Dani Raducan@yahoo.com 204 Licenta Text

UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” ARAD FACULTATEA DE MEDICINĂ „ FARMACIE ȘI MEDICINĂ DENTARĂ SPECIALIZARE ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ LUCRARE DE LICEN Coordonat Cont. Uni Absolvent: POP V. DANA MIHAELA 2012 UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIȘ” ARAD MEDICINĂ DENTARĂ FACULTATEA DE MEDI SPECIALIZARE ASISTENTA MEDICAL ÎNGRIJIRI ACORDATE PA IENTILOR CU INCIDENȚA ADENOMULUI DE PROSTATĂ ÎN SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ BAIA MARE ÎNTRE ANII 2008 — 2010 Coordonator: Conf, Univ. Dr. POP CĂLIN Absolvent: POP V. DANA MIHAELA 2012 CUPRINS MOTIVAȚIA LUCRĂRI CAP. 1. PARTEA GENERALĂ 1. ADENOMUL DE PROSTATĂ 1.1. Etiologie 12 Patogenie 1.3, Consecințele anatomo-patologice 1.4 Fiziopatologia 115. Manifestări clinice 16. Examenul clinic 1.7. Examenul de Isborator. 1-8. Investigatii paraclinice 1.9 Diagnosticul diferential 1.10, Accidente si complicatii 1.11, Tratamentul 2. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN iN CU ADENOM DE PROSTATĂ RIJIREA BOLNAVILOR CAP. II. PARTEA SPECIALĂ . INCIDENȚA ADENOMULUI DE PROSTATA ÎN SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ. BAIA MARE ÎNTRE ANII 2008 – 2010 PLANURI Di RUIRI ALE BOLNAVILOR CU ADENOM DE PROSTATA, CAzuLI CAzuLu CAZUL IIL CONCLUZI BIBLIOGRAFIA 15 [ui 19 19 36 36 so ss 3 s MOTIVAȚIA LUCRĂRII Adenomul de prostată, (BPH) deși o tumoră benign’, este o boală gravă datorită răsunetului pe care îl poate determina asupra clor excretorii superioare. ducând la insuficiență renală consecutivă. Fie că îi spunem adenom de prostată, sau hiperplazie beningnă de prostată, boala afectează un numar mare de bărbati, în general după vârsta de 50 dea Gravitatea mai este în legătură și cu faptul că evoluează la pacienții in vârstă care prezintă de obicei diferite stiri organice. Prognosticul este bun dacă bolnavul este operat la timp, adică înainte de apariția leziunilor uretero-pielo-renale ireversibile și dacă starea celorlalte aparate asigură Securitatea intervenției. chirurgicale. Netratate, simptomele urinare asociate prostate! marite pot induce alte neplaceri, precum disfunctii sexuale, infect ale vezicii urinare sau chiar afectarea functii renale. În perioada spitalizarii, de calitatea ingrijirilor nursing, de calitatea programului de recuperare postoperatorie, depinde într-o mare măsură evoluția favorabilă a fiecărui pacient si succesul lu terapeutic În cazul adenomului de prostată asistentul medical trebuie să țină seama atunci când. formulează diagnosticul de îngrijire de mai multe aspecte. Trebuie, să distings clar între diferitele tipuri de probleme cu care pacientul este confruntat, pentru că nu toate aceste probleme se regăsesc în diagnosticul de îngrijire autonomă. ‘Am ales ca subiect al lucrării de licen in primul rând pentru că este un domeniu de patologie complex în care rolul asistentului medical poate fi esențial in îngrijirea acestor pacienți CAP. I PARTEA GENERALA 1. ADENOMUL DE PROSTATĂ Hiperplazia prosatică benignă, cunoscută sub termenul de adenom prostatic, principala cauză de disurie, este menționată în papirusurile egiptene cu Circa 1500 ani Ch, si recunoscută de Hipocrate 1000 de ani mai tărziu Primele modificări de BPH apar în jurul vârstei de 35 de ani, find reprezentate de noduli stromali microscopici, dezvoltați în jurul glandelor periuretale. incidența BPH cu manifestare clinică crește cu vârsta astfel, între 60 și 69 ani, SI % din bărbați au asfel de leziuni ce necesită o formă de tratament. Dacă în jur de SO de ani spunem că aproximativ 0 treime din bărbați au simptomatologie dată de adenomul de prostaă, în jurul vârste de 70 de ani, cam jumătate au o asfel de suferință, ajungând ca, dacă trăiese în jur de 80-90 de ani, peste 90% din bărbați să aibă simptomatologie dată de adenomul de prostată. In ciuda incidenței mari, boala este subdiagnosticată. In România sunt aproximativ 200.000 de bărbați aflati sub tratament, însă, tinând cont de statistici, numărul bolnavilor ar putea depiti 900.000. Bărbații au tendința să meargă la doctor abia atunci când simptomele devin greu de suportat si le afectează viața cotidiană. De fapt, orice bărbat cu vârsta de peste 50 de ani ar rebui să facă controale urologice periodice, la un interval de cel mult un an. mu numai pentru că, în fuza incipient boala se ratează mai usor, dar i rezultatele sunt mai bune. ETIOLOGIE tiologia (HBP) este incomplet elucidată. Există mai multe ipoteze care încearcă să explice dezvoltarea adenomiomaoasă a prostatei, frecvent corelată cu vârsta: Rolul androgenilor și estrogenilor in inducerea adenomului prostatic este complex i incomplet înțeles. Se știe că orhidectomia (castrarea) efectuată inainte de pubertate previne dezvoltarea adenomului prostatic. Se apreciază că anârogenii sunt necesari pentru inițierea, inducerea hiperplaziei prostaice, dar nu i pentru menținerea acestea 12. PATOGENIE Modificările hiperplazie prostaice rezul > noduli stomali (celule musculare și fibroase): în formarea de: > noduli fbroadenomatoi (fesut fibros i hiperplazie glandular), > biperplazie glandulark (noduli acinas i biperplazie stromal), Celulele ce intră în components hiperplazie prostatice benigne (a adenomului prostatic) sunt acti secreante: = PSA: + Fosfataze acide prostatice (PAP) + Enzime proteolitice et Aceste celule sunt bogate in Zine Macroscopic, formațiunea tumorală are aspectul unui con sau al unui trunchi de con cu baza spre vezică și vârful î jos, străbătut de uretri, De cele mai multe ori, adenomul este format din 2 lobi laterali, egali sau asimetric la care se adaugă uneori gi al treilea lob, cunoscut sub denumirea de lob median, pediculat sau solida la unul din lobii lateral, Lobii laterali se dezvoltă deseori inegal, deviind axul uretrei, comprimând-o in sens lateral gi mărindu-i diametrul antero-posterior, alungind-o, în raport cu mirimea lobilor lateral Adenomul este înconjurat de o capsulă fibroasă, care il separă de țesutul din jur Din această capsulă pleacă traveefibro-conjunctive care separă adenomul în lobuli. Fiecare 1obul este alcătuit din noduli de formă sferoidală, denumiți corpi sferoizi, ce pot ușor enueleai. HBP se dezvoltă din zona tranzițională a prostatei, îndeplinind caracteristicile anatomice de formațiune per retrală, supramontanală, prespermatică (anterior de canalele ejaculatoare) intrasfincteriană (în interiorul sineterului neted), Dimensiunile sunt variabile, de In 10 ~ 15 grame până la circa 100 grame sau mai mult, media fiind de circa 30 ~ 50 rame .3. CONSECINTELE ANATOMO PATOLOGICE Fiind o afecțiune cronică, cu evoluție de mulți ani, modificările induse aparatului urinar sunt lente și insidioase. Consecințele anatomo- și fiziopatologice determinate de [BPH sunt rezulatul interacțiunii complexe între mai multi factori ~ _rezistenfa uretrei prostatic și presiunea endovezicală generat de detrusor în momentul micțiunii – _ starea anatomo-fiziologid si posibilitățile compensatorii ale detrusorului: – starea funcțională a complexului neurologic ce condiționează concordanța vezico- sfincteriană, = . starea fizică general a pacientului: alcoolism, diabet zaharat, ciroză hepatică). Prin hipertofierea prostatei rezultă o reducere a calibrului uretrei prosatice și o deformare a orificiului e inter, prin ridicarea lueei vezicale progresiv, de aici, freevente tulburări de mictiune, concomitent cu apariția reziduului vezical gi a unei retenii cronice incomplete de urină, dacă obstacolul nu este indepăriat la timp, acesta reprezentind cauza principală a tuturor. complicatilor vezico-urero-pielo-renale. După hipertofia initial, compensatorie, a detrusorului aceasta constituind primul semn al suferinței vezicale, detrusorul se decompensează rezultând tonusul său scăzut și in ultimă instanță formarea. diveniculior vezicali În lipsa tratamentului apare un reziduu vezical ce depășește 300 mi sau retentia cronică incompletă, cu distensie vezicală și treptat reflux vezico-ureteral (ureterohidroneftoza),infeti, iiază vezical și disfuncția aparatului renal nat, ca în final detrusorul să-și piardă complet capacitatea de contracție gi să inte în asistolie = retenție cronică completă de urnă Localizarea prostatei la nivelul uretrei (înconjoară ca un inel uretra cranială) determină prin creșterea în dimensiune tulburări de mictiune Capsula prostatei nu este elastică, iar atunci când prosata crește în dimensiune comprimă uretra (canalul prin care urina se elimină din vezică) Eliminarea urinei din vezică se realizează prin contractia musculaturii vezicale precum si datorită presiunii exercitate de musculatura abdominală. Aparitia adenomului de prostată determină modificări ale actului mictional (urinar) Pentru golirea corespunzătoare 8 vezicii urinare în cazul in care eliminarea urinii este împiedicată, muschii vezicii abdominali cură să depășească acest obstacol printr-un efort suplimentar, în așa fel inet ta început fluxul si debitul urinar Să nu sufere modificări. Ulterior chiar dacă această musculatură se contracts mai putemic acest mecanism este depasit, instalându-se asa numita “vezică de lupa”. Odată depășit mecanismul de solie a vezicii urinare determina aparitia reziduului vezical. In mod normal reziduu vezical este de 20-40 em de apă iar în cazal adenomului de prostata reziduul mictional poate ajunge până la 100 cm de apă Dacă obstrucia penistă sau chiar se agravează se instalează vezica decompensată. Se instalează reziduul vezical acesta fiind markerul decompensării In consecință diminuă jetul urinar (pacientul nu mai urinează la distanță ca înainte de cresterea prostatei si se va uda pe pantof) instalându-se o fiecventa crescuta a urinări (polachiurie) Ulterior se agravează si polachiuria, Deficitul contractiei musculaturii vezicale la inceput este compensat de contractia mușchilor abdominali, fapt ce explică aparitia sau agravarea în acest stadiu a berniilor si prolapsurilor anorectal. Distensia vezicală reprezintă stadiul in care reziduul a depatit limita capacității fiziologice vezicale, adică 300 ml. In acest stadiu vezica devine palpabilă în porțiunea inferioară a abdomenului (în ipogastru) Survin pierderi necontrolate de urina, intial în timpul nopții, ziua incontinența urinară (pierderea de urina) find stăpânită prin contractia voluntară a muschilor perineului si a sfincterului. Rareori exista bolnavi la cate se instalează distensia vezicală fără a trece prin fizele premergatoare: LA, FIZIOPATOLOGIA Adenomul de prostată constituie un obstacol in evacuarea urinii, determinând ceea ce se numește disectazie (deschidere insuficientă sau tulburare de deschidere) a colului vezical. Presiunea din vezică crește de la 20 ~ 40 cm la $0 — 100 em H:0. Peretele vezical această fază, descrie aspect de „celule gi coloane . Pe plan clinic, această fază corespunde instalării potakiuriei, a apare îngroșat, iar conturul festenat. Examenul endoscopic micțunilor imperioze, a întârzierile în declasarea micțunii ee Otsacollsubvezialrezsting apare reziduu vezcal, ivericulivazcali e. Este faza de retenție incompletă de urină fr distensie vezicală. În continuare, reziduu vezical creme, polakiura se sccenmeazs, dificultatea mictionalé (isria) se intensified. Creșterea rezidului vezical pese capacitatea fiziologică a vezicii duce Ia retenție incompletă de urină cu distensie vezicală.Polaiura devine permanenă, cantitățile de urină eliminate ln o micțune cad progresiv Răsunetul sazei veziale pe aparatul urinar superior ese wadus pin uretrohodronefroză bilateral, semnificând dstensia întregului apart urinar, Ps plan epuator, consecința const în instalarea insuficiențe: renale 1.5, MANIFESTĂRI CLINICE Clinic, adenomul de prostă evoluează în 3 fze 1 Parade prostatsm: ML Faza de retențe incompletă de urină fră distensie vezicală; MIL Faza de retenție incompletă de urină cu distensie vezicală 1. Faza de prostatism se cancterizează prin manifestări premonitonii Polachiuria nocturmă, disuria, diminuarea forței jetulu urinar marchează debutul afecțiunii Se poate recunoaște 4 forme clinice după predominenta și intensitatea unora dintre manifestările patologice: 3) Polakiuria nocturnă moderată (2-3 micfiuni) diminuarea forței jetului urinar, durată mai prelungiti a mictiunior, b) Exacerbări ale polakiuriei nocturne (4-5-6 mictiuni), ©) Suferina clinică este dominată de disurie d) În faza de prostatsm, pe lâneă simptomele enuntate se mai pot observa: senzație de corp sti ret, erecții poluti noctume. IL, Faza de retenție incompletă fără distensie se caracterizează apariia ‘ezidiului vezical și a polahiuriei diume: IIL, Faza de retenție incompletă cu distensie vezicală. În această fază, reziduul vezical depășește 300 ml, putând ajunge și depăși capacitatea anatomică a vezicii MANIFESTĂRI URINARE Polakiuria și disuria se accentuează atit ziua cât si noaptea. La examenul regiunii hipogastrice se palpează globul vezical. Urina, dacă nu este infectată, are aspect palid, datontă pierderii puterii de concentrare a rinichiului MANIFESTĂRI DE ORDIN GENERAL Se pot observa paloare, sete, uneori edeme ale membrelor inferioare, apatie, somnolența, inapetență, grețuri, vărsături, tegumente uscate. Ureea are valori mari, peste 100 mg/dl, creatinina plasmat mult crescută. Sunt frecvente întâlnite și manifestările cardio-vasculare, ele putând fi sistematizate in: cardiopatii ischemice, hipertensiune arterială insuficiență cardiacă În concluzie, clinica adenomului prostatic se impare in 2 grupe de semne și simptome iritative si obstructive. “Semnele clinice legate de complicații ale aparatului urinar: Evoluția unui adenom de prostată poate fi grevată de numeroase complicații 1. iiază vezicală, bemaluria macroscopică. 3. infecții cistite, pielonefiite, orhiepididiomite. 4. pseudoincontinent sau urinarea prin prea plin: 5. retentia completă de urnă, 6.. uretorohidronefroză — reflux vezico-ureterali 1. Linaza vezleală — apare ca urmare a stazei vezicale sau infecției urinare. Micțiunile suni dureroase și frecvente. Durerea iradiază frecvent în gland gi are caracter provoca de fort 2. Hematuria macroscopicd — nu este un semn foarte frecvent în evolutiea unui adenom prostatic. Hematuria de origine prostatic este de obicei initials, indoloră, redusă cantitativ, dar poate fi si abundentd, Hematuria total trebuie considerată o complicate. 3. Complicanile mfectioase ~ pe plan clinic se disting. + cisttele acute și cronice; = pelonefitele acute și cronice, + orhiepididimitele acute: = adenomitele acute și cronice. Infecția adenomului (adenomita) se manifestă acut sau cronic: febră, fiisoane, dureri gi senzație de greutate perineal cu iradiere spre gland, distensie ce se accentuează și duce la retenție completă de urină, 4. Prendoincontinența sau urinarea prin prea plin = se întâlnește la pacienții cu retenții incomplete de urină cu distensie vezicals. Falsa incontinență este datorită micțiunii prin prea plin. Aceasta este mai întăi nocturnă, apoi, dium 5. Retenția completă de urină — poate Să apară în mod bruse sau să fie precedată de accentuarea disurei. Exeesele alimentare, ingestia de alcool, feul, medicația sedativa sau tranchilizanth, anestezia rahidiană sau generală sunt factori care pot duce În retenție completă de urnă. Pacientul este agitat are dureri hipogastrice, tenesme vezicale i rectale, dar nu poate urna. 6. Ureterohidronefiuză ~ refluxul vezico — ureteral ~ survine după lungi perioade de obstrucție adenomatoasă incompletă, cu distensie vezical și apoi uretrohidronefioză, deci distensia întregului aparat urinar. La examenul clinic se găsesc semnele generale de uremie, asociate eu glob vezical, moale și rinichi mari, sensibili bilateral, Deseori, pacienții resimt dureri lombare in Cursul micțiunilor consecutive refluxului Vezico = ureteral 1.6, EXAMENUL CLINIC Diagnosticul de adenom de prostata, se stabilește pe baza unor semne clinice, care aduc de cele mai multe ori pacientul la medic, a tuseului rectal si a unor analize de laborator -antigenul specific prostatic (PSA), în anumite situatii factiunea sa liberă, free- PSA, examenul sumar de urină (pentru o posibilă infectie urinara supraadaugata) Ca simptomatologie sugestiva, în cazul adenomului de prostata. sunt de mentionat semne urinare iritative nictuie (mictiuni nocturne), senzatie imperioasă de a urina, mictiuni frecvente si în cantitate redusă (polakiure), disurie (disconfort, dureri in momentul emisiei de urna). incontinenta si semne de obstrutie: forta scazuta a jetului, jet ezitant, golire in doi timp, efort Ia urinare în cazul adenomului de prostată tuscul real permite evaluarea dimensiunilor, formei si consstentei prostate, palparea eventuailor noduli. Valoarea crescută a PSA poate da informati cu privie la evolutia adenomului de prostată, dar singura mu poate vansa diagnosticul. Complicat adenomului de prostată sunt datorate accenurii obtructiei căilor urinare, constând în retentie acută de urină cu glob vezieal, infecții la Giferite niveluri ale tractului uro-genital (uretrite, cistite, pielonefite, prostatite, epidsdimite), insuficiență renală progresivă. Până de curand, chirurgia urologic’ reprezenta singura modaliate de abordare terapeutica realista a adenomului de prostată, Diversele tehnici chirurgicale utilizate sunt destul de laborioase, necesită 0 pregătire atentă a pacientului in perioada preparatorie, se soldează adeseori cu tulburări de dinamică sexuală, tulburări de ejaculare: „Uneori, datorită conditilor as ate intervenția chirurgicală poate să ie contmindicată, In prezent, exista altemative medicale de tratament, aplicabile mai ales în tratamentul formelor usoare si medii ale acestei afectiuni. Aceasta presupune o mai mare implicare a retetei medicale primare in diagnosticul cit mai precoce (anamneză corectă, tuseu rectal, investigatii paraclinice) si orientarea terapeutică 10 Examen clinic general -ofer date despre starea general a pacientului (scăderea în greutate, febră, anemie) Examen elnie local -Abdomenul inspectia, palparea, percutarea unei mase abdominale hipogastrice datorate unui glob vezical Renal: percutia – durere tipică provocată, palparea punctelor ureteral. -Organe genitale – prezenta hemiilor, epididimitelor Examenul prostatei prin tuseu rectal Medicul generalist trebuie să fie familiarizat cu unele manevre clinice. pe nedrept socotite chirurgicale, una dintre acestea find tuseul rectal (TR). Cel mai ieftin, cel mai direc si cl mai simplu mijloc de a examina prostata, TR ar trebui si fie efectuat de rutină, tn toti pacienti iba pete $0 de ani si cu aât mai mult celor care prezintă (au se prezintă) cu semne si simptome evelatoare penru AP. În relate, fate putin generals racăcă acest examen, preferând să trimită pacientul Ia specialistul urolog su china, in fata suspiciuni de diagnostic de adenom de prostată, medical generals trebuie să trimită pacientul ls uolog îns de următoarele investiga, tocmai pentr a scurta drumul câte diaunosticul de certitudine – creatininemia = elicemia – examen sumar de urină + urocultură + antibiograma + echografia abdominală cu vezică plină si evaluare vezico-prostatică postmicională Specialistul urolog va prelua informata clinică si paraclinică, completând protocolul cu care se prezintă pacientul investigational (echografe transrectală. radiologice specifice, citoscopie, a), orientind diagnosticul i presupunând o conduită terapeutică Cresterea sperantei de varst si implicita proportei bărbatilor în vârstă a dus si la cresterea vârstnicilor afectati de patologia prostatei n Simptomele urinare apărule la bisbatit peste 50 de ani se datorează in mare parte hipertrofiei benigne a prostatei (HBP) si constituie motive freevente de prezentare atât la medicul generalist, cit sila urolog, Pentru medicul generalist cunoasterea si identificarea simptomelor specifice HBP este esentială pentru managementul acestei afectiuni si initierea colaborării cu medicul urolog Diagnosticul unei afectiuni nefio-urologice pune probleme dificile de diagnostic la nivelul asistentei primare, trebuie respectat un principiu elementar, adesea pierdut din vedere si anume, aparatul uro-genital, constituie un întreg i în consecint, rebuie examinat în intregime. De aceea, simptomele urologice trebuie abordate din două puncte de vedere: -semnificatia simptomelor care determină pacientul si solicite o consultatie semnele evidentiate a examenul clinic Nivelul de cunoastere al semiologiei urologice va determina alegerea raională a examenelor de specialitate pe care trebuie să le efectueze pacientul cu probleme urinare ANAMNEZA este esentială in identificarea semnelor si simptomelor principale ale adenomului de prostată -Urinarea cu dificultate (disuria) – constituie pentru cei mai multi pacienti motivul prezentării la consultatie. Observarea modului cum urinează pacientul va obiectiva disuria si la cei pentru care modificarea formei i ortei jetului urinar, întrenuperea lui. a devenit 0 obisnuintă, 0 accept ca pe un rău pecesar si se prezintă la medic pentr ate acuze. -Uirinarea freeventi- poate fi suportabiă sau invalidantă, împiedicând pacientul să muncească, si doarmă si schimbându-i comportamentul. Anamneza trebuie 5 fac distinctie între © polakiurie benign’ si cea grvă (mergând până la incontinent), permanentă sau intermitentă, spontană sau provocată. Polakiuria poctumă, in a doua jumătate a nopti, este caracteristică adenomului de prostată (prostată mare) – Mictiunea dureroasă – sub formă de usturime, resimtit pe parcursul urinării 2 – Mietiunea incompletd- pacientul acuză senzatia de plenitudine hipogastrich si simie că nu si-a golit complet vezica Ia mictiune, Adesea nu este constentizaă suferinta urinară, motivul prezentării Ia consultatie fiind tulburările digestive, semnele retentiei azotate (great, vărsături, disfagie, semne neuropsihice, sa ), modificările de comportament (pacientul urinează des, cu dificultate, mu se poate odihni) Uneori pacientul elimină urina prin prea plin (flsa incontinent), iar noaptea vezica se poate goli involuntar prin reflex medular – Incontinenta urinară, pierderile de urină invo-luntare, relatate sau nu de către pacient, sunt bănuite chiar de la intrarea pacientului pe usa cabinetului – Retentia de urină poate fi – acut pacient agitat, anxios, ce acuză dureri violente în hipogastru i face eforturi penibile de a uring ompletă,fră distensie, adesea necunoscută: + incompletă. cu distensie, expune la infectie si insuficientă renală si complică o Jungs fază de retentie cronică cu distensie – Durerile renale suprapubiene – Aspectul urinii Examen cu bandelete – tulbure- pledează pentru o infectie – hematurie – are întotdeauna un substrat organic ce trebuie evidentiat Reprezintă întotdeauna o urgentă de diagnostic si trebuie investigată cu asiduitate, Adenomul se manifestă prin hematurie iniială, terminală sau totală si presupune leziuni asociate vezicale, renale, seminale. – Semnele de impregnare uremică pot constitui primul motiv de prezentare la consultatie, ca de altfl si – Febra, anemia, sindromul consumptiv apărate la un Bărbat vârstnie– Urinarea cu dificultate (disuria) = constituie pentru cei mai multi pacienti motivul prezentării la consultati. Observarea modului cum urinează pacientul va obiectiva disuria sil cei pentru B care modificarea formei si forte jetului urinar, inreruperea lu, a devenit 6 obisnuinth, 0 acceptă ca pe un rău necesar si se prezintă la medic pentru alte acuze. – Urinarea fiecventă- poate fi suportabilă sau invalidantă, împiedicând pacientul să muncească, si doarmă si schimbându-i comportamentul, Anamneza trebuie fac distinctie între o polakiusie benign’ si cea gravă (mergând până la incontinent), permanentă sau intermitentă, spontană sau provocată. Polakiuria nocturnă, în a doua jumătate a nopti, este caracteristică adenomului de prostată (prostată mare), Complicaile extraurinare includ bermii, hemoroizi, tulburări de evacuare rectală. Semnele de IRC include hipertensiune arterială, tahicardie, poli sau tahipnee, halenă uremică, pericardita, paloarea patului vunghial, semne neurologice ca agitație, tremur. tulburări de memorie, confuzie, neuropatii periferice Paloarea poate decela neftomegalia sau sensiblitatea lombei și a flanculu, i e urerohidronefroză și pielonefita acută. Vezica urinară distinsă (glob tonic sau hipo- ston ) vor fi decelate a inspecția, palparea și percuția abdomenului, Examinarea penisului și uretrei au o imponianță deosebită pentru a diagnostica alte posibile cauze de obstructie subvezicală Pentru diagnosticul clinic al adenomului prostatic esențial este tușeul rectal care este combinat cu palparea hipogastrică Prezența de zone nodulare, ferm ~ dure, neregulate, de zone indurate sau aspectul dur, difuz al prostate sunt semne sugestive de cancer prostatic. 4 Prezenta de zone nodulare, ferm – dure, neregulate, de zone indurate sau aspectul dur, difuz al prostate sunt semne sugestive de cancer prostatic. A) SIMPTOME OBSTRUCTIVE (datorate faptului că tumora prostatic’ “blochează” scurgerea firească a urinii) un inceput dificil a urinări (bărbatul așteaptă un timp până incepe sh urineze), je urinar slab (picăturile de urină pot ajunge *pe bombeu”); jet urinar intermitent. disurie, adică urinare dificilă (pacientul se forează si urineze gi să-și evacueze vezica urinară), micțiune prelungită (atontă faptului Că presiunea jetului este scăzută), senzația de golire incompletă a vezi retenția de urină (sau “Blocajul” de urină), pseudoincontinența prin prea plin (urina care rămâne în vezică depășește capacitatea de stocare a vezicii gi pacientul urinează, practic, „prin prea plin) B) SIMPTOME IRITATIVE urinările frecvente din timpul zilei și al nopti: senzația neplicuti că dacă nu va urina va eăpu” ur n în pantaloni Dacă aveți peste 50 de ani și ai observat apariția acestor simptome este indicat discuti despre aceasta cu medicul de famile care vi poate îndruma către medicul urolog Acesta va confirma diagnosticul de adenom de prostată, dar trebuie Ștut că există și alte bol care pot da simptome asemănătoare, 12. EXAMENELE DE LABORATOR Biochimia serică – va determina nivelul ureei, creaiminei, onogramei la care se adaugă probele uzuale ca hemograma, glicemia, probele hepatice, testele de coagulare. Examenele de urină constau în efectuarea sumarului și a Sedimentului urinar celularitate urinară, wroculturd, uree urinară, Prezența hematuriei macroscopice impune și alte examene pentru diagnosticul etiological acesteia, Măsurarea volumului urinii reziduale ~ se poate realiza prin cateterizare, atunci când volumul rezidual este peste 150 ml urină, ste considerat semnificativ Printre semnele obiective ale BPH este reducerea debitului minutat, valoarea lui maximă find determinată de câțiva factor forța de contracție a detrusorului, = presiunea intravezical i rezistența uretrei; Uroflowmetria sau debiimetia urinară – pentru obținerea unor date utile diauosticulu, cantitatea de urină în vezică trebuie să fie de 150 ~ 200 ml, necesitând flute mai multe explerări în condiții de microclimat adecvate. Debitul urinar mediu la indivizii normali este de 12 ms, eu debit urinar minutat maxim de 20 m/s, la bolnavii cu BPH obstructiv, valorile ajungând la 6 ~ 8 mils și debit urinar maxim la 10 ~ 15 mls, Aceasta explorare prin curba mictionali specified adenomului, fixează diagnosticul, indicaia operatorie, cât și rezulatele tratamentului 1.8. INVESTIGATII IMAGISTICE EXAMENUL ECOGRAFIC În evaluarea aparatului urinar inferior la pacienții cu adenom prostatic, ecografia este cea mai informativă metodă de diagnostic pentru aprecierea volumului vezical, a volumului și structurii prostatice, precum și pentru decelarea și măsurarea reziduului vezical Ecografia decelează, in același timp, caleulii si diverticulii vezieali, tumorile vezicale și ate leziuni patologice evidente. Estimarea ecograficd a volumului prostatei și a celui vezical are o acuratețe de cirea 80 ~ 87 %. Aprecierea volumului prostatic este foarte important, întrucât majoritatea urologilor efctuează rezecții endoscopice (TURP) pentru adenoame mai mici de 60gr, cele r deschise, laice. Radiografia renovezicală directă i urografia intravenoasă eu volum mai mare, find destinate operații În prezent, evaluarea ecografică a aparatului urinar Superior la pacienții cu adenom prostatic are o valoare redusă. Indicația majoră a urografiei Ia pacienții prostaici o constituie asocierea hematuriei microscopice, a cărei cauze se impune, cu obligativitate, diauosticată Pentru adenoamele prostatice asociate cu hematurie RRVS + UIV pot decela calculi renouretali radioopaci, defecte de umplere sugestivă de calculi radio transparent 16 sau tumori uroteliale, semiologie radiologic’ sugestivă de formațiuni inlocuitoare de spațiu în rinichi Pentru aparatul urinar inferior, uroyrafia evaluează prezența de calculi, tumori, diveniculi vezicali, volumul vezici, aspectul adenomului pe cistograma urografică Ureteropiel retrograds (UP! Este o excelentă metodă de investizatie pentru diagnosticul imaginilor ncunare ale arborelui uretero-pielocoliceal. imprecis delimitate și evidențiate de urografia inter-venoasă URP se efectuează relativ ra-cu indicați bine precizate, pentru evitarea complicagilor imfecțioase nu rare și nici de neglijat Tomografia compuierizată (CT) si rezonanta magnetică nuclear’ Datorită costurilor mari nu se folosesc in evaluarea curentă a bolnavilor cu BPH. În plus CT presupune si expunerea la iradiere. RMN poate constitui o metodă de evaluare a adenoamelor prostatice, dar leziunile prostatice neomogene, hematoamele, granuloamele, creează dificultăți de interpretare. Examenul cistoscopic Este practic indispensabil pentru pacienții cu adenom prostatic și hematurie, care nu au putut efectua urografie, și obligatorie ca timp preliminar rezectiei endoscopice a adenomului (TURP) pentru următoarele rațiuni + identificarea orificiilor urerale. – evaluarea capacități vezicii urinare, + diagnosticarea endoscopică a unor mici tumori vezical sau caleuli 19. DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL, ‘Simptomatologia clinică de obstrucie cervică-prostatică, similar adenomului, poate indusă de o serie de alte afecțiunii 1. Cancerul prostatic, Maladiile colului vezieal, Disfunctile vezicale neurologice: Prostata acută și cronică; Stricturile uretrale Diagnosticul diferențial cu cancerul prostatic se face în baza examenului clinic (seu rectal) și ecografie și cenificat prin punctia — biopsie transrectal ecoghidată n Pacienții cu scleroze de col vezical și sricturi urerale prezintă simtomatologie de obstacol subvezical, Bolnavii cu stricturi uretale nu prezintă totuși, simptomele iitative caracteristice adenomului prostatic. în cadrul disfuncții slabe ale detrusorului, cu debiimetrie scăzută și reziduu vezical mare cantitativ. r vericale de cauză neurologic’, se constată fiecvent contract Vezica neurologică poate fi secundară altor tulburări neurologice, mai complexe, neuropatilor periferice, diabetului, alcoolismului sau unor disfuncții musculare, rezultat al acțiunii frmacodinamice medicamentoase: Prostattele se dezvăluie prin tabloul clinic infecțios asociat simptomatologiei obstructive, prin bacteriologia urinară poztiva și Sensibliate la tugeu rectal 1,10, ACCIDENTE SI ALE BPH Dintre accidentele care survin in BPH, cele mai frecvente și mai importante sunt e accentuarea bruscă a simptomatologiei urinare gi retenia acută de urină, ce apare la bolnavul cu suferințe urinare discrete: aceste două accidente cuprind. tulburări ‘vasomotoni locale trecătoare, determinate de ie, alimentație, alcool: e hemoragia rară, este de obicei totală și masivă, apare în adenoamele voluminoase prin congestia colului și trigonulu Cele mai importante complica Te că, ele fiind 7. divericulii vezicali ale BPH sunt determinate de manifestările pe care > Wtiaza vezicală, consecință a stazei și a infecției 7. complieațle infecțioase pielo-renale, consecință a stazei urinare inate, putând duce până la insuficiență renală cronică, complicatia cea mai sever > retenta cronică completă de urină, complicate evolutivă tardivă a BPH; > infecții urinare = cistite, pielonefite cu carcter acut, subacut sau cronic 18 1.11, TRATAMENTUL HBP Ca urmare a faptului că adenomul de prostată nu are 0 evoluție invariabilă progresivă a simptomatologiei, planificarea intervenției chirurgicale sau a altei forme de tatament, pentru fiecare pacient, este variabilă și dependentă, în același timp, de severitatea simptomatologiei și de prezența complicaiior Se estimează, în raport cu procentajul intervenților chirurgicale actuale, că circa 30-40% din bărbați ați la vârsta de 40 de ani vor ajunge la operație pentru adenom de prostată cu condiția dea avea o longevitate situat în jurul a 80 de ani Indicațile absolute pentru tratamentul adenomului de prostată include: + simptomatologie obsructivă severă [al J; retenție incompletă cu reziduul vezical>50 ml. + uretrohidronefioza — dilata; paratului urinar superior, insuficiența renală consecutivă obstruciei prostie: ¥ tetentia compleă de urină Indicagile relative pentru tratamentul adenomului prostatic sunt reprezentate, in principal, de; ¥ simptomatologie relativă de prostaism; infect urinare persistente, recidivante: ¥ hematuria macroscopică Cea mai mare parte a urologilor, ca si a pacienților de altel, preferă instituirea precoce a tratamentului pentru ameliorarea. simplomatologiei, a calității vieții gi pentru a evita sechelele unor obstrucii prostatice prelungite recent, tratamentul chirurgical a fost considerat cel mai important i în același timp, mijlocul terapeutic curativ singular, Asistăm, în ultima decadă la o adevărată și susținută ofensivă a procedeelor terapeutice nechirurgicale, medicamentoase sau minim SUPRAVEGHERE MEDICALĂ ATENTĂ (temporizarea unei. intervenții medicamentoase sau chirurgicale) 19 Atuni când simptomatologia nu este accentuată și îndeajuns de supărătoare gi nu au apărut complica, pacienții au indicație de urmirire activa periodică și vor primi de la ‘medic recomandări referitoare l stilul de viață Dintre recomandările generale nu vor fi vitate: reducerea aportului de lichide mai cu Seamă seara sau nainte de ieși din casă, fără a afecta cantitatea totală minimă de 1,5 ir de lichide evitarea sau consumul moderat de cafe și alcool, urinatul mai frecvent pentru a nu suprasolicita vezica urinară: în același timp, va fi reevaluati medicayia utilizată pentru alte boli care poate afecta funcția urinară TRATAMENTUL MEDICAMENTOS Prezența receptorilor a = adrenegici în musculatura netedă a prostaei a stimulat studi prostatice in privința utilizării a – blocantelor pentru suprimarea sau ameliorarea obstructici Produsefarmacolosice utilizate în tatamental HBP – FENOXIBENZAMINA, = PRAZOSIN; = TERAZOSIN, = INDORAMINA. ‘Mai nou intrate în practi sunt = TAMSULOZIN (Omni) – DOXAZOSIN Biectole divene ale a – becantelor sunt legate de efectul lor antihipenemiv și include fosfene, acufene, hipotensiune Onetatică, palpitai, whiardie, — oboseall stibisiune,congesti nazale în unele cazari sau semnalat jaculăi erograde, ca urmare a relaării coli vezical 20 “TRATAMENTUL HORMONAL Se bazează pe dependența hormonală (androgenicd) a prostatei suprimarea surselor de androgeni cu ajutorul medicamentelor antiandrogenice sau estrogeni provocând reducerea de volum a glandei și consecutiv, ameliorarea până la suprimare a simptomatologiei obstructive Finasterida (Proscar) este un antiandrogen care inhibă Sa ~ reduetoza. Studiile și rezulatele clinice au arătat că scăderea de volum a prostatei sub tratament cu Proscar este semnificativă, cu mai mult de 30 % din volumul inițial, iar debitmetria este foarte mult ameliorat Doza este de $ mg/zi (I cp = $ mg), per os, zilnic, Efectele favorabile apar după ‘minimum 6 lumi de tratament, acesta va fi continuat toată Viața; dar, in ciuda rezultatelor favorabile, dovedit că acestea sun temporar i incomplete in prezen, tatamentel medicamentos al adenomuui de prostată recunoaște asocierea a blocant + inhibitori de Se – reductoza (Proscar), aseiere cu rezulte terapeutice superioare e par de lungă dua TRATAMENTUL CHIRURGICAL Extirparea țesutului prostatic adenomatos poate fi realizată prin mai multe tehnici, > Rezecția endoscopică (TURP), > Adenomectomia clasică (ransvezicală, retropudică, perineală) REZECTIA TRANSURETRALA A PROSTATEI (TURP) Acest procedeu este cel mai larg utilizat în intreaga comunitate urologic’, Indicația cea mai frecventă pentru TURP include pacienți cu adenom prostatic în faza de prostatism (circa 90 % din cazari) în 15 % din cazuri pentru prostatism plus reziduu vezical. Alte indicații pentru TURP cuprind pacienții cu reziduu vezical imporant (34 %), cu infecții urinare persistente (12 9), cu hematurie macroscopică, cu insuficiență renală, cu caleuli a vezical. Sunt candidați pentru ezectia endoscopic& pacienți cu adenoame mai mici de 60 de same Principiile rezecției endoscopice constau în extirparea adenomului periuretal, utilizând un instrumentar introdus pe cale transurerlă, uretrocistoscoape și rezectoscoape, manevrele constând in electrorezectie și electrocongulare, Morbiditalea generală după TURP este apreciată in jur de 18 %. Morlilatea este foarte scăzută, cea 0,2 96. Moralitaea și morbiditatea sunt mai mari la pacienții peste 80 de ani, find provocată de cocxistenle morbide, In special cardiovasculare sau complicații septice, mai frecvente la pacienții debiltai, imunodepresai ete Studii recente privind mortalitatea post: TURP comparativ cu adenomectomia deschisă indică o incidență crescută a deceselor prin infaret de miocară la 3 luni post ~ TURP decit cele consecutive operațiilor clasice. INCIZIA TRANSURETRALA A PROSTATEI (TUIP) Procedura (TUIP) este indicată la pacienții cu simptomatologie obstructiva și prostate mici sau normale. Rezultatele TUIP sunt comparabile cu cele obținute prin TURP să cu complicații și morbiditate mult scăzute. Ejacularea retrogradă se întâlnește Ia circa 30-90 % din pacienți cu TURP, comparativ cu 17% la cei cu TUIP COMPLICATH POST — OPERATORII ‘Complicatile post- operatorii ale BPH pot fi imediate și tardive: ‘Complicatile post- operatorii imediate sunt reprezentate de “hemoragia postoperatorie, consecința derapării unor ligaturi vasculare, leziuni vasculare sau ale unor organe învecinate în timpul intervenției, necesită reechilibrare hematologică prin transfuzii de singe, administrre de hemostatice (local și general), uneori intervenție pentru hemostaza, infecția play ¥ fistule e organele învecinate: – vezico ~cutanate, + vezico —rectle; apar foarte rar 7. boala tromboembolică (tromboza postoperatorie) este o complicate postoperatorie severă, care se ntălnește peste tot in organism, dar localizarea sa de selecție este a nivelul membrelor inferioare. Gravitate ci constă în evoluția câtre complicații cea mai gravă find 2 embolia pulmonara uneori letală. Tratamentul este curativ și profilactic, profilaxia constă într-o bună pregătire preoperatorie (obezi, anemiei) și 0 mobilizare precoce pasiv și activă postoperatorie. “Tratamentul curativ este reprezentat în principal de administrarea de anticoagulante HEPARINA, TROMBOSTOP ~ sub controlul timpilor de coagulare gi al indicelui de protrombina. Complicații postoperatorii tardive sunt reprezentate de = incontinența de urină, consecință a lezării grave a sfincterului. vezical extern în timpul intervenției sau de cauze nervoase, + seleroză de col vezical: – stricture de ret; Rata complicailorin cadrul tratamentului chirurgical in BPH este însă mică 2. ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN ÎNGRIJIREA BOLNAVILOR CU ADENOM DE PROSTATĂ Procesul de îngrijire reprezintă un set de acțiuni prin care se îndeplinesc îngrijiri de nursing de care pacientul are nevoie Procesul de nursing este un proces intelectual compus din diferite etape, logic coordonate având ca scop obținerea unei stiri mai bune a pacientului. Acesta permite acordarea de ingrijri individualizate adaptate fiecărui pacient Aceste etape sunt: Culegerea de date Analiza și sinteza datelor Planificarea îngririlor Implementarea inerjirilor Evaluare 1. Culegerea de date este etapa inițială a procesului de îngrijire, aceasta reunește toate informațiile necesare îngrijirii unui pacient. Se incepe de Ia intemarea bolnavului și reprezintă primul contact cu bolnavul care este foarte important pentru obținerea acceptului colaborării acestuia. Asistentul medical prin comportamentul său trebuie să-i creeze bolnavului imaginea unei perscane competente i să contribuie la ingrijirea sa. 23 în cazul bolnavilor cu adenom de prostati, culegerea de date devine un subiect sensibil, datorită retinerii in detalierea datelor a bolnavilor și a jenei de a povesti aceste urari 2. Analia și sinteza datelor presupune: examinarea datelor culese, clasificarea datelor în independente și dependente, identificarea resurselor pacientului, stabilirea problemelor de îngrijire și a priortitilor și stabilirea cauzelor Sau a surselor de dificultate. Asistentul medical trebuie să cunoască exact cauza problemei ca prin aciunile proprii si acționeze asupra acestei cauze, Pentru bolnavii cu adenom de prostată, principalele simptome reprezentate de polakiuria nocturnă moderată (2-3 mictiuni), diminuarea forțe jetului urinar, durată mai prelungită a micțiunilor, exacerbări ale polakiuriei nocturne (4-5-6 miețiuni), suferința clinică dominată de disurie , senzație. de corp străin în rect, erecții și polutii noctume conduc a stabilea nivelului de dependenta si a diagnosticului de ingrijire 3. Planificare ineriirilor se face prin stabilea unui plan de acțiune a etapelor, mijloacelor ce se impun în ingrijire, adică organizarea ingrijrilor conform unei strategii bine definite ținând cont in mod deosebit de îngrijirile și tratamentele prescrise de medic. 4. Implementarea sau aplicarea _îngrijiilor constituie momentul realizării intervenților. Scopul este aducerea pacientului într-o stare optimă de independență, de satisfacerea nevoilor. 6 jaluarea constituie aprecierea muncii asistentului medical în funcție de rezultatele objinute. Se face evaluarea după o anumilă perioadă; în general un obiectiv indică în ce ritm trebuie făcută evaluarea. În cazul bolnavilor cu adenom de prostată. evaluarea finală pozitivă înseamnă reducerea disuriei, polakiuiei si a fenomenelor psihice induse de boală. 2 CAPU | PARTEA SPECIALĂ INCIDENȚA ADENOMULUI DE PROSTATĂ ÎN SPITALUL. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ. BAIA MARE ÎNTRE ANII 2008-2010 DINAMICA BOLILOR UROLOGICE ÎN MARAMURES ÎNTRE ANII 2008-2010 Bol uroegice [==] Bolile urologice in judetul Maramures au cunoscut o scădere a numărului total de cazari noi de boală în anul 2009, de la 88.752 cazuri în anul 2008 fa $3.121 cazuri în 2009, ceea ce înseamnă un procent mai mic cu 10,67% în anul 2009 față de anul 2008, dar gi o crestere la 85.002 cazuri în anul 2010, ceca ce înseamnă cu 4.37% mai puțin in 2010 față de 2008, dar mai mult eu 2.26% în 2010 față de 2009, DINAMICA BOLILOR UROLOGICE DIAGNOSTICATE ÎN SPITALUL JUDETEAN DE URGENTĂ ÎNTRE ANI 2008-2010 ‘Anul 2008 Bot uologice eta Bot uroogice Maramures Spill Judetean ala Mare În cursul anului 2008 , dintr-un total de 88.752 cazuri noi de boală urologic’ în județ, un număr de 60.598 cazuri au reprezentat bolile urologice depistate si tratate in Spitalul Judetean de Urgenté Baia Mare, ceea seamnă un procent de 68,28%. Anu2009 o Bol urologice judetul Bot uroegice Maramures Spitahd Judetean Bala Mare în cursul anului 2009 ,dintr-un total de 83.121 cazuri noi de boală urologic’ în judet, un număr de $8.663 cazuri au reprezentat bolile urologice depistate si tratate în Spitalul Judetean de Urgentă Baia Mare, ceea ce inseamnă un procent de 70,57%, 27 ‘an 2010 ‘Bot wolagce pet Maramures Bot urtogie Spal Judetean în cursul anului 2010, dintr-un total de 88.725 cazuri noi de boală urologic’ în județ, un număr de 61,023 cazuri au reprezentat bolile urologice depistate si tratate în Spitalul Judetean de Urgentă Baia Mare, ceea ce inseamnă un procent de 68,77%. În dinamică, bolile urologice depistate si tratate în Spitalul Judetean de Urgent Baia Mare au cunoscut o scădere a numărului total de cazuri noi de boală, de la 60.598 cazari în anul 2008 la $8,663 cazuri în 2009, ceea ce inseamnă un procent mai mie cu 3,29% în anul 2009 față de anul 2008, dar și o creștere la 61.023 cazuri in anul 2010, ceca mai mult fat de 2009, ce înseamnă cu 0,70% mai mult în 2010 față de 2008 si cu 4 28 DINAMICA ADENOMULUI DE PROSTATĂ DIAGNOSTICAT ÎN SPITALUL JUDETEAN DE URGENTĂ ÎNTRE ANII 2008-2010 ‘and 2000 mo fi corel Bot loge Sptaul. Adenom de postata „ueean Baa Mare în cursul anului 2008, dintr-un total de 60.598 cazari care au reprezentat bolile urologice depistate si tratate în Spialul Judetean de Urgent Baia Mare, un numâr de 1.630 cazuri au fost adenom de prostată, ceea ce înseamnă un procent de 2,68% din totalul bolilor urologice 0000) 2000 40000) sa000 20000] +0000 ‘Bol wologice SptalulAdenom de prostata chudtean Ba Mare În cursul anului 2009 , dintr-un total de $8.663 cazuri care au reprezentat bolile urologice depistate si tratate în Spitalul Judetean de Urgentă Baia Mare, un număr de 1 $87 cazari au fost adenom de prostată, ceea ce înseamnă un procent de 2,70% din totalul bolilor vurologice 2 samen ipl ee Aaron sepa În cursul anului 2010, dintr-un total de 61.023 cazuri care au reprezentat bolile urologice depistate si tratate în Spitalul Judetean de Urgenti Baia Mare, un număr de 1.686, cazari au fost adenom de prostată, ceea ce înseamnă un procent de 2,76% din totalul bolilor rologice ADENOM DE PROSTATA {n dinamică, adenomul de prostată depistat si tratat în Spitalul Judetean de Urgentă Baia Mare a cunoscut o scădere a numărului total de cazari noi de boală de la 1.630 cazari în anul 2008 la 1.587 cazuri în 2008, ceea ce înseamnă un procent mai mic cu 229% în anul 2009 față de anul 2007, dar i o scădere la 1.587 cazari în anul 2009, ceea ce înseamnă cu 2.29 mai putin in 2009 față de 2008, 30 ÎNGRIJIRI ALE BOLNAVILOR CU ADENOM DE PROSTATĂ CAZULI. Pacientul S.S în vărstă de 68 de ani, se prezintă în ziua de 20/04 2010 la serviciul de Urgență Chirurgie al Spitalului Judetean de Urgență Baia Mare, acuzând dureri în regiunea bipogastică și ipsa urinrii de aproximativ 12 re. La examenul clinic și palpare se evidențiază glob vezical, iar cateterismul urtro- vezical efectuat cu dificultate evacuează un reziduu vezica de aproximativ 400 ml urnă de suză Pacientul este internat in secia de Urologie cu sondă vezicală Folley pentru drenaj si cu diagnosticul medical pezumtiv de: RETENȚIE COMPLETA DE URINĂ fn urmă cu 1 an când debutează boala pacientul prezenta polakiure diumă și tulbure cu miros caracteristic al uri nocturnă, mai ales în a doua jumătate a nopții și disurie. Aceste simptome se accentuează cu apariția durerii la mictiune, mergând până la imposibilitatea pacientului de a-și poli vezica urinară, mictiunea se inițiază greu cu durere gi apar repetate întreruperi în timpul micțunii În urma examindrilor clinic si paraclinice se stabilește cu diagnosticul: ADENOM AL PROSTATEI CU RETENTIE CRONICĂ DE URINĂ, INFECȚIE URINARĂ” Pacientul necesitând interventie chirurgicală pentru extirparea tumorii de prostată, dar numai după prealabila temporizare prin drenaj vezical prin sonda a’demeure, pentru revenirea la dimensiunile și forma fiziologică a arborelui pielorenal, ureterelor și vezicii Vizita familiei și prietenilor îi face mare plăcere simțindu-se optimism și încurajat în prezența celor drag ANC, — Bă importanță AP. ~ fără importanță La indicatia medicului se efectuează următoarele examinări Examinări de laborator + din sânge: V SH. TQ, TH, UREE SANGVINA, GLICEMIE, R BV, LEUCOCITE, GRUP SANGVIN 01 din urină – examen complet + sediment urinar, 31 = uroculturd, Addis + explorări func “ULV, EKG: – Ecografie -wșeu rectal – examen cardiolog Examinări clinice orale, – măsurarea diurezei Puncții vitale in 22.04 2010 ‘TA=150/80 mmHg: P=75 pulsaii/min.; Taste, R19 resp min. NIVELUL DE DEPENDENȚĂ 1 MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ PROBLEME DE DEPENDENȚĂ = drenaj pe sondă Folley ‘Alterrea modului de a elimina. — diureză de 800 plzi Eliminare urinară inadecvatl cantitativ agitaje, fied, nelinigie, nervozitate Anxietate în deranjează sonda + sentimente negative += muri place să o poarte Pierderea imaginii de sine = Timitarea amplitudini mieilor + mișcare lentă + resticia mobilității + jend la met Dificultate dea se mișca are insuficiente ore de somn și odin’, somn cu trezis frecvente – oboseală Dificultate dea napetență Deficit alimentar mari place si consume chide (ceai) ‘Nerespeciaea regimului hidrie 32 21300 — 3000 ml ichidelzi + febră moderată 38,37C) tegument tanspirate păstra Teumentele curate + cere ajutor = frecvente întrebări legate de boală Lipsa cunoștințelor legate de boală + cere informații legate de evoluția boli, a tratamentului și a Convalesceaței = nu se poate îmbrăca/dezbrăca fără ajutor + nu-gi poate ua singur hainele Dificultate de a se îmbrăca dezbrăca. — evitarea dialogului – închidere în sine comunică putin, la nevoie Comunicare insuficientă a nivel afectiv = mu activează în timpul activităților recreative interesului + lipsa fai de activități recreative după seurt timp Dificultate de a practica acivitifi rereative 33 Nevoia | Diagnostiede | Obieetiv Intervenții Evaluare fundamentală | nursing A elimina ÎI Alieravea Pacientul să urineze pe | mă prezint pacientului cu nume și funie, | Pacientul urincază pe modului dea cateter până la – explic pacientului pe înțelesul său necesitatea | cateter. elimina din cauza sondei (Folley) a’demeure impusă de vatament, manifestată prin – drenaj pe sondă Folley. intervenția chirurgicală purtării sondei și importanța menținerii ei, explic pacientului poziția corectă a sondei și să vie siuarea ei la un nivel mai înalt decăt al vezicii. urinar, împiedicând astfel reexul pun la îndemâna pacientului un suport pentru punga colectoare; suzerez menținerea permeabilititi tubilor de dren evitând cudarea și indoirea lor care ar împiedica scurgerea urinii gi stagnarea ei în vezică. urmăresc permanent scureerea urinii și umplerea pungii, solind-o la nevoie, asigur pacientului o dietă hidrică de 3- 4 li lichide pe zi sub formă de compoturi, sucuri, 34 3 Eliminare urinară inadecvată cantitativ din cara aportului scăzut de lichide manifestată Pacienul să aibă o diureză de 1300 ml în decurs de 2-3 zile ‘explic pacientului necesitate ȘI imporianja dietei. bidrice pentru buna funcționarea sondei, administrez pacientului la 30 min, 100 mi ichid la temperatura camerei: sfituiese pacientul să consume alimente care Pacientul are 0 diureză de aproximativ 1300 — 1400 mii prin conțin multe lichide (supe, ciorbe, compotur, diureză 800 ml/zi. fructe, legume); = explic pacientului necesitatea consumării de Tichide în cantitatea indicată pentru buna funcționare a sondei și tratamentul infecției ZA via 1 Anxietate din | Pacientul si-giexprime |~ dau explicații clare privind îngrijirile igienice | Pacientul își exprimă pericolele |. | catuza necunoasterii | diminuarea anxietitit în | de bază și informații clare privind boala și | diminuarea anxietății evoluției bolii decurs de2 5 zile evoluția manifestată prin + initiez conversații și încurajez pacientul săși – agitate, fied, exprime problemele care il iământă și incere | Pacientul exprimă = neliniște, sa linistese: sentimente pozitive, – nervozitate. = dau pacientului exemple de alți pacienți cu | privind purtarea 2, Pierderea Pacientul să prezinte aceleași afecțiuni și evoluție bună. și-l pun în | cateterului urinar imaginii de sine din | sentimente pozitive față | legiturd eu ei, Cauza prezenei | depunareasondeiin |- învăț pacientul tehnici de relaxare (ex 35 sondei Foley manifestată prin = Il deranjează sonda. – muri place si 0 poante are sentimente negative față de purtarea cateerului decurs de Zile respirație = inspirație profund, expir prelungit) se sffituiese să le practice de cel puțin 2 ori/zi 3. Acți menține temperatura corpului ta limita normală Hipotermie din cauza procesului infectios manifestată prin – febră moderată [i] Ca pacientul să aibă temperatura corpului în limitele normale în decurs de 1-2 zile. asigur condi de microclimat optim, aersesc salonul asigur pacientului în funcție de preferințe un rezim alimentar bogat în proteine și asigur o hidratare corectă în funcție de bilanțul hidric, imbrac pacientul corespunzător mai ales când aerisese salonul și când merge la plimbare urmărind cantitatea transpirației si valurile de caldura: în funcție de cantitatea transpiatiei mențin curat și uscată pielea și eri, termometrizez pacientul de cel putin două ori pe zi (dimineața gi seara) sau ori de câte ori Pacientul are curba termică în limitele normale. 36 este nevoie și. notez în fosia de temperatură valorile obținute și le comunic medicului: informez pacientul privind necesitatea respectării normelor de igienă personală și a sondei pentru prevenirea infetilor, administrez, tratamentul prescris de medic. dezinfectante urinare, antipiretice, comunica Comunicare ineficace la nivel afectiv din cauza anxietiit și neadaptăii la mediul spitalicese manifestată prin – evitarea dialogului – comunică puțin – închidere în sine pacientul să comunice eficient. stabilind legături semnificative cu personalul și ceilalți pacienți în decurs de 3 Azile, siabilese cu pacientul’ cauzele hie sale, rneadaptarea la mediu, investigații, tratament gi evoluția bolii ‘dau explicații clare și pe infeles privind îngrijirile, tratamentul și tehnicile acordate, răspund a întrebările sale prin răspunsuri clare pe înțelesul său; oa familia să-l viziteze zilnic (pentru comunicare și alimentație) stabilesc cu pacientul metodele de soluționare a problemelor care-i cauzează fica, îl ajut și-l incurajez să le depășească, indemnându-l să utilizeze metode de relaxare Pacientul comunică ficient cu membri echipei de îngrijire și cu pacienții din salon 37 SA te mișea a avea o bună postură. Dificultate de ase mișca din cauza prezenței cateterului urinar și nendaptării la mediul spitalicese manifestată prin – limitarea amplitudini mișeărilor, -mișeare lentă, = restriia mobilități, – jenă la mobilizare Ca pacientul să se poată deplasa fr decurs de 4-5 zile jutor in ‘evaluez capacitățile și limitele fizice ale pacientului planific un orar zilnic de exerciții fizice gi mișcare; pacientul în decubit dorsal își va ridica pe rând câte un membru atit inferior cât și superior, menfinindu- căteva secunde în ser va efectua plimbări la început in salon, apoi și pe bol, susținându-se de brațul meu urmăresc pacientul în efectuarea exercițiilor și dacă respectă indicațiile primite; felicit pacientul pentru activitățile depuse Obiectiv atins. Pacientul se deplasează singur fără ajutor S-A dormi ate odihni. Dificultate dease odihni din cauza anxieti i constrângeri fizice sonda manifestată prin – ate insuficiențe Ca pacientul să aibă un somn odihnitor și liniștit de 5-6 ore pe noapte în decurs de 3-4 zile asigur un climat optim calm și identific nivelul și mijloacele de diminuare a frei permit pacientului să-și exprime stările de neliniște și lipsa odihn oboselii învăț pacientul să utilizeze metode de relaxare si observ semnele Pacientulare un some odihnitor de 6 ore pe noapte 38 ‘ore se somn și (ex exerciții respiratorii, muzică. lectură). odihnă – îndemn pacientul să wiizeze tehnicile de – somn eu trezi relaxare învățate de cel putin 3 ori pe zi mai frecvente, ales seara înainte de culcare; – oboseală + Ia indicațiile medicului adminisrez un ‘ranchilizant ușor (Fenobarbital | tablet), 7-A se alimenta | I, Deficitalimentar | Ca pacientul să se — stabilesc cu pacientul alimentele preferate. | Pacientul se pihidrata, | din cauza stiri’ | alimenteze echilibrat fimoase, salată de cruditii (mere, pere), [alimentează echilibrat actuale și prin 3-5 mese pe zi în compot brânză de vaci, supe de legume; inu mai prezintă neadptării la decurs de 3-4 zile. = explic pacientului: necesitatea de ase alimenta | inapetență mediul spitaicese ‘ficient pentru redobândirea stint de sănătate manifestată prin și satisfacerea nevoilor zilnice, + inapetență – asigur. pacientului Climat calm, plăcut in impul meselor; în timpul meselor plasez pacientul intro poziție cit mai confonsbilăsemișezând, înstruiese. aparinătorii Sări aducă alimente preferate și conform indicaței. medicului (Alimentele să fie proaspete, fructe crude coapte). pacientul se alimentează activ în salon 39 2. Nerespectarea regimului hidric din cauza necunoasteri importanței lui i preferințelor personale manifestată prin = nuvi place să consume lichide (ceai) ~eonsum de 1500— 2000 ml lichide!2i Ca pacientul să se hidrateze corect în raport cu regimul hidric impus de tehnica terapeutică să consume pe zi 2500- 3000 mi în decurs de 2-3 zile explic “pacientului necesitatea —consumării camităi de lichide indicată pentru buna funcționării a sondei tratamentul infecției ofer pacientului lchidele preferate in cantitate ‘de 100 ml la 30 min, cei, soc, supe zeamă de compot. verific pacientul dacă respectă regimul. sfituiese pacientul să consume alimente care ‘contin lichide (supe, ciorbe, compoturi fructe) verific modul de aplicare si de înțelegere a celor învățate, urmăresc și notez zilnic în foaia de temperatură culoarea și aspectul uni diureza, anunț medicul asupra modificărilor apărute pe parcurs: S.A ficurat, îngriji sia mea tezumentele si mucoasele intacte. Dificultate de vai păstra tegumentele curate din cauza mobilizări dificile manifestată prin: -tegumente transpirate – cere ajutor pentru a-i acorda îngrijirile igienice Ca pacientul să aibă tegumentele curate pe parcursul internării ‘evaluez starea de igienă a tegumentelor: ‘evaluez caracteristicile transpiraii, cantitatea, mirosul, perioada apariții în timpul zi localizare; evaluez cu pacientul cunoșințele sale igienice și posibilitatea de a și le acorda ; măsor și notez în foaia de temperatură funcțiile Vitale zinice seara și dimineața; comunic medicului valorile; ajut pacientul Ia efectuarea toaleei pe regiuni: asigur regimul hidrc al pacientului: explic. pacientului importanța mobilizării și efectul șederii prelungite ln pat, în vederea prevenirii escarei și a evoluției nefavorabile a boli asigur pacientului lenjerie curată și pijama! corespunzătoare, wor i comodă; aerises salonul de 3 ori pe zi câte $ minute; asigur condiții de microclimat optim temperatura 18-20″C, umiditate până la 60%. Pacientul are tegumentele curate și integre pe perioada de spitalizare, a oare Dificultate de a | Pacientul seva) = evaluez capacitatea și limitele fizice ale | Pacientul se îmbrca/ imbrăca/dezbrica | | imbrace dezbrace Ar pacientului, gradul de mobilizare (mobilizare | imbracă/dezbracă dezbrăca. | din cauza reducerii | ajutorin decurs de 5-6 redusă). singe mobilității zile =. panifi cu pacientul un program de mobilizare manifestată prin: pe zi, incluzând și schimbarea lenjeriei și a pijamalei, lăsându-l Să realizeze singur activitățile care le poate, ră ajutor, – ros colegii de salon când pacientul dorește să- = mu își poate ua și schimbe pijamaua, să se întoarcă cu spatele; singur hainele = supraveghez pacientul în timpul tehnicilor și pun la indemina lui cele necesare; 10-A învăța | Lipsa cunogtinjelor | Ca pacientul să ~ dau pacientului indicajii evitind detaliile | La externare pacientul legate de boală din | acumuleze informațiile | inutile; are informații despre cauza necesare pe perioada de |- planific instruirea pacientului în funcție de | boală neaceesibiliăți la intormații spializare nevoile i capacitățile sale; ‘evaluez capacitatea de injelegere a pacientului a învățâmintelor date, aplic strategii pedagogice adecvate: conversația, demonstrația și verific cunoștințele acumulate prin întrebări simple. 2 Tate Dificultate dea | Ca pacientul si paricipe [= aeltez vizele familie i prieienilor pentru | Pacientul se creează recrea practic activități | Inactivity recreative pe | încurajarea pacientulu conform stiri de recreative din cauza | perioada de spitalizare = pun la îndemâna pacientului eile preferate, | sănătate afețuniișia | conform stir ce ziare, reviste cu subiecte care il interesează mediului spialicese | sănătate ~ Sugerez familiei si-i aducă un aparat radio sau manifestă prin: televizor dacă au posibilitate. -nuse ~ il pun in legătură cu ați pacienți cu aceleași concentrează în diagnostic și evoluie bună care să-l viziteze în timpul activităților salon recreative, – lipsa interesului după sean timp 12-A respira, Capacientulsi-gi > asigur microclimat optim, temperatura 18| Pacentl respira avea o bun mențină independent 20°C, umiditate $0-60%, normal 18-20 circulație. nerviipeperitema. |- aerisesc salonul dimineața În trezire și seara |respimin ample gi înainte de culcare câte 5-10 min; recomand pacientului o poziție in pat care si-i favorizeze respirayia /semigezind, decubit dorsal cu capul mai ridicat). Indic pacientului exerciții respiratorii și ‘ndem la efectuarea lor zilnice: ritmice, pus ritmic și bine bătut TA=150/85 mie, a efectuez masaje și ficțiuni câte 10 min. de două ori pe zi: măsor zilnic și notez in foaia de temperatură valorile funcților vitale BA iuti. dau pacieniulu răspunsuri clare pe înțelesul său la intebarile pe care mi le pune în legătură cu sarea de sănătate, vuilizez sfaturi practice pentru a ajuta pacientul să-i planifice vitorul (ingrijirea sondei, regim alimentar și hidric) gi integrarea sa în societate: inu pacientul ca și copartener la îngriji pentru ase simi util tog pacientul să supravegheze pe ceilalți pacienți Pacientul se simte wil Tai practica religia. ‘asigur Tinie ih salon în impal ragictunilor, îi pun la dispoziție cărți religioase; în cadrul regimului alimentar țin seama de zilele de post la cerere pacientului. {avorizes întâlniri cu ați pacienți de aceeași religie Pacientul gi spune ia fiecare seară rugăciunile. CAZUL Pacientul AS. în vârstă de 62 de ani se prezintă la cabinetul de Urologie din Ambulatoriul de Specialiate a Spitalului Județean de Urgență „Dr Constantin Opis” Baia Mare în data de 06.06.2010 acuzând. polakiurie, dium’ și noctumă (5 ~ 6 micțuni pe noapte) isurie- jtu urinar pornește cu o oarecare dificultate În urma examenului medicals a simptomelor acuzate se stabileste diagnosticul de ADENOM DE PROSTATA iar pacientul ese internat la seca de urologie pentru completarea investigația și vatament A S.relatează că mictunile sunt dureroase și presiunea jetul urinar este scăzută, jetul urinar este subie, cu întrerupere si pent evacuarea conținutului vezical necesită contractarea musculaturitabdominale și pelvine. Mai relatează că urinesză de cel putin $ or pe noapte mai ales în a doua jumătate a noplii i că simte că nu și goleste complet vezica. La început negljase aceste simplome punându-le pe seama figului dar ele se aceentuează în ultima perioadă, find insopte de usturime și cu senzație de arsură cea ce – a determinat st se prezinte la medie în urma examinărlor clinice și paraclinice (U-LV., ecografie, tupeu recul examinarea actului micțiunii și măsurarea rezidului vezical aproximativ 200 mi) se stabieșe cu ceritudine diagnosticul medical: „Adenom al prostatei cu retenție acută incormpleă de urnă” și se indică interven sondă Folly. în data de 10.06 2010 se imerine chirurgical adenomectomic deschisă prin abord suprapubian tramsvezical și se extipă un adenom de aproximativ 100 g menținăndurse Chinurgicală; de asemenea se montează 0 pentru drenaj vezical o sondă Pettzer prin plaga operatorie i o sondă uretro-vezicală Folley (eu 30 mi în balonas pentru hemostază în oja prosatică), AMIC – Bă important AP – boli infecto-contagioase ale copilăriei Din discuția avută cu pacientul aflu că este pensionar gi a muncit ca șofer În 0 societate de transporturi interne, este căsătorit, iar soția lui find de asemenea pensionară. Are două fete, una căsătorită și are un băiețel, ar cealaltă este plecată în străinătate 4s Pacientul este fumător (I pachet/2), Ocazional consum alcool, dar în cantități mici și 1 —2 catelezi Îi place să mănânce bine, supe, piureur, fiptur și prăjituri, îi place munea fizică, își ajută soția fa treburile casnice, în timpul liber urmărește emisiuni TV, citește ziare și reviste și îi place foare mult să asă a plimbare cu nepoțelul său Este o persoană Socisbiă, cu vecini petrece mult timp discutând sau jucând remy. Este de religie ontodoxă, merge la biserică împreună cu familia duminica și în zilele de sărbătoare: Pacientul este anxios din cauza intervenției la care urmează să fie supus, prezintă: neliniște, teamă, nervozitate, adresează multiple întrebări legate de intervenția chirurgicală. Are sentimente negative privind cateterul urinar, are percepere negativă a corpului său și sentimente de frustrare. S-a adaptat repede la mediul spitalicese și are încredere în echipa de îngrijire gi speră să se că bine pentru a fi cât mai repede alături de familia sa. Comunică eficient cu membrii echipei de îngrijire, colegii de salon, re un Somn agita cu ore insuficiente de somn, rez freevente și oboseală, pune frecvent inter de boală at echipe de îngrijire cit i colegilor de salon, În vederea efectuării intervenjcichiruicale la indicaia medicului sau efectuat următoarele examina clinic i paraclinice – din sânge: VSH, TQ-TH. UREE SANGVINA, GLICEMIE, LEUCOCITE, RBW, GRUP Sanguin 01 RM(:) – din urină – examen complet de urină sediment urinar – ADDIS = Urocultuă «explorări funcționale -ULN. + reziduu vezical + Ecografie “EKG ~ examina clinic: – Consult cardologic ~ Tugeu rectal – Masurre funeților vale (TA, T, PR) -TA = 18030 malig, T= 366°C Am luat in îngrijire pacientul cu tei zl înaintea intervenției hinurgica 07.05.2000, Pacientul prezintă următoarele manifestr i probleme de dependent preoperaor: 75 pulsativmin; R = 19 rep/min, în data de MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ PROBLEME DE DEPENDENȚĂ = Nelinigte = Anxietaie moderată =. Întrebări multiple © Teama # Nenvozitate =. Eliminare urinară pe cateer Folley = Alterarea modului dea elimina = Perceperea negativă a corpului sur = iedera imagini de sine Sentiment de fustrare + Sentimente negative faă de prezena cateterului ‘© Are insuficiente ore de somn «Dificultate de ase odihni =. Oboseala «© ‘Trezrifrecvente = Somn agitat = întrebări frecvente legate de boală = Cunogtinje insuiciente Se va face pregătirea practică în vederea operației Nivel de dependență I~ pacientul prezintă o dependență moderată în satisfacerea nevoilor și necesită ajutor țintit POSTOPERATOR În data de 10.06.2010 are loc intervenția chirurgicală si acord îngrijirile postoperatorii din data de 12.06 2010 inclusiv. Postoperator pacientul afirmă că prezintă o durere de intensiate medie, pune frecvent întrebă legate de evoluția postoperatorie și de complicațiile ce pot apărea. Se 7 mobilizează greu cu mișcări încete, greoaie, de aceea nu poate să urmeze îngrjile igienice ră ajutor, de asemenea necesită ajutor pentru a se imbrica și dezbrăca (neputință) Pacientul prezintă din cauza constrângeii fizice (durere la mișcări bruste, prezenta cateterului), un somn întrerupt adoarme greu si se irezește frecvent: simte lipsa familiei activităților recreative obișnuite uneori se plictseste Pacientul prezintă postoperator următoarele manifestări si probleme de dependență MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ =. Exprimare verbală a dureri PROBLEME DE DEPENDENȚĂ Durere acută = Migeli încete, greoaie Diiculate de a se obiliza = Dietă specială Regim alimentar impus = Nu poate să urmeze îngrijirile igienice firs Deficit de autoingrijire ajutor = Plaga operatorie întreruperea continu tegumentelor = Cere ajutor Dificultate de a se îmbrăca dezbraca. © Neputingt = Soman întrerupt © Adoarme greu =. Se trezenșe devreme = Oboseală ‘+ Imposibilitatea de a participa la activitățile recreative obisnuite + Seplictiseyte 4 Simte lipsa familiei Incapacitatea de a dormi gia se odihni Dificultate de ase recrea = Întrebări multiple legate de boală Nivel de dependență II ajutor țint Cunoștințe insuficiente Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare ‘nursing TAevita 1 Anxietate Ca pacientul să-și exprime |= mi prezint pacientului cu nume gi Tucte, Pacientul își pericolele. | moderată din cauza | diminuarea anxietii în creez pacintului un climat de înțelegere | exprimă intervenției decurs de 1-2 zile. empatcă: diminuarea chirurgicale explorez cu pacientul cauzele auxietiit: inter. | anxitii manifestată prin chirurgical, neliniște; îi explie modul cum va fi anestezit (i se va face o injeție în coloana vertebrală iar la căteva minute uși va mai Simi piciorele și abdomenul = rahianestezie). răspund calm la tote întrebările puse de pacient prin întrebări deschise verific cum a înțeles informațile furnizate, i asigur un climat de căldură , injelegere și securitate prin prezența mea: explic folosirea sonerei la nevoie, asigur pacientul că echipa de ingrijire este competentă 49 2 Pierderea imaginii de sine din cauza catetenuli urinar Folley, manifestată prin – percepere negativă a corpului Su i față de punatrea catetenilu sentimente de frustrare ; Ca pacientul să manifeste sentimente pozitive față de purtarea cateterului în decurs de 2 zile explic pacientului pe injelesul Său necesitatea purtării sondei și importanța menținerii ei. solicit apartinitorilor să-l susțină în vederea. adopări la purarea sondei: au exemplu de alți pacienți cu aceeași afecțiune sia căror evoluție este bună, care s-au vindecat și reintegrat in societate Pacientul exprimă sentimente pozitive privind purtarea cateterului 2-A elimina ‘Alieravea modului de a urina din cauza prezenței cateterului Folley manifestată prin eliminare urinară pe cateterl Folley Ca pacientul Să elimine urina prin caeter până la intervenția chirurgicală so pacientul avănd deja sonda Folley montată îi explic poziția corectă a sondei gi să evite situ- area ei la un nivel mai înalt decit cel al vezicii urinare, înpiedicând astfel reflexul urinii, sugerezi menținerea permeabiltății sondei uri- nare evitând cudarea și indoirea ei care ar înpi- edica scurgerea urinii i stagnarea e în vezică, urmăresc permanent scurgerea urinei și umplerea pungii golind-o la nevoie: asigur pacientului o dietă hidrică de 3-4Wzi sub Pacientul elimină urina pe sondă oră de ceai, sucuri. compoturi, măsor și notez diuriza zilnică 3-A dormi | Dificultate dea se | Ca pacientul st aibi wn ‘sigur pacientului un climat optim, calm și | Pacientul are un sia te odihni | odihni din cauza | somn odihnitor gi linigitde | iniști in salon; somn odihni anvietăți manifestată | 6- 7 ore noapte în decurs permit pacientului si-si exprime stările de | de 6 ore/noapte. prin de2zile. neliniște si lipsa odihnei și observ semnele -ore insuficiente de oboselii: somn învăț pacientul să utilizeze metode de relaxare, = oboseală exerciții respiratorii — inspir profund, expir trezi frecvente prelungit, muzică, lectură: somn agitat indemn pacientul Să utilizeze tehnicile de relaxare învățate de cel putin 3 ori pe zi mai ales înainte de culcare, Ja indicayia medicului adminisrez un sedativ ușor (Fenobarbial 146) TAR Deficit de cunoștințe | Ca pacientul să-și ‘evaluez capacitatea de evaluarea cunogtinjlor — | Pacientul ra informat. din cauza lipsei însușească cunogtințele planific instruirea în funcție de nevoile și | insusit informației necesare în decurs de 2 zile | capacităților pacientului aplic strategii | cunoștințele manifestată prin pedagogice adecvale, conversație, necesare rebar frecvente adresate echpei de si Wit pacientul să-și golească punga colectoare sfituiese pacientul să evite alimentele flatulente Tngriie și colegilor i cele care îl constipă: de salon sfătuiesc pacientul să se prezinte In controalele periodice indicate de medic sate Regim alimentar Ca pacientul să se i 2 vile nainte de operație va consumma | Pacientul sa alimenta si impus de previtirea | alimenteze conform alimente uyor digerabile; paste făinoase, [alimentat idrata. / preoperstorie regimului impos până la legume fiere, lactate proaspete smântănă, iaurt, | conform data intervenției lapte bătut. regimului impus chirurgicale cuozi ininte de tratament – dimineața ~ masă normală la prânz —0 supă – seara —se sistează alimentația, dar dar poate să bea cea diminesț opereiei pacientul nu mănâncă, 6-A elimina | Pregătirea pentru | Pacientul să prezinte tubul cara precedent opereraie se va efectua o | Pacientul are operate digestiv pregătit pentru lismă evacuatorie, tubul digestiv intervenția chirurgicală dimineața înainte de operație cu 4 ore se va | pregătit pentru efectua o clismă evacuatorie. intervenția ehirurgicat. 2 7.A ficurat | Pregătirea Ca pacientul Să prezinte în seara zilei precedente operației pacientul va Pacientul îngrijit. | preoperatorie tegumentele și mucoasele face baie generală inclusiv spălarea părului, [prezintă curate în vederea se limpezește abundent, tegumentele și intervenției chirurgicale: se sterge foarte bine; mucoasele se verifică regiunea inghinala, ombilicul. curate. axială, unghiile tăiate scurtpieioarele, spatile interdigitale; în ziua intervenției chirurgicale se rade zona, pâroasă unde se va face incizia (zona ombi ~ Micului, hipogastrusegiunea pubiană, regiunea scrotului). se badijoneaza cu un antiseptic colorat regiunea rast, pacientul se inbrac in lenjerie curată, 3 Postoperator Nevoia Diagnostic de Obiective Intervenții Evaluare nursing T. Nevita | Durere acută din Ca pacientul sii = mă prezint pacientului cu nume și funcție: | Pacientul gi pericolele, | cauza intervenției | exprime diminuarea |- evaluez caracteristicile dureri: localizare, | exprimă diminuarea chirurgie manife- stati prin = exprimare verbală a durer durerii în decurs de 2-3 zie sa intensitate, durată frecventă, factori. cărei erese sau diminuă intensitatea dureri la indicația medicului adminisrez analgezic (algocalmin 21); asez pacientul intr-o poziție antalgică in pat: pent activitățile sale zilnicealimentare, hidratare, diminuarea, durerii ajut pacientul în igienă, mobilizare i progresiv las pacientul să se îndeplinească singur dar sub supraveghere; creez un Climat optim, temperatura 18-20°C, semiobseuriate, linigle în salon, aerisese salonul de 3 ori/zi, supraveghez și efectuez toaleta plăși zilnice în condiții de asepsie perectă: ajut pacientul la mobilizare, apoi îl las Să se mobilizeze singur, dar sub supraveghere, durerii Wij pacientul să-și comprime plaga cu palmele atunci când ride, tugeste, strânută, la defecare și la mobilizare. administrez tratament analgezic prescris la nevoie și cu 30 min. înainte de mobilizare la indicaia medicului 2-A ci 1 Eliminare urinară inadecvată din cauza tehnicii operator manifestată prin – prezența sondei Folley. Ca pacientul să urineze ră cateter în decurs de 1azile asigur pacientului o cantitate de d — 5 Vai lichide provenite din ceai, compot, supă, fracționat 200ml la 30min lichidele ingerate fiind la temperatura camerei. explic pacientului necesitatea — consumi acestei cantități de lichide zinic în scopul evitării obstrucției sondei uretro-vezicale gia eliminării eventualelor cheaguri sau secrei și ca acestă cură de diureză va fine încă 14 zile până la înlăturarea sondei: voi efectua spălazurivezicale cu soluție de spă- urd ( ser fiziologie sau substanțe dezinfe- elante de acid boric 3%) ori de câte ori va fi – dacă secreția din plagă este minima iar urina Pacientul urinează spontan fă cateter ss este limpede În indicafia medicului se va face spălătură vezicală și ajut medicul să scoată sonda Petzei și să introducă în vezică sonda Folley; – a M-a zi de la operație, dacă pansamentul este urat iar urina limpede, la indicația medicului se va scoate sonda Folley, după care voi reco- a urină pentru uroeuitură , după o prealabilă toaletă a organelor genitale exteme cu apă caldă și săpun, ~ după scoaterea sondei Folley pacientul find ușor inconștient îl voi învăța să fă imnastcă vezicală pentru reeducarea vezicii urinare și întărirea musculaturii perineale, =. explie pacientului să-și întărească mușchi perineal prin contractarea mușchilor posteriori ca și pentru defecare sia muschilor anteriori ca și pentru mișcare; = recomand pacientului ca în timpul mietiunilor Să încerce să oprească jetul urinar și să reinceapă apoi urinarea, de mai multe ori – voi nota cantitatea urinii eliminate, măsurând s6 fiecare micțune și frecvența lor, asigur pacientului îmbrăcăminte ușor de îmbrăcat, voi schimba lengeria Ia nevoie Diagnostic potențial | Ca pacientul să mu [= dau explicații clare și pe inelesul pacientului | Paciental nu pre- Rise de infecție din | prezinte semnele privind importanța menținerii curate a sonde și | zintă semnele Cauza cateerului | infecției din cauza organelor genitale exteme in prevenirea infect | infecției aldemeure prezentei cateterului ilor, până a îndepărtarea lui |- . instruiese pacientul în vederea toaletei sondei șia organelor genitale, -. ajut pacientul în realizarea înerijirilor igienice necesare preveniri infecților SAfiewrat |. Deicitde Ca pacientul sărși = identific cu pacientul capacitățile și Timitele | Pacientul își acordă îngriji a-ți | autoingrijre din | acorde ingrijirile fizice, planific 1otodată un program de exerciții | îngrijirile igienice proteia tegu | cauza durerii șia. igienice singur în fizice, singut, -mentele | mobilizini eu decursde 3-4 ile, |- asist pacientul la efectuarea _ingrijinilor dificultate inienice, iar unde nu poate i jut; manifestată prin – asigur pacientului “condiții și materiale = nu poate să urmeze necesare pentru efectuarea toaletei pe regiuni îngrijirile igienice ră ajutor. respecting pudoarea. schimb lenjeria de pat ori de câte ori est 7 ‘hevoie menținând tot timpul pacientul curat explic pacientului importanța menținerii curățeniei sondei și oreanelor enitale externe pentru prevenirea apariții infecțiilor și învăț pacientul cum să se spele zinic 3 Învreruperea Ca pacientul să prezinte |- pansez zilnic și efeciuez toaleta plăgii | Pacientul prezintă ‘continuity plaga vindecată per operatorii sau de cite or este nevoie. plaga operatorie tegumentelor din | primam in decurs de? |- plistez asepsia la toate manevrele efectuate | vindecath per cauza intervenției | zile pentru îndepărtarea infectăriiplăgii primam chirurgicale + învăț pacientul să-și comprime plaga cu mâna manifestată prin de câte ori strănută, tugeste, râde; – plaga operatorie -urmărese evoluția plăgii «culoarea! tegumentulu. E Ate mișca | Dificultate de se | Ca pacientul sise [permit pacientului SEI exprime senzaple | Pacientul se a-ți menține | mobiliza din cauza | mobilizeze singur în dureroase, să evaluez carecteristice durerii Ia | mobilizează singur o bună durerii manifestată | decurs de 3-4 zile, mobilizare: localizare, intensitate, frecvență, postură. [prin durată: – mișcări încete, = informez pacientul asupra pocesului dureros și reni, lente al evoluție dureri, explic că durerea va trece, 38 dar Ta început este mai intensă dar se va diminua progresiv cu fiecare zi ce va trece; voi instala pacientul într-o poziție conto = abilă, semișezănd-rezema de o pem mare. ‘inva pacientul să comprime plaga cu palma la mobilizare când tușește sau srănură; Ja indicatia medicului administrez analgezicul, la nevoie sau cu 30 min. inaintede mobilizare, felicit pacientul pentru activități sau de căt ori realizează un progres și îl incurajez se Regim alimentar | Ca pacientul i respecte |- îiasigur pacientului în mare pane un regim | Pacientul respectă alimenta și | impus de îngrijirea | reyimul impus pânăla |. hidric, sucuri de fructe, ceai, compot. regi impus idrata | postoperatorie eluarea completia |- după reluarea tranzitului a 3-a zi la masa de manifestată prin: | tranzitului intestinal prânz introduc un cartof fiert sub formă de = dietă specială pireu și fiucte din compot; =. dacă tranzitul este reluat complet pacientul se alimentează normal a 4-a zi evitând condimentele și alimentele fatulente: – informez pacientul asupra condimentelor permise pentru a da gus alimentelor, – verific. înpelegerea de către pacient a ‘nvagimintelor date oA Dificultăți dease | Capacientulsi’se [= voi evalua capacitatea moloie de a se | Pacientul se imbracă so îmbrăca, îmbrăca/Gezbrăca | îmbrace/dezbrace îmbrăca dezbrăca- dezbracă singur. dezbrăea. | din cauza durerii | singurin decurs de 2-3 |- voi sugera aparținătoilor săi procure haine manifestată prin: zile ușor de imbricatiderbricat să poarte -neputină. îmbrăcăminte comodă, oară la mers. cere ajutor dela voi așeza îmbrăcămintea la îndemâna colegii de salon pacientului și voi ajuta la nevoie; supraveghez pacientul dacă este imbricat corespunzător cu condițiile de climat. felicit pacientul ș- încurajez când se îmbracă dezbracă singur 7. A adormi | Dificultate dea | Capacientulsăaibăun |- asigur condijii optime de microclimat și | Pacientulare un a e odihni. | dormișia se odihni | somn odihnitor in sersese salonul de cel puțin două ori pe zi; | somn odihnitor din cauza durerii și a | decurs de 3 zile. constrângeri fizice manifestată prin – adoarme greu, – se trezește devreme + somn intrerupt asigur liniștea în timpul somnului, efectuez un masaj relaxant nainte de culcare; Ja nevoie, la indicaia medicului administrez pacientului un tranchilizant ușor. sfituiese pacientul să-i găsească o poziție cât mai comodă în pat Nevoia | Diagnostic de Obicetive intervenții Evaluare SEA | Canogine | Capace 2 oale apasata de calare cnoșănir | Paint cumulat insuficiente privind | acumuleze informațiile | planific instruirea în functie de nevoile și informagile evoluția boli dim necesare în decurs de? | capacităților «pacientului aplie «strategii [necesare cauza lipsei zie polagosice adeciale, conversa, informații demonstrate: manifesta prin = învă pacientul sisi golească punga colectoare « imuebăr muluple. = învă pacientul cum săși întrețină igiena sondei si organelor geniale, să se spele cu apă i săpun și să se cltească din abundență, să ilizeze lenjerie cura; 3Aie | Dificalateinase | Capacientulsise | Teclitez vizitele famile i prietenilor: Pacient sa recreat reerea | recreadincauza recreezeconformstării |- pun la disporița pacientului un aparst radio [conform sării sale atecțunii de sănătate pe perioada | sau un televizor, cărți cu subiectepreferate su | de sănătate manifestată prim ine ziare și reviste spre lecture imposibilitatea participării la activitățile recreative obisnuite 6 AZUL ui Pacientul AT. în vârstă de SI ani se prezintă pe data de 19.05.2010 la cabinetul de Urologie din Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Județean de Urgent „Dr Constantin Opris” BAIA MARE acuzând polakiurie diurnă gi noctumă (2 = 3. mictiuni pe noapte), disurie, jet urinar care pomeste cu o oarecare dificultate în urma simptomelor acuzate și a examenului medical se stabilește diagnosticul prezumtiv de: ADENOM AL PROSTATI Liar pacientul ese internat în Seța de Urologie pentru completarea ‘investiga 9 tatament AT afirmă că mițiunile sunt dureroase i presiunea jul umar este scăzută Aceste simptome le prezintă de aproximativ 2 luni dar ele s-au accentua ceea ce Ia deerminatsă se prezinte l examenul de specialitate În urma examinării actului micunii, U.LV., ecografie, tșeu rectal i măsurarea veziiului vezical (-180 m) se sabileșe cu ceritadine dignostcul de ADENOM DE PROSTATA ANC — fir imporans AP – fir importants În vederea tabl dignostcusi sau efectarea vrmitoarelr examinin la indicat medica Examinări de abort: = din singe: VS. tq = th, U LEUCOCITE, GRUP SANGVIN 01 – din urnă – examen complet + sediment urinar, ANGVINA, GLICEMIE, R.B.W. – uroculură = Addis – explorări funcționale. “ULV, EKG, – Fehografie. Examinări clinice: -tugeu rectal – examen cardiologie, măsurarea diurezei s Funeții vile; ‘TA=150/80 mmHg; P=75 pulsati/min; AT, lucrează la o firmă de construcții in BAIA MARE, este căsătorit ir sofia sa este educatoare. Are două fete, una căsătorită cu doi copii, ar cealaltă necăsătorit. Pacientul este fumător (1 pachevzi) ocazional consumă alcool, dar în cantități moderate și consumă 1 cafea/zi. Îi place mâncarea bine condimentată, supele, sosurile gi produsele de patiserie, își ajută soția cu plăcere a treburile gospodărești, în timpul liber ascultă radioul, urmărește emisiunile difuzate la T.V., find la zi cu evenimentele politice Interne gi exteme Am luat pacientul in evidență a I-a zi postoperator a data de 24.04.2009, Postoperator pacientul imi relatează că prezintă o durere de intensitate medie ln nivelul plăgii operatorii care se accentuează la mișcări bruște de aceea mișcările sunt lente, se deplasează cu ajutor (după ce medicul a indicat mobilizarea) este slabit, fort fizică este scăzară, Cateterul urinar și cel Petze îl deranjează adoarme greu și este obosit în timpul zilei, în rest cele 2 catetere suni tolerate destul de bine timpul somnului, are un somn agitat, de pacient, înțelegând rolul acestora, dar cu greu reușesc să aflu de la pacient că îi este frică de o posibilă alterarea funcției sexuale din cauza sonde Falley Pacientul se îmbracă cu greu. neputință nu își poste lua singur hainele, de obicei cere ajutor de la o altă persoană, la fel procedează si când trebuie să își acorde ingrijiile eenice (cere ajutor) Observ la pacient că îi place să fie informat, pune întrebări legate de boală și mai ales de evolia ei Pe baza analizei și interpretări acestor date am stabili următoarele manifestări și probleme de dependență postoperatorii s MANIFESTĂRI DE DEPENDENȚĂ PROBLEME DE DEPENDENȚĂ drenaj urinar pe cater ‘Alteraea modului dea elimina primarea verbal 3 durerii Durere acută ~ exprimarea verbală a căi ‘Anxietate ușoară mișcări lente Dificultate de a se migca – are nevoie de sprijin la mobilizare Regim impus de intervenția chirurgicală = solicitare de ajutor în acordarea înerjintor Deficit de autoinarjire igienice = prezența pligit operatori Aiterarea integrității tegumentelor se Tmbrack cu greutate Dificutate de a se îmbrăca derbrica – are nevoie de ajutor întrebări legate de boală și mai ales de | Lipsa cunoștințelor evoluția ei = oboseală Dificultate de a dorm și ase odihni = somn agitat + adoarme greu Potenfal: Pierderea imagini de sine NIVEL DE DEPENDENȚĂ IL Nevoia Diagnostic de Obiectiv Intervent Evaluare fundamentală ‘nursing T.Aclimina | Alferarea modului de | Ca pacientul să asigur pacientului o cantate de 3-4 I Tichide pe 2 | Pacientul urineaza elimina datontă | urineze spontan ră | provenite din cea, sucuri, compot supă, spontan fir sondă sondei Folley impusă de tehnica operatorie manifestată prin = drenaj urinar pe cateter. sondă în decurs de 14 zi, în funcție de toleranța pacientului dau acestuia să bea fractionat 200 ml, chid la 30 min. care va fi inuerată la temperatura camerei; explic pacientului necesitatea consumirit acestei cantități de lichide zilnie în scopul prevenirii obstrveționării sondei wretro-vezical și a eliminării eventualelor cheaguri sau secreții gi ca această cură de diurezi va tine încă 11 zile până la înlăturarea sondei uretrale; efectuez spilituri vezicale cu lichid de spălare steril sau substanță dezinfectanth (ac. Borie 3%) incălziui Ja temperatura corpului „ori de câte ori este nevoie. dacă secreia din plagă este minimă, iar urina este limpede, la indicatia mediului fac 0 spălătură vezicală și-l ajut să scoată sonda Petzer și să introducă în vezică sondei Folley, 6s a [4a zi de În opere, dacă pansumentul este curat iar urina limpede, la indicația medicului, scot sonda Folley, recoltez înainte urină pentru urocultuă după o prealabilă toaletă a organelor genitale cu apă și săpun: -. după scoaterea sondei Folley pacientul find ușor inconștient, îl învăț să facă gimnastică abdomenoperineală pentru re-educarea vezicii urinare și întărirea muscular – explic pacientului să-și întărească | mușchii perineali prin contractarea mușchilor posteriori ca și pentru defecare și a mușchilor anteriori ca si perineale; pentru urinare, – recomand pacientului ca in timpul miețiuilor să încerce să oprească jetul urinar gi să reinceapă apoi urinarea de mai multe or; = notez cantititle de urină eliminate, măsurând fiecare mictiune și frecvența lor, brăcâminte ușor de descheiat i schimb lenjeria n nevoie. asigur pacientului 2A evita pericolele. Durere acută cauzată de intervenția Ca pacientul sie exprime diminuarea 7 evaluer caracteristicle dureri localiza, intensitate, durată, frecvență făctorii care-i cresc Paciental i exprimă diminuarea Ghirungcale dureri în decurs de? | sau diminuează intensities, dureri manifesta prin: |-3zile + plasez pacientul intro poziție antlgică atunci când = exprimare verbală a stă în pat decubit dorsal cu capul agezat pe o peri dureri sau semigezind rezemat deo pernă mare; = pentru diminuarea durerii ajut pacienul la activitățile zlnice de igienă, mobilizare, hidratare alimenațe și progresiv îns. pacientul să le îndeplinească singur dar sub supraveghere, = aj pacientul să se mobilizeze progresiv iar apo îl Jas să se mobilizeze singur sub supraveghere. adminisrez tratament analgezic prescris a nevoi și cu 30 min înainte de mobilizare, a indicația medicului 2 Asii ușoară [Ca pacintulsi-gi |= solicit pacienl Să se exprime percepe dureri. din cauza unei exprime diminuarea |. verific înțelegerea învățămintelor date, potenialeafecțunia | ficiiîn decurs de |- ajut pacientul să clarifice semnificația puri lulu sexual sale sondei urero-vewzicale; manifestă prin = explic necesitatea ei in cadrul schemei de tratament și inofensivitatea fd de funcția sexual 3 Penal Ca pacientul să se [= dau exemple dealt pacienfi cu aceleași diagnostic | Pacient sa pierderea imaginii de | adapteze la purtarea | și cv 0 evoluție bună și pun în legătură cu câțiva | adapta ln purtarea sine datorită cateterului și să dinte ei catetrului și s7 dificultății de adaptare la purtarea cateterului Folley eleagă rolul acestuia in decurs de zile au ca și eo-partener ingrjirile sale. felicit pacientul ori de câte ori reacționează pozit la problemele care! frământă + incurajez pacientul să-și exprime. sentimentele negative, la început pentru a-l ajuta să se adapteze i apoi limitez negarea readucind la realitate: + explie pe spunindu-i că situația în care se afli este temporară: = dau exemple de alti pacienți cu aceleași diagnostic și cu evoluție bună: felicit pacientul de fiecare dată când manifestă interes și își coordonează comportamentul pentru inelesul “pacientului gil lingtese recâsigarea imaginii de sine SA te mișca a avea o bună postură. Dificultate dease mișea din cauza durerii și a slăbiciunii manifestată prin : – mișcări lente, greoaie, + ate nevoie deajulor ta mobilizare. Ca pacientul să se mobilizeze fără dificultate în decurs de 4-5 zile = incurajez pacientul sărși exprime. senzație dureroase gi evaluez caracteristicile. dureri la mobilizare, localizare, intensificate, frecventă: = informez pacientul asupra procesului dureros și al evoluției durerii, explic că durerea va trece dar lainceput este mai mare în intensitate și se va diminua progresiv, va fi mai mare apoi se va diminua Pacientul se mobilizează ră iicutate progresiv: – instalez pacientul într-o poziție conforabilă și antalgică; semigeziind rezemat de o pernă mare = sugerez pacientului să-și comprime cu palma zona operată la mobilizare când tusest, strânută sau la defecare; = Ia indicație administrez analgezicul prescris cu 30 min înainte de mobilizare (Piafen, Algocalmin ~ la nevoie). = planific un orar zilni de exerciții active, dimineața la trezire cer pacientului să inspire profund de 4-5 ori și să facă exerciții cu mâinile și cu picioarele, după amiază ajut pacientul să facă scurte plimbări la început ar apoi mai lungi și fia ajutor, seara cer pacientului să inspire amplu pe nas și Să expire lung pe gură, aceste exerciții ajutând pacientul să se lniștească și să doarmă: =. felict pacientul pentru activități on de cite ori face un proces gi il incurajez, wit pacientul exerciții pentru reeducarea vezicii TA hidra și alimenta Regim impus de intervenția Pacientul Să respecte regim impus pe o = in primele doua ze asigur alimentația gi hidratarea parenterală cu glucoză (10 %, 1500mI) plus Pacientul respect regimal hidric și Chirurgicală și tratament perioadă de minim 12 zile. însulină 30 UL, plus KCI 10 % 30mi plus NaC} 10% 40 ml ser fiziologic 1000 ml; asigur pacientului un regim in mare parte hidric (2000ml lichide’zi), constituit din sucuri de zarzavat, fructe, compot și cesi: îi explic necesitatea consumări de lichide în cantitate crescută (2,5 ~3 Vi), urmăresc reluarea tranzitului intestinal și după reluarea ui introduc în alimentație la masa de prânz cartof fiert iar ca desert pacientul poate consuma fructe din compot. în următoarele zile după reluarea completă a tranzitului intestinal (pentru gaze și materii fecale) se poate alimenta normal, evitând totuyi din alimentație condimentele și alimentele fatulente și ‘un surplus de lichide. SA curata ti proteja tegumentele 1 Deficit de autoingrijre din cauza durerii gia orei fizice scăzute manifestat prin = = Ca pacientul să-și aconde n inceput cu ajutor și apoi singur rile igienice decurs de 4- S zile ‘dentfic cur pacientul capacitatea Și limitele sale fizice, stabilim un program cotidian de exerciți active – dimineața În trezire eer pacientului să inspire și să expire profund de 4-5 ori să facă exerciții cu mâinile și picioarele, după masa il ajut Pacientul își acordă singur înrrile igienice m impunerea ajutorului în acordarea îneriiritor igienice singure. să facă scune plimbări În început. apoi ma lungi și fri ajutor, seara cer pacientului să inspire amplu pe nas și să expire lung pe gură: = _asist pacientul la efectuarea îngrijrilor igienice iar unde acesta nu poste îl ajut: =. schimb lenjeria de pat de câte ori este nevoie, menținând pacientul ot timpul curat, = asigur pacientului materialele gi condițile necesare pentru efectuarea toaletei pe regiuni, respecting pudoarea: – ofer pacientului peruță de dinți pasta și paharul in vederea efectuării toaletei cavități-bucale iar apoi prosopul. asistând pacientul în | timpul efectuării Ingrijirilor igienice: = explic pacientului pe înțelesul său importanța menținerii curățeniei sondei și a pansamentelor în prevenirea infecțiilor, imstruiese și il ajutin acest sens 2: Aherarea integrității tegumentelor din cauza intervenției Ca pacientul să prezinte plaga operatorie vindecată per primam in curs de = pansez zilnic și efectuez toalea plăgi operatorii on de câte ori este nevoie cu alcool, iod și pansament steril; = păsrez asepsia la toate manevrele efectuate pentru Pacientul prezintă plaga operatorie vindecată per n chirurgicale manifestată prin = prezența pli operator 7-10 zile anu se infecta plaga operată: la indicatia medicului, a S-a zi postoperatorie scot firele de sutură iara Ora zi respectiv a 10-a zi scot restul firelor; protejez plaga cu o compresă sterilă: îi fac toaleta parțială pe regiuni după scoaterea firelor indie pacientului să facă duș. Dificultate de ase | Ca pacientul să se evaluez capacitatea motorică de a se îmbrăca și | Pacientul se îmbrăca/dezbrăca din | imbrace singur în dezbrăca a pacientului, imbracă/dezbracă cauza bolii decurs de 4-5 zile sugerez apaninătorilor să-i procure haine ușor de | singur manifestată prin: îmbrăcat (fir nasturi sau butoniere, cu încheieturi – nu igi poate lua simple cu scai sau capse), să poarte. imbrăcăminte singur haina, care-i face plăcere, comodă, ușor la mers; = se îmbracă cu așez îmbrăcămintea la îndemâna pacientului și-l reurate ajut la nevoie: -are nevoie de ajutor, supraveghez pacientul dacă este imbricat neputință corespunzător conditilor de microclimat, felicit pacientul când se îmbracă dezbracă singur. 7-A dormi a te | Dificultate de a dormi | Ca pacienta să sigur Condiții optime de microclimat și aerisese | Pacientul are un odihni i ase odihni din | doarmă 6-Toreinoapte | salonul de ori/zi: somn fir Cauza intervenției. | somn fără întreruperi |- asigurlnistea în timpul somnului: întreruperi chirurgicale decurs de2-3 zile. [~ sfituiese pacientul și ajut să-și găsească o poziție (constrângere fizică + comodă in pat; durere) manifestată =. efectuez un masaj relaxant înainte de culcare: prin – spun pacientului să nu doarmă ziva pentru a nu – oboseală schimba orarul nocturn cu cel dium; – somn agitat – lanevoie sila indicatia medicului administrez – adoarme grew pacientului un tranchilizant ușor (Fenobarbital tabletă) 8.A învăța | Lipsacunogtingelor | PacientulsSinvete |- clanfic cu pacientul cunoștințele pe care Te are | Pacientul gia privind boala din | să-și gestioneze despre Boală, însuși informatie Cauza lipsei sănătatea pe perioada | – planific instruirea in funcție de nevoile și] necesare informației spitalizari capacitățile pacientului, aplic strategii pedagogice manifestată prin adecvate; conversație, demonstrație, – întrebări legate de – dau explicații clare, evitândurle pe cel inutile si oală, verific cum au fost înțelese, la nevoie dau explicații – dorința dea fi în scris, intormat = învă pacientul să-i golească punga de colectare; – cere câni de învăț pacientul să facă exerciții de recuperare a specialitate: vezicii urinare (prin contractarea — mușchilor anteriori ca și pentru urinare de $ ore pe zi câte 2-3, minute), B învăț pacientul cum să-i întrețină igiena sondei și a organelor geniale, să se spele zilnic cu apă și săpun i să se limpezeaseă din abundență, să utilizeze Tenjerie curată: explic pe înțeles necesitatea consumării de lichid în cantități crescute (2-3 Vi) timp de minim 3 luni. îi spun că peste 2 luni să se prezinte la control în polilinică sau dacă are probleme între timp mai repede ‘9. Ati păstra temperatura corpului in limite normale. asigur în salon un climat optim de 20°C, 50-60% umiditate: aerisese zilnic iar timpul aerisirii mă asigur că pacientul este bine invelit și/sau imbrdcat, cat voi avea grijă ca pacientul să fi corespunzător în timpul plimbărilor, termometrizez pacientul de cel puțin 2 orizi dimineața la ora 7 și seara la orele 17 notând temperatura în foaia de observatie; 10-A respira a avea o bună circulație asigur în salon condifit optime de micro climat 18- 20°C, $0-60% umiditate, aerisese salonul de cel puțin 2 ori/zi, dimineața fa Rs Zmin Rd-18r/min De amplitudine 2] trezire și seara înainte de culcare, cel pujinlO minute; așez pacientul într-o poziție confortabilă în pat care să-i favorizeze respiraia: decubit dorsal cu capul mai ridicat pe o pemă sau pozitia semișezândă, voi face tapotajtoracie de 3 ori/zi câte S-1Ominute, pentru o bună circulație efectuez ficțiuni ale membrelor, spatelui câte 10 minute, încurajez n nevoie pacientul să se mobilizeze de câte 3 ori/zi. evaluez respirația puls și TA. iar valorile obținute Te tree zilnic în foaia de temperatură; învăț pacientul să respir corect, Să inspire adânc pe nas și să expire lung pe gură, medie cu rim regulat corespunzător Puls regulat Pa80băvmin Ps=008ăv/min ‘TA=100/85mmHg. A comunica port un dialog deschis cu pacientl, ofer explicații simple și pe înțelesul său. acord ingrijiri programate (spălat scoaterea sondei de drenaj, pansamente, măsurarea funcțiilor vitale ete) luându-l ca partener, permit vizita membrilor familiei g prietenilor TA fiutilate realiza 75 SOTI ajutoral pacientului in Tngajirile pe care Te acord și acord și în supravegherea celorialți bolnavi Pacientul se sme stil din salon. 13-A te recrea = YOR aparținător să-i pună Ia dispozitie pacientului | Civeșe ziarele un aparat de radio sau TV, cărți cu subiecte [zilnic preferate sau ziare gi reviste spre lectură. TA fog apartinitori Si pună Ta dispozitie ini | Se roagă în fiecare practica religia religioase: seară ajut pacientul să meareă (duminică dimineața) la slujbă; fin seama în cadrul regimului alimentar în zilele de post ln cererea pacientului 76 CONCLUZII 1. Adenomul de prostată, (BPH) desi o tumoră benignă, este o boală gravă datorită risunetului pe care îl poate determina asupra etilor exereorii superioare, ducând la insuficiență renală consecutivă. Fie că îi spunem adenom de prostată, sau hiperplazie beningnă de prostată, boala afectează un numar mare de bărbai, în general după vânsta de 50 dea 2. Gravitatea mai este în legătură și cu faptul că evoluează la pacienții în vârstă care prezintă de obicei diferite sări organice. Prognosticul este bun dacă bolnavul este operat la timp, adică înainte de apariția leziunilor uretero-pielo-renale ireversibile și dacă starea celorialte aparate asigură securitatea intervenției chirurgicale 3. Netratate, simptomele urinare asociate prostatei mărite pot induce alte neplăceri, precum disfuncții sexuale, infect ale vezicii urinare sau chiar afecarea funcției renale, 4. Diagnosticul de adenom de prostată, se stabileste pe baza unor semne clinice, care aduc de cele mai multe ori pacientul la medie, a tuseului rectal si a unor analize de laborator – antigenul specific prostatic (PSA), în anumite situații factiunea sa liberă fiee- PSA, examenul sumar de urină (pentru o posibilă infectie urinară supraadăugată) 5. Ca simptomatologie sugestivă, în cazul adenomului de prostată, sunt de menționat semne urinare iriative = nicturie (mictiuni noctume), senzație imperioasi de a urina, micțiuni freevente si în cantate redusă (polakiurie), disurie (disconfort, dureri momentul emisiei de urină) incontinent si semne de obstructie: forta scăzută a jetului, jet ezitant, golire in doi timpi, efort la urinare. 6. în dimamică, bolle urlogic depistate i tatate în Spitalul Judetean de Urgent Baia Mare au Cunoscut o scădere a numărului tota de azur noi de boală, de la 60.598 cazari în anul 2008 la $8663 cazuri în 2009, ceea ce inseamnă un procent mai mic cu 3,29% în anul 2009 fă de anul 2008, dar și o repere I 61,023 cazu ce imună cu 0,70% mai mult în 2010 fh de 2008 și cu 4.02% mai mua de 2009 anul 2010, ceea 7. Adenomul de prostată depistat si trata în Spitalul Judetean de Urgentă Baia Mare a cunoscut 0 scădere a numărului total de cazuri noi de boală de la 1.630 cazuri în anul 2008 la 1.587 cazuri în 2008, ceea ce inseamnă un procent mai mic cu 2,29% în anul 2009 față de anul 2007, dar și o scădere la 1.587 cazuri în anul 200, ceea ce inseamnă cu 2.2906 mai puțin în 2009 fa de 2008, 8. Pe perioada spitalizării, de calitatea îngrijiilor nursing, de calitatea programului de recuperare postoperatorie, depind pacient și succesului terapeutic tr-0 mare măsură evoluția favorabilă a fiecărui 9. În cazul bolnavilor eu adenom de prostată redobndirea independenței bolnavilor se realizează printr-un diagnostic de îngrijire care să permită reluarea mictiunilor fără efon. durere sau alte modificări ale frecventei acestora. 10. în cazul adenomului de prostată asistentul medical trebuie să țină seama atunci când formulează diagnosticul de îngrijire de mai multe aspecte. Trebuie, să distingă clar între diferitele tipuri de probleme cu care pacientul este confruntat, pentru că nu toate aceste probleme se regăsese în diagnosticul de ingrijire autonoma ILIOGRAFIE 1. Angelescu V. — Patologia chirurgicală pentru Admintere în rezidentiat, vol2, Editura medicală, 1997 2. Anton 1.- Elemente de Nursing Clinic Editura Junimea 2003 Baltă G.A. – Tehnica ingrjini bolnavului, 1998 4. Beuran M.-Ghid de Manevre Medicale și Colaborare Medie-Asistentă Editura Editura Scripta 1999 5. Borundel Corneliu – Tehnica ingrijirii Bolnavulu, Editura Medicală. 1978 6. Denischi A. — Tratat de patologie chirurgicală, vol Ill, Ed. Medicală, 1988 7.. Harisson – Principii de Medicină intemă, Ed. Teora, 2001 ingrijirea bolnavului, Editura All, 1995 BI Tehnici Chirurgicale— Urologie, Editura Clussium, Cluj Napoca, 1996 10, Mores C.-TebnicaingriiriBolnavulu Eitan Medicală 1999 1, Negra V. “Urologe, Editura Didactics i Pedagogică, 1981 12, Papilian V. Anatomia Omi, vol2, Edit ALL, 1993 13, Proca E. Tata de patologie chirurgicală, vol 2 și 3, Editura Medical, Bucuresti 1984 14, Sicară D, Guez T.- „Dicționar de examini mebcale”, 2007 15, Sineseu -Urologia Clinică, Editura Bucuresti, 1997 Sinescu I- Patologie Urologic’, Editura Medicală 1998 ‘Sinescu 1. Urologie -Luerări Practice pentru Studenți Editura Medicală. 2006 18. Sinescu I-Derivaile urinare, Editura Medicală, 2004 19. Titired L. ~ Ghid de nursing cu tehnici de evaluare și înerijri corespunzătoare nevoilor fundamentale, Editura Viața Medicală Românească, 2002 20. Titircă L. – Îngnjiri speciale acordate pacienților de către asistenții medicali, tura Viața Medicală Românească, 2003 21. Titireă L. ~ Tehnici de evaluare și ingrijiri acordate de asistenții medicali, Editura Viața Medicală Românească, 1997 22. Ursea N. -Infectile tracului reno-urinar, Editura Fundația română a rinchiului, 2000 E] 23. Voinea F. —Infecti urinare nespecifice, Editura Medicală, 2005 24. *** Curs Urologie, Facultatea de Asistență Medicală , Baia Mare 28. wwew.ara.ro Site-ul oficial al Asociației Române de Urologie 80