilor de mediu presupune crearea instrumentelor necesare pentru promovarea unei imagini pozitive a țării, conturarea brandului național conduce în mod previzibil la un mediu mai puțin defavorizat și la creșterea atractivității României. Strategiile pentru dezvoltarea durabilă sunt imperios necesare atât în zona montană, cât și în celelalte zone cu potențial turistic din România, întrucât acestea se caracterizează prin fragilitate ecologică, dar prezintă și unele handicapuri naturale, care necesită costuri ridicate pentru a se putea realiza protejarea și valorificarea acestora. Incapacitatea de a lua măsuri în ceea ce privește efectele unor fenomene naturale; Amânarea implementării unui sistem îmbunătățit de luare a deciziilor și creștere a responsabilității instituțiilor publice.Factori endogeni de riscFactori exogeni de risc
Ibidem51 Ibidem, p. 1175217

II.5 Dezvoltarea infrastructurii ca strategie de dezvoltare Indiferent de sistemul pe care-l avem în vedere, infrastructura acestuia trebuie să fie, indiscutabil, solidă și, deși România se află pe o traiectorie de creștere economică, poziția pe care o deține în rândul economiilor competitive este încă sensibilă și instabilă. Pentru a putea contura o 53serie de strategii de dezvoltare regională bazate pe valorile culturale românești, este necesară prezentarea contextului în care se regăsește România în situația de față, din punct de vedere economico-social. Pentru început, situația declinului demografic din țara noastră este dramatică, care este 54legat fie de fertilitatea scăzută, care nu asigură nicidecum înlocuirea generațiilor, fie de migrația externă a cărei vârstă se încadrează între 20-40 de ani, iar din acest punct de vedere, fertilitatea este scăzută, deoarece aceste persoane ar putea fi active din punctul de vedere al procreării, însă sunt plecate la muncă peste hotare. În condițiile în care declinul demografic continuă, în anul 2035, populația României de la 21,4 milioane persoane înregistrate în 2010, la 19,8 milioane, potrivit Eurostat, în toate regiunile țării. Totodată, conform Institutului Național de Statistică (INS), se 55preconizează o diminuare a populației în regiunile Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia. INS scoate 56în evidență și fenomenul migrației persoanelor din mediul urban în mediul rural, iar această schimbare a fost determinată de criză, de lipsa locurilor de muncă, de cheltuielile mari la întreținere în mediul urban, dar și de prețurile mult mai mari față de la sat. În ceea ce privește structura 57etnică, ponderea românilor a crescut în mod continuu până în anul 2002, însă în ultimii ani valoarea acestui indicator a scăzut vertiginos, dar gradul de fertilitate ridicat al populației rome a fost mai ridicat. 58 Orașele din România au fost puternic zguduite de factori care au influențat dezvoltarea acestora, precum „restructurarea industrială de după anul 1990 și criza financiară începută în anul 2008”. Aceste elemente au determinat neputința anumitor orașe de a se dezvolta după 1989, ceea 59 Cf. Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035. Coeziune și competitivitate teritorială, 53dezvoltare și șanse egale pentru oameni, www.sdtr.ro, accesat la data de 6 mai 2016 Cf. Ibidem, p. 4054 Baze de date Eurostat, http://ec.europa.eu/eurostat, accesat la data de 6 mai 2016 55 Institutul Național de Statistică, Prognoza populației României, pe județe, în perioada 2007-205056 Cf. Vasile Ghețău, Declinul demografic și viitorul populației României, Editura Alpha MDN, Buzău, 200757 Cf. Veress K. Tamas, Minorități din România. Dinamici demografice și identitare, ISPMN, Cluj Napoca, 201058 Strategia de dezvoltare teritorială a României, România policentrică 2035. Coeziune și competitivitate teritorială, 59dezvoltare și șanse egale pentru oameni, www.sdtr.ro, accesat la data de 6 mai 2016, p. 52 18

ce a condus către lipsa locurilor de muncă în aceste zone și puține oportunități de creștere, aspecte care au condus către altele cu valență negativă, precum numărul mare de gospodării, ai căror 60locuitori trăiesc sub limita națională de sărăcie și ale căror condiții sunt precare, numărul imens de indivizi care primesc șomaj sau care sunt dependenți de ajutoarele sociale. De asemenea, lipsa locurilor de muncă și a condițiilor de trai a condus în România către dezbinarea familiilor, multe dintre acestea devenind monoparentale, însă, în același timp, aducem în discuție existența numeroasă a minorității de etnie romă, motiv pentru care rata delicvenței este mare, iar reputația, imaginea socială a românilor este negativă. Pentru a îndrepta o parte dintre aceste aspecte negative, România simte nevoia de a investi în rețeaua de transport, situație în care vor exista conexiuni cu centrul și vestul Europei, ceea ce reprezintă un element strategic în creșterea atractivității teritoriului ca fiind prielnic pentru investiții străine, creându-și în acest fel accesul pe piețele internaționale. Accesibilitatea este foarte scăzută în țara noastră, motiv pentru care există nevoia de a investi în infrastructura de transport, pentru ca România să poată exploata în manieră eficientă prezența sa în estul Uniunii Europene. De asemenea, în condițiile în care o mare parte dintre cetățenii României nu beneficiază de utilitățile primare, obiectivul de dezvoltare națională rămâne în stadiu incipient, întrucât „nu se poate realiza în lipsa unei echipări corespunzătoare la nivelul tuturor localităților”. 61 Totuși, poziția României în Sud-Estul Europei este considerată strategică, astfel încât țara noastră s-ar putea transforma într-un teritoriu de mare interes pentru investitorii care doresc să intre pe piața europeană, dar și pentru firmele europene care au nevoie de acces către Asia, Orientul Mijlociu, Rusia și Ucraina. Tocmai de aceea, există un scenariu care presupune îmbunătățirea 62legăturilor dintre zonele cu potențial ridicat și cele deficitare, „pentru a permite o concentrare eficientă a resurselor și a efectelor de contagiune pozitivă”. Totodată, ca manifestare a preocupării 63pentru dezvoltarea regională, obiectivul propus este de a îmbunătăți structura, pentru a putea fi realizat transferul de oameni, capital, dar – mai ales – idei. Infrastructura conectivă reprezintă un punct de interes pentru România, deoarece facilitează accesul pe piețele din Uniunea Europeană, dar s-a dovedit a fi o metodă de dezvoltare regională în Cf. Ibidem, p. 5260 Ibidem, p. 11361 Cf. Ibidem, p. 11562 Orizontul 2035, p. 120, http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/08/2014-08-14_SDTR_6.1.pdf, accesat la 63data de 6 mai 201619

România. Astfel, cunoscând că sistemul teritorial de conectare se referă la conexiunile prin 64transport, energie și telecomunicații, luând în calcul infrastructura de transport, s-a constatat necesară investirea în transportul aerian, dar, în același timp, trebuie îmbunătățită și legătura aeroportului cu zonele învecinate. Nivelul conectivității poate crește, iar infrastructura se poate dezvolta, în primul rând, prin angrenarea în activități de consolidare a transportului public între orașe. Infrastructura edilitară reprezintă un aspect care nu poate fi neglijat, iar în acest sens, ca o strategie de dezvoltare, autoritățile ar trebui să investească pentru crearea de condiții atractive, iar în zonele defavorizate, autoritățile trebuie să se concentreze pe asigurarea serviciilor de bază, pentru a echilibra nivelul de trai dintre regiuni. Investițiile care pot conduce către dezvoltare regională și sunt strategice pot fi cele în consolidarea instituțiilor publice, rolul acestora fiind foarte important, 65deoarece se va îmbunătăți conectivitatea și va fi facilitată accesibilitatea în ceea ce privește identificarea anumitor oportunități. Instituțiile care au rol în sănătate, justiție, apă curentă, canalizare și transport reprezintă cheia pentru creșterea calității vieții și posibilitatea de a manageria într-un mod calitativ procesul de dezvoltare regională și națională. Însă nu doar instituțiile publice se implică în punerea în aplicare a strategiilor formulate, ci există și o serie de asociații și proiecte cu acest rol. Asociația Pro Infrastructura, de exemplu, are 66rol de reprezentare a societății civile, acționând pentru dezvoltarea infrastructurii în România, printr-un proces de transparență și promptitudine. Rolul Asociației Pro Infrastructura este de a se pune la curent cu obiectivele de infrastructură, de a proteja mediul și de a participa în Comisiile Tehnice pentru a asigura sustenabilitatea proiectelor la nivel național și pentru a respecta interesul național. Considerăm așadar că dezvoltarea regională constă în acționarea în toate segmentele sistemului, prin formularea de strategii adecvate și sustenabile. Obiectivele propuse trebuie să demonstreze relevanță pentru fiecare regiune în parte, iar sfera de impact trebuie să fie conformă caracteristicilor sociale, demografice, geografice, economice, culturale și funcționale ale fiecărei zone. Toate aceste strategii se sprijină pe valorile culturale românești, tocmai prin ideea că sunt concepute în funcție de necesitățile, opiniile, caracteristicile și statutul românilor de pretutindeni. Cf. Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Strategia de dezvoltare teritorială a României, 64sprijin pentru corelarea acțiunilor de dezvoltare la nivel teritorial, http://www.mdrap.ro/userfiles/4%20NT%20Dinamici%20teritoriala%20si%20obiective%202035.pdf, accesat la data de 6 mai 2016 Orizontul 2035, p. 122, http://mmediu.ro/new/wp-content/uploads/2014/08/2014-08-14_SDTR_6.1.pdf, accesat la 65data de 6 mai 2016 Pagina web Asociația Pro Infrastructura, http://www.proinfrastructura.ro/despre-noi/misiune-si-strategie/, accesat la 66data de 6 mai 2016 20

III.BUCOVINA – MARAMUREȘ. STUDIU COMPARATIV III.1 Bucovina. Chestiuni generale Bucovina este una dintre regiunile istorice ale României, care este împărțită pe teritoriul țării noastre și al Ucrainei. În România, printre orașele Bucovinei se numără Rădăuți, Suceava, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Siret și Vicovu de Sus, iar în ceea ce privește Ucraina, Bucovina are în componență orașele Cernăuți, Cozmeni, Zastavna, Văscăuți, Vijnița, Sadagura și Storojineț. Bucovina, denumită și Ținutul Mănăstirilor care au fost lăsate moștenire de foștii domnitori ai Moldovei, este una dintre principalele zone turistice din România, datorită peisajelor oferite de zona montană, aerul pur, tradițiilor păstrate, gastronomiei moldovenești, însă și datorită obiceiurilor care s-au menținut astfel până azi. Mănăstirile Bucovinei sunt reprezentate fiecare de câte o culoare, Mănăstirea V oroneț fiind recunoscută după albastru, Mănăstirea Sucevița după nuanța de verde, Mănăstirea Moldovița, după culoarea galben, iar Mănăstirii Humor îi este reprezentativă culoarea roșie. Un număr de 6 mănăstiri din Bucovina au intrat în patrimoniul UNESCO, iar frumusețea peisajelor și ospitalitatea localnicilor face din această regiune un loc ideal de petrecere a timpului liber. Relieful Bucovinei se poate caracteriza printr-o varietate de forme, cuprinzând atât munți, dealuri, depresiuni, podișuri, cât și câmpii, văi și lunci. Zona de munte a Bucovinei este în proporție de 53%, zona de podiș este de 30%, iar restul de 17% caracterizează zona de luncă. Relieful 67Bucovinei corespunde cu cel al județului Suceava, întrucât, din punct de vedere administrativ, orașele Bucovinei se află pe teritoriul județului Suceava. Regiunea montană cuprinde astfel „masive, grupe masive și complexe de culmi sperate între ele prin văi adânci sau arii depresionare”. Aceste zone de munte sunt reprezentate de păduri întinse și pajiști, cu resurse 68balneo-turistice bogate. În zonele de munte, mijloacele de comunicație sunt deficitare, iar așezările umane nu sunt permanente, dar -totodată – sunt și foarte rare. De asemenea, ținând cont de faptul că relieful Bucovinei este reprezentat, în general, de zona de munte și de podiș, putem spune despre zonele de podiș și dealuri că au altitudini cuprinse între 300 și 500 de metri, iar printre subunitățile de relief importante se numără și depresiunea Rădăuți și podișul Suceava. Cf. Strategiei de dezvoltare și promovare a turismului în județul Suceava, Instituția Prefectului – Județul Suceava, 67http://tourisminbucovina.ro/studii/strategie_turism_completa.pdf, accesat la data de 30 mai 2016 Ibidem, p. 56821

Clima regiunii istorice Bucovina este mai aspră, spre deosebire de celelalte regiuni, existând și fenomenul de inversare climatică, acest lucru însemnând că temperaturile cele mai scăzute din zona montană se înregistrează în depresiuni și văi, nu pe vârfuri, așa cum ne-am fi așteptat. Putem menționa și despre faptul că iarna durează mai mult la munte, decât în regiunea de podișuri și dealuri, iar trecerea de la iarnă la vară se face diferit, de la o zonă la alta: în est se face brusc, în vest, treptat. Rețeaua hidrografică pe care o vom prezenta este cea a județului Suceava, astfel încât aceasta însumează 3.092 km, cel mai întins bazin hidrografic fiind cel al râului Moldova. Județul Suceava are foarte multe lacuri naturale, însă dimensiunile lor nu sunt foarte mari, lacuri antropice destinate apărării împotriva inundațiilor sau pentru piscicultură. Resursele naturale sunt variate, solurile favorizând cultura de cartofi, porumb, plante tehnice și cereale păioase. Resursele subsolului județului sunt reprezentate de minereurile polimetalice, zăcăminte de mangan, sulfuri și izvoare de ape minerale. Populația județului Suceava este de 634.840 locuitori (în anul 2012). În ceea ce privește infrastructura de transport, Bucovina se bucură atât de infrastructura aeroportuară de la Salcea, dar și de căile ferate. În plus, în județul Suceava, implicit regiunea istorică Bucovina, drumurile publice și naționale sunt în mare parte modernizate, județul fiind străbătut de magistrala europeană București-Bacău-Suceava-Vicșani. Un alt domeniu de interes este cel reprezentat de infrastructura din domeniul cercetării, iar în acest sens, putem menționa existența unităților și filialelor de cercetare științifică precum: Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Suceava și Stațiunea Experimentală pentru Cultura Molidului Câmpulung Moldovenesc. 69 În această lucrare, ne interesează și tipurile de turism care pot fi practicate în regiunea istorică Bucovina. În primul rând, Bucovina este recunoscută pentru mănăstirile sale, iar acestea din urmă atrag anual foarte mulți turiști. În zona Bucovinei, în special, sunt practicate mai multe tipuri de turism, printre care se numără turismul cultural sau religios, balnear, rural, ecoturismul, 70turismul de tranzit, turismul pentru vânătoare și pescuit, turismul pentru echitație, pentru sporturile de iarnă, de congrese și regiuni, de odihnă și de recreere și agrement. Turismul cultural sau religios este cel care prezintă oportunitățile de atracție cele mai mari pentru străini, deoarece integrează valorile culturale naționale în patrimoniul mondial, în contextul în care Bucovina are mănăstiri clasificate de UNESCO, ca având semnificații internaționale. În Cf. Ibidem69 Cf. Alexandru Nedelea, Strategii și politici de marketing în cazul produsului turistic Bucovina, http://70www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/ECTS/ECTS_MkCTS.pdf, accesat la data de 30 mai 2016 22

presa din Germania, despre Bucovina se menționează faptul că este țara celor 1000 de biserici, ceea ce ajută la asocierea Bucovinei cu turismul religios. mai mult decât atât, zona permite desfășurarea de activități artizanale, de pictare a icoanelor, încondeierea ouălelor, meșteșugul lemnului, olărit, sculptură în piatră, blănărie, măști ș.a.m.d.. Deși există mai multe feluri de turism care pot fi practicate în Bucovina, cel religios predomină datorită existenței mănăstirilor, care prezintă niște oportunități deosebite de atracție pentru turiștii străini și nu numai, ceea ce demonstrează că Bucovina are un potențial cultural care poate fi exploatat. III.2 Puncte tari și puncte slabe în Bucovina În acest subcapitol, vom vorbi despre anumite aspecte pozitive și negative care privesc regiunea istorică Bucovina, raportându-ne în acest sens la cadrul natural, potențialul său turistic, la infrastructura și cum influențează aceasta dezvoltarea regională a Bucovinei, la mediu, segmentul de business, la resursele umane, dar și la dezvoltarea rurală. În ceea ce privește cadrul natural, Bucovina este privilegiată, datorită peisajelor sale 71atracive și a reliefului variat. Existența resurselor naturale bogate, dar și a arealelor turistice, precum și existența rezervațiilor naturale demonstrează că Bucovina oferă – în același timp – posibilitatea de a practica mai multe feluri de turism, pe tot parcursul anului, de primăvara și până iarna. Însă, există și anumite aspecte negative, pe care instituțiile ar trebui să le reglementeze, care se referă la lipsa valorificării potențialului turistic pe care Bucovina-l poate avea, dar și pregătirea precară a celor care lucrează în această industrie. Tot aici, ne referim și la comunicarea deficitară dintre instituțiile publice și a altor foruri decizionale, întrucât se ajunge cu greu la îndeplinirea obiectivelor în domeniul turismului. Potențialul turistic este valorificat în Bucovina, datorită monumentelor istorice, a mănăstirilor care au o istorie vastă, dar este dezvoltat – totodată – și prin cele 1000 de biserici, despre care știu nu doar turiștii români, ci și cei străini. În Bucovina se mai regăsesc case memoriale și muzee, iar în acest sens este demonstrat faptul că spațiul multicultural este valorificat, mulțumită și trecutului istoric foarte bogat. Totuși, partea negativă este reprezentată de lipsa unei promovări intense a obiectivelor turistice, iar în acest sens, a fost remarcată și lipsa de centre de informare Cf. Strategiei de dezvoltare și promovare a turismului în județul Suceava, Instituția Prefectului – Județul Suceava, 71http://tourisminbucovina.ro/studii/strategie_turism_completa.pdf, accesat la data de 1 iunie 2016 23

turistică, a materialelor publicitare, a broșurilor, din care turiștii se pot informa și, ulterior, să poată fi angrenați în activitățile culturale care au loc pe durata vacanței lor. Mai mult decât atât, în Bucovina, nu au loc evenimente care să evidențieze frumusețea tradițiilor și a obiceiurilor, ceea ce reprezintă un minus, întrucât nu va putea fi exploatat turismul rural la potențialul său adevărat. Oferta de agrement nu satisface turiștii, motiv pentru care aceștia nu pot practica anumite sporturi, iar agenții economici nu mișcă lucrurile în acest sens. Infrastructura reprezintă un punct care necesită discutat, deoarece putem menționa existența drumului european E85, a aeroportului poziționat în localitatea Salcea și a rețelei feroviare. Ba mai mult, unitățile decazare au fost create cu respectarea standardelor internaționale.
III.3 Despre Maramureș. Chestiuni generale Maramureșul istoric cuprinde partea de Nord-Est a județului Maramureș și raioanele Hust, Rahău și Teceu din Ucraina. Regiunea istorică Maramureș mai este denumită și Țara Maramureșului, care este una dintre depresiunile lanțului Carpatic, de întindere foarte mare. Poziția geografică a Maramureșului, resursele sale naturale, dar și tradițiile meșteșugărești au dus la 24

dezvoltarea sa, deoarece are o veche tradiție industrială, în sensul că „breslele, organizate și specializate pe meserii, erau primele forme economice consemnate de documente, încă din secolul XIV”. 72 Relieful Maramureșului are structura împărțită pe zone de șes, de deal și de deal-munte, dominând zona de deal-munte în proporție de 53,7% și zona de deal, cu 38,8%. Teritoriul, așa cum am menționat, este alcătuit, în general, din masive muntoase și depresiuni, acestea din urmă reprezentând unități ale Carpaților Orientali. Regiunea montană cuprinde Munții Maramureșului, ale cărui vârfuri au înălțimi maxime de 1957 metri și Muncții Rodnei, cu Vârful Pietrosu de 2303 metri. Clima Maramureșului este continental-moderată, regimul termic fiind moderat, însă cu o umezeală destul de mare și precipitații bogate. Rețeaua hidrografică are o lungime de 3100 km, iar bazinele sale hidrografice sunt Someșul cu afluenții: Săsar, Bârsău, Lăpuș și Tisa, cu afluenții Vișeu, Iza și Săpânța. Hidrografia Maramureșului cuprinde și lacuri naturale și antropice, precum lacuri glaciare, tăuri instalate pe aglomerate vulcanice, lacuri sărate și de acumulare. În ceea ce privește infrastructura de transport, Maramureș ca regiune istorică, dar, în principal, Maramureș ca județ, beneficiază de o poziție nefavorabilă, deoarece rețeaua sa de drumuri publice nu este puternic reprezentată, însă există o deschidere internă și internațională. Totuși, 73rețeaua de căi de comunicație și transport este compusă din căile rutiere, feroviare, aeriene, dar menționăm și transportul combinat. Drumurile naționale din Maramureș nu sunt modernizate, starea lor tehnică fiind slabă spre bună, iar în ceea ce privește drumurile publice, acestea nu permit o viteză de circulație ridicată, fiind chiar redusă între localități, lățimea platformei drumului fiind necorespunzătoare. Totodată, drumurile județene și comunale nu permit desfășurarea traficului în cele mai bune condiții de siguranță și confort. Rețeaua de cale ferată din Maramureș este considerată ca fiind bună, dar starea liniilor nu permite o viteză mai mare de 60-80 km/h. Maramureșul se bucură însă de aeroport, care se află în Baia Mare, asigurându-se astfel conexiunea cu capitala noastră. Turismul în regiunea istorică Maramureș face ca vizita unui turist să rămână o lecție multidisciplinară, de istorie, geografie și cultură. Dintre tipurile de turism din Maramureș, se numără turismul balnear, datorită minelor de sare închise și lacurilor sărate, care atrag foarte mulți Plan de dezvoltare durabilă a județului Maramureș 2007-2013, http://www.cjmaramures.ro/Document_Files/72Strategie/00000088/q95jn_Plan_judet_Maramures_2007_2013_V2.pdf, accesat la data de 30 mai 2016 Cf. Ibidem7325

turiști în scopuri curative și de agrement. Turismul montan reprezintă un interes pentru turiști, 74întrucât peisajele sunt deosebite, motiv pentru care practicarea acestui tip de turism are potențial de dezvoltare foarte mare. Formele de relief variate, defileele apelor și pădurile de conifere și foioase, dar și izvoarele minerale au un impact deosebit asupra turiștilor, ajutând la sporirea gradului de atractivitate turistică. Prin turismul ecologic, este percepută promovarea și vizitarea de către turiși a rezervațiilor științifice, care au rolul de a proteja și conserva habitatele naturale care dețin elemente de interes științific, parcuri naționale și naturale, monumente ale naturii, dar și rezervațiile naturale. În ceea ce privește turismul cultural, județul Maramureș se remarcă prin clasarea între primele 10 destinații culturale din România. Gospodăriile tradiționale maramureșene, cetățile medievale, muzeele, monumentele UNESCO și bisericile din lemn, centrele meșteșugărești, dar și castelele, conacele sau palatele sunt promovate, însă au și fost intens mediatizate, prin anumite campanii de presă, programe și proiecte la nivel național și internațional. Acest aspect a contribuit la susținerea 75patrimoniului cultural și la dezideratul de a-l conserva. În Maramureș, se mai practică turismul religios, întrucât există peste 100 de biserici de lemn, considerate opere de artă, 8 dintre acestea făcând parte din patrimoniul Cultural UNESCO. Turismul de afaceri și evenimente este un alt tip de turism practicat în Maramureș, fiind considerat principala sursă de venit pentru industria hotelieră. Turismul rural este practicat prin intermediul meșteșugurilor, a tradițiilor, a mărturiilor și a specificului folcloric. Deși am adus în discuție o multitudine de forme de turism, cel rural și cultural reprezintă un avantaj competitiv față de celelalte județe. Maramureșul istoric este o regiune care îmbină tradiția, obiceiurile, prietenia și peisaje spectaculoase, de care turiștii se pot bucura. III.3 Bucovina – Maramureș. Puncte tari și puncte slabe
Cf. Dezvoltarea turismului în județul Maramureș 2007-2013, Consiliul Județean Maramureș, http://74www.cjmaramures.ro/Document_Files/Strategie/00000088/ed2ad_Plan_turism_Maramures_2007_2013.pdf, accesat la data de 30 mai 2016 Cf. Teză de doctorat, Gosopodăria maramureșeană și activitățile tradiționale. Brand turistic, Universitatea Babeș-75Bolyai, Cluj-Napoca, 2015, http://193.231.20.119/doctorat/teza/fisier/2891, accesat la data de 30 mai 2016 26

Acest studiu comparativ, privind regiunile istorice Bucovina și Maramureș, are rolul de a evidenția caracteristicile fiecăreia, pentru a putea analiza oportunitățile de dezvoltare regională, dar și pentru a fi predictibili în ceea ce privește identificarea acestora. Pentru a ne atinge scopul, vom începe prin descrierea fiecărei regiuni, pentru ca în final să analizăm aspectele ce țin de oportunitățile de dezvoltare, dar și de valorile culturale, care se află la baza acestora.
27