Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și controlul riscului de incendiu la un hotel ACADEMIA DE POLIȚIE „ Alexandru Ioan Cuza ” FACULTATEA DE… [612450]
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
ACADEMIA DE POLIȚIE „ Alexandru Ioan Cuza ”
FACULTATEA DE POMPIERI
Identificarea, evaluarea si controlul riscului
de incendiu la un hotel
Conducător științific,
Lect. Univ. Dr. Ing.,
Stefan TRACHE
Absolvent: [anonimizat]
2020
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
2
DECLARAȚIE
Prin prezenta declar că Lucrarea de diplomă cu titlul „Identificarea evaluarea și controlul
riscului de incendiu la un hotel” este scrisă de mine și nu a mai fost prezentată niciodată la o altă
facultate sau instituție de învățământ superior din țară sau s trăinătate. De asemenea, declar că toate
sursele utilizate, inclusiv cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare, cu respectarea regulilor de
evitare a plagiatului:
– toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă, sunt
scrise între ghilimele și dețin referința precisă a sursei;
– reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința precisă;
– rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.
București, 23 .06.2020
Autor: Daniel ONICIUC
_________________________
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
3
CUPRINS
LISTA FIGURILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 9
LISTA TABELELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 10
GLOSAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 11
REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 14
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 15
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 16
CAPITOLU L I NOȚIUNI GENERALE ………………………….. ………………………….. …………………… 17
I.1. Importanța focului în dezvoltarea vieții omului ………………………….. ………………………….. ……….. 17
I.2. Notiunea de incendiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 17
I.2.1. N oțiuni generale despre incendiu ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
I.2.2. Termeni de specialitate întâniți în procesul de dezvoltare al unui incendiu ……………………….. 18
I.2.3. Triunghiul arderii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 20
I.2.4. Fazele de dezvoltare ale unui incendiu. ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
I.2.4.1. Apariția focarului inițial. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 22
I.2.4.2. Faza de ardere lentă. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 22
I.2.4.3. Faza de ardere activă. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
I.2.4.4. Faza de ardere generalizată. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 24
I.2.4.5. Faza de regresie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 24
I.3. Performanțele clădirilor pentru pri mire turistică ………………………….. ………………………….. ……… 24
I.4. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 25
I.5. Activitați desfășurate în clădirile de primire turistică ………………………….. ………………………….. .. 26
I.6. Reguli și măsuri ce trebuie respe ctate ………………………….. ………………………….. …………………….. 27
I.6.1. Măsurile ce pot fi luate pentru reducerea sau eliminarea factorilor determinanți : ……………… 27
I.6.2. Măsuri pentru preîntampinarea apariției cauzelor de incendiu ………………………….. …………….. 27
I.7. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 27
CAPITOLUL II SCENARIU DE SECURITATE LA INCENDIU ………………………….. …………. 29
II.1.Caracteristicile constucției sau amenajării ………………………….. ………………………….. ……………… 29
II.1.1. Date de identificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 29
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
4
II.1.2. Destinația ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 29
II.1.3. Categoria și clasa de importanță a construcției ………………………….. ………………………….. ……. 30
III.1.4. Particularități specifice construcției/ amenajării ………………………….. ………………………….. …. 30
II.2. Riscul de incendiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 39
II.3. Nivelele criteriilor de performanță privind securitatea la incendiu ………………………….. ………… 44
II.3.1. Identificarea și stabilirea nivelelor de risc de incendiu (potrivit reglementărilor tehnice
specifice), luându -se în considerare: ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 44
II.3.2. Limitarea apariției și propagării incendiului și fumului în interiorul construcției: …………….. 46
II.3.3. Limitarea propagării incendiului la vecinătați ………………………….. ………………………….. ……… 49
II.3.4. Evacuarea utilizatorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 50
II.3.5. Securitatea forțelor de intervenție ………………………….. ………………………….. ………………………. 56
II.4. Echiparea și doatarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor ……………………….. 57
II.5. Condiții specifice pentru asigurarea intervenției în caz de incendiu ………………………….. ………. 62
II.6. Măsuri tehnico -organizatorice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 63
II.7. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 65
CAPITOLUL III PROIECTAREA UNEI INSTALAȚII DE DETECȚIE, SEMNALIZARE ȘI
AVERTIZARE LA INCENDIU ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 67
III.1.Date de identificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 67
III.2. Obiectul proiectului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 67
III.2.1. Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 67
III.2.2. Baza de proiectare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 67
III.2.3. Descrierea obiectivului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 68
III.3. Descrierea instalației de detectare și avertizare la incendiu ………………………….. …………………. 68
III.3.1. Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 68
III.3.2. Str uctura instalației ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 69
III.3.3. Calculul energetic al instalației. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 73
III.3.4.Date tehnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 75
III.3.5. Condiții tehnice de montare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 76
III.3.5.1. Centrala de detecție și semnalizare la incendiu ………………………….. ………………………….. … 76
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
5
III.3.5.2. Detectoare de incendiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 76
III.3.5.3. Declanșatoare manuale ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 79
III.3.5.4. Dispozitivele de alarmare acustică ………………………….. ………………………….. …………………. 80
III.3.5.5 Cablarea sistemului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 80
III.4 Dispoziții finale. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 81
III.4.1 Faze de execuție ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 81
III.4.2 Verificări de efectuat la recepția preliminară ………………………….. ………………………….. ………. 81
III.4.3 Verificări și testări periodice ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 81
III.4.4. Operațiuni specifice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 83
CAPITOLUL IV SIMULAREA UNUI INCENDIU ………………………….. ………………………….. ….. 84
IV.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 84
IV.2 Proiectarea construcției unde va avea loc simularea ………………………….. ………………………….. .. 85
IV.3. Simularea incendiului intr -o cameră de la ultimul nivel al hotelului ………………………….. …….. 86
IV.3.1. Degajarea fumului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 86
IV.3.2. Distribuția temperaturii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 87
IV.3.3. Propagarea flăcărilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 89
IV.4. Simularea evacuării hotelului în sitiatia producerii unui incendiu ………………………….. ……….. 91
IV.4.1. Numarul de persoan e pentru fiecare nivel si calea de evacuare aferentă …………………………. 91
IV.4.2. Simularea exercițiului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 91
IV.5. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 94
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 95
BIBLIOG RAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 97
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
6
TABLE OF CONTENTS
LIST OF FIGURES ………………………….. ………………………….. …………. Error! Bookmark not defined.
LIST OF TABLES ………………………….. ………………………….. …………… Error! Bookmark not defined.
GLOSAR Y ………………………….. ………………………….. ………………………. Error! Bookmark not defined.
SUMARRY ………………………….. ………………………….. ……………………… Error! Bookmark not defined.
ABSTRACT ………………………….. ………………………….. …………………….. Error! Bookmark not defined.
INTRODUC TION ………………………….. ………………………….. ………….. Error! Bookmark not defined. 6
CHAPTER I. GENERAL NOTIONS ………………………….. ………………………….. ……………………….. 17
I.1. The role of fire in human life ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 17
I.2. The notion of fire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
I.2.1. General notions about fire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 18
I.2.2. Specialized terms encountered in the process of developing a fire ………………………….. ………. 18
I.2.3. Burning triangle ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 20
I.2.4. The developmental stages of a fire . ………………………….. ………………………….. …………………….. 21
I.2.4.1. The appearance of the initial outbreak . ………………………….. ………………………….. ……………… 22
I.2.4.2. Slow burning pha se. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 22
I.2.4.3. Active combustion phase . ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 23
I.2.4.4. Generalized combustion phase ………………………….. ………………………….. ………………………… 24
I.2.4.5. Regression phase ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 24
I.3. Performance of buildings for tourist reception ………………………….. ………………………….. ………… 24
I.4. Historic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25
I.5. Activities carried out in the tourist reception buildings ………………………….. …………………………. 26
I.6. Rules and measures to be followed ………………………….. ………………………….. ………………………… 27
I.6.1. Measures that can be taken to reduce or eliminate the determinants ………………………….. …….. 27
I.6.2. Measures to prevent the occurrence o f fire causes ………………………….. ………………………….. … 27
I.7. Conclusions ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 27
CHAPTER II FIRE SAFETY SCENARIO ………………………….. ………………………….. ………………. 29
II.1. Construction or layout characteristics ………………………….. ………………………….. …………………… 29
II.1.1. Identification data ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 29
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
7
II.1.2. Destination ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 29
II.1.3. Construction category and importance class ………………………….. ………………………….. ……….. 30
II.1.4. Peculiarities specific to construction / arrangement ………………………….. ………………………….. 30
II.2. Risk of fire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 38
II.3. Levels of performance criteria for fire safety ………………………….. ………………………….. …………. 44
II.3.1. Identification and determination of fire risk levels (according to specific technical regulations),
taking into account ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 44
II.3.2. Limiting the occurrence and spread of fire and smoke inside the building ……………………….. 46
II.3.3. Limiting the spread of fire to neighborhoods ………………………….. ………………………….. ………. 49
II.3.4. Evacuation of users ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 50
II.3.5. Security of the intervention forces ………………………….. ………………………….. ……………………… 56
II.4. Equipping and equipping with technical means of fire protection ………………………….. …………. 57
II.5. Specific conditions for ensuring intervention in case of fire ………………………….. …………………. 62
II.6. Technical -organizational measures ………………………….. ………………………….. ………………………. 63
II.7. Conclusions ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 65
CHAPTER III DESIGN OF A FIRE DETECTION, SIGNALING AND WARNING
INSTALLATION ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 67
III.1. Identification data ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 67
III.2. Object of the project ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 67
III.2.1. Overview ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 67
III.2.2. Basis of design ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 67
III.2.3. Objective description ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 68
III.3. Description of the fire detection and warning system ………………………….. …………………………. 68
III.3.1. Overview ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 68
III.3.2. Installation structure ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 69
III.3.3. Energy calculation of the installation . ………………………….. ………………………….. ……………….. 73
III.3.4. Technical data ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 75
III.3.5. Technical mounting conditions ………………………….. ………………………….. ………………………… 76
III.3.5.1. Fire detection and signaling plant ………………………….. ………………………….. ………………….. 76
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
8
III.3.5.2. Fire detectors ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 76
III.3.5.3. Manual triggers ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 79
III.3.5.4. Audible alarm devices ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 80
III.3.5.5 System wiring ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 80
III.4 Final provisions . ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 81
III.4.1 Execution phases ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 81
III.4.2 Checks to be carried out at the preliminary reception ………………………….. ……………………….. 81
III.4.3 Periodic checks and tests ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 81
III.4.4. Specific operations ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 81
CHAPTER IV FIRE SIMULATION ………………………….. ………………………….. ……………………….. 84
IV.1. Introduction ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 84
IV.2 Design of the construction where the simulation will take place ………………………….. ………….. 85
IV.3. Simulation of the fire in a room on the top level of the hotel ………………………….. ………………. 86
IV.3.1. Smoke rele ase ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 86
IV.3.2. Temperature distribution ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 87
IV.3.3. The spread of flames ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 89
IV.4. Simulation of hotel evacuation in case of fire ………………………….. ………………………….. ……….. 91
IV.4.1. The number of people for each level and the corresponding escape route ………………………. 91
IV.4.2. Exercise simulation ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 91
IV.5. Conclusions ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 94
CONCLUSIONS ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 95
BIBLIOGRAPHY ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 97
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
9
LIST A FIGURI LOR
Fig.I.1. Triunghiul arderii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 20
Fig.I.2 Curba teoretică temperatură -timp pentru un incendiu intr -o incintă ………………………….. …… 22
Fig.II.1. Plan amplasament hotel ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 29
Fig.II.2. Schemă hidranți interiori ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 59
Figura III.1: Centrală adresabilă de incendiu. ………………………….. ………………………….. ……………….. 70
Figura III.2: Detector optic de fum. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 71
Figura III.3: Detector de căldură. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 71
Figura III.4 : Declanșator manual de incendiu. ………………………….. ………………………….. ……………… 72
Figura III.5: Unitate adresabilă de avertizare acustică. ………………………….. ………………………….. …… 72
Figura III.5 : Acumulator Yuasa. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 72
Figura III.7. Verificare distanță maximă orizontală. ………………………….. ………………………….. ………. 79
Figura IV.1. Parter 3D ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 85
Figura IV.2. Etaj curent 3D ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 85
Figura IV.3. Hotel 3D ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 85
Figura IV.4. Degajarea fumului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 87
Figura IV.5. Distribuția temperaturii plan vertical ………………………….. ………………………….. …………. 88
Fig. IV.6. Plan orizontal de măsurare a temperat urii amplasat la 1,7 metri ………………………….. ……. 88
Fig. IV.6. Plan orizontal de măsurare a temperaturii amplasat la 3 metri ………………………….. ………. 89
Fig. IV.7. Apariția focarului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 90
Fig. IV.8. Dezvoltarea focarului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 90
Fig. IV.9. Vedere de ansamblu evacuare ………………………….. ………………………….. ……………………… 92
Fig. IV.10. Evacuare ultimul nivel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 92
Fig. IV.6. Vedere verticală evacuare ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 93
Fig. IV.6. Trasee persoane evacuate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 93
Fig.24. Reprezentarea grafică a relației securitate – risc ………………………….. ………………………….. …. 95
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
10
LISTA TABELELOR
Tabel I.1. Timpi de evacuare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 25
Tabel II.1. Densitate sarcină termică ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 39
Tabel II.2. Nivel risc de incendiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 43
Tabel II.3. Grad de rezistență la foc ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 45
Tabel III.1. Elemente sistem detecție și avertizare incendiu ………………………….. ………………………… 73
Tabel III.2. Calcul energetic instalație ………………………….. ………………………….. …………………………. 73
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
11
GLOSAR
Alarmă de incendiu – indicație vizuală, audibilă sau tactilă a incendiului.
Ardere – reacție chimică exotermă între combustibil/carburant și comburant în prezența unei
energii capabile să activeze reacția. Arderea este insoțită de degajare de căldură, și uneori de emisie
de flacări și/sau fum.
Cale de transmisie – conexiune fizică, externă carcasei ECS pentru transmiter ea de informații
și/sau a tensiunii de alimentare dintre ECS și celelalte componente ale unui sistem de detectare și
alarmare la incnediu, și/sau între părți ale unui ECS conșinute în carcase diferite.
Cauză de incendiu – complex de fenomene care preced un incendiu; în condiții determinate
(împrejurări), generează întreținerea unei arderi necontrolate a unor materiale sau a unui mediu
combustibil de la o sursă de energie numită sursă de inițiere a incendiului.
Clase de reacție la foc – expresiile cantitative formulate în termeni de performanță pentru
modul de comportare a produselor la acțiunea focului, în condiții de utilizare finală, structurate într –
o serie de niveluri de performanță.
Comburant – element sau compus chimic care poate determina oxidarea sau arderea altor
substanțe.
Comportare la foc – schimbarea sau menținerea proprietăților fizice și/sau chimice ale unui
produs expus la foc.
Condiții de performanță – exprimarea performanțelor produsului sau materialului prin criterii
și nivele de performanță ale acestora, corespunzător exigențelor (pretențiilor) de siguranță la foc a
utilizatorilor.
Criterii de performanță – condiții în raport de care se evaluează îndeplinirea unei cerințe de
performanță.
Declanșator manual de alarmare – componentă a IDSAI care este utilizată pentru
semnalizarea manuală a alarmei.
Densitate de sarcină termică – raportul dintre cantitatea totală de căldură rezultată prin
arderea tuturor materialelor combustibile fixe și mobile dintr -un spațiu și aria pardoselii acestuia
Detector de incnediu – componentă a IDSAI care conține cel puțin un senzor și care, cistant
sau la intervale regulate, monitorizează cel puțin un parametru fizic și/sau chimic asociat cu incendiul
și furnizează cel puțin un semnal corespunzător la echipamnetul de control și semnalizare.
Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) – goluri practicate în treimea superioară a
închiderilor perimetrale sau în acoperișul unei construcții – și care permit evacuarea fumului produs
în caz de incendiu. Aceste goluri pot fi permanent libere sau închise cu dispozitive ce se deschid
automat în caz de incendiu .
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
12
Document normativ – document care prevede reguli, linii directoare sau caracteristici pentru
activități sau pentru rezultatele acestora; termenul este generic și include standarde, specificații
tehnice, coduri de bună practică și reglementări.
Echipament de control și semnalizare (ECS) – componetă a IDSAI ptin intermediul căreia
alte componente ale aceluiașo sistem s unt alimentate cu elergie și care esti utilizată pentru :
a) a recepționa semnale de la detectoare și/sau declanșsatoare manuale de alarmare;
b) a determina dacă aceste semnale corespund unei condiții de alarmă ;
c) a indica optic și acustic o condiție de alarmare ;
d) a indica locul pericolului de incendiu;
e) a înregistra (dacă este posibi) orcare din aceste informații.
f) a monitoriza fucționarea sistemului în scopul avertizării optice și acustice a oricărui
defect ;
g) a transmite semnalul de alarmă la dispozitivele de alarmă la incendiu și/sau către
serviciul de pompieri, direct sau prin intermediul unui echipament de transmisie a
alarmei la incendiu ;
h) a transmite comanda la un echioament de protecție împotriva incendiului .
Incendiu – ardere autoîntreținută, care se desfășoară fară control în timp și spațiu, care
produce pierderi de vieți omenești și/sau pagube materiale și care necesită o intervenție organizată în
scopul înt reruperii procesului de ardere.
Instalație de detectare, semnalizare și avertizare incendiu (ID SAI) – ansamblu complex de
echipamente electrice care are rolul de a asigura supravegherea unei clădiri, sau incinte în vederea
detectării, semnalizării și avertizării asupra izbucnirii unui incendiu, în timp util intervenției în sensul
localizării și acți onării împotriva acestuia.
Sală aglomerată – încăpere sau grup de încăperi care comunică direct între ele prin goluri
(protejate sau neprotejate), în care suprafața ce -i revine unei persoane este mai mică de 4 m2 și în care
se pot întruni simultan cel puți n 150 persoane (săli de spectacole, încăperi pentru expoziții, muzee,
cluburi, cinematografe, discoteci etc.). Dacă aceste încăperi sunt situate la parter, se consideră săli
aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane. Sala aglomerată reprezintă o categor ie distinctă a
încăperilor cu aglomerări de persoane .
Sarcină termică – cantitatea de căldură degajată prin combustia completă a tuturor
elementelor conținute într -un spațiu, inclusiv finisajele pereților, ale pereților despărțitori și
plafoanelor. Dacă sa rcina termică se exprimă pe unitatea de suprafață avem termenul de densitate de
sarcină termică .
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
13
Scenariu de securitate la incendiu – constituie acea parte a pieselor scrise ale proiectului
construcției, instalației sau amenajării, care sintetizează reguli le și măsurile de apărare împotriva
incendiilor stabilite prin documentaliile tehnice de proiectare/execuție/elavorate.
Situație de urgență – eveniment excepțional, cu caracter non -militar, care prin amploare și
intensitate amenință viața și sănătatea populației, mediul înconjurător, valorile materiale și culturale
importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri și acțiuni
urgente, alocarea de resurse suplimentare și managementul unitar al forțelor și mijloacelor implicate .
Stingere a incendiilor – totalitatea acțiunilor de limitare și întrerupere a procesului de ardere
prin utilizarea de metode, proced ee și mijloace specifice .
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
14
REZUMAT
Lucrarea de diplomă prezintă aspecte referitoare la securitatea la incendiu a complexelor de
primire turistică . Prezenta lucrare tratează noțiunile generale despe incendiu, evoluția incendiului,
principalele cauze ale incendiilor, normele generale ce trebuie respectate pentru a evita astfel de
evenimente, modalități de dotare cu echipamente de protecție, etc.
Noțiunile generale despre incendiu cât și despre modul de dezvoltare a acestuia în spații
închise sunt sintetizate în primul capitol alături de performanțele hotelurilor și evenimentele produse
în ultima perioadă în acestea .
În cel de -al doilea capitol am înt ocmit scenariul de securitate la incendiu al obiectivului ales,
am sintetizat aspectele generale cu privire la executarea construției și echiparea în vederea prevenirii
apariției incendiilor.
Cel de -al treilea capitol abordează calculul și amplasarea unei instalații de detecție,
semnalizare și alarmare în caz de incendiu, în conformitate cu legislația în vigoare.
În ultimul capitol am realizat o simulare de incendiu la ultimul nivel al hotelulu , cu ajutorul
programului PyroSim care utilizează o platformă FD S, de modelare 3D a dezvoltării și propagării
incendiilor în construcții și o simulare a evacuării intregii clădiri cu ajutorul programului PathFinder .
Cuvinte cheie : incendiu, securiatatea la incendiu, siteme de protecție, simulare.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
15
ABSTRACT
The diploma paper presents aspects related to the fire safety of the tourist reception
complexes. This paper deals with the general notions about fire, the evolution of fire, the main causes
of fires, the general rules that must be observed to avoid such events, ways of equipping with
protective equipment, etc.
The general notions about the fire as well as about the way of its development in closed spaces
are synthesized in the first chapter together with the performances of the hote ls and the events
produced lately in them.
In the second chapter we drew up the fire safety scenario of the chosen objective, we
synthesized the general aspects regarding the execution of the construction and the equipment in order
to prevent the occurrenc e of fires.
The third chapter deals with the calculation and location of a fire detection, signaling and
alarm installation, in accordance with the legislation in force.
In the last chapter I performed a fire simulation on the top level of the hotel, using the PyroSim
program that uses an FDS platform, 3D modeling of the development and spread of fires in buildings
and a simulation of the evacuation of the entire building using the PathFinder program.
Keywords : fire, fire safety, protection systems, simulat ion.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
INTRODUCERE
Deși incendiile în complexele de primire turistică nu reprezintă un procentaj foarte mare din
totalul incendiilor izbucnite, nu se poate nega gravitatea acestora, în cazul nerespectării îndat oririlor
pe care personalul le are sau în cazul unui management deficitar al intervenției.
Echiparea și dotarea tehnică minimă obligatorie a clădirii , trebuie să se realizeze în
conformitate cu normativele în viguare și reglementărilor specifice, îndeplinind principiile și cerințele
din normele generale de apărare împotriva incendiilor.
Investitorul sau beneficiarul poate solicita echiparea și dotarea suplimentară a construcțiilor
și instalațiilor și cu alte sisteme ș i instalații sau elemente de instalații de stingere a incendiului, în
condițiile în care nu este afectată cerința de securitate la incendiu referitor la condițiile, criteriile și
nivelurilor de performanță specifice.
Dotarea și echiparea construcțiilor se face pe baza unei documentații de specialitate,
întocmindu -se scenariul de securitate la incendiu a obiectivului. Acesta reprezintă acea parte a
pieselor scrise al proiectului construcției care sintetizează regulile și măsurie de apărare împotriva
incendii lor.
Hotelurile pot adăposti un număr foarte mare de persoane. Volumul, precum și suprafața
ocupată de astfel de clădiri sunt impresionante ceea ce creează condiții favorabile ca eventualele
incendii să se transforme în incendii de mari proporții. Deși, ac este construcții au majoritatea
elementelor de construcție din materiale incombustibile există totuși și o mare cantitate de materiale
combustibile care au un rol important în propagarea incendiului. Ca urmare a importanței deaosebite
ce trebuie acordate complexelor de primire turistică am realizat scenariul de securitate la incendiu,
instalația de detecție si semnalizare aplic ate strict pentru particularitățile hotelului „Bucovina Hotel”
din Suceava.
Ca o contribuție de originalitate, în ultimul capilor al prezentei lucrări am realizat o simulare
în cazul producerii unui incendiu în hotel utilizând un program de modelare 3D a dezvoltării și
propagării incendiilor în construcții . Incinta aleasă pentru incendiere este o cameră de la ultimul nivel
al hotelului , datorită probabilității mai mari de producere a incendiului , variabila acestui experiment
fiind locul de inițiere a incendiului .
Pentru a ilustra complet efectele unui incendiu am simulat și evacuarea întregului hotel
respectănd caile si fluxurile de ava cuare precizate în scenariul de securitate șa incendiu.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
17
CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE
I.1. Importanța focului în dezvoltarea vieții omului
Descoperirea focului, mai bine zis utilizarea controlată a focului conform nevoilor
existențiale, a fost fără doar și poate una dintre cele mai importante etape din istoria civilizației umane.
Focul a fost unul dintre elementele primordiale încă de la apariția Universului, cu toate acestea
prima dova dă științifică a existenței focului pe Terra datează de la mijlocul perioadei Ordovicianului,
adică de acum circa 470 milioane ani.
Viața omului nu s -ar putea desfășura fără ajutorul focului. Oamenii de știință consideră că
descoperirea focului și folosire a lui frecventă de către omul primitiv pentru pregătirea hranei,
încălzirea și iluminarea peșterilor a constituit primul pas cu adevărat important în evoluția ulterioară
a acestuia. Nici o activitate umană nu s -ar putea desfășura fără ajutorul focului.1
I.2. Notiunea de incendiu
Înca de la apariția celor mai vechi asezari omenești, focul a reprezentat un pericol important
asupra vieții omului. Încercând să -l utilizeze după propriai voință, omul a evoluat față de animale,
marcând astfel o etapă în dezvoltarea umanității. Lipsa de cunoaștere, a omului, din acele timpuri l -a
facut pe acesta sa puna totul pe seama zeităților și l -a venerat ca pe un dar divin.
„Incendiul e ste un termen imprumutat din latină în secolul al XVI -lea, ce vine de la
“incendium” care înseamnă „incendiu” – acest cuvânt fiind derivat, la rândul său, din termenul
“incendere” care înseamnă „a aprinde”. Termenul desemnează o ardere violentă care scapă de sub
controlul omului în timp și spațiu. ”2
La ora actuală, odată cu utilizarea pe scară largă a materialelor sintetice, atât în construcții,
la anveloparea locuințelor pentru îmbunătățirea izolației acestora, cât și în alte domenii de activitate,
când un incendiu se manifestă, acesta este mai periculos atât pentru mediu cât și pentru personalul de
intervenție, iar intervenția pentru stingere capătă alte valențe.
Ținând cont de necesitatea unei bune izolari termice a locuințelor, din cauza condițiilor
climatice defavorabile precum și de evoluția actuală a incendiilor, s -a cercetat în amănunt și chiar s –
a modelat dezvoltarea incendiului, adoptând, astfel, noi metode pentru prevenirea și stingerea acestuia
în caz de manifestare.
1 http://www.mixdecultura.ro/2019/02/focul -elementul -care-ne-a-ghidat -evolutia/
2 Baș I., Burlui I., Dragne D., Lucaciu S., Ghid privind tehnica și tactica stingerii incendiilor, Nivel I (ISU 04),
București, 2013
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
18
Fiind un fenomen cu evoluț ie aleatorie în timp și spațiu este, practic, imposibil de descris și
de precizat evoluția unui incendiu, acestă lucrare propunându -și să ofere noțiunile fundamentale
necesare pompierilor servanți pentru cunoașterea fenomenelor ce stau la baza inițierii și dezvoltării
unui incendiului.
I.2.1. Noțiuni generale despre incendiu
Incendiul este o ardere inițiată de o cauză definită, cu sau fără voia omului, scapată de sub
control, care distruge bunuri materiale, pune în pericol viața persoanelor și a animalelor.
Pentru definirea noțiunii de incendiu sunt necesare patru elemente:
• existența combustibilului și acțiunea unei surse de aprindere;
• inițierea și dezvoltarea în spațiu și în timp a procesului de ardere să fie necontrolate;
• procesul de ardere să fie nemoti vat social, necesitând o intervenție organizată în scopul
lichidării (stingerii) lui;
• producerea de pierderi materiale în urma arderii.
Prin urmare, nu orice ardere constituie un incendiu.
Orice incendiu este însoțit de fenomene chimice și fizice cum sun t: reacții chimice care
se produc pe timpul arderii, degajarea sau transferul de căldură, producerea de flăcări, separarea
și raspândirea produselor arderii, producerea schimbului. Aceste fenomene nu se produc separat
și limitat pe timpul incendiului, ci s unt strâns legate între ele desfășurându -se pe baza legilor
fizice și chimice, specific fenomenelor respective.
I.2.2. Termeni de specialitate întâniți în procesul de dezvoltare al unui incendiu
COMBUSTIBIL: Substanță solidă, lichidă sau gazoasă capabilă să inițieze și să întrețină o
ardere.
COMBURANT: Substanță a cărei natură chimică și prezență, permite unui corp să ardă.
ARDEREA: Reacția chimică exotermă între combustibil/carburant și comburant în prezența
unei energii capabile să activeze reacția. Arderea este insoțită de degajare de căldură, și uneori de
emisie de flacări și/sau fum.
ENERGIE DE DECLANȘARE: Sursă de căld ură necesară pentru declanșarea arderii.
CONDUCȚIA: Fenomen de transfer de căldură între două puncte cu temperaturi diferite în
masa aceluiași material sau între corpuri diferite prin contact direct unul cu altul, fără transfer de
substanță.
CONVECȚIA: Fe nomen de transport a căldurii prin intermediul mișcării ascendente a unui
fluid.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
19
FLASHOVER: Este etapa fenomenului arderii când are loc trecerea bruscă de la arderea
localizată la aredere generalizată a tuturor materialelor combustibile existente în încăpe re.
BACKDRAFT: Deflagrația amestecului de gaze supraîncălzite dispus în stratul de fum dintr –
o spațiu incendiat. Fenomenul se produce într -un spațiu închis slab ventilat ca urmare a aportului
brusc de oxigen.
FLASHOVER: Este etapa fenomenului arderii cân d are loc trecerea bruscă de la arderea
localizată la aredere generalizată a tuturor materialelor combustibile existente în încăpere.
FUM: Ansamblu vizibil de particule solide și/sau lichide aflate în suspensie în atmosferă
rezultate prin ardere sau pirol iză. În general, fumul conține particule de carbon nearse antrenate de
curenții de aer prin fenomenul de tiraj.
FOC: Manifestarea vizibilă a unei arderi caracterizată de o emisie de căldură și uneori însoțită
de fum și/sau flăcări.
FUM: Ansamblu vizibil de particule solide și/sau lichide aflate în suspensie în atmosferă
rezultate prin ardere sau piroliză. În general, fumul conține particule de carbon nearse antrenate de
curenții de aer prin fenomenul de tiraj.
INCENDIU: ardere autoîntreținută, care se de sfășoara fara control în timp și spațiu, care
produce pierderi de vieți omenești și/sau pagube materiale și care necesită o intervenție organizată în
scopul întreruperii procesului de ardere.
LIMITA INFERIOARĂ DE INFLAMABILITATE (LII) SAU DE EXPLOZIE (LEL ): LII
sau LEL reprezintă concentrația limită minimă a unui amestec de gaze sau vapori combustibili cu
aerul, sub care ele nu pot să se aprindă, să întrețină și să propage arderea. Valorile limită se exprimă
în % de vapori de produs în aer.
LIMITĂ SUPERIO ARĂ DE INFLAMABILITATE (LSI) SAU DE EXPLOZIE (UEL):
Numim LSI sau UEL a unui amestec, concentrația maximă a unui amestec de gaze sau vapori
combustibili în aer peste care arderea nu se poate intreține și nici să se propage.
PLAFONUL DE FUM : Straturi succ esive de fum și gaze potențial inflamabile, acumulate în
PUNCTUL DE APRINDERE: Temperatura minimă la care un lichid combustibil emite
suficienți vapori pentru a forma cu aerul un amestec gazos a cărui aprindere se produce la contactul
cu o sursă de aprind ere.
INTERVALUL DE INFLAMABILITATE: Intervalul cuprins între LII și LSI în care
concentrația amestecului de gaze sau vapori combustibili în aerul înconjurător arde în prezența unei
energii de activare.
RADIAȚIE: Fenomenul de transmisie a căldurii prin int ermediul undelor electromagnetice
emise în toate direcțiile de un corp încălzit.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
20
PUNCTUL DE AUTOINFLAMARE: Temperatura la care un amestec gazos combustil se
poate inflama spontan datorită propriei căldurii fără prezența unei surse de aprindere. Prin echiva lență
se poate defini asemănător și “punctul de autoaprindere”.
ROLL -OVER: Vâlvătaie de foc și/sau rulou de flăcări care apar în plafonul de fum dispus în
partea de sus a unui spațiu închis incendiat, fără a avea legătură directă cu focarul incendiului.
PIROLIZA: Proces de degradare ireversibilă a substanței (materiei) sub efectul căldurii.
TRANSFERUL DE MASĂ: Mișcarea aeraulică indusă printr -o diferență de densitate între
cel puțin două materiale (Exemplu: aport de aer și degajarea fumului).
TRIUNGHIUL ARDERII FUNINGINE: Particule fine de carbon, produse și/sau depuse în
urma arderii materialelor organice.3
I.2.3. Triunghiul arderii
Fig.I.1. Triunghiul arderii
Triunghiul arderii, ale cărui laturi simbolizează:
• Energia de declanșare;
• Combustibilul;
• Comburantul.
Aceste trei elemente sunt necesare simultan în timp și spațiu pentru inițierea și menținerea
arderii. Eliminarea (consumare) unui element constitutiv al triunghiului arderii duce la întreruperea
procesului arderii.
Combustibilul ce se utilizează pe timpul unui arderi poate fi de origine:
• organică , dacă el conține carbon. Este cazul lemnului, hârtiei, gazului natural, etc. Este de
precizat că nicio mater ie organică nu rezistă la o temperatură de peste 5000oC.
• anorganică , dacă nu conține carbon. Este cazul metalelor: magneziul, aluminiul, fosforul.
Arderea lor este mult mai dificilă pentru că necesită o cantitate mai mare de căldură.
3 Baș I., Burlui I., Dragne D., Lucaciu S., Ghid privind tehnica și tactica stingerii incendiilor, Nivel I (ISU 04),
București, 2013
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
21
Energia de declanșare a unei arderi poate fi de origine:
• electică : electricitate statică, curent electric;
• termică : foc deschis;
• chimică : reacții chimice exoterme;
• naturală : soare, fulger;
• biochimică : fermentarea
I.2.4. Fazele de dezvoltare ale unui incendiu.
Incendiul este un proces complex incluzând fenomene cum ar fi: reacțiile fizico -chimice pe
timpul arderii, formarea flăcărilor, degajarea și transferul de căldură și produse de ardere.
Este bine cunoscut că nu există două incendii la fel. În dezvoltarea unui incendiu int ervin
numeroși factori: forma și dimensiunile încăperii, sarcina termică, deschiderile spre exterior, natura
materialelor combustibile, dispunerea încăperii în clădire, geometria încăperii etc. Dezvoltarea unui
incendiu este un fenomen aleator și nu poate fi descris printr -o schemă simplă sau unică.
„Datorită evoluției aleatoare nu pot exista două incendii la fel, deci a căror evoluție să fie
paralelă. În dezvoltarea unui incendiu intervin numeroși factori:
• forma și dimensiunile încăperii,
• sarcina termică,
• deschiderile spre exterior,
• natura și poziționarea materialelor combustibile,
• locul și modul de inițiere a incendiilor,
• dispunerea încăperii în clădire etc. ”4
Chiar urmărind similitudinea acestor numeroși factori, experimentările de incendiu la scară
naturală dau rezultate variate, uneori chiar contradictorii. Se poate totuși considera că în evoluția unui
incendiu, în interiorul unei încăperi intervin cinci faze:
4 http://www.isudobrogea.ro/wp -content/uploads/2012/05/Incendiul -si-evolutia -sa-Procese -de-ardere -si-de-
oxidare.pdf
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
22
Fig.I.2 Curba teoretică temperatură -timp pentru un incendiu intr -o incintă
I.2.4.1 . Apariția focarului inițial.
Este faza în care, datorită unor împrejurări favorabile, sunt puse în contact materialul
combustibil cu sursa de aprindere, a cărei energie, acumulată în timpul perioadei de contact, duce la
inițierea incendiului.
I.2.4.2. Fa za de ardere lentă.
Această fază are o durată extrem de variată. Absentă în numeroase cazuri, ea poate dura câteva
minute, ore și în unele situații chiar zile și săptămâni (în cazul arderii mocnite). Durata acestei faze
depinde de natura, cantitatea și mo dul de distribuție a materialelor combustibile în incintă, de
dimensiunile și amplasarea surselor de aprindere și de cantitatea de căldură transmisă de acestea, cu
cât materialul combustibil se aprinde mai ușor cu atât căldura degajată este mai mare și pro pagarea
are loc mai rapid. Aria de combustie este limitată la zona focarului (incendiul local).
Temperatura crește relativ lent, fără a atinge valori importante. Arderea se propagă la
materialele din vecinătatea sursei de inițiere, care sunt termodegradate profund, dar nu distruse
complet. Din descompunerea materialelor se degajă gaze care se acumulează în atmosfera ambiantă
și formează cu aerul un amestec combustibil, precum și gudroane, care contribuie la propagarea
incendiului.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
23
I.2.4.3. Faza de ardere a ctivă.
În această fază arderea se propagă la toate obiectele învecinate cu focarul, având aerul necesar
încă în cantitate suficientă.
Datorită diferenței de densitate și curenților de convecție, gazele calde mai ușoare se
acumulează sub tavan și ies din i ncintă pe la partea superioară a deschiderilor, fiind înlocuite cu un
curent de aer rece care pătrunde prin partea inferioară. Există un anumit nivel în deschideri – planul
neutru – deasupra căruia gazele calde ies în permanență.
Radiația devine principal ul factor al transferului de căldură, în principal prin stratul de gaze
fierbinți și fum acumulat sub tavan, propagând incendiul, și în zone mai îndepărtate de focar, prin
încălzirea materialelor din aceste zone la temperatura de aprindere. Natura și finis ajul pereților joacă
un rol esențial datorită aportului suplimentar însemnat de radiație termică (radiație reciprocă între
pereți).
Temperaturile în diferite puncte ale incintei diferă mult unele față de altele în același moment,
suferind importante și ra pide fluctuații. Faza de ardere poate evolua în mai multe direcții:
• dacă aerul necesar arderii este în cantitate suficientă, apare fenomenul de flash – over
( termen anglosaxon intraductibil preluat ca atare în literatura de specialitate
europeană, inclus iv în standardul de terminologie SR – ISO 8421 / 1 ).
Flash – over este un fenomen punctual, în care se instalează brusc arderea generalizată a
tuturor suprafețelor combustibile din incintă. Ca urmare, scade brusc cantitatea de comburant
(oxigenul din aer), iar procentul de oxid de carbon atinge valoarea maximă (până la 20%), fiind
momentul cel mai periculos al intervenției pentru pompieri.
Fenomenul de Flash – over este caracterizat și prin creșterea rapidă, exponențială a
temperaturii și printr -o masivă și rapidă generare de fum, mai ales când finisajul pereților este
combustibil;
• dacă incinta este închisă, cantitatea de aer necesar arderii devine în timp insuficientă.
rezultă o încetinire, apoi o regresie în dezvoltarea incendiului, care poate să se stingă
spontan. Acest fenomen este posibil și în cazul unei depărtăr i relativ mari între masele
combustibile, transferul de căldură prin conducție nemaifiind posibil;
• dacă în situația de regresie a incendiului, are loc o admisie bruscă de aer proaspăt (prin
spargerea geamului, deschiderea ușii, spărturi sub planul neutru ș.a.), se produce
fenomenul de backdraft (termen intraductibil) care are manifestări similare celui de
flash – over, determinând creșterea bruscă a suprafețelor în combustie, în întreaga
incintă cu reducerea procentului de oxigen și creșterea celui de oxid de carbon,
creșterea rapidă a temperatu rii, precum și o masivă generare de fum.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
24
I.2.4.4. Faza de ardere generalizată.
După producerea fenomenului de flash – over (sau, mult mai rar, backdraft) arderea se
generalizează în întreaga incintă. Temperaturile se uniformizează spre valori maxime, tra nsferul de
căldură prin radiație devenind net preponderent. În cursul acestei faze structurile de rezistență sunt
cele mai afectate de incendiu: se fisurează și se dislocă pereții, se lărgesc deschiderile ș.a., având ca
urmare propagarea incendiului în inc intele alăturate și apoi în întreaga clădire.
Regimul de ardere se stabilizează și este condiționat fie de suprafața materialelor combustibile
fie de dimensiunile deschiderilor, deci de regimul admisiei aerului.
I.2.4.5. Faza de regresie
În cursul acestei faze , temperatura încetează să mai crească, apoi începe să scadă datorită
epuizării combustibilului, dar scăderea nu este bruscă, acționând în continuare distructiv asupra
structurilor.
Pentru fiecare fază pot fi formulate ecuații de stare complexe ce c aracterizează fenomene
specifice care delimitează clar aceste faze.
Investigatorul cauzei de incendiu este interesat în primul rând de particularitățile primei faze,
scopul său fiind determinarea focarului și amprentei incendiului și pe această bază, iar î n al doilea
rând, de evidențierea sursei de aprindere și a împrejurărilor în care a izbucnit și s -a propagat incendiul.
Observarea particularităților celorlalte faze de evoluție a incendiului poate oferi indicii asupra
încadrării în modelul prestabilit în funcție de riscul existent estimat pe baza naturii materialelor
existente, a densității sarcinii termice, a potențialelor surse de aprindere, a configurației incintei ș.a.
I.3. Performanțele clădirilor pentru primire turistică
Clădirile pentru turism (hote luri, moteluri, pensiuni, clădiri cu camere de cazare, bungalowuri,
cabane, etc.), îndeplinesc nivelurile de performanță admise în normativ și respectă și pe cele specifice.
În funcție de destinație și tip de clădire, se va asigura corelația între nivelur ile de stabilitate la
foc, numărul de niveluri și aria compartimentului de incendiu, conform prevederilor Tabelelor nr.11
și 12. Pentru clădirile turistice care sunt înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate, se respectă
performanțele specifice ale aces tora.
Pentru clădirile cu destinație turistică având maxim 3 niveluri supraterane și cel mult 50
persoane cumulate la ambele etaje, se admit scări de evacuare cu trepte balansate dacă se consideră
că acestea asigură o singură unitate de trecere de evacuar e, (indiferent dacă lățimea rampei este mai
mare) și dacă sunt realizate conform art. 160. La clădirile pentru turism cu capacitatea de cazare mai
mare de 100 de paturi trebuie asigurate minimum două căi de evacuare a utilizatorilor.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
25
Scările monumentale p ot fi deschise pe toată înălțimea clădirii dacă se asigură măsuri de
limitare a propagării focului și a fumului și se prevăd scări închise corespunzătoare asigurării
evacuării. Scara monumentală se poate lua în considerare la calculul evacuării persoanelor pentru
maxim două niveluri succcesive, cu condiția să existe cel puțin încă o scară închisă de evacuare, în
afară de scara monumentală.
În cazurile în care clădirile au și niveluri subterane (subsoluri,) acestea trebuie separate de
nivelurile supraterane prin planșee, rezistente la foc minimum REI 120.
Timpii de evacuare, respectiv lungimile maxime ale căilor de evacuare în clădiri pentru turism
sunt conform următorului tabel (cu excepția clădirilor înalte, foarte înalte sau cu săli aglomerate).
Tabel I.1 . Timpi de evacuare
Nivel de stabilitate la foc Timp de evacuare (lungimi maxime ale căilor de evacuare), atunci
când evacuarea se face:
în două direcții diferite într-o singură direcț ie
secun de metri secunde metri
I și II 100 40 50 20
III 75 30 40 16
IV 38 (28) 15 (11) 25 (18) 10 (7)
V 25 (18) 10 (7) 15 (11) 6 (4)
La clădirile pentru turism trebuie asigurat accesul autospecialelor pentru intervenție în caz de
incendiu, pe cel puțin două fațade. La clădirile parter se admite accesul pe o singură fațadă.
Clădirile pentru turism se echipează cu instalații de stingere și semnalizarea a incendiilor în
condițiile reglementărilor specifice.
I.4. Istoric
Scurt istoric despre evenimentele produse în hotelurile din România:
a) Incendiu la un hotel din Păltiniș.
În data de 13 februarie 2020 un incendiu a izbucnit în interiorul zonei de spa a unitații
respective, flăcările s -au extins la o incapere situată lângă, afectând si un panou de electricitate.
106 persoane au fost evac uate pentru a elimina orice risc produs de acest incendiu. Cauza
propabilă de producere a evenimentului este dată de un scurtcircuit apărut la instalația electrică.
b) Incendiu în Hotel Ammon din Statiunea Venus.
În data de 19 iunie 2018 un incendiu s -a produs în noaptea de miercuri spre joi în camera
tehnică, apelul la numărul telefonic de urgență fiind primit puțin după ora 3:30. Angajatii hotelului
au evacuat turistii pana la stingerea incendiului. Nu au fost inregistrate victime.
Cauza probabilă de prod ucere a enimentului este dată de un scurtcircuit produs la instalația
electrică.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
26
c) Incendiu la un hotel din centrul Bucurestiului.
În data de 26 martie 2017, în jurul orelor 17:30 un incendiu a izbucnit în subsolul hotelului,
ulterior s -a extins spre etaj ele superioare. S -au inregsitrat 3 victime din care una în stare grava, având
arsuri de 60 -70% din corp.
Cauza probabilă de producere a evenimentului este dată de un scurtcircuit produs la instalația
aflată în tavanul fals al acoperișului.
d) Incendiu la u n hotel din Odesa Ucraina.
În data de 17.08.2019, în jurul orelor 02:00, un incendiu puternic a inzbucnit în noaptea de
vineri spre sâmbătă, din cauza mărimii incendiului interven ția a durat mai multe ore,suprafa ța totală
afectată fiind de 1000 de metrii pătrați.
Conform bilațului preliminar, 8 persoane au murit, iar 10 au fost ranite în incendiu. Cauza
probabilă de producere a evenimentului este incertă, după lichidarea incendiului, datorită distrugerilor
masive produse de acesta.
I.5. Activitați desfășurate în clădirile de primire turistică
Activitatea cladirilor cu regim hotelier, reprezinta un ansamblu de actiuni care se desfasoara
în hoteluri si alte forme de cazare, în scopul asigurarii conditiilor pentru innoptarea si odihna, si
siguranța tur istilor, precum si a serviciilor suplimentare prestate în unitatile anexe, corespunzator
profilului si categoria de incadrare în functionarea acestora si de cerintele turistilor.
Gama serviciilor oferite de unitatile de cazare, difera de la unitate la unit ate, potrivit criteriilor
de clasificare ale acestora si altor conditii specifice:
-Serviciile de cazare propriu -zisa, raspund necesitatilor fiziologice, de odihna si
reconfortare a turistilor.
-Serviciile complementare, legate de functiile de cazare sau d e posibilitatile oferite
turistilor pentru petrecerea în conditii optime a sejurului.
-Servicii asigurate de alimentatie a turistilor prin serviciul la camera (room service),
sau în spa țiile restaurantelor din incinta complexului de cazare.
-Serviciile com erciale, legate de aprovizionarea turistilor cu o servire de bunuri
necesare în timpul sejurului, cu articole de stricta necesitate turistica.
-Servicii de informare, care sa vina în intampinarea turistilor, pentru o mai bun ă
orientare a acestora, în privi nta serviciilor, pe care le solicita turistul si pe care le ofera hotelul
, localitatea sau zona în care functioneaza unitatea de cazare.
-Activitatea unitatilor de cazare, reprezinta în fapt, imbinarea armonioasa a acestor
pachete de servicii în scopul as igurarii unui sejur, cat mai agreabil, pentru turistii care apeleaza
la o forma de cazare.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
27
I.6. Reguli și măsuri ce trebuie respectate
Potrivit prevederilor Decretului nr.232/1974 “Persoanele fizice răspund de respectarea
masurilor de prevenire a incendii lor și au obligația, atunci cand iau la cunostință de existența unor
inprejurări de natură să provoace incendii sau în caz de incendii sa anunțe de îndată pompierii și să
intervina la stingere incendiilor”. Aducerea la indeplinire a acestor obligații de ca tre toți cetățenii vor
face imposibilă existența multor nereguli în obiective și localități, care de multe ori duc la producerea
de însemnate pagube materiale economiei nationale și a bunurilor presonale ale cetațenilor.
I.6.1. Măsurile ce pot fi luate pen tru reducerea sau eliminarea factorilor determinanți :
a) Pentru sarcina termică si densitatea de sarcina termică, deseurile rezultate din exploatare
vor fi colectate si evacuate periodic, confrm graficelor;
b) Pentru clasele de reacție la foc ale materialelor și elementelor de construcții, la eventualele
lucrării de reparații sau inlocuiri ale elementelor de construcții se vor utiliza materiale de
aceeași clasă de combustibilitate cu a celor inițiale;
c) Pentru clasele de periculozitate ale materialel or și substanțelor depozitate, se va interzice
depozitarea de material sau substanțe explosive sau cu adere violentă, gaze lichefiate si
lichide cu temperaturi de inflamabilitate a vaporilor sub 28C, cu excepția celornecesare
activitașilor gospodărești amb ulate etanș și în cantitați ce nu pot forma cu aerul amestecuri
explosive și a produselor cosmetic sau farmaceutice și parafarmaceutice ambulate în
flacoane.
I.6.2. Măsuri pentru preîntampinarea apariției cauzelor de incendiu
Se vor repecta Normele general e PSI, punându -se accentul pe următoarele :
• Interzicerea improvizațiilor la instalațiile electrice ;
• Mijloacele de incălzit se vor utiliza conform instructiunilor specifice ;
• Lucrările cu focul deschis se vor efectua pe baza permisului de lucru cu focul și în
perioada în care nu se află clienți în clădire ;
• Deșeurile se vor colecta zilnic și se vor evacua într -un loc amenajat corespunzător;
I.7. Concluzii
Focul reprezinta o forță a naturii care scăpată de sub control poate mistui totul în calea ei,
datorită timpului scurt în care acesta se pote extinde sau a vitezei mari de propagare lăsânt în urma s –
a atât pagube materiale cat și omenești.
După cum putem observa, majoritatea incendiilor care se pot produce în clădirile pentru
turism din România cât și din alte țari sunt datorate, cu preponderență, neglijenței umane sau
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
28
improvizațiilor aduse de acestă atât la instalațiile care deservesc complexul, precum și la
echipamentele electronice.
Hotelurile sunt concepute de către persoane ca spa ții sigure pentru odihnă si relaxare
nemaifiind luat în calcul si producerea unui incendiu sau a unei situatii de urgentă , din acest motiv
normele PSI, regulile și masurile de siguranță impuse de proiectant sau conducătorul locului de
muncă, trebuie respect ate cu strictețe.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
29
CAPITOLUL II
SCENARIU DE SECURITATE LA INCENDIU
II.1.Caracteristicile constucției sau amenajării
II.1.1. Date de identificare
A. Denumirea construcției:
Denumire: CONSTRUIRE HOTEL D+P+4E ÎN MUNICIPIUL SUCEAVA
Proprietar/beneficiar: S.C. BUCOVINA HOTEL SRL
Adresă: STR.1 DECEMBRIE, MUNICIPIUL SUCEAVA, JUDE Ț SUCEAVA
B. Profil de activitate și programul de lucru:
Turism (cazare, recreere si alimenta ție public ă)
Programul de lucru al obiectivului:
– permanent: pentru activitatea de cazare
-temporar: luni – vineri între orele 8.00 –22.00, pentru activitatea de alimenta ție
public ă, conferin țe si recreere
II.1.2. Destinația
• Funcțiuni principa le: activita ți turistice (cazare, alimentație publică, conferinte si
recreere) ;
• fucțiuni secundare : activita ți administrative – birouri
• funcții conexe : nu este cazul.
Fig.II.1. Plan amplasament hotel
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
30
II.1.3. Categoria și clasa de importanță a construc ției
A. Cadegoria de importanță a construcției (Conf orm Regulamentului aprobat prin H.G.
ssssnr. 766/1997 cu modificarile ulterioare) : C ( normală)
B. Clasa de importanță (conform Normativ P 100 – 92, Anexa A.) : III
III.1.4. Particularit ăți specifice construcției/ amenajării
A. Se prezintă principalele caracteristici ale construcției privind:
a) tipul clădirii:
– clădire civilă, cu func țiune de turism (cazare, alimentatie publica, conferin țe si recreere
b) regimul de înălțime și volumul construcției :
– construcție cu regim de înălțime normal -> D+P+4E și un volumul construit de 18.85 mc.
c) aria construită și desfășurată, cu principalele destinații ale încăperilor și ale
spațiilor aferente construcției :
– Suprafața construită: 2121,20 mp
– Suprafața desf ășurată : 5892,70 mp
Destinația încăperilor și spațiilor aferente construcției:
Demisol :
▪ Hol Distribu ție: Su = 46,78 mp
▪ Spălatorie: Su = 171,75 mp
▪ Hol si Casa Sc ării : Su = 41,92 mp
▪ Spațiu Tehnic Su = 35,26 mp
▪ Casa Sc ării si Casa Liftului Su = 38,85 mp
▪ Spațiu Tehnic Su = 38,94 mp
▪ Spațiu Tehnic Su = 80,31 mp
▪ Hol si Casa Sc ării : Su = 41,55 mp
Parter :
▪ Hol Central: Su = 143,06 mp
▪ Hol: Su = 76,57 mp
▪ Garderob ă Su = 9,85 mp
▪ Birou Su = 11,33 mp
▪ Birou Su = 19,91 mp
▪ Hol Su = 44,73 mp
▪ Bar Su = 21,22 mp
▪ Magazie: Su = 7,45 mp
▪ Bar de zi Su = 181,85 mp
▪ Garderob ă Su = 16,84 mp
▪ Hol: Su = 89,30 mp
▪ Sală Mic Dejun Su = 414,39 mp
▪ Sală Conferinte Su = 335,01 mp
▪ Sală Conferinte Su = 166,57 mp
▪ Hol: Su = 20,88 mp
▪ Bucătarie: Su = 109,19 mp
▪ Camera Frigorific ă: Su = 7,12 mp
▪ Camer ă Frigorific ă: Su = 6,15 mp
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
31
▪ Oficiu: Su = 10,80 mp
▪ Spalător: Su = 16,01 mp
▪ Depozitare Su = 21,28 mp
▪ Vestiar: Su = 21,49 mp
▪ Hol: Su = 16,70 mp
▪ Hol: Su = 6,63 mp
▪ Magazie: Su = 84,18 mp
▪
Etaj curent :
▪ Dormitor Su = 21,62 mp
▪ Salon Su = 19,53 mp
▪ Baie Su = 5,84 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 20,16 mp
▪ Baie Su = 5,15 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 19,56 mp
▪ Baie Su = 5,01 mp
▪ Cam eră Cazare Su = 19,80 mp
▪ Baie Su = 5,15 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 19,66 mp
▪ Baie Su = 4,90 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 19,62 mp
▪ Baie Su = 4,89 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 19,83 mp
▪ Baie Su = 5,16 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 19,38 mp
▪ Baie Su = 5,15 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 19,60 mp
▪ Baie Su = 5,16 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 22,25 mp
▪ Baie Su = 5,40 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 21,91 mp
▪ Baie Su = 5,34 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 28,92 mp
▪ Baie Su = 5,40 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 21,63 mp
▪ Baie Su = 4,57 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 20,46 mp
▪ Baie Su = 5,53 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 21,80 mp
▪ Baie Su = 5,40 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 20,47 mp
▪ Baie Su = 4,70 mp
▪ Camer ă Cazare Su = 21,50 mp
▪ Baie Su = 5,40 mp
▪ Hol Su = 108,52 mp
▪ Casa Sc ării Su = 18,04 mp
Pod: Spațiu tehnic ( ventilatoare de răcier, filtre aer, ventilatoare, etc.)
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
32
d) numărul compartimentelor de incendiu și ariile acestora :
Constructia evaluat ă constituie un compartiment de incendiu ce va avea aria construită de
2121,20 smp, volum construit de 8.456 mc și regim de înălțime – 6 nivele supraterane;
Având în vedere cele men ționate mai sus corelat cu gradul de rezistență la foc existent pentru
construc ție, conform preciz ărilor art. 3.2.4. si tabel ului 3.2.4. din Normativ P 118 – 99, se observ ă ca
aria construit ă a compartimentului de incendiu este mai mic ă decât cea maxim ă admisă (2500,00
mp).
e) precizări referitoare la număr ul maxim de utilizatori: persoane, animale etc. :
Demisol : 17 persoane
▪ Grup sanitar ș i spații tehnice: 17 persoane
Parter : 590 persoane
▪ Birou: 2 persoane
▪ Birou: 2 persoane
▪ Bar de zi: 120 persoane (118 locuri pe scaune)
▪ Sală Mic Dejun: 135 persoane (133 locuri pe scaune)
▪ Sală Conferin țe: 125 persoane (120 locuri pe scaune)
▪ Sală Conferin țe: 80 persoane (77 locuri pe scaune)
▪ Bucat ărie: 6 persoane
Etaj 1: 35 persoane
▪ 1 apartament: 3 persoane
▪ 16 camere cazare: 32 persoane
Etaj 2: 35 persoane
▪ 1 apartament: 3 persoane
▪ 16 camere cazare: 32 persoane
Etaj 3: 35 persoane
▪ 1 apartament: 3 persoane
▪ 16 camere cazare: 32 persoane
Etaj 4: 35 persoane
▪ 1 apartament: 3 persoane
▪ 16 camere cazare: 32 persoane
Capacitate total ă: 614 persoane;
Nota: Persoanele cazate sunt cele mentionate si la Salon mic dejun.
Construcția nu include spații care se încadreaza în categoria „sălilor aglomerate”.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
33
f) prezența permanentă a persoanelor, capacitatea de autoevacuare a acestora :
Obiectivul în cauză este cu program temporar pentru activitatea de alimenta ție public ă,
conferin țe si recreere si permanent pentru activitatea de cazare.
Obiectivul este destinat în general tuturor persoanelor indiferent de vârst ă sau starea de
sanatate, considerându -se faptul că în general acestea au capacitate de autoevacuare. Persoanele cu
deficie nțe de deplasare sau aflate în alte situații de invaliditate vor fi însoțite în permanență de
persoane valide din punct de vedere fizic.
g) capacități de depozitare sau adăpostire :
Pentru destinația obiectivului, cu activitate menționată, sunt amenajate spații de depozitare
pentru materiale combustibile respectiv incombustibile, după cum urmează:
PARTER:
▪ Magazie: Su = 7,45 mp
▪ Camer ă Frigorific ă: Su = 7,12 mp
▪ Camer ă Frigorific ă: Su = 6,15 mp
▪ Depozitare Su = 21,28 mp
▪ Magazie: Su = 84,18 mp
În conformitate cu prevederile art. 1 din HGR nr. 862/2016 pentru aprobarea categoriilor de
construcții la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecție civilă, precum și a cel or la care
se amenajează puncte de comandă, nu este obligatorie realizarea adăpostul de protecție civilă.
h) caracteristicile proceselor tehnologice și cantitățile de substanțe periculoase, potrivit
clasificării din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care
sunt implicate substanțe periculoase :
În spațiile clădiri i evaluate nu sunt utilizate substanțe periculoase în cantita ți relevante, potrivit
clasificării din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt
implicate substanțe periculoase , fapt pentru care obiectivul evaluat nu intră în categoria construcțiilor
care prezintă pericole de accidente majore.
i) numărul căilor de evacuare și, după caz, al refugiilor :
Din exterior:
Parter:
▪ cale de acces – hol, protejată cu ușă pivotantă în doua canate cu dimensiuni de 1,80/2,20
m;
▪ cale de acces – salon mic dejun , protejată cu ușă pivotantă în doua canate cu dimensiuni
de 1,80/3,00 m;
▪ cale de acces – sala conferin țe protejată cu ușă pivotantă în doua canate cu dimensiuni
de 1,80/3,00 m;
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
34
▪ cale de acces – hol, protejată cu ușă pivotantă într -un canat cu dimensiuni de 0,90/4,00
m;
▪ cale de acces – hol, protejată cu ușă pivotantă într -un can at cu dimensiuni de 0,90/4,00
m;
▪ cale de acces – hol, protejată cu ușă pivotantă într -un canat cu dimensiuni de 0,90/4,00
m;
▪ cale de acces – bucătarie, protejată cu ușă pivotantă într -un canat cu dimensiuni de
0,90/2,20 m;
▪ cale de acces – bar de zi , protejată cu ușă pivotantă într -un canat cu dimensiuni de 0,90/
3,00 m;
In interior:
▪ 1 scară interioară deschisă ( cu o ramp ă dreapta ), lățimea treptelor de 1,20 m – acces
între parter si demisol, zona grupuri s anitare;
▪ 1 scară interioară deschisă ( cu o ramp ă dreapta ), lățimea treptelor de 1,50 m – acces
între parter si demisol, zona grupuri sanitare ;
▪ 1 scară interioară deschisă cu trei rampe drepte si podeste intermediare , lățimea
treptelor de 1,20 m – acces între demisol si parter;
▪ 1 scară interioară inchisă, prevazuta cu lumina naturala ( cu trei rampe drepte si podeste
intermediare ), lățimea treptelor de 1,20 m – acces între parter, etaj 1, etaj 2, etaj 3,
etaj 4 si pod;
B. Precizări privind instalațiile utilitare aferente clădirii:
B1. Instalații electrice:
Instalația de alimentare cu energie electrică a construcției (branșament electric) cuprinde
echipamentele și rețelele necesare alimentării cu energie electrică a instalației de utilizare la paramet ri
necesari și în condiții de securitate pentru utilizatori și echipamente.
Constructia este racordata la rețeaua electrică de 400V/230V – 50Hz a localității până la firida
de branșament în conformitate cu Avizul de Racordare emis de Societatea de Distribu ție și Furnizare
a Energiei Electrice.
Instalația de alimentare / racordare (branșamentul) sau proiectat se execut ă de catre o
societate specializat ă, autorizat ă ANRE si agreat ă de furnizorul de energie electric ă si nu face obiectul
prezentei documentați i.
Conform legisla ției în vigoare firida de bran șament se amplaseaza la limita de proprietate,
punctul de delimitare constituindul bornele de ie șire ale contorului.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
35
Se propune montarea unui tablou electric general la parter, din care se vor alimenta alte
tablouri electrice secundare care vor deservi consumatorii din spa ăiile propuse.
Tabloul electric general (TG) se alimenteaza din firida de bran șament, prin coloana electric ă
în cablu armat cu miez de cupru izolat cu PVC, tip CYABY, montat su bteran pe pat de nisip la minim
0,9 m adancime pe traseul FB – imobil si protejat în tub de protec ție pe traseul interior, de la FB la
TG
Tablourile electrice secundare se vor alimenta din tabloul general, prin coloana electric ă în
cablu cu miez de cupru izolat cu PVC, iar instala ția electric ă iluminatului exterior se va alimenta prin
coloan ă electric ă în cablu armat cu miez de cupru izolat cu PVC, tip CYABY, montat subteran pe pat
de nisip la minim 0,9m adncime.
Tablourile utilizate sunt realizate în teh nologie cutie policarbonat ignifugat, sau cutie
metalic ă, alese în func ție de modul si locul de amplasare.
De la tablourile electrice de distribu ție se vor alimenta circuitele de fort ă, prize si iluminat.
Dozele de derivație sunt de tip cu montare îngropa tă, cu capac etanș, echipate cu conectori de
legătură.
Se prevede asigurarea iluminatului nocturn și a iluminatului complementar.
Pentru iluminatul aferent s -a stabilit iluminatul cu lămpi cu fluorescen ță si lămpi cu sursa
ecologic ă.
Comanda surselor de il uminat se face local prin întrerupatoare si comutatoare montate în doze
de aparat incastrate în elementele de construnc ție.
Înălțimea de pozare a întreruptoarelor / comutatoarelor este de 0,6… 1,5m de la nivelul
pardoselii finite, conform I7 -11.
În tablou rile electrice de distribuție, pentru protecția circuitelor de iluminat sunt prevăzute
întreruptoare automate bipolare, cu Ir dimensionat în conformitate cu necesitățile fiecărui circuit (de
regulă 10A).
Gradul de protec ție al corpurilor de iluminat va fi conform condi țiilor din locul de amplasare,
conform I7 -11.
Părțile metalice ale corpurilor de iluminat se racordeaz ă obligatoriu la protec ția prin
împamantare, în cazul în care distan ța de la nivelul pardoselii pana la locul de amplasare al corpului
de iluminat este mai mica de 2,5m.
Distribuția la consumatori se face pe toate traseele interioare cu con ductori, tip Fy , protejat
în tub de protecție IPEY încastrat în elemnetele de construc ție. Se vor respecta prevederile art.
3.0.3.7 /I7/20 11 conform c ăruia montarea în contact direct cu materiale combustibile se admite numai
pentru cabluri rezistente la foc si cu întârziere la propagarea flac ării (definite conform NTE
007/08/00), tuburi si plinte metalice sau din materiale plastice (omologat e pentru montare pe
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
36
materiale combustibile) si echipamente electrice cu grad de protec ție minim IP 54. si 3.0.3.8 din
acela și normativ, montarea pe materiale combustibile a echipamentelor electrice cu grad de protec ție
inferior IP 54 se face interpun ând ma teriale incombustibile între acestea si materialul combustibil.
Instalația de prize este împărțită pe circuite monofazate, grupate astfel încât puterea instalată
pe circuit să nu depășească 2kW, conform I7 -2011.
Pentru echipamentele la care se cere expres aceasta prin normative se prevad circuite
individuale pentru fiecare echipament.
Toate prizele sunt de tip cu contact de nul de protecție (simple sau duble), montate îngropat.
Amplasarea prizelor se face la o înălțime de minim 0,1m de la nivelul pardoselii finite,
conform I7 -11.
Circuitele de prize, pentru prizele de uz general, se realizează cu trei conductoare de Cu FY
2,5 mmp, protejate în tub de protecție încastrat în elementele de construcție.
Se vor respecta prevederile art. 3.0.3.7 /I7/2011 conform căruia montarea în contact direct cu
materiale combustibile se admite numai pentru cabluri rezistente la foc si cu întârziere la propagarea
flacării (definite conform NTE 007/08/00), tuburi si plinte metalice sau din materiale plastice
(omologate pentru mo ntare pe materiale combustibile) si echipamente electrice cu grad de protec ție
minim IP 54. si 3.0.3.8 din acela și normativ, montarea pe materiale combustibile a echipamentelor
electrice cu grad de protec ție inferior IP 54 se face interpun ând materiale incombustibile intre acestea
si materialul combustibil sau elementele de distan țare.
Carcasele metalice ale echipamentelor electrice si toate elementele metalice de structura se
conecteaz ă la priza de impamantare.
În tablourile electrice de dist ribuție, pentru protecția circuitelor de priză sunt prevăzute
întreruptoare automate bipolare, cu Ir dimensionat în conformitate cu necesitățile fiecărui circuit (de
regulă 16A pentru monofazat) și protecție diferențială 30mA.
Pentru protec ția utilizatori lor împotriva șocurilor electrice prin atingere direct ă(protec ție de
baza) s -au luat m ăsuri de izolare a tuturor p ărților active aflate în mod normal sub tensiune prin
prevederea de carcase izolante pentru toate echipamentele, capace izolante la toate doze le de
ramificatie.
Tablourile de distribu ție sunt astfel construite încât toate p ărțile active aflate în mod normal
sub tensiune sunt inaccesibile. Pentru toate circuitele au fost prev ăzute elemente de protec ție cu
protec ție diferen țială, 30 mA.
Alimentar ea tuturor aparatelor electrice se face prin intermediul prizelor cu contact de
protec ție. Toate carcasele metalice sunt legate la împam ântare si sunt prev ăzute leg ături
echipoten țiale suplimentare. Conductorul de protec ție, impreuna cu partea metalic ă a firidei de
branșament se conecteaz ă la o priz ă de pământ de protec ție cu rezisten ță de dispersie de maxim 1
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
37
Ohm. Priza de legare la pam ânt se va realiza din electrozi de OL Zn 2 1/2”, lega ți cu conductor
platband OL Zn 40 x 4 mm. Priza de pam ânt se conecteaz ă la centura de împam ântare a construc ției,
relizat ă prin unirea elementelor de armatur ă ale construc ției la nivelul funda ției.
B2. Instalații de protecție contra trăsnetului:
Conform prevederilor Normativului I 7 -2011, art. 6.2.2.6, este obligatorie dotarea
construcției cu instalație de protecție împotriva descărcărilor electrice din atmosferă. Pentru o bună
funcționare a instalației de paratrăsnet se impune o dimensionare cor ectă a elementelor de legare la
pământ și o execuție corectă a prizei de pământ.
Se va efectua controlul și verificarea lucrărilor pe parcursul execuției, precum și calitatea
aparatajului și materialelor utilizate înainte și după punerea în funcțiune a ins talației electrice.
Proiectarea si realizarea acest eia se va realiza de catre personal atestat. Instala ția electric ă se
va executa numai cu materiale si componente omologate și agreate tehnic în Rom ânia.
B3. Instalații sanitare:
Instala ția sanitar ă a cons trucției cuprinde ansamblul de obiecte sanitare, armaturi si re țele de
conectare a acestora, care asigur ă alimentarea cu ap ă potabil ă si apă caldă menajera a consumatorilor
aronda ți construc ției si canalizarea apelor uzate menajer e si a apelor pluviale.
Instalațiile sanitare exterioare ale construc ției sunt :
– instala ția de alimentare cu ap ă potabil ă (bran șament la re țeaua localita ții);
– rețea de alimentare hidran ți exteriori
– rețea exterioar ă de canalizare a apelor uzate menajer e si racordul la canalizare;
Instala țiile sanitare interioare ale construc ției sunt :
– rețea interioar ă de distribu ție ap ă la consumatori;
– rețea de alimentare hidran ți interior si exterior;
– rețea interioar ă de canalizar e a apelor uzate menajer;
Instala ția sanitar ă interioar ă a construc ției cuprinde ansamblul de obiecte sanitare, armaturi si
rețele de conectare a acestora, care asigur ă alimentarea cu ap ă potabil ă si ap ă caldă sanitar ă a
consumatorilor aronda ți construc ției si canalizarea apelor uzate menajer si a apelor pluviale.
Instala țiile sanitare interioare ale construc ției sunt: re țea interioar ă de distribu ție ap ă la
consumatori si re țea interioar ă de canalizare a apelor uzate menajer;
Alimentarea cu apă cald ă se face din centrala termic ă proprie. Pentru alimentarea cu ap ă caldă
a consumatorilor interiori se propune montarea de boilere cu acumulare, echipamente ce vor fi
amplasate în incaperea cu destinatia C entrală Termică .
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
38
Conductele de distribuție se execută cu țevi din polipropilena sau polietilena reticulata
pentr u instala ții sanitare, agrementate tehnic în Rom ânia.
Preluarea dilatării conductelor montate îngropat se va face prin configurația traseelor alese și
prin montarea pernelor de dilatare în zonele coturilor și teurilor, de o parte și de alta a acestora.
La trecerile prin pereți se vor monta țevi de protecție etanșate cu vată minerală și fixate cu
mortar de ciment în elementele construcției.
B4. Instalații termice
Centrala termică se amenajează în spațiu situat la demisolul constructiei, în concordan ță cu
prevederile art. 7.42. din Normativ I 13 – 2015, cu asigurarea m ăsurilor constructive conform art.
3.8.4. din Normativ P 118 – 99.
Prepararea agentului termic de încălzire se va face cu ajutorul unei centrale termice cu
funcționare pe combustibil gazos (gaz metan). Încalzirea spa țiilor se realizeaza prin corpuri de
încalzire statice (calorifere de aluminiu si calorifere de otel). Acestea se vor reliza în baza unui proiect
tehnic cu respectarea legisla ției tehnice în domeniu.
Pentru spa țiul si echipamentele af erente acestuia va fi asigurat ă echiparea cu sting ătoare
având performan ța de stingere 21A si 113B, amplasate câte unul la fiecare 100 mp suprafa ța de
pardoseal ă, conform prevederile art. 7.211. din Normativ I 13 – 2015.
B5. Instala ții de ventilatie/ climatizare
La stabilirea solu țiilor de ventilare mecanic ă pentru fiecare zona functional ă s-a ținut cont
de specificul zonei, degajarile de noxe din zon ă, configuratia arhitectural ă și cerin țele
beneficiarului.
Pentru spa țiile de alimenta ție public ă s-a adoptat solu ția introducerii aerului tratat si
extragerii aerului viciat pe la partea superioara.
Aceste instalații se proiectează și se montează astfel încât să se asigure că :
– nu inițiază un incendiu
– nu contribuie activ la un incendi u
– propagarea unui incendiu este limitată
– riscul pentru elemente (pereți planșee) sau obiecte (mobilier) alăturate este limitat
– suprafețele componente mari și suprafețele expuse ale aparatelor nu se pot încălzi într -o
măsură inacceptabilă
– în cazul unui ince ndiu, se pot lua măsuri eficiente de stingere și este posibilă salvarea
oamenilor.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
39
II.2. Riscul de incendiu
A. Identificarea și stabilirea nivelelor de risc de indendiu (potrivit reglementărilor
tehnice specifice), luându -se în considerare:
La clădiri civile riscul de incendiu este determinat de de nsitatea sarcinii termice stabilite prin
calcul, de de nsitățile respective, de clasele de racție la foc, stabilite potrivit criteriilor din
Regulamentul privind clasificare și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor
de comportare la foc, aprobat prin Ordinul nr. 1822/394/2004.
a) Densitatea sa rcinii termice :
Tabel II.1 . Densitate sarcină termică
Spațiu Su
(mp) Materialul
combustibil Mi
(kg) Qi
(Mj/kg) Sq
(Mj) qi
(Mj/mp)
Sală
Mic Dejun 414,39 Lemn 4500,0
0 18,40 82800,0
0 269,55
Textile 600,00 16,75 10050,0
0
PVC 500,00 21,80 10900,0
0
Alte mat. 400,00 16,75 6700,00
alte mater. 50,00 25,00 1250,00
Sală
Conferinte 335,01 Lemn 2000 18,40 36800,0
0 277,48
Textile 250 16,75 4187,50
PVC 2000 21,80 43600,0
0
Alte mat. 500 16,75 8375,00
Prin similitudine cu estimarile/ calculul de mai sus, fa ță de cantit ățile de
materiale combustibile pe unitatea de suprafa ță pe care beneficiarul le
estimeaz ă a le utiliza, pentru Bar de zi + Bar (203,07) si Sala Conferin țe
(166,57 ), densitatea de sarcin ă termi că va fi cuprinsă între 200,00
–
300,00
Birou 11,
33 Lemn 100,00 18,40 1840,00 361,70
Hârtie/
carton 10,00 16,30 163,00
PVC 50,00 21,80 1090,00
Alte mat. 60,00 16,75 1005,00
Prin similitudine cu estimarile/ calculul de mai sus, fa ță de cantita țile de
materiale combustibile pe unitatea de suprafa ță pe care beneficiarul le estimeaz ă a le
utiliza, pentru Birou (19,91) , densitatea de sarcin ă termic ă va fi cuprinsă între 300,00
–
400,00
Lemn 200,00 18,40 3680,00 349,03
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
40
Camera
Cazare 19,
38 Textile 50,00 16,75 837,50
PVC 80,00 21,80 1744,00
Alte mat. 30,00 16,75 502,50
Prin similitudine cu estim ările/ calculul de mai sus, fa ță de cantit ățile de materiale
combustibile pe unitatea de suprafa ță pe care beneficiarul le estimeaz ă a le utiliz a,
pentru Camera Cazare (20,16); Camera Cazare (19,56); Camera Cazare (19,80);
Camera Cazare (19,66); Camera Cazare (19,62); Camera Cazare (19,83); Camera
Cazare (19,60); Camera Cazare (22,25); Camera Cazare (2 1,91); Camera Cazare
(28,92); Camera Cazare (21,63); Camera Cazare (20,46); Camera Cazare (21,80);
Camera Cazare (20,47); Camera Cazare (21,50); Dormitor (21,62); Salon (19,53) ,
densitatea de sarcina termica va fi cuprinsă intre 300,00
–
400,00
Garderoba 9,8
5 Lemn 10,00 18,40 184,00 471,89
Textile 200 16,75 3350,00
PVC 5,00 21,80 109,00
Alte mat. 60,00 16,75 1005,00
Prin similitudine cu estimările/ calculul de mai sus, faț ă de cantitățile de materiale
combustibile pe unitatea de suprafață pe care beneficiarul le estimează a le utiliza ,
pentru Vestiar (21,49); Garderob ă (16,84) , densitatea de sarcin ă termic ă va fi
cuprinsă între 421,00
si
600,00
Depozitar
e 21,
28 Produse
alimentare 1000,00 16,75 16750,00 845,86
alte mater. 50,00 25,00 1250,00
Prin similitudine cu estimările/ calculul de mai sus, faț ă de cantitățile de materiale
combustibile pe unitatea de suprafață pe care beneficiarul le estimează a le utiliza ,
pentru Magazie (7,45); Camera Frigorific ă (7,12);Camera Frigorific ă (6,15);
Magazie (84,18) , densitatea de sarcin ă termic ă va fi cuprinsă între 841,00
si
900,00
Hol 16,
70 Lemn 10,00 18,40 184,00 27,97
Textile 10,00 16,75 167,50
PVC 3,00 21,80 65,40
Alte mat. 3,00 16,75 50,25
Prin similitudine cu estimările/ calculul de mai sus, faț ă de cantitățile de
materiale combustibile pe unitatea de suprafață pe care beneficiarul le
estimează a le utiliza , pentru Hol Distribu ție (46,78); Hol si Casa Sc ării (41,92 );
Casa Sc ării si Casa Liftului (38,85 ); Hol si Casa Sc ării (41,55 ); Hol Central
(143,06); Hol (76,57); Hol (44,73); Hol (89,30); Hol (20,88 ); Hol (6,63); Hol
(108,52); Casa Sc ării (18,04) , densitatea de sarcin ă termic ă va fi cuprinsă intre 10,00
si
150,00
Lemn 20,00 18,40 368,00 24,98
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
41
G.S.B.
23,
18 Textile 5,00 16,75 83,75
PVC 2,00 21,80 43,60
Alte mat. 5,00 16,75 83,75
Prin similitudine cu estimarile/ calculul de mai sus, fa ță de cantitatile de
materiale combustibile pe unitatea de suprafa ța pe care beneficiarul le estimeaza a le
utiliza, pentru Spalător (16,01); Sp ălătorie (171,75); Baie (5,15); Baie (5,01); Baie
(5,15); Baie (4,90); Baie (4,89); Baie (5,16); Baie (5,15); Baie (5,40); Baie (4,70);
Baie (5,40); Baie (5,40); Baie (5,53); Baie (4,57); Baie (5,34); Baie (5,40); Baie
(5,16); Baie (5,84) , densitatea de sarcin ă termic ă va fi cuprinsă între 10,00
si
100,00
b) Clasele de reacție la foc.
În conformitate cu prevederile pct. 2/anexa 1 din HG nr. 622/2004 prin lucrările ce fac
subiectul prezen ței avizări, în cazul izbucnirii unui incendiu :
•stabilitatea elem entelor portante ale construcției este estimată pentru o perioada
determinată de timp;
•apariția și propagarea focului și fumului în interiorul construcției sunt l imitate;
•propagarea unui eventual incendiu la construcțiile învecinate este limitată;
•utilizatorii pot părăsi construcția sau pot să fie salvați prin alte mijloace;
•au fost luate măsurile necesare pentru a asigura securi țatea echipelor de intervenție;
Pentru realizarea acestor condiții prin proiect au fost stabilite cerințe concrete pentru
securitatea la incendiu și niveluri de performanță ale acestora, în concordanță cu tipul, conformarea,
destinația, amplasarea construcțiilor și disponi bilitatea mijloacelor și forțelor de intervenție în cazul
unui eventual incendiu.
Utilizarea materialelor de construcții în prezenta documentație a avut în vedere limitarea
inițierii unui eventual incendiu prin reducerea contribuției produselor pentru con strucții la dezvoltarea
unui incendiu, contribuție la foc ce este exprimată prin reacția la foc.
Diferitele praguri de limitare a unui eventual incendiu sunt exprimate în niveluri diferite ale
performanței de reacție la foc, care corespund claselor de perf ormanță pentru reacție la foc a
produselor utilizate. Clasele de reacție la foc sunt stabilite în conformitate cu Regulamentul privind
clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc.
Performanțele de co mportare la foc a produselor pentru construcții includ :
•performanțele de reacție la foc a produselor în general;
•performanța de rezistență la foc a unor produse și a unor subansambluri de construcții;
•performanța la foc exterior a acoperișurilor /învel itorilor de acoperiș;
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
42
•stabilitatea elem. portante ale construcției este estimată pentru o perioadă determinată de
timp;
•apariția și propagarea focului și fumului în interiorul construcției sunt limitate;
•propagarea unui eventual incendiu la construcțiile învecinate este limitată;
•utilizatorii pot părăsi construcția sau pot sa fie salvați prin alte mijloace;
•au fost luate măsurile necesare pentru a asigura securitatea echipelor de intervenție;
Clasele de reacție la foc ale materialelor de co nstrucție utilizate conform O MAI 394/2004
tab. 2,3 și 4, sunt după cum urmează :
pentru materialele utilizate în realizarea infra și suprastructurii celor doua constructii:
Beton = clasa de reactie la foc A1
Metal = clasa de reactie la foc A1
Panouri termoizolante = clasa de reactie la foc Bs3d1
Caramida cu goluri verticale = clasa de reactie la foc A1
Gipscarton = clasa de reactie la foc Bs3d1
Ridurit = clasa de reactie la foc A2s1d0
Lemn ignifugat de rasinoase = clasa de reactie la foc C s3, d1
Gresie, faianță = clasa de reactie la foc A1
Tencuieli din mortar de ciment/ gleduri din ipsos = clasa de reactie la foc A1
pentru materialele utilizate în realizarea pardoselilor
beton = clasa de reactie la foc A1FL
gresie ceramică = clasa de r eactie la foc A1FL
parchet laminat = clasa de reactie la foc DFL -s2
c) Surse potențiale de aprindere și înprejurarile care pot favoriza aprinderea
Surse potențiale de incendiu:
– surse de aprindere cu flacără – flacără de chibrit, brichetă, lumânare, apar at de sudură,
– surse de aprindere de natură termică – obiecte incandescente, căldură degajată de aparate
termice, efectul termic al curentului electric;
– surse de aprindere de natură electrică – arcuri și scântei electrice, scurtcircuite;
– surse de aprindere naturale – căldură solară, trăsnet;
Împrejurări preliminate care pot favoriza aprinderea;
– instalații și echipamente electrice improvizate;
– receptori electrici lăsați sub tensiune, nesupravegheați;
– sisteme și mijloace de încălzire electrice, impr ovizate sau defecte;
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
43
– fumatul în locuri cu pericol de incendiu;
– sudarea și alte lucrări cu foc deschis fără respectarea regulilor și măsurile specifice de P.S.I. (
permis de lucru cu foc deschis );
– nereguli organizatorice;
– trăsnet și alte fenomene naturale;
– acțiune intenționată ( fenomen "ARSON" ).
B. Nivelul de risc de incendiu
Funcție de densitatea sarcinii termice, estimativ avem următoarele riscuri de incendiu:
Tabel II.2 . Nivel risc de incendiu
Spațiu Su
(mp) qi
(Mj/mp) Nivelul
riscului
Sală Mic Dejun 414,39 269,55 mare, conf. art.
4.2.28. si art.
4.2.43. din P118 -99
Sală Conferin țe 335,01 277,48 mare, conf. art.
4.2.28. si art.
4.2.43. din P118 -99
Bar de zi + Bar (203,07) si Sal ă Conferin țe (166,57 ) 200,00
–
300,00 mare, conf. art.
4.2.28. si art.
4.2.43. din P118 -99
Birou 11,33 361,70 mic, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
Birou (19,91) 300,00
–
400,00 mic, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
Camera Cazare 19,38 349,03 mic, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
Camera Cazare (20,16); Camera Cazare (19,56); Camera
Cazare (19,80); Camera Cazare (19,66); Camera Cazare
(19,62); Camera Cazare (19,83); Camera Cazare (19,60);
Camera Cazare (22,25); Camera Cazare (21,91); Camera
Cazare (28,92); Camera Cazare (21 ,63); Camera Cazare
(20,46); Camera Cazare (21,80); Camera Cazare (20,47);
Camera Cazare (21,50); Dormitor (21,62); Salon (19,53) 300,00
–
400,00 mic, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
Garderob ă 9,85 471,89 mijlociu, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
Vestiar (21,49); Garderob ă (16,84) 421,00
si
600,00 mijlociu, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
44
Depozitare 21,28 845,86 mare, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
Magazie (7,45); Camer ă Frigorific ă (7,12);Camer ă
Frigorific ă (6,15); Magazie (84,18) 841,00
si
900,00 mare, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
Hol 16,70 27,97 mic, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
Hol Distribu ție (46,78); Hol si Casa Sc ării (41,92 ); Casa
Scării si Casa Liftului (38,85 ); Hol si Casa Sc ării (41,55 );
Hol Central (143,06); Hol (76,57); Hol (44,73); Hol
(89,30); Hol (20,88 ); Hol (6,63); Hol (108,52); Casa Sc ării
(18,04) 10,00
si
150,00 mic, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
G.S.B. 23,18 24,98 mic, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
G.S.F. (38,87); G.S.F. (38,58); G.S.B. (23,18); G.S. (3,19);
G.S. (3,45); Spalator (16,01); Spalatorie (171,75); Baie
(5,15); Baie (5,01); Baie (5,15); Baie (4,90); Baie (4,89);
Baie (5,16); Baie (5,15); Baie (5,40); Baie (4,70); Baie
(5,40); Baie (5,40); Baie (5,53); Baie (4,57); Baie (5,34);
Baie (5,40); Baie (5,16); Baie (5,84) 10,00
si
100,00 mic, conf. art.
2.1.2. din P118 -99
Spațiu Tehnic/CT (80,31); Spa țiu Tehnic (35,26); Spa țiu
Tehnic (38,94); Bucatarie (109,19); Oficiu (10,80); 33,00 mijlociu, conf. art.
2.1.3. din P118 -99
Conform art. 2.1.3 din Normativul P118 –99, pe ansamblul construcției studiate se apreciază
nivelul riscului de incendiu ca fiind – Risc mare de incendiu .
II.3. Nivelele criteri ilor de performanță privind securitatea la incendiu
II.3.1. Identificarea și stabilirea nivelelor de risc de incendiu (potrivit reglementărilor
tehnice specific e), luându -se în considerare:
Stabilitatea la foc estimată în funcție de:
a) Sistemul constuctiv
În con formitate cu prevederile normelor generale de apărare împotriva incendiilor și
prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, stabilitatea la foc se estimează în funcție de rezistența
la foc a principalelor elemente de construcție (în special a c elor portante sau cu rol de
compartimentare) stabilită potrivit criteriilor din Regulamentul privind clasificarea și încadrarea
produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc, reglementărilor tehnice și
standardelor europene de r eferință;
Clasificarea produselor din punctul de vedere al performanțelor de rezistență la foc s -a realizat
potrivit criteriilor din Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
45
pe baza performanțelor de comportare la foc, aprobat prin Ordinul comun al ministrului
transporturilor, construcțiilor și turismului și al ministrului administrației și internelor nr.
1.822/394/2004, publicat în MO al României, partea I, nr. 90/27.01.2005, din reglementările tehnice
specifice, precum și din caracteristicile și proprietățile fizico -chimice ale materialelor și substanțelor
utilizate; Prin proiect, materialele de construcții utilizate se vor încadra în prevederilor capitolului V
din Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produse lor pentru construcții pe baza
performanțelor de comportare la foc, clasificarea produselor pentru construcții (materiale și elemente)
pe baza performanțelor de rezistența la foc /Tabelul 6 din respectivul Regulament. Prin grija
beneficiarului și a constru ctorului vor fi puse în operă numai materiale de construcții ce corespund
acestor criterii de performanță pentru reacția la foc.
Tabel II.3. Grad de rezistență la foc
Elementul de construcție Performanț
a la foc Clasa de reacție
la foc Grad RF
Diafragm ă din beton armat la demisol REI 180 A1/ C0(CA1) I
Stâlpi din beton armat la toate nivelele R 180 A1/ C0(CA1) I
Grinzi din beton armat la toate nivelele R 60 A1/ C0(CA1) I
Grinzi din metal în zona spa țiilor de
alimenta ție public ă si sălilor de conferin țe
(parter) R 15 A1/ C0(CA1) II
(art. 2.1.12. din
NSF P118 -99)
Grinzi din metal placate cu ridurit în zona
spațiilor de depozitare (parter – magaziii,
depozite, camere frigorifice) R 45 A2s1d0/ C0(CA1) II
Pereți interiori neportan ți din caramid ă
la toate nivelele EI 180 A1/ C0(CA1) I
Pereți interiori din BCA în zona spa țiilor
de alimenta ție public ă si săli conferin țe (parter) REI 180 A2s1d0/ C0(CA1) I
Pereți din rigips rezistent la foc pe
structur ă metalic ă la toate nivelele EI 30 Bs3d1/ C1(CA2a) II
Pereți exteriori neportan ți din caramid ă
la toate nivelele EI 240 A1/ C0(CA1) I
Planșeu din beton armat peste demisol EI 120 A1/ C0(CA1) I
Planșee din beton armat peste parter, etaj
1, etaj 2, etaj 3, etaj 4 și pod EI 60 A1/ C0(CA1) I
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
46
Acoperișul la zona spa țiilor de
depozitare (parter) este de tip șarpantă si este
realizat ă din ferme si pane metalice placate cu
ridurid, respectiv învelitoare din panouri tip
sandwich REI 45 Bs3d1/C1(CA2a) II
Acoperișul la spațiilor de alimenta ție
public ă si săli de conferin țe (parter) este de tip
șarpantă si este realizat ă din ferme si pane
metalice, respectiv învelitoare din panouri tip
sandwich REI 15 Bs3d1/C1(CA2a) II
Acoperișul la spa ții de cazare, este de tip
șarpantă din lemn ignifugat si invelitoare din
sindril ă bituminoasa – – –
art. 2.1.11.1.
dinsNSF P118 –
99
b) Gradul de rezistență la foc a construcției
Construc ția se încadrează în Gradul II de rezisten ța la foc, elementele din care este alcatuit ă
corespunzând cerin țelor minime stabilite prin art. 2.1.8. 2.1.9 – 2.1.12 si tabel 2.1.9, din Normativul
P 118 -99.
Se apreciază că este respetat ă corela ția între destina ția construc ției, GRF și numărul de nivele
supraterane, conf. Tablel. 3.2.5. din Nomati vul P118 – 99.
II.3.2. Limitarea apariției și propagării incendiului și fumului în interiorul construcției:
a) Eementele de construcție de separare a compartimentelor de incendiu și de protecție a
golurilor funcționale:
Conform planului de amplasare în z onă și planului de situație anexat, obiectivul evaluat
constituie un compartiment de incendiu si care permite accesul utilajelor de intervenție si se afla la
distanță de siguranță față de vecinătăți astfel încât se asigure limitarea propagării focului la
compartimentele de incendiu învecinate. Din acest considerent nu se impune realizarea de elemente
de construcție cu rol de separare a compartimentelor de incendiu (pereti antifoc, plan șee antifoc, etc).
b) Măsurile constructive adaptate la utilizarea constr ucției, respectiv acțiunea termică estimată
în construcție, pentru limitarea propagării incendiului în interiorul compartimentului de incendiu și
în afara lui: pereții, planșeele rezistente la foc și elementele de protecție a golurilor din acestea,
precum și posibilitatea de întrerupere a continuității golurilor din elementele de construcții:
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
47
Separarea spa țiului de depozitare – magazie cu suprafa ța de 84,18 mp, fa ță de spa țiile
adiacente prin pereți, clasa de reactie la foc A1/A2s1d0, clasa de combustibil itate Co, RF 180 min.
Golurile interioare de acces vor fi protejate cu uși RF 90 min. cu autoînchidere sau închidere
automată.
Separarea încăperii pentru echipamente de comandă și semnalizare aferente instalațiilor de
semnalizare față de spațiile învecinat e, astfel :
Conform art. 3.9.2.6. din Normativul indicativ P118/3 -2015, echipamentele de control și
semnalizare aferente IDSAI se amplasează într -o încăpere separată prin elemente de construcție
incombustibile clasa de reacție la foc A1ori A2 -s1, rezisten ță la foc minimum REI 60 pentru plan șeu
si minimum EI 60 pentru pere ți având golurile de acces protejate cu u și rezistente la foc EI230 -C și
prevăzute cu dispozitive de autoînchidere sau închidere automata în caz de incendiu.
Separarea bucătăriilor față de spațiile adiacente, potrivit cerințelor Normativului P 118 – 99,
art. 3.8.7. prin :
– pereți din zidarie de c ăramid ă clasa de reacție la foc A1, performanță la foc EI 180, clasa de
combustibilitate C0(CA1), și rezistență la foc de minimum 3 oră;
– planșee din beton armat, clasa de reacție la foc A1, performanță la foc REI 60, clasa de
combustibilitate C0(CA1), și rezistența la foc minimum 1 oră;
– golurile de circulație vor fi protejate cu uși clasa de reacție la foc A1, performanță la foc EI
15, e tanșe la foc minimum 15 minute;
Bucătăriile, vor fi prevăzute cu instalații de ventilație proprii, care vor asigura depresiune în
spațiul de preparare față de spațiile adiacente, potrivit cerințelor Normativului P 118 – 99, art.3.8.8.
si Normativul I5 – 98 art. 18.10.
Hotele de captare a degajărilor de căldură ale echipamentelor dispozitive, vor fi realizate din
materiale clasa de reacție la foc A1, C0(CA1), și izolate față de elementele și materialele
comnbustibile alăturate.
Separarea etajului 4 față de p od, prin :
– planșee din beton armat, clasa de reacție la foc A1, performanță la foc REI 60, clasa de
combustibilitate C0(CA1), și rezistența la foc minimum 1 oră;
– golurile de circulație va fi protejate cu uși clasa de reacție la foc A1, performanță la foc EI
45, etanșe la foc minimum 45 minute;
Separarea demisolului fa ță de parter:
Subsolul va fi separat fa ță de parter, cu plan șeu rezistent la foc 120 minute, conf. art. 4.2.116.
din Normativul P 118 – 99.
Separarea încăperilor și instalațiilor utilita re
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
48
Separarea spațiului centralei termice (centrală echipată cu cazane termice cu combustibil
gazos – gaz metan) față de încăperile adiacente, prin elemente de construcție ce au performanțe la
foc, conform prevederilor art. 3.8.4 și 2.3.48 din Normativul P 118 – 99, astfel:
– pereți de compartimentare din caramida, clasa de combustibilitate Co (CA 1) cu limita de
rezistență la foc 3 ore (simbolizare REI 180 , clasa de reacție la foc A1);
– planșeu din materiale incombustibile, clasa de combustibilitate Co ( CA 1) – planșeu din
beton armat ( Simbolizare – REI 120 , clasa de reacție la foc A1) ;
– ușa de acces, executată din materiale Co (CA 1) cu limita de rezistență la foc 15 minute –
art. 2.3.48. din Normativ P 118 – 99. – (Simbolizare S200, clasa de reacț ie la foc A1);
– spațiul centralei termice se prevede cu suprafețe de ventilare și de asigurare a aerului necesar
arderii.
– asigurarea de ferestre în pereții exteriori, care vor asigura o suprafață vitrată de min 0,05mp
la 1mc din volumul încăperii cen tralei termice, care sa cedeze la presiunea de cel mult 118 daN/mp.
La amplasarea și pe traseul instalațiilor utilitare se vor adopta următoarele măsuri
constructive:
La trecerea canalelor, conductelor și cablurilor prin pereți și planșee, se vor lua măsu ri de
etanșare a golurilor din jurul acestora, cu materiale cu o rezistență la foc egală cu cea a elementului
străpuns, conform art. 2.3.9 și 2.3.10 din Normativ P 118 – 99.
c) Sisteme de evacuare a fumului și după caz, a gazelor fierbinți.
Asigurarea eva cuarii fumului și gazelor fierbinți produse pe timpul unui incendiu va fi
organizată în concordanță cu cerințele din Normativul P 118 – 99.
Pentru magazia cu suprafa ța de 84,18 mp, din cadrul parterului:
Evacuarea fumului si gazelor fierbinti se va realiz a prin tiraj natural organizat conform
prevederilor art. 2.5.11 – 2.5.15 din Normativul P118/1999, dimensiunile construcției permițând acest
lucru.
Pentru evacuarea fumului degajat în caz de incendiu (desfumare), la partea superioară a
magaziei, se prevăd dispozitive (trape) amplasate judicios în acoperis, a căror suprafață totală va fi
cel puțin 1/100 din suprafața magaziei, conf. art. 2.3.46. din NSF P118 -99.
Dispozitivele de evacuare a fumului, trebuie să poată fi acționate automat și prin comenzi
manual e, ușor accesibile.
Pentru restul spa țiilor evaluate (spa ții de alimentatie publica, conferinte, spa țiile de cazare,
spațiile administrative, spa ții de recreere, etc) evacuarea fumului si gazelor fierbinți, pentru fiecare
nivel se poate realiza prin goluri de ventilare naturalã, practicate în treimea superioara a pereților
exteriori, conform art. 2.5.14. din Normativul P118 -99;
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
49
d) Instalarea de bariere contra fumului (uși etanșe la fum, etc.)
Uși etanșe la fum pentru camerele de cazare si pentru casa de sc ări inchis ă – clasificare clasa
S-200;
e) Sistemele și instalațiile de detectare, semnalizare și stingere a incendiului.
Pentru toate spa țiile evaluate, conform art. 3.3.1., alin 1, din Normativ privind securitatea la
incendiu a construcțiilor, Partea a III -a – Instalații de detectare, semnalizare si avertizare, indicativ
P118/3 -2015, este obligatorie echiparea cu instalație de semnalizare incendii.
Aceasta va fi cu acoperire totală si se va realiza în baza unui proiect intocmit de personal
atestat.
Instalația de semnalizare a incendiului va fi un ansamblu complex, compus din declanșatoare
manuale de alarmă (butoane de semnalizare) și detec toare automate amplasate în toate spa țiile
evaluate.
f) Măsurile de protecție la foc pentru instalațiile de ventilare -climatizare
Instalațiile de ventilare – condiționare vor fi realizate în concordanță cu cerințele normelor
specifice, astfel :
– canalele de ventilare, din materiale clasa de reacție la foc A1, incombustibile C0(CA1);
– canalele de ventilare vor fi izolate față de elementele combustibile ale construcțiilor, astfel
încât să nu conducă la incendii datorită transmiterii de căldură, a scăpărilor de gaze fierbinți,
flăcărilor, scânteilor etc. (Normativ I 5 – 98, art. 18.32);
g) Măsuri constuctive pentru fațade, pentru înpiedicarea propagării focului la părțile adiacente
ale aceleiași clădiri.
Materialele de construcții utilizate se vor încadra în prevederile capitolului VI din
Regulamentul privind clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor
de comportare la foc, clasificarea produselor pentru construcții (materiale și elemente) pe baza
performanțelor la foc exter ior, urmărind prevederile din Tabelul 7 din respectivul regulament, astfel:
T(E) – durată critică de propagare a focului din exterior > 15 minute;
T(P)- durata critică de penetrare a focului > 15 minute;
Învelitoarea de acoperiș corespunde prevederilor din Anexa nr. 3/ Regulamentul privind
clasificarea și încadrarea produselor pentru construcții pe baza performanțelor de comportare la foc,
respectiv performanțelor la foc exterior a acoperișurilor, încadrându -se în clasa B(ROOF), fără a mai
fi necesar realiza rea unor alte încercări.
Arhitectura exterioară propusă, nu impun măsuri speciale pentru limitarea propagării focului
la părțile adiacente ale aceleiași clădiri.
II.3.3. Limitarea propagării incendiului la vecinătați
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
50
a) distanțele de siguranță asigurate co nform reglementărilor tehnice sau măsurile alternative
conforme cu reglementările tehnice, atunci când aceste distanțe nu pot fi realizate:
Conform planului de situație anexat, obiectivul evaluat ce constituie compartiment de
incendiu distinct, se afl ă situat la distan țe de siguran ță fată de construc țiile învecinate, distan țe care
să constituie bariere pentru întârzierea propag ării incendiilor, acestea dep ăsind cu mult valoarea de
15,00 m.
Se apreciaz ă că distan țele intre compartimentul de incendiu evaluat si construc țiile/
compartimentele de incendiu învecinate corespund cerintelor mentionate în tabel 2.2.2. din normativ
P 118 – 99.
b) măsurile constructive pentru limitarea propagării incendiului pe fațade și pe acoperiș, de
exemplu performanța la foc exte rior a acoperișului/învelitorii de acoperiș:
pentru ambele constructii:
– elementele de finisaj de pe fațade – tencuieli speciale, sunt de natură greu combustibilă –
Bs3d1, limitând propagarea focului pe fațade;
– înălțimea construc țiilor, GRF si conformar ea compartimentului de incendiu nu impune
măsuri speciale de protec ție la foc pentru acoperi ș.
c) după caz, măsuri de protecție activă:
Pentru reducerea riscului de incendiu acceptat este necesară implementarea măsurilor active
de protecție la foc care să vizeze :
– dotarea cu mijloace de primă intervenție
– monitorizarea zonelor cu potențial de risc de incendiu
– realizarea execițiilor și aplicațiilor cu personalul angajat
– instruirea personalului etc
II.3.4. Evacuarea utilizatorilor
A. Pentru căile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu se precizează:
a) alcătuirea constructivă a căilor de evacuare, separarea de alte funcțiuni prin elemente de
separare la foc și fum, protecția golurilor din pereții ce le delimitează:
Separarea căilor de circulație orizontală
Circulațiile orizontale din clădire vor fi amenajate în concordanță cu cerințele Normativului
P 118 – 99, astfel:
– compartimentarea holurilor pentru evacuarea utilizatorilor din cadrul spa țiilor de la demisol,
parter, etaj 1,2,3 si 4 cu pereți din zidarie de caramid ă, elemente ce au clasa de reacție la foc A1, clasa
de combustibilitate Co (CA1) cu limita de rezistență la foc min 180 minute – EI 180, îndeplinidu -se
prevederile tabel 4.2.37. si tabel 4.2 .122. din Normativ P 118 – 99.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
51
– separarea scărilor și a caselor de scări
Pentru asigurarea căilor verticale de circulație funcțională și de evacuare a persoanelor din
spațiile evaluate, prin proiect s -a propus realizarea unor scări, astfel:
In interior:
– 1 scară interioară deschisă (cu o rampa dreapt ă), lațimea treptelor de 1,50 m – acces între
parter si demisol, zona G.Sanitare, executata din beton armat minim Clasa de reacție la foc A1, clasa
de combustibilitate Co (CA 1) cu limita de rezistență la foc de minimum 60 min – R 60, corespunzător
art. 2.3.32; 2.3.33; din Normativ P 118 – 99;
– 1 scară interioară deschisă (cu o rampa dreapta), lațimea treptelor de 1,50 m – acces între
parter si demisol, zona G.Sanitare, executata din b eton armat minim Clasa de reacție la foc A1, clasa
de combustibilitate Co (CA 1) cu limita de rezistență la foc de minimum 60 min – R 60, corespunzător
art. 2.3.32; 2.3.33; din Normativ P 118 – 99;
– 1 scară interioară deschisă, deschisă (cu trei r ampe drepte si podeste intermediare),
lațimea treptelor de 1,20 m – acces între demisol si parter, executata din beton armat minim Clasa de
reacție la foc A1, clasa de combustibilitate Co (CA 1) cu limita de rezistență la foc de minimum 60
min – R 60, co respunzător art. 2.3.32; 2.3.33; din Normativ P 118 – 99;
– 1 scară interioară inchisă, prevazuta cu lumina naturala (cu trei rampe drepte si podeste
intermediare), lațimea treptelor de 1,20 m – acces între parter, etaj 1, etaj 2, etaj 3, etaj 4 si p od,
executata din beton armat minim Clasa de reacție la foc A1, clasa de combustibilitate Co (CA 1) cu
limita de rezistență la foc de minimum 60 min – R 60, corespunzător art. 2.3.32; 2.3.33; din Normativ
P 118 – 99. Pereții pentru delimitarea scării int erioare închise din zidarie de caramida, elemente ce
au clasa de reacție la foc A1, clasa de combustibilitate Co (CA1) cu limita de rezistență la foc min
180 minute – EI 180, îndeplinidu -se prevederile, tabel 4.2.122. din Normativ P 118 – 99.
b) măsuri pentru asigurarea controlului fumului, de exemplu prevederea de instalații de
presurizare și alte sisteme de control al fumului:
Evacuarea fumului si gazelor fierbinți, pentru casa de sc ări inchis ă (prevazut ă cu lumina
natural ă) se va realiza prin tiraj na tural organizat (trape de evacuare a fumului cu suprafa ța de minim
1 mp ampasate la partea superioar ă a ultimului nivel al case i scării, ac ționate automat si manual),
conform art. 2.5.29. din Normativul P118 -99. U șile de acces în casa de sc ări interioar ă inchisa vor fi
etase la fum min 15 minute si prev ăzute cu dispozitiv de auto închidere/ închidere automata.
Evacuarea fumului si gazelor fierbinți, pentru fiecare nivel (holuri, etc) se poate realiza prin
goluri de ventilare naturala, practicate în treimea superioar ă a pereților exteriori, conform art. 2.5.14.
din Normativul P118 -99;
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
52
c) tipul scărilor, forma și modul de dispunere a treptelor: interioare, exterioare deschise, cu
rampe drepte sau curbe, cu trepte balansate etc. :
– 1 scară interioară de schisă (cu o rampa dreapta) – acces între parter si demisol, zona
G.Sanitare;
– 1 scară interioară deschisă (cu o rampa dreapta) – acces între parter si demisol, zona
G.Sanitare;
– 1 scară interioară deschisă, deschisă (cu trei rampe drepte si podeste intermediare) –
acces între demisol si parter;
– 1 scară interioară inchisă, prevazuta cu lumina naturala (cu trei rampe drepte si podeste
intermediare) – acces între parter, etaj 1, etaj 2, etaj 3, etaj 4 si pod.
Pentru aceasta se asigura:
– existența balustradelor de protecție prevăzute cu mână curentă, la rampele scărilor,
amplasate pe laturile libere ale acestora, cu înălțimea de 90 cm;
– suprafața pereților de pe căile de evacuare nu prezintă proeminențe ascuțite, muchii tăioase
sau alt e surse de rănire;
– comunicare direct în exterior pentru căile de la nivelul terenului.
d) geometria căilor de evacuare:
– 1 scară interioară deschisă, lațimea treptelor de 1,50 m – acces între parter si demisol,
zona G.Sanitare;
– 1 scară int erioară deschisă, lațimea treptelor de 1,50 m – acces între parter si demisol,
zona G.Sanitare;
– 1 scară interioară deschisă, deschisă, lațimea treptelor de 1,20 m – acces între demisol si
parter;
– 1 scară interioară inchisă, prevazuta cu lumina naturala, lațimea treptelor de 1,20 m –
acces între parter, etaj 1, etaj 2, etaj 3, etaj 4 s i pod.
e) timpii/lungimile de evacuare:
Demisol (fiind mai pu țin de 20 de utilizatori, timpul si lungimea c ăilor de evacuare nu se
normeaz ă).
Parter
Lungimea maxim admisă pentru evacuare într -o singură direcție – 21m, conf. tabel 4.2.37.
din Normativ P 1 18 – 99;
Lungimea maxim admisă pentru evacuare în doua direcții diferite – 42 m, conf. tabela 4.2.37.
din Normativ P 118 – 99;
Lungime existent ă: 19 m (într -o singură direcție) respectiv 26 m (în doua direcții diferite).
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
53
Timp maxim admis pentru evacuare în tr-o singură direcție – 53 s, conf. tabel 4.2.37. din
Normativ P 118 – 99;
Timp maxim admis pentru evacuare în doua direcții diferite – 105 s, conf. tabela 4.2.37. din
Normativ P 118 – 99;
Timp existent: 47,50 m (într -o singură direcție) respectiv 65 m (în două direcții diferite).
Etaj 1
Lungimea maxim admisă pentru evacuare într -o singură direcție – 20 m, conf. tabela 4.2.121.
din Normativ P 118 – 99;
Lungime existent ă: 19,5 m (într -o singură direcție).
Timp maxim admis pentru evacuare într -o singură direc ție – 50 s, conf. tabel 4.2.121. din
Normativ P 118 – 99;
Timp existent: 48,75 m (într -o singură direcție).
Etaj 2
Lungimea maxim admisă pentru evacuare într -o singură direcție – 20 m, conf. tabela 4.2.121.
din Normativ P 118 – 99;
Lungime existent ă: 19,5 m (într -o singură direcție).
Timp maxim admis pentru evacuare într -o singură direcție – 50 s, conf. tabel 4.2.121. din
Normativ P 118 – 99;
Timp existent: 48,75 m (într -o singură direcție).
Etaj 3
Lungimea maxim admisă pentru evacuare într -o singură direcț ie – 20 m, conf. tabela 4.2.121.
din Normativ P 118 – 99;
Lungime existent ă: 19,5 m (într -o singură direcție).
Timp maxim admis pentru evacuare într -o singură direcție – 50 s, conf. tabel 4.2.121. din
Normativ P 118 – 99;
Timp existent: 48,75 m (într -o sin gură direcție).
Etaj 4
Lungimea maxim admisă pentru evacuare într -o singură direcție – 20 m, conf. tabela 4.2.121.
din Normativ P 118 – 99;
Lungime existent ă: 19,5 m (într -o singură direcție).
Timp maxim admis pentru evacuare într -o singură direcție – 50 s, conf. tabel 4.2.121. din
Normativ P 118 – 99;
Timp existent: 48,75 m (într -o singură direcție).
Pentru toate spa țiile evaluate functie de destinatiile acestora, n umărul de utilizatori existenti
în aceste spa ții si numărul direc țiilor de ev acuare (o singur ă direc ție sau dou ă direc ții diferite), se
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
54
apreciaz ă că lungimile si timpii de evacuare sunt mai mici dec ât valorile maxime normate de
Normativ P 118 – 99.
f) numărul fluxurilor de evacuare:
Lățimile necesare ieșirilor spre exterior, determ inate conform art. 2.6.55. din Normativul P118
– 99, sunt funcție de:
Numărul de persoane (N): 614 persoane, distribuite astfel:
DEMISOL: 17 persoane
PARTER: 590 persoane
ETAJ 1: 35 persoane
ETAJ 2: 35 persoane
ETAJ 3: 35 persoane
ETAJ 4: 35 persoane
Capac itatea unui flux (C), funcție de destinația spațiilor, este:
– Conform art. 4.2.120 din Normativ P 118 – 99, capacitatea unui flux de evacuare pentru
spații de cazare este de 70 persoane.
– Conform art. 4.2.39 din Normativ P 118 – 99, capacitatea unui fl ux de evacuare pentru spa ții
comerciale este de 70 persoane.
Conform Art. 169 din Normativ P 118 – 99 lățimea rampelor scărilor de evacuare, se
determină după nivelul din care provine cel mai mare număr de unități de trecere, fără a se cumula
fluxurile car e vin de la niveluri diferite, cu excepțiile prevăzute în normativ pentru nivelul la care se
face evacuarea în exterior (art. 173). Dar având în vedere că această construcție este echipată cu
sistem de alarmare în caza de incendiu se aplică aliniatul (2) c onform căruia în clădirile în care
utilizatorii aflați la diferite niveluri pot observa incendiul în același timp, îndreptându -se simultan
spre scări, lățimea se determină după numărul de fluxuri ce provin din nivelul cel mai populat, la care
se adaugă pen tru fiecare din celelalte niveluri, lățimea necesară pentru evacuarea a 25% din
persoanele aflate la nivelul respectiv.5
– Numărul de fluxuri de evacuare care trebuiesc evacuate:
Demisol:
F = N/C = 17/ 70 pers. = 1 flux
Parter :
F = N/C = 617/ 70 pers. = 9 fluxuri
Etaj 1:
F = N/C = 62/ 70 pers. = 1 flux
5 „Normativ de siguranță la foc a construcțiilor”, indicativ „P118 -99”
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
55
Etaj 2:
F = N/C = 53/ 70 pers. = 1 flux
Etaj 3:
F = N/C = 44/ 70 pers. = 1 flux
Etaj 4:
F = N/C = 35/ 70 pers. = 1 flux
Având în vedere dimensiunile stabilite prin proiect a cailor de evacuare, se poate aprecia faptul
că gabaritele proiectate ale căilor de evacuare, asigură evacuarea persoanelor.
g) iluminatul de siguranță, surse de alimentare cu energie electrică:
Având în vedere ca numărul de utilizatori ai constructiei evaluate, sup rafața spa țiilor respectiv
dotarea acestora cu instala ții de stingere si semnalizarea incendiilor, conf. Normativul I 7 – 2011
pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice, se impune obligativitatea dotarii constructiei
următoarele tipuri de instalații de iluminat de securitate:
– iluminat de securitate pentru evacuare, conf. art. 7.23.7. (timp de punere în functiune 5
secunde ; timp de funcționare 2 ore)
– iluminat de securitate împotriva panicii, conf. art. 7.23.9. (timp de punere în fun ctiune 5
secunde ; timp de funcționare 1 oră)
– iluminat de siguran ță pentru continuarea lucrului (in spațiul unde este amplasat ă centrala de
semnalizare a incendiilor; locul de amplasare butoane de ac ționare a componentelor din instala ția de
desfumare (tr ape desfumare, etc), conf. art. 7.23.5. (timp de punere în functiune 5sec.; timp de
funcționare – 3ore)
– iluminat de securitate pentru marcarea hidran ților interiori, conf. art. 7.23.9. (timp de punere
în functiune 5sec.; timp de funcționare – 1 oră)
– iluminat de siguran ță pentru interven ții (in spațiul unde este amplasata centrala termica),
conf. art. 7.23.6. (timp de punere în functiune 5 sec.; timp de funcționare – 2ore)
h) prevederea de dispozitive de siguranță la uși, cum ar fi dispozitive de aut oînchidere sau
închidere automată în caz de incendiu, bare antipanică etc. :
– ușile de acces în case de sc ări închise, spa țiul de depozitare cu suprafa ța mai mare de 36 mp
și la centrala termic ă, vor fi prevăzute cu dispozitive de auto închidere.
i) timpul de siguranță a căilor de evacuare și, după caz, a refugii lor:
– minim 90 minute.
j) marcarea căilor de evacuare:
– pentru evacuare, marcarea ieșirilor din încăperi, a traseului și a ieșirilor căilor de evacuare,
se va face cu instalație electrică pentru iluminat de securitate pentru evacuare, conf. prevederilor art.
7.23.7. din Normativul I 7 – 2011.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
56
B. Dacă este cazul, se precizează măsurile pentru accesul și evacuarea copiilor, persoanelor
cu dizabilități, bolnavilor și a altor categorii de persoane ca re nu se pot autoevacua în caz de incendiu:
Obiectivul evaluat, este destinat în general tuturor persoanelor indiferent de vârst ă sau starea
de san ătate, considerându -se faptul că în general acestea au capacitate de autoevacuare. Copiii
respectiv, persoane le cu dizabilități, bolnavii sau alte categorii de persoane care nu se pot evacua
singure în caz de incendiu, vor fi însoțite în permanență de parinți/ persoane adulte care vor asigura
evacuarea acestora sens în care accesul persoanelor invalide se va face doar în cadrul spațiilor situate
la parterul construcției.
C. Asigurarea condițiilor de salvare a persoanelor, a animalelor și evacuarea bunurilor pe
timpul intervenției:
– fiind asigurate mai multe căi de evacuare actiunea de intervenție se poate realiza simultan
cu cea de evacuare a persoanelor si bunurilor materiale, acțiunea simultană realizându -se funcție de
priorități și starea de pericol existentă în zona respectivă, întâietate acordându -se evacuarii
persoanelor;
– pentru adunarea persoanelor și bun urilor evacuate se stabilește loc de adunare la distanță de
siguranță de clădire, iar paza bunurilor evacuate se asigură de personalul de deservire care nu participă
la intervenție.
II.3.5. Securitatea forțelor de intervenție
A. Amenajările pentru accesul forțelor de intervenție în clădire și incintă, pentru autospeciale
și pentru ascensoarele de incendiu:
– accesul forțelor de intervenție se poate asigura prin ușile de la nivelul parterului clădirii;
– regimul de înălțime al clădirii nu impune echiparea cu asccensoare pentru intervenție.
B. Caracteristicile tehnice și funcționale ale acceselor carosabile și ale căilor de intervenție
ale autospecialelor, proiectate conform reglementărilor tehnice, regulamentului general de urbanism
și reglementărilor specifi ce de aplicare, referitoare la:
a) numărul de accese:
Obiectivului evaluat este asigurat cu accese auto, dupa cum urmează:
– acces din b -dul 1 Decembrie 1918, prin parcarea obiectivului la 2 fa țade ale cladirii evaluate;
b) dimensiuni/gabarite:
– acesul are gabarit de 7,00 m si are o lungime de 10,00 m
c) trasee:
– în incinta obiectivului se vor realiza alei carosabile pentru gabarit greu, accesibil
autospecialelor de intervenție și posibilități de acces la 2 fa țade ale cons trucției evaluate.
d) realizare și marcare:
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
57
Intrarea în incinta obiectivului evaluat si circula țiile carosabile din interiorul acestuia, prin
care se asigura accesul la cladiri si instala ții se marcheaz ă corespunzator si se mentin libere, indiferent
de se zon, practicabile, curate si libere de orice obstacole, cum ar fi: materiale, utilaje, ambalaje,
zăpadă si altele asemenea, care ar putea impiedica interven ția operativa pentru stingerea incendiilor.
Pentru adunarea persoanelor și bunurilor evacuate se stabilește loc de adunare la distanță de
siguranță de clădire, iar paza bunurilor evacuate se asigură de personalul de deservire care nu participă
la intervenție;
C. Pentru ascensoarele de pompieri se precizează:
a) tipul, numărul și caracteris ticile acestora: Nu este cazul conform celor prezentate anterior.
b) amplasarea și posibilitățile de acces, sursa de alimentare cu energie electrică de rezervă: În
cadrul proiectului s -a prevazut un generator de rezerva cu puterea de 20 Kw. În cadrul proie ctului
mai sunt amplasate si panouri solare cu acumulatori
c) timpul de siguranță a ascensoarelor de pompieri: Nu este cazul conform celor prezentate
anterior.
II.4. Echiparea și doatarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor
A. Nivelul de e chipare și dotare cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, conform
prevederilor normelor generale de apărare împotriva incendiilor, a normelor specifice de apărare
împotriva incendiilor, precum și a reglementărilor tehnice specifice:
A.1. Inst alații de stingere.
Conform normativului P118/2 -2013, art. 4.1, este obligatorie echiparea cu hidranți interiori
de incendiu.
Conform normativului P118/2 -2013 art 6.1. este obligatorie echiparea cu hidranți exteriori
de incendiu.
A.2. Mijloace de primă i ntervenție la incendii:
Conform anexei nr. 6 din Normele generale aprobate cu O.M.A.I. nr. 163/ 2007 corelat cu art.
6, alin (2), art. 8 și art. 26, alin (1) din O.M.A.I. nr. 138/2015, se asigură următoarea dotare cu
mijloace de primă intervenție la incen dii:
– stingătoare manuale cu pulbere tip P6 – 1 buc la 250 mp, dar minim 2 pe nivel.
– 2 Panouri PSI exterioare cu următorul complet de dotare: materiale pentru utilizarea
hidrantilor exteriori (1 hidrant portativ, 1 cheiae hidrant, 1 distribuitor, 3 fu rtune tip B, 8 furtune tip
C; 2 tevi tip C; 1 teava tip B; chei de reacord, etc.)
– stingătoare manuale cu pulbere, tip P 6 – 2 buc
– rangă metalică – 2 buc
– topor psi – 2 buc
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
58
– lopată – 2 buc
– căngi cu coadă lungă – 2 buc
– ladă de nisip de 0,5 mc – 1 buc
B. Pentru sistemele, instalațiile și dispozitivele de detectare, semnalizare și alarmare la
incendiu se specifică:
a) gradul de acoperire, zonele de detectare și alarmare la incendiu:
Conform art. 3.3.1., alin 1, din Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor,
Partea a III -a – Instalații de detectare, semnalizare si avertizare, indicativ P118/3 -2015, este
obligatorie echiparea cu instalație de semnalizare incendii. Acestea vor fi cu acoperire totală si se va
realiza în baza unui proiec t intocmit de personal atestat.
b) tipul detectoarelor, declanșatoarelor manuale, dispozitivelor de alarmare și parametrii
funcționali specifici instalațiilor respective:
Instalația de semnalizare a incendiului va fi un ansamblu complex, compus din declanș atoare
manuale de alarmă (butoane de semnalizare) și detectoare automate amplasate în toate spa țiile
evaluate. Tipul componentelor instala ției se va stabili prin proiectul de specialitate avandu -se în
vedere geometria spa țiilor protejate, natura materialel or combustibile existente, posibilele efectele
ale instalațiilor utilitare; condițiile ambientale din încăperile supravegheate; posibilitatea declanșării
unor alarme false, etc.
C. Pentru sistemele, instalațiile și dispozitivele de limitare și stingere a incendiilor se
specifică:
a) tipul și parametrii funcționali: stingere cu apă, gaze/aerosoli, spumă, pulberi; acționare
manuală sau manuală și automată; debite, intensități de stingere și stropire, cantități calculate de
substanță de stingere, concentrații de stingere proiectate pe durată de timp normată, presiuni, rezerve
de substanță de stingere, surse de alimentare etc. :
C.1. Stingere cu apă.
Instalație de hidranți interiori
Conform normativului P118/2 -2013, art. 4.1 este obligatorie echiparea cu hidran ți interiori de
incendiu. Echiparea cu hidranți interiori se va face asigurandu -se protejarea cu 2 jeturi simultane,
conform P118/2 -2013 art. 4.37.
Breviar de calcul hidranți interiori
Dimensionarea instalațiilor de stingere a incendiilor cu hidranți inter iori se face conform
P118/2 -2013
– Numărul de jeturi în funcțiune simultana în acelasi punct: 2
– Lungimea minima a jetului compact : Ic = 10,0 m.;
– Debitul de calcul al instalației : Qih = 4,2 l / sec.(anexa nr.3, col. 4)
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
59
Fig. II.2. Schemă hidranți int eriori
Hidranții interiori vor fi echipați cu furtun plat de 20 m lungime conform P118/2 -2013 art
4.18 și SR EN 671 -2. Lungimea jetului compact la ~4bar presiune de utilizare este de 10m cu un
ajutaj de 12mm.
Conform P118/2 -2013 art. 4.22 hidranții interi ori vor avea suportul de furtun plat –
tambur.Tamburul trebuie să se rotească în jurul axei sale în așa fel încât să permită desfășurarea liberă
a furtunului. Tamburul interior trebuie să aibă diametrul minim de 70 mm, cu o fantă largă de cel
puțin 20 mm în care se așează cuta mediană din lungul furtunului.
Conform P118/2 -2013 art. 4.27. reteaua interioara de alimentare a hidrantilor va fi de tip
inelara. În distribuitorul rețelei de alimentare cu apă se prevede o conductă cu Dn 100 mm cu robinet
de închi dere, ventil de reținere și două racorduri fixe având cuplaj Storz cu diametrul de trecere de
65 mm pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu.
Conform P118/2 -2013 art. 4.28. rețelele inelare de conducte se prevăd cu robinete astfel încât,
în caz de avarii, să nu se întrerupă funcționarea a mai mult de 5 hidranți pe un nivel al clădirii.
Robinetele de pe rețelele inelare se montează la înălțimea de maximum 1,8 m față de nivelul
pardoselii curente, sigilate în poziție normal deschis, dacă nu sunt pr evăzute cu dispozitive de
acționare de la distanță.
Conform P118/2 -2013 art. 4.23. cutiile trebuie prevăzute cu o ușă și pot fi echipate cu o
încuietoare. Cutiile care pot fi zăvorâte, trebuie prevăzute cu un dispozitiv de deschidere în caz de
urgență care să fie protejat cu ajutorul unui material transparent, care să poată fi spart cu ușurință.
Robinetul de închidere cu supapă înșurubat până la capăt, trebuie poziționat astfel încât să permită
rămânerea a cel puțin 35 mm spațiu liber în jurul diametrului e xterior a roții de manevră. Dacă
dispozitivul de deschidere în caz de urgență este protejat printr -un geam frontal, acesta trebuie să
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
60
poată fi spart cu ușurință, fără a exista riscul de a lăsa bucăți sau corpuri ascuțite care să poată provoca
rănirea celor care acționează dispozitivul de deschidere în caz de urgență. Ușile cutiilor trebuie să se
deschidă cu minimum 170° pentru a permite furtunului să fie mișcat liber în toate direcțiile. Pentru
anumite condiții climatice este necesar să se prevadă cutia cu găuri cu ventilare corespunzătoare.
Conform P118/2 -2013 art. 4.14., robinetul hidrantului de incendiu, împreună cu echipamentul
de serviciu format din furtun, tamburul cu suportul său și dispozitivele de refulare a apei, se montează
într-o cutie specială, amplasată în nișă sau firidă în zidărie, la înălțimea de 0,80 m … 1,50 m de la
pardoseală.
Conform P118/2 -2013 art. 4.15., nișele hidranților de incendiu interiori nu trebuie să
străpungă pereții rezistenți la foc, pe cei care despart încăperi cu risc de incendiu diferit sau care
delimitează căi de evacuare. În cazul în care se montează în nișă, rezistența la foc a peretelui, după
montarea nișei, trebuie să rămână neschimbată.
Conform P118/2 -2013 art. 4.26. la realizarea rețelelor instalațiilor interioare de apă pentru
incendiu, se folosesc numai conducte metalice.
Timpul teoretic de funcționare a hidranților interiori este, în baza P118/2 -2013 art. 4.35 aliniat
d), de 10 minute.
Necesarul de ap ă pentru funcționarea hidranților interiori este de 4,2 l/s x 600s = 2520 l = 2,52
mc.
Conform P118/2 -2013 art. 4.24, art. 4.2.5. si art. 4.47. alimentarea cu apă a hidranților de
incendiu interiori se face din reteau localiatii, aceasta asigurand în perma nenta apa la parametrii
tehnici mentionati mai sus – debit si presiune.
În conformitate cu prevederile normativului P118/2 -2013 art 6.1., s -a prevăzut cu instalații
de stingere cu hidranți exteriori subterani, Dn = 80 (pe rețea cu Dn=100 mm) SR EN 14384 s au SR
EN 14339 ;
Volumul clădirii = 18.856 mc. debit de intervenție la exterior de 15 l/s (conform anexa 7 –
P118/2 -2013).
Pentru a satisface acest debit sunt amplasați hidranți subterani exteriori de incendiu pentru a
atinge orice punct al clădirii cu ce i 15 l/s. Hidranții sunt amplasati la minimum 5 m de clădire. Pentru
bună rigidizare a hidranților aceștia sunt amplasați pe un bloc de beton. Poziția hidranților va fi
marcată corespunzător P118/2 -2013 art. 6.12 si SR ISO 3864/1,2,3,4 și ISO 7010.
Confor m P118/2 -2013 art. 6.18. hidranții de incendiu subterani prin construcție trebuie să
permită racordarea hidrantului portativ prin rotire spre dreapta, standard de referință STAS 698 -86 și
a hidrantului portativ cu robinete, standard de referință STAS 697 -82. Acționarea hidranților de
incendiu subterani trebuie să se realizeze cu ajutorul cheii pentru hidranți, standard de referință STAS
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
61
696-80 sau de alte dispozitive nedemontabile, montate pe hidrant. Garnitura tijei hidrantului subteran
trebuie să fie conf orm STAS 7277 -86 sau SR 7278:1999 sau cu reglementări echivalente.
Necesarul de ap ă pentru funcționarea hidranților exteriori este de 15 l/s x 10800 s = 162000 l
= 162 mc. Timpul normat de funcționare al instalației de incendiu este 3 ore (180 min) conform
P118/2 -2013 art. 6.19 lit. b).
Lungimea furtunului va fi de maxim 120m lungime (intervenție directă) P118/2 -2013 art. 6.8.
Conform P118/2 -2013 art. 4.24, art. 4.2.5. si art. 4.47. alimentarea cu apă a hidranților de
incendiu exteriori se face din reteau localiatii, aceasta asigurand în permanenta apa la parametrii
tehnici men ționați mai sus – debit si presiune.
b) timpul normat de funcționare:
Timpul de funcționare a hidranților interiori este de 10 minute, conf. P118/2 -2013 art. 4.35.
Timpul de funcționa re al instalației de hidranti exteriori de incendiu este 180 minute, conf.
P118/2 -2013 art. 6.19.
c) zonele, încăperile, spațiile, instalațiile echipate cu astfel de mijloace de apărare împotriva
incendiilor:
Echiparea cu hidranți interiori se va face asf el încât fiecare punct din spa țiile evaluate sa aiba
asigurat protejarea cu 2 jeturi simultane, conf. P118/2 -2013 art. 4.37.
Întreg exteriorul constructiilor care alcatuiesc compartimentul de incendiu evaluat trebuiesc
asigurate cu posilitatea stingerii din exterior, debitul satisfacator fiind de minim 15 l/s conf. anexa 7
– P118/2 -2013.
D. Pentru stingătoare, alte aparate de stins incendii, utilaje, unelte și mijloace de intervenție
se specifică:
a) tipul și caracteristicile de stingere asigura te:
Conf. art. 8 din O.M.A.I. nr. 138/2015 alegerea tipurilor de stingătoare de incendiu este
determinată, în principal, de riscul de incendiu identificat, natura materialelor combustibile,
importanța și valoarea zonelor protejate, posibilitățile de propag are a incendiului, compatibilitatea
agentului de stingere cu clasele de incendiu, proprietățile dielectrice ale agentului de stingere și
condițiile de temperatură ambiantă.
Conf. art. 6 din O.M.A.I. nr. 138/2015 clasele de incendiu posibile a fi inițiate s i dezvoltate
în spa țiile evaluate sunt:
– clasa A: incendii de materiale solide, în general de natură organică, a căror combustie are
loc în mod normal, cu formare de jar;
– clasa B: incendii de lichide sau solide lichefiabile;
– clasa C: incendii de ga ze;
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
62
Pentru incendiile de clasa A; clasa B si clasa C se va asigura stingătoare de incendiu cu agent
de stingere Pulbere ABC presurizate P6.
b) numărul și modul de amplasare în funcție de parametrii specifici: cantitatea de materiale
combustibile/volumul de lichide combustibile, suprafața, destinația, clasa de incendiu etc:
Necesar minim:
demisol: 6 buc P6
parter: 10 buc P6
etaj 1: 3 buc P6
etaj 2: 3 buc P6
etaj 3: 3 buc P6
etaj 4: 3 buc P6
pod: 4 buc P6
2 Panouri PSI exterioare cu următorul complet de dotare:
materiale pentru utilizarea hidrantilor exteriori (1 hidrant portativ, 1 cheiae hidrant, 1
distribuitor, 3 furtune tip B, 8 furtune tip C; 2 tevi tip C; 1 teava tip B; chei de reacord, etc.)
stingătoare manuale cu pulbere, tip P 6 – 2 buc
rangă met alică – 2 buc
topor psi – 2 buc
lopată – 2 buc
căngi cu coadă lungă – 2 buc
ladă de nisip de 0,5 mc – 1 buc
Stingătoarele se amplasează în locuri ușor accesibile pentru intervenție în caz de incendiu –
lângă căile de acces – evacuare;
Acestea se vor mont a la înălțime de 1,4 m de pardoseală. Stingătoarele se fixează bine de
elementele de construcție pentru a nu împiedica evacuarea persoanelor.
Modul de funcționare: manual.
II.5. Condiții specifice pentru asigurarea intervenției în caz de incendiu
În funcț ie de categoria de importanță a construcției, tipul acesteia, riscurile de incendiu,
amplasarea construcției sau a amenajării, se specifică:
a) sursele de alimentare cu apă, substanțele de stingere și rezervele asigurate:
Alimentarea cu ap ă a instala țiilor de stingere precum si a masinilor pentru stingerea de
incendii se realizeaza din reteaua de alimentare cu ap ă a localita ții.
b) poziționarea racordurilor de alimentare cu energie electrică, gaze și, după caz, alte utilități:
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
63
Bransamentul electric va fi pr oiectat si executat de societatea de distributie, în baza unui
contract incheiat direct intre beneficiar si societatea de distributie energie electrica. Conform
reglementarilor legale, firida de bransament FB se amplaseaza la limita de proprietate, pe supo rt
metalic sau pe un stalp al imprejmuirii.
Firida de bran șament se racordeaz ă la priza de impam ântare a obiectivului.
branșametul electric se realizeză în firida exterioară, amplasată în exterior, pe suport
incombustibil, și protejată corespunzător la int emperiile mediului exterior. În firida de branșament,
se montează și întrerupătorul general;
tabloul electric de distribuție principal se amplasează în afara spațiilor publice.
tablourile secundare pe nivel se amplasează pe holurile de circulație, la loc u șor accesibil, cu
circuite independente pentru iluminat și prize.
tablourile electrice vor fi marcate cu indicatoare de securitate conform STAS 297/2;
în interior, pe ușa fiecărui tablou, se vor afișa schemele monofilare ale circuitelor de
alimentare.
Alimentarea cu ap ă se face din reteaua localitatii.
c) date privind serviciul privat pentru situații de urgență, conform criteriilor de performanță:
In conformitate cu prevederile art. 7 din O.M.A.I. nr. 96/2016, se impune obligativitatea
constituirii un ui serviciu privat pentru situatii de urgenta. Acest serviciu va fi de categoria I (C1),
format dintr -un șef serviciu, compartiment pentru prevenire sau specialiști pentru prevenire și o
echipă specializată (pe stingere incendii). Organizarea serviciului, inadrarea, avizarea si functionarea
acestuia se va face în stricta concordanta cu prevederile Criteriilor de performanță privind
constituirea, încadrarea și dotarea serviciilor voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență
– aprobate prin O .M.A.I. nr. 96/2016.
d) zonele, încăperile, spațiile în care se găsesc substanțele și materialele periculoase și pentru
care sunt necesare produse de stingere și echipamente speciale cu menționarea cantităților și a stării
în care se află, precum și tipul echipamentului individual de protecție a personalului:
Obiectivul nu are zone sau încăperi în care se află materiale periculoase, astfel încât nu se
impun măsuri speciale de prevenire și stingere a incendiilor.
II.6. Măsuri tehnico -organizatorice
A. Condi țiile și măsurile necesar a fi luate, potrivit reglementărilor tehnice, în funcție de
situația existentă:
La terminarea lucrărilor de execuție, recepție și punere în funcțiune, beneficiarul împreună cu
proiectantul va definitiva cartea tehnică a construcți ei, care a fi păstrată de beneficiar și în care vor fi
consemnate eventualele intervenții pe toată durata de existență.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
64
După definitivarea lucrărilor de construcții și instalații utilitare, înaintea dării în folosință,
toate acestea vor fi verificate și în cercate obligatoriu, conform prevederilor documentației sau cărților
tehnice.
Toate aceste probe și testări vor fi executate și pentru instalațiile și mijloacele de prevenire și
stingere a incendiilor.
B. Modul de încadrare a construcției sau amenajării în nivelurile de performanță prevăzute de
reglementările tehnice și, după caz, se stabilesc măsuri pentru îmbunătățirea parametrilor și a
nivelurilor de performanță pentru securitatea la incendiu, după caz:
Construcția proiectată se încadrează în nivelurile de performanță prevăzute de reglementările
tehnice.
Soluțiile constructive și de echipare cu instalații utilitare, corespund cerințelor investitorului
și sunt compatibile destinației, și capacității obiectivului. Orice modificare pe timpul execuției, se va
face numai cu acordul proiectantului.
Toate dispozițiile de șantier pentru intervenții în afara proiectului vor fi date de proiectant,
vor fi supuse verificatorilor de proiecte atestați pentru cerințele de calitate stabilite inițial.
De asemenea, dispoziț iile de șantier vor avea acordul scris al beneficiarului / investitorului /
administratorului / managerului de proiect.
Scenariul de securitate la incendiu se include în documentația tehnică și se păstrează de către
investitori, pe toata durata de existenț ă a construcției, actualizându -se periodic în funcție de
modificările intervenite.
Scenariile de securitate la incendiu își pierd valabilitatea atunci când nu mai corespund
situației pentru care au fost întocmite.
C. Condițiile sau recomandările care trebu ie avute în vedere la întocmirea documentelor de
organizare a apărării împotriva incendiilor, aferente construcției ori amenajării respective:
Conform prevederilor art. 19, lit. c) din legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor, cu modificăr ile si completările ulterioare, beneficiarul investitiei are obligația de a stabili,
prin dispoziții scrise, responsabilitățile și modul de organizare pentru apărarea împotriva incendiilor
în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte ori apar modificări ș i să le aducă la cunoștință salariaților,
utilizatorilor și oricăror persoane interesate.
Conținutul organiz ării activitatii de ap ărare împotriva incendiilor este reglementat prin
normele generale de ap ărare împotriva incendiilor aprobate prin O.M.A.I. nr. 163/2007.
Organizarea apărării împotriva incendiilor presupune:
a) stabilirea structurilor cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor;
b) elaborarea, aprobarea si difuzarea actelor de autoritate: decizii, dispozitii, hot ărari si alte le
asemenea, prin care se stabilesc raspunderi pe linia ap ărarii împotriva incendiilor;
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
65
c) elaborarea, aprobarea si difuzarea documentelor si evidentelor specifice privind apararea
împotriva incendiilor;
d) organizarea ap ărării împotriva incendiilo r la locurile de munca;
e) planificarea si executarea de controale proprii periodice, în scopul depist ării, cunoasterii
si inl ăturarii oricaror st ări de pericol care pot favoriza ini țierea sau dezvoltarea incendiilor;
f) analiza periodic ă a capacit atii de ap ărare împotriva incendiilor;
g) elaborarea de programe de optimizare a activita ții de aparare împotriva incendiilor;
h) îndeplinirea criteriilor si a cerin țelor de instruire, avizare, autorizare, atestare, certificare,
agrementare, prevazute de actele normative în vigoare;
i) realizarea unui sistem operativ de observare si anuntare a incendiului, precum si de
alertare în cazul producerii unui astfel de ev eniment;
j) asigurarea function ării la parametrii proiecta ți a mijloacelor tehnice de ap ărare împotriva
incendiilor;
k) planificarea interven ției salaria ților, a populatiei si a fortelor specializate, în caz de
incendiu;
l) analizarea incendiil or produse, desprinderea concluziilor si stabilirea imprejurarilor si a
factorilor determinanti, precum si a unor masuri conforme cu realitatea;
m) reglementarea raporturilor privind apararea împotriva incendiilor în relatiile generate de
contracte/con ventii;
n) asigurarea formularelor tipizate, cum sunt permisele de lucru cu focul, fisele de instruire.
II.7. Concluzii
După cum putem observa, scenariul de securitate la incendiu cuprinde informații generale dar
și de detaliu cu privire la construcț ie, instalațiile care deservesc construcția, destinația clădirii și cum
influențează acest lucru securitatea la incendiu, amplasamentul acesteia, riscurile existente, etc.
Hotelul ales ca studiu, conform scenariului de securitate la incendiu, raspunde și r espectă toate
normativele și legile în vig oare cu privire la proiectarea și exploatarea construcției sau a instalațiilor
aferente care deserves c obiectivul.
Scenariul de securitate la incendiu se include în documentația tehnică a construcției și se
păstrea ză de catre utilizatori pe toată durata de existenta a acesteia. Scenariul de securitate la incendiu
se actualizează periodic în funcție de modificările intervenite pe parcursul exploatării. În conformitate
cu prevederile Legii nr.10/95 beneficiarul este o bligat să asigure verificarea proiectelor în toate fazele.
În scenariul de securitate la incendiu mai putem găsi și tipurile de riscuri care apar pentru
clădirea la care se referă scenariul respectiv, modul în care se execută evacuarea ocupanților,
informa ții deosebit de importante, pentru că aceste date sunt utilizate pentru a dispune măsurile
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
66
tehnico -organizatorice optime realizării unei securități la incendiu care să evite sau cel puțin să
diminueze pierderile de vieți omenești, cât și pagubele materiale .
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
67
CAPITOLUL III
PROIECTAREA UNEI INSTALAȚII DE DETECȚIE, SEMNALIZARE ȘI
AVERTIZARE LA INCENDIU
III.1. Date de identificare
Obiectiv: Hotel
Beneficiar: : S.C. BUCOVINA HOTEL S.R.L.
Adresa: STR.1 DECEMBRIE, MUNICIPIUL SUCEAVA, JUDET.SUCEAVA
III.2. Obiectul proiectului
III.2.1. Generalități
Acest capitol al lucrării prezintă detalii de proiectare și montaj pentru instalațiile de detecție,
semnalizare și avertizare incendiu, pentru un etaj al clădirii de birour i prezentată în scenariu de
securitate la incendiu din Capitolul II al lucrării.
Proiectul asigură realizarea unor instalații electrice de joasă tensiune de calitate
corespunzătoare. Urmărește satisfacerea exigențelor esențiale de calitate: rezistență și stabilitate,
siguranță în exploatare și siguranță la foc, sănătatea oamenilor și protecția mediului, potrivit
reglementărilor tehnice în vigoare privind calitatea în construcții.
III.2.2. Baza de proiectare
Proiectul se referă în exclusivitate la siste mul de avertizare al incendiului și nicidecum la
celelalte aspecte ale prevenirii respectiv stingerii incendiului ( cum ar fi de exemplu căile de acces,
de evacuare și intervenții sau preîntâmpinarea propagării incendiilor, sau rezistența la foc, etc.).
Proiectarea instalației de detecție, semnalizare și alarmare la incendiu s-a elaborat având la
bază următoarele documente:
• Scenariul de securitate la incendiu
• Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor partea a III -a- instalații de
detectare semnalizare si avertizare incendiu indicative P118/3 – 2015 modificat prin
Ordinul 6025/2018;
• Fișe tehnice ale dispozitivelor utilizate;
• Planuri de arhitectură.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
68
III.2. 3. Descrierea obiectivului
Clădirea studiată are regim de înălțime D+P+4E și este realizată din perspectiva claselor de
reacție la foc și de combustibilitate astfel:
– elementele de construcție structurale și de compartimentare de la nivelurile subterane
sunt alcătuite din beton armat (clasa A1/C0) ;
– elementele de construc ție structurale d e la nivelurile supraterane sunt alcătuite din
elemente din beton armat (clasa A1/C0) ;
– elementele de compartimentare de la nivelurile subterane și supraterane sunt
alcătuite din beton armat pentru nodurile centrale și din gips carton pe structură metalică (clasa
A1/C0) ;
– elementele de închidere exterioară din diafragme de beton armat și panouri casetă
din tablă cu vată mineraă rigidă (clasa A1/C0) ;
– elementele de tâmplărie exterioară din aluminiu sunt incombustibile (pereți cortină)
(clasa A1/C0) ;
– elemente de finisaj interior, din spațiile de birouri și din cele de circulație comună,
sunt incombustibile (clasa A1/C0) .
Clădirea care face obiectivul prezentului proiect are următoarele caracteristici:
A. Categoria de importanță a construcției (Conform Re gulamentului aprobat prin
H.G. nr. 766/1997 cu modificările ulterioare) : C ( normală)
B. Clasa de importanță (Conform Normativului P 100/2006) : III
C. Gradul de rezistență la foc (Conform Normativului P118/I -99): II
Instalația proiectată în acest capitol vizează parterul hotelului, acestea având suprafața de
2121,20 m2.
III.3. Descrierea instalației de detectare și avertizare la incendiu
III.3.1. Generalități
La elaborarea proiectului s -a ținut cont de destinația și structura obiectivului. Gradul de
acoperire cu instalații de detectare și semnalizare – acoperire totală (conform art. 3.3.2 din P118/3 –
2015 modificat prin Ordinul 6025/2018 ).
Sistemul de detectare convențională și de avertizare la incendiu a fost ales cu două zone de
detecție și este compus din detectoare de fum adresabile, butoane manuale de avertizare incendiu și
sirene.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
69
Detectoarele de fum sunt amplasate pe tavan precum și d easupra elementelor considerate
critice din punct de vedere al incendiilor, iar în cazul apariției fumului, aceste detectoare transmit un
semnal centralei de control și semnalizare în vederea avertizării incendiului.
De asemenea această lucrare prevede și instalarea unor declașatoare manuale de semnalizare
a incendiului, montate în apropierea căilor de acces în conformitate cu reglementările în vigoare. Ele
se vor amplasa conform proiectului, pe perete în poziție verticală , în locuri vizibile și ușor acces ibile
la o înălțime cuprinsă între 1,2 și 1,5 m (conform art. 3.7.13.3 din P118/3 -2015 modificat prin Ordinul
6025/2018 ) de pardoseală și în așa fel încât o persoană sa nu fie nevoită să parcurgă mai mult de 20
de metri până la cel mai apropiat buton (conf orm art. 3.7.13.1 din P118/3 -2015 modificat prin Ordinul
6025/2018 ), având în vedere că această clădire este una înaltă . Se vor prevedea trei sirene interioare
(conform art. 3.8.2.1 din P118/3 -2015 modificat prin Ordinul 6025/2018 ).
Cablul folosit va fi pe ntru alimentare, ignifug CYY – F 3×2,5 și cablu rezistent la efectele
focului un timp de 30 de minute: 2x2x0,8 JE -H(St)H Bd E30/FE180 pentru partea de detecție.
Cablurile se vor monta în tub flexibil ignifug sau tub rigid PVC ignifug.
Joncțiunile se vor e xecuta numai în cutiile de distribuție sau în interiorul dispozitivelor.
Alimentarea centralei se va realiza de la tabloul de distribuție printr -o siguranță , separat de
alți consumatori, independent de orice dispozitiv de separare general al clădirii.
Sursa tampon va fi format din doi acumulatori 12V/ 7Ah.
Centrala de detecție și avertizare la incendiu va fi amplasată în camera destinată dipeceratului
BMS de la parterul clădirii, care respectă prevederile art.3.9.2 din normativul P118/3 – 2015
modificat prin Ordinul 6025/2018 , astfel sistemul de detecție și avertizare la incendiu va fi
monitorizat permanent.
Toate elementele electronice ale sistemului de avertizare și semnalizare incendiu (centrala de
semnalizare, detectorii de fum, butoanele manuale de s emnalizare, sirenele) trebuie protejate în
timpul exploatării astfel încât sa nu fie acoperite și să fie permanent vizibile și accesibile.
III.3.2. Structura instalației
Instalația de detectare, semnalizare și avertizare incendiu prezintă următoarele părți
componente:
A. Un echipament de control și semnalizare în conformitate cu articolul 3.3.5 din
P188/3 -2015 care precizează că pentru o suprafața de 10.000 m2 trebuie prevăzut un echipament de
control și semnalizare (ECS). Având în vedere supafața etajului este de 2.786,82 m2 instalația este
prevăzută cu un singur ECS.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
70
Figura III. 1: Centrală adresabilă de incendiu.6
Spațiul în care se amplasează centrala tr ebuie să respectate toate condițiile de siguranță și de
mediu pentru funcționarea corectă a centralei de avertizare incendiu conform P118 – 3/2015
modificat prin Ordinul 6025/2018 capitolul 3.9.2:
– să fie amplasate cât mai aproape de centrul de greutate (centrul cel mai apropiat ca
amplasament de majoritatea echipamentelor deservite) al rețelei respective, asigurând un
grad de securitate corespunzător;
– să fie situat la parter, în spații ușor accesibile din exterior, în vecinătatea acceselor
de in tervenție ale pompierilor;
– să asigure posibilitatea de transport pe căile de acces ale echipamentelor (coridoare,
uși) corespunzător gabaritul și greutății acestora;
– să aibă posibilități de aerisire, condiții normale de temperatură și umiditate admise
pentru clădiri administrative, să fie ferite de praf și agenți corozivi, riscul de avariere
mecanică a echipamentelor să fie scăzut;
– să fie astfel realizate încât să împiedice propagarea din exterior a incendiilor,
exploziilor, trepidațiilor și a zgomotelor;
– să nu fie traversate de conducte principale ale instalațiilor utilitare (apă, canalizare,
gaze, încălzire etc). Sunt admise numai racorduri pentru radiatoarele din încăperile
respective;
– să nu fie amplasate sub încăperi încadrate în clasa U3 (AD4) conform normativului I
7;
– spațiile pentru echipamentele de control și semnalizare aferente instalațiilor de
semnalizare a incendiilor să fie prevăzute cu instalații de iluminat de siguranță pentru
continuarea lucrului;
6 Centrală adresabilă de incendiu, accesat iunie 2020 la adresa [ https://www.spy -shop.ro/centrala -de-incendiu –
adresabila -c-tec-xfp-502h -2-bucle -32-zone -126-adrese -bucla.html ]
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
71
– încăperile trebuie să fie prevăzute cu tablou electric separat, alimentat înaintea
întrerupătorului general – la o singura cale de alimentare – sau de pe bara cu tensiune
permanentă – la dublă alimentare.7
B. Detector optic de fum adresabil, Bentel FIRECLASS FC460P;
Figura III.2: Detector optic de fum.8
C. Detector de căldură adresabil, Unipos FD7120 ;
Figura III. 3: Detector de căldură.9
7 Normativ de securitate la incendiu a construcțiilor partea a III -a, indicative P118/3 -2015 modificat prin Ordinul
6025/2018 , articolul 3.9.2.
8 Detector optic de fum, accesat iunie 2020 la adresa [ https://www.eurosec.ro/detector -optic -de-fum-adresabil –
bentel -fireclass -fc460p.html ]
9 Detector optic de fum, accesat iunie 2020 la adresa [ https://www.eurosec.ro/detector -optic -de-fum-adresabil –
bente l-fireclass -fc460p.html ]
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
72
D. Butoane manuale de incendiu adresabile de tip Eaton CBG370S
Figura III. 4 : Declanșator manual de incendiu.10
E. Unitate adresabilă de avertizare acustică (sirenă interioară de incendiu) de tip Eaton
produs de Eaton Cooper Fire , corespunzător standardului EN54 -3;
Figura III. 5: Unitate adresabilă de avertizare acustică.11
F.acumulator Yuasa 12V -7Ah- 2 buc.
Figura III. 5 : Acumulator Yuasa.12
10 Declanșator manual de incendiu, accesat iunie 2020 la adresa [ https://www.proidea.ro/robert -bosch -srl-
22859 2/declansatoare -manuale -alarma -adresabile -bosch -355558.shtml ].
11 Unitate adresabilă de avertizare acustică, accesat iunie 2020 la adresa [ http://www.ssc.ro/alarma –
incendiu/antiincendiu -eaton/sirena -adresabila -de-interior -eaton ].
12 Acumulator Yuasa, accesat iunie 2020 la adresa [https://www.e -acumulatori.ro/acumulatori/acumulator -vrla-
yuasa -12v-7ah.html ].
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
73
Sistemul de detectare și avertizare incendiu este compus din următoarele elemente:
Tabel III.1. Elemente sistem detecție și avertizare incendiu
Nr.crt. Denumire element Tip Cant. UM
1. Centrală de incendiu cu 2 bucle C-Tec XFP 502H 1 Buc.
2. Detector optic de fum adresabil Bentel FIRECLASS
FC460P 47 Buc.
3. Detector de căldură adresabil Unipos FD7120 3 Buc.
4. Butoane manuale de incendiu adresabile Eaton CBG370S –
Callpoint 10 Buc.
5. Unitate adresabilă de avertizare acustică
(sirena interioară de incendiu) Eaton CAS381 8 Buc.
6. Acumulator centrală 12V-7Ah 2 Buc.
7. Cablu antiincendiu 2*2*0,8 180 ml
8. Cablu alimentare 3*2,5 20 ml
8. Tub flexibil ignifug cu diametrul de 16
mm, inclusiv accesoriile Dietzel Φ 16 mm 180 ml
9. Țeavă oțel 18*1,2 10 ml
III.3. 3. Calculul energetic al instalației.
Tabel I II.2. Calcul energetic instalație
Nr.
crt. Echipament Tensiune
alimentare Consum/buc
(mA) Nr.
buc Consum total
(mA)
de
bază rezervă
veghe alarmă veghe alarmă
1 Centrală de
incendiu cu 2
bucle 24 V
cc 24 V cc
90 90 1 90 90
2 Detector optic
de fum
adresabil 24 V
cc 24 V cc
0,022 5 47 1,04 235
3 Detector de
căldură
adresabil 24 V
cc 24 V cc
4 6 3 12 18
4 Butoane
manuale de 24 V
cc 24 V cc
0 0,25 10 0 2,5
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
74
incendiu
adresabile
4 Unitate
adresabilă de
avertizare
acustică (sirenă
interioară de
incendiu) 24 V
cc 24 V cc
0,32 6 8 2,56 48
TOTAL CONSUM (mA) 105,6 393,5
Conform SR -EN 54 -4, durata de funcționare pe sursa de rezervă minimă este de 48 h (în Stand
By), urmate de 30 de minute în stare de alarmă. Sursa de alimentare de bază trebuie să asigure
încărcarea sursei de rezervă la 80 % din capacitatea acesteia în 24 h și la 100% în 48 h.
𝑄𝑎𝑐=𝐼𝑠𝑣∗𝑇𝑠𝑣+𝐼𝑠𝑎∗𝑇𝑠𝑎 III.1
Qac = ( 105,6 mA x 48 h ) + (3 93,5 mA x 0,5 h ) =
ssssssssssssss =5068,8 mAh + 196,75 mAh = 5265,55 mAh = 5,3 Ah. III.2
La calculul autonomiei se va lua în considerare funcționarea normal a sistemului până la
scăderea cu 86% a capacității acumulatorului . Se vor instala doi acumulatori de 12V/ 7 Ah pentru a
asigura tensiunea de 24 V de back -up necesară centralei.
𝑇𝑠𝑣=(0,8∗𝐶)/𝐼𝑠𝑣 III.3
Tsv = (0.8 x 7)/0, 105 = 53,33 h. III.4
Această capacitat e permite funcționarea numai în stare de alarmă:
𝑇𝑠𝑎=(0,8∗𝐶)/𝐼𝑠𝑎 III.5
Tal = (0.8 x C)/I al = (0.8 x 7)/0,3 93 = 14,24 h. III.6
Isv- intensitatea în stare de veghe;
Isa- intensitatea în stare de veghe;
Tsv- timp funcționare a sistemului în stare de veghe;
Tsa- timp funcționare a sistemului în stare de alarmă;
C-capacitate acumulator.
Autonomia Sistemului:
Timp funcționare a sistemului în stare de veghe: T sv = 53,33 h.
Timp funcționare a sistemului în stare de alarmă: T al = 14,24 h.
Sursa tampon este formată din acumulatori – 2*12V/7 Ah.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
75
III.3. 4.Date tehnice
Centrala de incendiu C -Tec XFP 502H cu două bucle:
– temperatura de operare: -1șC până la +40 șC.
– umiditatea relativă maximă : 95%.
– curentul maxim : 680 mA.
– frecvența : 50/60 Hz.
– lungimea maximă a lungimii cablului unei bucle : 1000 m.
– numărul maxim de zone : 32.
Detector optic de fum adresabil, Bentel FIRECLASS FC460P:
– temperatura de operare: -25șC până la +70 șC.
– umiditatea relativă maximă : 95%.
Detector de căldură adresabil Unipos FD7120 :
– temp. de operare: -10 șC până la +55 șC.
– umiditatea relativa: 95% .
Butoane manuale de incendiu adresabile:
– temperatura de operare: -10șC până la +55 șC.
– clasă de protecție : IP 65.
– umiditatea relativă maximă : 93%.
– tensiune de lucru : 17 – 32 V.
Unitate adresabilă de avertizare acustica (sirena interioară de incendiu):
– temperatura de operare: -10șC până la +55 șC.
– clasă de protecție : IP 66.
– umiditatea relativă maxi mă : 95%.
– tensiune de lucru : 17 – 32 V.
Acumulatori:
– tensiune 12 V.
– capacitate 7 Ah.
– curent de pornire 270 A.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
76
Circuite:
Rețeaua de cabluri între echipamentele instalației de detecție, semnalizare și avertizare la
incendiu va fi realizată cu cablu de tip 2x2x0,8 JE -H(St)H Bd E30/FE180 pentru partea de detecție,
iar alimentarea cu energie electrică cu cablu de energie tip CYY – F 3×2,5. Centrala de incendiu se
va cone cta obligatoriu la împământare (rezistența maximă de 1 Ohm). Trecerile prin pereții RF vor
fi realizate cu elemente omologate pentru a păstra integritatea RF.
III.3. 5. Condiții tehnice de montare
III.3. 5.1. Centrala de detecție și semnalizare la incendiu
Rolul centralei ( CAI)
Centrala (CAI) are rolul de a :
– asigura supravegherea st ării de funcționare a detecto arelor ;
– identific ă starea de alarmă și de a procesa mesajele;
– indic ă semnalele de avertizare acustică și optică.
– indic ă locul inițierii detectorului.
Amplasarea centralei (CAI)
Centrala de detectare și avertizare incendiu va fi poziț ionată în camera destinată dispeceratului
BMS care este în prealabil pregătit în acest scop. Spațiul ECS trebuie prevăzut cu instalații de iluminat
de siguranță pentru continuarea lucrului. Această încapere este prevăzută cu minimum de prize 1 -2
16A-230V p entru lămpi portabile și unelte portabile, iar alimentarea acestora se face din tabloul
electric de securitate la incendiu al clădirii.
Alimentarea la avarie
În condițiile în care alimentarea de la rețeua de 230 Vcc va fi întreruptă, centrala se va alimenta
automat, prin comutare, de la acumulatorii dimensionați și prevăzuți în acest sens. Acumulatorii
centralei vor asigura o autonomie de funcționare a acestora în regim de veghe de minim 60,86 h,
respectiv 15,26 h în stare de alarmă.
III.3. 5.2. Detec toare de incendiu
Aceste detectoare au fost alese tocmai datorită suprafeței mari care este deservită de către
instalație fiind recomandate pentru astfel de spații cele adresabile. Senzorii de fum optic adresabili se
vor amplasa conform planului din proiec t pentru a cuprinde cât mai optim zonele care intră sub
incidența articolelor din normativul P188/3 -2015 modificat prin Ordinul 6025/2018 .
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
77
Rolul detectoarelor de fum în sistem
Detectoarele de fum au rolul de a sesiza în timp scurt apariția unui focar de incendiu cu
degajare de fum într -un perimetru (incintă, interior) protejat, fiind sensibili la particulele ce alcătuiesc
fumul.
Rolul detectoarelor de căldură în sistem
Detectoarele de căldură sunt în general considerate cel mai puțin sensibile dintre toat e tipurile
de detectoare. Un detector de căldură semnalizează atunci când flăcările ating aproximativ o treime
din distanța de la baza focului la tavan.
Amplasarea, caracteristicile spațiilor protejate și stabilirea numărului de detectoare
Spațiul analizat va fi echipat cu detectoare de fum si de căldură adresabile . De asemenea,
încăperea în care este montată centrala de incendiu trebuie prevăzută cu detector pentru semnalizarea
apariției incendiului.
La alegerea optimă a numărului de detectoare se au în ve dere următorii parametri:
▪ suprafața încăperii;
▪ profilul tavanului sau al acoperișului;
▪ înălțimea spațiilor protejate;
▪ dispunerea ferestrelor și/sau a găurilor de ventilație;
▪ caracteristici constructive specifice ale clădirii;
▪ natura materialului combustibil care poate fi sursa de incendiu.
În vederea determinării numărului de detectoare pentru fiecare încapere s -au analizat incintele
din punct de vedere al geometriei acestora respectând forma de calcul indicată în anexa din normativul
P118/3 -2015 modificat prin Ordinul 6025/2018 .
Prin analiza planului de arhitec tură s-au urmat următorii pași pentru amplasarea detectoarelor :
Pasul 1:
Stabilirea încadrării în valorile limită, conform Tab. 3.3 din P118/3 -2015 modificat prin
Ordinul 6025/2018 :
– având în vedere că înălțimea spațiului studiat este de 5m , în același timp mai mică decât
valoarea de 12 m indicată în normativ, permite utilizare a detectoarelor de fum;
Pasul 2:
Stabilirea ariei de detectarea a unui detector instalat la înălțimea dată.
Locurile unde sunt montate detectoarele de fum au diferite arii, Tab. 3.3 din P118/3 -2015
modificat prin Ordinul 6025/2018 stabileste aria maximă pr otejată asfel: la o arie a incaperii ≤ 80 m2,
inălțimea ≤ 12 m și unghiul de înclinare față de orizontală al tavanului ≤ 20ș aria maximă protejată
este 80 m2 iar la o arie a incaperii ≥ 80 m2, inălțimea ≤ 6 m și unghiul de înclinare față de orizontală
al tavanului ≤ 20ș aria maximă protejată este 60 m2.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
78
În bucatăria hotelului se vor monta detectoare de căldură care conform Tab. 3.3 din P118/3 –
2015 modificat prin Ordinul 6025/2018 vor avea ara maximă protejată de 20 m2 deoarece încăperea
are o suprafa ța mai mare de 30 m2 înalțimea ≤ 6 m iar unghiul de înclinare față de orizontală al
tavanului ≤ 20ș.
Pasul 3:
Stabilirea numărului minim de detectoare care acoperă complet suprafața incintei.
Deci, conform art. 3.7.1.5 din P118/3 -2015 modificat prin Ordinul 6025/2018 fiecare cameră
supravegheată trebuie să conțină cel puțin un detector, vom amplasa în fiecare spațiu câte un detector
(excepție făcând, conf. art 3.3.3, alin 1, spațiile sociale – baia).
Detectoarele s -au ampl asat astfel încât să se acopere toată suprafața studiată, fiecare detector
de fum deservind o suprafață de maxim 60 m2 și fiecare detector de căldură deservind o suprafață de
maxim 30 m2 iar distanța maximă orizontală de la un punct al tavanului la cel mai apropiat detector
de fum să nu depășească 5,7 m conform Tabelului 3.4 din P118/3 -2015 modificat prin Ordinul
6025/2018.
De obicei, se va urmării crearea de diviziuni egale ale suprafeței (amplasarea uniformă a
detectoarelor), pentru o verificare mai ușoară a distanțelor pe orizontală dintre cel mai îndepărtat
punct și detector. În cazul analizat au fost amplasa te 47 de detectoare de fum și 3 detectoare de
căldură .
Pasul 5:
Verificarea distanței maxime a unui punct oarecare al tavanului până la cel ma i apropiat detector, în
raport cu suprafața acoperită. Verificarea se va face pentru o zonă acoperită de un detector cu
suprafața cea mai mare în care s -a montat detectorul de fum, conform figurii:
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
79
Figura III. 7. Verificare distanță maximă orizontală .
Din tabelul 3.4. P118/3 -2015, pentru suprafața de 60 m2, distanța maximă D H permisă este de
5,7 m, fapt ce arată că dimensioanarea încăperilor pentru cazul analizat este corectă.
III.3. 5.3. Declanșatoare manuale
Rolul butoanelor în sistem
Instalația de semnalizare a incendiilor este dotată și cu declașatoare manuale, acestea
permițând personalului care a observat un focar de incendiu să declanșeze alarma de incendiu prin
acționarea directă a acestora.
Caracteristicile spațiilor sau zonelor unde se montează
Butoanele manuale sunt amplasate în locuri vizibile și ușor accesibile, în imediata vecinătate
a fiecărei uși de evacuare în caz de incendiu.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
80
Principiul de funcționare
Conectarea butoanelor s -a realizat în sistemul “contact normal închis în stare de veghe”. Odată
acționate, ele rămân blocate în poziția de alarmă, reducerea în stare normală făcându -se doar manual,
rearmarea necesitând și înlocuirea sticlei sparte. În acest fel, există garanția alarmării până la
identificarea zonei și asigu rarea intervenției.
Stabilirea numărului de butoane
Numărul de declanșatoare manuale a fost stabilit astfel încât, în cazul observării unui focar de
incendiu de către o persoană, aceasta să nu fie obligată să străbată o distanță mai mare de 20 m până
la primul buton, având în vedere că această clădire este considerată înaltă.
Amplasarea butoanelor de semnalizare s -a făcut conform P118/2013 modificat prin Ordinul
6025/2018 :
– declanșatoarele manuale de semnalizare trebuie montate la o înălțime între 1,2 și 1,5 m
deasupra pardoselii, dacă producătorul nu impune alte condiții.
– Declnșatoarele manuale vor fi astfel amplasate, încât să nu fie expuse direct distrugerilor
mecanice.13
III.3. 5.4. Dispozitivele de alarmare acustică
Dispozitivele de alarmare utiliza te asigură alarmarea acustică conform cerințelor normativului
P118/2013 modificat prin Ordinul 6025/2018 .
III.3. 5.5 Cablarea sistemului
Alegerea traseelor circuitelor electrice destinate IDSAI trebuie să permită montajul ușor al
acestora, introducerea și s coaterea cu ușurință a conductoarelor electrice .14
Rezistența de izolație față de pământ a circuitelor de semnalizare trebuie să fie minim 500
kΩ măsurat la 500 V în c.c..15
Lungimea unei bucle este de maxim 3000 m, iar diametrul firelor nu este mai mic de 0,8 mm.
Lungimea maximă a buclei se calculează în funcție de numărul și de tipul echipamentelor care
se conectează pe această magistrală.
Traseele de cabluri pot fi pozate la distanța minimă de 40 cm față de traseele electrice cu
frecvența de 50 Hz și m axim 1000 V, respectiv 12 cm față de traseele calde > 40 C (țevi de încălzire
etc) conform P 118 – 3.
13 Articolul 3.7.13 din Normativul privind securitatea onstrucțiilor la incendiu, Partea a III -a, Instalații de
detectare, semnalizare si avertizare, Indicativ P188/3 -2015 2013 modificat prin Ordinul 6025/2018 .
14 Articolul 5.2.1 din Normativul privind securi tatea onstrucțiilor la incendiu, Partea a III -a, Instalații de
detectare, semnalizare si avertizare, Indicativ P188/3 -2015 2013 modificat prin Ordinul 6025/2018 .
15 Articolul 5.3.17 din Normativul privind securitatea onstrucțiilor la incendiu, Partea a III -a, Instalații de
detectare, semnalizare si avertizare, Indicativ P188/3 -2015 2013 modificat prin Ordinul 6025/2018 .
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
81
Alimentarea întregului sistem cu 230V/50Hz se va realiza de pe un circuit separat, toate
punctele de alimentare fiind prevăzute cu circuit de legare la pă mânt.
Cablurile din componența sistemului vor fi inscripționate în mod vizibil la ambele capete,
respectiv la toate intrările și ieșirile din dozele de trecere. Cablurile din componența sistemului vor fi
pozate în tub PVC îngropat în tencuială sau aparent, sau canal de cabluri aparent.
III.4 Dispoziții finale.
III.4.1 Faze de execuție
– fixarea poziției echipamentelor la comandă;
– montarea tuburilor de protecție și a dozelor de tragere și derivație;
– montarea dozelor de aparat;
– trasarea poziției tuburilor de ca bluri;
– montarea cablurilor;
– verificarea circuitelor;
– racordarea echipamentelor la circuite ( montarea aparaturii se va face spre sfârșitul lucrării
pentru a evita deteriorarea ei );
– punerea sub tensiune a sistemului;
– efectuarea de teste și probe;
– predarea sistemului către beneficiar.
Utilizarea instalației necesită o pregătire specială. Pentru a asigura o funcționare sigură a
instalației se recomandă testarea întregii instalații, cel puțin o dată pe lună. De asemenea, pentru a -i
asigura o utilizare sigură ș i îndelungată se recomandă a se evita intervențiile necalificate sau
improvizațiile de orice fel.
III.4.2 Verificări de efectuat la recepția preliminară
Verificări și probe ce se vor face în timpul execuției și înainte de punerea în funcțiune :
– conform no rmativului I7 și C56;
– conform normativului PE 116 pentru respectarea verificării sistemelor;
– STAS 12604/4 și 5, privind protecția împotriva electrocutărilor.
III.4. 3 Verificări și testări periodice
Verificările, testările periodice și activitățile specific e care se efectuează la instalațiile de
semnalizare a incendiilor au drept scop menținerea instalației în stare de operabilitate. Aceste operații
vor fi executate de o firmă de specialitate, avizată de IGSU pentru operații de instalare și întreținere
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
82
a sistemelor și instalațiilor de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu conform OMAI
87/2010.
Trebuie adoptată o procedură de mentenanță care să includă:
➢ Verificare zilnică:
– fiecare echipament de semnalizare și control indică condiții de repaus sau dacă există
abateri de la condiția de repaus acestea sunt înregistrate și comunicate furnizorului de
servicii de întreținere.
– fiecare alarmă înregistrată din ziua precedentă a fost tratată în mod corespunzător;
– dacă este cazul, sistemul a fost r estabilit corespunzător după deranjament, testare sau
suspendare a alarmei sonore.
➢ Verificare lunară:
– indicatoarele optice și sonore ale echipamentului de control și semnalizare sunt
funcționale, iar în caz de defect acesta e înregistrat;
➢ Verificare tri mestrială:
– sunt analizate toate înregistrările din registrul jurnal și sunt luate măsurile corective pentru
a aduce sistemul în sare corectă de funcționare;
– se acționează cel puțin un detector sau declanșator manual de la fiecare zonă pentru a testa
dacă e chipamentul de control și semnalizare primește și afișează semnalul corect, pornește
alarma sonoră și acționează oricare altă indicație sau dispozitive suplimentare.
– sunt verificate funcțiile de monitorizare a deranjamentelor ale echipamentului de control și
semnalizare.
– sunt verificate funcțiile de reținere sau recuperare a ușilor din cadrul sistemelor;
– acolo unde este permis acționarea liniei de comunicare către brigadă de pompieri sau
dispeceratul de monitorizare;
– sunt efectuate toate testele și verifică rile specificate de producător, furnizor sau instalator;
– sunt verificate orice modificări de destinație sau structurale care pot afecta cerințele privind
amplasarea detectoarelor, declanșatoarelor manuale de alarmă și a sirenelor de alarmare.
➢ Verificarea a nuală: printr -o firmă autorizată:
– au fost efectuate rutinele de verificare zilnice, lunare, trimestriale;
– este verificat fiecare detector privind operarea corectă în conformitate cu recomandările
producătorului;
– capabilitatea echipamentului de control și semnalizare de a acționa fiecare dintre
dispozitivele suplimentare.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
83
– sunt inspectate vizual toate echipamentele și cablurile pentru a asigura ca sunt sigure,
neafectate și protejate corespunzător;
– sunt analizate o rice modificări structurale sau de destinație care pot afecta cerințele privind
amplasarea detectoarelor, declanșatoarelor manuale de alarmă și sistemelor de alarmare;
– sunt examinate și testate bateriile.16
III.4. 4. Operațiuni specifice
Operațiunile speci fice sunt operații ce se execută după anumite evenimente, incendii.
– se vor verifica detectoarele, cele care prezintă depuneri de material vor fi curățate, cele
defecte vor fi separate sau înlocuite;
– se va verifica daca toate cablurile și conexiunile sunt i ntacte;
În cazul oricărei indicații privind un deranjament al sistemului, deteriorării oricărei părți a
sistemului, oricărei modificări în structura sau destinația clădirii, oricărei modificări a activității în
zona protejată care poate modifica riscul de incendiu, utilizatorul sau proprietarul trebuie să
informeze imediat firma specializată responsabilă cu întreținerea care să ia toate măsurile de
remediere necesare.17
16 Articolul 5.6.5 din Normativul privind securitatea onstrucțiilor la incendiu, Partea a III -a, Instalații de
detectare, semnalizare si aver tizare, Indicativ P188/3 -2015 modificat prin Ordinul 6025/2018 .
17 Caiet de sarcini, accesat în luna iunie 2020 la adresa [http://achizitii.usamvcluj.ro/wp –
content/uploads/2016/06/Caiet -de-sarcini -SSI.pdf ].
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
84
CAPITOLUL I V
SIMULAREA UNUI INCENDIU
IV.1. Introducere
Simularea unui incendiu este cel mai important instrument în ingineria modernă, provind
securitatea la incendiu a construcțiilor. În multe cazuri importante, cum ar fi proiectarea
compartimentelor complexe, simularea de incendiu este o modalitate practică de a înțelege
comportarea la foc a structurii de rezistență, a materialelor combustibile aflate în incinta cât și efectele
distructive ale incendiului și modul de dezvoltare. Prin urmare, oferă consiliere pentru realizarea celor
mai adecvate măsuri de siguranță împotriva incendiilor.
PyroSim este folosit în toata lumea pentru a ajuta specialiștii în luarea deciziilor în ceea ce
privește securitatea la incendiu a clădirilor.
Cea mai importantă cerință pentru ca simularea să fie una validă, trebuie ca rezultatele
obținute s ă fie pe cât se poate în concordanță cu realitatea.
Pentru a înțelege și a oferi o statistică cât mai concludentă asupra apariției, dezvoltării,
propagării și comportării la foc a diverselor materiale și substanțe combustibile, în ingineria modernă
se util izează programe de simulare a incendiului.
Pentru realizarea simulării unui incendiu, se va folosi programul PyroSim care utilizează o
platformă FDS18, de modelare 3D a dezvoltării și propagării incendiilor în construcții, utilizat de
specialiștii în secur itate la incendiu, oferindu -le acestora date susținute matematic, referitoare la
calitățile și cantitățile asociate unui incendiu:
– temperaturi (ale aerului, ale suprafețelor);
– concentrații (de oxigen, de gaze de ardere, de fum);
– vizibilitate, strâns legată de cantitatea de fum;
– presiuni (ale diferitelor spații, presiuni exercitate de diferite surse tip ventilator etc.);
– câmpuri de temperatură și presiune.
18 Fire Dynamics Simulator
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
85
IV.2 Proiectarea construcției unde va avea loc simularea
Pentru a transforma planurile cl ădirii într-un model tridimensional s-a utilizat programul
SketchUp. Astfel s-a reazlizat pe r ând cate un model tridimensional pentru fiecare nivel al clădirii
(demisol, parter, etaj 1, etaj 2, etaj 3, etaj 4)
Figura I V.1. Parter 3D
Figura IV.2. Etaj cu rent 3D
Figura IV. 3. Hotel 3D
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
86
Ulterior prin suprapunere s-a obținut forma întregii clădiri pe care am introdus -o în programul
Pyrosim pentru simularea incendiului propiru zis .
IV.3. Simularea incendiului intr -o cameră de la ultimul nivel a l hotelului
Simularea incendiului s -a realizat la ultimul nivel al hotelului BUCOVINA din Suceava, situat
pe un planșeu din beton, pereții exterirori sunt din zidarie BCA de 25 cm grosime, pereții interiori
sunt din zidarie BCA 10 cm grosime.
Dime nsiunile spațiu :
Lungimea – 39,55 m;
Lățimea – 16,80 m;
Înălțimea – 3,00 m ;
Aria utilă – 664,44 m2;
Volumul – 1993,32 m3;
Ultimul etaj este compus din 18 camere destinate cazării si holul principal. O camera de cazare
din acest hotel are următoarele c aracteristici:
Spațiu Suprafață
utilă (mp) Materialul
combustibil Mi
(kg) Qi
(Mj/kg) Sq
(Mj) qi
(Mj/mp)
Cameră
Cazare 19,38 Lemn 200,00 18,40 3680,00 349,03
Textile 50,00 16,75 837,50
PVC 80,00 21,80 1744,00
Alte mat. 30,00 16,75 502,50
IV.3.1. Degajarea fumului
Materialele plastice, textile si lemnul din care sunt confectionate obiectele de mobilier degajă
o cantitate foarte mare de fum dens, din cauza concentrării unei cantități mari de materiale pe o
suprafață relativ mică. Fumul tin de să se ridice spre partea superioară a încăperii din cauza curenților
care se formează în zona de ardere, apoi are loc inundarea întregului spațiu.
Focarul s -a inițiat la nivelul patului la o înaltime de 0,4 m față de pardoseală, degajând o
cantitate de fum, urmat de flăcări, sursa inițierii incendiului considerându -se executarea de lucrări cu
foc deschis fără respectarea regulilor și măsurilor specifice de prevenire și stingere a incendiilor.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
87
Figura IV. 4. Degajarea fumului
Fumul și gazele toxice rez ultate în urma arderii materialelor din cameră se îndreaptă spre
partea superioară a încaperii. În timp ce arderea continuă, fumul devine foarte dens și nefiind evacuat
spre exterior, ocupă o mare parte din volumul încaperii.
Vizibilitatea din interiorul s pațiului se reduce odată cu degajarea fumului din zona de ardere,
acest fenomen îngreunează evacuarea personelor cazate și întârzie acțiunile de intervenție a serviciilor
pentru situații de urgență. Intenția pompierilor care intervin la astfel de incendii, este de a -și crea căi
către focar și a lichida incendiul din interior, însă fumul devine un obstacol pentru realizarea acestui
obiectiv.
În această situație, la un aport de oxigen din exterior, apare pericolul apariției fenomenului
backdraft.
IV.3.2. Dist ribuția temperaturii
Plan de temperatură vertical incluzând focarul
Având în vedere sarcina termică mare a materialelor, temperaturile degajate în urma arderii
sunt ridicate. Pentru a urmări distribuția temperaturii, s -au amplasat mai multe planuri de temp eratură,
unul vertical care trece prin focar și două planuri orizontale pentru a putea vizualiza distribuția
temperaturii la diferite înălțimi.
În timpul incendiului sunt înregistrate temperaturi ridicate în interiorul spațiului de depozitare,
în zona foca rului pe verticală temperatura ajunge până la 870 șC (Fig. IV.10).
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
88
Figura IV. 5. Distribuția temperaturii plan vertical
Cu ajutorul acestui plan vertical se poate vizualiza temperatura în toate punctele situate pe
lățimea spațiului de depozitare. Se observă că sunt înregistrate temperaturi ridicate (320 – 870 șC)
până la nivelul tavanului pe plan vertical.
Plan de temperatură orizontal situat la 1,7 metri
S-a urmărit degajarea temperaturii la 1,7 metri, pentru a stabili pericolul pentru persoanele
prezente în incintă și pentru pompierii care intervin la incendiu. Înălțimea de 1,7 metri este
considerată înălțimea medie a omului și este necesar să se cunoască degajarea temperaturii pentru a
se stabili riscul pentru personalul de intervenție.
Se observă că temperatura se răspândește în tot interiorul spațiului, fiind înregistrate
temperaturi care ajung la 120 °C pe hol care reprezintă cale de acces pentru echip ele de intervenție,
situație în care este împiedicat pătrunderea pompierilor în interior pentru localizarea și lichidarea
incendiului.
Fig. IV. 6. Plan orizontal de măsurare a temperaturii amplasat la 1,7 metri
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
89
Plan de temperatură orizontal situat la 3 me tri
Planul respectiv este amplasat la partea superioară a nivelului, cu ajutorul acestui plan se
urmărește distribuția temperaturii degajate la nivelul plafonului, astfel se poate aproxima timpul de
rezistența la foc a plafonului.
La înălțimea de 3 metri s e înregistrează temperaturi ridicate, între 500 șC și 720 șC.
Temperatura din zona focarului este distribuită rapid în plan orizontal la nivelul tavanului, deoarece
are loc acumularea gazelor fierbinți și a fumului de la materialele cobustibile din camera de hotel.
Fumul și particulele rezultate în urma arderii la contactul cu acoperișul se răspândesc în primul
rând pe plan orizontal, ocupând treptat toată suprafața tavanului.
Fig. IV.6. Plan orizontal de măsurare a temperaturii amplasat la 3 metri
IV.3.3. Propagarea flăcărilor
Apariția focarului are loc la nivelul patului, se observă o cantitate mică de fum degajată la
inițierea focarului, acest fenomen explicându -se prin faptul că arde o cantitate mică de material
combustibil și predomină inițial flac ăra datorită prezenței în cameră a unei cantități mari de oxigen.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
90
Fig. IV.7. Apariția focarului
Propagarea flăcărilor se dezvoltă în plan orizontal, nu în plan vertical, din cauza faptului că
deasupra flăcărilor inițiale nu se găsesc materiale combustib ile.
Fumul este mai dens decât la inițierea incendiului și se acumulează la partea superioară, gazele
se acumulează sub tavan, formând la partea superioară a încăperii un strat fierbinte a cărui grosime
crește treptat și care solicită termic și influențează materialele aflate la nivelul său.
Fig. IV.8. Dezvoltarea focarului
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
91
IV.4. Simularea evacuării hotelului în sitiatia producerii unui incendiu
Pentru a simula evacuarea persoanelor din hotel am folosit programul Pathfinder în care am
introdus numărul de persoane pentru fiecare încapere, iesirea destinată fiecărei persoane în funcție de
amplasamentul ei în momentul declanșării alarmei.
Această simulare am creeat -o cu scopul de a vedea daca sunt probleme, blocaje pe timpul
evacuării, dacă caile de evacuare au fost dimensionate corespunzator numărului de persoane.
Pentru această simulare am considerat că hotelul este ocupat la capacitate maxima atât cu
clienți cât si cu angajati, astfel în interiorul clădirii în momentul alarmei se vor afla 747 persoane.
IV.4.1. Numarul de persoane pentru fiecare nivel si calea de evacuare aferentă
La nivelul parterului am amplasat 590 de persoane care sunt dstribuite astfel:
Birou: 2 persoane
Birou: 2 persoane
Bar de zi: 120 persoane (1 18 locuri pe scaune)
Sala Mic Dejun: 135 persoane (133 locuri pe scaune)
Sala Conferinte: 125 persoane (120 locuri pe scaune)
Sala Conferinte: 80 persoane (77 locuri pe scaune)
Bucatarie: 6 persoane
La aces nivel sunt 9 iesiri din cl adire distribuite eficient petru a indeplini fluxul de evacuare
si timpul de evacuare
La nivelele superioare (etaj 1, etaj 2, etaj 3, etaj 4) am amplasat cate 35 de persoane pentru
ficare nivel astfel:
1 apartament: 3 persoane
16 camere cazare: 32 persoane
Pentru aceștia s -a stabilit traseul evacuării mai întai pe casa scării apoi pe iesirea principală .
IV.4.2. Simularea exercițiului
In primele secunde se poate observa ca fiecare persoană se indreapta catre cea mai apropită
cale de evacuare, astfel încât în cele 3 săli care au un număr important de pesoane căile de evacuare
amplasate divizează aglomeratia, fluidizănd evacuarea
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
92
Fig. IV. 9. Vedere de ansamblu evacuare
La etajele superioare se poata observa că fiecare persoană iși parăseste camera de hotel și se
indreapta catre casa scării.
Fig. IV.10. Evacuare ultimul nivel
Am renunțat la scheletul construcției pentru a vedea evolutia evacuării pe casa scării. Aici se
poate observa o usoara aglomerație în zona combinării fluxurilor de evacuare.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
93
Fig. IV.6. Vedere verticală evacuare
Întreaga evacuare a celor 747 de persoane a durat 284,5 secunde, în urmatoarea imagine se
pot observa urmele lasate de participanți si se pot identifica zonele problematice.
Fig. IV.6. Trasee persoane evacuate
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
94
IV.5. Concluzii
Principala caracteristică constructivă a unui hotel o constituie faptul că în acestea se găsesc
amenajate de regulă mai multe compartimente cu diferite destinatii.
Astfel, asemenea construcții cuprind în principal o sală sau mai multe săli de conferință,
birouri, depozite, spații pentru deservirea publicului (foaiere, bufete, garderobe etc.) și altele.
Construcția poate fi parter dar și cu mai multe nivele inclusiv subsol.
Asemenea clădiri pot adăposti un număr impresionant de persoane.
Volumul, precum și suprafața ocupate de astfel de clădiri sunt impresionante ceea ce creează
condiții favorabile ca eventualele incendii să se transforme în incendii de mari proporții.
Deși, aceste construcții au majoritatea elementelor de constr ucție din materiale incombustibile
există totuși și o mare cantitate de materiale combustibile.
Tot din punct de vedere funcțional mai trebuie subliniat faptul că asemenea obiective sunt
deservite de un număr limitat de salariați permanenți care mai ales p e timp de noapt asigură o pază și
supraveghere insuficientă a acestor obiective.
La hoteluri pericolul de incendiu și modul de propagare a acestuia depind de mărimea și de
gradul de combustibilitate al construcției, precum și de dotările existente.
Observa țiile care s -au făcut pe timpul unor incendii la hoteluri arată că uneori, în împrejurări
prielnice, căile de evacuare pot fi contaminate cu fum în timp de 1 -2 minute.
Acest fenomen constituie de altfel una din principalele cauze de asfixiere a oamenilor î n
timpul incendiilor.
Reducerea vizibilității, cauzată de fum, ca și condiția fizică a salvatorilor influențează, de
asemenea, asupra duratei operației de evacuare. De fapt, o operație executată în condiții proaste de
vizibilitate sporește de 2,5 ori durat a de evacuare față de una făcută în condiții nor male, în anumite
cazuri, însuși personalul care cunoaște perfect locurile, pierde complet orientarea într -un mediu plin
de fum, riscând să meargă în direcția opusă căilor normale de salvare.
Simularea realiz ată în PyroSim si Pathfinder ne ajută să avem o vedere de ansamblu și mai
inginerească, în confirmitate cu rigorile impuse de evoluția tehnologică la nivelul situațiilor de
urgență.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
95
CONCLUZII
Această lucrare a fost realizată urmărind importanța asig urării unei bune securității la incendiu
în hotelurile din România, construcții care în ultima perioadă au început să fie realizate la o scară cât
mai mare, acest lucru permițând adăpostirea a cât mai multor persoane , precum și prestare a cât mai
multor servicii.
Obiectivul primar al securității la incendiu este de a proteja viețile oamenilor, aceasta fiind
neprețuită și de neînlocuit, protejarea personalului care acționează la intervenție, salvarea bunurilor
materiale și protecția în sine a construcției.
Focul, ca fenomen natural, în interacțiune cu sistemele tehnice : instalații, clădiri,
autovehicule, avioane etc., și într -un spațiu legislativ dat, unde se desfășoară activități umane și care
tratează focul ca incendiu, generează problematica securității la incendiu a sistemelor tehnice.
Ca oricărui sistem tehnic, și construcției i se poate asocia un nivel de securitate la incendiu
care poate fi pus în evidență analizând securitatea la incendiu funcție de riscul la incendiu asociat; se
poate observa în figura alăturată că nivelul securității la incendiu este cu atât mai ridicat cu cât nivelul
riscului la incendiu asociat este mai scăzut.
Securitate (S)
S=f(R)
Risc (R)
Fig.24. Reprezentarea grafică a relației securitate – risc
Pentru analiza securității la incendiu a construcțiilor este nevoie de o abordare a mai multor
scenarii de incendiu în vederea obținerii unui rezultat cât mai apropiat de realitate și vizualizarea celei
mai eficiente metode. Analizarea rezultatelor scenariilor create prin simulări ar conduce la înțelegerea
și diferențierea fenomenelor ce au loc pe timpul unui incendiu și la evitarea producerii incendiilor,
prin respectarea măsurilor impuse la difer ite categorii de construcții.
Cu ajutorul acestor programe de simulare, care se apropie foarte mult de realitate, se poate
determina evoluția unui incendiu izbucnit într -o construcție. Acest aspect va contribui în mod
semnificativ la prevenirea apariției a cestora, astfel încât, în ipoteza producerii unui incendiu, să se
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
96
poată acționa cât mai eficient, ca urmare a cunoștințelor dobândite prin intermediul programelor de
simulare.
În urma simulării se poate observa degajarea și transferul de căldură, modalitat ea de producere
a flăcărilor cât și modul de răspândire a fumului în interiorul încăperii.
Securitatea la incendiu are obiective și strategii specifice de prevenire și de protecție la
incendiu. Toate acestea trebuie să fie rodul experienței acumulate, expe rimentelor efectuate,
cercetărilor întreprinse, teoretizărilor realizate și să se regăsească în r eglementările tehnice elaborate
pentru obținerea unor construcții sigure din punctul de vedere al securității la incendiu.
Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și
controlul riscului de incendiu la un hotel
97
BIBLIOGRAFIE
[1] http://www.mixdecultura.ro/2019/02/focul -elementul -care-ne-a-ghidat -evolutia ;
[2] Baș I., Burlui I., Dragne D., Lucaciu S., Ghid privind tehnica și tactica stingerii incendiilor, Nivel
I (ISU 04), București, 2013 ;
[3]shttp://www.isudobrogea.ro/wp -content/uploads/2012/05/Incendiul -si-evolutia -sa-Procese -de-
ardere -si-de-oxidare.pdf ;
[4] Normativ de siguranță la foc a construcțiilor”, indicativ „P118 -99;
[5] Normativ privind securitatea la incendiu a construcțiilor, Partea a II -a –„Instalații de stingere”,
indicativ P118/2 -2013;
[6] Normativ de securitate la incendiu a construcțiilor partea a III -a, indicative P118/3 -2015 modificat
prin Ordinul 6025/2018 ;
[7]shttp://www.ssc.ro/alarma -incendiu/antiincendiu -eaton/sirena -adresabila -de-interior -eaton ;
[8] https://www.e -acumulatori.ro/acumulatori/acumulator -vrla-yuasa -12v-7ah.html ;
[9] https://www.eurosec.ro/detector -optic -de-fum-adresabil -bentel -fireclass -fc460p.html ;
[10] Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, actualizată ;
[11] Normativ I7/2011 pentru proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente
clădirilor;
[12] ȘERBAN Manuel (2009), Sisteme de detecție și alarmă la incendiu, Editura Ministerului
Administrației și Internelor;
[13] Bălulescu P., Călinescu V., Instal ații automate de detectare și stingere a incendiilor, Ed.
Tehnică, București, 1977;
[14] Vintilă, Șt. și alții, Instal ații sanitare și de gaze. Îndrumător de proiectare, Ed. Tehnică,
București, 1987;
[15] Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stingere a incendiilor –
indicativ NP 086 -05;
[16] Norme generale de apărare împotriva inc endiilor aprobate cu ordinul nr. 163 din 28.02.2007;
[17] Normativ pentru proiectarea, executarea și exploat area instalațiilor de ventilare și
climatizare, indicativ I.5-2010;
[18] Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor de încălzire centrală, indicativ I.13-
2002;
[19] Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, ind icativ
I 7-2011;
[20] http://www.thunderheadeng.com/pyrosim/tutorials/;
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Daniel ONICIUC Identificarea, evaluarea și controlul riscului de incendiu la un hotel ACADEMIA DE POLIȚIE „ Alexandru Ioan Cuza ” FACULTATEA DE… [612450] (ID: 612450)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.