Data:___________ [304315]
DECLARAȚIE
Subsemnatul (a), ___________________________________, cu CNP _____________, absolvent: [anonimizat] _____________________________________________, Facultatea _________________________, Specializarea ________________________________, [anonimizat]. 292 [anonimizat] __________________________________________________
_______________________________________________________________ având drept coordonator pe __________________________________, [anonimizat]. Lucrarea este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau străinătate.
[anonimizat], voi fi exmatriculat (ă) sau, [anonimizat].
Data:___________
Absolvent :
_________________________
CUPRINS
INTRODUCERE
ARGUMENT………………………………………………………………………………… 5
DEFINIREA CONCEPTELOR……………………………………………………………..6
MOTIVAȚIE …………………………………………………………………………………9
Ipoteza ……………………………………………………………………………………….11
I PARTEA GENERALĂ
Elemente de fiziologia alimentației…………………………………………………………12
Factori perturbatori în încercarea de menținere a imaginii corporale dorite……………17
[anonimizat] …………………………………………20
[anonimizat]: laptele…………………………………….21
[anonimizat]……………………………………….25
Antrenamentul și hidratarea………………………………………………………………..27
[anonimizat] 35+ ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE……….32
II PARTEA SPECIALA…………………………………………………………………….38
Obiective………………………………………………………………………………………38
Analiza chestionarelor și a jurnalelor alimentare……………………………………………..45
Limite ………………………………………………………………………………………….57
Cazuri particulare ……………………………………………………………………………..57
Sugestii ………………………………………………………………………………………..67
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………… 70
ANEXE…………………………………………………………………………………………77
Argument
După 35 [anonimizat], [anonimizat], ale tenului etc., aspecte extrem de deranjante pentru femei. Greu de crezut să fie un regim alimentar adecvat fiecărui segment de vârstă și tip de constituție menit să corecteze imaginea corporală și să încetinească procesul de îmbătrânire.
Femeia peste 35 [anonimizat] , fie încearcă să facă față tuturor responsabilităților ( familiale și profesionale) și nu-i [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] ( într-o țară în care nu mai putem vorbi despre o cultură a exercițiului fizic), [anonimizat], [anonimizat] 35+, [anonimizat].
[anonimizat], fiind cauza/efectul unui dezechilibru emoțional. Femeile peste 35 de ani care se confruntă cu modificări ale posturii pe fondul grăsimii corporale, în special în zona abdominală, ale mersului etc., fie declară cunoscuților că ,,nu mai au nimic de dovedit”, că ,,oricum nu le mai alege nimeni”, dar plâng acasă, fie renunță la plăcerile culinare pe o perioadă autoimpusă, fie se "informează" de pe la cunoscuți sau de pe siteuri mai puțin creditabile și iși fac mai mult rău prin schimbarile bruște de greutate, fie fac activități fizice epuizante, deși cântarul indică acelasi numar de kg.
Având suficiente responsabilități în mediul familial și în cel profesional, femeia peste 35 de ani nu ar trebui să se confrunte și cu informații contradictorii în privința dietei. Femeia peste 35 de ani trebuie să aibă motivația unei longevități active, deși nu poate respecta orele de somn (serviciu, familie), nu e totdeauna aptă pentru efort fizic (chiar dacă exercițiul fizic este cel mai ieftin tratament), experimentează dureri lombare sau de altă natură și doar o alimentație corectă ar putea asigura imaginea corporală dorită.
Într-o lume în care predomină cultura televizorului și a calculatorului, promovându-se insuficient exercițiul fizic și alimentația sănătoasă, femeia peste 35 de ani trebuie să beneficieze de consiliere psihonutrițională, dar cu resurse de timp și financiare în limite rezonabile.
DEFINIREA CONCEPTELOR
Efortul fizic reprezintă o solicitare motrică cu parametri specifici (C.Bota) – intensitatea ( maximală, submaximală, mare, moderată, mică), aprovizionarea cu oxigen a organismului (efort anaerob, aerob, mixt), tipul de contracție ( izotonic, izotonic, izokinetic), caracterul repetării mișcărilor ( ciclic, aciclic), care obligă organismul să răspundă prin manifestări electrice, mecanice, termice (G.Nenciu), un mijloc de menținere a sănătății, dar și de a ameliora/ trata o afecțiune. o suprasolicitare funcțională care produce o modificare a homeostaziei organismului, în scopul acoperirii necesităților metabolice crescute ale marilor funcțiuni ale acestuia( Dan Badea). Efortul fizic poate fi unul sportiv ( în cadrul antrenamentelor) sau profesional, evaluat de specialiștii în medicina muncii.
Model evaluare a efortului fizic cu risc profesional
Comportamentul alimentar este un concept ce poate fi definit ca "ansamblu de reacții adaptative, observabile obiectiv, prin care organismul privit ca un tot unitar, produce un răspuns la stimulii din mediu, procesul determinant al prizei alimentare spontane a unui individ", de care depinde sănătatea fizică și mentală a acestuia. În sens restrâns, comportamentul alimentar vizează alegerea si consumarea alimentelor de către un individ, o colectivitate, o populație. În sens larg, comportamentul alimentar reprezintă totalitatea reacțiilor psiho-somato-motoare datorate transformărilor metabolice înterne ( care declanșează foamea și sațietatea) și a unor stimuli generați de calitățile senzoriale ale alimentelor ( apetitul și repulsia, având caracter subiectiv și fiind determinate de tradiții culinare, cultură, religie, posibilități materiale) , deci " ansamblul reacțiilor de răspuns față de stimuli interni sau externi, manifestat prin aportul de alimente, refuzul lor sau întreruperea actului alimentației".Un comportament alimentar normal, așa cum susțin specialiștii, se caracterizează prin atitudinea sănătoasă față de alimente, trei mese și una-două gustări pe zi, ritmicitate, repaus alimentar nocturn, aport alimentar potrivit și în atmosferă relaxată, masticație corespunzătoare. Tot de normalitate ține și prepararea alimentelor prin tehnici simple, care să nu aibă efecte negative asupra organismului, să contribuie la controlul ponderal, dar să asigure satisfacția gustativă.Din păcate, este influențat de stres și de programul profesional.
Imaginea corporală a fost definită ca sumă de percepții, gânduri și sentimente legate de propriul corp, evident influențată de factori socio-culturali, generând o paletă patologică în rândul populației feminine și complexe de personalitate. Imaginea de sine este un adevăr relativ despre sine", un tablou mental complex cu elaborare etapizatå de-a lungul evoluției ontogenetice a individului, reprezentând ansamblul de informații, mai mult sau mai puțin real, fațå de lumea sa fizicå și psihicå." Construct complex, variază de la o vârstă la alta, în funcție de diverși factori, unul dintre aceștia fiind alimentația optimă (adecvată – prin nutrienți esențiali și fibre în cantități suficiente, echilibrată- prin proporția optimă, controlată caloric- să nu depășescă cerințele metabolice, moderată- prin evitarea excesului de zahăr, sare și grăsimi, deci să se asigure necesarul energetic și nutrițional).
Stima de sine, formată de familie, mentori, colegi și prieteni, esențială pentru echilibrul psihologic, având ca puncte de sprijin încrederea în sine (provenită din modul de educație), concepția despre sine (opinie personală, validă sau nefondată, despre propriile calități și defecte), respectul față de sine (sau iubirea de sine), se modifică al fiecare eveniment marcant din viața individului, fiind "un fenomen care se auto-întreține", reprezintă o evaluare a propriei valori, dar și a satisfacției în relațiile cu semenii. Un studiu, chiar dacă referitor doar la o categorie socio-profesională (cadre medicale), a demonstrat că nivelul ridicat al stimei de sine e corelat unui nivel de stres scăzut. ( Gabriel Claudiu Serban, 2015) . Trebuie precizat că trăsăturile de personalitate au un rol covârșitor în reacțiile la stres. Așadar, un nivel ridicat al stimei de sine se asociază automat cu fericirea, în timp ce o stimă de sine scăzută implică starea depresivă atât la femei, cât și la bărbati la vârsta tinereții. (Orth, Ulrich, Robins, Richard W., Roberts, Brent W., 1998) Între componentele stimei de sine se înscriu sentimentele individului generate de faptul că se simte important, iubit, acceptat, respectat, util, în siguranță, că poate să controleze stresul, că are o imagine corporală pozitivă etc. Componentele stimei de sine
Să știi că e firesc să mai faci și greșeli Să te simți iubit
Să ai încredere în tine Să te simți respectat
Să cunoști și să trăiești după anumite valori Să te simți util
Să fii capabil să dai și să primești Să te simți acceptat
Să controlezi stresul eficient Să ai scopuri bine definite
Să gestionezi conflictele Să ai o imagine corporală pozitivă
Să accepți responsabilitățile și provocările Să ai o sferă largă de emoții
Să te simți capabil să-i influențezi pe alții Să te simți în siguranță
Să fii capabil să accepți laudele și criticile Să te simți unic
Să poți acționa independent și interdependent Să te simți important
Să știi că se poate avea încredere în tine Și altele …
MOTIVAȚIE
Psihologia femeii, numită frecvent complicată, se modifică pe măsură ce înaintează în vârstă. Există anumite condiții medicale care sunt mai des intâlnite în cazul femeilor decât al bărbaților, fie pentru ca sunt legate de hormonii feminini, fie de sistemul reproducător, fie pentru că s-a dovedit statistic ca femeile sunt mai expuse riscului de a suferi de aceste boli. La statusul hormonal se adaugă numeroși factori psihosociali. Femeile se confruntă cu sindrom premenstrual (moderat- 30% , sever- 10%, doar 60% fiind asimptomatice), cu stres postraumatic ( din cauza travaliului), depresie post-partum și alte tulburări postnatale, cu tulburări ale somnului ( mai ales în postmenopauză ), deci experimentează tristețe, insomnie sau hipersomnie, agitație sau apatie, sentimente de culpă și devalorizare, dar și, mai grav, ideație sinucigașă. Experții sunt convinși de faptul că depresia este de două ori mai comună în cazul femeilor decât în cazul bărbaților (Anne Gulland, 2016) din motive biologice, căci intre menstruație, nasterea unui copil si menopauză, femeia experimentează nenumărate fluctuații hormonale care o pot afecta. Variațiile hormonale bruște, de care bărbații sunt cruțați, generează modificări de dispoziție. Indiferent de vârstă, depresia e mai frecventă la femeie decât la bărbat, tulburările anxioase sunt mai frecvente la femeie – atacul de panică, fobia simplă ( frică manifestată în anumite situații legate de zgomotul furtunii, prezența unui animal etc), dar care îi perturbă existența, fobia socială ( de exemplu, vorbitul în public- 70% din cazuri sunt femei).
Grăsimea abdominală, chiar și în absența unei nașteri, îi creează disconfort nu numai fizic, ci și psihic, în vreme ce bărbații par să accepte la maturitate imaginea unui abdomen bombat (burtă grasă, umflată, revărsată), deși studiile arată că aceștia pot pierde mult mai ușor în greutate decât femeile.
Specialiștii admit că gândirea femeii este diferită de cea a bărbatului plecând de la faptul că din punct de vedere fiziologic, creierul feminin e diferit de cel masculin, dar femeia nu poate obține și menține imaginea corporală dorită din cauză că nu există programe de antrenament general valabile, diete general valabile etc. la care să se poată raporta. Fiind atât de ancorată în rezolvarea tuturor cerințelor membrilor familiei și a celor de serviciu, nu mai are timp pentru psihoterapie feministă.
Zvonuri, prejudecăți, sfaturi nepotrivite îi pot da sentimentul că se alimentează corect, că își poate recâștiga silueta dorită prin regimul de slăbire urmat cu succes de prietena X, care l-a aflat de pe internet și a văzut că promisiunea "slăbiți fără efort 10 kg într-o lună" e validă. Trăind poate multă vreme cu vina de a da semne de obezitate mai uită că, fără plăcere, orice regim este sortit eșecului. Prețul restricțiilor și al frustrărilor îl va plăti mai târziu, căci regimul de slăbire, ca și antrenamentul fizic, nu trebuie să fie un factor de agresiune asupra organismului. O slăbire bruscă nu face altceva decât să accelereze îmbătrânirea cutanată.
Interesant este faptul că activitățile menajere sunt foarte solicitante și generează pierderea a cel puțin 150 kcal și totuși femeile peste 35 de ani nu-ți pot menține imaginea corporală dorită. Se scrie mult despre alimentație optimă, dar nu în mod special despre alimentația femeii moderne. Predomină cele referitoare la alimentația viitoarelor mămici, dar sunt si cărți scrise de femei care nu sunt medici, însă fie și-au modelat propria siluetă (3 S- Sănătoasă, Suplă, Sătulă de Carmen Bruma) , fie au modelat în 30 de zile siluetele unor vedete ( de ex. Tracy Anderson, Metoda de 30 de zile), fie au descoperit multe trucuri (de ex., ”101 trucuri pentru o siluetă perfectă” de Mimi Spencer), cărți scrise de medici, însă fără referire strictă la femei (Doctorul Maurice Larocque, specializat în tratarea obezității, oferă chiar un tratament personalizat în Cum să slăbim prin controlul emoțiilor, Editura Polirom), dar și pledoarii pentru autocontrol, pentru echilibru psihic prin controlul alimentației (Hrana ca medicament: Cum să gătești pentru a-ți optimiza sănătatea de Sue Radd).
IPOTEZA
"Avem cu toții << praguri genetice>> pe care nu le putem depăși, oricât ne-am antrena și oricâte suplimente am consuma!", se subliniază în lucrarea Adevărul despre slăbire și fitness. Poate fi atenuată/ combătută moștenirea genetică a unor femei de 35 + prin schimbarea comportamentului alimentar și exercițiu fizic? Moștenirea genetică le permite unor femei de 35+ care au adus pe lume copii să mănânce dezordonat (din cauza programului de lucru), să nu facă exerciții fizice (din lipsă de timp/ chef etc.) să arate tot ca la douăzeci de ani? Grăsimea abdominală nu este caracteristică doar femeilor care au trecut prin experiența unei/unor nașteri, dar nici toate femeile care au născut (natural sau prin cezariană) nu prezintă un abdomen care să le afecteze din punct de vedere estetic, fizic, psihic. Care ar fi soluția potrivită pentru reducerea grăsimii abdominale, altfel decât chirurgical pentru femeile 35+ care nu pot efectua exercițiile abdominale clasice? Variabilele dependente precum predispoziția ereditară, stresul psihosocial, consumul de sare, sedentarismul, fumatul conduc in toate cazurile la exces ponderal, acumulare de grăsime abdominală inclusiv la persoanele cu greutatea și indice de masă corporale considerate normale?
S-ar putea spune că este necesar un studiu observațional (pe caz martor/caz control) pentru a se vedea dacă femeile 35+ nemulțumite de imaginea lor corporală au soluțiile la indemână, sau nu. Ce trebuie să știe femeia peste 35 de ani pentru a putea preveni/ corija modificările la nivelul abdomenului, deci pentru a evita stările depresive, stările conflictuale, riscul alunecării spre obezitate și alte afecțiuni ? Lipsa de timp, complicată uneori de absența informațiilor avizate pe teme de nutriție, o determină pe femeia de 35+ să ignore alimentația corectă, mai exact valoarea nutrițională a dietei în totalitate și relația regimuri alimentare- boli cronice ( predominanța unui aliment înseamnă un dezechilibru nutrițional, implicit apariția unei boli). Făcând slalom printre cerințele familiei și ale propriei cariere, aceasta se gândește doar ocazional la o posibilă discuție cu un consilier de stil de viață sănătos.
Ipoteza de nul – nu există legătură între efortul fizic, comportamentul alimentar, imaginea corporală și stima de sine. Variabilele constituie suportul investigației – efortul fizic, comportament alimentar, imagine corporală ,stimă de sine.
ELEMENTE DE FIZIOLOGIA ALIMENTAȚIEI
Creierul uman reprezintă aproximativ 2% din greutatea corpului și consumă 20% din glucoza aflată în sânge, dar alimentarea sa cu glucoză trebuie să fie constantă.Optim ar fi consumul de "alimente cu carbohidrați complecși, lenți, cu indice glicemic mic și moderat, ce ajută la reducerea greutății corporale prin controlul insulinei", mai exact lapte degresat sau acru, orez și spaghete din grâu integral, iaurt cu procent redus de grăsime, fără zahăr, fructe și legume. În scoarța și subscoarța cerebrală există o zonă care răspunde de funcționarea și reglarea aparatului digestiv ( centrul alimentar). Fiindcă o memorie bună și o motricitate bună condiționeză calitatea vieții femeii, aceasta trebuie să aibă încredere în modelul centenarelor active, să se raporteze la recomandările lui Roger Castell – 80% alimentație vegetală dimineața, la prânz și seara, hidratarea organismului, protejarea celulelor nervoase prin consum de vitamina C, reducerea/ renunțarea factorii perturbatori ( tututn, cafea, zahăr, alcool), exerciții fizice minim 30 de minute pe zi (activitate musculară de rezistență), gândire pozitivă, pauze de relaxare și somn profund. Vitamina C nu ar trebui administrată numai pentru a preveni răceala. Vitamina C, pe care oamenii nu o pot sintetiza, este un antioxidant, care crește performanțele cognitive la toate vârstele, ajută la echilibrarea neurotransmițătorilor, reduce simptomele depresiei, însă creierul are nevoie și de alte vitamine și minerale, în special magneziu, mangan și zinc (cel mai abundent micromineral prezent în toate organele, dar al cărui deficit duce la manifestări neuropsihice, dermatită, alopecie, pierderea gustului sau a mirosului, inclusiv la pierderi renale de potasiu) , nutrimente esențiale pentru sănătatea mintală . De aceea femeia 35+ ar trebui să consume zilnic nuci și semințe , fasole și orez brun, legume și fructe proaspete, în special banane și ananas, în locul alimentelor rafinate pentru a păstra creierul în cea mai bună formă, fără să apeleze la suplimente. Creierul este un organ care conține peste 60% lipide , iar grăsimile din alimentație acționează asupra membranei celulei nervoase, a funcționării celulelor cerebrale, a transmiterii mesajelor neuronale. Se știe că în cazul prezenței acizilor grași polinesaturați , în special ω3, în membrana celulei nervoase, receptorii funcționează 100%.
Digestia se realizează cu ajutorul aparatului digestiv care este alcătuit din tubul digestiv ( canalul cuprins între orificiul bucal și cel anal, alcătuit din segmentele cavitate bucală, faringe-organ cavitar, esofag-tub musculomucos, stomac, intestin subțire, intestin gros) și glandele anexe (glandele salivare-mici și mari, ficatul- cea mai voluminoasă glandă, sub diafragma abdominală,care, "chiar dacă suferă modidificări structurale, funcțional face față și la vârste centenare rolului său complex din organism", pancreasul- glandă mixtă, secretă suc pancreatic, produce glucagonul- celulele alfa și insulina-celulele beta).
În cavitatea bucală se află aparatul masticator -dinții ( taie, sfâșie, strivesc și macină alimentele) și limba ( organ al planșeului bucal, musculos, acoperit de o mucoasă care o continuă pe cea bucală, pe suprafața căruia se află papilele gustative.) Cavitatea bucală este locul în care alimentele suportă transformări mecanice prin masticație și chimice prin enzimele salivei. Masticația se dereglează și în cazul deschiderii insuficiente a gurii, în afecțiuni labiale (inflamații acute, plăgi labiale), în afecțiuni dentare ( carii etc.), și astfel fragmentele alimentare pot leza mecanic mucoasa esofagiană și gastrică. Densitatea salivei ( seroasă, mucoasă) depinde de alimentele consumate, insă cantitatea ei variază din considerente fiziologice sau patologice. De exemplu, hipersalivația poate fi de origine fiziologică la fumătoare și la gravide, dar și patologică ( leziuni ale gingiei, proteze dentare deranjante pentru femeie etc.), în timp ce hiposalivația este fiziologică – prezentă la unele femei la menopauză, la care se constată că diminuarea lentă a secreției salivare se manifestă sincron cu modificări ale secreției lacrimale și patologică –în episoade diareice sau de vomă, deci pe fondul deshidratării. Ambele tipuri de dereglări conduc la alte aspecte neplăcute pentru femeia 35+: leziuni faringo-esofagiene, tulburări ale digestiei gastrice și ale tranzitului intestinal. Aparatul dentar poate fi destul de afectat, chiar mai devreme de 35 de ani, de suferințe specifice diverse ( parodontopatii, carii dentare), dar numărul de carii are probabilitate de creștere sporită, ducând în timp la căderea dinților, atrofia arcadei dentareși modificări ale fizionomiei.(Gusic V.I., 1984)
După ce alimentele au fost supuse masticației, se deplasează prin deglutiție- act fiziologic reflex- în segmentele tractului digestiv, deci din cavitatea bucală spre stomac prin contracții musculare, printr-un act inițial voluntar și presupune trei timpi: bucal, faringian ( involuntar), esofagian ( peristaltismul). Etapa bucală poate fi perturbată în afecțiuni inflamatorii acute dureroase (abcese dentare), leziuni buco-linguale, hiposalivație, afecțiuni ale musculaturii masticatorii etc., etapa faringiană poate fi perturbată pe fondul unor inflamații acute faringiene etc., dar și cea esofagiană – fiind aflat în legătură cu toate organele și formațiunile mediastinale, " toate bolile esofagului au răsunet asupra organelor vecine și viceversa"
În stomac, o dilatare a tractului digestiv superior, aflat între esofag și duoden, pătrund alimentele (prin cardie), iar motilitatea stomacală determină evacuarea lor ( după acțiuni mecanice și chimice) prin pilor spre duoden, însă digestia diverșilor constituenți alimentari în stomac nu este finală. Una dintre dereglările frecvente o constituie hipersecreția gastrică " provocată de unii componenți alimentari, care intensifică producerea gastrinei – stimulator umoral al secreției gastrice (cafeina, etanolul, sărurile de calciu)", deci afecțiuni inflamatoare acute sau cronice (gastrite).
Intestinul subțire include duodenul, în formă de potcoavă ( motilitatea sa împinge chimul alimentar în jejun în câteva secunde), jejunul și ileonul , are funcții secretoare, motorii ( mișcări pendulare pentru amestecare și peristaltice pentru propulsarea conținutului) și de absorbție. Tranzitul intestinului subțire durează ~ 12 ore. Formele fundamentale de motilitate sunt: motilitatea interdigestivă (perioada intre ingestii), motilitatea digestivă (perioada de 2-3 ore de la ingestie), propulsia în masă Digestia în intestinul subțire are loc prin bogăția enzimatică oferită de sucul pancreatic (produs de o glandă cu funcție endocrină și exocrină) și bilă (formată în ficat, fiind esențială și indispensabilă proceselor de nutriție).
Intestinul gros sau colonul este segmentul terminal al tubului digestiv, în care se continuă prelucrarea chimică a chimului alimentar, care se transformă în materii fecale. Digestia în intestinul gros se realizează prin flora microbiană ( de fermentație, de putrefacție), iar produșii toxici sunt în parte absorbiți în sânge și transportați pentru a fi neutralizati spre ficat- important organ glandular al tubului digestiv, laborator central al organismului, cu funcții multiple (digestive, metabolice, excretorii, antitoxice, de depozitare). Sănătatea colonului este asigurată de dominația microflorei de fermentație în deterimentul celei de putrefacție. Tranzitul intestinal durează 36-48 ore. Între cele mai frecvente dereglări se înscriu meteorismul , colita și constipația, pe fondul unei contractilități devenite destul de frecvent insuficientă.
Dereglări se produc și prin agresiuni alimentare . Agresiunile alimentare se produc prin nerespectarea fiziologiei digestive: fie prin excese alimentare ( cu o suprasolicitare a tractului digestiv superior prin cantitatea ingerată ), fie prin modificarea bruscă a deprinderilor alimentare (cu o suprasolicitare gastrică, intestinală și pancreatică, pe fondul unor schimbări radicale și al stresului) , fie prin dezechilibrul rației alimentare (o agresiune asupra tractului digestiv produsă de consumul crescut de lichide/ lipide/dulciuri) , fie prin abatere de la bioritmul alimentar (adică abatere de la ritmul meselor –nervozitate și foamea de dulciuri, hrană multă în timp scurt, sindromul night –eating). Agresiunile alimentare pot fi mecanice ( alimente insuficient tratate termic, insuficient masticate), termice ( alimente prea fierbinți/ prea reci), chimice ( condimente picante, grăsimi tratate termic repetat, care cresc concentrația compușilor toxici, consumul exagerat de cafea). Prin aditivi și contaminanți alimentari (coloranți, edulcoranți, aromatizanți, metale grele, pesticide etc.).
Pentru a evita disfuncțiile aparatului digestiv, femeia 35 + nu trebuie să uite că noaptea organele digestive sunt în faza de repaus și că secreția enzimelor digestive este scăzută în poziție orizontală.
Așadar, digestia începe în cavitatea bucală și continuă în celelalte segmente ale tubului digestiv și glande anexe.
Factori perturbatori în încercarea de menținere a imaginii corporale dorite
Alimentația dezechilibrată, fie din considerente financiare, fie educaționale, fie cauzată de programul de la serviciu are impact negativ asupra imaginii corporale a femeii 35+. De foarte multe ori femeia trebuie să omită micul dejun, în ciuda faptului că îl pregătește pentru membrii familiei. Dacă își construiește o carieră, dacă lucrează în ture, sau într-un mediu în care intervalul orar pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu variază de la un an la altul, femeia 35 + nu prea are cum să combată modificările corporale de care este atât de nemulțumită. Totuși, multe dintre casnice nu au nici ele răgazul necesar pentru micul dejun, așa cum rezultă din comentariile pe rețelele de socializare.
Dacă lucrează într-un domeniu în care nu există noțiunea de pauză de masă, adică menționată în cotract, prin care să i se asigure timpul necesar pentru masa de prânz, femeia 35+ fie va atenua foamea cu produse de tip fast food, fie cu alte produse care să o ferească de reproșurile colegilor referitoare la aromele mai mult sau mai puțin apetisante – preponderent produse de panificație și de patiserie, fie cu produse ready to eat. Așadar, masa de prânz este fie ratată, fie amânată, fie limitată la câteva sortimente sățioase, dar mai puțin avantajoase din punct de vedere al efectelor asupra corpului femeii de 35+. Fiindcă seara se reunesc membrii familiei, cina devine în multe cazuri cea mai consistentă masă a femeii de 35+ și comunicarea cu familia în timpul mesei duce de multe ori la ingerarea unei cantități mari de mâncare, aspect obezogen augmentat și de ora nepotrivită.
Pe fondul responsabilităților multiple (la serviciu și în familie), femeia 35+ consumă cafea. Intervin obișnuința, plăcerea de a bea cafea, apoi consumul în exces, generând atacuri de panică, stări de anxietate.. Programul de lucru solicitant (uneori cu multe ore suplimentare) duce de multe ori la dezinteresul pentru efort fizic în sala de fitness.
Din cauză că nu are timpul fizic necesar îndeplinirii tuturor sarcinilor de serviciu și gospodărești, programul de somn al femeii 35+ este afectat. Privarea de somn pe termen lung, somnul fragmentat și insuficient generează creșterea nivelului de stres, tulburări de memorie, probleme de concentrare, îmbătrânire prematură, afecțiuni cardiace si alte aspecte patologice.
Absența consilierii nutriționale este o altă problemă gravă. La locul de muncă sau în spațiile în care se derulează cursurile de formare la care majoritatea femeilor 35 + participă, (Long Life Learning) ar trebui să existe suficiente broșuri sau pliante sau alte modalități de informare care să ghideze femeile din categoria 35+ spre menținerea sănătății, a modalităților de combatere a factorilor ce periclitează imaginea corporală dorită, spre persoanele competente să le sfătuiască în materie de alimentație, dozarea efortului fizic etc. Intuiește că sănătatea ei, imaginea corporală, stima de sine depind de rezolvarea unei ecuații ai cărei termeni sunt psihicul, relațiile cu semenii, exercițiile fizice, alimentația, poluarea, stresul, însă nu deține controlul tuturor elementelor. Chiar dacă face efortul celor 30 de minute de mișcare pe zi, atât de recomandate, în aer liber sau nu, îi mai rămân 23 de ore și 30 de minute în care nu poate evita stresul provocat de: asigurarea hranei pentru toți membrii familiei, în funcție de plăcerile lor culinare, educația copilului ( teme, gestionarea unor posibile conflicte, activități suplimentare, afecțiuni sezoniere etc.), malițiozitatea vreunui coleg, sunetul alarmei telefonului mobil, somn fragmentat/insuficient, vreo problemă stomatologică, vreo afecțiune renală acută, vreo durere articulară , stresorii de pe rețelele de socializare, stresorii străzii ș.a.m.d.
Deprinderile alimentare ale femeii 35+ țin de aspecte regionale, economice și culturale, dar aspectul problematic este reprezentat de consumul de alimente înalt procesate, bogate în zahăr, grăsimi și sare. Fără a participa la vreun program / proiect educațional de nutriție, femeia dornică să-și mențină silueta se amăgește cu produse ready to eat și băuturi zero zahăr, ignorând aspecte fiziologice : "Funcțiile țintă ale tractusului gastrointestinal sunt asociate cu o microbiotă echilibrată în colon și cu un țesut limfoid optim, ambii factori determinând starea de bine și de sănătate precum și reducerea unor boli ale tractusului gastrointestinal. Produșii de fermentație rezultați în colon- acizii grași cu lanț scurt- cum ar fi acidul acetic, propionic, butiric contribuie la scăderea pH-ului (…), stimularea absorbției Mg2+ și Ca2+ " Specialiștii au făcut adesea legătura între grupele de alimente și bolile adultului, punctând faptul că și sănătatea este “o stare completă de bine din punct de vedere psihic, mental și social și nu neapărat în absența durerii “
Tabel 1. Influența diferitelor grupe alimentare asupra riscului de boli cronice
ALIMENTE RECOMANDATE PENTRU MENȚINEREA SĂNĂTĂȚII, IMPLICIT PENTRU IMAGINEA CORPORALĂ DORITĂ
Prezenta lucrare nu face referire la femei pentru care imaginea lor corporală trebuie să fie în conformitate cu idealurile furnizate de mass- media, nici nu sunt adeptele intervențiilor chirurgicale estetice, doar la acelea pentru care actuala percepție a corpului este deranjantă.Nici nu poate fi altfel în condițiile în care studiile demonstrează că încă din adolescență genul feminin resimte dureros distanțarea de idealul corporal personal, căutând soluții pentru a masca prin vestimentație imperfecțiunile. La tinerețe pot apărea probleme de imagine ale corpului și pot conduce la apariția tulburărilor de alimentație și a obezității. Când IMC este în creștere, stima de sine dată de imaginea corporală este în descreștere, în special la femei. (Veronica M Streeter , Robin Milhausen , Andrea C Buchholz, 2012). Meta-percepțiile lor au fost strâns legate de imaginea corporală, de stima de sine și de IMC.( Dijkstra, P., & Barelds, D. P. H., 2011) Astăzi un abdomen bombat nu este semn de sănătate, ci perceput de femeie ca indiciu clar de apartenență la categoria supraponderalilor și ca lipsă de autodisciplină de către semeni. Femeia se va raporta la familie și grupul de prieteni și colegi în modelarea standardelor referitoare la imaginea corporală. Evident, greutatea este doar un aspect problematic.
Conform tabelului de mai sus, legumele, fructele, cerealele integrale, lactatele, în special cele (semi)degresate, și peștele( aliment de protecție) contribuie la menținerea sănătății.În literatura de specialitate de face referire la populațiile consumatoare de pește oceanic caracterizate prin incidența scăzută a bolilor cardiovasculare (C.N.Natea)
Orice aliment cu conținut ridicat de apă este ușor digerabil. Excepție face laptele, care se digeră greu. Fructele conțin multă apă, tranzitează repede stomacul ( în mai puțin de o oră), cu excepția fructelor uscate ( stafide, smochine) și a bananelor ( conțin amidon , nu seamănă cu alte fructe), ciupercile, cu un timp mediu de digerare de o oră , sunt "carnea din împărăția legumelor" , iar ouăle, aliment medicament” , în funcție de modul de preparare, pot rămâne în stomac mai mult de două ore.
UN ALIMENT RECOMANDAT, ACCESIBIL, DAR CONTROVERSAT- LAPTELE
Conform tabelului din ghidul de prevenție, produsele lactate, cel puțin cele degresate, ar fi asociate unor riscuri scăzute în ceea ce privește bolile cronice.
Laptele și derivatelele sale, mai puțin smântâna și untul, conțin atât de multe elemente folositoare și în proporții echilibrate fiind recomandat fără ezitare pentru proteine cu valoare biologică ridicată, vitaminele A,B, C, D și E ( dar laptele degresat nu mai conține vitaminele A și D), 9 g de minerale (calciu, fosfor, magneziu, fier) .
Tabel Valori nutritionale lactate
Laptele de vacă are 4,8% lactoza, 3,7% lipide si 3,3% proteine (proteinele laptelui (3,2-3,5%) sunt reprezentate de CAZEINĂ, PROTEINELE ZERULUI (LACTOALBUMINĂ și LACTOGLOBULINĂ) și asigură necesarul de aminoacizi esentiali. Cazeina reprezinta 82% din proteinele laptelui, raportul proteine/calorii este foarte bun, fiind sursă excelentă de calciu, fosfor si magneziu ușor de asimilat. Laptele conține 95-96% trigliceride, iar acizii grași sunt 66% saturați (miristic, palmitic, stearic), 30% mononesaturați (oleic) si 4% polinesaturați (linoleic, linolenic si urme de acid arahidonic). Laptele contine 95-96% trigliceride, iar acizii grasi sunt 66% saturați (miristic, palmitic, stearic), 30% mononesaturați (oleic) si 4% polinesaturați (linoleic, linolenic si urme de acid arahidonic). Peste 500 de acizi grași sunt prezenți în lapte, dar majoritatea sunt acizi grași cu lanț scurt, solubili în apă, care sunt absorbiți ușor si transportați prin vena porta direct la ficat.
Între efectele benefice ale consumului de lapte se înscriu proteinele sale și complexul fosfo-calcic ce favorizează creșterea, osificarea, dentiția, vitamina K din lapte și iaurt ce ajută la menținerea în limite normale a tensiunii arteriale, toate prezentate de majoritatea specialiștilor în nutriție în emisiuni radiofonice, dar de multe ori reamintesc faptul că omul este singura specie care consumă lapte și după vârsta infantilă, pentru ca apoi să recomande iaurtul. În ceea ce privește consumul de iaurt, s-a demonstrat într-un studiu ce a inclus 63 de femei , cu media de vârstă 45,5, dar cu IMC îngrijorător (36), că două luni de dietă cu iaurt degresat fermentat influențează pozitiv parametrii antropometrici la supraponderali și obezi. (Sv. Handjiev, T.Handjieva-Darlenska, 2012) Alți specialiști susțin consumul de lapte din prima până în ultima zi de viață recomandând chiar 1 litru de lapte /zi pentru aportul de calciu necesar solidității sistemului osos. (cf. M.Bilic) Pare greu de imaginat ca o femeia adultă, cu toată dorința ei de a preveni osteoporoza, să consume zilnic 1litru de lapte. Unii autori consideră că necesarul zilnic de lapte si derivatele sale este de 400 g.
Consumul de lapte este cercetat pe subiecți de diverse vârste, dar tot generează controverse.
O serie de studii au aratat ca produsele lactate au un beneficiu minim sau nu confera deloc beneficii pentru sănătatea oaselor, nici în rândul copiilor, nici în rândul femeilor. Alimentele lactate sunt bogate în substanțe nutritive benefice sistemului osos, totuși rolul alimentelor lactate în prevenirea fracturilor de șold rămâne controversat. Rezultatele obținute sugerează că există șansa ca prin consumul mai mare de lapte și lapte + iaurt să se poată reduce riscul de fractură de șold la adulții mai în vârstă prin mecanisme care sunt parțial, dar nu în întregime lămurite, datorită efectelor asupra densității minerale osoase.( Shivani Sahni, Kelsey M. Mangano, Katherine L. Tucker, Douglas P. Kiel, Virginia A. Casey, and Marian T. Hannan, 2014)
De asemenea, consumul de lapte în cantități mari în rândul femeilor este o explicație pentru numărul mare de fracturi în rândul populației feminine. Plecând de la premisa că în scopul prevenirii fracturilor și a osteoporozei se recomandă consumul de lapte, un colectiv de cercetători a constatat că rezultatele cercetărilor anterioare privind importanța consumului de lapte pentru prevenirea fracturilor sunt contradictorii . Concluzia studiului lor a fost că un aport ridicat de lapte la ambele sexe este asociat cu fracturi și cu niveluri mai ridicate de stres oxidativ și că un astfel de tipar nu a fost observat la consumul ridicat de produse lactate fermentate.( Karl Michaëlsson, Alicja Wolk, Sophie Langenskiöld, Samar Basu, Eva Warensjö Lemming, Håkan Melhus, Liisa Byberg, 2014) Cercetătorii suedezi au constatat că un consum ridicat de lapte poate fi asociat cu riscuri mai mari de fractură la femei, însă nu au putut face referire la istoricul familial în ceea ce privește osteoporoza. Specialiștii români afirmă contrariul:" Consumați lapte degresat, iaurt și brânză proaspătă, nu brânză fermentată (care are doar cheag, nu și zer)". Totodată, dintr-un studiu publicat în 2006 în revista Human Reproduction rezultă că fertilitatea crește ușor în cazul femeilor care consumă produse lactate bogate în grăsimi și scade la cele care le consumă pe cele mai sărace în grăsimi.
Un alt studiu a arătat că bărbații care consumă cantități ridicate de lapte și lactate prezintă un risc mai ridicat de dezvoltare a bolii Parkinson, efectul fiind mai scăzut în cazul femeilor. Motivul este încă necunoscut.
Așadar, consumul de lapte și produse lactate rămâne dilematic nu numai pentru femeile 35+, ci și pentru celelalte categorii de gen și vârstă.
Un aliment indicat în curele de slăbire – ciupercile
"Ciupercile sunt plante criptogame (grup taxonomic care includea toate plantele fără flori și fără semințe – fungi, mușchi, ferigi, alge) , fără clorofilă și care se dezvoltă pe materiale organice aflate în descompunere. Majoritatea lor cresc în mod sălbatic (ghebe, hrib, mănătarca, gălbiori, râșcov, etc.), dar în ultimul timp ciupercile sunt cultivate de om în spații protejate, cele mai importante soiuri fiind ciuperca albă, păstrăvul fagului, ghebele de toamnă și champignon. Sunt bogate în protide, glucide, substanțe minerale pe bază de calciu, fier, cupru și fosfor, precum și în vitaminele B1, B2 și D" Ciupercile fiind sărace în calorii și bogate în proteine, sunt recomandate în curele de slăbire, stimulează activitatea leucocitelor, conțin fier foarte ușor de absorbit în absența fitaților, inhibă unele bacterii prin substanțele antibiotice pe care le secretă. Sunt considerate de specialiști un super-aliment fiindcă, sunt o sursă valoroasă de fibre și vitamine B: vitamina B1, riboflavina (B2), niacin (B3), piridoxina (B6) si folacin (acid folic), fiind singurele alimente neanimaliere care conțin vitamina D , fiind recomandate în dietele de slăbire, în tratarea depresiei și anxietății, pentru vegetarieni și vegani, sunt considerate "carnea sănătoasă a pământului"/" carne vegetală", reprezentând alimente "anticancerigene, antitumorale, antibacteriene și antivirale", îmbunătățesc imunitatea organismului, constituind baza unei alimentații sănătoase.
Ciupercile conțin ( GRAME) și au valoare energetică de 25kcal / kj105
, dar și "nicotinamida ( vitamina PP)- între 0,17 și 15,3 mg%, acidul pantotenic- între 0, 02 si 2,6mg%, fier -1,26 mg% , cupru 0,40 mg%, fosfor – 123 mg%, clor 67 mg, iod- 18µg/ 100g , cu mențiunea că dintre vitamine, în procesul de păstrare , se degradează ușor vitamina C mai ales în cazul în care țesuturile sunt vătămate." Având pulpa albă, sunt bogate în flavonoide care mențin inima sănătoasă, mențin un nivel ridicat de HDL-colesterol, au acțiune antitumorală. După conținutul în fosfor, pot fi asemănate cu carnea de pește, iar pentru că magneziul, sodiul, clorul și calciul sunt mai puțin reprezentate, ciupercile fac parte dintre alimentele puțin sărate. Pe scala ORAC (, oxigen radical absorbance capacity = capacitatea de absorbție a radicalilor liberi ai oxigenului, în funcție de cantitatea de antioxidanți care este conținută în diverse plante/100g produs) se evidențiază capacitatea lor antioxidantă-
Ciupercile champignon/ pleurotus sunt accesibile ca preț, atractive prin textură și gust, ușor de preparat și de digerat, pot fi consumate și conservate. Studiile au demonstrat că "valoarea nutritivă este influențată în cea mai mică măsură de congelare și sterilizare, în timp ce uscarea, concentrarea și fermentarea produc pierderi importante." De asemenea se afirmă într-o prezentare realizată de dr. nutriționist Mihaela Bilic, că " valoarea nutritivă a alimentelor din conserve este foarte puțin modificată în comparație cu cea a produselor proaspete, fiind influențată de cele mai multe ori în bine, căci vitaminele sensibile la căldură (vitamina B1, vitamina C) vor fi mai afectate de gătitul clasic, prelungit, decât de sterilizarea industrială la temperaturi înalte, de scurtă durată" Consumul acestui produs, accesibil ca preț, necesar mai ales în sezonul rece, ușor de valorificat în diverse preparate, este recomandat pentru scăderea lipidelor din sânge.
Așadar, ciupercile sunt alimente sățioase, sanogene, chiar medicamente, valorificate în industria farmaceutică, însă devin sursă de inspirație pentru patiseri și cofetari- îmbunătățind culoarea, aroma și textura prăjiturilor, cu efecte dorite din punct de vedere nutrițional (The Effects of Mushroom Powder on the Quality of Cake) , un produs fortificat, consumat cu plăcere de toate categoriile de vârstă, produs îmbogățit cu fier , ce evită acele schimbări organoleptice indezirabile (Dr.Aruna Narayanan, S.Sowmiya, în Consumer preferences on cakes.
Antrenamentul și hidratarea
Din dorința de a avea un abdomen plat, unele femei, care nu doresc intervenții chirurgicale ( liposucție, coaserea drepților abdominali) își găsesc puțin timp liber pentru a frecventa sălile de fitness, în speranța că nu vor mai fi intrebate dacă sunt însărcinate, pentru a tonifia musculatura sau /și pentru a scăpa de grăsimea abdominală.Multe nu au totuși atâta timp liber, încât să aibă antrenamente de 40 minute de trei ori pe săptămână, așa cum recomandă intructorii de fitness. Programul de somn nepotrivit, imposibilitatea de a mânca la ore fixe la locul de muncă, stresul, duc la un abdomen dezagreabil și pentru unele femei care nu au trecut prin experiența nașterii.
Dintre cele dornice să rezolve problema inestetică, multe nu află că ar trebui să evite shake-urile proteice îndulcite , mai ales imediat după antrenament, nici că abdomenul se antrenează la începutul programului de antrenament ( pe principiul priorității) prin exerciții diferite, nu prin repetarea aceluiași exercițiu( genuflexiuni, mers fandat cu gantere, antrenamente circuit- trecerea rapidă de la un aparat la altul, exerciții aerobice- alergat, înot, exerciții de echilibru- dans, cățărat, sărituri). Multe nu pot fi efectuate în sala de fitness. Multe femei de 35+ nici nu pot face efort fizic de acest tip, dacă experimentează dureri.
Fiindcă abdomenul se ( re)modelează prin mișcări complexe ( dans, înot, sărituri), dar și la mișcări izometrice ( contracții pe loc), unele femei renunța la ideea unui abonament la sala de fitness și preferă să efectueze exerciții pentru musculatura abdominală acasă, după modele furnizate de internet.
Hidratarea este necesară după antrenamentele la sală sau la domiciliu. Prin intensificarea metabolismului energetic (de ex. activitate musculară, febră) crește necesarul de apă din cauza pierderilor prin transpirație și respirație. "Măsurile nutriționale nu privesc numai sportivii de mare performanță, ci și persoane ce efectuează munci fizice intense sau sportivi amatori, deoarece orice om îsi poate consuma resursele energetice și se poate deshidrata. O aspirație de a atinge un record personal și de a lucra la nivelul superior al capacității funcționale necesită costuri metabolice maxime și trebuie privită cu aceeași seriozitate. Cantitatea de apă intrată în organism se ridică astfel la circa 2400-2500ml = necesarul pentru un adult de 65-70kg, care trăiește într-un mediu fizic agrebil și practică o profesie predominant sedentară. Aportul zilnic de lichide este cuprins între 1,5-2l; pentru sportivi se adaugă 1ml lichid pentru 1kcal energie consumată. Eliminarea apei din organism în 24h se realizează prin: urină – 1200m, respirație – 300ml, transpirație – 750ml, fecale – 150ml."
Apa din organism provine din : apa ingerată ca atare, apa conținută în diferite alimente și băuturi, din degradare finală a substanțelor organice ( cantitatea cea mai mare este eliberată de lipide, apoi de glucide și protide) și este furnizată organismului prin băuturi și alimente: ceai, cafea: 99% apă, Coca-cola, bere: 90-92% apă, lapte integral: 86-87% apă, vin: 76-77% apă. Este prezentă în viața omului sub formă de apă tratată ( de regulă cu clor,de la robinet), apă plată ( sigură pentru consum , de regulă netratată, dar ambalajele din plastic nu sunt dintre cele mai indicate), apa de fântână (obținută prin foraje la diferite adáncimi de la l0 m la 100 m, afectată de poluanții din sol și cei din aer, aduși de ploi), apă minerală ( preponderent medicinalá cu conținut mineral ridicat și cu efect curativ, ce trebuie consumatá la sursă, pe perioade limitate de timp, in scop terapeutic.
Apa nu se găsește niciodată în stare pură, căci traversând solul, se îmbogățește cu substanțe și săruri minerale. Apele minerale se diferențiază după cantitatea de săruri minerale conținute. Există ape minim mineralizate (absorbția lor pe cale gastrică este foarte ușoară, fiind indicate în tratamentul litiazei renale, în pediatrie la prepararea laptelui praf atunci când e necesară reducerea consumului de sodiu), ape oligominerale / slab mineralizate( cu acțiune diuretică) , ape bogate în săruri minerale, deci medicinale, al căror consum se face sub control medical direct. Dar clasificarea apelor minerale se face și în funcție de substanța în concentrație predominantă în:ape bicarbonatate (băute în timpul mesei favorizează digestia, băute pe stomacul gol atenuează aciditatea gastrică, fiind indicate în tratamentul disfuncțiilor hepatobiliare),ape sulfatate ( sulfo-calcice, sulfo-sodice, sulfo-magnezice, ușor laxative, cu efect echilibrant asupra ficatului și colecistului), ape clorurate ( pentru buna funcționare a intestinului, a căilor biliare și a ficatului), ape magnezice (în prevenirea aterosclerozei deoarece favorizează dilatarea arterelor), ape calcice (previn hipertensiunea și osteoporoza), ape florurate ( previn cariile și osteoporoza), ape feruginoase ( indicate în anemie feriprivă), ape sodice (favorizează excitabilitatea neuromusculară, dar contraindicate hipertensivilor).
Sălile de antrenament pun la dispoziția clienților diverse soluții de hidratare pentru sportivi amatori sau profesioniști, dar multe se găsesc și în magazine, iar femeia este tentată să le folosească și pentru a depăși starea de oboseală. Hidratarea este asociată cu aportul de carbohidrați, proteine, sodiu, cofeină și alte substanțe prin diferite ajutoare dietetice, în timpul antrenamentului și / sau competiției sportivilor. Aceste cerințe au dus la apariția unor produse diferite în industria alimentară, special pentru a acoperi nevoile nutriționale ale sportivilor. Cu toate acestea există multe produse cu ingrediente diferite, eludând controlul Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), și pot fi periculoase pentru sănătate. consumul de suplimente alimentare cum ar fi carbohidrații, proteinele, sodiul și cofeina înainte, în timpul și după activitatea fizică aduce beneficii industriei alimentare. Este clar că reglementarile produselor sportive UE, sub directa supraveghere EFSA, este încă în fază incipientă, se afirma în 2015 în Nutricion Hospitalaria. Tentația este de a consuma energizante. "Băuturile energizante sunt, cele mai răspândite suplimente (41,7% din cei 403 de sportivi chestionați) printre tinerii (17,7 ± 2,0 ani), atleți britanici de elită (40 de ani). Motivul principal al utilizării lor este considerat a fi legat de dorința de a reduce sau de a controla grăsimea corporală. Cu toate acestea, multe sportive folosesc aceste băuturi energizante pentru potențialul lor efect ergogen.Acestea conțin cofeină. Pentru a maximiza eficacitatea cofeinei într-o băutură energizantă, companiile furnizoare de suplimente alimentare adesea vor adăuga câteva ingrediente pentru a exacerba potențialul stimulator al cofeinei. Cafeina singură s-a demonstrat că este eficientă în îmbunătățirea lipolizei, oxidării grăsimilor și diminuării disfuncției glicogenului. Aceste formule cu mai multe ingrediente par a fi eficiente în stimularea schimbărilor metabolice. Rolul pe care îl are fiecare ingredient nu este bine înțeles. O parte a problemei este înțelegerea efectelor fiecăror ingrediente. Pentru a menține un avantaj, companiile care furnizează suplimente pentru sportivi nu menționează concentrații specifice de ingrediente și tind să grupeze diverse ingrediente ca "matrice" specifice. S-a demonstrat că o combinație de ephedra, cafeină, acizi grași omega-3 și mai multe vitamine timp de 9 luni la femei a arătat scăderi semnificative ale masei corporale, grăsimilor corporale. S-a demonstrat că, după 28 de zile de consum de băuturi energizante (care conține 200 mg de cafeină, extract de guarana, extract de frunze de ceai verde, glucuronolactonă, extract de ghimbir și taurină) , se inregistrează o scădere semnificativă a greutății corporale și a masei corporale la sportivii sănătoși (Roberts și colab). Mulți sportivi folosesc băuturi energizante pentru a spori focalizarea, vigilența și timpul de reacție. Cafeina este un stimulent ușor și se găsește frecvent în cafea, ceai, ciocolată și băuturi răcoritoare. Concentrația de cafeină din aceste produse a fost raportată la o valoare cuprinsă între 40 și 150 mg. În băuturile energetice nivelurile de cafeină variază de la 75 până la 174 mg pe porție, iar la băuturi energizante cu cafeină nivelurile pot depăși 500 mg pe porție, efectele adverse fiind insomnie, nervozitate, cefalee și tahicardie. Cu toate acestea, în mai multe studii nu s-a demonstrat că prin consumul de cafeină se exacerbează deshidratarea sau se afectează termoreglarea.Totuși, prudența e necesară.
Nutrițional, sportiva este unică, având trebuințe care pot varia în funcție de fluctuațiile hormonale legate de ciclul menstrual. Se încearcă să se obțină o imagine de ansamblu asupra nevoilor și preocupărilor nutriționale distincte ale femeilor fizic active, inclusiv disponibilitatea energiei, nevoile macronutrienților, nevoile micronutrienților, hidratarea, suplimentele și alte probleme nutriționale. Deși există unele cercetări care se concentrează în mod specific asupra atletului feminin și asupra preocupărilor sale nutriționale excepționale, este necesară explorarea în funcție de gen în toate domeniile. Dovezile prezentate până acum indică faptul că sportivii de sex feminin sunt expuși riscurilor referitoare la alimentație, aspecte ale imaginii corporale, disfuncții menstruale, scăderea BMD, un echilibru energetic negativ și altor preocupări legate de sănătate interdependente. Fluidul de rehidratare poate fi apă sau băutură sportivă, iar sodiul va fi prezent în timpul meselor cu alimente solide. Cercetările au arătat că ingestia unei băuturi sportive care conține electroliți în timpul exercițiilor atenuează scăderea Na + în timpul exercițiilor fizice, dar alții contestă acest lucru. Interesant este că băuturile energizante și cele destinate sportivilor sunt contestate de stomatologi. Cercetătorii au examinat nivelurile de aciditate în 13 băuturi sportive și nouă băuturi energetice. Ei au descoperit că nivelurile de aciditate pot varia între mărcile de băuturi și arome ale aceleiași mărci. Pentru a testa efectul nivelurilor de aciditate, cercetatorii au scufundat probe de smalț în fiecare băutura timp de 15 minute. Aceștia au descoperit că deteriorarea smalțului a fost evidentă după doar cinci zile de expunere la băuturi sport sau băuturi energizante. S-a constatat că băuturile energizante au cauzat de două ori mai multe probleme dinților decât băuturile sportive, afirmând că pentru consumatori e ca și cum și-ar scălda dinții în acid.Și periajul dinților ar trebui amânat pentru a nu spori acțiunea erozivă.
Unele studii specifice referitoare la sport au demonstrat că temperatura corpului crește în cazul unor abțineri de la consumul de fluide . Stările negative și alte factori de stres asociate cu restricționarea consumului de fluide pot distrage atenția sportivilor ( deci și a femeilor 35+ care fac exerciții fizice ) de la a depune efortul maxim pentru a îndeplini sarcina / exercițiul fizic de mare intensitate.
Așadar, recuperarea apei se face prin consumarea de apă potabilă, ceai, lapte, supe, ciorbe, siropuri, compoturi, fructe, zarzavaturi etc., iar pentru efectuarea exercițiilor fizice apa minerală alcalină, deoarece stimulează și reglează digestia și înlătură mai repede fenomenele de oboseală.
ASPECTE PRIVIND IMAGINEA CORPORALĂ, COMPORTAMENTUL ALIMENTAR ȘI EFORTUL FIZIC LA FEMEI 35+ ÎN LITERATURA DE SPECIALITATE
În societatea contemporană suplețea femeii este echivalentă cu frumusețe și sănătate și de aceea nemulțumirea legată de propria greutate și forma corpului este atât de răspândită în rândul femeilor 35+ și chiar mai tinere, o nemulțumire aproape generalizată: literatura de specialitate incică faptul că preocupări/ îngrijorări cu privire la imaginea corporală există la femei indiferent de greutate. În ciuda acestor nemulțumiri, femeile sunt singurele care ar putea genera schimbări în mentalul colectiv cu privire la imaginea corporală, la "normele" după care este etichetat corpul femeii, în schimbarea mediului social "toxic" ce impune atâtea distorsionări ale imaginii corporale, atâtea tulburări alimentare.
S-a demonstrat că bărbații supraestimează în mod semnificativ dimensiunile corpului, comparativ cu un obiect neutru, în aceeași măsură ca și subiecții de sex feminin, deși femeile sunt mai tentate să indice o parte a corpului care le displace, bărbații se raportează la imaginea de ansamblu, dacă sunt nemulțumiți. Un studiu recent (2019), la care au participat 200 de femei adulte, care au avut de ales una dintre cele patru imagini corporale propuse (atletic, slab, "cu forme", acceptare a propriei imagini corporale) după o serie de mesaje, a vizat reacțiile femeilor- supravegherea și aprecierea corporală, stima de sine crescută prin asociere cu imaginea corporală, compararea socială. Prezentarea mesajelor referitoare la imaginile corporale ideale a dus la interesul sporit pentru supravegherea corpului, o depreciere a stimei de sine în relație cu propria înfățișare.
Un alt studiu demonstrează că femeile cu venituri mici își cunosc/ estimează corect propria greutate corporală (68,9%) și sunt nemulțumite de imaginea corporală (83%) .În cazul lor, indicele de masă corporală este corelat cu nemulțumirea crescută în ceea ce privește aspectul corporal, căci idealul lor corporal este cel normal- nu-și doresc să fie slabe.
Alți autori demonstrează că întotdeauna comparația cu sora sau/și cea mai bună prietenă, dar nu cu mama, crește gradul de nemulțumire al femeii în ceea ce privește imginea corporală. Totuși, dintre toate concluziile personale ale femeii în urma comparărilor făcute, compararea cu prietena, nu aduce o nemulțumire atât de mare legată de propriul corp. Explicația poate fi simplă- femeile nu își pot alege mama / sora mai apropiată de vârstă, însă își pot alege prietena.
Preocupările pentru imaginea corporală există și la femeile de vârstă mijlocie, dar și la cele aflate la menopauză. S-a constatat că la femeile în perimenopauză, mai puțin îngrijorate de ideea de îmbătrânire, se înregistrează numeroase restricții alimentare față de cele aflate la premenopauză sau la postmenopauză. Scopul unui studiu realizat pe 310 participante, a fost acela de a stabili dacă preocupările legate de îmbătrânire, imaginea corporală și comparația cu o alta ideală, adică factorii socio-culturali, au legătură menopauza și comportamentele alimentare dezordonate. S-a concluzionat că efectele menopauzei (asociate dietelor restrictive) pot fi mai puternice la unele femei decât la altele. Complexele de inferioritate apar și din cauza faptului că filmele artistice promovează mai mult imaginea cuplului format din bărbat în vârstă și femeie foarte tânără, ca și televiziunile de altfel.procentul mediu de grăsime corporală la femeile de 40 de ani este de 23%, 46% la femeile de 50 de ani și 50% la cele de 60 de ani, căci femeile câștigă în greutate după fiecare etapă asociată reproducerii- menarhă, sarcină, menopauză (se demonstra în 1984). Totuși, în cadrul cuplurilor, soțiile găsesc mai multe neajunsuri legate de forma și dimensiunea lor corporală decât găsesc bărbații la soțiile lor, se evidenția într-un studiu realizat în 2004 în marea Britanie.( Markey, Birch, Understanding women's body satisfaction, The role of husbands)
Studiile recente par să susțină faptul că a manifesta compasiune pentru sine și pentru alții este cheia pentru bunăstarea psihologică și socială. De fapt, există chiar un tipar : frica de compasiune-imaginea corporală – autocritică, așa cum rezultă din răspunsurile celor 651 de portugheze, cu vârste până în 55 de ani, care se confruntă cu rușinea cauzată de propria imagine corporală. Cu toate acestea, relația dintre temerile de compasiune și rușinea cu propriul corp rămâne de cercetat.
Verificarea permanentă a imaginii corporale sau/și evitarea acesteia par să fie factorii care contribuie semnificativ la dezvoltarea și menținerea simptomelor corelate tulburărilor alimentare, prin supra-evaluare, preocupare, nemulțumire etc., așa cum o demonstrează studiul realizat în 2018, la care au participat 320 de femei. Inspectarea unor părți ale corpului considerate inestetice și preocuparea pentru mascarea lor printr-o anumită vestimentație sunt dovezi ale eșecului femeii de a controla greutatea și forma corpului. Insatisfacția legată de propria imagine corporală este mai mare la femeile cu statut socio-economic mai înalt, deși au resursele necesare pentru a se aspropia de standardele de frumusețe, după cum rezultă din studiile efectuate în Canada.( McLaren , Kuh, 2004) Nu ar trebui să surprindă comentariile negative ale femeilor 35+ legate de forma corpului, greutate, căci trecerea anilor aduce o serie de afecțiuni și chiar folosirea ochelarilor devine un inconvenient, nu numai forma și mărimea abdomenului.
Nemulțumirile femeii 35+ legate de propriul corp, chiar dacă nu este sedentară, chiar dacă nu are tulburări alimentare, chiar dacă e normoponderală există.S-au făcut studii pentru a se vedea dacă există la femeile de vârstă mijlocie vreun răspuns metabolic și hormonal la exercițiile aerobice intense, conform fondului muzical.S-au măsurat masa corporală înainte și după exercițiile fizice, concentrațiile de acid lactic, glucoză, leptină, insulină, hormon de creștere, la femei cu vârste între 30 și 50 de ani. S-au contatat scăderea concentrației de glucoză,de leptină, ale nivelului de insulină și valori mărite la nivelul hormonului de creștere după efort, faptul că exercițiul fizic induce unele schimbări ale metabolismului și ale sistemului endocrin mai ales in cazul efortului submaximal cu durată de 30-60 minute. Cu toate că pentru multe femei exercițiile aerobice au devenit un element indispensabil în viața lor, nu se poate stabili o imagine clară a relației efectelor fiziologice, hormonale, metabolice.Totuși, femeile din acest grupa de vârstă menționată efectuează exerciții fizice de intensitate diferită la diversele aparte de gimnastică din sălile de fitness pentru a reduce țesutul gras din anumite zone ale corpului.
Modificări ale formei și mărimii abdomenului se petrec atât la femeile care au născut natural, prin cezariană, dar și la cele care nu au născut. Rata nașterilor finalizate prin operație cezariană este în creștere nu numai în România, ci și în SUA și alte țări europene, aspect constatat în fiecare maternitate sau clinică privată. Datele oficiale cu privire la rata cezarienelor în România nu sunt însă centralizate, ele provin mai mult din studii. La nivelul anului 2010, rata cezarienelor raportată la numărul de născuți vii a fost în România de 30,4% (date OMS), valoare similară cu a unor țări precum Germania (30,3%), Ungaria (32,5%) și Austria (28,9%). România urmează trendul crescător mondial al nașterilor prin operația cezariană, în ciuda trendului descrescător al natalității. Nu cicatricea este deranjantă pentru femeile 35+, ci modificarea formei abdomenului. Dacă apare această modificare și pe fondul unei stime de sine scăzute cândva, în adolescență de exemplu, lucrurile sunt și mai complicate, generând simptomele depresiei, căci stima de sine scăzută funcționează ca factor de risc pentru depresie în toate etapele vieții adultului. Majoritatea studiilor confirmă faptul că o stimă de sine scăzută cauzează stări depresive, cu atât mai mult femeilor. Și în 2015 s-a probat faptul că stima de sine în adolescență și simptomele depresive sunt legate de stima de sine a adulților și de simptomele depresive după 3 decenii. La unele femei există chiar riscul de a dezvolta unele tulburări alimentare (bulimie, anorexie). Mai degrabă, riscul pentru dezvoltarea unei tulburări de alimentație pare să apară din cauza supraestimării dimensiunii și a nemulțumirii legate de greutate. Totuși nu există date statistice despre femeile 35+ cu abdomen bombat dezagreabil în ceea ce privește imaginea corporală și cazurile de anorexie, bulimie dezvoltate ulterior.
Prin 2012 femeile nemultumite de abdomenul bombat aveau o speranță oferită de lumea medicală, căci se găsise remediul pentru sindromul metabolic (obezitate, dislipidemie, rezistență la insulină), însă în 2013 metoda de reducere a grăsimii abdominale a fost discreditată de comunitatea academică – “CPAP (continuous positive airway pressure) cures metabolic syndrome” paper in NEJM: retracted! Oricât s-ar documenta pentru a corecta imaginea corporală afectată de abdomenul proeminent, femeia 35+ rămâne cu multe dileme atât în ceea ce privește nutriția – prin alimentele controversate ( recomandate de unii nutriționiști, contestate de alții), cât și în ceea ce privește efortul fizic ( căci studiile vizează fie viitoarele mămici, fie sportivele de performanță), însă dezvoltă neliniști legate de starea de sănătate viitoare deoarece grăsimea abdominală este asociată cu unele forme de cancer. Între cauzele abdomenului proeminent s-ar putea înscrie și gazele intestinale (tranzit lent, semn de fermentație/ putrefacție a alimentelor în colon) și stagnarea materiilor fecale fie prea mult, fie în cantitate mare (atunci presiunea exercitată pe pereții abdominali depășește capacitatea de rezistență a mușchilor abdominali), conducând la un abdomen rotunjit. O altă cauză este reprezentată de colită. Colita este o inflamație a mucoasei colonului, cu caracter acut sau cronic, cauzată de infecții, paraziți sau substanțe toxice și de aceea este necesar un tratament dietetic al puseului acut și altul permanent, ca în oricare afecțiune cronică . Această inflamație este provocată de infecții, stres, administrarea frecventîă de antibiotice, constipație și utilizarea purgativelor, enterocolitele acute neingrijite, metecatul grăbit și incomplet al alimentelor fie din lipsa de timp, fie din motive stomatologice. Colitele pot fi infecțioase- cu E-coli, salmonella-, parazitare, alimentare, ischemice- cu diaree sanguinolentă la bătrâni pe fondul anemiei / hipotensiunii arteriale, alergice, mixte ( după etiologie), catarale, erozive, ulceroase- date de hiperactivitatea sistemului imunitar, fiind mai frecventă la sexul femeiesc., în mediul urban, mai stresant, afectând persoane cu nivel de educație elevat și statut socio-economic ridicat- atrofice, mixte ( după caracterul modificărilor morfologice), ușoare, medii, grave ( după gravitate), recidivante, remitente, intermitente ( după evoluție), cu dereglări de tip hipomotor, hipermotor sau fără dereglarea funcției motorii ( după caracterul dereglărilor funcționale ale intestinului gros). Dieta este pricipala modalitate de tratament pentru majoritatea cazurilor de colită, bazată pe consumul de lichide, mese la ore fixe, de cinci ori pe zi, în cantități mici, fără alimente iritante, ceaiuri călduțe între mese, iar în caz de meteorism pronunțat se limitează glucidele, laptele, produsele lactate, dar și fitoterapie, curele de ape minerale la: Slanic-Moldova, Olanesti, Calimanesti, Sangeorz
Mai mult decât atât, nemulțumirea legată de propriul corp le afectează și cariera într-o lume în care femeile trebuie să negocieze cu atenție feminitatea (asociată cultural cu imaginea plăcută) și masculinitatea (asociată cultural cu noțiunea de competență) pentru a obține succes, ceea ce este problematic, deoarece aceste calități sunt adesea percepute ca excluzându-se reciproc. Despre femeile care nu se incadrează în standarde ca imagine corporală se spune că sunt neglijente, deci nu pot ajunge decât foarte greu în posturi de conducere, fapt ce agravează o stimă de sine deja scăzută. Astfel, femeile sunt adesea forțate să aleagă între a fi percepute ca leneșe , incompetente din cauză că nu gestionează schimbările organismului, că nu își mențin o anumită formă /dimensiune a corpului și a fi ridiculizate pentru interesul excesiv pentru auto-îngrijire, însă “dezacordul dintre individ și societate poate fi o sursă majoră de stres și un factor important de îmbolnăvire”
PARTEA SPECIALĂ
Ipoteza de nul – nu există legătură între efortul fizic, comportamentul alimentar, imaginea corporală, stres și stima de sine.
Variabilele constituie suportul investigației – efortul fizic, comportament alimentar, imagine corporală ,stimă de sine și pentru măsurarea acestora s-au folosit instrumente validate de specialiști, utilizate în cercetări specifice domeniilor psihologie și nutriție- Test de autoevaluare a imaginii corporale, chestionarul Rosenberg's Self-Esteem Scale, Chestionar referitor la perceperea de sine corporală, test pentru Controlul stării de stres”, jurnal alimentar.
OBIECTIVE
Prin această lucrare se încearcă a se prezenta evaluarea efectelor unui tratament (dietă și anumite exerciții fizice) în vederea unei schimbări benefice a imaginii corporale și implicit a creșterii stimei de sine la femeile 35 +, mai ales că factorii perturbatori în încercarea de menținere a imaginii corporale dorite sunt numeroși.
Un alt obiectiv îl constituie conceperea unui material accesibil femeilor 35+, aparținând unor categorii socio- profesionale diverse, prin care să se stabilească reperele unei alimentații sanogene, adaptate condițiilor de muncă, fără a constitui un stres suplimentar in viața acestora. Mai exact aspecte valabile din punct de vedere al tuturor nutriționiștilor, nu mituri și fobii legate de alimentație și exercițiu fizic.
În acest scop s-au administrat teste referitoare la stima de sine, imaginea corporală, starea de stres , jurnalul alimentar participantelor la studiu. Colectarea datelor s-a realizat cu accent pe confidențialitatea datelor, pe faptul că materialele furnizate spre completare în forma printată , dar și pe e-mail nu au caracter obligatoriu, cu informații despre utilitatea cercetării.
.
Test de autoevaluare a imaginii corporale:
* Există aspecte pe care le consideri deranjante în înfățișarea ta?
* Te gândesti adesea mai mult la ceea ce nu iți place în înfățișarea ta decat la ceea ce iți place?
* Te îngrijorează ceea ce ar putea gândi cunoscuții despre aspectul tău fizic?
* Eviți anumite activități recreative din cauza aspectului fizic?
* Investești timp, efort și bani pentru a îmbunătăți/ masca aspectele pe care le consideri problematice în infățișarea ta? (îmbrăcăminte – pentru a ascunde diverse „defecte”?
*Încerci să găsești informații despre diete, exerciții de modelare a unor părți ale corpului?
Răspunsurile afirmative indică faptul că imaginea corporală generează unele dificultăți.
Scalei stimei de sine Rosenberg (1965)
Chestionarul de mai jos își propune să vă ofere o indicație despre nivelul stimei dvs. de sine.
Citiți cu atenție fiecare frază si răspundeți in cel mai scurt timp, marcând cu o steluta varianta care se apropie cel mai mult de punctul dumneavoastră de vedere actual.
Interpretare:
Această scală a fost elaborată initial pentru a măsura sentimentul global al valorii personale si al autoacceptării. Scala cuprinde 10 itemi cu 4 posibilitați de răspuns între total dezacord (1 punct) si total acord (4 puncte). Itemii 2,5,6,8,9 se coteaza invers. Scorurile pot fi cuprinse între 10 si 40;
La cotarea rezultatelor se vor lua ca etalon valorile cuprinse între:
10-16 puncte – stima de sine scazută
17-33 puncte – stima de sine medie
34-40 puncte – stima de sine înaltă
Chestionar referitor la perceperea de sine corporală
Stimate Colaborator,
Sub deplina protecție a anonimatului, fără a releva numele și prenumele, cu atenție și sinceritate, vă rog să completați câteva rubrici, acordându-vă note care să exprime gradul de satisfacție față de propriul corp sau părți ale acestuia, dar fără rețineri, întrucât intențiile noastre sunt de ordin științific.
Notele au următoarea semnificație:
-3 – nemulțumire profundă
-2 – nemulțumire accentuată
-1 – nemulțumire ușoară
0 – neutralitate/ indiferență
Mulțumire/ acceptare ușoară
Mulțumire accentuată
Mulțumire puternică/ acceptare deplină
Menționați 1- 3 element(e) al(e) corpului dumneavoastră pe care l(e)-ați dori cu totul altfel, precizând de ce și cum.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
Test: „Controlul stării de stres”
(Victor Bodo, Teste de personalitate, ed.2, Cluj-Napoca, 2005)
Scop: Cercetarea nivelului de control al stărilor de stres, al echilibrului sistemului nervos.
Instrucție: „Vi se cere să răspundeți, cât mai obiectiv, la întrebările ce urmează. La fiecare întrebare aveți posibilitatea să răspundeți alegând una din cele trei variante de răspuns: „Da‖, „Nu‖, „Uneori.‖ Citiți cu atenție fiecare frază și răspundeți în cel mai scurt timp, marcând cu semnul „X‖ varianta care se apropie cel mai mult de punctul dvs. de vedere.‖
Întrebările testului:
1. Sunteți o fire calmă?
2. Supărarea vă trece repede?
3. Cultivați armonia cu cei din jur?
4. Știți să aplanați conflictele cu cei din jur?
5. Atunci când e cazul știți să lăsați de la dumneavoastră?
6. De obicei fața dumneavoastră exprimă seninătatea?
7. Aveți grijă ca programul zilnic să nu vă extenueze?
8. Atunci când sunteți obosit(â), știți să vă refaceți energia pierdută?
9. Vă feriți de un program monoton?
10. Vă face plăcere să munciți?
11. Aveți obiceiul să vă deconectați după eforturile fizice și intelectuale?
12. Evitați să vă descărcați nervii pe cei din jur?
13. Evitați să acționați în pripă?
14. Vă feriți de persoanele și de situațiile care vă provoacă agitație?
15. Vă place să vă refugiați în locuri liniștite?
16. Cunoașteți metode de relaxare profundă?
17. Somnul este odihnitor?
18. Evitați consumul de substanțe toxice?
19. Aveți obiceiul ca în weekend să ieșiți în natură?
20. Considerați sănătatea mai importantă decât o anumită acțiune pe care nu o agreați?
21. Aveți obiceiul să ascultați muzică relaxantă?
22. Lectura unei cărți vă relaxează?
23. Aveți o viață în care realizarea activităților zilnice vă aduce satisfacție?
24. Viața de familie vă aduce multă mulțumire?
Cotarea și interpretarea rezultatelor:
Notați cu un punct răspunsurile afirmative, cu -l cele negative, cu 0 puncte pe cele la care ați răspuns uneori.
17-24 puncte: Știți să vă controlați stările de stres. Sunteți o fire echilibrată. Activitatea zilnică vă aduce multe satisfacții. Relațiile cu cei din jur sunt armonioase. Știți să vă deconectați și să vă relaxați.
9-16 puncte: Aveți izbucniri de nervozitate, pe care știți să le eliminați. Stările de tensiune apar în primul rând atunci când sunteți nemulțumit. Cu persoanele antipatice nu știți să vă purtați și le provocați destul de des. Ar fi indicat să fiți mai diplomat. Cu prietenii realizați relații armonioase.
0-8 puncte: Vă enervați destul de des. Oscilați prea ușor de la o stare la alta. Activitățile pe care le realizați vă displac profund. Față de ceilalți trebuie să fiți mai calm și mai înțelegător. Dați mai multă importanță relaxării și deconectării. Încetiniți ritmul alert în care vă aflați momentan.
Punctaj negativ: Sunteți un om irascibil, iritabil, impulsiv. Aveți obiceiul să vă descărcați pe cei din jur. Nimic nu vă place. Cei din jur vă suportă greu.
S-au administrat 100 de seturi de teste însoțite de câte un jurnal alimentar subiecților de gen feminin., în intervalul decembrie 2017- noiembrie 2019 , atenția fiind orientată asupra femeilor 35+ cu abdomen proeminent, dar normoponderale, cu a circumferință a abdomenului inferior ( sub buric) mai mare decât cea înregistrată deasupra buricului, evident preocupate de imaginea corporală și de felul în care se prezintă stima de sine pe fondul acestui detaliu supărător pentru multe dintre ele. Dintre respondente, 19 au dat doar răspunsuri negative la testul de autoevaluare a imaginii corporale, semn că imaginea corporală nu le genera deloc dificultăți, iar 20 dintre chestionate aveau sub 35 de ani, motiv pentru care nu au fost incluse în studiu.. Doar 61 de femei au indeplinit criteriul vârstei și pe acela al interesului pentru imaginea corporală.
După cum se observă, cele mai multe răspunsuri provin de la femei din grupa de vârstă 40-45 ani ( 46%), vârsta medie a respondentelor fiind 40,8, iar vârsta cea mai des întâlnită fiind cea de 40 de ani.( în actitate fiind inclusiv femei care au împlinit 70 de ani).
În ceea ce privește domiciliul, predomină femei 35+ din mediul urban.
Unele nu au trecut prin experiența nașterii ( 45%), altele au adus pe lume copii. De precizat că toate lucrează în învățământul preuniversitar, deci întregul eșantion cuprinde absolvenți de studii superioare.
Valorile IMC au fost calculate folosindu-se https://dieta.romedic.ro/calculator_dieta.php , Calculator greutate ideală, calorii, IMC, bazat pe date referitoare la înălțime, greutate, gen și tipul de activitate fizică desfășurată , participantele la studiu înscriindu-se în tiparele activitate fizică scăzută (34%) și ușoară, (66%) cu valori ale IMC cuprinse între 20 și 32. Valoarea medie a IMC a fost 24,37, iar cea mai des întânită valoare a fost IMC=22,2.
Se observă că majoritatea sunt normoponderale ( 69%), chiar dacă 19% dintre normoponderale au activitate fizică foarte scăzută, iar restul doar activitate fizică ușoară.
De precizat că în categoria obezitate clasa I se înscriu două doamne din mediul rural care au muncă de birou și nu dețin terenuri agricole și două doamne din mediul urban, că dintre cele 15 supraponderale doar 9 au admis că sunt sedentare, iar din cele 42 de normoponderale , doar 8 au activitate fizică scăzută.
Toate se declară nemulțumite de forma abdomenului, iar supraponderalele și cele cu obezitate clasa I știu că se impune consumul mai mare de lichide, intensificarea activității fizice, diminuarea aportului caloric, deci să slăbească, dar în mod sănătos. Foarte puține au șansa unui abdomen plat.(3%)
IMC-urile normoponderalelor au valori cuprinse între 20 – 25, circumferințele abdominale sunt variate: 67-83 cm deasupra buricului și 83 – 110 cm sub buric, diferențele plasându-se în intervalul 3-21cm. Diferențe mici între circumferința abdominală măsurată deasupra buricului și cea de sub buric înregistrează doar cele care nu au născut ( 2-3 cm), deci aproape insesizabilă proeminența în zona inferioară.
Eșantionul de 61 femei cu vârsta 35+, din mediul urban, angajate în învățământul preuniversitar, se cofruntă cu probleme stomatologice (33%), renale ( 3%), articulare (7%), cardiace (11%), dar din pudoare sau din grabă, nu au menționat și alte afecțiuni sau nu au dorit să indice vreo afecțiune. Constipația, meteorismul, două dintre cauzele abdomenului proeminent, nu sunt deloc menționate de normoponderale. Hipertensiunea arterială, tumorile, bolile aparatului digestiv, boli endocrine, de nutriție și metabolism , ale sistemului nervos indicate în Buletinul Informativ Nr.9/2018 emis de Institutul Național de Sănătate Publică, Centrul național de Statistică și informatică în sănătate publică, a fi printre cele cu frecvență mărită, nu sunt menționate de respondente.
Fiindcă acestea provin din județul Galați, am căutat informații referitoare la această zonă -" 50,73% din populatie este de sex feminin, un spor natural negativ" etc, însă nu există tabele cu boli frecvente cu procente referitoare la femei, vârstă, zonă rurală sau urbană. Tot INSP anunță că în județul Galați , în 2018 se înregistrau 25923 bolnavi de diabet, 3906 cu anemie, 9181 boli cerebro- vasculare, 69268 cu hipertensiune, 1561 calculoze urinare etc , dar astfel de informații nu sunt furnizate de respondente.
Scalei stimei de sine dezvăluie stima de sine medie, cu punctaje între 21 și 33, după cum urmează. Cei 61 de subiecți , atât normoponderale, cât și supraponderale, dar și cele cu obezitate , îndiferent de grupa de vârstă, au stimă de sine medie. Specialiștii susțin că o stimă de sine ridicată se asociază cu fericirea , dar și cu performanțele profesionale, consecvența, dezvoltarea personală, în timp ce o stimă de sine scăzută se asociază cu depresia , emoțiile negative și strategiile de apărare. Nu este cazul acestor respondenți cu studii superioare, mai ales că stima de sine funcționează că moderator în relația stres- mod de acțiune/ reacție.
Se reconfirmă faptul că angajații din sistemul preuniversitar au o stimă de sine medie, relevând sentimentul global al valorii personale și al autoacceptării, într-un interval de normalitate ( mai aproape de una dintre componente- scăzută 10-16 puncte și înaltă 34-40). Astfel, punctajele mai mici, dezvăluie persoane modeste, prudente,care nu reacționează foarte bine la critică, mai ales dacă e nefondată, dar fără a se victimiza și fără a fi anxioase, iar punctajele mai mari indică persoanele mai sociabile, care caută să- și depășească unele limite, cu mai multă încredere în forțele proprii, dar departe de a fi egocentrice, infatuate sau de a se crede mai bune decât sunt în realitate. Alte studii indică un foarte scăzut nivel al stimei de sine al aceleiași categorii de personal. Trebuie subliniat faptul că în literatura de specialitate se insistă asupra faptului că nivelul stimei de sine nu este mereu același, dar depinde și de aspectul fizic, statutul social, felul în care interpretează individul aprecierile terților.
În ceea ce privește controlul stării de stres, respondentele acumulează de la 2 puncte până la 21 de puncte.
Se observă că doar 49% dintre femeile 35+ au mare nevoie de activități relaxante, că 30% stabilesc relații armonioase, își gestionează stările de nervozitate și doar 21% sunt firi echilibrate. Important este că nu s-au înregistrat rezultate negative, semn că respondentele nu fac parte din categoria oamenilor irascibili, iritabili, impulsivi, greu de suportat. Punând în balanță datele referitoare la stima de sine și controlul stării de stres s-ar putea spune că există corelații semnificative între nivelul stimei de sine ( !00% mediu) și nivelul de stres redus și moderat în procent mai mare decât femeile35+ , care nu gestionează bine toate situațiile generatoare de stres și astfel se susține ipoteza de cercetare și șe respinge ipoteza de nul.
Se poate spune că există o legătură semnificativă între nivelul de stres și vârstă (35-40 de ani se corelează cu eforturile pentru succesul pe plan profesional și responsabilitățile familiale, iar la 60+ există responsabilitățile specifice serviciului, la care se adaugă și acelea față de copii și nepoți).
În ceea ce privește gradul de mulțumire/ nemulțumire generat de abdomenul bombat, din chestionarul privitor la perceperea de sine corporală, respondentele își exprimă nemulțumirea ușoară( 50%) și profundă ( 17%) și acceptarea în diverse grade ( 33%).
Completarea jurnaluilui alimentar justifică parțial procentul femeilor 35 + mulțumite de imaginea lor corporală, însă ridică un semn de întrebare legat de menținerea în categoria normoponderalelor cu prețul nerespectării numărului de mese recomandate.
Rezultate
Se observă că indiferent de grupa de vârstă, de preocuparea recunoscută pentru imaginea corporală, de nemulțumirea dată de abdomenul proeminent, femeile 35 + au o dietă dezechilibrată ( 87%), permițându-și ( probabil din lipsă de timp) doar prânzul și cina, nerespectând principiile alimentației corecte. Așadar, se susține ipoteza de cercetare și se respinge ipoteza de nul deoarece există o relație între efotul fizic ( predominant activitate fizică ușoară), comportamentul alimentar ( preponderent dezechilibrat), imaginea corporală ( preponderent generatoare de griji) , stima de sine și stres.
LIMITE
Având în vedere numărul de participante, de vârste diferite, cu diferite obiceiuri alimentare, cu intervale orare variate alocate alimentației, rezultatele nu pot fi decât orientative, dar ar putea fi coroborate cu o serie de informații descoperite anterior realizării acestei lucrări cu privire la relația efort fizic – comportament alimentar – imagine corporală – stimă de sine la femeile peste 35 de ani.
Cazuri particulare
Observația, deși asigură date importante, este de multe ori ignorată, în favoarea chestionarului. Totuși, fapte, manifestări, acțiuni, activități, comportamente, opinii, atitudini, mentalități sunt elemente definitorii ale unui ghid de observație.
Așa cum rezultă din datele furnizate, la cei 46 de ani ai săi, MD, supraponderală, cu IMC =27, conștientizează c- ar trebui să aibă mai puține kg, indicând la greutatea dorită 52 de kg. Greutatea normală pentru înălțimea sa ar fi de 55 kg. După două nașteri pe cale naturală, circumferința abdominală devine un motiv de nemulțumire ( reală – 103 cm, dorită – 93 cm). Afirmă în repetate rânduri că imaginea sa corporală diferă mult de imaginea corporală a mamei, care nici la vârsta senectuții nu intră în categoria " grăsuțelor" și nu are abdomenul așa de mare. Cel mai tare o deranjează că nu mai poate purta decât haine largi. Nu poartă culori închise, dar s-a săturat de bluze largi. Nu a cerut părerea unui nutriționist și de trei ani încearcă diete , sursa de informare fiind internetul- dieta 333 ( 3 zile carne, 3 zile legume, 3 zile lactate) a început-o cu entuziasm și a sfârșit cu o stare de nervi, care a afectat și liniștea familiei ( chiar a crezut că va putea slăbi 9kg într-o săptămână!), apoi a eliminat dulciurile ( dar s-a simțit atrasă de sărățele), apoi a aflat că trebuie să manânce la ore fixe ( își aducea la serviciu, în caserole, mâncarea gătită acasă) etc.și tot nu ajunge la forma și greutatea dorită. Trebuie spus că are mare rezistență la efort fizic- 1 oră pe bandă la sala de fitness de cel puțin 3 ori pe săptămână, alergare în aer liber în week end. Deși face atâta mișcare, consideră că musculatura este flască ( și toți cunoscuții îi spun că e tonifiată), iar abdomenul rămâne proeminent.
Cu ultima dietă, relevată în jurnalul alimentar, fără a include aspecte legate de hidratare sau cantități, oarecum monotonă, dar de la care nu s-a abătut șase luni, a slăbit trei kg și a ajuns la cele 67 kg, menținând abdomenul bombat ( ultimele două fotografii). Un alt detaliu îl constituie punctajul la testul legat de controlul stresului ( 11 puncte), deci un stres moderat , dar aproape de granița strsului ridicat.
Așadar, dietele aplicate haotic, fără îndrumarea unui specialist, cu respectarea parțială a principiilor alimentare, nu pot avea rezultatele dorite, așteptate, generând stres suplimentar.
Cazul 2
RC, 1,65m, are o naștere pe cale naturală și una prin cezariană. Înainte de a doua sarcină avea 50 de kg, iar după cezariană ajunsese la 65 de kg și o circumferință abdominală sub buric de 103 cm. A dorit să își recapete silueta de dinainte de naștere, însă nu a reușit. Stresul a dus-o la 68kg și nu putea respecta numărul de mese și gustări, nici orele potrivite pentru acestea din cauza programului de lucru. A incercat să mănânce la ore fixe, chiar așa nepotrivite, sperând că tot e ceva bun în asta, că tot e și acesta un program, dar n-a pierdut decât 700g. A prins puțin curaj când a citit că nu-i vreo pagubă mare ratarea micului dejun, mai ales că explicația o oferea un nutriționist de succes ( Mihaela Bilic) . S-a ambiționat și trei luni a avut grijă să consume apă rece, uneori cu lămâie, să consume supe, ciorbe și borșuri de două ori pe zi (la prânz și seara), să nu depășească 3 felii de pâine pe zi, să consume multe salate de legume cu carne la grătar, ouă. Ocazional lactate degresate și doar anumite fructe ( portocale, pepene roșu) și a ajuns la o circumferință abdominală sub buric de 82 cm și 60 de kg. Fiindcă a renunțat la alimentele preparate prin prăjire și le-a înlocuit cu prepararea la cuptor, își menține cele 60 de kg și abdomenul mai puțin bombat și in următoarele luni, în ciuda programului haotic, dar face și efort fizic- 1 oră de mers pe jos, cu musculatura încordată și câte o oră de dans la final de săptămână.
Recomandări pentru femeile 35+
Dejun, prânz și cină care să includă alimente vegetale
Diminuarea consumului de tutun, zahăr, medicamente
Hidratare corectă
Exerciții fizice și intelectuale
Minim 6h de somn- -8 ore de somn pe noapte (femei)
Reducerea stresului prin dans, yoga, pictură etc
Consum de alimente bogate în vitamina E ( pentru a întârzia îmbătrânirea pielii), în vitamina B3 (niacinamida- pentru mai mult calm), în vitamina C pentru menținerea imunității
Consumul de citrice pentru reducerea alergiilor ( inhibă enzimele care produc histamina)
Consum de căpșune, ceai verde și negru pentru a reduce riscul de cancer pulmonar
Cel puțin un morcov / zi sau o felie de pepene galben – anticataractă
Suc de fructe de 3 ori / săptămână ( scade riscul de Alzheimer)
2 mere // zi = 100g polifenoli antioxidanți, anticancerigeni
Folosirea uleiului de măsline în salate ( scade riscul de cancer mamar)
Consum de anghinare pentru protecția ficatului
Consum de fulgi de orz/ovăz la micul dejun ( pentru a reduce hipertensiunea, riscul de diabet)
Fără produse ready to eat
Fără sucuri din comerț, fără băuturi zero zahăr
Consum de mure, coacăze, afine, bogate în antociani, pentru a încetini procesul de degradare a vederii
Consum de banane- pentru protecție împotriva ulcerului
pestele si produsele lactate cu un continut scazut de grasimi, reducerea cu 30% a porțiilor, și mișcarea zilnică pentru a micșora circumferința abdominală, indicator al riscului cardiovascular
supliment de vitamina C și luteină pentru fumătoare
3 mese pe zi – Efortul de digestie a alimentelor și mâncatul lor la intervalul 4-5 ore ajută metabolismul să ardă mai multe calorii decât atunci când există o singură masă și aceea seara”
Cât mai rar salata de boeuf, sarmale, șnițel, chiftele, sosuri cu smântână- ”Atunci când vreți să scăpați de stratul adipos din jurul burții trebuie să optați pentru variante dietetice: grătar sau cuptor, carne slabă, sos tomat, condimente și ierburi aromatice” ( M.Bilic)
Să se evite zahărul – zahăr. Acest ingredient conține foarte multe calorii goale, fără un aport de nutrienți. ”Datorită vitezei cu care se absoarbe în sânge determină o secreție crescută de insulină, hormon care stochează suplimentar grăsimea la nivelul abdomenului”, a explicat Mihaela Bilic.
Nu mâncați carbohidrați după ora 6 seara. Pâinea, pastele, orezul, fructele, cartofii și mămăliga nu au ce căuta în meniul cinei.
„O dietă bogată în cereale integrale, fie pâine, fie paste integrale, ajută organismul să utilizeze mai eficient glucoza, să scadă glicemia și depozitele de grăsime. În schimb, alimentele rafinate (cum ar fi pâinea albă) cresc brusc glicemia, facilitând depozitarea grăsimii”, explică nutriționistul Corina Zugravu.
Bibliografie selectivă
Georgeta Nenciu, Fiziologia generală și a efortului fizic, Editura Fundației România de Mâine, București , 2002
Dana Tutunaru, Magdalena Miulescu, Îndrumar lucrare de licență, Editura Zigotto, Galați, 2009
Don Ross, Food and Nutrition, Oxford Book Company, 2010
Mihaela Minulescu, Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, București
Violetta Văcariu, Ghid de nursing, Editura Victor Babeș, Timișoara, 2012
Dana Simu, Gabriela Roman, I. Szilagyi, Ghidul nutriției și al alimentației optime, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001
Magda Bădescu, Veronica Mocanu, Manuela Ciocoiu,Fiziopatologie, Editura “Gr. T. Popa”, U.M.F. Iași,
Mihaela Corina Țuțu, Psihologia personalității, Editura Fundației România de Mâine, București, 2007
Miftode, Vasile, Introducere în metodologia investigației, Ed. Junimea, Iași,1982
Angelica Marinescu , Sociologia alimentației , Editura Tritonic, București, 2016
Ivan O. Godfroid, Psihiatria femeii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000
Liviu Petrescu, Adevărul despre slăbire și fitness., Editura Opera, București, 2013
Constantin Banu, Daniela Ianițchi, Sorin Dorin, Emilian Săhleanu, Stilul de viață și îmbătrânirea, Editura ASAB, București, 2011
Roger Castell, Cheile longevității active, Editura Niculescu, București, 2016,
Patrick Holford, Gândești așa cum mănânci: Noua alimentație optimă pentru creier, Editura ALL, București, 2010
Ghid de prevenție, București, 2016,
Maria Dorina Pașca, Elemente de psihopedagogie nutrițională, Târgu-Mureș: University Press, 2009,
Dana Carmen Zaha, Introducere în fiziologie, Editura Universității din Oradea, 2015
Gabriela Iordăchescu, Psihologia alimentației umane, Editura Academica, Galați, 2006,
Vasile Lutan, Fiziopatologie medicală,vol. II Chișinău, 2004,
Ileana Cornelia Fărcășanu, Maria Iuliana Gruia, Biochimie medicală, Editura Universității din București, 2005
C.Banu, C. Vizireanu, D.Ianițchi, E. Săhleanu, Living Food-Dead Food, Good food-Bad Food, Editura ASAB, București, 2011
R.Segal, V. Gheorghe, B.Segal, V.Teodoru, Valoarea nutritivă a produselor alimentare, Editura Ceres, București, 1983
BILIC, MIHAELA, Trăiesc, deci mă abțin, Ed. a 2-a. – București : Curtea Veche Publishing, 2011
Sănătatea aparatelor digestiv și urinar, Editura RAO, 2011
Atlas de nutriție, Editura RAO, București, 2013,
Răducanu Dumitru, Ecaterina Dumitru, Terapia naturistă, Editura Științifică, București, 1992
Tudose, Florin, O abordare modernă a psihologiei medicale , București, Ed. Infomedica, 2002
Emil Rãdulescu, Alimentație inteligentă, Editura „Viațã și Sãnãtate”, București, 2003
Carmen Narcisa Natea, Nutriție și dietetică, Editura Universitatii “Lucian Blaga’’ din Sibiu, 2008
Soly Bensabat, Cum ajungi la 100 de ani …fără regrete, Editura House of Guides Publishing Group, București, 2014
Conf.dr.ing. IOAN BĂISAN, OPERAȚII ȘI TEHNOLOGII ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ, 2015, Iași
Simion Purice, Clinică medicală, vol. II, Editura ALL, București, 1993
Enciclopedia alimentelor, trad. Doina Lascu, Editura ALL, București, 2008
Horia G. Gheorghe SCHIAU, Research regarding optimization of processes energy in intensive mushroom farming systems , Universitatea Transilvania din Brasov, 2014
Peter d'Adamo, catherine Whitney, Alimentația adecvată celor 4 grupe sanguine, Editura Roata, București, 2004
Alexandra Elena NEAGU, Corpul feminin – o perspectivă antropologică asupra reprezentărilor și practicilor corporale în adolescență, București, 2015
As. Univ. Sandu Mihaela Nicoletta, STUDII COMPARATIVE PRIVIND INFLUENȚA TERAPIEI DE SUBSTITUȚIE HORMONALĂ (HRT) ASUPRA METABOLISMULUI GLUCIDIC LA FEMEIA AFLATĂ LA MENOPAUZĂ., rezumatul tezei de doctorat
Paul Insel, Don Ross, Kimberley McMahon, Melissa Bernstein., Discovering Nutrition, Sixth Edition, Burlington,2019
Ghid de prevenție, vol 5, bucurești, 2016, în cadrul Programului RO19 “Inițiativa în sănătatea publică”.
Conf.dr.ing. Luminița Anca Georgescu, Principiile nutriției umane-suport de curs
S.L.Miulescu Magda, suport de curs
Conf. univ. dr. Gabriela Gurău, Suport de curs
Prof. univ .dr. Doina Carina Voinescu, suport de curs
Șef lucrări Dr. Ginel Baciu, suport de curs
Gabriela Martinescu, Viorica Gavăt, Studiul stării de nutriție și a comportamentului alimentar a unui lot de pacienți, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași – 2012 – vol. 116, nr. 1
Alimedia, nr.7, 2014, „SOS – Siguranță, Oportunități, Soluții în domeniul alimentar”
. Dorin Vicențiu Popescu , Lelia Voinea, Mihai Teodor Negrea, Dezechilibrul alimentar – dominantă a comportamentului de consum al tinerei generații din România. În Amfiteatru Economic, Vol. 17 • Nr. Special 9 • Noiembrie, 2015
Beatrice Adriana Balgiu, Imaginea corporală- expresie a imaginii de sine, în REVISTA MEDICALÅ ROMÂNÅ – VOL. LIII, NR. 4, AN 2006
Iulia Iurchevici, stima de sine-dimensiunea fundamentală a personalității, ANALELE ȘTIINȚIFICE ALE UNIVERSITĂȚII DE STAT „B. P. HASDEU” DIN CAHUL, VOL. VII, 2011
Lothar Thomas. Bone and Mineral Metabolism. In Clinical Laboratory Diagnostics-Use and Assessment of Clinical Laboratory Results. TH- Books Verlagsgesellschaft mbH, Frankfurt /Main, Germany, 1 Ed., 1998; 221-225; 254-2
Patrick Holford, Gândești așa cum mănânci: Noua alimentație optimă pentru creier, Editura ALL, București, 2010
http://colegiul-medicilor.ro/curs-1-3
Dan Badea, Îmbunătățirea capacității de efort fizic printr-o alimentație rațională, http://www.conferinte-defs.ase.ro/2009/PDF/varia/60.pdf
Liliana Râpaș M.D.Ph.D., Efortul fizic profesional: factori de risc și recomandare profilactică, https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/efortul-fizic-profesional-factori-de-risc-si-recomandare-profilactica/
http://cnsmf.ro/ghidpreventie/GhidPreventie_Vol2.pdf
Gabriela Martinescu, Viorica Gavăt, STUDIUL STĂRII DE NUTRIȚIE ȘI A COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR A UNUI LOT DE PACIENȚI DIN CADRUL MEDICINII PRIMARE, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași – 2012 – vol. 116, nr. 1
Orth, Ulrich, Robins, Richard W., Roberts, Brent W., Low self-esteem prospectively predicts depression in adolescence and young adulthood,
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/18729703
Dereglarile hormonale: simptome si afectiuni, 2017, http://www.sfatulmedicului.ro/Hormonii-si-tulburarile-endocrine/dereglarile-hormonale-simptome-si-afectiuni_7610
Ruxandra Dumitrescu, Top 10 cele mai intalnite probleme de sanatate la femei, în Farmacia Ta, 24 octombrie 2016, https://www.farmaciata.ro/top-10-cele-mai-intalnite-probleme-de-sanatate-la-femei/
Muzamil Jan and Afiya Ashraf, An Assessment of Self-Esteem among Women, Stud Home Comm Sci, 2(2): 133-139 (2008)
Paul A.M. Smeets,Lisette Charbonnier, Floor van Meer, Laura N. van der Laan and Maartje S. Spetter, Food-induced brain responses and eating behaviour, in Proceedings of the Nutrition Society (2012), 71, 511–520, doi:10.1017/S0029665112000808
Janet Polivy and Peter Herman, Is the Body the Self? Women and Body Image, Coll. Antropol. 31 (2007) 1: 63–67,
Veronica M Streeter , Robin Milhausen , Andrea C Buchholz, Body Image, Body Mass Index, and Body Composition In Young Adults, Canadian Journal of Dietetic Practice and Research 73(2):78-83 · July 2012, DOI: 10.3148/73.2.2012.78 , https://www.researchgate.net/publication/225272285_Body_Image_Body_Mass_Index_and_Body_Composition_In_Young_Adults
Dijkstra, P., & Barelds, D. P. H. (2011). Women's meta-perceptions of attractiveness and their relations to body image. Body Image, 8(1), 74-77. http://dx.doi.org/10.1016/j.bodyim.2010.09.007
Sv. Handjiev, T.Handjieva-Darlenska, Studii antropometrice privind efectul unei diete care conține iaurt în tratamentul obezității, în STUDII SI CERCETARI DE ANTROPOLOGIE, Numărul 1, 2012,
Shivani Sahni, Kelsey M. Mangano, Katherine L. Tucker, Douglas P. Kiel, Virginia A. Casey, and Marian T. Hannan Protective association of milk intake on the risk of hip fracture: Results from the Framingham Original Cohort, J Bone Miner Res. 2014 Aug; 29(8): 1756–1762.doi: 10.1002/jbmr.2219, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4381539/
Gemma Killen, You ng Women, Body Image & Leadership
Karl Michaëlsson, Alicja Wolk, Sophie Langenskiöld, Samar Basu, Eva Warensjö Lemming, Håkan Melhus, Liisa Byberg, Milk intake and risk of mortality and fractures in women and men: cohort studiesPublished 28 October 2014), BMJ 2014;349:g6015, http://www.bmj.com/content/349/bmj.g6015
E. Chavarro J.W. Rich-Edwards B. Rosner W.C. Willett, A prospective study of dairy foods intake and anovulatory infertility, Human Reproduction, Volume 22, Issue 5, 1 May 2007, Pages 1340–1347, https://doi.org/10.1093/humrep/dem019 https://academic.oup.com/humrep/article/22/5/1340/2914869
Anne Gulland, Women have higher rates of mental disorders than men, NHS survey finds, BMJ 2016; 354 doi: https://doi.org/10.1136/bmj.i5320
M. A. M. Sheikh, A. Kumar, M. M. Islam and M. S. Mahomud, The Effects of Mushroom Powder on the Quality of Cake, Progress. Agric. 21(1 & 2): 205 – 214, 2010, ISSN 1017-8139
Aruna Narayanan, S.Sowmiya, Consumer preferences on cakes, LAP Lambert Academic Publishing, 2013, https://www.academia.edu/33151643/Consumer_preferences_on_cakes.pdf
J.E. Chavarro J.W. Rich-Edwards B. Rosner W.C. Willett, A prospective study of dairy foods intake and anovulatory infertility, Human Reproduction, Volume 22, Issue 5, 1 May 2007, Pages 1340–1347, https://doi.org/10.1093/humrep/dem019 https://academic.oup.com/humrep/article/22/5/1340/2914869
Urdampilleta A, Gómez-Zorita S, Soriano JM, Martínez-Sanz JM, Medina S, Gil-Izquierdo A, Hydration and chemical ingredients in sport drinks: food safety in the European context., Nutr Hosp. 2015 May 1;31(5):1889-99. doi: 10.3305/nh.2015.31.5.7867https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25929356
Hoffman, Jay R, Caffeine and Energy Drinks, Strength and Conditioning Journal: February 2010 – Volume 32 – Issue 1 – p 15-20, https://journals.lww.com/nsca-scj/Fulltext/2010/02000/Caffeine_and_Energy_Drinks.2.aspx
Kelly A. Rossi, Nutritional Aspects of the Female Athlete, https://www.sportsmed.theclinics.com/article/S0278-5919(17)30054-6/fulltext
Allaz A-F,Berstein M,Rouget P,Arch M, Morabia A. Body weight preoccupation in middle-aged and aging women: a general population survey. Int J Eat Disord. 1998;23:287-294
Marie-Claude Paquette, Rachel Leung, Kim Raine, Development of a Body Image Program for Adult Women, nal of Nutrition Education and Behavior Volume 34 Number 3,2002
BRIDGET M. DOLAN, SANDRA A. BIRTCHNELL and J. HUBERT LACEY, BODY IMAGE DISTORTION IN NON-EATING DISORDERED WOMEN AND MEN, Journal of Psychosomaac Research. Vol. 31. No. 4. pp. 517, 1987, Printed in Great Britain, Pergamon Journals Ltd.
Diana E.BetzaNatalie J.SabikbLaura R.Ramseyc, Ideal comparisons: Body ideals harm women’s body image through social comparison, în Body Image, Volume 29, June 2019, Pages 100-109, https://doi.org/10.1016/j.bodyim.2019.03.004
Natália LuizaKopsab,MarinaBesselaDaniela RivaKnauthc,MairaCaleffiad,Eliana MarciaWendlandae, Body image (dis)satisfaction among low-income adult women, în Clinical Nutrition, Volume 38, Issue 3, June 2019, Pages 1317-1323, https://doi.org/10.1016/j.clnu.2018.05.022
LilacLev-Ari,InbarBaumgarten-Katz,Ada H.Zohar, Mirror, mirror on the wall: How women learn body dissatisfaction,în Eating Behaviors, Volume 15, Issue 3, August 2014, Pages 397-402, https://doi.org/10.1016/j.eatbeh.2014.04.015
Katherine A.Thompson,Anna M.Bardone-Cone, Evaluating attitudes about aging and body comparison as moderators of the relationship between menopausal status and disordered eating and body image concerns among middle-aged women, în Maturitas, Volume 124, June 2019, Pages 25-31, https://doi.org/10.1016/j.maturitas.2019.03.014
Rodin j, Silberstein L, striegel Moore r, Women and weight, 1984 Nebraska Symposium and Motivation,University of Nebraska Press
CláudiaFerreira, BernardoDias, SaraOliveira, Behind women's body image-focused shame: Exploring the role of fears of compassion and self-criticism, Eating Behaviors, Volume 32, January 2019, Pages 12-17,
JakeLinardon, MatthewFuller-Tyszkiewicz, Xochitlde la Piedad Garcia, MarielMesseraLeahBrennan, Do body checking and avoidance behaviours explain variance in disordered eating beyond attitudinal measures of body image?, în Eating Behaviors, Volume 32, January 2019, Pages 7-11, https://doi.org/10.1016/j.eatbeh.2018.11.001
Nülüfer Erbil, Attitudes towards menopause and depression, body image of women
during menopause, Alexandria Journal of Medicine 54 (2018) 241–246
Chinmoy Sarkar, Chris Webster, John Gallacher, Association between adiposity outcomes and residential density: a full-data, cross-sectional analysis of 419 562 UK Biobank adult participants, Lancet Planet Health 2017;1: e277–288
Marco Springmann, Keith Wiebe, Daniel Mason-D’Croz, Timothy B Sulser, Mike Rayner, Peter Scarborough, Health and nutritional aspects of sustainable diet strategies and their association with environmental impacts: a global modelling analysis with country-level detail, Lancet Planet Health 2018; 2: e451–61
Malgorzata Charmas, Benedykt Opaszowski, Robert Charmas, Dorota Rozanska, Hormonal and Metabolic Response in Middle-Aged Women To Moderate Phisycal Effort During Aerobics, in Journal of Strength and Conditioning Research, 2009, p. 954-961
Liana Pleș, Romina-Marina Sima, Anca Daniela Stănescu, Actual ethical and legal aspects about caesarian section, First published: 15 octombrie 2016, în MEDICHUB MEDIA
Diana E.BetzaNatalie J.SabikbLaura R.Ramseyc, Ideal comparisons: Body ideals harm women’s body image through social comparison, în Body Image, Volume 29, June 2019, Pages 100-109, https://doi.org/10.1016/j.bodyim.2019.03.004
Natália LuizaKopsab,MarinaBesselaDaniela RivaKnauthc,MairaCaleffiad,Eliana MarciaWendlandae, Body image (dis)satisfaction among low-income adult women, în Clinical Nutrition, Volume 38, Issue 3, June 2019, Pages 1317-1323, https://doi.org/10.1016/j.clnu.2018.05.022
LilacLev-Ari,InbarBaumgarten-Katz,Ada H.Zohar, Mirror, mirror on the wall: How women learn body dissatisfaction,în Eating Behaviors, Volume 15, Issue 3, August 2014, Pages 397-402, https://doi.org/10.1016/j.eatbeh.2014.04.015
Katherine A.Thompson,Anna M.Bardone-Cone, Evaluating attitudes about aging and body comparison as moderators of the relationship between menopausal status and disordered eating and body image concerns among middle-aged women, în Maturitas, Volume 124, June 2019, Pages 25-31, https://doi.org/10.1016/j.maturitas.2019.03.014
JakeLinardon, MatthewFuller-Tyszkiewicz, Xochitlde la Piedad Garcia, MarielMesseraLeahBrennan, Do body checking and avoidance behaviours explain variance in disordered eating beyond attitudinal measures of body image?, în Eating Behaviors, Volume 32, January 2019, Pages 7-11, https://doi.org/10.1016/j.eatbeh.2018.11.001
Liana Pleș, Romina-Marina Sima, Anca Daniela Stănescu, Actual ethical and legal aspects about caesarian section, First published: 15 octombrie 2016, în MEDICHUB MEDIA
Anca Angela Simionescu, Erika Marin, Caesarean-sections in Romania between 1990-2013: a statistical analysis, http://revistaginecologia.ro/system/revista/12/20-22.pdf
Steiger AE, Fend HA2, Allemand M, Testing the vulnerability and scar models of self-esteem and depressive symptoms from adolescence to middle adulthood and across generations, Dev Psychol. 2015 Feb;51(2):236-47., https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25495547
Anca Angela Simionescu, Erika Marin, Caesarean-sections in Romania between 1990-2013: a statistical analysis, http://revistaginecologia.ro/system/revista/12/20-22.pdf
Orth U, Robins RW, Trzesniewski KH, Maes J, Schmitt, Low self-esteem is a risk factor for depressive symptoms from young adulthood to old age, J Abnorm Psychol. 2009 Aug;118(3):472-8. PMID: 19685945 DOI: 10.1037/a0015922
Steiger AE, Fend HA2, Allemand M, Testing the vulnerability and scar models of self-esteem and depressive symptoms from adolescence to middle adulthood and across generations, Dev Psychol. 2015 Feb;51(2):236-47., https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25495547
Striegel-Moore RH, Franko DL, Thompson D, Barton B, Schreiber GB, Daniels SR., Changes in weight and body image over time in women with eating disorders, PMID: 15478134 DOI: 10.1002/eat.20053, Int J Eat Disord. 2004 Nov;36(3):315-27, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15478134
Gemma Killen, You ng Women, Body Image & Leadership, http://ywca.com.au/wp/wp-content/uploads/2015/04/Young-Women-Body-Image-and-Leadersip-Research-Report-Gemma-Killen-Nov-2012.pdf
https://www.doctorulzilei.ro/mihaela-bilic-a-devazluit-cele-sapte-trucuri-care-te-ajuta-sa-scapi-de-burta/?fbclid=IwAR2YBeLoM56wjCzM4WmmFZw_al2grwdopuWYuvBRlIH-9_s1yvT7NRRlOWo
https://www.doctorulzilei.ro/cum-sa-scapi-de-grasimea-incapatanata-de-pe-burta-si-solduri/?fbclid=IwAR2P1ye5VXz71Rg5pI3pD0E13yn8lZDN5v_kbZO6m8JSJWmzByCsIVamnok
Friedman, S. Howard, Autovindecarea și personalitatea. De ce unii rămân sănătoși, iar alții sunt învinși de boală”, București, Ed. Humanitas, 2002
https://pulmccm.org/copd-review/vitamin-d-supplements-dont-prevent-copd-exacerbations-rct-ann-intern-med/
http://library.usmf.md/old/downloads/ebooks/Bezu_Enterocolita_cronica_elab._metodica_2009/Bezu_Enterocolita_cronica_2009.pdf
http://www.who.int/nutrition/topics/ageing/en/
http://www.pmgmd.com/health-matters/nutrition-and-diet/eating-well-over-50/
https://www.agingcare.com/Articles/8-tips-for-a-healthy-diet-after-age-50-426233.htm
https://sanatatea.com/pub/alimentatie.html
https://adriancopcea.com/category/nutritie/
Stresul și comportamentul alimentar, 2013, https://raducuioana.wordpress.com/2013/07/14/1363/
http://dspace.biblioteca.um.edu.mx/xmlui/bitstream/handle/20.500.11972/741/Tesis%20Gabriel%20Claudiu%20Serban.pdf?sequence=1&isAllowed=y
https://www.researchgate.net/publication/225272285_Body_Image_Body_Mass_Index_and_Body_Composition_In_Young_Adults
Anexe
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Data:___________ [304315] (ID: 304315)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.