Dana.bildea@yahoo.ro 371 Virginia Waters Povesti Rationale Pentru Copii Compress (1) Text

Virginia Waters Povești raționale pentru copii Recomandări pentru părinți și educatori Dustrațile: Eileen Rosenfeld DEAC CORINA alee ost ce er patch Pam.ociecuNck Ceara 0168, Eatura ASCR Cluj-Napoca Virginia Waters . Povești rationale pentru copii anita eat: ala e: aon Sener neon 0198007 ate Raton Era Therapy Copii tropa ta boat maybe redea oars in any Araby any means, lcroic mechanical budingphlocopying, recording age and reel ys, weet pemisson wring ‘jon nt ons: Sere cee Mera e a sega apar on [sigilii 2 ‘auc ve peat nse Con Rontn da Peri Caite (Comer eae mara Taduare in ine română cu poms Aer Es st, SUA Traducerea și aptra în imbarmină: Dare Dat, An Ope, Laura Per Prsesar compaerat: Daia Pau Corect: ariel Da, Ain Ope, Laura Pata Editura ASCR (Ascii de Șir Cognitive dn Rosia) Gh Biajcur. 37, Cu apoca Fax (40}-264585576 D nel: aerdnurheozue Pont comers? Tel (dop Enel merănuetaooure !S0N 973-7073a2 Cuprins Prefets v Povești pentru copii Veveritele Masa, Dasa și Sasa 1 ‘Sandel, Peștișorul cel Plat 7 Mier Mirela învață cum să nu se necăjească 15 Teama de greșeiia Dor 2 Monstrul ce! Magnific al lui Ștefan 30 Lucian Licurici învă să lumineze 37 Recomandări pentru părinți și educatori Capacitatea de a ne rezolva problemele în mod rațional 47 Cum să te accepti pe tine însuți și pe copilul tău 58 Dezvoltați-vă toleranța la frustrare 65 Când frica ne stă în cale 73 Capcanele furiei și cum să le evităm sa Invatat-va copilielevii să își lumineze vieție: puterea gândirii raționale s4 Despre autor 107 PREFAȚĂ Această lucrare prezită un model al educael rsenaremote și comportamentale, care este 0 formă Ge pshoteapie cognitive comperiameniaă, aga cum este el exprimat în povest. Pshotereie cognive și compotamentle (cognitv-comporemertale) constue ace! segment dn famita largă a pshoteepilor care este cl mal bine vada! inte șia clu eficiență a fost demonstra în sus sinc. Asumplile fundamentale ae tuturor pspoeraptr ogritt-comporianantale sunt: (1) Evenimentele de vata nu ne afectează raspunsuriereacie în ‘od direct ci modul în cae le interpretam (cogil noase- modu în care gândim despre oe) cauzează rispunsurelreace noaste izlare și Ipsă de comunicare), subiectiv amoțonat (ex. wae depresivă) și logice (o. creșerea tnsiună ater). (2) Cognit prin care itepreăm aceste evenimenie de vet pot ‘dentate. Această iensfcare poate f eects în cazu cognition conglente, sau lndrects (ex. pin indestoricomporamenta) în cazu cogil incongbente. (8) Odată dentate, cogniile ptf schimbate prin tehnici psihologice spectice; stl, cogniileirajonaleldezadeptatve care genersază răspunsul dsfuncforate sunt Iocute cu cogriți rațonae/ adaptative care generează ăspuneur functional. Poreșil fac pare integrantă dn copiări celor mai mul cop Ele au func utd ormabră, personaje consthină fe modele de urmat în velă pentr fete (ex Abă ca Zipada) și băieți (ex. FâtPrums) fe modele de evtat pentru copi ex. Zmeu ca ră). Aspect nou i deosebit a seste urd const fștu că aceste povest au os constute de specaigt pshalgi pe baza unor modele cogntiveomparamentae, Astel, pe langă toat caltățe pe car le au tate celelate poveșt,poveștie dn 20est vom au fst ase constr încât funcția fora să fe exporats la maximum. Prin aceste poreșă se identică și modiicd crearieoc irajonale care generează patologi gi sură cop, și In parale se asmiează credinte rationale care generează o stare de sănătate pshică, ‘ogritve (ex ideea că nu meri să Iese), comportamentale (ex. VEVERITELE MASA, DASA ȘI SAȘA Veveritele Maga, Dașa și Saga taiau odinioară în Marie Păduri, împărțind o locuință într-un copac bătrân și trainic. În fiecare toamnă, cozile lor deveneau tot mai stufoase și blanijele lor tot mai dese: atunci știau că a sosit momentul să pornească topaind prin Marie Păduri, în căutare de alune pe care să le mănânce în timpul ierni cele grele. Cum nu era destul loc în căsuța or ca să încapă toate provizile pe care le adunau, ascundeau mare parte din alune într-o scorbură de copac de pe partea cealaltă a pajiști. Scorbura părea pustie și nelocuită, așa că era un depozit excelent pentu provizile adunate. Într-o zi figuroasă de iamă, Maga, Daga și Sașa se treziră nmânde, cu lumina soarelui palidă ca o lamaie pătrunzând în mai mare era, firește, că partea cealaltă a zidului le părea de neatins. anuta-lor-Se-dezmeticré bine căscară-i-se-strec căminul lor cal în figul necruțător al dimineti „Mi-e atăt de foame, încât cred că as fi în stare să mănânc un copac înteg plin de alune”, spuse Maga, plescdind demonstrativ „Mie mi-e atăt de foame, încât aș mânca un cat, spuse și aga, țopăind de ici colo. „Nu vorbi prosti: veveriele nu ar mânca niciodată un cal – doar suntem vegetariene’, spuse imediat Saga. , $i mai ales, nu vom mânca nimic dacd tot stim aici gindindi-ne la ce am putea mânca, continuă ea. „Hai să ne mișcămi Acestea find spuse, Maga, Dasa si Sașa pomiră de-a tungul pajiști înzăpezite înspre copacul lor cu hrană. Ajungând ele cam la jumătatea drumului, se oprră ingrozite de o prvelște teribilă: niciodată nu le mai fusese dat să vadă aga ceva – atât de uriaș, de groaznic, de amenințător..[i dădură seama că drumul le era blocat de cel mai mare perete de zăpadă pe care hau văzut vreodată: părea că ajunge până-n cer, fără început și cu siguranță fără de capăt. Problema cea 2 Și ce credeți că au facut ele atunci? Ce vă trece prin minte că arfi putut face ele? O să vă dau un indict: au avut fiecare o reacție diferită și, prin urmare, fiecare a făcut altoova. Masa era deja furioasă. Se gândea: „Nu suport să văd zidul sta de zăpadă în fața ochilor Nu ar Web să se af aici, nici n-a fost aici înainte. Nu suport să nu obtin ceea ce doresc. TREBUIE să ajung a alunele acelea! Le meri și ar trebui să le am. Oricine a pus zidul ăsta aici in calea mea ar trebui să fie distus. La ce se va mai ajunge aici pe pajștea noastră dacă fiecare face după cum tale capul? Nu e drept ca zidul ăsta să fiapăn aici” În imp ce Masa gândea aste, se to învântea în cerc până ce ameti, apoi începu să lovească peretele cu „2buțele și cu capul, provocându-și ditamai durerea de cap. Da a, Das indind: se deprimă, 2 d: bi 8. Să te muți în regiuni mai insorite, fără zăpadă. Pete data @ apart dic. E ona mai groaznică veaba care mi |, Să iun fo pei e topi pere de zăpadă. ~~~ Sar i putut întâmpla! N-o să mai ajung niciodat la alunele | acelea. Adică..ce spun eu, probabil că nu voi mai ajunge | vreodată să mănânc. Peretele va rămâne aici pentu | totdeauna, eu voi muri de foame și totul e din vina mea. Ce prostie din partea mea să ascund alunele de pariea cealaltă a palti Ar fi rebut să-mi dau seama că aga ceva urma să se întâmplet” Dasa era așa de supărată pe ea însăși, încât se ageză în zăpadă în fa peretelui, plângând si smiortzindu-se: „Nos bund de nimici Chiar că nu-s bună de nimic? „ Sașa începu săși spună: „Hmmm, un perete, cât de ciudat M-ar plăcea să nu fe aici, pentru că mi-e foame gi ag vea să mănânc niște alune, dar la urma-urmei e deja aici și nu văd de ce nu ar tebui să fe aici doar pentru că mie pumni place. E un ghinion și nu-mi convine să am peretele ăsta între mine și alune, dar bosumfându-mă din cauza asta nu îl voi fe să Spar eed cd ture ar putea ta și ma rost de pt 4 Astel, Saga decise să accepte că există peretele mai degrabă decât să se încăpățâneze în dorința ei ca acesta să spară, cum făcuse Maga, sau să facă din prezența lui e catastrofă, după cum reacționase Daga. Ca urmare, ea nici nu sa ales cu o durere de cap ca Maga, de a lovitura dală în zid, rick cu degerături ca Dasa, din cauza șezutuui în zăpadă. Era singura în stare să se gândească la ceea ce ar fi de făcut în stuatia dată. Câte soluti ai putea să găsești pentru această problema? Să aștepți până ce soarele va topi zăpada. . Să sapio groapă pe sub perete. Să sap o gaură prin perete. Să te caer de cealaltă pare a peretelui Să încerci să ocolești peretele. Să cauți alune altundeva. Să te întorci acasă să verifici dacă nu au mai rămas Cova resturi de mâncare pe acolo. 10.Să începi să mânânci zăpadă. 11.88 adormi la loc, ca să vezi dacă nu cumva totul e doar un vis. 12.Să chemi alte veverie ca să te ajute să sapi o gaură în perete. Atunci Sașa le vorbi Mașei si Dagei: „Continuând în felul asta, nu faceți decât să Inrăutăți situația! Nu vedeți că furia sau supărarea vă implecică să găsți o solute la problemă?! Terminațiși ajutaț-mă la săpat”, Așadar, Maga nu a mai lovt peretele și Dasa s-a oprit din plans Și cu toate au început să sape în zidul de zăpadă. În limp ce săpau, chțeăizu un cântec de luc de-al vevertelor și aproape că începea să le facă plăcere munca aceasta. Maga uta de furia ei, Dasa uită de supărare și Sașa rămase cu mintea trează gi gata de a găsi soluția cea mai potrivită, Nu peste mult timp, erau deja de cealaltă parte a peretelui, Imbulzindu-se spre copacul unde ascunseseră alunele Săndei, : Peștișorul cel Plat SANDEL, PESTISORUL CEL PLAT Doamne”, spuse Săndel, Pestigoru cel Plat, a simt mai rău decât atunci când am avut pojar. Mă simt chiar mai rău decât atunci când aproape că am fost mâncat de rechinul cel ucigaș. Mă simt mai orbil decât atunci când am mâncat zece ‘sandwich-uri cu meduze unul după altul și apoi le-am dat afară pe toate” ‘De ce se simfea oare Sandel asa de abătut, groaziie și orbit „Tocmai am afat că am rămas repetent in clasa a pata la Școdla de Pest a Doarnnei Somon”, gemu el. ‘Sandel aproape că plângea. ‘Anh’, suspina el, „Sunt aga de prost încât am uitat că pesti nici nu pot să plângă. Asta chiar că-i groaznic! Mă simt așa de vinovat că am rămas repelent. Nu cred că sunt în stare să le spun mamei și tatlui meu că ful lor e un ratat. Le-ar întunda branhle. Cred că cel mai bine ar i să plec în largul oceanului și să dispar. Așa nu vor afla niciodată ce s-a întâmplat cu mine și ce dezamăgire le-am produs.” „Adio, bătrân colt de mare familiar,” suspina Sandel, Se mai uită o dată în umă, peste coadă, și se îndreptă către Merele Ocean, unde razele soarelui nu ajung niciodată. Cel puț aga credea el, că se îndrepla în directa Marelui Ocean Navigatia era una dintre materile la care rămăsese repetent. „Sunt aga de prost încât nici măcar nu stu să plec de acasă”, gândi Sandel posomorat. Inota prin niște ape tare ciudate. Treplat, aripioarle începură să-i obosească și branhile aproape că îl dureau. Sandel nu călătorise niciodată așa de -o dată totu se ntunecă, —- ——__*ce-prost_suntbolbowsiin_timp_ce_Inola_n._ cerc încercând să decidă ce să facă. „Nu sunt in stare să fac nimic ca lumea. Nu-s în stare de nimic și nu sunt bun de nimic pește i probabil că niciodată nu o să flu mai bun de atât. ———_____arazaii „Hei, ine a sin lumina?” strigă Sande „Ceva nu e în regulă aici”, gelgăi Sandel înspăimântat „Mă întreb dacă acesta e Marele Ocean’. Dint-o dată Sândel se trezi în strânsoarea unei tentacule iscusite, care era puternică precum ofell. ÎL tr prin apă și 1 aduse la fălcle unei caracatile uréte. „Ah, cina… în sfrgit..”, spuse caracatia, ingându-se pe buze. „Ce bucățică gustoasél Stai să văd… unde… care unde am pus muștarul?” „Chiar că nu vreau să-mi sfârșesc viața în fălele unei caracatite fămânde”, spuse Séndel înecându-se. „Trebuie să găsesc rapid o cale de scăpare” Între timp, caracatita începu să Ml inmoaie pe Séndel în borcanul de mustar. Chiar atunci i veni și lui Sandel o idee salvatoare. He, ut-te într-acolo, strigă el, ite cum trece o clasă întreagă de sardele!” a desi e a mânca o intreaga casă de sardele. Săndel lovi borcanul de muștar cu coada, iar borcanul zbură cât colo și o lovi pe caracatiă în cap. „Auuur, strigă caracal, stropind cu si mai mută cemeală neagră, ca aceea în care se pierduse Sandel mai devreme… Și 1 scăpă din strénsoare în tulburarea aste scală! Sândel incepu să înoate, înaintând cu toată viteza. Înota așa de repede, iar cerneala caracatței era așa de deasă, încât nici nu putea să vadă încotro se îndreaptă. Buff Sande! înolase gi se izbise de un uriaș zid gr. Se imțea ametit, confuz si speriat. „Poate că e un rechin sau un peste spad bine dispar de aici cât de repede pot” „Scuză-mă”, spuse o voce blândă si melodioasé. „Pot să te jul cu ceva? „Vai de mine!” bolborosi Sandel. „Cine sunteți? Nu am mai văzut niciodată un peste așa de mare ca dvs!” gândi el. „Mai 10 _Fibine, numele meu este Elena, Balena Cocoșată, așa că pu sunt Chiar un pește. lar eu nu am văzut niciodată o creatură șa de micuță ca tine, De fap, nil nu te văd deloc noată, te 35 până în dreptu ochilor mel ca să te pot vedea.” „Pare a fi destul de inofensivă”, gândi Sândel și nota până în dreptul unui ochi de-al ei. „Eu sunt Sandel, Peștișorul cel Plat spuse el timid. „Și ce faci aici? Esti destul de departe de casă”, spuse Elena. „Mie rușine să vă spun; răspunse Sandel, rosind. „Am ‘notat departe de casă pentru că am rămas repetent in ciasa a patra la Sooala de Pesti a Doamnei Somon. Nu sunt bun de nimic ca peste gi sunt O rușine pentru părinți mel, aga că am decis să plec de capul meu în largul Marelui Ocean si să nu mai fiu de ocară părinților mei. Dar sunt o catastrofă si când vine vorba să înot departe de casă! Nici măcar nu am putul să găsesc Marele Ocean. Și era cât pe ce să fiu mâncat de o n caracatță uriașă. Așa că vedeți bi, î cect ugh. ine, nu sunt în stare să fac „Stei o dipă. Spui că era cât pe ce să caracată?, întrebă Elena, pe ce a A mona e o „Da, am lovito cu borcanul de mustar și am î de acolo răspunse Sandel Msi 3 em 0 repete „Păi atunci lo ai reuși să aci ceva bine”, spuse Elena. Ju mem când asa? spuse ‘Sandel, or eed că asa „Nu cred că te-ai impotmolt findcă est prost sau it peniru greselie tale, în loc să accept faptul că esti ca toți Cata un Pete spe ree, cre ce tic une, ct in i „Poate, spuse Săndel, dar mie mi se : ie mi se pare că fac mai al Ice ee și ă cele mal mute luo Te fe rest Asta nu inseamnd că sn uneșe os există. peși-buni $i pești răi -spuse- Elena Sunt-do pes care ae ue bune și zu rele. Top pești Sun formal n toate însușire i pure fr, dintre care unele sunt bune, iar altele sunt ele. Este imposibil să fi în întregime bun sau în întegime rău. Chiar decă esti pe de-a Iniregul râu az, mai mut ca sit că fc cra bun în cut sau cl ve fae un în vitor = și dacă e aga, ă centură așa, înseamnă că nu esi rău în „Asta aga e răspunse Săndel gânditor, dar mie tot plac Să n regal Și să dau greș ft mpl sa aproape fot A „Primul pas,” explică Elena, „este să te accept pe tine ina m nope, groped yeu testa ni winnie alee e ea ce a doiea pas este să accept responsabiitatea i ntru că all meen su pentu că iat n Lai th mod „A trlea pas este să încerci să îi corectezi greșelile.” 12 Jar cel de-al patrulea pas este să vezi ce pof să faci ca să „pai repeți aceleași greșeli și în vitor „Stați să văd dacă am înteles; spuse Sandel. „Voi folosi ca exemple faptul că am rămas repetent în clasa a patra ‘hn primul rând, mă accept pe mine însumi si nu mai îmi un că sunt prost sau că nu Sunt în stare de nimic bun. în al dolea rând, acoept că sunt responsabil de feptul că am rămas repetent. în al trellea rând, vitor Sin al patrulea rând, voi continua să învăț mai mul, să nu rămân repetent dn nou.” „Uaaau,” spuse Sândel încântat, „Dacă încep să gândesc vei despre mine însuri, dacă, mă aocept pe mine însumi indferent de ce se întâmplă și dacă invat mult de tot, atunci poate că pot să devin nt-adevar un peste bun! Fi alent îl opri Elena. „A te considera complet bun este n voi învăța mai mult, ca să ec clasa anul „_Î__ta făl.de nepolrvt ca a, te considera în întregime rău. Tu continui să îi măsori valoarea ca pește pomind de ta felul în Sare te comport și felu în care reugesti în ceea ce faci. Trar îi mai bine decă trai judeca faptele și Insugirle separat de felul în care te judeci pe tine ca pește, în loc să te condamni pe tine însuți ca întreg, deoarece asta e deja un cau prea greu pentru un peștșor micut ca tine” Cred că am înțeles acum,” spuse Séndel. ,£ mai bine să rma accept pe mine însumi intotdeauna și să îmi judec doar feptele. In acest fel, pot să învăț din greșelile mele și să nu mă mei fc să ma simi așa de nefericit tot impul Exact, exclama Elena. „Vezi — poți să gândești bine atunci când ești atent. Acum nu crezi că & timpul să te întorci acasă la famila ta?” „Cred că da; spuse Sandel. „Acum că îmi dau seama că nu Sunt chiar aga de prost și nepriceput, chiar dacă am rămas repetent în asa a patra, nu mai mi e aga de greu să dau ochii cei. Mulțumesc pentru ajutor, doamnă Elena. Mar f de mare folos dacă mati arăta direcția cea bună”. 8 răspunse, Elena, arăt drumul cu coad călătorie bună „Cred că Satul Pestlor Plai este în panea aceea, | = tan A g Pe măsură ce Sandel se îndrepta înotând spre casă, o auzea pe Elena cântând în depărtare. „Elena mi-a arătat calea cea bună în mai mute privințe”, gândi el fericit. „Sunt aga de bucuros că mi-am dat seama că nu există pești buni sau pest ri ci doar pest pur și simplu. lar eu sunt mândru să fiu unui dintre ei” MIERLA MIRELA ÎNVAȚĂ CUM SĂ NU SE NECĂJEASCĂ Doamna Mier ciripea fericită de una singură, în timp ce stătea așezată pe cuibul ei, încăizindu-și ouăle. Era foarte mândră mai ales de două dinire ele, findcă erau lucioase, frumoase la privit și minunate de șezut pe ele. Al trellea ou era chiar obișnuit — mic, ușor asimetic și erătând de-a dreptl banal. Doamna Mieria abia dacă băgă de seamă că era și el perapole Într-o bună zi, puii Doamnei Mierle iesiré din ouă. Din ouăle mari ieșiră doi fi splendizi, pe care îi numi Tiberiu și Claudiu, iar din oul mic ieși o fica ștearsă, pe care o numi Apoi, ea își petrecu tot timpul și energia învățându-i pe pi ei toate cele necesare pentru a supraviețui în lume. a st cum se construiește un cuib, cum se culeg semințele Jp foarea soarelui, cum să și i zborul și să aterizeze fără să îi dernieze penele, cum să sâcăie psi, regulle de bază ie curățeniei pentru o mieră și mule alee. “Vai, dar ce repede învățați voi doi” ciripi Doamna Mier! mândră câtre fii ei. „Tu va trebui să munoesti mult mai mult, rela, dacă vrei să i pasul cu fai tă.” Eu sunt întotdeauna la distanță de o pană în spatele fraflor mer suspină Mirela. .Si ei îm fac viața și mai grea prin taptu că se fac tovarăși și râd împreună de mine. Când mama mă dojeneste, ir Tiberiu și Claudiu își bat joc de mine, devin așa de furioasă și sunt aga de tistă pentru Că nu reușesc să învă ca ei încât Icrurile mi es și mai ru!” „Tu ești singura miera dintre câte cunosc, care cântă falsi” se planse Doamna Mieriă. „Nu mai știu ce să mă fac cu tine -Mirela-nu șe-să câniel- Mirela: nu știe să cite!” ciipiră. Mirela „Dol din trei nu-i rău; ciipi Doamna Mierlă bucuroasă. 16 | | | | | | | Teri și Claudiu, lar Mirela se simțea pe zi ce trece tot mai bătută „Chiar că o să devin o mieră foarte proastă! lar mama, eru și Claudiu se poartă cu mine așa de ură! Dar dacă le vorbesc despre asta, nu fac decat să râdă de mine și să mă ice în continuare,” suspină Mirela, „lar supărarea mea mă împiecică to mai mut Să imi îndeplinesc îndatoriie de miei.” Într-o seară, în loc să își facă temele (adică să caute prin împrejurimi mâncare pentru păsări), Mirela stătea într-un arțar amărâtă. „Ce nefericire să fiu o mientă neîndemânalică si care cântă fas! Niciodată nu o să fu mal bună de atât, iar familia mea nu 0 să mă iubească și nu 0 săi mă aprecieze niciodată. Ar fi poate mai bine să ma las mâncată de o pisică.” cirpi Mirela curemurată, „Ce cântec ciudat cânți. Pe asta nu kam mai auzit până acum,” cipi o voce de pe o creangă din spatele său. „Crezi că va deveni un șlagăr?” 17 | În primul rând, este important să înțelegi de unde Ti vin “Wontmento dureroase. Doar după aceea pulem incerca ce deparim Urmeazi-ma …, spuse vrabia, înălțându-se le mi? peste caro cobora inserarea. .Vreau să te prezint 2 pasa care pot să l ajute să descoperi de unde vn acele ne ee cazi scl ură după voie până a un vin șse șeză peo gi langă ea. ° etre eno ef” nvebă Mirela arătând cu aga înspre e ire care stătea in vigiulinvecinat. 19% cala este Baronul de Gaia Abastră. Asculă ce are de spus despre asta” ze vrabia. rela se uf în sus și văzu o vrabie pătată, cu ochi străluctori. „Cred că glumestt”, răspunse Mirela. „Nimic din ceea ce fac eu vreodată nu reușește. Parcă nu aș îi bună de ni „Păcat că vorbești aga!” spuse vrabia. „Mie nu mi se pare că arăți așa de rău, chiar și pentru o miera.” „Spui asta findcă nu mă cunoșii” suspină Mirela. „Nimeni din ce care mă cunosc nu mă place – nici măcar propria mea familie!” „Păi mie mi se pare că esti prea severă cu tine ins. Asta nu te ajută cu nimic să devii o miei mai bună” spuse vrabia. „Pun pariu că ai o mutime de sentimenie neplăcute, care fac ca îndepinirea sarcinior tale de mierlé să fe și mai grea ~ e dificii să gândești car atunci când. ești încărcată cu emoții negative.” „Ai creptater crpi Mirela, „E greu să zbori sus în înaltul cerului atunci când te simți la pământ. Însă ce ag putea să ec? 8 „Nu mai suport!” se vaita Baronul de Gaia Albastra. pasate aoolea nu ar tebui să mă Wateze așa! A irebu să ‘mă respecte pentru faptul că sunt un domn atât de stlat. Ar 10 ————Vrabia-zise-in-continuarei-zÎncă-o-pasăre-să-maj-vezi trebui pedepsite pentru că se poartă atăt de urât cu mine. Cred că o să mă duc și o să le mănânc un ou,” șuleră Baronul, lingându-se pe cioc. „O să-i învăț eu minte să se mai pună cu mine,” mormăi el în timp ce își lua zborul „Ce crezi că simțea Baronul?” întrebă vrabia, „Vorbea exact ca mine atunci când sunt furioasă,” ciipi Mirela. „Pun pariu că era furios.” „Acum ascultă-l pe tipul acela care e sub noi, pe pământ. t Ele Gelu, Porumbelul Plângăcios spuse vrabia. „Sărecul de mine,” suspină Gelu. „Nu sunt în stare să fac nimic ca lumea. Pur și simplu nu sunt bun de nimic și niciodală nu o să fiu mai bun de atât. Sunt un porumbel prost si neprioeput și nu văd cale de ieșire din situația asta.” Gelu continua să șadă și să gângurească încet pentru sine. „Arată exact ca mine atunci când mă simt deprimatăt” spuse Mirela, „Și stă acolo plângându-se fără să facă nimic pentru a schimba situația. Cred că și eu fac tot așa câteodată.” după aceea o să i pun o întrebare foarte importantă.” O duse pe Miel înt-o grădină cu fri minunată și îi arătă o lalea. „Dacă le ui de aproape, o vel vedea pe prietena mea Hortensia, Pasărea Cântătoare. Ascultă cu atenție ce are de zis Hortensia sărea nervoasa dintr-o fiare în ala, fără să se așeze deloc ca să se odihnească. Din când în când se oprea în fala unei foi pentru a-i sorbi nectar, bătând dn aripi atât de rapid încât Mirela nici nu le vedea mișcându-se. e mine… spuse Hortensia grăbită, „și dacă este o spatele acelei tule de trandefi, gaia să sară pe mine? Sau dacă forie rămân fără nectar si eu rămân fără mâncare? O, Doamne! O, Doamne! O, Doamne! Lucruri groaznice ne pandesc de pretutindeni!” „Ei, bine” spuse Mirela, „Eu măcar nu sunt aga de rău ca Hortensia, dar și ea spune lucruri pe care mi le spun mie însări atunci când sunt speriată si nervoasă.” 2 i-l arplăcea ie să se tâmple”) „Acum înfelegi de unde vin toate senlimentele tale?” întrebă vrabia. _ „Cred că atunci când gândesc int-un anumit el și îmi spun anumite lucruri mie însămi, îmi creez prin asta acele sentimente” răspunse Mirela. „Până la urmă, esti destul de deșteaptă chiar și pentru 0 rif” zise vrabia „Dar cum să îmi schimb sentimentele atunci când acestea stau în calea dorințelor mele?” întrebă Mirela. „Dacă îi creezi aceste sentimente gandind într-un anumit fel, ce crezi tu că ai putea face ca să le schimbi?”, întrebă * zise Mirela. … Ștul Aș putea să îmi spun alte lucrri mie tsi, ca să mă simi alfel. „Așa ese”, răspunse vrabia. „Ca să îi schimbi futa in simălă enerare, ai pulea să îi schimbi pretenție față de Sota și cel din jr (șa trebuie să fie!) în preferine (așa mi- „Da – în oc să spun că Tiberiu Și Claudiu nu ar tre râcă de mine, aș putea să imi spun că mi-aș dori că inceteze, dar că pot să supor atunci când aceșta mă sâcăie.” „Și? continuă vrabia, „ca să fi schimbi deprimarea în tistele, poți să îi schimbi atitudinea față de tine însăț, încetând să te auto-Invinovaesti i învățând să te accep așa cum est și să îi judeci mai bine însuși și compontameniele: „Dec, în loc să spun că nu sunt bună de nimic findcă nu pot 58 zbor sau să cânt la fel de bine ca Tiberiu si Claud, 25 putea să mă accept pe mine insămi indferent de felul in care ‘mă descurc și să muncesc mai mul că să devin si mai bun, exclamă Mirela. o „Mai mul, dacă vrei să i transform fica în simplă preccupare, încearcă să te gândești doar la prezent și nu te gândi mereu că ceva foarte rău se va întâmpla în vitor, continuă vrabia. „Ce bine!” strigă Mirela, „Cred că am învățat ceva foarte important. Când am un sentiment care mă doare, pot să caut a gândul dăunător care ka provocat și pot să 71 schimb într-un gând care să mă ajute. De acum încolo nu mai vebue să in las sentimentele să mă necăjească. Pană la urmă, poate nici nu sunt așa de proastă cum credeam” „lar pe măsură ce înveți să te necăjești pe tine insti mai puțin zise vrabia, „i vei da seama că poi să te gândeșii mai clar la cum ai putea să rezohi alte probleme și la cum să îi îndeplinești mai bine datoria de mieriă.” „Așa că, desi penele mele nu vor fi niciodată a el de rosi precum cele ale fratilor mei, iar criptul meu nu va f niciodată la fel de încântător și chiar dacă mama sar putea să nu mă aprecieze niciodată la fel de mult ca pe ei, nu trebuie să fiu nefericită, mai ales că eu am ceva ce ei nu au. Căci cu am cum cunostinjele necesare pentru a crea senimente mai bune și stu cum să îmi rezolv problemele, iar prin asta pot intr adevăr să fu la înălțime! Îi mulțumesc, vcbe!” Vrabia începuse deja să caste somnoroasă, deoarece „Voi reuși să imi transform viata în ceva mai bun, indiferent ce se va întâmpla; decise Mirela, în timp ce zbura mulțumită spre casă. 2 TEAMA DE GREȘELI A DORE! Dorel era teamă ca nu cumva să greșească, „Doamne, spuse Dora, „să dai greg este a fel de rău ca si cum ar fi să cazi într-o groapă adâncă si întunecată plină de păianjeni … sau ca și Cum ai fi în mijocul unei mulțimi de oameni care rad și te arată cu degetul” De fiecare dată când se gândea la 0 nereușită, Dora se simțea cuprinsă de o fried putemica ce o înconjura ca o ceață. Inima îi bătea tare, mâini îi tremurau și respirația fi devenea sacadată, „Greșeala, spunea Dora, „este cel mai rău lueru din lume.” “la să vedem..ce aș putea face ca să nu dau greș niciodată?” se întrebă Dora. „Știu! O să imi fac gri tot timpul a: ar BUS Ta gO SE tar para să ma descur în fiecare imprejurare. Și aga nu voi greși niciodată” De atunci încolo, Dora învăța pănă la miezul nopți în fiecare seară, memorând pe de rost ficare pagină a fiecărei cărți. Apoi stătea trează până la inci dimineala, imaginandu-si ‘cam tol ce ar putea să meargă prost a doua zi și planificandu- și cum să facă față fiecărei situați. „Ce mă fac dacă izbucneste o furtună în mp ce sunt la școală si nu pot să merg acasă?” se gândi Dora. Stu ce o să fac! O să duc cu mine un balon cu heliu la școală, o să mă cațăr pe vârful celui mai inet morman de zăpadă, o să-mi dau drumul și o să zbor până acasă” „Dar dacă o să ne invadeze fnte de pe o alté planeta? Ce ag face atunci? Cred că aș incerca să fiu calmă și prietenoasă și mi-aș împărți cu ei la nevoie, sandwich-ul cu unt și salam.” „Sau dacă aș fn pericol să pieră o întrecere de alergăr la șoodiă? Minas imagina că mă urmărește un urs mare și urât! Așa as fugi mai repede”. (Dora era aga de ocupată cu gândurile negre despre greșeli și cu încercări de a le preveni, Incdt nu prea mai avea timp 58 doarmă, Îni-o noapte, ea adormi în timp ce încerca să se hotărască ce ar face dacă ar nțepa-o o albină în timpul unei lucrări de control „Oh, nul” se sperie Dora când se trezi. „E deja ora unsprezece. Nu am reușit să mă trezesc la timp și am lipsit deja de la două ore întregi de școală. Cât e de groaznic!” „Tot programul acesta de prevenire a greșellor este un eșec, se vălt ea. „nu o să am niciodată suficient imp ca să mă gândesc cum să previn toate greșelie posible. Va trebui să găseso o altă cale pentru a nu greși niciodată” uit și bine. „Singura melodă la care mă pot gândi” decise ea in cele cn rma este să nu mă mai apuc de nic un lucru că de cât ‘cant sau df ~ și în acest fel nu vo putea să dau greș” Nu să mă mai duc a școală — gandeste-te numai la cate lucrări de control a5 putea să iau notă mică…și la câte intebăe aș putea Să nu stv răspunsul..și câte nreceri aș putea să pierd. Nu o să mă mal joc de acum încob cu Ștefania îi Blanca — ie întotdeauna vor să meargă să ne dăm cu rolele Sau să sărim elastic și acolo ag putea să nu mă descure erect. Sinu o să mă mai duc nici a lecție de bee și nici la cele de faut” Singurele ui ipste de priclu de a da ores care îi mai rămăseteră Dorel de facut erau mancatul și dormit, așa că asa făcea to mpl îni-o zi pe când avea stomacul deja prea pin ce să mai poată înghii char și cea mai mică fimtură, Dora adormi și „să că mergea singură pin pădure în-o noapte furtunoasă, Varu uiera puteri și fugerele brăzdau furioase ceru. Dore „Ăsta nu e vântul tresări Dora. „Seamână mai degrabă cu 0 creatură fioroasăr’ Privi peste umăr în spate și văzu cea mai urâtă și Infricosatoare creatură dintre céte văzuse vreodală. Avea cel putin doi metr si jumătate, blana gi ochi ogi, gura salivand și gheare lung. ȘI era foarte aproape. Creatura marai din nou… Dora o rupse la fuga. Cu cat fugea mai repede, cu alat auzea mai tare răgetul oreatuii în urma ei, șuierând si fomăind. Nu mai fusese riciodaté atăt de speriată. La început fugi cu toata viteza, dar pe măsură ce creatura se apropia, péru să încetinească, Picioarele i se păreau grele ca niște pietre de moară, iar genunchii fi ereu moi ca pitta. Simi că nu mai poate să facă niciun pas mai depre. „Hei, sai un pic, sta e doar un vis!” își dădu ea seama. „Nu se întâmplă cu adevărat” Dora se opri brusc și creatura din spatele ei făcu la fel, „aproape doborând-o și încă mugind, i se făcu fried. Dintr-o data ise ie răsurlarea, deoarece auzi un altel de șuierat „Nu mai poți să mă speri, așa că termină cu răgetul asta!” sriga ea. „Tu exist doar în mintea mea, te-am creat în visul meu și potsă e fac să dispar” Greșeală: —care-suni-char-al „Sti aga, hai să nu ne prpim spuse creatura în imp cei întindea o aba. „Hai mai bine să dăm mâna și să fim prieteni, Nu vreau să- ți fac nici un rău. Sti bine că nu am cum săi fac rău decăt dacă tu crezi că pot să-i fac rău. Pofim cartea mea de vii îi înmână Dorei o tăbliță mică pe care scria: „Greșeală ~ dacă te fick de mine, să te urmăresc peste tol” „Nu înțeleg. zise Dora. „Vrei să zici că eu îmi produc singură frica de greșeli „Chiar așa este” răspunse creatura. ‘Si oare cum fac asta?” întrebă Dora. “EI bine, spuse creatura, scdrpinéndu-si nasul cu gheara, „toat lumea face greșel și ratează unele lucruri câteodată, dar nu toată lumea își creează frică de greșeală. Tu îi creezi singură fica prin faptul că te gândești lot limpul Ia noreuște. De fiecare data când gândeșii ‘E groaznic să dai gres! Nu trebuie să dau greș niciodată! creezi creatura numita ‘Frica- i 1 giaga șifăcu. Cand se trezi dimineața următoare, Dora se use iara șooală. Acum se juca din nou cu prietenii ei și Ii duncepu lecțile de balet și de faut. În plus, era hotărâtă să cerea lucruri ni și die. i-atunci-au-încep-să-ie urmăresc, iar tu fugi de orice i-ar putea provoca o nereușită” Vrei să spui că nu e chiar groaznie dacă fac uneori greșeli” Itrebă Dora. Chiar nu e; răspunse creatura. „ȘI, în același fel, nu est nici o persoană perfect’ dacă faci o treabă bine. În realitate, ești o persoană care câteodată da greș, iar alteori reușește ~ ca tot restul lu „0, deja mă simt mult mai bine; spuse Dora. „Cred că înțeleg ce vrei să spui — dacă schimb felul în care mă gândesc la nereușite, nu îmi va mal fi fică de ele. Aș putea să mă gândesc că nu îmi place să dau greg, dar că nu este chiar aga de groaznie sau teil dacă mi se întâmplă aga cova.” Pe măsură co Dora vorbea, Creatura se făcea din ce în ce mai mică; ir când fetta termina de vorbit, aceasta ajunsese de mărimea unui degetar. „O să te pastrez tot timpul aga de mică; creaturi. Ti promise Dora z De atunci Incolo, când Dora simiea cum creatura apare și începe să crească, își spunea, „Dacă greșesc din când in când mu înseamnă că voi greși ntoideauna” gi imediat simțea cum aeatura se micșorează la loc. Dora mai greșea într-adevăr din când în când, dar nu îi mai era fică de asta. Sigur, nu îi făcea plăcere să dea greș și încerca să facă lucrurile cât mai bine pentru că aga era mult mai plăcut. Dar nu mei considera o catastrofă teribilă fiecare greșeală și nu se intista prea tare din această cauză. “Acum îmi dau seama că îmi creez singură frica de ercușite,l fel cum imi creez singură fantasmele din vs, Și doar cu însămi am puterea de a micșora acea creatură. De acum încolo, nu mai trebuie să îmi fe că de greșelile mele.” 2 “E MONSTRUL CEL MAGNIFIC “AL LUI STEFAN y Î 2 Monstrul cel Magnitic a! lui Ștefan i Ștefan avea un Monstru Magnife, care apărea întotdeauna când avea nevoie de el. | Atunci când Stefan nu obținea ceea ce dorea sau când ceea ce nu vroia… Atunci când prietenii lui Stefan nu voiau să se joace cu él sau nu voiau să joace jocurile cum considera Ștefan că ar fi trebuit. Atunci când părinți îi spuneau lui Ștefan ce să facă sau când nu fi ziceau ce e de făcut… 3 Atunci Monstrul Magnifc al lui Stefan ieșea la iveală. Ștefan făcea Să GPară ph. GÂNDURI CE CREZI CĂ GÂNDEA ȘTEFAN PENTRU A FACE SĂ APARĂ MONSTRUL SĂU CEL MAGNIFIC? UITE CAM CE GÂNDEA: „Este groaznic să nu am lucrurile pe care mile doresc!” Nu suport ca lucrurile să nu meargă așa cum vreau eu!” “Ceilei oameni ar trebui să facă ceea ce vreau eu!” “Priatenii mei sunt groaznici când nu se joacă așa cum “vreau eul Ar trebui pedepsii” Monstrul lui Stefan era o arătare înspăimântătoare la vedere. Avea o față rosie și rânjea cu dinții lui mari si asculi Vocea sa tuna și fulgera. Tropaia si lovea din picioarele lui uriașe. E clar că monstru lui Ștefan băga în sperief pe oricine capeăunul acesta gălăgjos să apară tot timpu, gândeau ei Gen un bit att de ragu ră el” Mai gândeau i că era AT! feu să predea cu Morsini acela în ds Î făceau tre Oi ji Stefan de câte of aducea l coal, în impul orelor. zârear POȚI GHICI CUM SE SIMȚEA OARE ȘTEFAN CÂND FACEA SĂ APARĂ MONSTRUL SAU? Se simtea furs. OARE DE UNDE VENEA FURIA MONSTRUOASĂ A LUI ȘTEFAN? “Venea din ceea ce gândea Stefan. CE CREZI CĂ GÂNDEAU PĂRINȚII LUI ȘTEFAN DESPRE MONSTRUL ACESTUIA? CREZI CĂ LE PLĂCEA? OARE CARE ERA PĂREREA PRIETENILOR ȘI A PROFESORILOR LUI ȘTEFAN DESPRE MONSTRU? Părinți erau fuioși pe monstru, căci acesta era atăt de zgomotos și de urât! El considerau că ful lor ar trebui să se controleze mai bine și îl pedepseau pe Stefan de câte ori scotea monstrul a iveală. Prietenii lui Stefan erau speriați de monsiru, aga că 0 luau ta fugă când cesta apărea. Profesori ui Ștefan erau furioși și deprimați când monstrul lui Stefan apărea la școală. „Ce păcat că Stefan î lasă pe a CE CREZI CĂ SIMȚEA ȘTEFAN DESPRE MONSTRUL SAU CÂND PĂRINȚII ÎL PEDEPSEAU, PRIETENII LUI O LUAU LA FUGĂ ȘI PROFESORII ÎL PUNEAU SĂ STEA PESTE PROGRAM LA ȘCOALĂ? Șietan începu să se sature de monstrul său, „Pur și simplu ru ne merge prea bine”, i spunea el. , Nu mă ajuți să obțin ceea ce doresc; poate Că la urma-urmei nici nu ești atât de Magntc precum e lauz..” Dar să și că nu e vina mea’, răspunse Monstrul. „Este oat vina ta, Or de câte or rostegt cuvintele magic. EI „Este groaznic!” „Nu mai suport” „Sunto persoană INGROZITOAREN, „apar eu. E ca o regulă” “Adică vrei să spui..,zise Ștefan, „.. vei să spui că dacă nu 2g mai rosti cuvintele magice, nu ai mal apărea?” ‘Aga că de atunci înainte, de cate oi lucrurie nu mergeau aga cum dorea Stefan, el și schimba gândurile și cuvintele magice pe care le rostea ovinioară. CU CE CREZI CĂ ÎȘI INLOCUIA EL GÂNDURILE ȘI CUVINTELE MAGICE DE ÎNAINTE? înlocsă spună… Spunea… „E groaznic „Ce păcat că e aga!” ‘Nu mai suport” “Nu-mi convine, dar pot să suport” TREBUIE să obtin ceea . „Mi-ar plăcea foarte mult să obțin 2e doresa!” ceea ce vreau, dar nu trebuie neapărat să se întâmple aga!” „Prietenii mei sunt „Nu-mi place intotdeauna cum se îngrozitoricând nu fac poartă, dar asta nu înseamnă că osea.cevreaueut- nu mai suni prietenii mei! „Aproape, dar ar mai fi nevoie de ceva. Ar trebui să îj schimbi și gândurie, nu doar cuvintele. Pentru asta trebuie să exersezi serios.” „Dar de ce îmi spui toate lucrurie astea?”, Inreba Ștefan privindu-l banuitor pe Monstru. „Pentru că m-am săturat să trebuiască să tot apar. Tu rostesti cuvintele magice tot mai des și eu trebuie ba să apar, ba să dispar. Este atat de obositor! Aș rea să-mi iau și eu 0 vacanță și să stau lungi pe o plajă undeva cât mai departe.” “Oh’, spuse Stefan, păi atunci ce-ar i să exersez aHfel de gânduri, ca să vad dacă funcționează cum spui tu.” E Pin urmare, Monstrul lui Ștefan apărea din ce in ce mai rar. CE CREZI CĂ AU GÂNDIT. PĂRINȚI, PRIETENII ȘI PROFESORII LUI STEFAN DE ACEASTĂ SCHIMBARE? Părinți lui Ștefan se supărau tot mai rar pe el Și nu îi mai pedepseau aproape niciodată. Prietenii li Ștefan nu se mai speriau si se jucau mai des cual. Profesori erau mai bucuroși, mai puțin supărați și nu î ma făceau mereu observați. „Acăm că mă înfuri mai rar, văd că luoruie se întâmplă mai degrabă așa cum vreau eu” își spunea Stefan. „Mă bucur tare mult că am învățat cum să opresc pe Monsiru să mai apară” Ștefan exersa în continuare noul mod de a gândi și Monstrul apărea tot mai rar. Și când totusi mai apărea uneori, era mult mai putin Magnific decăt pe vremuri. CREZI CĂ A ȘI TU UN MONSTRU MAGNIFIC? LUCIAN LICURICI ÎNVAȚĂ SĂ LUMINEZE Lucian Licurici zăcea în unul de Iac gi privea abătut în pământ. Nici nu băgă de seamă apusul soarelui care deveri auriu, poi reșiate..și nici pomeneali să simtă miros parfumat al flotilor de lao. Ce groaznic. mormâi Lucian pentru sine îns , și. „Cât de îngrozitor este să fi un cure care să ru poată lumina. la fl de bine as putea fi considerat o muscă sau un gândâc. Un licurici care nu poate să lumineze nici nu poate fi numit icurici..sunto rușine pentru famiia mea.” E id Lucian stătea posomorat și privea cum, rând pe rând, coli icurci începeau să lumineze, pe măsură ce soarele fecea în amurg si amurgul se pierdea încet în noaple. Din toate celelalte puncte de vedere, era un licurici perfect. Avea o ereche elegantă de antene, api minunate și o coadă lingă, Supă. Singunu lucru care i se putea reproșa lui Lucian era că fu putea să lumineze, dar acesta, binelnfeles, era cel mai mare neajuns pentru neamul icurcilr. „Probabil că osia su un secret pe care eu nurl cunosc”, andi Lucian, „aliel cum de reușesc ei să lumineze și să cipească fără prea mult chin, în timp ce eu, oricât aș încerca, mu pot scoale nici măcar o scânteie? MA intreb… care e ra? Lucian decise că i s-a cam urât de atita bombănit. Și mal hoti și că se cam săturase să tot fie un lourci fără lumină, aga că își părăsi culcugul din tufigul de liiac si porni într-o expedite pentru descoperi cum să se „aprindă și el. Loredana și Laura Licurici săluoeau aprins printre foricelele duci. Lucian se rugina nițel să le întrebe aga direct, dar își dădu seama că nu are nimic de pierdut și că ar avea atât de mul de cășigat dacă ar învăța cum să lumineze… „Bună-ziva”, rosti ei, „vă deranjează dacă vă pun o irebare mai personală?” „Ei..și tuf, chicoiră Laura și Loredana rosind ușor, Asta depinde de intrebare”. „Păi aș vea să știu ce vă aprinde pe voi?” „Cum adică ce ne aprinde?77, întebară întrun glas Loredana și Laura. „Ce vă aprinde încât să începeți să luminați?”, întrebă din nou Lucian. „Ah, deci asta era!’ résuflaré ugurate Loredana și Laura „Păi nu știm prea sigur, dar credem că tufigul de miere e cauza: de cate ori ne apropiem de florcelele astea minunate, ne aprindem Un-prim popas-il făcu în- tufișul-de-colectat. miere, unde — —Î- Asta însă nu-i era prea mult de ajutor tui Lucian, căci de când vorbea cu Loredana și Laura era ol în tufigul cu pricina și, din păcate, coada lui era la fel de întunecată. Le multumi fetelor și zbură mai departe: Se-opri mai apoi la un măr ionatan, unde își avea sălașul Gură Licurici „Gură, trebuie să te întreb ceva cu adevărat important, spuse Lucian. „Mmniam. Mnitem..Mmniam”, clefăi Gurță..”mmrnniam..mnniiaam „Pofim? Nu îneleg nimic din oe spur’, zise Lucian. „MMManiammm’, spuse Guriță, „nu pot vorbi prea bine cu gură pina, nu, continua el, ștergându-se delicat la gură cu 0 frunzd de măr ionatan. .Deelicosss”, mai spuse el, cam mâncău de felul său. „Guriță, trebuie să te înreb ceva serios, așa că te rog să fi atent și să nu mai ei nici o mușcătură până nu îmi răspunzi- „Pai di drumul”, spuse Guriță, înghițind în sec. Licuriciul Merită să încerc si eu treaba asta’, zise Lucian și lua și ei o înghițtură dintr-un măr aflat în apropiere. Nimic: nici un pic Se lumină. Lud atunci o mușcătură mai zdravănă. La fel: nimic. || — {ha atunci o mușcătură uriașă… și se înecă, dar tot nu reuși să lumineze. „Se pare că nici merele lonatan nu sunt sorte să îmi apindă luminia”, se planse el dezamăgit si porni în zbor spre Sebastian Licurici. Acesta locuia Într-un tuș de mure și găsi iumingnd rimic pe câniecul unei privighetori care dădea un concert în apropiere. „Sebastian, am să Wi pun o întrebare foarte importantă”, spuse Lucian {Ssssstt.”, scrâșni din dinți Sebastian. „Asta e partea mea preferată din cântec”. Lumina sa era impresionantă! “Spune acum’, zise Sebastian, în timp ce luminița sa se singea încet, odată cu ultimele triur ale privghetori, „Ce intrebare poate fi atât de importantă, încât să mă înlrerupi din asouiat-oncertulu Cet aprinde te lumina? ‘Asta este, de bună seamă, o întrebare simplă: merele ionatan îmi aprind lumina. Luminez admirabil atunci când muse dintr-un măr ionatan sau dintr-o altă delcatesă”, spuse el mușcând cu poftă din at măr „Cum îi aprinzi lumina’, întrebă Lucian. Nu eu, prvighetoarea o aprinde cu vocea ei melodioasé: ari de câte ori o aud cântând, lumina mea se aprinde și rămâne așa până ea tace. Acum te rog să nu mai Spui nimic: concertul începe din nou.” Lucian așteptă ca privighetoarea să înceapă o nou’ melodie, în speranța că îi va aprinde și ui lumina. Însă din păcate, la stărștul ânlecului, lumina sa era încă neaprinsă. De data asta își întinse arpile și zbură drept spre Tereza de Licurici care sciipea într-o tufă de laur. Ea era considerată rept unul dintre cei mai înelepti licurici și era respectată pentru lumina sa care dăinuia mai mult decât a altora. „Am ceva tare important Să te întrebi”, spuse Lucian din nou. „Cum reușeșii să | aprinzi lumina’. „Ooo, păi sunt mai mute feluri în care Mi poți aprinde lumina’, răspunse gânditoare Tereza. „Înti-adevăr, deja cunose o mulțime de modaități, care însă din păcate nu funionează la mine’, spuse Lucian, „așa a RA că te r0g să nu pomenesti de foricele de miere, d e ere, de m ienatan Sau e cânieou pnvghetori: eam incerca dja „Bineineles că acestea nu ar putea aprinde lumina ta spuse Tereza. „Deși există o mulime de moduri de a ne aprinde lumini, un singur lucru le poate face că funcțoneze..și acela ești TU.” „Pa mu infleg’, murmură Lucian „am încercat tul po gn drt eae mses ame „Ni nui de mirret, răspunse Tereza. „Nu funtion doză sm erat fens su tesa in les dacă n din tate tel toll. Primul tues faci este ste insti.” pes “Scum să fc asa?” eb Lucan ‘Géndindute la lucrut care te inișteso. Sentme prin în care ie și ez give al cnt inigtt Încearcă să te gândeșt la it Init Inca să gt a ea mal Intr image anii imagnăr ct stint sntrur-câmp mares Sig de tc als sma al int ja e mal bine’, spuse Tereza smind o schimbare in al „Acim ești pregătit să înveți să-i aprinzi | dest plm e peat să în ep mira Greg 2 și Lucian se, gândi la imaginea lunii pline, într-o noapte caldité de vară. Își imagină că auzea cântecul greierior și că tea o boare tnd de vânt aingăndui aripile. OR de plăcere. Se imiea feri pentr prima oară după atâta vreme. “Acum uite la lumina ta”, spuse Tereza, iar Lucian se intoarse gi aruncă o prvire peste umăr. Reusise! Luminița ki se aprinsese pentru prima dată în viață “Uaau! Cum am reușit să fac asta?” întrebă el “Ai avut gânduri poziivet” răspunse Tereza. „Ori de cate. of gândești ceva poziiv, te bucuri și lumina ta se aprinde. Pentru a o păstra așa, gandeste-te la lucruri plăcute în continuare „Dar ce se va întâmpla dacă se va stinge lar și nu 0 să o pot aprinde din nou?” întrebă Lucian în timp ce lumina sa se stingea deja încet. „Depinde doar de tine să i aprinzi lumina și să o păstrezi șa: gândurile negative ca cele pe care le aveai când ai venit iti. murfacdecâtsă o stingă. Tu eșiicel care-i poate aprinde lumina géndind lucruri poziive și doar tu ai pulerea de a o menține aprinsă” „(Cred că înțeleg acum: nu erau forte de miere cele care le aprindeau pe Loredana și Laura, nici merele fonatan cele care TT aprindeau pe Guță si nici cântecul privighetorii nu îl aprndea pe Sebastan: de fapt, ei înșiși se aprindezu pentru că făceau lucruri care le aduc plăcere; la fel și eu mă pot prinde gândindu-mă la lucruri care mă bucurăr, ase Lucien concluzia. „Acum ai dreptate, fu de acord Tereza. „Ce-ar fi să încerci să faci ce spuneai adineauri?” “Trandafir”, spuse Lucian. „Trandefi galbeni” Luminița sa palpai pentru o clipi “Apus de soare.”, mai spuse el apoi. Luminița cpio dată si încă o data. “Lumina luni și foi de cmp”, continua el și dpi repede de treiori. “a Recomandări pentru Părinți și Educatori Partea a doua a acestei cări oferă o serie de recomandări destinate persoanelor implicate în educația copiior. Majoritatea mpleler-discutate-aici sunt focal det m reuși! Acum știu: căt timp mă gândesc la ‘or care pac pot să ini păstez lumina aprinsă și nimeni mine nu o poate singe! Tota pula pen a 0 aprinde se află în minte r, lumina lui a meat, spuse Lucian, scipind fericit în Și de atunci încolo, Lucian deveni faimos printre licurici pent mina sa mn : cer fumes, recon pare res la descireți titatea lor in consilierea tu penal dea 0 anal atentă a acoso vă va permite să turor agentilor educati bunici, educator, învățători, asistenti, sociali etc. Tocmai această dversitate a adresebiități conferă plusul de valoare fiecărei recomandări. Sperăm ca ciitorii să se convingă singuri de acest lucru. + Eaveator— in sens feats la, felzind sub sce! educatia dct pi a contextele care vor uma am fost aces termen în tchelă inguisică to agenți 5 CAPACITATEA DE A NE REZOLVA PROBLEMELE ÎN MOD RAȚIONAL ns povesea Merele Masa, Dasa Saga”) IMPORTANTA CUNOASTERI MODULUI DE A NE REZOLVA PROPRILE PROBLEME Ce ac în meme în cre vă daf sama că a apne o problema? As) o etd popde sau un procedeu penru a o ez? Vă ener meat și cepe i sia? Sau vat roel să peg? Wajorttea dir na a fst nods Inv can să e contune cu role pe care le Tinea în cope și cum să și le rea. EI ajung la ratte nege Cm să abode efon robe au cm să se descarce i să le Ceohgeaaă. Tecapa RafonalEmotvd și Conporamentaă a fost concept de Abur Ss panty a sua pe oameni să îi rezolve ma eer prtlemeleemoonale și să se descuce mu bine și cu preblemee ler pact. Poi care inal să îi rezve prolomela de rată enejcrală în modul prezera în codru Terapei Rațorar otv și Conporamentl vor 3 me tine regi pentu a-i eztv prop conte, Că gi pe Coe ca cpl Ir Și va ‘capable sugereze acestor medatăqal une de și rezba role ‘Dasma Goorna ar e poled pace: um ep Sc ar să sea pe tă, că of ză cat a Dac hea ă sa pe und, cet fp sips 0 lt. Doamna Gera se ș © oben eof n ca agati deo ip fu see e cotă pa perc e un expt e a șia ea însăși ein că a o a mă Cree că tuia doarme Georgana o jan vreun en rue esha prea prac ou fle? Deanna Saare peso poems pact cum să oa pe oe 18 ast ‘jog azeă ia împ stă tza? Cl Sea os tare tay sash, “Perma Shi ee emană cra e Pure En Dare ozana can ar xfer ma va ee 8 să sani urare Fic vat 1 lion pre e ap tt ine at io. a Op Cresa ca pu că nu se enervează aj pe doamna SM să rez problema practică p care ora cu fai? DIFERENȚA DINTRE PROBLEMELE EMOȚIONALE ȘI PROBLEMELE PRACTICE Dist cine proteeleenofonae cle pracce ste na tentă Ura tre dete catre ae Terapia Rafora-Eesve și Componenta ese snes EA persoanel sur afecte nel efonal e reda și ave or despre iri. despre cet dose vata n genes. În temeri Temei RaforalEnoivă și Comeeramenae. probleme emojenal recut dn semene cere afecează sea și soparle indi cu (A fura. demimaea și Vrovăța. Aceste sentimente coneie o probe coace una cnd crenă e ese esa pu probabil ee să géndeasd cer {produc sou 28 se comgote nun mod enete, Prolene price sri {hp reale pe care dor să e mda sau să e reoha curva. Est post ca e lngl probe pried cu ae vă content să ave} sau io prbieră emferal atacată. se aprope ergs să vă rez problem raci sti cd sune) tomina În usi emețonal, eoareo2 sontmersle nepoducive gonenie do (indute de ronal ererestă es inoerciie de a areata log problemele. Soest capa vă va inva epider de a vezi piele, cu seu de 2 mica seiner natia în senimete ma adecrte. st, ve capeti vă rzovairobeele pact mai ein. 48 1501 TERAPIEIRATIONAL-EMOTWVE ȘI COMPORTAMENTALE: INTELEGEREA PROBLEMELOR EMOȚIONALE __ Lectin poste dn pina pane a aes cir, sesizăm că na came sau ‘lone an cae cae ne sup. Ne spărim rl inne pn onc Ce este ao truce cep cata și Gespe sli. Terpia Reto EC Compranerale oferă n mode imp dete ABC penta rege mai TA damă eventul sau stusia decangioae, „Brat se refed la gidunie sau credite pesoaei late de sia meare omora care ezută de ci Când ceve se întâmplă ie A și Că o conceal vel C nu husa A € cea care ceată arsi C; coca ce pun ra nică nel 8 va delernina semene ela rvel does ete urătanea: ‘A-se etl cov, gid) vă spine cova depre ceace a inămpat evalu sta A, camee. ann ii erai a ir de mană. Mae Bt să rma să potest ce 9 sas că ex au Heat ft ive tară de ‘rsa Ves mur sit ip pet mse ft il» dod Tion e ăia tă pa pacea Aya dont ete sn oi Conform modest ABC, ața se prec setat – vede burtă dezordoat Copia veoutsă o cae: “pu spot can burtă ă e așa dzone” “Ea groza că nici până aoum copii mu au îm sh se poate mi sesporea” ©. Fate um vay afl eb of enw ace cra zece ar (vrata ind pf mana cen de ca în ce m sprit cai a time oma borsa Mou ABC apa in cazu damn Ea este usr: A- Fidel nic aad ood on. Treble ee feta cove grozic”™ Arf grazie să anton scident* ‘vag uta epoca să fe ăi su, alr, 8 mar” “Clin hulmeu rie vebul ingore = supă Frid artele Pa e an a ce at can sa at post tl ci, ‘hg stage sin o oe rac erp ae ec sot. Domnu use vea mana o pin pe ee br. rap pin pă ok an cpl Ea casă pna So Var cp le simt otet Iraponae „+ Neder dn reat Mu un usted dover rele. Nu vă ajută să ob crea ce dor Cordun setmentnacecate (ie, inmățe, antes, depresie), Sunt cape extreme ae une shui (n tener de groazie, sera) + Suntech imperative față de se, de cala de ață. Liebe, „e espa necesar. i se nie! trece sarintempla dacă în exellent, nde orala e a 8. ar rancfomaten gândi serale? Eveniment e a moment A ar rmina ‘cdo, dar fa ne C ar apărea mosii, iar modela ABC ele stuafor esi anterior ara asa: ‘us place să găsea turitra în dora” ice pleat că nich pănă acum copi nu Bu înțt să se compare mai reseneabi _ _ edad ABC E Bae SES TUI A- DVarerigă a ca ui trage pană, Ea ping 8 var veut doves” _Suntun ta inrzter penru că am o” “Homa va era cati” “Am dist rața are ei” e: Vive. După cam sugerează ees example, cre pa cae părinți eeu spus ln au creat seineriue spite, nepoductve de le C. Gârda lor snt aero. eid crvinge lege care cord la enter nepoata, CARACTERISTICI ALE GÂNDURILOR: Raterae = Dein elit. + Sit susut de dover 3. Vath obey coca cco 1 conduc a sertmere deorte chiar in Sal nel are, nu fue; repre, ou vino, preocupare, ny areas; stele, nu depres +. Bird pete su coir CTT Ta – ‘As Fl done Era re dea dedau ore. 2B. Spore mui sa hlimpat rime grav: “Ae an pioasă ef mplt wen acide, dor ce că a ca tă nasa „Să sau ași ă mă herorez nu ml nimic și nu scimbă si, apa Gamal bine map unge Smpul ein atena C-Preoaare pfs. ‘A= Darul Vale ei a ca ig rage pans Ea păr. B. Pica că miam perdu conu și am lov, A fot mal ine dacă nu 998 foto „Prbebă că apes mă lace pe momen dar o să veac” Co Reget După eum a obser, sentmentsle nepotite devin porivia dose în ‘momo în car gincureronae se wanton n gant erat. Cun e em educa pentu a ind mai rane? Cum puter tdi că rancor nde ițoeale în gânduri atenle? În piu rând e revi să ne identifica incu rțonae și apoi pune sab en iri, să e deputim și sale coeur pln vam code cu adel în tomate rafal si — REZOLVAREA NEPLĂCERILOR DE LA NIVEL EMOTIONAL PRIN PROVOCAREA” ȘI ,DISPUTAREA” GANDURILOR RATIONALE Lance atonal ant de obi fe soci etate, fe eager în ‘otvem sie rests. Example de ginduri afore fecvent inte în cazu pines Pula că bf cragotes i aprobarea permanent cop mel” rue să pă pod inateauna run mod competent. ofer pect ‘oct eu copii me” Cop mere ssa compare ideauna oa com cred eu ce cazu” “Capii ei fae mă i ros, stresat i pina” “Este grazn când copii mein 8 comport perect’ “Ey ectoatvoorat arte ei sit ingroztor în cazu n car coils ‘or dover altel deci per e să devnd” «Rf pst a bea she pres grea” A tes adie ite glint anale propa acest sti? Infonet co anu fce ca aes gind fe fare? ‘Dunn cb soul întăi și Gap focare cet rational, pt să Cam n contura citea noble pe care pe să e fai pane a saune drive propre ds. nd afore: 4. Se bazează acest coninger a mea pe fate, ge oi pe nasa. pe remupunes? Care eve dada că crue tau iar aa? 2 De ca nu ar f hcl aga cum cunt? Unde sie Că blue Să chin înedaauna cos coi corese? Eat iar ltd noo? Nu pute ma râu decăt atăt? E adevărat că ma eter apa cove? 4. Cum se poate ca aa ceva să mă fcă ma pt e vaae ca cn? Am veo ord cum că cet iv mă fac ps de var? 5. Mau în care găndee mă sită oare să ob cota oe în does? Îi ete tester Să umătinun mod dea opt o vânt seral: 1. întabare:„Tibua radar să od reget și aprobarea permanentă copier mal pene aprut? Răspune ona sda, pot fir acest uc, eși a poral salen” 2. invobore: tă veo lege 3 uriveruui care să spună Că vobue să om permanent pre ce dragostea și srodarea I” spune Nu u iseseniunde woo dora că ar zisa o etl de regulă” îmvebare: „Tea să oo Iezer ceeace îi deeac™ Răspuns: Na Chiar tn ore a ue să meargă după cm nise pees ie arsi nu Tnsearn că aga și thus e tie” 1. Îtobare Ec tar tite înrozor dacă nu mă bes cop mei ‘Rispuns: Nu, chgrtor e eagerre Numer păoea ar 95 saraiețu” 5. invobae: „Fatu dea a tocmai pe paza coior mele ca ci ma rău ‘la care map pe gin? Ce miar prea și ma gaze? spans: e și maronie dacă armor, sau dacă nur fnbsut nicodaa” 3. Învebae:„De ce anume tpt că i mei nu mă pla at ce mut mar ce © ‘pesca pă e vor? spune: Mu mar tac ma pat de alae, după Cm i dragostea lor nu mat face vaoes. Di momen ce fac tt lau bune căt și rel și m at iau bune ft note, n snt pin e valoare ic ta pst e ocna snt pur i simplu EU 9 il o eSchetd nu mar caecterza în Tr nvebare: A gd Bo rd ko ove să OO Ga ce în ara? îni et foster că gindesc ase’? Răspuns: Nu mana că mumă op să cn ceeace reso, de în ese Cie dante, per că mă ace să mă sim deprimat și fos cânt capii mă vesging” Ca reset ol Sept, creda vațenaă va # probat încoută de amitnarea cred (afet Ay prea să fu ft mpl bă și ages de cont tar e păcat dată nu se tă pl reteaua șa, ar pet sopra cezaroberes s-o sefel Ge Game ctegercă ese eserfali penru a vă convnae cu adevărat să ena ao ced atonal. ‘at totes ul poste € tnageraRalora mot Cun funtoneazt es? In pl rnd, gtr ao stu în care exe rem de probobl să apară un sensert radecat precum ta De exp, imagine vă ata nil une ri sase cu copie en om vepa vb rege fui, Când vi ing scent ee, ncrca sacha ia în are su enenare În acl tir roo idee renal eofarm cra cp nu araba să fe deraien sou glow cu (rafal af peer să nu fe at e eta, ar că mu tetue să fe cio Sy car pent că a. do acest luc. Image Rațona:Enostă ese o bund aliata de a Vă cil să achimba modu în cae vă sn, pin modcares tul în regină s ‘Ae tetrizi ue penru a exersa medierea eee iațeal în gânduri arsi snt umătaree: 1. De care dată când ave un sentiment mai pun pct, încerca să vă das seama Care ete curungera care retază ace sentiment. Est ea raponla sau vanat? în caz în care comingeea este rfora,rserimentu ete carespunătr, ceca să vede dară pute moca cumva tusa. Dacă nu us, cerca să o act: Cindconvngeea ese una raaral. prorocaț- și capata până erunaj ou adevărat ea și o Iau cu 0 credits rotons, 2. Recep pe ds. nd, aleea de sentiment n moment respects, vă bla sau anita pe an ingen cauza unu sentiment va face a (id adeptares adecvată tuse, Renu lagna în termeni ectastof i a peti impera lene zu ele dou ome piepae deg serală. 4 Accept răspunderea pans sentimentele pe cae le ave Și nu 1 mai Invi pe ceai pens modul în care vă sti. 5.. Nu vă lageb prea mut de o ste care a vă comme = vă lăge do uate ace ca aceasta pară șia a Oli recompensă od Ge cite ot reuși ă vanstrmai un sentiment repo intr decat 2. Nu eva ace ean care vă sip supărat Considerați aparuta de a înca să gina mai rans Și să madicaț stmenee afanale în anemii o rgorae. 10. Nava că a nas gre în mod aforal ecestă tin. Nu vă ianaț, ni uv escu doc nu roșii ela incepu. 1. Amin ca gn rațona este o abate care rece antrenat. 12 at o metod pent a ca d n vel emofoal la aspect race e preter îs. Formua problema cit de dar gd aere posi. 1) Gândiuă căt mai mute sai atamate pose, rt ale evoke sauale coment in ew tu că mamut vant cu att line. 0) Exanirah fecare ae soi i căuta conscinle poche și cle negare ae fecrea. 1) Hegejo sue său o combina c solul i încercați, e) Mu vă blamah dod sla nu rețanează așa cum a gind ceca Facet ot cu propre gid rațonae disputable. 7. Panefivi n vedere mesaj sau Blt cre să vă reaintesck: (G8nc ‘afer sieve “Tc i TORE, SEPT PUB șI ata OTE nde pe tona. 18 Apeciaconsechisle poze și benetie gind rafal: «n cont msi adeeat apr srtmenee, mai mut ing i enezge penta face ceea ce doro capacitate spor de a gins al da și dea vă ezha probele practce 14 lv cop eno probei în mod aon. ‘CUM SĂ VA AJUTAȚI COPII SA FACĂ FATA PROBLEMELOR PE CARE LE ÎNTÂLNESC esta icon ee supără 9 cecază probleme moral, ce aces șei pa benefice e pe urma e nor state rafale de abordare a sar ‘cle În imp ca vă rezavaț pope epice ercfonsle, pt să arta și car cm ele ez pe ae lo. Urmare sugestivă vor de ls în azz sone 1. Gini ca mode! de seminee adecite și satel de ataiare penru copt de, Cop var îmva mute oben tnd rpuneule pe car e vorvedea a on. 55 en Peel cr rapes sv pes n pet os tests | 2 xpimațvă sentiment 68 de cop, aste nt e să fe rice cu mai ara acura Și să e apa ăi rumeasc sentimental pop și pe cole sacra Nu vă imită opi en med în care vă sing. De examen oc se opune: Mă erevec său A sper cand fod boul 683, spune: AH enenez sau Mă spe când via tedden sta” lpg abn cu op arbânauie modul care aceea vă eae anume senmeni. De exer, dec vă sn tr af pte pane: Sint că ded frie pert că în pun că nu a bul să fad acest ue, Probabl | arf malin 8 i spun ob mia do 8 fi acest bcu 5. Ait opt să imo com Ii Creează serinarne, iebtnăui ce linden meme car își expr un sentnet ‘cepa exp bete e ofl de sentiment ar exprima și, ast încă ng să i coaie cu mai mt up pope saniart, 7. Indeape opto a preindeingera ova et un ru uo-detucty. 8. Autapi să Ivee să evaueze restatee cu mal mut preoze,stăginauie 9. Recompersapi penru moments în care reacenează cu sentimente stocat 10, Aap să suprapună mace ABC dn Tipa Rafonat Emote și Conportameril pete staf fă și să lovească aces ten pert ași esata senimerue 11 Ofera coir eremela de affix gânduri țel, ma degrabă dec să vă afta ca acpi să le deszopere sng. De exemplu, af putea ura ună cap car se te de ture să spnd: Nu am e ce să mă tem de turnee: nic nu în va face ru. Sg steer dace min și ‘rte eta cu pot vedea a ee bine pe mun” 12. Sugerație că a gănă rara eco ca și cum or ee me rivet emote: 18, Inia cops zee tbc de Imagerie Banater. 10. Adal amine că toate fle umane fac grep că e negat dr nu „groaza rb sau Jeri”, decă e întâmplă șa era 18 era copi atunci câ se ai: dacă în aces nod capi stent de, probabiaiea ca aes uc einige și în or va cete, 4. nica pent ei exemple do gate jonas în eri TV, cânece fans Și în Se, încuraja copi să den „tac anal și să Cute exemple de gine rajonal și arată în pre. 17, Cpl pores rafal e. Nuvă esta ca îmeteaure cop ve. să se comport ronal. cepa cata cid nu oc acest au Nu ee nevoe să le aproba compartment ca să accptain cate de fre umane. e, tap copi artei de rezohare a pcbealor pace, pent ca i să fe copabi să e rez și pe cose altui e ole emețerale suman aa te pe miei cea eat etica ZE eee Eee ea E rea ata Pre Ep ta E Ic Ca pe Ea itacatten a wa ais boa nimeni și pblre. Carmit 56 CUM SĂ TE ACCEPTI PE TINE INSUT! ȘI PE COPILUL TĂU i (soe poresea „Sânge, Petar cel Pst) IWTRODUCERE Vag cnet weit pow pt e bee su bn e inv a Toot cra of Bad ve gees? A ipod i pee ‘negative pe care celal le au despre dus.? a Dede dune ce mea de sase eb a ph ‘probleme în a vă aocepta pe dvs. înșivă. e CE iara eo scan e e Ce and 1 acei ‘cell? Cum vă afectează capacitatea de a vă accapta și de a4 accepta i relația cu copii dus? . repel ‘eciien de ne ear separe recon — sree și ara report pe hag, ete canperare a at ale bar, coe le =e a cat sets Sut bn ft owe Stor presă e ecient pentu a schim comparau Cisne, să ce mesg ne anemie ast? Cel mai prbabă ea val pt că dacă foe grefel sau fice uel, furi inseamnă că est 0 persana sa”. Nu e i rnztar etl Că aa Pee e conse inal i mama ex dct de ‘ron fa ese oară recon I pute. RESPINGEREA DE SINE: UNDE NE POATE CONDUCE Re sin ora tn caii pence pă. „Dată pan nt arg să în papa popi pân „Dacă pn tă îm verbo trey aa” ot se sin vrata cid pace „Sat td ear in la pepe: e xp ao met evr 8 ‘verre sft ce ar tl va a Bae.” neva cd pus cu acri (Suk persană ue manulid~ ur roi sure pi ua ba eb 1 să ‘es aga cpa cn at em set Să sso ore” – sere a Pata ead pe nt na hw dica o aa în omora a ct pere ga Gases su eggs Notas bean. Pun cr e ac e pe cpt br e # som ‘tent ein cre e a camp ee os enn coe Cepia pera Ses do mod ct ao (a dtertele lor ourtăn de zi cu zi. mea ce em n ve e ca ni soi snin acne ya bay tenant ped Pe Debian ea pia caca a nn eee, Sum cue te m ap ar ‘ei pe toon are pane pn Fone etd ce pe mc ca m ‘eum caca na aa ata a 7 mic pr ma 1 ing Pi ear Te OF TE E AT BCE „int prs ci = nd că mă se o an at o a pat be 5 cu pietii Di Rus sa pins snur n capcană a now indtereri ce fc, i cede a fut ogra oe Innovate pentu at. ‘fare cum rscșenaază cop us a congoramenu acest? Copi sunt avent e deșep ca să Îi doa saama de nesigura ttl le și să coasă oa raze să o oară moorva lu perry a manipula ca să ob cea cer, Unele ete azer pees: To Sofia cop sks ea set ‘Decks ade a tat fel ta” “Mota cr că ppt ta e 6 gs nk 8 fe taco at” |Boe,o tsa apr că ăi stma Lin ct via” ‘Deck nm eterna 054 ina cre ee iesite ou vn a Este gi nol că © Rusu sunt exper în 9 mn fn termal entmentdu său de Vnocțe. Au india asa dels una expert = da Pas. Mu ei preter e ai determina fac cea ce vrea ea at sure cu de [oi E] Sp Facere arti” ‘Pever onde wl acm mio ata at e cât ov desconsitera pen uct pe care lea sus au pe care nu taf pus de câte ov ato sninor pentru ru pe care lea fost eu nu Teak ad, vă resringe fe vl îs. fpt ce ae ma inodeauna consecinte “Saundoare. Să presupun că cei repetă, Ae ouă opr te pute să vă asuma răspunderea porn cof fit greșeala respect și să face on sa fon 80 covecta ga nu o ma svn vitor, fs vă avo-condera prin hf tza rie. Cae unt me fetal că vă condamast pe vol ng? Contoare emofonsle pot fi Na, wna sau daprinarea. Consecințe component consis î pu că tt np ct lăsa dominat de sentnene egave e ate rare, probe ob nu vel foe nimic produc penru a coreca groza su pei o reni pe vor. Respingrea de ne vă fă Ga tir, age și cncontar, cre atl & aponble peu rezovarea probe în mod rodurv, was oat undeva cu geșelle as. O eansecifemafonlé mer care decurg cn fapt că nu vă accent apa cur sure a pestană umană est ia. Vina st un sentiment socata Saal și ml rd că fu dea e sim vnoval cemonsrează of î pasă Toi legis. VA cea; rol sentiment evi pin fot că apreciat că nu sfat ceva tie sau că ai oat o reeaă, pent ca ape să vă cansanraț pe du. ca ascană In rene sau să crede că sunt pt de vaoare Sndcă aj grei. Pin col less adesa Va pet a se panou feo Alger e ne supune acestei meniu și e © cea vind fă de no nine et o frmd a respinge dese O leat laine en să vera suas pent, a vedea dacă în. adevăr af cui o reșeaă Dacă nu a rel, eun ca igre eit nicu mai 5 vă simți vino, Dac a a o grees nu ave nic un mot să vă mată — în shin pe să vă coopat ca peroană supună gel, dr și oa e imbue. ‘De exer, Rusu a pues sem Gândeacă o dată deca sade a ola pe ea ui de 12 ala aztecă. A puta să i dea seama că hota a îl ea tură și să o pă în pare cu female și fă regret mei ari erin seriale de carea at cova. Sa, a pa să desc otrrea sa Vu era una bună, caz n care car putea gând ln moduri dea preven acasă reteaă n vit. Dată cole de a vă elber de ună ese să vă dap seara că nu surah response e certinersle aura. a rp căt nu e ea oot ste stați în care unele nd sau emofi să detină oxen de probabe; dar sun} so varsa de crara proprio d seiner Când cap vă spune Jn nes CE ue asp AN ungur re sentimentele sea și că vel e fest aim st) read sentence De semene, ru et de dot înlocui Mă enervez, deowrece ste sof reponeal Se cerea miti de Păre, nu copil ra; Ai pute să E epic că uree an Tan sal vă calc ada modat pena ora sunk. NVĂȚAȚI SĂ VĂ ACCEPTAȚI Prut pas perna învăț să vă oct ete să vă dat seams ăn sue n m care post Jodeci ca find Ih înegime burd sau re. Sue un iar de conpotament, teats crates ~ une die ol find de ‘Jon ale mal pa ere ar fl neue, Nu ate sens să spune sure a ur od ca rd valor. Mal degrabă, sure o peroonă cre foe i one că rural care mentă compartment ere de a su ste de asemena Spt de aptă să vă respinge, ca ind o peneană ra sau va vara ear tnd vă comporta) au în present Au fost amet în weet an și proba că vor marente în do când d 1 ou fh e mereu ru coca CO „lore irl fet că af fst rteteouna rău te imposbă at giclee ate mete e vi crepe vel de ato arena: |. Nu vă condamna sa înânavăț mere ~ autoacceptrea inseam să aa îm mad necondjonat tate tisă, caracedstle Și perne Toti 12 Adv rine că ao-cogpaen nu inseamnă ob sue să vă plecă et oun e foc, Ave cu Squat sits sau comporarent e cae nule Grecia darn lo vd cescaeiera și să nual nic in cauza cesta, omenie amorsare fa de dn. ar fi icat să tă asuma) 4. Accept ase verte dn parea sot. Pia ca pe ceva care mart șă fe recompense apo foal cea care Pic, păcate scart mp peau dvs; fev din nin cd ‘ova a di, face complete, s 6 Ince ru ctl ceea c too cu vata persona, In oc să vă tnd că sunt o penoană bună dară fae tune și o peroană rea oct face ucr re, vă pte cariera o periană car ce bcr bane și rele dar care nu est ic bund n rea. 7.. ezunța la necestatea de ari probare cl do il adeacoeiarea întuncțe d aceasta 8. Advert aminte că, î cuda pre genere, pate să vă pese ce cineva ra vă simi sau Veova! atu câed ace persoană vee pin moments gre. 9. ner să vă da sera cum pe să ina people grog ră să vă demeraizț n cauza er. 10. Amid că came tizeach adesea va dept pratt pent a nui acra fcur Când vă sim Hora sau vă camera). înebapuă ce anume evta se apt 11. Aduce art că eul nu poate schimbat A vă invino penn ema. ei ficatsounu af ft ete o pierdere e timp. d arin ace eri ru tun i nora pate Sarr atc Ge cet yom ra Pa rasă hf et tea pol pup au ee wea, mse ok 8 oc Serene pop nine ecg ee oe Stites new i zp cn ae, st oes, eee Shame tr tone pre, mr cs ig tint erica ep RO ERE TT CEE BI Iino și consecințe enoforale și cemprraneniale ale seste. Va ‘ols eesti vă asrgeț pe re caperscand? 10 nunta pe rine încercă să fsească vina ca uneată pentu a vă manga Fonsi imagers RafrurEmovă.imognață că vă step iro tui în cae ce mai pooab să ves aoa. nce} să vă condaraeh și să vă ori: ve sim cum cla senimentu de ved. Exereahtonfomares sentiment de vind rundă de dezamăgire sau sopărre, do regret pn schimbarea gânduo dn „Este gaze că am fas o gegen — cut 0 persoană ori ere ar bu peepsiă în Regret că am ext o greșet, aezptcă sunt imperec ș acum vi foeca să cortex rege și să văd ca po ace casă nu o mairepetin lor 1. |WATATISA VĂ ACCEPTAȚI COPILUL ASA CUM ESTE EL CA PERSOANĂ Matt pio ses că e fe e reu să îi accep copi le mau necanonat precum esa să se accepte pe sina. Acera e ase ușor să î canine pe capi ca penca cu ru care ei e comput și să calaagheze ep bani sau nunc de ata. Dacă un cop tie le că îi lovește sera sau tâmăne cogent a Molemască, păi rues adesea lu În Ic să fa AJUTAȚIA PE COPIELEVI SĂ SE ACCEPTE PE E INȘȘI Poate sugesti pot vă aja să Tina e op cum s se arepe poe în 1. cea să app n mal i fre n ma un e pe 2. nea copiate xt cut congener acea sri Cans ese su sv oa aceon De ft fl 0 anod ath ssbb cerne Chita dr mi Soo septs ch heap ceri co eră oa Sooner piss pce of ee cp o 1 Peart pleco ceri oped ce flint ce as con ere koe cmcotneee «ie Caste ui prețioase pou ra scan Pata rez ca vea ca en asa cati Cca Da Cs apei vi et licen cy Sp Navi manu ep pen need ni Eta să ea ert poza [Dh m onto Ma ee, fea nc Ia de tea oie ge viteze via prt manus a. 6. Acca eon per rr poor. seri art e Dir cl # 8 nh, nt renal de cara Bop 7.. ita pe cpl 3 leg td cpt en etch Say a cs rote tite. co ane ap So ha au ep a rm ur ‘cum ar fide dori. ‘erie se ” 3. Etat po păi să i sume reporsbiatea pent ceea ce a, dr să se mese pe se sape cla az că here meg oa § feineep cdo m8 eo aaah pe cope oi cele pre 3 rope Pn cnt se scrap ol opto eres Wane st, ea ca ‘not crea proven adepta DEZVOLTATI-VA TOLERANTA LA FRUSTRARE ret porasea „Mera Mira învață cum si nu se nacijeasc) INTRODUCER Ocipața de păeteeduatr poste pln de frst De mateo un copi ou al rai Ue permit să facem Il ceea ce neam popas să ram pă cere asta că Product tebe să se simt sui, pini de Trebor sau dep) în ff ace fst cantate? De! uneo păi (rch slegt să se mecăeaaă ună că esr zănie paras a a wel ceorece coz sr coasă a degra run fat dn reat, căi PA cenit oar st orce obeaco care intenine în n # spui Ori Modul in care edem acest atco ese ca care dei fed Tn are e, ‘Tee tn car sare era în uml ros cle egeea scop În ‘rough esa posh și de dot ca păi să sia mai degabă părere de rău zătncoutnță ș spărere când sunt centuri cu stana, esenta pe ea nu tara ar e decenta ne ca perenă De manei 2 cla pa copier n, reeaa a ae ara a aeons cs pone noe ers eet Cig eto appt nod tn un ts oe ari ete geen Oak ee dn ard cena enc ne 7 cea at esate, {Satie ce pe scri ob mv rai ceara sain pe et as a aa a sap îi In e aa E pu canti ear a stone cata seat at. ie ce ta amu 3 ing orate But 9. e mi ee male CT pare Ed ca gaa cen I wed ore rar pa re de al pe co i ls ae espe pet ft Ce ral att doua vor A e cp ei sr in snt pre marea? Ea ae rată ip, Seosce prt cpă afm e nai ara ee Far gest rato pe poa, ear mă de pr 2 ‘opm ac fee peer et și sp aslo fs ab vena în rm ete Cai da mut def că evite dana Georgel să schinbe tus, and cra ce enervează? Creoe că ar puta eacona și fel? Cuma putea să că {a eal Coe fuse? În conirare, vo aha rspuna la acestea și n ate băi despe cum să vel să 1 reg alee a usor TOLERANȚA SCĂZUTĂ LA FRUSTRARE ȘI CONSECINȚELE E! “Toate fie une teze ln oarecare ie de bustar, doare ete om ca anume cacee să nerereaze ou planuri și cu bene® roast ‘upd cum am ara ore, nu prezența fustă et problematic atti bse e fuse ca creează fe onmene ul și pate einen Li nepărut i nepetivte. cn cute scăzută a tre consideră că ce pedcă seu tstaco ce e să î cal este un es nga, a și eră pn „umar e necăjes adesea. Sunt atăt de peocuoa cu pretenție bca heres ‘meat ae cum vor și se pace at e mul. net ma sur în tr 8 că foi cu voor shaței Doamra George ete un exempt de pie care ee 0. ‘olan st a fra, Un ter ete Emi, care ores să paza în faa cor cand un lint pect. în ceca mas Er un pure pre ese acre aw cop 0 are tă cur; Dea 1 pat icp ee ce at pean fatal dn ‘moment co ma et oa er și pă en De ear ouă tă nul necaz sis pou ris pna su easing in Eni a sita ‘mpeseataă și tl sapca ma n pt pete: Can i center ză i FI eg acest sop ow A erat ma se într Sa ca Tec a sine srt gat rene. ‘Tolar sola ustare este dct eat at de obișnuia de o ama. pret mpedicase, ot și de catastoter, Câng te sin stat. ct pein! mal mut ca fustzrea să Gspară și c tt păr mai mut despre ct de razna 6. Minor doc nu 958 un pris prec După cam am amateur la domnu Emi nue pin petec șia considera o casă fell că na ste Un pte pedea inseam să vă supune tor Fret emoțenaie. | Dare a aaa ae ate TE, n SIA erp nantes itzi at simmer : Speed aa eats a mee x ta i apă 1 x era e aim a că m cea 47 ră ănginars a sco Exe mt ee coer se na Cei în comer. aa că Bee ea ten Het lamă Că hv paces! hk ce poola ou pan ove ha mu poate era tuairaea sau cisconfortl care ar rezuta rue să m mer ‘halt ve ra fetal ans când in tar Cătea condinges irațonae de bază cre duce trait scat a fustare sure mature 1 Copiii me ar eb 8 facă irnoleauna cove ce weau cu să tacă Pst cae au această merit își creată angur ust, devarece opin credeau ceea ce ver părin, 2 Capit mein ar edu să sta în caea lar mele Ver apirea în mod can moment în care copa ver $ n inconvenient pentu re. Dacă rete cu insite să nu fe aga, ă cea în potent de frst fevers 3. Eu i sisoța tebe a fm mere de acord în cra ce privete modul în cae tată pe cp cf e preferat să ft inp de cor, dar a pane să se ingle cu ‘acest așa ete nerale și ce mult icone. 4. ACB groan, oră și ter ce Rei mel să ma mă plac sau să mw mă respecte, Părnțiedcatri care mann acest prere se vr tin in mud terent ‘test eoarece var momenta a care copi nu vr plăcea su rap. — se. ase hh pl e au anu Sa 1 m ona. DB BAT TE — fay, oua Mebra vet aproape în mp a is coma ra aaa int 8 rez bre. Un at exemgu de sua indented (n cae duc ternța eck la star et cazi ornulă Vig s ÎN “cane ncaa a Ve ter rei tar se mane n cas n ar thc im i ee c pet Sap ml, DA Veo sane erat cum Ea rs: urna în Ai o sete vor și pa oa oi e ne tr oa să 0880 gi mine” ined mai at ca al ots pi ey ate co, sa CE tă ce is char mel cec nam oni, pă cn ct dn re sine epg cote na cr snt aa et 36 Wowace ex n i ied le cr st e pna masa a wpe i. îi scana că sapa fo cet te canoatment Reus 0 © ms azi ce pone exe Peru amine că ca și cu VERS: ase ro tere In conc, eran scala stare are clita benef Haz e terme scart pre conta crest pe ment, și mule dezavaniae,gomind de i manere etentmere și depresie, pl fustare esc in vita și cerea unu mee naga cepe. (CUM SE DEZVOLTĂ TOLERANȚA LA FRUSTRARE. Ge fiat în acest tm caz Dingo, bătea de a ter fustres poste f emvtat pn crea expuneri stare și fiara fp ca pe să 0 suporta și că dice a esting. Desi est Serene lerperomentae înte ori, scoșta pu se nasc cu bitte de aera nepiceia aceasta se mvaț în mg, De ete od bebelu nu ur re inecat cep ă langă au nu le sn simbata stele imedat foe pe soap încap să reaueze atu ca satacere nora nu ase atenua inedită atl incep să ioereze oile ma mare apn inte inh stistaerea acetuia. VA ami} de doara Moara și Că de repede ca ea în fa slot copila a2 E imple de fpt un proces de invite are import inaea amână recompense pin trates fustă. Pemănură (os capi es, el aud ce în ce mei mule epoun e i denote a “stare. e căt a iteae un eteoa în alea scapare pe car și e propun Și ut inca) să facă fa tual e ură sigur, și da ft înca săi devote ‘olerarala fuse. ‘Un avant) supimertar al dezvotăă lero a tre este că denim nai capată să amindm o recompensă i să rerun poe memenane, în tormea une cig de lungă cur. De exp, psn care use Sess să 1) dscpneze copii vor avea poSabl de fat față unor prbeme de Cmpstamert mal grove pe măgar ca cop nateazh în vi. Păi cere cară împu și vera neoesre peria a Gacțiea cop ver ees forte 8 ata d fct n pe prene de Corooranent De semana Pg ct reset pe cat sl în etre Gn goss i Pa ac pe co ca fd ma de ur dec părin care coer pot să Te Ga ORA Go 3 wera Ta pose ecesar pet ngeea scapare pe temen bn. Cum SĂTȚI CREST! PROPRIA TOLERANȚĂ LA FRUSTRARE apă cura em afirmat anterior, tusea nu conduca în FE wae od necesar în noa, esr că et repli 8 nu bil cee ce ve sau să apară obtaale E ge scour le, ur nu ese ricdecun casa, oa tu pare Irn așa na, dacă eg te ect pe seama st, cararea e a vez pete ea Urmare sugest sunt mer: cote tear ature: fac gma ila av aha sa vă Veit sue urări. Oare ha vă împedeă să eb cea ce sot sau ci 2 vale va? Un evemol de ste ao proză un ple Ca spune Age să n rau urle ar nu pot dn cauza ei 2. ack vă daf xara că ere tur exe rei, e ma bine 38 soe Chon Pretoria că fustaree nu ar tea să existe sau otic age despre aceasta nu fc decăt sv cască daco fel gnu stă Ic rexcvreastufel, Ope, preț eagerce și gndurle {atest fc gms cl scape suse. CI Di Cong att că ep arms br ca fa să nu exe, nu se post ăi i un mr pen care aceea a tu că nacestl să ru al te. ‘vce mal pre tae, căt vu bd sti ma mu să o cena Inca vl conige căra vu chet cee ce we tir. Resi op, rent ct ree et urarea pa iai ru urna chad tusa pet scinbal, concent ster, oo să vă ple Deg sincera speci pe ew coana ut acea Sopra fsa rere cara ne necting. Cita semna, Cu et ue mă a,c vo ma apa să ene ei atoms 10. Recunoae fail că moartea fut sun car tompaae gins vor due onestă. ASUTATHAPE COPIIELEVI DVS. SĂ FACĂ FATA FRUSTRĂRII oni au sosea mai sien ita că fă esr Ca prt sau eanaterpute să Je fide mare apte per ai ina cum să fi crească tera a stare corto 1. ep un ben exes Maul pil prin care copi educator na să {oct fo Shafi est prin dbsevareaconporanentsi pir inked eesti, 2. Procedaf plat Nuvă step ca tof capi să fe gla dota cu era a căra dosare ese ea c evr ida da prac gl epeteiă. Cop Yor deer ma puț deca și ve va mă rapa să că a tr (ick infl can cotntaț ca întăi mi, cure un creeate grea pe (rund ce ‘olen lor eee. E de n sne Ine că acte nu pt i Tata og i edapot de fusti mat care snt peste îm lor ce rani Toug. ese Ingt ă se iroaapă e a fami, panty a îngreuna proces de nae | Avo bare Prcesu de va pe ca să tlre fare va neces fn Cea erarje cerca) să mu v8 si ftal de sors proces Și “i 2 1 FA creier de capu ara. pe men na fascial tpl ed dane ear seven cm pr ine ep more Pe man ia _Aducaa aminte că ru usrarea se upromise. af de sees Nu evap stusfie care ver putea ginera trate 9, tue cină apa, cariere ca pe ocpruniae de denote a ea la tar. Foosete Imageia RafralEmată șentu a pralea terra fst magia tra ius fusta, magia că vă im nent, in de udă f de ceia, deprimat aa șa cum vă simț de aie în fa unei tastă io suafe conc. Apel, schimbați sarea emeponal -ura ma asec. Schinbe} enenrea- ca nenstate mare epicentre, eriazea în tse sau dezamagi, Schimbarea sertmart va precede o ebimbare a atu ode fuseare Asura răspunderea ttl pentu crearea acl sentiment pe care î sim atin cna ste usa: : a. Pasi să acei ceea c ru poe A cintat eta că ee in NE ca o sue că fe ata de cum e și că nu că se necere Pee cure na me sa cr vro nu fa ec 8 le rulacă she, age dora oile c i nu ee nga, tă su ore {boa ar pte ieieauna sf mela A. Reconpensp opie de. prt cere or de tera stores, et cove ăn cpt ds. fc ah fut și rațe ok ney cr do ana ș că în arda) ord Congotanent ce forego spon po do a pescael impare da jor ese nai roa ere te. 7. pera pe caii aid căra dav dondh de orn ent Trovare, Conger cre mu tnt econpensat i car cu ana rs pobbl vor cădea cre erp conte e să eure pcre de moment în tara nor epitdeir ah lap pe cre să praca lenea fu pi wees Inept Rajon Brat n ap tn Lisson în sg în n a ete fee să es si so ae ntre si că soa dea a act one Sew ice hi ad a os el ena grad de efort și discontort. aon * 11, Eidenfaeconscirue poate ae lanl catel usar, cum sunt căigate pe teen ing. un crt enafonal spr, bitte cresot de 3 rez probleme, pverea de a cbf cea ce dae Gus ce pul un sot tun e pralea cca ninge ga d tar Pata pesca, 2 ma îl să dia să aa iata, ral certă edt să atat ob nina orga, Deer na Georg. asr can sa ont Ne, n ss îi era deo Gina ronald mers crt i oara rogaine ceztăra dn a sa elem efoto f co oes Gera să en sera că mur 9 Scene tear mese (Bc cll econ De aon, ec pn ca decreas nut ex {pos cei exons, ptrindca ta sn me ist estado că ie ar, a cov cb coset a na exes com mt să e. ora Gera ep ăi cea sana că et rad ra ea cn ig mons i cra pu e aca ar pt es ums ume e pna să e ma m cet exe! Pe sa oana Georda apa ae ob spa ra î 0258 2 cască it panel să că mai ir și ma cu ce ia muie ian 2 CÂND FRICA NE STĂ ÎN CALE rețete povestea „Teama de greșeli a Dore) O POVESTE DE GROAZĂ PENTRU PĂRINȚI to cani ce ck st ep nae Toe Say dt (A nomen nt cf ceo op nen ese x aha pet ași com tu on mi Todo. Aa că 6 pao pared aria pe le e pom car do mete care Ar Tetea vent pa ae i av ml sit A A Got en Sea iu că poa tă eepranitat ng Ara ‘Geo nn ree un bel, Mince și Tea Tae eas în tt pi Ta sa fc tind samd s ra „Su că ră lr a a în noa e e erau ltd x mca, esa și ‘Drea an? oe Ca ma, petecaa 0982 n our apese pr ion poste ss si ei (rest ain cg. ct en 9 986 pri ong ov cs past? Sa entre e pat?” “Sy dt hina e vege apie oes sur? 80 ăn e ăn su sb ‘ao cin Sina dim ca opună cid în ch nun Oe sce ‘ote Ca we pin pot Când mane por să tn os aan en să 0 pc? Oar doko sin sips cs vr ia ‘tu an ăn stm sl mine te va pata pes? Ove 1680 nc a pot va tin cu DBA? Dak ree tina? ȘI stop ‘Piri e coed i copia și de ta All cite ce matei Troan ings separa vce acre wean ee na eosin poh our spect n aa Ara ar Fat a nal că 9 § pel reams o mec it 6 ‘pti sura Ted Tes i Tse. “Dock wer ca Ara să dees perch, vb ă scp si ate i ‘vp pot ne era a see Miz Tees TAs Te „Sat 9 mene epee e ca ti oe as” oe nse aa Tob Stor oară caste că amo pt ‘pevtsinvancrg-ocum secu pe e” 7 ra ci Ton să ța tt anid! cv creștea Am cu uree tai uta pre pa. pa, botan i nt Tea ia cl sam că A cs Și că ke tara pase mareata beep Pols spars nu cm calcu că pa sași a ft i nu albe re malta denim Ham ca ata Der cr ăn repens să n Ii și Să i vie Ind ce 7 de isi, nas că re are cp „Cumva A a weed în se ă at of de n ep?” se îtetară tema Mora acesti poveș est (aloes ovat: A. Dacă vl fist ce iat de cop 8. Daca vei st aun cpl cc opt căi d nga i reia tt timpa. ©. Af un pail perfect neces ngrerar constants D. Toate ei do alae. Decă ești de ară c orare Gane acese dune eau dacă deși ovesea șî pui: „PA nu a ar rebus se poa repens, ună cage (CUM NE STĂ FRICA N CALE Milind seam că curt ma tot mpl ini ce ză și de edge căra în ete cai. Mie lr un căra de gindut inspire gata tol ceea ea putea Să mea prot cu copi rd a penele faca pretleme dep soil pn la Wu emoțrate. E i mogrează toate pelle care pandesc în me 9 car mpeg să crească rite cop snkog fi. Prin încearcă să că ca pol pentu a avea gi d cop Der când au etna cee ad fe petec. ir cpl ro e ră etc, se poa ca ca terieată ce reupt să nule e e at: prt a dever edict oc. lt căteva dinte module n care cae tă în cae: Pt lmătoă sunt o obicei părin ger protect nore să i avea capi e aoc fe de nelăer n uz expen car a ple de la ezvoarea și ndepeneeni 2. Prin tems, cae vă pele pese sut deci nl și supăra ete, snt mal prin capabili deat păi cai să se meee în acid pice cu cop or. % Pin endo ovat a end cop să seamă Cum cop obser că păci sr ses mal tt imple vo eaniera că sole stat sua peteeaee gc ar vu să reacfonaze od. 4.. Pati car se tam de dezarobarea coir e nu vor eri în cetrea cestor, e am că inte capete er, 5. Pein căror n este team de atu Că ca rar pute considera pin incapasă, var neaena cu copier așa om ce că ar ceri să o că, nuca simte ntz aceasta mua feos i pn, ps copt. 6 Fra tnd să se etn, Pai crore e ste teană de tra ow, er cheer cin mp sings setea de tt ms mute uu, 7. Pin pi de ih nals ru grdete log, unt put capa dedt ți cam 38 rezahe probe gar uta să Iăme dca în area unor ds gers legate a cop ler 8. Pin temo sunt att de preocupa ern să ele o cata vite, ‘nt atează părerea da ai vedea pe cop lr crescând și devoting în pazei Cui PUTE. DEVENI PERNANENT-TEMATOR SLNELNISTIT, . FARA PREA MULT EFORT Ouneni i eaază sentiment de ica neni vând esec pete tt cana că dacă o ste reprezintă un prea post, bee să e ingore amanat în legătură cu e, Prezena une pericole în jur ru crează automat că men, De cea ce cumen gândesc, cea sau i spun depre peea, e ‘cess n sentiment replica șut Părți pa se vor manga legătură cu copile și cu i ng dad se vorpal sai run mos lege rane. Următoare exemple vor prezenta una earings ăunăare despre cop i egal care er produce grai alae crsovă permanentă. Dacă nog unu ie acei păr care conser că Ingres tza reprezintă specie important incetarea caile, încerca să vede cum e apă acesta near de, 1, „Tabu să fu un pst perfect Dacă pu unt notare ct, competent și act mosu în care îm tate op, acegta se vor ezrata prost” Dea Era cei dua speră pe Tat. „Daca tered ut cam cae pa ca a ai n not pare ca „nd ob dock owe n ab cr să ier, et ai tt ma % Jr pater a te i O n. Se nara api că a ce Del ic To va wes dsr. Sz ga pradă dnd ada e urias rice” ‘suman tat responsabitata penn acre ft ci și consid că rogi i ca pst și ca Sb umană ep de fu în cae va cet Tor, inca eră se va sm Cu sign pemanent unt de temă, sta (ecarece ta tp căt i et Tn Vă exit rena postin ca el să mă o greoal au să o apur po o de greșită. Dacă car lampa așa doara ana sa noi tended ru aos un prt pre. 2 „retus să am ră ste Ink opiu meu 5 nu simtă iid incantati, ‘dre rt sau să na e n vreun porta.” org esa ca of sași ou te ta car. “te va cl fr at Keg ar moa 2 p cad em a, Towa ee SA mă st că srt esua san i tate să te deo neue pin an amane” creger a ee ane nega tenor occ ft că a, e în ah Gach ome 20 AH Para E eat că ute apt sult ach arm gar on sb (Cran pind asl on np contol acs. Noe ed i atăt sate denen e pasă să rac. Corie că ia cov eat er e bun, sa e vic tens cu a Datos pretnfe ca fede ele să fe îttdemna în sign. donut Megan le ngrdepte vata le pepe mute din ice capre. In oss fig. acează propia fi, e cre poi oanente ipo. 4. Arf inarziar dd col mei nu mari pu” Doamna Warns este mereu rel fal că a pene asta Și proce copia suc keine Au paza să ză iar pene e sean? st a. ce n a că etc apr 5 oa ina ma a ni (anc inaablar aes maree” Această ideo a Sao pe deanna Marans incapa să contoare comment caer să. Feașta ru paru repeat Bt e mara o Ce ce ca arin tus st casă că sr cimp a seta su 9 Conca Result ese tear permanent listo neu Vcore none tn car ci eaves mad ae Wc asi “pees eh cc că că et at ch ait n pă are De Dei aa mie ead că se o pat nec ch amen e 1 Samoa ve gn cs ia.” Pano! aa e ye dept it ta to n vea sot ne. Awa st ote Sil pp para va scr cn ear era ns raring canoer tă apa Manan ens e fer esa vote pi m sr sat oa nd pa ghd ch umetă să remi: soarce casier că ee gro ca asa să creadă că e n lle ia e dară că cornu Vicor e a se temă # peas 4 rata mpi _ 7 3.„Dacă nu sant Srp net temo cu pre bunăstarea cir mei inseamnă că sunt un păreri Ooanea Crt ce că pene an pee ban ee să e boteze at pe „Până en, eget e. sig că ant mute pre în hae cg ttn peace eu! ot. ică mu at nore per te eo trasa os se inn Cop pte amt d coe x pai i e Imig, nu vote perce, ța că eu st co cae Wu al 8 Ingen nr sim ctx e etalat mea în cae tn „Citez cs că ccd nimi una ce eal, su ho 30 a ein. ge ma cat mama perne și ce pf sta pa ba cu percep > Consiertd fica o pate neces a creșteri copter, doamna Cresa sa ‘sigurat ef atta tip ct va rea cop vf dominate nn, (Cult SA FACI FAȚĂ ANXIETATH ȘI FRI ET EEaE ese post să vă crea capi fă a pervanent em, Pin schincreaunara „ae coningerie dunare mențorae anor în camângei ue, pin pot Iva să amină preccupaț și iteresey de soana copia mai doped dcdt tert și anoși pentu acea, Cu ate cute, pot ne sé se compare în meduricare duc a eucare a eit copier + Dacă doamna Elena șrar examina convngerea că totul să fe un pine erect ghar da seama că nu există pli pere și ni cop perfect, Pretenfa e af ceva ce iese mposbi să fe (că petec) nu are nun sena dic la supărare și estar. O segee ma br pent doara Elena ar fisă prtre să e un pre căt e tun cu pun, shee accept pe ne ‘unc cd face rose e care rice păr e face, ‘+ Domai Mureșan apes încerce să dica eoningerea că „tul st le oer copier ma cone sean tt ting cur cass er ft pe caii mei de perene ceca percloass, dari dau sear că în num rd de scone asurare d acul ee ingeri perv creer idenotarealor ‘+ cara Marara ar ec mai bine să renunțe a neva ei costat d ibe și tratare dn parea copier, dac wea să iy reducă ca peered At deasă prere ca i să o ească tt mpa, eld în aceași în fd 7 că dacă le imtează acunile penru prota or creștere și bunăstare, we § moment cing cap nu ovar pce +. Domnu Visor a putea să se Simtă mai put eros cu pv în eval Fs pt ah aren #8 ra ‘Sipe vps mal or cops pa, oh sean d ‘Sst scp mc enamel casa sean {Seo Xn, ore, osm ete pară a ta Mia aa erp ip Tce os ctw esta e pla a nse cana nan ape see n a ee nee n pts ape Pa competence cea ¢ peer pe car na Papa dal Pt d par a na că sa ru Ete net pc ene De enena ca pata a let guerre re e pope 0 ca sets n ar i ta mat prea pată. cm min cinta a în mg peer? Î pm rr et heen et Het cad ta Ae pn uta inate para? 2 Care ihgriăndumă cu pve le o siuajo peteasă char o vl prover? 9.. Car sunt consecnle mene aces sentiment de tz arta? “4 Co gid aerate mits în micgore esa? 5 Coop con dat aș rnunfala acest tics? tă sie cove molt pin care ări pot in fod fa problemen cu copli gs pred o pate dn tee, Concent doar aara prezent. igrorra exo in pinepal „Sino ire castle cu rit aw, Aaa seară că dacă vb imagina ce er pusa Ingle ral ru, ă autoconingeh că dacă ar paea să s ntl, har se v tl, apo pete că nu i pica ef sora dacă întradevăr sar Timp. În sein, oncontdndié eee prezentul, vă pute soutreuta magna ‘nor stați cae conduc mat i lama denetced în ie. = 5st că ee iret fc en decisă foot 2. Imagini etal otc ser putea etme nai ru Coming că uel să supra orce. Cond se gândete avr, mul camin devin terior ans, prind de la o imagine vagă 8 ceea ce sar pa mia Deore e regulă necuoscutl st ma repli dect maine deat vru 8 putea să vă resuce) ca agin ‘call vu ceea ce vă proved leona. 8 imagina odd ff cu sues suaței Mu omen se spămintă imagine atid cova mod laeriabl. Cu cts concertează mal ‘mut pe acest tag, cu al se aocondarnă ma ae, devin mai ‘peal probabiaes de a da grep orșe. Ears imaghinduvă acne on mod adecvat tue: deasemenea, eersaț imagnânduvă faci față nu fat rerbi, dar ti acoetinuvă pe as. I, inlet oe ez. a. Asumață cuts câte of eta cova din caz că vă tome pace vă întări fica. De fica dot clnd facef ona în Guta fick, vo Sein a Tetrica STOP erat în a v8 pure „STOP de fecre dah cond vă upintei gind uo înspământitar cre vă ren mereu în mite. ceas a ioe cur indi mărar pentu o were și ase fute ago să vă ind cra mai Iata. în. A doua tenis presugure puterea ns bande osetea la icheieura mări. Papi cu asia of de cite cr vă, suche absorit în inu care vă produc. teamă, Pete vă va detage stea și vă vel ua gândi aera 10. Vor cam când vă sin sperat Spun. că serena d ză cr produce dar e ge mele n prod sigur îngiprarea și fl soistosisiag: UI _ 6. Expunețră fe here de care vă tome. cena să vă conta temere pen pași mid, vet. Deși sar pea să vă simți mai Inept ja începu vepat cu fecare nu pa, vă we sn mai cotata. Dacă pe să spera (i în genera pte), asumați fiscul (de avd exune apa bela temere d. dove că pes e epi lant cu șut. 7. Fol imagera Rafanal mobi. Imag nea stuae care n me norma er conduce la teamă: a Ioep sit de Inspects nei pei soi oginafuă că schimba fica procapare ges fin taritumarea ceningeit ca. afara reproductive în unele roku graonae. Adalat că nimeni nu a prevent ceva ru doar îngirănăuee. Opt géndutie ctsecane. Când vă concert prea mut asupra poll cae pndese în nu dvs, vB Coa o sare permanent de teamă area, Url teri var pen e os: 1, ecepapuă pe de. ng cu one femeie ara A te detentor moaca ete teamă ete ca cum a conu să vet In ne Tes pă cau cdl ej a păr» fac ec rans re. (acd capu ete acea de a vă cin apărarea, af foe mi ine să vă accepta pe re gv tu cănd Vă sim spiral să incerca să vă ‘Ehiafygénduo care vă produc teamă și să mint wie ages. 2 pcos moment speciale în car să vino. Programa 2008 ‘rine în fear parr ror glndur catasfce Face un eet de anuvă vero în id un a moment a let 3. Aduna amine că majectates capil par să aingă matiiates erat id mu su căt de puț sau igo părți u pere a 1 linen de căt de mute peeze au nn n cae oes suet nu v ar eer de că, da ve cort că eres, recta drt cor ve. e teamă va eset dacă um. a ÎI ae CUI SĂ VĂ AJUTAȚI COPII SĂ ȘI DEPĂȘEASCĂ FRICA In carea lr „Cum să rg un cop frit sănătos in pun de vedere moon. Es și Vote prezintă căea supe le pet părinți care dres să Isat copi să fad ta ma bie fc. 1. ncepeț pis fe pe capt de erutle de cre se tem precum câni, zacmat peice su sec. Pe măsură case vor simț mai conotatii și competen) ecole cog da nou, pat cu crese car se temeau. nso această expunere cu formal verbele care cu pre la cae cra 2. noa să fe pe cop or inresionbl de aul cop ut rea Inger. 8. Dacă ave tenis do af un pints pln de tome, ceca să va urina fica în prezența copier, penru ca aceia eb ru vă prea temeri: Da exampe de raci ipso de cd clor dv, po oan să vă deh prope temeti. reno oh od că art ac 8 su fu păzea per, ada ante cm pin poteci Dee e nea xtra de gee earl omnes tren Scared tza nosso că: cop ei eu să se ae teară nan Dra că ti cai erpederază un oanrare dcinfot și pata și că ete ora prin cepa cezorea ră înc să 5 că st cata as ect că dock coa ep, ve să mă orez tt mp tort voce cama igiedcton rit să e dee ea inde șia fica 3 Steno Pache vă în pas set a ext petele seca isi si pă ese are imtabla a condi ca pict TFE cope Cala ara de a scăpa de fica or pn Vitara ‘odors argumene pumice pe care laf lost part a vă depăși proprie tener 5… memento incarcaf să vă oct pe dr. ng cu pepe temea, nu minoră sau canta pe copi ds, pert tere. 6. Fola umori penru ai oja pe cepă de ăi depășeasc temere 7. Fiicaln rit când ave dea face cu temere cop ds. (8. AdwcoS-v8 ate că uneori copă își neagă propie tomer ge cbectle și săuație care lo delemină. Asi pe copi an. să iși recunoască și să își accepte emer, și po noaaț 68a să șî depăeatcă suman Pin crează prope gai in maul care vabeun eat, Put ‘ogo să vă sm mi pu sera pe owen să Vă soba pel dpe e cva te ară e ra aa ot me e ez aa a catre ae eee na : MERITE, „nasti bc a cre ib Des erori re ua mt he a pe Ca at m E ao a on peter et et i me i Se e acneea ap te e Se Ce oa pei a pe săpt pie era e CAPCANA FURIEI ȘI CUM SĂ O EVITĂM (cj peta. Monat ci Magni ii tr) Dann Gr e mere Aa în Sip eel, Fa ea deea i minte Gu re era ic că ct iza mal pa, cu a se rena ae gue mal ep i ay cc lee caro geen ta. et Sees ma ff, că at a sa ftza Și pa Pa să ance ‘punk cutia Dau Gr e es ese esl apnee. Visa tempat wooded sm ria a pus stăpânire pe d — materni dacă eenarea nde sr se sau pe capi? Roll de păetaedcaler ru este unu ur. în fecare 2 părțile ‘nuts sta congoramants cree prveac supra și ena. Vai opt ‘weodat pentru un morer vd gai pute lege dacă să vd eran sau na Ino ant sta? Terapia Raton Emel și Compodamenal ete o metodă proctc pont &- aja pe oameni să fcă ff semen epee de auta-eprecere. poale aia pe păi să însă, să facă ți și să și pre rapa nene, precum pe cea a cop I. Aborarea Terapii RațeratEnatvă gi Compatamenale fă de te sau ft de re sentiment d auto-dopeereprsigune a determina mai tă de ce anume cede persana În cază că 2 apt sentiment de nene ar, aceata Ina cum să Îi schinbe ginsrea peru ai cree in sorturi rt. a FRUSTRARE: O POSIBILĂ SURSĂ DE ENERVARE Fnatarea ete ofce caca cate ne ingle să objnem ceea ce vem tă numeroase modu de a fac față tue funzante. Acei amp să va ao imagine a teo tere le st. Timar, sea Rea, ds Vrea și cra Ir sr mage Fh vant o at ni cae sn ptt Î tip ce mae ic moins ei ect să e area pe, mr ii caer do wink. Pi nai i, ch tu name i ga pe pata cr e te ce comer cu Tet hes ca 35a cx că a tă pt est, ar Dora paced cum rescșenasz cle i mame? Cosm de, ce gindesc ce anume a în această tape stati? ‘Clie moduiatemate e a eacona aceasta sua pute gs”? aa Ron a fess pl bl po te pet i ‘ou a pot cd fac see ce hut in pale MA ice teu a pin Cx op net an” pi pean ie a oa, pce on e ‘oa Vs wo ara Llp cen of Dn, NS iwc, gone cop eu 8 oa nl Bt, ir să Ai pot ‘acolo ănemcă cee mie cleo mend iată Fi mes na mu să mă fs et ina” Pac in er ae aco, inde că ură ind ge cae va pu sep sus petepomscă pe dat De aer is „Ce mana pe sau că at Die doc mea pariat n pe jet in sar ac neta i vind = mare tă nat să mă ma ns ca ie zi e nene spira. Pete ono ns cai at ces pier ata a a e ca e ce bse fara eat Da de mar rae 8 sue Sea on Deși; aceș pig sau ruta cu aceeași stu, Sear a rag a spans sha In mod Sr, ceea ce 2 dus la rez dete. Care de fenilate rede că a art cle ma une consecne, at panty pie căt și pet copi? Ce code că ani fear op dn această tener? Cea im ft oamnei Rodis ‘Aun cnd mama fiat, pllmigte și să. {Pinu ste cut modul nama do a exp la, Apis ete noi de a capa stra manei si, 8 ÎI a + Dacă ac cea ce mara sa derapob ese male să se ascund sa să min pane acuta pedeapea. ce mvt ul dane Voica: Fame! sae mu pd de crpotamentl panty cra d tee 1 Pout fee! put pert moment să scape ră ei auma respensbiiatea peri oocina cut + Nye bin 8 expr tra Ce atta fa doar a Est poss te sin fustat și rd de ios. 1 Aefitines8 ente s se ae cu cule de conserve în naga. 1 Uneos pate se comport ur lous mama sava continua spc. {Dad se nto boscără eau co greșeală, ete mai bine să o reorogt fieboiarot. Cânavă contra cu tusea, pe slag una ie umar reac 1. Sib enna să ave prefețe ca fuarea să m ma et, să ssl că 2. Sivbereria să conser} stație castrat, să v8 expat și ‘pete că nu sun usta sa event. 3. Să Pitt su ezamăgi să oct că usare es și să incerca să venea stata DE CE NU ESTE BINE SĂ VĂ SIMTIT FURIOS? ‘Aor poate că gin: Nu am cep să su fas pe capt mei da acest se comport iv” Desigu că ru exit nd un mot perce rebum iba ave crept do va enaria pe cpt sau p dv. ig oh exit motive tune pert cae eat de dot său v ener prea ae Enenarea ere o este rafal a fare, dr de oc proveacl ma mut rău decd bine. Ciera te caneeileragave le costa sunt 1 Post să deineze sănătț, contol afecuni precum User, aor, cbosel tpetensiunes. + Post să tueneze negat elope ds. cu cea Duce dese În sertimnte cecundare indecate, precum vinosfa, depimarea și sreruarea sentiments de fre + Faun mai Gică atingerea scape ~ deoarece and cod sure turca, ginăț cousica mai pun ar și suntem press să reactors în edu atdeprecaoere + Td vă ease tusares {Daun exergy nega cop dr. CCUM SA FACET! FATA ENERVĂRI Am aut am psa enervează exes rn aparea ure aus coe ta oo stație din ett, In carea sa „Cum să ng cl fr enerre’ ‘Aber E isc pab ere are sunt adesea cauza ene: ‘ste goa” Nuepodt “Hvar tei de aa” „sa persoană ea și er votu pedepsi” a „Cegroanie” ateroterea (au gândea în temeri de catacot) se eră ia evauarea fee ind cd e pastă, Or Pf ps pa perc ea of Ea a ingras a, e png a „E re să băi dr casă ca ra rez în due oT Ca cast mat ct e vena ma Fate în până na hm canine tt, ase sep et fc ct 8 în creea mare Sta eră ceara n e cea nano Fos Avo ‘nb bo rapi Sut cepe gina i en mei i ot al eon ign o fe. Dow Adel pert 0 cp i mart că pm nag ora mat mr „cae tol să a i coi Scarfe un Di oval nk chsh Der led ceea Ad ra ut soar că pu ea nu os ee rc ae car ți m ear oa aes 38 ‘Wakes ss ire ml mt efit că eee i. a. „Mu eaportr N soc. tă păr cu tern act la sae care au comin ‘apolar tu să trezesc suportată aan Arr 2 ner reo een ot fn a ee ct a a puse ama Anu at ee nt on i Dc Sen ps ie bene a pi aves rcpt pM coef carne Aurora. vee * Fie. a po cam oe , feo au amt coroutanet Berti „Da că acral dur cva pa e cer: coe cam ura Poste eăeaae uler orale ie canna op a a ae ‘Me a ot oe ae ed ‘Ses pa on nO a a iz za aa tenet to mo Senna coed a Ea ae tu meugese să se înțeleagă iai Daune Ar mă ot intari ype miar c e of mck ‘nena prună ce era ltr oe Inu exemple ‘ecuceu orev ur fa 0 eat id „Trebuie neapărat Sa pene ca bea și o celal să se comport contor dr noastre ersoatăcale sea dea re ener. Cy Dan Tt en fc dg um bi 8 e carpa cn as ar recap cpio e fat Pik ate, cp tu 3 ‘Seo poco id să ete pit, na bebe 3 se iona odes pn ee să se pun parr car Be in în ceace î Pe Cu er Tht ec pi cai cr a a camp 8 Cun ur ett it nenea și popa es. Când ia demna (how cra pen mu mut sc peep compote pac (cn că vad și Het să te sith ma pa an, Sam “oar a const on card secat în Tera aos! ote 3 Cumpara cata î e: „e na 3 crea congue și pete ap m ar ole e ca lao contin arene cv ter abe Cae oe mat pare a co cp 4 fc cosa owe 8? Ca maică mtu tne ca hora adap ci a? Fan cot hing ca ere să e ap cm er cae a ce 2 m 0e Sowa Dată ee ama rr pf fc a8 aig pr „nd e am că re mln Tp cop el ss comp mă cz apse urma Tas De tg, pa e et să poet cana ȘI pin” cers chi per snp ptorțe surăcorsona Joe să “Spc con să cere pee. ape pu i mp să rs fe Sha, ta pes can cheney av ante în tut. in Pan ce m mată eal ce 8 e compare pete e pots sure că ‘pepo tras” Dannu Tata des fend ore, seiner conor fy ec ăia atena că ol asl sh buy dem m a Cola sunt de vind?” ‘iat ula mad cate părți te enervează ese pina condamne ost percană pein teu sau conpotamertsrcerebe. Donna Lec constr fi ca fn in m spec pore tra nce ny piara camer aortă Dect fT gles cane certo ‘rons ince og St su cet It ey meer 1 Paza poms 5 axă caer ot weal Ot, ne ca et enhance cameră i ul ra va duct proc tar oor tt ane fi es e ac nar = ra ab, ono re pe. „cu numa că e aie re ră conn pe el ar caza ‘ot sve tis ca mu N iza? Girona î tne age Și moare i ur pe ca Î eo cod trap ap ese paca „Pa mănâncă pasa me pa pa eet” eis ames Lena Jiu să pică n fu be arnt der cas irr și ‘ăăconenem aspra eget bre” im mătură ce pia br sa iba, oara econ iy oie sara Că ‘a feeder ptt coon rage pend Gu su dow dn aura clove Yl cerea Pte ta foe} fa enenări nsicndid găndure ductive și scimbănee în gânduri lstoare Cu ct sure mai conen de prop sista e coming, ca ve ma capat că lege ds. inp modu în cae Vă eh tig. Aopid 6 asi in mod ma adeotat și săă compora ma eek to deveni model alban pet cos. lat ate căteva sues pe care le piei uma suni când încerca să vă reauceșenenarea: 0 ‘Acopl ener, Hs Wt de precfonst căt să etn să na să ‘eva iată. Enerearea este un oie! pe care Hah praca Indira, ‘tind nares hi va pecesta tmp și ea coins. A vă enerva pe fs. np ow de sute nero! e ai mu Irena ect să fae cazi n ps Price că sunteți ener. Pute de aseenea să vă preeceț că vf net 8 semen de enerere prop Rsarea vg rear pă să inieasză un însemn de 6 marge la cle pentu oop, însă Tigre oază poste să frcereze și ma bne dacă de fapt n simți enenarelamonen pec. ‘Aomori. Teo evident a mares când va ener. otind (a oc aaa asociată spunea d ere, ceres vse cară cura os un tia. Toler ererares. Adee arint că e arma yeu un cap să te atv. gros și pln de ener, a că pa vă va fi de nd un dos Să vere tă acesti component. Vă pel Ita copil să se descurce mai te. ar rată că nu ve eu iodat ă 3 scimtaț ree, șa că mal ‘ine big ou gând acest Amânațxă nenara. Număr) ră zece și esp sine naire os e rasare. Expimațivă enenarea. Eorimașă Wares atc! cnt o sini. Ku vă regia te penru ca pal să abu a epaz e re. Invesigp sertient ena stosurairperaiel ca guns eul și „ase nesprt necesar pe care wile spune, E pt provoca elon de magna+ă că snte ener. nagede Refor-Enotv ete un exer ‘ce poate sha a prevenra ener sau tantoonarea acestia in tae tmagiață îro stunțe cae în mod somal var enena. De exemplu, imaginal că cop ds. nde plage su se scree. ncepeț io a vă pete să vă anf enervat Cd să cu adevrat că viene aaț tensrrarea ener în tare sau nepiăcer Cine vă scie ‘tile, e fat sit cede iron în cede raforate. ceca să ei aceasta thick timp de ze minute în fecare zl Decl exe [i răspuneui mai adecvata, cete) pbabiatea de răspunde mai port ună când stiafa vo pare ade. (9. Adv aminte, Anini ioeauna că pute) ita să vă cond INVATATHVA COPILULELEVUL SĂ FACĂ FAȚĂ ENERVĂRI Vă poe aja copie pen a învăța să facă fe pp or ene. n cea lr netă „Cum să cg un cop et Și ăn cn punt de vedere ‘ero le Wate sugerează clea mar de areaza acest n 1. Resetona eu calm cz ferm aun ind cophull d. ste nene. Dacă vă supra eau v8 ener pe cop ds. finde i exprimă enervarea, î ‘anomie messi că e normals se enereze dacă ru obi ceea ce wes. Când nah rămâne; aim și fom, Hole cop rs. un Bun mode depre cum să fac ah stave cet probabila ca acest să se camee insane, (2 Eimnaș rate use, Coil se ot usar sn coș do prea mută cr. va rea malin în viață dacă cepe prin afta un mure mim de ‘rus eceeare, După ce cop învă să că fa nici fur, or învă să toare gansta rar. 2. Copă ind să reețeneze xageal a scene precum obosess,fames, căra su gu exces, Accept pu că de equ cop, va tnd feacjonere ma vana și să a8 explode fire, atin! cârd se sete ieorterată an pura c vedere ze. 4. Nu condamna au pepe cpl find și exp mâna. Dencnsrație ‘etal nonverbal că, deși nu vă place compatamert fr, uși îi. Aita să comport ail ir i citea. |S Aap copilet să leagă că sr responsail penru crearea pei ‘cera șiîncțapi cum să ansor eentarea nare su dezamăgire. neo st nlp ei cop ore mi să I exe tastă a, prs ‘being Cha neal xpi mal mar, este greu ste înece când art n micu ne cae de fu. Când cre Că a tal ut să încerca) Să schinbad tufa xp ae pn conversatie aon, sugera o ate stoma, precum ceciara uni comis sau trea unei pn. pany ‘2 aia pe cap să se catmeze. Ata până cănd enervarea copii a s2 căzu insite de a să învețe cum să (că fof ma bre staat’ cats vitae 7. Incr oh pura Ia mod echt cu cpiee n. Pe face ft sentiment de fustare sinc pe cotter. să ‘hileagă că nu tui bă tt nea ce i doresc. 9. Deasemenea, aves aminte că ut iat vent dn parea ds, sunt medalii pine oe elect pe care push fobs pentu a modele ‘Compote cpău ef cord. Dacă da a siete rnin oilor a fue Și ențe maximă răspnturlor came a use, copil On. ve încep să ripuncă ma cyto răspunsuri caine. 10. Și rceca să vă pte snl umori tură când ave dez face au n op tin —v va dit să tera mu mai șoc apcage exe shape! Ener ese o ese înțaă tusea, cre ce o ai mit d nu sere it cun și da oa e conac dest eral. Put ge să vă sin nai Ue tte + Gea gt nomen cates. Rana c eisai sav v8 ick ply spore ace pluses. + hoor not pete impress cautari spare fura unele dn ase timp a8 rca erates e ceonperareci sauirsele czagesie e copter. smn să n atat ca oara Penăsrăca eesaț moda acta de a ln ir v ve a seama că sertare fexmeorarentoe ds seozimtă, nl – Trt acer, arta și cra air ibe vor ert De aseara, a scădea și mărfuri care copier se intra ap ÎNVĂȚAȚI-VĂ COPIII SĂ ÎȘI LUMINEZE VIETILE: PUTEREA GÂNDIRII RAȚIONALE retea poveie „Lucian iudei inva să lumineze”) CINE VĂ LUMINEAZA VATA? Cine vă Mmiează veți? Cine ă face să să simț fe, isi pu: impesenat? Să încenim un exgeiment, hchdeș oc! și imagesiră ei peroane care vă mined ața, Cu v simț în tp ce Vă concent supe ozo i parcare? Site) ame char dvs. na dre cele in? Dacă da, tun sure în poa tudablă e a VĂ asuma răponderea popi fc și azer perene. Dacă în ine tt persoane pe car i loa) imaginat ca Hopun a iedera sine vă lines ia? sur lea decă ds, atin vă ‘fain pose precară Și goe aim e a depinde de cela pen propia tetcreși centre Trasinst personel care vă luinează viața nu au fost determinate da de ieste. Aura de unde să fi apărut acte oenimene? Va) cea: sng fentimenie grind lw pole, la fel Om aură cnd ean stuale și pascale ‘run mod naga, cet sertment nepeve. Prin umar, ave Pera dea vă miha pope V6 de ata pe cor acest No, sună spunea peri sentinel pe ale cea pind susie si perecanl x care na în cota near rod ma af. Doamna Rau ys coat bt Sul rel ten cepe cer ec a {Dione nce orb pn momen cal ma nic apt ut cop ayo pct cana era ou Ba amar ie e nc cat, te, Frege, rama Pau ces că penal pia ces ei tr Co eae eam în manent care ‘el me a canoe Racy pst cas, păcat? Can ea conte ahi sod e mu sg tea exit ea cp, ‘wp eda n ren ee sep ra o le ri ai 1247 mie va Crue ans coped e apă și ca ssh ce motan pve, £8 int arsă și contrat ia oat i cd {eso a at Doan suivant vf | | | Cum SĂ PROCGEDAȚI PENTRU A VĂ BLOCA PROPRIA FERICIRE pomind dele presspunees că vă urinal Va începi cv gindte sau evar retrain stu și persoana unger conc cot on. see dara de singe eceat unin pin oaea une eine o Gtvctu edem care ar acetate pn care ean ecest ben: 1. Consdednd eb cati eat respansti de mod în cara tă imi, Cara cam ea șiaerna Ralu depinde) da aia ca să vă smn a scai gun dee age nee un momen a. Î piu ne, os grei ‘gun ă nee n eer ar pte să vă aseza un senine fe i pt e a on cate pate e Poe na PC e ca Tera een, pc ra Cr ed eee bear ocnă es ceea ta e natn ca ea pe to n a e CE novia i ce conse Sr ee cee croc: uefa ee eroare re uns sons Tie cain porii cein i Ea st iat ce en rar „msesimasntocămee.. tients aneaimei eee eset Piri serene Maitiaesttehbes, ‘nee eens. aos epee ra. aan pint ep wt de Eps vars ca em sent dak Sore e coma Reape erat în Scare dn Dacă ac la care condfoneandfecree ds. personal în Seca d cams do mel su spre, ext gaara apasfa depres, Gapo șia venus. 96 2. Carn inperaty ca ien să doug inten anumit nod. Persoane cae conier că cla ar webu, ar cau su ar ce be să. facă aa cm spun ee sa peroanele ee pun curr bul să merg ața cum dres le îi ochează propia fre. Soci imperative du nare, în nera senimene de fure gla resertimente gi de bi nu modi ou nimic siuațaobechă. Gln in omen e eats i ear c cere să pară Ingaatoae. Persone care văd tuse indezetle ca find case sau îgpaioare se supun epic emoforale bube. A vedea fran eveiment real n apt olan’, mal ru cu pui, st o modatte ato-dstuctv, căi aes puna e voie. exomist produce înetieana cenimerte Și comparanenie neproucte 4 Lamont, Cei car se irenteză ereu se ransom in nfo conci pet că se focaizează doar pe espace negare, indezirabile ae Vi iar seretentl or ‘orf a al Det se canantze supra spec pole deze ale „ți ei care se png mereu văd stați geal în termen a ceea ce psc $$ sir nazază Și clau fac. bene să ea și ma prs, sunt cent tarta în oși eoima vralnlercea fll de one a dor si 48 camu gf de ca care does neapărat acest ru. 5. cateânamășianinăuvăpe d ing. Circa permanent a ares propie peroane ese in med sigur de a v8 eca aces fete, Aestp de peroane au tec dea e ica peices ral ied greșeală sau imperiezune. Dar, cum orice rit umană este da atu impare, ci cae e cok mereu eu caza să peteacă o grază de tp în chinuie nla ao provocat, În je să vadă î săi și compartment lr negative cea ce nu e de ot. ar ne ic catarat, i se cndarnă tal ventueecaie er. Pe scut ext cn moduri principate în car caren a să se simtă supăra i boează see! propa frre. Unele ne fazeechei care corre la acest proces snt: 1. Aconeldera că ceia sunt responsabil de modal în care vă sini (face mă enervez intra ha ra de har “Mă dezaug “Ma acu să mă inerea de te” “ăi ath foe” SA cobain oti popi 2, Acer imperative here să decurgSint-un anumit mod. „Nuar tan să se poe ga” “pete să ca pare malin cu mine” “True să fi apa ca spun” Dacă eute ese gt reia să mio? 8. A gândi în temeni de catastrofă st a face ca here să pară îngrozitoare. Muma pet” “E roze ed ra vea s facă ce weave.” ‘opie ce poartă nroztor in pbc” (E ee cănimeninu acută de coca co spun eu” 4 Avălamena. „Meodaănu ci ceea ce se spune” iincăozijincă”. {De ce nu pof 588 deteabă ca cae coi” „Eu wei fac oats ata pe i” „Nu sie bn de imi” ‘epee de nimi sunt” „Mupats oc inc cum se anne” Deo him soe ina să md a it nica ‘Acad expe 2 ot merit să vă dencnsteze cum se pot cea sentimente de neler, ae eau deprimare. Penn a inta cam să vă ina via i să ea sentiment mi plicit tf încrtnuze. VĂȚAȚI SĂ VĂ LUMINAȚI PROPRIA VATA Tree de a fi capat să vita cop să îi producă prea ere, sa Inet să îi mine af, ar A cazu să 4 în Sare car de, de aces bn. A tind să dete cort prptiorseimente neces msi mu decăt Hebe ce pt prezette In ceas cate ma ete nei și de exci dea im de a {rede id a gând înrun med produc. Sigesile de ma jos un ment să vă uta a acest ens: 1. Asuna răspunderea. Daf seama că eure reeporsabi e apara ture senmertir de. și că, pin amare, pul să alga cea ce simț în orce moment Niner atnera mu va poate foe să vă sin os, depima stresat n măcar bucuros V8 reap 97 oprise seneneal pin ma în care vă rapora sae perene. tu gy ecard. Dn maner care ve nota sal invno pe celal m ‘Tod în car vă sii. vepaea pura să vă ania ropa vl 2. Renan a pret. Așa cum va arat rai, un mod sige do vă face ata și pin de resentments este Ge a coe ca lure să Se cestgoare cum def Gi. $ ce Cela sa compote canon pretence ds, Arf ml us preter să arp aceste Iu: lin vă ve sin mal dora dezanăgt sau nem, doză ‘ios sa ps de rsertmert, căra nu ab cat ce dor. Dezaăgiea și ezalumiree un sentiment ule, productive. pen că vă it să vă gin măi Inele te moda e a obinecaa ce ol sa faces ssf dock ea my poate scimeat. Fula ese neproducră, deoareoe atin când ent tee, ese opoepe impos să gin og cr, așa că 4 ve trex mgomel into itațe negli, tind ur saniment epi, 3. Renu a mai rede că stata ete castă sav că bene stay gous Decât să svinah exagerataspectle negative ae unei shui și să n ea iroteauna cae ma răul Accept partes nega ail sa cun este a fă 810 popor urge, ve sara mai ne orce poems, 4. Nava mallamerta ‘tua va f mal gravă pentu ds cel n ju dacă vă meta pu. 5. Aocepat po ra Ing Decat să vă esoonsera au cine vă compara întrun mod mal putin Berea, ete d preea să vă accepta În ancanb și să dezapota) ule ‘asi comporamente sete, cura cărora să pu reven nbunitățnâe. le. Nu ae ric un rst să vă desene, căi ar. repent n ans de ‘esi, crac și compormene care po first Sear pt, ara ca învea Deck visceral pe A. nied ajunge car să vă pica. să ve come i vet gin în moduri care vă er por fees. 8. Facevd compliment! Okseraț oomporamerise cae vă plac luda (ara pe rs ca St in Invegme) tun cân e ceara Mute pescane I pee viata comenând cy i imi co maner degrecată. es ce refera: ă mal lsd ou re își {58 vă lar complimente ue, pe care var prea să e prinț de cea in numit suaț, se ta înece se oieri apa pn cr Drd eta ee censtea plc, fe ea n sing fein compara alora en a cane Sas era Serene Era arce ze seta rece anii ca nun aa mal ice Dock te can an. si seme muni, Vor apărea ea au vă vor dzaprob tye mina ii mai impera fH muti ia că încerea să vă scoata cpl sreburea ceo fin pin anis . Dacă re. ve reg să vă sini et, tun! vet și că et caver © mă a ue ne nc cst PO eee, muds face aestuarii e kn en pa cane ări Pe n cr ac fe ăn Se ied ea Soo ore cae cow toma 11. Iva set one cid cre cea. Nu et io gaan ce rn cca coco dar ee cu strană 9 Statgie mut mal bund decăt sea de așeza ca cial sb vă goers gândire sau cris. 12. Toe nolo de standard pernae și obișnui, compartinduă înca mod tert tservat cum vă comporta de otc! și incerca să fae conta. De on, că de abil spun ca NU 3 ten cero cot cer se teva est pune DA. Dacă vă stă n ob să face tc, roma eh canpimene, Observ cum vv sin scum reaonează coil a stimă dn component ds. Exeimerta po modtindu și te campare 13. Acuma recut ‘Asumarea unr cur este un ema d deat lint și ce ăi se sează cu efec benefice. De exergy, un tt care de regulă ed 8 dea cei magna, poate să îi asume un iW inenze aomobi ca să vadă ce se alege in acastă stuațe. Am să a vă Inve pes tre fc asumarea facu se sleaze era neplăcut în n să vă aa uta să pentru tu cd a avu curul e vă esua un oc mf | ove eae sept om | m eat seam ot nme „aa ez e eh e 14. Foto Inageris Rafal Emo. Iapa Rajnalmeti poole să vă ae să vă most oerinentele leacecate in unele decat imagina o ocnă su stage near, de ten 8 sim supra. În exes antrar, deanna Rac, ghar putes main oof piei au psi casa, iin sertimet cro att dens, cera Rca ‘posi Wren depres. Tot, acă pin scimtara modul de a evalua stuafa ca gar stima sennenu eure ntnund ma deca ma fon, dres ser mosie în tee sau dezarigi. Modattea Se vi sta Sentiment ete mosicarea modu d 4 gând cre enarează senders “adecvate înro gânâre lg, raforal, ceea ce a produce sanimere ile, produce Eso Be ca Imager să fe practcat camee mit na pentu a, în olt abitatea dea vă modica sentimentele, că și comer Că pu ace cu ard! ceeace sng. 15. Nisa prea mite rebut netratate. Este important să fatza) st interac cu cll, sare pe care ja ina început Trebuie eierinate stă atenfe și rage cae ai piea ariete spre scopui ma pot „9 Gop a cr ure ea e d o Ci imi sam As e eee at ai vestiar race ec a ism Fee pe tr pe. a 2 sect oh pct poten rez Parana ca deererahd ma an tr gt ote wv Ceea ot oem ge ea ev apes n aa cate peta tote cp ma to Ped cape cess ra wt 101 21. Aris pete prolemslrsmofnae at de cae rates Rezovațvă probleme emofonse Iana do ae bora pe cele pace Esto mai vor să vă rzotaț prblenele pact dac pa ăi vag realtone epica la val emofona care a pusa avea legit cu sua espoc, n consecin, dad vă ena coingei iatnal ll vatama în convinge vatonaa vă ve simba aie emofonl npreducve n une pode, casa cov va aja n rezhaea prota. 22. ia mure stot. Inn dear oe he ao nea pe cae der dhl ene td ae ee pe Sheva gino ek ur perc en a. 2 nn ct sae i apa ma pac eg ec să 0 se cp e mu e low eel ca lee po, oper De Den nd Re aut ada n Pama cosy orare a ae i Cainan ca manga eat pn era a Scam peer ay pod a ora Gc bast von Pet srs se Simin e a a an fare se pee a tut carpe uc pie mp pe Pi epitete i oe cod De Ci oe ctr po sag ot area nein or nn e (tow on ot pale owe she ph oo Pa Seco ome cones pe eer, 20. Cla prscane care vă cere tan med pe. De te repo, roid cu pricare cae au ovine pata asupra vie eva persoansenegave cae se aos, 25. Of meampene patents cnc ce chr na e aon Cuca ce al m a Hee viața vă va fi mai luminoasă. o ee = 102 uM SA AJUTAȚ PE COPIELE OVS. SĂ ȘI LUMINEZE VELE ea wa feria cu unl ral dea vă lina vile ete moment ‘hearer sta coir dv, petru cag he rr, 58 sporesc Tree parerea ce a văi Oreare dn sugestie arteoare pot 8 modal și [pleat cazu cop, Une ee upientare în ses sons af 1. Otee copter d. un mode poz de conporament apă vat (Gate dire conporamentl tule pin tea ao ot, pin ‘Toumereatesposabiti pet pope ds. sentimente, copă vor inva a tl run aste de mod dea sa rar n ini. 2. nora mareele unr sentimene ivedecvae din pare lr. Dac are Tego copierea snd Când as un compotaert gist. de tpt F cn pin tri dr sail ext asl ca cesta manifests apară intr. |. Recompenss cimparaneril și exresite emofoale adeeate. Cu căt Cca mal mută stonfe emefier Și corporamenteoe asecrae de capilor ra. ul sporesc anale ca ee să reapar no. 1. via copie să și mode pretenție în pretest, Anise că nu ‘cas ic un mv pert care el ar ebui să oo cea ei does și că Sot nu ote că se enareze dn această cauză Tou cf hate mpotva Adei ofesndiie un exemplu petit recompensindvd cină matei tare nocd ire. 5. Ata pe cope să vacă site la dense lore, al dened ‘out ae pceap ca o atasa sau să cosiere ma fl ect sunt în teze. 6. rom copulate când se vices și aor ere cănd v se Seaca cu o cre pot. Dacă sura ecept la vires cop, eu ca iama vanat că această purtare va face să ob oes ce îi core. 7. incap uta pe ceri und când manifests comporamene 6 ez: ma vebua să cnsideraț că ve dunge să ăsta copti (oar nde ina să se compar aectat 4. Nu otc prea mut ge copiei pentu greyelie și impeecunie br. ota indent de cea e fc, dar arta au cnd se compară repo, ră rca copi nse. 2. încurajați pe copiei să ia proprie e dei și să se acepe pee inc peroane ret Ge esa. 103 10. Nu e spune copier sar în învegine un sau ră: mal degra, comenațin mo seci asupra componameneorbune sau ea. 1, Inca copăleler să îi expe sentimentele și sita să se raporteze sect ale atc cd apa. 12. Îcuaațvă copile să îi exprime dori, sgerândole că nu exist odată gaan cd or cfr caca c var, ma ie dacă nu spun ce anume ardor. Recompanaa penru moda în care cr ceva și nu incre} că rip ore, 19. Lisa copii să i ea seama că ei crează sunt responsable ce senmente iese Și că nu st respensbi de senimense cell. Nu Innova cop perry mod in cara vă sir ds. 14. Ofera copitcriavicr suestipentu mods în care ghar putes rezoha problemele de ață. Pi chiar sl da probleme sre revere pein ei fener asităpe rou dobânate. Eva să le de satui i să ezaa) probleme nl i. 15, incu coptelei să abs ob și s e npc în acti care săle {ack pare fe cae să poată praca independent TE Pune în eden’ avai amanda Ir mod în bencho căăgunlor de ură dură Cop sr recunoeo dep anita de păce rapide. De eempu ilație copăorlaor ă daca ac tere cum, asta inseamnă că vor cășiga a mul imp ter pert ma tat 17 Lasa copi să irezive sigur carte ite a su air pini. Inca copilei cum să feloceasd Teapa Rajon notă și Cerporameta, Utada televised cu cops. sscote neers urate rere care se comand Pin maces; eure ae ete la. Cis că cu leur pate, ne de < Invatdcopielov cum st „aprodă” prepară span ue incurca, cam art: Am facto oad bun say Jn pace când munca dn grou” 0 Teun vi copie să și apune uneot cu acceptable, annie că „2 fac ceva e ma import dca a cara să fc acute parect” (is & Harper, "Un ou hie pent ove aot. 2, Preven copii î lai cu poral de a Căva merey aprobata și îubrea ceo. Dei se de dot să objnom înoldeaua dagossa și aoebare eee dn ir, ces Mor pu eso abea recess priya avea 9 at inel gfe, 20. Aida comă șă reise lo tativărie vente dn partea cr, aitânauie că efec acesra peat 6 comodat pin al spune lor bg _ Perea n mă pe n daniel ma ico pere nara ms 28 Inc opel 8g focoaeă imaginația creatine, 28, Aida pe apăr i dea soar de pune lor dt, scfind în den lei zur e care și sur capat 7. Pta) copie să găsească un spect poz în fite Ion și să acceptin ed east și prea negată. 22, Inca copie să și urn și să și as see. Pe un apus de soare, fra sau a ascute clrocu piso: pute singe eet sap mailestndd popa per Buc în feat 90 mățaoă copăeer să se tateze pe enc considera respect 31. euro copiei să se poate ff de și îi așa Cum ler foe cere să e pat pieri or cui. 32. Aisa copila să îi depășească temere cantuntnduse cu de: taria să nu Wane copil popde ora ei, sau arată: mai ele psa doar pent d, a. Aita cope să gindească în termen de opun și stematve, mai ogra ecă să doin de o singu varie pentu a abe ceea ce ver. Un cop care ae doar un prieten 91 pare și pe acest va rămane fir pietei și aces pincpiu e vali pentu mal mute donent ale veți Tearingânăe i opfunie run domeriy î 0 sigură variant [i imtează posbitție e a bre setare dn ace domni 4. Rădey impound cu cope ar. Șinca să add need de ri: pescari care e Ju prea în seo fy reduc ră baril păcarea de ară. Un un sm; al mor și epoca dea vedea parea bună alone unt ingederte esența pentu so pldeea n ata unei persoane. 105 A a gina —_ — — 35. curia capilară să își asume respeesbăatea pentu ete și reveuge for, fd să se mă prea vino) sa să se rc necvitar pe ‘aca peroane a. Ataf copădilen hyp propia facie, utd x despre Per putea 8 dei ct alec pos arti că dar elect responsable fererea sa. sutaR care re ei iează propa ați oază pop fete. Con și adi pă ap ep in nv oc 2 saună răspunderea pst cere propor serine TGR cass senate adalat, ie, mai deyabs cect senimente rredci se rapoează înca espct but, {ip puovenatnporaren mame se o ai. ete încă ick ran, re cole era ra pana. ra oo lira propa vt, ind nat 3 etern de DI Și face: triere cu lll ne pol pace rare Vicar darn n: Peste mia Dep în feet ne note gee ben ae indemina aș are oșoae mene apt mere. 106 CUVÂNT DESPRE AUTOR Virgina. Waters deține un doctorat în psinologle școlară obținut la Universitatea Columbia ga lucrat o lungă perioadă de timp cu paring și cu capii în mal multe gcol si clinic. A fost director în cadrul Departamentului de Servici pentru Copii al Institutului pentru Terapie Rational-Emotvl și Comportamentala din New York: supraveghetor și terapeut al personalului dn Insttu gi conser la „Scoala pentru Viață. Pe lângă această carte, „Poveși Rationale ‘pentru Copir, ea este autoarea une binecunoscute că „Colorează- 2 fermecătoare, care oferă, posibiltatea copilor să învețe moduri de a gand gi de a se! compara rațional nt-o formă interactivă, ei putând să coloreze eroii acestor pores! Autoarea este de asemenea Co-Director al Centrui de Consiiere Cranford din New Jersey și a profesat in redim privat în New York. Dar, poate înainte de toate, ea este mama a soi copii minunaț și mama adoptiva a ator dei 107