Danciu Daniel Disertatie 2018 [612453]

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………… …………………………………………… ………………….. …. 3
CAPITOLUL 1 …………………………………………… …………………………………………… ………………….. ……. 4
ANALIZA ACTIVITĂ܉II ܇I PROGNOZA PE PIA܉A AUTO ROMÂNEASCĂ ……………….. 4
1.1 Analiza 2015 ………………………………….. …………………………………………… ……………………………….. 7
1.2 Analiza 2016 ………………………………….. …………………………………………… ……………………………….. 8
1.3 Analiza 2017 ………………………………….. …………………………………………… ……………………………….. 8
CAPITOLUL 2 …………………………………………………………………………………………………………………. 10
ANALIZA ACTIVITĂ܉II PE PIA܉ A AUTO A FIRMEI ROBOT …………………………………………. 10
2.1 Prezentarea mărcilor de ma܈ ini ……………………………………………………………………………………… 10
2.2.Analiza politicilor de calitate la Volkswagen ……………………………………. ………………………… 13
2.3. Statistici pe regiuni ……………………………………………………………………………………………………… 15
2.4. Riscuri de dezvoltare ܈ i oportunitate la Volkswagen ……………………………………………………….. 17
2.5. Principalii indicatori de performan܊ă …………………….. …………………………………………… …………. 17
CAPITOLUL 3 …………………………………………………………………………………………………………………. 18
ANALIZA RISCURILOR SI OPORTUNITĂ܉ ILOR ………………………………………………………….. 18
3. 1. Durabilitatea Volkswagen ……………………………………………………… …………………………………… 18
3.2. Management ܈i coordonare …………………………………………………………………………………………. 18
3.3. Cercetare ܈ i dezvoltare ……………………………………………………………………………………………….. 21
3.4. RisĐurile și oportuŶităț ile ………………………………………….. …………………………………………… …… 23
ϯ.ϰ.ϭ Priŵa liŶie de apărare: ŵaŶageŵeŶtul risĐului operațioŶal ……………………………………. 23
ϯ.ϰ.Ϯ A doua liŶie de apărare: ideŶtifiĐarea și raportarea risĐurilor sisteŵiĐe și aĐtuale ……… 24
ϯ.ϰ.ϯ A treia liŶie de apărare: ĐoŶtroalele efeĐtuate de Auditul IŶterŶ al Grupului Auditul
intern al grupului …………………………………………………………….. ……………………………………… … 24
3.5. Scandalul Volkswagen …………………………………………………………………………………………………. 26
CAPITOLUL 4 …………………………………………………………………………………………………………………. 28
STUDIU DE CAZ …………………………………………. …………………………………………… ……………………. 28
ANALIZA D INAMICII AUTOTURISMELOR PE PIA܉A ROMÂNEASCĂ ………………………… 28
4.1 Mărci autoturisme ……………………………………………………………………………………………………….. 29
4.2 Modele autoturisme ……………………………………………………………………………………………………… 30
4.3 Situația vâŶzări de autoŵoďile îŶ fuŶĐț ie de ŵodul de aĐhiziț ionare …………………………………. 30
4.4. AŶaliza vâŶzărilor de autoturisŵe pe piața roŵâŶeasĐă ………………………………………………….. 33
1

CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………………………. 39

PROPUNERI ……………………………………………………………………………………………………………………. 39

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………………………………. 40

ANEXA 1 …………………………………………………………………………………………………………………………… 41

ANEXA 2 …………………………………………………………………………………………………………………………… 42

2

INTRODUCERE

Automobilul i- a ajutat pe oameni sa călătorească ܈i să transporte bunuri
mai repede si mai departe. Industria automobilelor a redus costul per total a
transportului fol osind metode noi precum: produc܊ia în masă( realizând mai
multe produse î n acela܈i timp decât făcând unul de la cap la coadă î ntr-un timp),
marketing dezvoltat( vânzând produse la nivel na܊ional decât la nivel local).
Între 1886 ܈ i 1898, erau cam 300 de automobile construite, deci nu era
dezvoltată o industrie adevărată . Un seco l mai târziu, constructorii de ma܈ini ܈ i
cumpărătorii „ dezvoltându-se ” permanent, construc܊ia de ma܈ini a devenit cea
mai mare activitate industrială, cu aproape 54 de milioane de ma܈ini sunt
construite anual.

Ca rezultat al unei transportări mai u܈oare ܈i mai rapide economia Americi
܈i a lumii a devenit dependentă de mobilitatea pe care o oferă automobilele,
camioanele ܈i autobuzele.. Această mobilitate a făcut astfel încât cele mai
îndepărtate popula܊ii să interac܊ioneze una cu celelalte sporind comer܊ul.
Transportul de marfă de la consumator ܈i de la consumator la marfă a devenit o
industrie. Automobilul a adus cu el o serie de probleme cum ar fi puloarea
aerului, aglomera܊ii de trafic ܈i accidente pe autostradă. Totu܈i, industria
automobilelor continuă a fi una din cele mai importante surse de lucru ܈i de
transport pentru milioane de oameni oriunde pe glob.

Industria automobilelor influen܊ează direct economia Sua ܈i a lumii
întregi. Într- un an normal industria de automobile generează aproape 17% din
livrările de bunuri durabile (proiectate să ܊ină cel pu܊in 3 ani). Produc܊ia de
automobile consumă cantită܊i mari de fier, o܊el, aluminiu ܈i cauciuc natural.
Industria mai consumă: cupru, zinc, geam, piele, plastic, plumb ܈i platină
consumând astfel mai mult decât orice altă industrie din America. În 1997,
vânzătorii de au tomobile au realizat un venit de peste 284 de milioane de $, cam
3.5 din PIB (produsul intern brut).

3

CAPITOLUL 1

ANALIZA ACTIVITĂ܉II ܇I PROGNOZA PE PIA܉A AUTO
ROMÂNEASCĂ

Cu o istorie de peste 80 de ani în industria auto, România este unul dintre cele mai
importante centre din Europa Centrală și de Est. Iar anul trecut 2017 piața a atins pragul de
20 de miliarde de euro.

Prognozele noastre vizează pentru 2017 o cifră de afaceri a industriei auto de 23,5
miliarde de euro, din care aproape 6 miliarde revin autoturismelor, iar 17,5 miliarde
componentelor auto.

Creșterea din 2017 are ca surse mărirea ponderii Duster în producția Dacia, punerile
în funcțiune de capacități noi și intensificarea producției în majoritatea capacităților
existente în sectorul de componente.

Oficialul ACAROM menționează printre evenimentele care și -au pus amprenta asupra
pieței auto din România în 2017, eliminarea timbrului de mediu la 1 februarie. Această
decizie a Guvernului a provo cat o avalanșă de importuri de autoturisme second -hand, marea
majoritate vechi, poluante, neevoluate din punctul de vedere al securității active și pasive.
Pe lângă eliminarea taxei pe poluare, alte două evenimente petrecute în toamna lui 2017 vor
avea efe cte pozitive profunde și de durată asupra industriei auto:

 demarajul producției Ford EcoSport la Craiova 
 noul model Dacia Duster la Mioveni. 

Producția SUV -ului EcoSport va marca o creștere rapidă a cadenței de fabricație la
Craiova, implicit creșterea integrării locale cu efecte pozitive asupra furnizorilor interni și
un motiv de atracție pentru investiții noi.

Ponderea noului Duster în gama Dacia va continua să crească în 2018, fapt care va induce
efecte similare asupra sectorului de componente.

Cine are fabrici în România și unde sunt ele, în harta de mai jos România este al
zecelea producător de mașini din Uniunea Europeană, iar în 2015 a înregistrat o creștere
sănătoasă de 7%.Cei mai importanți producători de pe piața locală, Dacia și Continental,
sunt jucătorii cheie în sectorul auto din România.Ambele companii au afaceri care depășesc
un miliard de euro.

4

Comparativ cu 2005, industria auto a crescut de cinci ori și a ajuns la 20 de miliarde
de euro la sfârșitul lui 2015, arată studiul Made in România, realizat de compania de
consultanță imobiliară JLL.Peste 600 de producători aveau la sfârșitul lui 2015 mai mult de
200.000 de angajați.Renault este prezent de 15 ani pe piața românească, după ce a cumpărat
fabrica Dacia din Pitești în 1999.

În prezent, patru dintre cele mai de succes modele Dacia, dintr- un total de șapte, sunt
produse aici, dar și componente pentru mașini asamblate în alte fabrici ale grupului.
Americanii de la Ford au cumpărat fosta fabrică Daewoo din Craiova în 2007. În fabrica
din România este asamblat modelul Ford B- Max, dar mai sunt produse și motoare moderne
pentru celelalte mașini ale producătorului.

România nu a atras doar producătorii de mașini, ci și nume care activează în producția
de cauciu curi, scaune pentru mașini, volane, sisteme electrice și electronice sau producători
de componente din plastic.

Majoritatea dintre fabricile acestor sunt localizate în jurul Piteștiului și Craiovei,
aproape de Dacia și Ford, dar și în partea de vest a țăr ii dintr-un motiv evident: apropierea
de Europa Centrală și de Vest, principalele piețe de export pentru țara noastră.

Drumurile și forța de muncă sunt alte două motive pentru care producătorii de
componente au ales partea de vest a țării pentru deschiderea de noi fabrici, se mai arată în
studiul JLL. Aproape 10% din forța de muncă din sectorul auto lucrează pentru doi mari
producători, Dacia și Ford, care împreună au afaceri de cinci miliarde de euro anual. Iată
mai jos harta industriei auto din România

Industria auto a devenit în ultimii ani unul dintre principalii piloni ai economiei
române܈ti, angajând 1în total peste 150.000 de persoane ܈i asigurând 47% din exporturi în
2016.
Cifra de afaceri a sectorului auto a depă܈it 20 de miliarde de euro, determinată de exportur i
deoarece piața locală este relativ mică ܈i se concentrează pe vehiculele second -hand. Anul
trecut sectorul a înregistrat o rată de cre܈tere de 9% fa܊ă de 2015, iar media globală a
avansat cu 1,6%.

În acest ritm, se poate vorbi despre o cre܈tere de 6 -7 % pe an până în 2020, se arată
într-o analiză de profil.

1 http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/industria-auto-controleaza- 47-din-exporturile-
romanesti-753657.html

5

Sursa . http://www.economica.net/harta-industriei-auto-din-romania –un-
domeniu- cu-afaceri- de-20-de-miliarde-de-
euro_134502.html#ixzz5GXrTUY9Y

Industria auto a devenit în ultimii ani unul dintre principalii piloni ai economiei
române܈ti, angajând 2în total peste 150.000 de persoane ܈i asigurând 47% din exporturi în
2016.
Cifra de afaceri a sectorului auto a depă܈it 20 de miliarde de euro, determinată de
exporturi deoarece piața locală este relativ mică ܈i se concentrează pe vehiculele second –
hand.

Anul trecut sectorul a înregistrat o rată de cre܈tere de 9% fa܊ă de 2015, iar media
globală a avansat cu 1,6%.

În acest ritm, se poate vorbi despre o cre܈tere de 6 -7 % pe an până în 2020, se arată
într-o analiză de profil. Până acum sectorul a fost condus de producătorii de automobile,
unde Dacia-Renault a fost pe locul 11 la nivel european, cu aproape 360.000 de unită܊i de
produse în 2016.

Mașinile s econd- hand domină in ceea ce prive܈te evolu܊ia pie܊ei interne, industria
automobilelor s-a apreciat în trimestrul IV din 2016 pentru autoturisme noi (-1,7% Q1-Q2
până la 32.500 unită܊i), însă a scăzut puternic în general datorită încetinirii vânzărilor la
mâna a doua, până la un total de 101.500 de autoturisme vândute ( -15,2% Q1-Q2).

2 http://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/industria-auto-controleaza- 47-din-exporturile-
romanesti-753657.html

6

Anul 2016 a fost unul din cei mai buni din ultimul deceniu, înregistrându- se o cre܈tere
a numărului de înmatriculări de vehicule de 17,4% , ajungând la 510.000 de unită܊i, dintre
care automobile noi reprezintă aproximativ 22% (115.000 de unități).
Pia܊a leasingului financiar a crescut cu 25% în 2016, până la două miliarde de euro,
dintre care aproape 77% reprezintă automobile și vehicule utilitare ușoare. Compania
Automobile Dacia a înregistrat anul trecut cea mai mare cifră de afaceri la nivel naționale,
peste 20,76 miliarde de lei, iar d in punct de vedere al profitabilității s -a plasat pe locul 18,
cu un pofit net de 456,53 milioane de lei

1.1 Analiza 2015

Pe baza datelor din Ta belul 1 pentru anul 2015 observăm ca pe pia܊ a auto
autoturismele au avut cel mai mare impact în rândul achizi ܊iilor vânzărilor ܈i importurilor î n
detrimentul vehiculelor comerciale ANEXA 1 sau autobuzelor ANEXA 2 .

Tabelul 1 – Buletin statistic auto – anul 2015

Produc܊ie +
Export Import
Vânzări

Asamblare

Autoturisme 326.556 320.833 52.430 72.179

Vehicule comerciale 11.209 10.109 12.141 14.076

Autobuze 0 0 1.250 1.250

TOTAL 337.765
330.942 65.821
87.505

Figura 1 . Statistica autovehicule 2015

Dacă luăm î n considerare exporturile au fos t cu 5723 de autoturisme mai pu܊in fa܊ă de
numă rul de autoturisme asamblarea vedem ca exporturile.

7

1.2 Analiza 2016

Analiza pie܊ ei auto pe ntru anul 2016 ne aduce informa܊ iile necesare pentru a observa
că

Tabel 2 Buletin statistic auto – anul 2016

Produc܊ie + Export
Import Vânzări

Asamblare

Autoturisme
310.243
282.191
66.287 94.624

Vehicule comerciale
24.989
22.733
12.623 15.193

Autobuze 0 0 851 851

TOTAL 335.232 304.924 79.761 110.668

Figura 2. Statistica autohehicule 2016

1.3 Analiza 2017

Tabel 3 . Buletin statistic auto – anul 2017

Produc܊ie +
Export
Import
Vânzări

Asamblare

Autoturisme 323.587 289.855 71.928 106.328

Vehicule comerciale 27.325 24.806 9.897 12.275

Autobuze 0 0 814 814

TOTAL 350.912 314.661 82.639 119.417

8

Figura 3. Statistica autoturisme 2017

Tabel 4. Fluctuatii in randul automobilelor

Produc܊ie +Asamblare
Export
Import
Vânzări

2015 337.765 330.942 65.821 87.505

2016 335.232 304.924 79.761 110.668

2017 350.912 314.661 82.639 119.417

Figura 4. Oscilatii in productie anii 2015-2017

Volumul importurilor de autoturisme second-hand a crescut cu peste 107% în primele
luni ale anului 2017 în condi܊iile în care nu s -a mai pus problema plă tirii taxei de poluare.

9

CAPITOLUL 2

ANALIZA ACTIVITĂ܉II PE PIA܉ A AUTO A

FIRMEI ROBOT

Pentru legă turi durabile

Robot este dealer autorizat Volkswagen, Audi, Skoda, Seat ܈ i Volkswagen
Autovehicule Comerciale. Compania oferă serviciile clien܊ilor, prin intermediul angaja܊ ilor
săi, fiind situată în Baia Mare B -dul Independen܊ ei nr.59.

Sursa: www.robot.ro
Totul a început în anul 1997 cu pasiune a pentru autoturismele germane ܈i încrederea
maximă în tehnologia ܈i precizia acestei mă rci.
Astfel am transmis clien܊ilor no܈tri, pe lângă siguran܊ă ܈i confort, rela܊ia autentică ܈i
umană care se stabile܈te între utilizator ܈ i fascinanta lume Volkswagen.
Motto-ul companiei, “Pentru legă turi durabile. ”, se regăse܈te ܈i în motiva܊ia echipei de
service, a cărei principală preocupare este grija fa܊ă de nevoile clien܊ilor.
După anul 1997, compania s -a dezvoltat foarte mult, având o cre܈tere atâ t pe partea de
vânzări cât ܈ i pe partea de service, acest lucru dovedindu- se în doar câ܊ iva ani.
De-a lungul anilor, compania prin diver܈i reprezentan܊ i, a participat la diferite
concursuri, câ܈tigâ nd mu lte premii, devenind un gigant în rândul ma܈inilor, î n special
Volksw agen, dar ܈ i Audi, Skoda ܈ i Seat.

2.1 Prezentarea mărcilor de ma܈ ini

Volkswagen (un cuvânt german ܈i se prescurtează în vorbirea curentă cu „ VW”) este
o companie constructoare de autoturisme ܈i SUV-uri din Wolfsburg, Germania. Cuvântul
Volkswagen înseamnă „ vehicul popular ” sau „al poporului ”, fiind preconizat de regimul
nazist ca automobil pe care să ܈i -l poată cumpăra oricare cetă܊ean german.

10

Compania VW are deviza „Aus
Liebe zum Automobil ” („Din dragoste
pentru automobil ”).

Compania ܈i în acela܈i timp marca VW

apar܊in azi concernului Volkswagen

Group (Volkswagen AG), ca mărime al

patrulea grup de producători de

automobile din lume, Sursa: https://www.google.ro/search

după GM, Toyota ܈i Ford.

În anul 2010 livrările Volkswagen au urcat cu 13,7 % la 7,14 milioane de automobile
܈i SUV-uri, nivel record în istoria grupului. Compania este al treilea mare producător
mondial după Toyota (cu 8,41 milioane de unită܊i) ܈i General Motors(cu 8,39 milioane de
unită܊i vândute). Compania Volkswagen a produs numeroase modele de automobile de la
fondarea sa în anul 1937 ܈i până în prezent.

Au fost produse diferite tipuri de caroserii : Cabriolet, Combi, Coupe, Furgon,
Hatchback, Pickup, Sedan, SUV 4×4, Universal.

Au fost produse cutii manuale ܈i cutii automate. Modele care s -au produs de-a lungul
istoriei sunt : VW Passat, VW Jetta, VW Golf, VW Beetle, VW Transporter, VW Phaeton,
VW Eos, VW Bora, VW Caddy, VW Caravelle, VW Sharan, VW Touran, VW Polo, VW
Lupo, VW Vento ܈i VW Arteon . Aceste modele de -a lungul timpului au avut un rulaj
foarte bun ܈i în râ ndul companiei Robot, dovedindu-se a fi o afacere de succes.

AUDI AG ,
cunoscut simplu ca Audi, este un
producător de automobile din Germania,
cu sediul în Ingolstadt, landul Bavaria.
Capitalul societă܊ii Audi este de܊inut
aproape în totalitate (99,14%) de Grupul
Volkswagen. De la 1 ianuarie 1985, sediul
central al firmei Audi NSU Auto Union
AG (AG este echivalentul german al
abrevierii române܈ti S.A.), a fost mutat de
la Neckarsulm la Ingolstadt, ܈i de atunci
produsele poartă numele Audi.

Modele de masini sunt recunnoscute în
toată lumea, fiind ma܈ ini foarte rezistente,

fabricate in condi܊ii maxime de sigurantă,
având ܈i o mare siguran܊ă la nivelul
܈oselei.

Sursa: https://www.google.ro/search

11

SKODA- Numele Škoda înseamnă peste
100 de ani de istorie ܈i tradi܊ ie.

Sursa: https://www.google.ro/search

În saptamâna dinaintea Cră ciunului
anului 1895, mecanicul Vaclav Laurin ܈ i
librarul Vaclav Klement din Mlada
Boleslav (Cehia) au început produc܊ ia de
biciclete. Acestea erau numite “Slavia ”,
în spiritul atmosferei cu tentă na܊ională de
la sfâr܈itul secolului XIX. Câ܊ iva ani mai
târziu, în 1899, firma Laurin & Klement a
început să producă motociclete.

După primele încercări de la sfâr܈itul secolul ui al XIX- lea ܈ i începutul secolului al
XX-lea, în anul 1905, a început produc܊ ia de automobile. Primul, Voiturette A. a devenit un
mare succes comercial ܈ i simbolul au tomobilului clasic de produc܊ie Ceha. Acesta asigură
uzinelor Laurin & Klement o pozi܊ie stabilă pe pia܊a interna܊ională în plină dezvoltare a
autovehiculelor.

Produc܊ia s -a extins constant , a܈a încât fondatorii au ini܊ iat în 1907 transformarea
firmei în tr-o societate pe ac܊iuni. În această perioadă firma a căpătat recunoa܈tere
interna܊iona lă. Fabricile Laurin & Klement s- au extins ܈i după 1914 a luat parte la produc܊ia
de ră zboi.

În anii ’20 a avut loc fuziunea cu un partener industrial puternic pentru a se putea
realiza afirmarea pe pia܊ă ܈ i pentru a putea moderniza produc܊ ia, care atunci cuprindea
numeroase tipuri de automobile ܈ i autovehicule utilita re, autobuse, motoare de avion ܈i
ma܈ini agricole. În 1925 intreprinderea a fuzionat cu Uzinele Škoda din Pilsen , ceea ce a
avut ca urmare sfâr܈itul mă rcii Laurin & Klement.

În anul 1930 fabricile de automobile s-au s eparat de concernul Škoda, formâ ndu-se
Societatea pe Ac܊ iuni pentru Industria Automobilului – ASAP. După încheierea crizei
economice mondiale, intreprinderea a reu܈it să pătrundă din nou pe pia܊ă ܈i să se impună cu
modelul Popular.

După schimbarea politică din anul 1989 Škoda a început căutarea unui partener străin
puternic în încercarea de a se impune din nou pe plan interna܊ ional.

În decembrie 1990 guvernul ceh s- a hotarât pentru Volkswagen ܈ i la 16 aprilie 1991
noua societate comercial ă Škoda ܈ i-a reluat activitatea ca Škoda automobilo va a.s. În 1994
a fost înlocuită seria de modele de pâna atunci cu Škoda Felicia care, din punctul de vedere

12

a calită܊ii ܈ i designului, corespundea etaloanelor interna܊ ionale. Acest model s-a produs în

1.400.000 de exemplare.

Sursa: https://www.google.ro/search

SEAT (Sociedad Española de
Automóviles de Turismo) este
un constructor spaniol de automobile,
înfiin܊at în 1950 cu sprijinul Fiat, aflat în
prezent în portofoliul grupului
Volkswagen.
Acronimul „SEAT ” provine de
la Sociedad Española de Automóviles de
Turismo (Societatea spaniolă de
automobile turisme).
După începerea produc܊iei la 5 iunie 1953, primul automobil ie܈it de pe bandă a fost
consemnat la data de 13 noiembrie acela܈i an.

Ini܊ial, SEAT producea modele Fiat sub emblemă proprie, modele care aveau diferen܊e
vizuale minime fa܊ă de produsele companiei mamă. SEAT Panda (redenumit mai târziu
Marbella), spre exemplu, se baza pe Fiat Panda. SEAT 600, bazat pe Fiat 600, a fost prima
ma܈ină pentru multe familii spaniole ܈i a devenit un simbol al „ Miracolului economic
spaniol ”. După retragerea constructorului italian, primul automobil apărut sub noua
emblemă SEAT a fost Ronda.

Ulterior, grupul Volkswagen a semnat un acord de cooperare cu societatea spaniolă,
urmând să devină ac܊ionar majoritar în 1986 ܈i finalmente ac܊ionar unic al companiei
în 1990. La ora actuală, SEAT promovează o imagine agresivă prin ma܈ini sport
ca Ibiza ܈i León, fiind o marcă destinată tinerilor.

2.2. Analiza politicilor de calitate la Volkswagen

Strategia noastră de grup cuprinde o serie de strategii de anvergură deciziile ܈i
ini܊iativele specifice care vizează, în esen܊ă, asigurarea viitorului pe termen lung al
Grupului ܈i generarea unei cre܈teri profitabile.
Acesta este compus din patru blocuri care acoperă în total 16 ini܊iative strategice ale
grupului.
1) Prima dintre acestea este transformarea afacerii autovehiculelor de bază.
Dezvoltarea, construirea ܈i vânzarea de vehicule vor rămâne esen܊iale pentru ca Grupul
Volkswagen să meargă mai departe.
Cu toate acestea, vor exista schimbări profunde ܈i durabile ale acestei afaceri în viitor.
Acesta este motivul pentru care restructurăm complet activitatea noastră de bază pentru a
face fa܊ă acestei noi ere de mobilitate.
2) Al doilea element cheie în strategia noastră de grup este stabilirea unei noi solu܊ii
de mobilitate. În această afacere, dezvoltăm servicii de mobilitate inovatoare ܈i eficiente,

13

atrăgătoare dar profitabile, care sunt adaptate cerin܊elor clien܊ilor, în scopul de a fi unul
dintre principalii furnizori pe această pia܊ă în cre܈tere în viitor.
3) Cu cel de- al treilea bloc de construc܊ie, intensificăm for܊a noastră inovatoare
tradi܊ional excelentă ܈i plasăm -o pe o bază ܈i mai largă.

Figura 5 . Strategia ܈ i dezvoltarea Volkswagen

Sursa : https://www.volkswagenag.com/

Acest lucru este necesar atât pentru transformarea afacerii noastre principale, cât ܈i
pentru stabilirea noilor solu܊ii de mobilitate. În acest scop, promovăm transformarea
digitală în toate păr܊ile Companiei. A deveni unul dintre cei mai importan܊i furnizori
mondiali de mobilitate durabilă necesita cheltuieli substan܊iale de capital.

Figura 6. Oscila܊iile dezvoltării produc܊ iei

Sursa: https://www.volkswagenag.com/

14

Acest lucru va fi finan܊at în special prin cre܈terea eficien܊ei de -a lungul întregului lan ܊
valoric – de la dezvoltarea ܈i achizi܊ionarea de produse până la produc܊ie ܈i distribu܊ie,
precum ܈i în zonele centrale de sprijin. Fonduri suplimentare pentru investi܊ii viitoare pot fi
generate, de asemenea, prin optimizarea portofoliului existent de mărci ܈i investi܊ii de
capital.

4) Prin cel de- al patrulea element cheie al strategiei Grupului, vom asigura finan܊area
Grupului Volkswagen ܈i îl vom pune pe o bază solidă.

2.3. Statistici pe regiuni

În regiunile din Europa Centrală ܈i de Est, unde pie܊ele de autoturisme au crescut
considera bil, Grupul Volkswagen a furnizat clien܊ilor în perioada de raportare cu 12,9%
mai multe vehicule decât în anul precedent.

Republica Cehă ܈i Polonia au continuat să înregistreze o cre܈tere puternică a cererii
pentru modelele Grupului, iar în Rusia am înre gistrat ܈i o cre܈tere semnificativă în vânzările
de unită܊i. Cererea pentru modelele Golf, Tiguan, Audi Q2, ŠKODA Fabia, modelele
ŠKODA Rapid ܈i ŠKODA Octavia a fost foarte încurajatoare. În plus, noile modele
ŠKODA Karoq ܈i Kodiaq ܈i modelele SEAT Ateca a u fost extrem de populare. Cota
grupului Volkswagen pe pia܊a automobilelor de pasageri din Europa Centrală ܈i de Est s -a
îmbunătă܊it u܈or până la 22,1 (22,0)%.

În Africa de Sud, cererea pentru vehiculele Grupului Volkswagen în 2017 a crescut
cu 1,4% fa܊ă de anul precedent. Pia܊a automobilelor de pasageri în ansamblu a crescut cu
2,4% în aceea܈i perioadă. Cel mai bine vandut model de grup din Africa de Sud a fost Polo.
Pe pie܊ele din regiunea Orientului Mijlociu, care înregistrează un declin modest, am vând ut
cu 6,6% mai pu܊ine vehicule în ultimul an fiscal decît în anul precedent. Modelele Polo,
Golf, Passat ܈i ŠKODA Octavia au înregistrat cea mai mare cerere.

Pia܊a germană a automobilelor de pasageri a continuat să crească în anul fiscal 2017,
mărind cu 2,7%. Grupul Volkswagen a livrat clien܊ilor 1.131.414 de autoturisme pe pia܊a
internă, o u܈oară scădere fa܊ă de nivelul anului precedent ( – 0.5%).

Acest lucru s- a datorat în special faptului că încrederea clien܊ilor nu a fost încă
complet restaurată în urma problemei de motorină, precum ܈i incertitudinii clien܊ilor
genera܊i de discu܊ia publică privind interzicerea conducerii vehiculelor diesel.

15

Modelele Tiguan, Audi Q2, Audi A4 Avant, Audi A5 Sportback ܈i SEAT Ateca au
înregi strat cea mai puternică cre܈tere a cererii. Noul model T -Roc, Tiguan Allspace ܈i
Arteon de la marca Volkswagen Passenger Cars, noile modele ŠKODA Karoq ܈i Kodiaq,
noile modele SEAT Arona ܈i Ibiza ܈i Porsche Macan au fost de asemenea foarte populare.
În statisticile de înregistrare ale Kraftfahrt- Bundesamt (KBA), ܈apte modele de grup au
condus respectivele segmente la sfâr܈itul anului 2017: Polo, Golf, Tiguan, Touran, Passat ܈i
Porsche 911. Golful a continuat să preia lista celor mai cunoscute ma܈ini de pasa geri din
Germania în ceea ce prive܈te înregistrările.

Grupul Volkswagen a înmânat clien܊ilor din America de Nord peste 962.980 de
vehicule pe parcursul perioadei de raportare, într- o pia܊ă globală u܈or scăzută pentru
autoturisme ܈i vehicule utilitare u܈oare.

Acesta a fost cu 3,8% mai mult decât în anul precedent. Cota de pia܊ă a Grupului a
fost de 4,7 (4,4)%. Jetta a rămas cel mai bine vândut model al Grupului în America de
Nord.

Figura 7. Costurile de exploatare pentru mediu

Sursa: https://www.volkswagenag.com/

Pe pia܊a americană, cererea pentru modelele Grupului Volkswagen a crescut cu 5,8%
fa܊ă de anul precedent.
Pia܊a în ansamblu a scăzut cu 1,8% în această perioadă. Modelele din segmentele
SUV ܈i pickup au rămas deosebit de populare.

16

Modelele Golf Estate, Audi A5, Audi Q5, Audi Q7 ܈i modelele Porsche Macan s -au
bucurat de o cre܈tere încurajatoare a cererii. Noul Atlas de SUV, T iguan Allspace de la
marca Volkswagen Passenger Cars ܈i Audi A5 Sportback au fost bine primite de pia܊ă.

2.4. Riscuri de dezvoltare ܈ i oportunitate la Volkswagen

Dezvoltarea afacerilor Volkswagen AG este expusă în mod esen܊ial acelora܈i riscuri ܈i
oportunită܊i ca ܈i Grupul Volkswagen. Aceste riscuri ܈i oportunită܊i sunt explicate în
Raportul privind riscurile ܈i oportunită܊ile Vw AG.
Riscurile pentru Volkswagen AG generate de utilizarea instrumentelor financiare sunt
acelea܈i cu cele la care este e xpus Grupul Volkswagen.

2.5. Principalii indicatori de performan܊ă

Principalii indicatori de performan܊ă financiară pentru grupul Volkswagen sunt
descri܈i în capitolul "Rezultatele opera܊iunilor, pozi܊ia financiară ܈i activele nete".
Indicatorii cheie d e performan܊ă nefinanciari atestă, de asemenea, eficien܊a factorilor de
valoare ai companiei noastre.
Acestea includ procesele din domeniile cercetării ܈i dezvoltării, achizi܊iilor,
produc܊iei, marketingului ܈i vânzărilor, tehnologiei informa܊iei ܈i asigurării calită܊ii. În toate
aceste procese, suntem con܈tien܊i de responsabilitatea noastră fa܊ă de clien܊ii no܈tri,
angaja܊ii no܈tri, mediul ܈i societatea. În acest capitol oferim exemple de cre܈tere a valorii
companiei noastre într- o manieră durabilă.

17

CAPITOLUL 3

ANALIZA RISCURILOR ܇I OPORTUNITĂ܉ ILOR

3. 1. Durabilitatea Volkswagen
Grupul Volkswagen se angajează într -o guvernare corporativă durabilă, transparentă
܈i responsabilă.
Cea mai mare provocare cu care ne confruntăm în implementarea acestui lucru la
toate nivelurile ܈i la fiecare pas al lan܊ului valoric este complexitatea Companiei noastre, cu
cele douăsprezece mărci, peste 642 de mii de angaja܊i ܈i 120 de loca܊ii de produc܊ie.
Pentru a face fa܊ă acestei provocări în cel mai bun mod posibil, urmăm Obiectivele de
Dezvoltare Durabilă (SDG) formulate de Organiza܊ia Na܊iunilor Unite ܈i recomandările
Codului German de Guvernan܊ă Corporativă. În plus, coordonăm activită܊ile noastre de
sustenabilitate în întregul Grup.
De asemenea, am pus în aplicare un sistem de gestionare a riscurilor ܈i un cadru clar
pentru abordarea problemelor de mediu într- o manieră orientată spre viitor, pentru
responsabilitatea angaja܊ilor ܈i pentru angajamentul social în rândul marcilor noastre ܈i în
regiunile în care ne desfă܈urăm activitatea.
Pentru noi, durabilitatea înseamnă eforturi simultane pentru obiectivele economice,
sociale ܈i de mediu într -un mod care să le acorde prioritate egală.
Programul viitor Împreu nă – Strategia 2025 plasează o cre܈tere durabilă în centrul
strategiei noastre dimensiunea ܊intă: dorim să fim un angajator excelent ܈i un model -cheie
pentru mediu, siguran܊ă ܈i integritate, pentru a stimula clien܊ii ܈i pentru a ne asigura că
ob܊inem profitabilitate competitivă.
Până în 2025, ne propunem ca Grupul Volkswagen să fie numărul unu în lume în
domeniul e- mobilită܊ii. Prin urmare, vom stabili noi priorită܊i cu Foaia de parcurs E.
De asemenea, dorim să ne asigurăm că într -o etapă timpurie, la fie care pas de-a lungul
lan܊ului valoric, recunoa܈tem oportunită܊i ܈i riscuri în domeniile mediului, societă܊ii ܈i
guvernării. Activită܊ile noastre de responsabilitate socială corporativă (CSR) vor contribui
la cre܈terea reputa܊iei ܈i a valorii companiei noas tre pe termen lung.

3.2. Management ܈i coordonare
Grupul Volkswagen a creat o structură clară de management pentru a coordona
activită܊ile Grupului în ceea ce prive܈te durabilitatea ܈i RSC.
Comitetul său superior este Grupul de Conducere al Grupului, care ac܊ionează în
acela܈i timp ca Consiliu de Sustenabilitate.
Acesta este informat în mod regulat de grupul de conducere al Grupului de
Sustenabilitate a Grupului pe probleme legate de durabilitatea ܈i responsabilitatea
corporativă.
Membrii grupului de conducere pentru grupul de sustenabilitate a grupului includ
directori din ariile de activitate ale consiliului central al conducerii, reprezentan܊i ai
Consiliului de lucru al grupului ܈i mărcile.

18

Sarcinile grupului de conducere includ identificarea domeniilor cheie de ac܊iune,
luarea deciziilor privind obiectivele strategice de sustenabilitate, monitorizarea prin
intermediul indicatorilor a măsurii în care aceste obiective sunt îndeplinite ܈i aprobarea
raportului de sustenabilitate.
Biroul de sustenabilitate sus܊ine grupul de conducere. Datoriile sale includ
coordonarea tuturor activită܊ilor de sustenabilitate din cadrul Grupului ܈i a brandurilor.
De asemenea, aceasta este responsabilă de dialogul păr܊ilor interesate la nivel d e grup, de
exemplu cu anali܈tii ܈i investitorii baza܊i pe sustenabilitate.
În plus, echipele de proiect CSR lucrează în domenii de activitate, cum ar fi raportarea,
managementul păr܊ilor interesate ܈i sustenabilitatea în furnizor rela܊ii.
Această structură de coordonare ܈i de lucru este, de asemenea, în mare măsură
stabilită în cadrul brandurilor ܈i se extinde în mod constant.
Începând cu anul 2009, coordonatorii de sustenabilitate ܈i CSR pentru toate brandurile
܈i regiunile s -au reunit o dată pe an pentru a promova comunicarea în cadrul grupului, a
crea structuri uniforme ܈i a învă܊a unul de celălalt. Reuniunea CSR a Grupului sa dovedit a
fi o parte integrantă a structurii de coordonare la nivel de grup. Consiliul pentru
sustenabilitate Ca parte a ef orturilor sale de îmbunătă܊ire ܈i extindere continuă a
managementului durabilită܊ii, Grupul Volkswagen a numit un Consiliu Interna܊ional de
Sustenabilitate în 2016, alcătuit din exper܊i renumi܊i din lumea academică, politică ܈i
societate.
Membrii consiliu lui stabilesc în mod independent propriile metode de lucru ܈i
domenii de concentrare ܈i se consultă periodic cu consiliul de administra܊ie, cu managerii
de rang ܈i cu reprezentan܊ii angaja܊ilor în scopul consultării, schimbului de informa܊ii ܈i
ini܊ierea ac܊iunilor.
Chestiunile cheie din 2017 au fost provocările generate de emisiile globale de CO2 ܈i
cerin܊ele de reglementare care trebuie îndeplinite după 2025, precum ܈i procesul de
transformare al Companiei.
Grupul Volkswagen oferă ini܊ial 20 de milioane de euro pentru finan܊area proiectelor
propuse ܈i promovate de Consiliul pentru Sustenabilitate pentru anii 2017 ܈i 2018. Primele
proiecte se referă la inovarea ܈i schimbările culturale în domeniul mobilită܊ii durabile,
ini܊iativă de prevenire a neplaceril or neprevazute.
Angajamentele ܈i principiile voluntare care se aplică în cadrul Grupului constituie baza
܈i coloana vertebrală a obiectivelor noastre strategice de sustenabilitate.
În plus, modelul nostru de sustenabilitate oferă cadrul pentru o ac܊iune durabilă ܈i
responsabilă. Codul de conduită revizuit al Grupului Volkswagen, publicat în 2017, se
aplică întregului grup ܈i ajută managerii ܈i angaja܊ii să facă fa܊ă provocărilor legale ܈i etice
în activitatea lor de zi cu zi.
Sus܊inem în mod expres Compactul Global al Na܊iunilor Unite, un acord între ONU ܈i
lumea afacerilor, menit să consolideze aspectele sociale ܈i ecologice ale globalizării.
Încă din anul 2002, Grupul Volkswagen ܈i -a luat angajamentul de a promova drepturile
omului, standardele de muncă, protec܊ia mediului ܈i combaterea corup܊iei. În 2013, acest
angajament a fost extins pentru a include a܈a -numitul mandat al CEO- ului pentru apă, al
cărui scop este să asigure gestionarea atentă a resurselor de apă.
.

19

Figura 8. Mobilitate durabil ă
Sursa: https://www.volkswagenag.com/

De la apari܊ia problemei diesel, am convenit asupra unei suspendări temporare a
calită܊ii de membru.
Activită܊ile de protec܊ie a mediului sunt formate atât de politica de mediu, cât ܈i de
principiile de produc܊ie ܈i de produse, care se aplică întregului grup.
Actorii no܈tri sunt persoane, grupuri sau organiza܊ii care influen܊ează semnificativ sau
sunt in fluen܊ate de modul în care grupul ia deciziile corporative ܈i implica܊iile acestor
decizii.
Rolul managementului păr܊ilor interesate este de a gestiona numeroasele cerin܊e pe
care le avem asupra noastră astfel încât grupul să le poată integra în procesul decizional,
procese de procesare.
Aceasta include împărtă܈irea cuno܈tin܊elor în comun dezvoltând solu܊ii pentru
problemele cu care ne confruntăm ܈i folosind criterii transparente pentru a lua decizii.
Clien܊ii no܈tri ܈i angaja܊ii no܈tri sunt păr܊ile interesate cheie. În jurul acestui nucleu, am
definit douăsprezece tipuri de păr܊i interesate în cinci clustere. Această clasificare este
rezultatul unei evaluări a păr܊ilor interesate în care identificăm în mod regulat grupurile
principale de păr܊i intere sate ale Grupului.
Scopul este de a deschide procesele de luare a deciziilor ܈i de a consolida sistematic
managementul durabilită܊ii Grupului prin critici constructive. În acest context, abordăm o
abordare holistică a managementului păr܊ilor interesate.

20

3.3. Cercetare si dezvoltare
Solu܊iile de mobilitate orientate spre viitor, cu produse ܈i servicii care definesc
brandul, ar fi de neconceput fără inova܊ii tehnologice. Acest lucru face ca cercetarea ܈i
dezvoltarea noastră să devină esen܊iale pentru cre܈terea sus܊inutăa valorii companiei.
Împreună cu brandurile noastre din Grup, am formulat o strategie de creare a re܊elelor
de activită܊i de dezvoltare în cadrul Grupului ܈i a lansat numeroase ini܊iative bazate pe
viitorul nostru program.

Figura 9 . Clien܊ii ܈i angaja܊ ii

Sursa; https://www.volkswagenag.com/

În centrul acesteia este o alian܊ă eficientă de dezvoltare a mărcilor, caracterizată printr –
o re܊ea strânsă de exper܊i, un mediu inovativ de lucru ܈i punerea în comun a activită܊ilor de
dezvoltare. Cu această alian܊ă, ne propunem să utilizăm efectele de sinergie din cadrul
Grupului ܈i să ac܊ionăm ca un model -cheie pentru mediu, siguran܊ă ܈i integritate. Alian܊a
joacă un rol major în transformarea Grupului Volkswagen într -un important furnizor de
mobilitate durabilă ܈i contribuind la adaptarea grupului la viitor.Pe baza acestui accent
strategic, ne-am concentrat în anul de raportare asupra conti nuării dezvoltării unor solu܊ii
promi܊ătoare de mobilitate, prin stabilirea de expertiză tehnologică pentru a ne consolida
competitivitatea, pentru a ne extinde gama de produse ܈i servicii ܈i pentru a îmbunătă܊i
compatibilitatea func܊ionalită܊ii servici ilor.
Produc܊ie eficientă din punct de vedere al mediului
Un element al strategiei de produc܊ie este ini܊iativa de produc܊ie exemplară din punct
de vedere al mediului. Acest lucru presupune că ne ocupăm de patru chestiuni cheie în
perioada care duce până în 2025:

 Stabilirea ܈i atingerea unor obiective ambi܊ioase de mediu pentru produc܊ie

21

 Dezvoltarea unei viziuni pe termen lung privind obiectivele de mediu în produc܊ie ܈i
lansarea în cadrul grupului
 Consolidarea gradului de con܈tientizare a mediului înconjurător al angaja܊ilor ܈i
integrarea aspectelor de mediu relevante în procese 
 Ob܊inerea de pozi܊ii de vârf în clasamente de mediu renumite

În acest context, grupul Volkswagen ܈i -a stabilit obiectivul de reducere a celor cinci
indicatori cheie de mediu ai consumului de energie ܈i de apă, de܈euri destinate eliminării,
emisiile de CO2 ܈i de COV în produc܊ie cu 45% pentru fiecare vehicul produs până în 2025
Acest obiectiv se aplică tuturor loca܊iilor de produc܊ie ale Grupului ܈i derivă din cerin܊ele
noastre de mediu pentru procesele de produc܊ie, care sunt ancorate în principiile de mediu
ale Grupului. Diagramele de mai sus arată dezvoltarea acestor indicatori.
Încurajăm crearea de re܊ele ܈i comunicarea între mărcile din într eaga lume pentru a
stimula sinergiile. Exper܊ii de mediu se întâlnesc în mod regulat în grupurile de lucru în
plus, instruim angaja܊ii no܈tri cu privire la protec܊ia mediului.
Pentru a identifica ܈i implementa economiile la loca܊ii, Grupul de lucru pentru mediu –
o echipă din Grupul de Cercetare al Grupului – analizează procesele de fabrica܊ie,
infrastructura sitului ܈i fluxurile de resurse ܈i de energie în produc܊ie ܈i evaluează impactul
acestora asupra mediului. Cu experien܊ă din mai mult de 30 de analize, echipa poate întări ܈i
stimula în mod sistematic transferul de măsuri.
Înregistrăm ܈i catalogăm măsurile de mediu într -un sistem informatic ܈i le facem
disponibile pentru un schimb de bune practici la nivel de grup. În perioada de raportare, în
acest s istem au fost documentate circa 1.600 de măsuri implementate în domeniul mediului
܈i al energiei. Acestea servesc la îmbunătă܊irea infrastructurii ܈i a proceselor de produc܊ie
pentru autoturismele de pasageri ܈i vehiculele utilitare u܈oare. Aceste activită܊i sunt
benefice din punct de vedere ecologic ܈i economic.

Figura 10. Economisirea CO2

Sursa: https://www.volkswagenag.com/

22

Printr- o serie de măsuri eficiente ܈i inovatoare, am promovat din nou reducerea
indicatorilor de mediu în perioada de raportare, îmbunătă܊ind în acela܈i timp procesele de
produc܊ie. Următoarele exemple arată măsura în care măsurile au contribuit la consolidarea
proceselor de produ c܊ie ܈i atingerea obiectivelor:

O pârghie importantă pentru reducerea consumului de energie este adaptarea la
func܊ionarea tuturor instala܊iilor în func܊ie de cerere. Îmbunătă܊irea ventila܊iei în sălile de la
sediul din Bratislava a dus la economii de 15. 000 MWh ܈i 200 de tone de CO2.

De asemenea, au fost implementate măsuri în domeniul generării ܈i consumului de
energie. De exemplu, cinci loca܊ii din Germania au trecut în perioada de raportare la o
putere fără emisii de CO2 de 100%. Aceasta economise܈te 165.000 de tone de CO2 pe an la
automobilele Volkswagen Passenger Cars ܈i Porsche.

Ca parte a unui upgrade la vopseaua de la Volkswagen de México, au fost instalate robo܊i
noi de vopsire electrostatică. Acestea au redus consumul de vopsele pe liniile de produc܊ie
cu până la 19%, ceea ce a dus la o reducere a emisiilor de COV de până la 152 de tone pe
an.

͵.Ͷ. Riscurile si oportunităț ile

͵.Ͷ.ͳ Prima linie de apărare: managementul riscului operațional

Linia primară de apărare cuprinde sistemele de gestionare a riscurilor opera܊ionale ܈i

de control intern la nivelul companiilor ܈i al unită܊ilor comerciale ale grupului. RMS / ICS

face parte integrantă din structura ܈i fluxurile de lucru ale Grupului Volkswagen.

Evenimentele care pot genera riscuri sunt identificate ܈i evaluate local în diviziuni ܈i la

investitori. În acela܈i timp, rezultatele măsurilor de reducere a riscurilor care au fost deja

luate sunt încorporate fără întârziere în previziunile lunare privind dezvoltarea viitoare a

afacerilor . Aceasta înseamnă că ܈i Consiliul de administra܊ie are acces la o imagine globală

a situa܊iei actuale a riscurilor prin canalele de raportare documentate pe parcursul anului.

23

Figura 11. Consiliul de administra܊ ie

Sursa; https://www.volkswagenag.com/

Contramăsurile sunt introduse imediat, efectele lor sunt evaluate ܈i informa܊iile sunt
încorporate în planificare în timp util. Rezultatele procesului de gestionare a riscului
opera܊ional sunt încorporate în planificarea bugetară ܈i controlul financiar în mod continuu.
Obiectivele convenite în rundele de planificare bugetară sunt revizuite în mod continuu în
actualizări de planificare revolvi ng.

Cerin܊ele minime pentru sistemul de gestionare a riscului opera܊ional ܈i sistem de
control intern sunt stabilite pentru întregul grup în linii directoare uniforme. Acestea includ,
de asemenea, un proces pentru raportarea la timp a riscurilor materiale.

͵.Ͷ.ʹ A doua linie de apărare: identificarea și raportarea riscurilor sistemice și actuale

În plus fa܊ă de gestionarea permanentă a riscului opera܊ional, Departamentul de
Management al Riscului de Grup trimite în fiecare an rapoarte standardizate priv ind situa܊ia
riscurilor ܈i eficacitatea RMS / ICS pentru companiile ܈i unită܊ile importante din cadrul
Grupului (proces regulat de guvernan܊ă, risc ܈i conformitate (GRC)). Feedback -ul este
utilizat pentru a actualiza imaginea generală a situa܊iei poten܊iale a riscului ܈i pentru a
evalua eficacitatea sistemului.

͵.Ͷ.͵ A treia linie de apărare: controalele efectuate de Auditul Intern al Grupului
Auditul intern al grupului

24

Aceste controale ajută consiliul de administra܊ie să monitorizeze diversele diviziuni ܈i
unită܊i corporative din cadrul Grupului. Controlează în mod regulat sistemul de avertizare
timpurie a riscurilor ܈i structura ܈i implementarea RMS / ICS ܈i a CMS, ca parte a
procedurilor sale de audit independente. Principalele caracteristici ale sistemului de
management al riscului ܈i al sistemului integrat de control intern relevant pentru procesul de
raportare financiară Contabilitatea Grupului Volkswagen este în esen܊ă organizată de -a
lungul liniilor descentralizate. În cea mai mare parte, obliga܊iile contabile sunt efectuate de
companiile consolidate sau sunt încredin܊ate centrelor de servicii partajate ale Grupului. În
principiu, situa܊iile financiare auditate ale Volkswagen AG ܈i ale filialelor sale întocmite în
conformitate cu IFRS- urile ܈i manualul contabil IFRS Volkswagen sunt transmise Grupului

în formă criptată. Un produs standard de pia܊ă este utilizat pentru criptare. Manualul de
contabilitate Volkswagen IFRS, care a fost elaborat în baza unor expertize externe în
anumite cazuri, asigură aplicarea unor politici contabile uniforme bazate pe cerin܊ele
aplicabile societă܊ii -mamă. În special, aceasta include orientări mai detaliate privind
aplicarea cerin܊elor legale ܈i aspecte specifice industriei.

Componentele pachetelor de raportare necesare pentru a fi pregătite de către
companiile din grup sunt, de asemenea, detaliate acolo ܈i cerin܊ele stabilite pentru
prezentarea ܈i decontarea tranzac܊iilor intragrup ܈i procesul de reconciliere a echilibrului
care se bazeaz ă pe aceasta.

Activită܊ile de control la nivelul Grupului includ analizarea ܈i, dacă este necesar,
ajustarea datelor raportate în situa܊iile financiare prezentate de filiale, luând în considerare
rapoartele prezentate de auditori ܈i rezultatele reuniunilor privind situa܊iile financiare cu
reprezentan܊ii companiilor individuale .

Aceste discu܊ii se referă atât la caracterul rezonabil al situa܊iilor financiare ale entită܊ii
unice, cât ܈i la aspectele semnificative specifice ale filialelor.

În paralel cu revizuirile de rezonabilitate, alte mecanisme de control aplicate în timpul
întocmirii situa܊iilor financiare unice ܈i consolidate ale Volkswagen AG includ delimitarea
clară a domeniilor de responsabilitate ܈i aplicarea principiului controlului dub lu.

Raportul de gestiune al Grupului este pregătit – în conformitate cu cerin܊ele ܈i
reglementările aplicabile – la nivel central, dar cu implicarea ܈i în consultare cu unită܊ile ܈i
companiile Grupului. În plus, sistemul de control intern al contabilită܊i i este revizuit în mod
independent de Auditul Intern al Grupului în Germania ܈i în străinătate.

25

Figura 12 . Fluxul sistemului de control

Sursa; https://www.volkswagenag.com/

3.5. Scandalul Volkswagen
A început la 18 septembrie 2015, când Agen܊ia pentru Protec܊ia Mediului a Statelor
Unite (EPA) a avertizat producătorul de autoturisme Volkswagen cu privire la programarea
frauduloasă a motoarelor diesel TDI produse în intervalul 2009 -2015.3

Acestea respectau normele de poluare în materie de oxizi de azot (NOx) doar în
condi܊ii de laborator, ele depă܈ind de până la 35 de ori limita legală în condi܊ii normale de
exploatare. EPA consideră acest tip de prorgamare ilegal, iar VW a admis caracterul
fraudulos al practicii. Circa 11 milioane de masini sunt afectate la nivel mondial, inclusiv
500,000 in Statele Unite.

Volkswagen a devenit ܊inta unor investiga܊ii multiple la nivel mondial, iar pre܊ul
ac܊iunilor companiei a scăzut semnificativ în urma scandalului.

Compania a anun܊at că a pregătit 7.3 miliarde de dolari pentru a rectifica problema,
urmând să modifice autovehiculele afectate în cadrul unei campanii interna܊ionale de
rechemare în service.

3 https://ro.wikipedia.org/wiki/Scandalul_Volkswagen

26

În România, Registrul Auto Român a încetat să e libereze documente de înregistrare
pentru autoturismele Volkswagen echipate cu motor diesel Euro 5.

Scandalul a atras aten܊ia asupra cotelor ridicate de poluare ale autovehiculelor cu motor
diesel vândute de numero܈i producători auto, care în condi܊ii de exploatare normală tind să
depă܈ească normele legale de poluare în materie de oxizi de azot.

Un studiu realizat de ICCT ܈i ADAC a identificat cele mai mari discrepan܊e la Volvo,
Renault, Jeep, Hyundai, PSA (Citroen, Peugeot) ܈i Fiat.

Criticii au sugerat că producătorii care folosesc motoare controlate de computere sunt
întotdeauna predispu܈i să încalce legea, o alternativă propusă fiind eliberarea acestor
programe în domeniul public.4

De exemplu, în Londra, unde traficul rutier diesel produce 40% din emisiile NO x,
poluarea aerului cauzează peste 3,000 de mor܊i anual.

În acest context, un documentar realizar de Channel 4 în ianuarie 2015 a descris
încurajarea prin subven܊ii guvernamentale a industriei diesel ca o "mare în܈elătorie";
programul include m ărturia unui fost ministru al guvernului Blair, care a recunoscut că
noile reglementări, care au diminuat emisiile de CO2 dar au condus la cre܈terea oxizilor de
azot în mediul urban, au fost o gre܈eală.

4 https://ro.wikipedia.org/wiki/Scandalul_Volkswagen

27

CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ

ANALIZA DINAMICII AUTOTURISMELOR PE PIA܉ A
ROMÂNEASC Ă

Sursa: https://www.robot.ro

Surpriză pe piața auto: Cea mai înmatriculată mașină din România în primul trimestru
al lui 2018. Dacia a fost detronată din fruntea clasamentului5

Cea mai înmatriculată marcă din România, în primul trimestru al lui 2018, este Opel,
care în primul trimestru al anului a crescut cu circa 56%, înregistrând cel de-al cincilea an
consecutiv de creștere în România

La finalul primului trimestru al acestui an, Opel România înregistrează cea mai mare
creștere a numărului de autovehicule înmatriculate, din top 10, cca +56%, conform datelor
rapoartelor zilnice de înmatriculări autovehicule noi (PC + LCV), disponibile la această
dată.

Rezultatul obținut în contextul în care piața înregistrează o creștere de doar 19% față
de primul trimestru al anului trecut, marcheaz ă al cincilea an consecutiv de creștere în
România pentru Opel. Dacă ne raportăm la numărul de unități, marca germană a
înmatriculat în primul trimestru al acestui an cca 1.897 de modele, în timp ce anul trecut, în
aceeași perioadă, înregistra 1.214.

Topu l pe mărci (autoturisme plus autovehicule comerciale) este condus de Dacia, cu
4.943 unități, urmată de Volkswagen, cu 1.933 unități, și Ford cu 1.910 unități.

5 http://www.zf.ro/auto/surpriza- pe-piata-auto-cea-mai-inmatriculata-masina-din-romania- in-primul-
trimestru- al-lui-2018-dacia-a-fost-detronata-din-fruntea-clasamentului-17120688

28

Începutul lui 2018 consemnează cel mai mare volum de vânzări înregistrat în primele
două luni din ultimii 10 ani, în creștere cu 20% față de aceea și perioadă a anului trecut, la
un volum de aproape 20.600 de autovehicule.

Autoturisme – marci – 2017
RENAULT FORD
HYUNDAI
6,6% 6,5%
TOYOTA
SKODA 4,6%
OPEL

8,7% 3,4% 3,2%

VOLKSWAGEN BMW

3,0%
11,1%

PEUGEOT

2,6%

DACIA Rest

22,6%

27,6%

Figura 13. Ponderea mărcilor de autoturisme î n anul 2017

4.1 Mă rci autoturisme
Tabelul 5. .Mărci autoturisme 2017

MODEL
Decembrie
2017
Variație 2016

poziție unită ti procent poziție Unită܊ i poziție

DACIA LOGAN 4 232 1 -71.7% 1 9207 1

DACIA DUSTER 2 323 2 -30.5% 2 5346 2

SKODA OCTAVIA 6 182 3 -31.3% 3 3350 3

RENAULT CLIO 5 219 6 9.0% 4 2478 4

VOLKSWAGEN GOLF 7 115 5 -52.1% 5 1986 6

DACIA LOGAN MCV 35 33 8 -76.6% 6 1940 5

FORD FIESTA 22 56 9 -58.8% 7 1801 14

FORD FOCUS 10 101 12 -10.6% 8 1721 8

SKODA FABIA 15 78 14 -25,70% 9 1372 13

VOLKSWAGEN JETTA 19 64 11 -50.4% 10 1334 17

Rest 3942 4,50% 41644

TOTAL 5345 -16,30% 72179

29

4.2 Modele autoturisme

Autoturisme – modele – 2017

SKODA OCTAVIA

4,6%

RENAULT CLIO

3,4%

DACIA LOGAN DACIA

DUSTER

12,8% VOLKSWAGEN GOLF
7,5%

2,8%

DACIA LOGAN MCV

Rest 2,7%

57,7%

FORD FIESTA

2,5%

FORD FOCUS
VOLKSWAGEN JETTA SKODA

FABIA 2,4%

1,8% 1,9%

Figura 14. Ponderea modelelor de autoturisme în anul 2017

Ͷ.͵ Situația vânză rii de automobile în funcție de modul de achiziț ionare

Tabelul 6 . Mărci autoturisme 2017

30

Tabel 7 . Top autovehicule vândute

Autoturisme
Decembrie 2016 /December 2017
CUMULAT2016 / YTD2017

Passenger Cars Leasing Cash + Rate Total Leasing Cash + Rate Total

ALFA ROMEO 3 43% 4 57% 7 86 54% 73 46% 159

AUDI 34 28% 87 72% 121 761 40% 1139 60% 1900

BMW 172 65% 94 35% 266 1450 67% 711 33% 2161

CHEVROLET 24 34% 47 66% 71 530 32% 1131 68% 1661

CITROEN 37 51% 36 49% 73 418 52% 379 48% 797

FIAT 42 37% 72 63% 114 601 40% 906 60% 1507

FORD 77 31% 174 69% 251 2126 45% 2556 55% 4682

HONDA 16 43% 21 57% 37 224 41% 329 59% 553

HYUNDAI 130 54% 111 46% 241 1326 40% 1974 60% 3300

INFINITI 0 0% 2 100% 2 21 60% 14 40% 35

JAGUAR 4 80% 1 20% 5 67 69% 30 31% 97

JEEP 29 91% 3 9% 32 92 50% 91 50% 183

KIA 6 13% 40 87% 46 270 27% 740 73% 1010

LANCIA 2 100% 0 0% 2 9 23% 30 77% 39

LAND ROVER 39 51% 37 49% 76 411 59% 286 41% 697

LEX US 1 11% 8 89% 9 26 41% 37 59% 63

MASERATI 0 0 0 0 0 5 83% 1 17% 6

MAZ DA 17 44% 22 56% 39 190 44% 242 56% 432

MERCEDES 57 41% 83 59% 140 711 45% 863 55% 1574

BENZ *)

MINI 18 72% 7 28% 25 87 52% 81 48% 168

MITSUBISHI 28 36% 49 64% 77 351 46% 415 54% 766

NISSAN 42 22% 150 78% 192 515 33% 1025 67% 1540

OPEL 99 52% 91 48% 190 1220 50% 1226 50% 2446

PEU GEOT 32 34% 63 66% 95 506 26% 1404 74% 1910

PORSCHE 5 36% 9 64% 14 85 62% 53 38% 138

RENAULT 93 26% 264 74% 357 1519 32% 3266 68% 4785

SEA T 3 13% 20 87% 23 179 28% 471 72% 650

SKO DA 145 40% 214 60% 359 2265 36% 4026 64% 6291

SMART *) 0 0 0 0 0 0 0% 12 100% 12

SSANGYONG 0 0 0 0 0 5 83% 1 17% 6

SUB ARU 7 33% 14 67% 21 62 35% 113 65% 175

SUZUKI 5 5% 99 95% 104 105 6% 1533 94% 1638

TOYOTA 57 28% 145 72% 202 947 41% 1368 59% 2315

VOLKSWAGEN 266 54% 230 46% 496 3564 44% 4482 56% 8046

VOL VO 3 6% 48 94% 51 174 38% 281 62% 455

TOTAL
1493
40%
2245
60%
3743
20908
40%
31289
60%
52231

IMPORT

DACIA 533 33% 1069 67% 1602 5436 27% 14512 73% 19948

TOTAL
533
33%
1069
67%
1602
5436
27%
14512
73%
19948

AUTOHTONE

31

Motoarele pe benzină au câ܈tigat teren în fa܊a dieselului, fiind cu aproape 2 milioane
de unită܊i mai multe ma܈ini pe benzină decât în urmă cu un an, în timp ce dieselul a scăzut
sub 14 milioane, iar vehiculele c u propulsie alternativă (electrice ܈i hibird) au urcat la 3,79
milioane unită܊i.

La acest capitol, liderul AFV a fost Toyota Prius, fiind ܈i pionierul acestui segment,
însă în categoria vehiculelor electrice este consemnată pozi܊ia de lider a modelului
chinezesc BAIC EC, care a ajuns la 87.000 de untiă܊i ܈i a depă܈it Tesla Model S în
clasamentul celor mai vândute ma܈ini electrice la nivel global. Pe următoarele locuri s -au
situat Nissan Leaf, ZD Shidou ܈i Tesla Model X.

Totalul vehiculeleor pur electrice a fost de 668.000 de unită܊i. Europa rămâne lider la
capitolul diesel, cu aproximativ 60% din vânzările globale cu astfel de motoare, în ciuda
faptului că Norvegia este ܊ara din lume cu cea mai mare pondere a vehiculelor cu propulsie
alternativă.

Sursa: https://www.profit.ro/povesti- cu-profit/auto-transporturi/piata-auto-globala-a-atins-
86-de-milioane-vehicule-top-25-cele-mai-vandute-masini- si-marci-din-lume-17903544

32

https://www.profit.ro/povesti- cu-profit/auto-transporturi/piata-auto-globala-a-atins-86-de-
milioane-vehicule-top-25-cele-mai-vandute-masini- si-marci-din-lume-17903544

Ͷ.Ͷ. Analiza vânzărilor de autoturisme pe piața româ neasc ă

Produc܊ia Dacia în România6 scade constant de cinci ani încoace, pu܊in câte pu܊in. În
2017 a atins minimul ultimilor cinci ani.

Chiar dacă atunci când comparăm cifrele din 2017 cu cele din 2016 scăderea este de
numai 2%, cifrele arată mai îngrijorător când privim unită܊i de timp mai mari. Spre
exemplu, fa܊ă de anul record de produc܊ie al Dacia în România, 2013, scăderea este de
8,3%. Iată produc܊ia Dacia realizată în România, în ultimii ܈ase ani.

 2017: 313.883 unită܊i 

 2016: 320.457 unită܊i 

 2015: 339.204 unită܊i 

 2014: 338.593 unită܊i 

 2013: 342.620 unită܊i 

 2012: 307.150 unită܊i 

Practic, până în 2013, inclusiv, Dacia bătea în fiecare an record după record de
produc܊ie la Mioveni. Din 2014 a început scăderea, pu܊in câte pu܊in, astfel că cifrele
comparate de la an la an nu sunt îngrijorătoare. Pentru 2017 vs. 2016 avem o scădere de
2%. Dacă privim unită܊i de timp mai mari vedem însă că în 2017 produc܊ia Dacia în
România a scăzut cu 8,3% fa܊ă de 2013.

6 http://0-100.hotnews.ro/2018/01/10/productia-dacia- in-romania- pe-ani- in-2017 -a-atins-minimul-ultimilor-
cinci-ani/

33

Productia Dacia realizata
313883 320457 339204 338593 342620

307150

2017 2016 2015 2014 2013 2012

1 2 3 4 5 6

Figura 15. Produc܊ia ܈ i asamblarea autotrismelor Dacia

Liderii Grupului Renault au declarat mereu că uzina din România trebuie să -܈i
men܊ină competitivitatea pentru a atrage noi proiecte, iar acest lucru s- a ܈i întâmplat. Doar
că, concomitent cu „ pornirea motoarelor ” uzinei Tanger din Maroc produc܊ia din această
fabrică a tot crescut, iar cea din România s -a tot diminuat. În 2016 cele două uzine Renault
din Maroc a produs circa 345.000 ma܈ini Dacia.Probabil e surprinzător faptul că Renault
produce ma܈ini Dacia în Maroc în două uzine (Tanger ܈i Casablanca), iar în România există
o singură fabrică (Mioveni).

Tabelul 8. Marca Dacia ܈i tipurile de modele achizi܊ionate î n Maramure ܈

MARCA, MODEL / JUDET MARAMURES

NOUL SANDERO 1

DACIA
SANDERO 6

NOUL LOGAN 8

LOGAN 2

LOGAN MCV –

LODGY 1

DOKKER –

DUSTER 1

TOTAL 19

Surprinzător poate să fie ܈i faptul că, de câ܊iva ani încoace, se vând mai multe Dacia
noi în Maroc decât în România. Cele mai recente date de vânzări, pe 201 6, arată că în
Maroc au fost comercializate 43.408 Dacia noi, iar în România au fost comercializate
38.861 Dacia noi. Cel mai probabil datele de vânzări pe 2017 vor releva un ecart similar.

34

Revenind la produc܊ia Dacia din Români a, în 2017 au fost produse la Mioveni7:
 205.565 Dacia Duster 

 40.837 Dacia Sandero 

 34.935 Dacia Logan MCV 

 32.546 Dacia Logan 

Pe lângă ma܈inile fabricate la Mioveni, uzina din România a livrat ܈i 45.036 SKD -uri
(caroserii semi- asamblate cu destina܊ie Algeria), o cre܈tere de 6,7% fa܊ă de 2016 (42.193
unită܊i). Din Figura 16 observam ca din gama DACIA cel mai preferat model intr -un
procent de 61% este de Logan ultimul tip urmat la distant de 15% procente de Logan.

https://www.profit.ro/povesti- cu-profit/auto-transporturi/exclusiv-afacerile-dacia- si-ale-
familiei-logan- la-nivel-global- in-2017-1-3-milioane-de-masini-circa-35-din-vanzarile-
renault

7 http://0-100.hotnews.ro/2018/01/10/productia-dacia- in-romania- pe-ani- in-2017 -a-atins-minimul-ultimilor-
cinci-ani/

35

Situat ܊ia nu mai este chiar roz o dovede܈te o altă men܊iune: în nouă din cele zece mari
pie܊e europene, cota de pia܊ă a Dacia a scăzut, doar Italia fiind excep܊ia pozitivă .

Datele ACEA arată că Dacia a livrat 312.000 masini in UE, cota de pia܊ă fiind de
2,7% (scădere de la 2,9% cât era după primele zece luni din 2014).

Nota de bilan ܊ vine ܈ i cu câteva perspective pentru 2016, cea mai importantă fiind
legată de produc܊ia uzinei Vehicule, estimată a scă dea cu 9% fiindcă produsele din gama
Dacia sunt în a doua parte a ciclului de viață .

Totu܈i, în 2016 s -a întâmpla t ܈i ceva pozitiv: au fost pregă tite produsele ce urmează a
fi lansate în anii urmă tori.

Este mentionată ܈i situa܊ia de la Uzina Mecanică ܈ i Sasiuri, unde activitatea poate fi
afectată de diminuar ea cererii pentru motoarele K7 ܈i cutiile de viteză JH (organe mecanice
de generatie mai veche).

Totu܈i, există un poten܊ial de cre܈ tere p entru noile organe mecanice TL ܈i H4, dar ܈ i la
turnatorie.8

Odată cu anun܊area rezultatelor pentru 2017 ale grupului Renault, avem la dispozi܊ie
܈i situa܊ia vânzărilor (înmatriculărilor) la nivel global ale ma܈inilor care fac parte din
familia Logan, la rândul ei parte din gama Global Acces, a Renault Group. Statisticile
analizate de Profit.ro includ atât ma܈ini sub sigla Dacia, cât ܈i pe cele sub sigla Renault.

Dacia reprezintă nu doar o parte a succesului Renault din ultimii ani, ci ܈i cheia cu
ajutorul căreia Renault Group ܈i Alian܊a Renault Nissan Mitsubishi pot astăzi să recla me
pozi܊ia de lider global al industriei auto.

Autovehiculele Dacia, care au însumat 655.235 unită܊i vândute la nivel global,
reprezintă doar o parte din povestea Logan, deaorece acestora li se adaugă alte 645.737
autovehicule din această familie care poartă sigla Renault pe capotă. În total, ma܈inile
Logan & compania au însumat nu mai pu܊in de 1,3 milioane de exemplare.

Ponderea totală a familiei Logan (Logan ܈i MCV, Sandero, Duster, Lodgy ܈i Dokker)
în vânzările Renault Group a fost în 2017 de 35%, cu o pondere de 45% din vânzări pe
pie܊ele din afara Europei, ܈i doar 24% pe pia܊a europeană.

Ma܈inile fabricate pe patru continente s -au distribuit aproximativ o treime în Europa,
cu 463,706 unită܊i, toate sub marca Dacia, ܈i restul la nivel interna܊ional, r espectiv 837.266
unită܊i, cele mai multe vândute cu sigla Renault pe capotă.

8 http://0-100.hotnews.ro/2015/12/05/dacia-asteapta-productie-mai-mica- la-mioveni- in-2016 -angajatii-sunt-
avertizati- ca-orice-succes-este-fragil- si-ca-uzina-din-maroc-poate-prel

36

Dacă ne limităm doar la marca Dacia, aceasta avut o cotă de 17,4% din totalul
grupului, vânzările mărcii fiind în cre܈tere cu 12 procente. Mai pu܊in de jumătate din
ma܈inile Dacia vândute în Europa, Africa ܈i Asia au fost fabrica te în România (313.883
unită܊i, mai pu܊ine ca în 2016), restul fiind fabricate în Maroc.

Ponderea ma܈inilor cu marca Dacia în totalul vânzărilor grupului a fost diferită, de la
24% în Europa, la doar 13,3% în regiunea Euro- Asiatică ܈i 0,7% în regiuena Asia Pacific
(unde s- au vândut 1.417 ma܈ini Dacia).

Dacă studiem cele cinci modele ale mărcii Dacia ܈i ale familiei Logan, putem observa
că

 SUV- ul Duster este singurul care a înregistrat o scădere a vânzărilor, cu 1,8
procente la nivel g lobal, scădere cauzată de regresul în regiunile extraeuropene, cu 
5,4%. 

 Motivul ar putea fi dat de iminenta schimbare de genera܊ie ܈i, implicit, de vârsta
înaintată a modelului pe pia܊ă. 

 În afara Europei, ܈i Lodgy a înregistrat o scădere, una substan܊ială, de 19,5 procente.
În plus fa܊ă de ma܈inile analizate în aceste astatistici, Renault a mai produs ܈i vândut
܈i alte autovehicule pe platforma B0 – Logan. 

 Este vorba despre aproape 500.000 de ma܈ini Lada (peste 330.000 de unită܊i),
modelul Renault Kaptur/Captur, din Rusia, India ܈i America de Sud (aproape 

37

70.000 unită܊i), Renault Oroch (peste 30.000 de unită܊i), plus Nissan Terrano, ale
cărui cifre nu sunt disponibile în raportul Renault.9

Sursa: https://www.profit.ro/povesti- cu-profit/auto-transporturi/exclusiv-afacerile-dacia- si-
ale-familiei-logan- la-nivel-global- in-2017 -1-3-milioane- de-masini-circa- 35-din-vanzarile-
renault-17896006?utm_source=Profit&utm_medium=Click%2BCitest

Marca DACIA î n Maramure ș

8% 8% NOUL SANDERO
8%

SANDERO

NOUL LOGAN

15% LOGAN

LOGAN MCV

LODGY

61%
DOKKER

DUSTER

Figura 16 . Preferin܊ele mărcilor DACIA î n Maramure ܈

9 https://www.profit.ro/povesti- cu-profit/auto-transporturi/exclusiv-afacerile-dacia- si-ale-familiei-logan- la-
nivel-global- in-2017 -1-3-milioane- de-masini-circa- 35-din-vanzarile-renault- 178960

38

CONCLUZII

1. Acest domeniu auto este foarte vast, în toate ܊ările U.E ܈ i nu numai.

2. Marca Volkswagen va rămâ ne indiferent de vremuri, o marcă de top.

3. Robot Baia Mare, prin prestatia sa ca Dealer Volkswagen va rămane un titan al jude܊ ului
nostru.

4. Analiza vânzărilor în ultimii ani arată o putere de vânzare ܈i cumpă rare a acestei game
( Vw, Audi, Seat ܈ i Skoda).

5. Calitatea ܈i presta܊ia serviciilor oferite denotă o seriozitate ܈i o dăruire î n ceea ce se face.

6. Automobilele au fost, sunt ܈i vor rămâ ne o mare facilitat e pentru fiecare individ
raportându- se la fiecare călă torie sau drum pe care acesta l-ar putea face.

PROPUNERI

1. Construirea mai multor depozite pentru depozitarea pieselor.

2. Introducerea sist emului modern pentru recep܊ia pieselor ܈i introducerea lor în sistem.

3. Angajare a mai multor oameni cu experienă pe fiecare post disponibil.

4. Training în diferite ܊ări mult dezvoltate î n domeniul auto.

5. Site propriu cu piese noi ܈ i second.

6. Reducerea unor pre܊uri foarte mari ale unor piese originale.

39

BIBLIOGRAFIE

1. https://www.robot.ro

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Volkswagen
3. https://www.volkswagen.ro

4. http://www.vw.com

5. https://www.volkswagenag.com/

6. https://www.porscheromania.ro

7. http://www.apia.ro

8. http://www.zf.ro/auto/surpriza- pe-piata-auto-cea-mai-inmatriculata-masina-din-
romania- in-primul-trimestru- al-lui-2018-dacia-a-fost-detronata-din-fruntea-
clasamentului-17120688

9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Scandalul_Volkswagen

10. https://www.profit.ro/povesti- cu-profit/auto-transporturi/exclusiv- afacerile-dacia- si-ale-
familiei-logan- la-nivel- global- in-2017-1-3-milioane-de-masini-circa-35-din-vanzarile-
renault-178960

11. https://www.profit.ro/povesti- cu-profit/auto-transporturi/exclusiv-afacerile-dacia- si-
ale-familiei-logan- la-nivel-global- in-2017-1-3-milioane-de-masini-circa- 35-din-
vanzarile-renault-17896006?utm_source=Profit&utm_medium=Click%2BCitest

40

ANEXA 1
Top minibuse vândute

Com.< 3.5t+Minibus
Decembrie 2016 /December 2017
CUMULAT2016 / YTD2017

LCV < Cash + Tota

3.5t+Minibus
Leasing
Rate
Leasing
Cash + Rate
l
Total

CITROEN 24 80% 60 20% 302 633 68% 304 32% 937

2

FIAT 35 41% 50 59% 85 789 67% 387 33% 1176

FORD 21 25% 62 75% 83 829 50% 831 50% 1660

IRISBUS 53 100 0 0% 53 61 88% 8 12% 69

IVECO %

IVECO *) 32 43% 43 57% 75 165 48% 176 52% 341

MAZDA 0 0 0 0 0 4 100 0 0% 4

%

MERCEDES 25 71% 10 29% 355 712 63% 419 37% 1131

BENZ *) 2 3

MITSUBISHI 20 69% 9 31% 29 186 73% 68 27% 254

NISSAN 3 23% 10 77% 13 245 90% 28 10% 273

OPEL 16 76% 5 24% 21 189 76% 59 24% 248

PEUGEOT 27 61% 17 39% 44 338 45% 411 55% 749

RENAULT 70 69% 32 31% 102 779 61% 501 39% 1280

RENAULT 0 0% 0 0% 0 7 100 0 0% 7

TRUCKS %

SKODA 0 0 0 0 0 3 25% 9 75% 12

TOYOTA 10 42% 14 58% 24 118 50% 120 50% 238

VOLKSWAGE 22 27% 61 73% 83 404 34% 786 66% 1190

N

TOTAL 80
63%
46
37%
1269
546
57%
410
43%
9569

IMPORT 3 6 2 7

DACIA 58 34% 11 66% 172 633 29% 156 71% 2200

4 7

TOTAL
58
34%
11
66%
172
633
29%
156
71%
2200

AUTOHTONE 4 7

41

ANEXA 2

Top autobuze vândute

Com. >3.5t + Decembrie 2012 /December

Bus
2012
CUMULAT2012 / YTD2012

CV > 3.5t + Cash + Tota Tota

Buses Leasing Rate l Leasing Cash + Rate l

DAF *) 15 54% 12 46% 27 150 36% 270 64% 420

ISUZU 27 100 0 0% 27 33 87% 5 13% 38

%

IRISBUS 9 100 0 0% 9 9 47% 10 53% 19

IVECO %

IVECO *) 5 50% 5 50% 10 250 71% 103 29% 353

MAN 11 29% 27 71% 38 185 26% 520 74% 705

MERCEDES 7 70% 3 30% 10 80 14% 505 86% 585

BENZ *)

OTOKAR 6 86% 1 14% 7 16 89% 2 11% 18

RENAULT 3 60% 2 40% 5 94 53% 84 47% 178

TRUCKS

SCANIA *) 16 38% 26 62% 42 185 52% 169 48% 354

VOLKSWAGE 27 33% 54 67% 81 121 33% 248 67% 369

N

VOLVO 18 84% 4 16% 22 376 76% 119 24% 495

TRUKS *)

TOTAL 14
52%
13
48%
278
149
42%
203
58%
3534

IMPORT 4 4 9 5

ROMAN 0 0% 2 100 2 0 0% 23 100 23

% %

TOTAL
0
0%
2
100%
2
0
0%
23
100%
23

AUTOHTONE

42