Data (Z, L, A) 18-11-2017Nr factura: 189903206617 [627895]

TABLE OF CONTENTS INTRODUCTION: John Fowles and Postmodernism ………………………. 6 I. Postmodern Elements in the Work of John Fowles…………………………………….13 1.1. The Magus or the Godgame …………………………………………………………………….. 16 1.2. The French Lieutenant’ s Woman – A Contemporany Perspective on Victorianism………………………………………………………………………………………. ……21 1.3. Daniel Martin – The Quest for the Self……………………………………………………… 28 II. The Conditio n of…

Vol. 39 (2008) ACTA PHYSICA POLONICA B No 11 UPSCALING IN DYNAMICAL HEAT TRANSFER PROBLEMS IN BIOLOGICAL TISSUES Claudia Timofte Department of Mathematics, Faculty of Physics, University of Bucharest P.O. Box MG-11, Bucharest-Magurele, Romania (Received February 5, 2008; revised version received May 19, 20 08) The asymptotic behaviour of the solution of a nonlinear dyna…

Original article www.germs.ro • GERMS 4 (4) • December 2014 • page 92 Center, Tbilisi, Republic of Georgia ; 6MD, PhD Student: [anonimizat], Carol Davila University of Medicine and Ph armacy ; National Institute for Infectious Diseases “Prof. Dr. Matei Bal ș”; 7PhD, Microbiology Department, Faculty of Biology, University of Bucharest; Ștefan S. Nicolau Institute…

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIIN ȚIFICE UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI SPECIALIZAREA PSIHOLOGIE LUCRARE DE LICENȚĂ Absolvent: [anonimizat] 2017 MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIIN ȚIFICE UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI” CLUJ -NAPOCA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI DEPARTAMENTUL DE PSIHOLOGIE RELAȚIA DINTRE DELINCVENȚA JUVENILĂ ȘI ADHD….

POLITICI SOCIALE MĂSURI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A ȘANSELOR TINERILOR PE PIAȚA MUNCII BRÂNDUȘA FECIORU rticolul de față conține reco mandări de politi ci publice în vederea creșterii accesibilității tinerilor pe piața muncii și au la bază rezultatele investigațiilor desfășurate în cadrul elaborării tezei de doctorat. Sunt avute în vedere aspecte legate de stimularea spiritului an treprenorial…

Nichita Herciu, ​END ­ Un joc tip "horror" dezvoltat pe platforma Unity    1.Introducere  1.1 Context    Industria jocurilor video este una relativ tânără, dar evoluția pe care a cunoscut­o este una  impresionantă. Plecând de la proiecte de cercetare realizate în anii ‘50, a ajuns în atenția  publicului în anii ‘70 și ‘80, și o dată cu evoluția tehnologiei a ajuns ecosistemul masiv pe care îl  putem observa în ziua de azi.   În fiecare an aceasta atinge câte un nou apogeu, mulțumită nenumăratelor corporații,  studio­uri de dezvoltare și dezvoltatori independenți care publică necontenit mii de jocuri pe un  număr în continuă creștere de platforme (calculatoare personale, console de jocuri, telefoane  mobile, etc.). Această industrie ar putea fi comparată cu cea cinematografică; produsele finale  sunt rezultatul unor perioade în general lungi de dezvoltare, în care se investesc bugete foarte  variate (plecând de la proiecte fără buget până la proiecte precum Battlefield 4, al cărui buget a  fost de o sută de milioane de dolari) și pot fi împărțite în multiple categorii, precum acțiune,  aventură, simulatoare și horror.  Motivul pentru care această piață are atât de mult succes este faptul că jocurile oferă o  formă de divertisment asemănătoare celor găsite în cărți și filme, dar abordarea este una diferită:  pentru desfășurarea poveștii sau furnizarea divertismentului, este necesară intervenția  consumatorului prin interacțiunea cu jocul. Astfel, de exemplu, firul narativ al unui roman va fi  mereu același, static ­ nu va suferi modificări indiferent de numărul de întreruperi, viteza și  durata sesiunilor de citit, pe când desfășurarea unui joc, în general, nu poate avea loc fără  implicarea utilizatorului.    1.2 Motivație    Toate jocurile care intră în categoria horror împărtășesc o trăsătură comună. Ele țintesc să  sperie consumatorul. Motivul pentru care există această categorie în mare parte a formelor de  divertisment este faptul că desfășurarea, în majoritatea timpului monotonă, a vieții individului  armează în subconștientul acestuia o nevoie ușor masochistă de “fenomenal”. Formele de  divertisment de tip “horror” constituie una dintre cele mai ușoare metode de satisfacere a acestei  nevoi prin traume minore la nivelul psihicului individului.  În continuare, voi descrie câteva exemple de jocuri horror, punând accent pe tehnicile de  speriere a jucătorului:  ●Slender: The Eight Pages​ (2012): jucătorul controlează un personaj fără o  poveste într­o perspectivă first person (persoana I), aflat într­o pădure pe timp de  noapte, având la dispoziție doar o lanternă. Scopul acestuia este să strângă 8  pagini aflate în diferite locații în spațiul jocului, în timp ce evită contactul cu  1 Nichita Herciu, ​END ­ Un joc tip "horror" dezvoltat pe platforma Unity  Slender, personajul negativ. Slender urmărește jucătorul tot timpul, inițial de la  distanță, fără să fie văzut (contactul vizual prelungit încheie jocul), devenind tot  mai agresiv pe măsură ce jucătorul găsește paginile.  ●Five Nights at Freddy’s​ (2014): jucătorul intră în pielea unui personaj proaspăt  angajat ca paznic de noapte al unei pizzerii, controlând jocul într­o manieră point  and click (jucătorul nu are libertatea de a mișca personajul după bunul plac).  Scopul jocului este acela de a rezista cinci nopți, în condițiile în care în incinta  restaurantului se află mai multe figurine animatronice cu intenții malițioase,  personajul poate să observe spațiul doar pornind niște camere de supraveghere și  singurul mecanism defensiv este o pereche de uși care stau închise doar  consumând foarte mult, iar cantitatea de energie electrică pe care o are la  dispoziție este foarte mică.  ●Dead Space ​(2008): jucătorul preia controlul unui personaj controlabil într­o  perspecitvă third person (jucătorul vede “peste umărul” personajului) care se …