Damian Andra- tefănica Ș [620548]

Universitatea de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”
Cluj-Napoca
Facultatea de Medicină
LUCRARE DE LICEN Ă Ț
Îngrijirea lăuzei după
na terea prin opera ia deș ț
cezariană
Îndrumator:

Conf. Dr. Cruciat Gheorghe
Student: [anonimizat]
2017
Cuprins
Introducere………………………………………………………………………………… 3
Partea generală………………………………………………………………………….. 4
Capitolul 1. No iuni fundamentale ț…………………………………………………… 4
1.1 Defini ia sarcinii ț………………………………………………………………………. 5
1.2 Diagosticul de saricină …………………………………………………………….. 5
Capitolul 2.Opera ia de cezariană ț………………………………………………….. 6
2.1 Defini ie ț…………………………………………………………………………………. 6
2.2 Istoric……………………………………………………………………………………. 6
2.3Frecven ă ț……………………………………………………………………………….. 7
2.4 Indica iile cezarienei ț………………………………………………………………… 8
2.5 Clasificare si tehnici chirurgicale ……………………………………………….. 9
2.6 Complica iile opera iei de cezariana ț ț …………………………………………. 11
Capitolul 3.Rolul asistentei medicale în îngrijiri i ș
Lăuzie…………………………………………………………………………………………13
2

3.1.Pregătirea preoperatorie a
pacientei……………………………………………………………………………………..13
3.2.Îngrijirea
postoperatorie……………………………………………………………………………..14
3.3.Lauzia………………………………………………………………………………16
Partea specială…………………………………………………………………………. 23
Capitolul 1. Introducere ……………………………………………………………….. 24
Capitolul 2. Material si Metodă ……………………………………………………… 25
Capitolul 3. Rezultate i Discu ii ș ț……………………………………………………. 27
Capitolul 4. Concluzii …………………………………………………………………… 42
Bibliografie………………………………………………………………………………. 45
3

Introducere
Nașterea prin sec iunea cezariană,o intervenție chirurgicală ț
destul de complexă,a ajuns să facă parte din rutina venirii pe lume a unui
4

copil,însă fara acordarea respectul cuvenit mamelor care sunt supuse
acestei interven ii,fiind considerată o procedură banală. ț
De multe ori auzim cuvântul „cezariană ”fără a acorda o
importan ă mare,ne tiind că se ajunge la această decizie din motive ț ș
medicale,principala cauză fiind o urgență obstreticală sau din motive ce
in de viitoarea mamă,frica de eventualele traume ce pot rămâne dupa oț
na tere pe cale vaginală,dorin a de a decurge totul mai rapid sauș ț
sănătatea fătului.
Sarcina de asistent medical presupune acordarea de
sprijin,cunoa tere i pricepere pentru ca pacientele să se recupereze cât ș ș
mai bine,să aibă sentimentul de siguran ă i să fie învă ate să î i aplice ț ș ț ș
corect îngrijirile post partum.
Din aceste considerente,am ales să efectuez Lucrarea de
diploma cu aceasta temă,ea fiind de actualitate având în vedere
frecven a tot mai crescută a opera iei de cezariană. ț ț
Prima parte reprezintă o trecere în revistă a datelor actuale din
literatura de specialitate.
5

Partea generală
Capitolul 1. No iuni fundamentale ț
6

1.1 Defini ia sarcinii ț
Sarcina se define te ca fiind o stare fiziologică în care femeia se ș
află începând de la momentul fertilizării ovulului i până la cel al ș
na terii.Deobicei,na terea are loc la 38 de săptămâni de laș ș
fertilizare,adică la o perioadă de 40 de săptamâni de la ultima
menstua ie.(1) ț
1.2 Diagnosticul de sarcină
Consulta ia va începe întotdeauna cu o anamneză,urmată de ț
examenul clinic i cel ginecologic.Confirmarea gesta iei se face pe baza ș ț
următoarelor semne i simptome: ș
amenoree,cel mai rapid semn depistat de către pacientă,în care este
esen ial să se precizeze data exactă a ultimei menstrua ii i caracterul ț ț ș
ciclurilor;
semne simpatice de sarcină:gre uri,vărsături ț
matinale,sialoree,constipa ie,polakiurie; ț
sâni:destin i,turgescen i,sensibili. ș ț
La inspec ie se va observa: ț
o modificare de colora ie a tegumentelor i mucoaselor; ț ș
hiperpigmentarea liniei albe abdominale;
hiperpigmentarea areolei mamare cu apari ia areolei secundare;(2) ț
hipertrofia tuberculilor Montgomery-Morgagni;
re ea venoasă Haller evidentă;ț
7

colora ie violacee a vulvei i vaginului cu leucoree abundentă(2) ț ș
Tu eul vaginal va eviden ia modificări la nivelul uterului,acesta fiind ș ț
mărit în volum,moale i globulos. ș
Diagnosticul biologic al sarcinii,se bazează pe detectarea
gondotrofinei orianice umane(HCG)produsă de sinciotrofotoblast..HCG
este prezent în sângele femeii la 7 zile după fecunda ie,iar după altele 2 ț
i în urină,testul fiind unul destul de simplu i se poate efectua de cătreș ș
pacientă utilizând urina simplă.(3)
Examenul ecografic,efectuat transabdomial sau
transvaginal,permite confirmarea diagonosticului de sarcină începând de
la 4-5 săptămâni de ameoree(1),estimarea vârstei sarcinii i evaluarea ș
viabilita ii embrionului.(3) ț

.
8

Capitolul 2. Opera ia de cezariană ț
2.1 Defini ie ț
Opera ia de cezariană(OC) se define te ca fiind o interven ie ț ș ț
chirurgicală la nivel abdominal,ce presupune incizia peretelui anterior al
uterului pentru extragerea fătului împreună cu anexele sale.(4)Deoarece
cezariana i sec ionarea presupun acela i lucru(incizie),unii autori ș ț ș
preferă să folosească termenul de na tere cezariană,pentru a putea ș
descrie procedura.(5)
2.2 Istoric
OC,se practică încă din anul 700 î.Ch.,în Roma,această procedură
fiind folosita pentru a scoate fe ii din femeile care mureau în apropirea ț
termenului de na tere.(6) ș
În secolul XVI-lea,marele chirurg francez Ambrois Pare,pune bazele
pentru a înfiin a o coală destinată pregătirii moa elor pe lângă spitalul„L ț ș ș
Hotel Dieu” din Paris.Fiind încuraja i,mul i chirurgi devin obstreticieni însă ț ț
mortalitatea în rândul parturientelor era destul de mare(1/8).
În actualitate,părerile sunt împăr ite în ceea ce prive te originea acestei ț ș
opera ii.Prima OC efectuata cu succes,are loc în Elve ia anului 1581 ț ț
când Jacques Nufer,decide folosirea acestei proceduri pe so ia sa.Datele ț
certe i documentate despre OC apar abia în 1610 când chirurgul ș
9

Trautueau din Vittenberg,efectuează cu succes OC,cu extragerea unui
copil viu,soldându-se cu moartea lăuzei după 4 săptămâni,cauza
neavand legătură cu efectuarea interven iei.(7) ț
În secolul XVIII,OC rămâne încă o opera ie periculoasă cu o rată ț
înaltă a decesului,cauzele principale fiind hemoragia i infec ia.Progresul ș ț
apare în 1876,după ce Eduardo Poor propune ca după extrac ia copilului ț
să se efectueze o histerectomie(5).După această perioadă se introduce
sutura plăgii(Saeuger i Keher),elementele de antisepsie i ș ș
asepsie(Lister i Semelweiss),a anesteziei(Wells,Morton,Simpson) i ș ș
penicilinei,rata infec iei pospatum reducându-se dramatic.(5) ț
În România primele date depre OC apar în Ia i după ce profesorul ș
Bejan publică în a doua jumătate a secolului XIX-lea(1889)observa iile ț
asupra unui caz de OC.(7)
2.3Frecven a ț
În România i pe plan mondial,OC prezintă o tendin ă de cre tere ș ț ș
constantă,începând cu ultimile decenii ale secolului XX fiind o interven ie ț
din ce în ce mai utilizată,ceea ce a dus la mic orarea utilizării altor ș
opera ii i manevre obstreticale ca:versiunea internă a fătului,aplicarea ț ș
forcepsului i a vulvei obstreticale,embriotomiile i alte manevre ș ș
trumatice pentru mamă i făt.(7) ș
Datorită datelor literaturii din ultimii ani,s-a demonstat că
frecven a OC pe parcursul a 3 decenii,a crescut de 4-5 ori,concomitent ț
cu scăderea mortalită ii perinatale de 10 ori. ț
În SUA,OC a crescut într-un ritm dramatic de la 5% în 1960 până
la 32,8% în 2008.(5) În majoritatea ărilor europene,frecven a acestei ț ț
opera ii a ajuns la 20-30%,astfel încât la fiecare a treia femeie căreia i ț
se efectuează OC nu există justificare.Numeroase institu ii medicale din ț
10

Anglia sau Suedia care au efectuat studii,atrag aten ia că frecven a OC ț ț
nu ar trebui sa depă ească 15%.(4) ș
2.4 Indica iile cezarienei ț
În prezent,survenirea sarcinii după stimularea
ovula iei,fecundarea extracorporală,efectuarea OC la cerere i dorin a ț ș ț
pacientei au contribuit la schimbări esen iale în ceea ce prive te ț ș
indica iile acestei acetei opera ii.În afara factorilor obstreticali trebuie lua i ț ț ț
în cosiderare i factorii sociodemografici,statutul femeii ș
contemporane,transformarile în structura familiei,sporirea primiparelor
peste 30 de ani i influen a culturii,tradi iilor si religiei.(7) ș ț ț
Cei mai mul i autori,consideră că terminologia de indica ii absolute i ț ț ș
relative trebuie înlocuită cu indica ii către OC în timpul sarcinii i ț ș
na terii.Astfel,indica iile se împart în două mari categorii:ș ț
Indica ia maternă ce cuprinde: ț
oDispropor ia feto-maternă prin bazin limită,confirmată printr-o probă de ț
travaliu negativ sau care prelungită,ar periclita fătul sau pacienta;
oCicatricea uterină post OC,post opera iei plastice sau conservatorii; ț
oHisteropexii istmice;
oInfec ii grave recto-vulvo-vaginale i cicatrici vicioase după delabări ț ș
perineale(eczeme,supura ii vulvo-vaginale); ț
oEclampsia în forme grave;
oSângerări date de plcenta praevia i decolarea prematură de placentă ș
normal inserată,placenta praevia centrală/marginală/laterală(cu
sângerare prelungită la primipare înainte de travaliu sau în sângerările
din travaliu);
oStatus după metroplastie;
oMalforma ii ale uterului i vaginului; ț ș
11

oVarice pronun ate pe vagin i vulvă; ț ș
oCancer,indiferent de organul afectat;
oAVC,afec iuni cerebrale ce se pot complica; ț
oTBC cu IR gravă;
oMiopii maligne;
oGlaucom agravat pe timpul sarcinii.
Indica ii fetale: ț
oSuferin a fetală in utero; ț
oPrezenta ia pelviană a fătului; ț
oFăt prematur sau cu retard în dezvoltarea intrauterină;
oSarcină gemelară;
oIzoimunizare Rh;
oProlabare de corbon,dacă nu este posibil extrac ia rapidă a fătului pe ț
cale vaginală;
oDiabet zaharat matern;
oSarcina perlungită cronologic cu semne clare de suferin ă fetală; ț
oEvitarea oricărui risc fetal la primiparele în vârstă sau la sarcinile
ob inute după tratament pentru sterilitate.(7),(8)ț
2.5 Clasificare i tehnici chirurgicale ș
Există mai multe tipuri de OC care in de diver i factori ace tia ț ș ș
clasificându-se după cum urmează :
OC după starea mamei: (9)
Femeie vie;
Post mortem;
OC după nivelul la care se practică histeretomia: (6),(9)
12

Clasică(Sanger-incizie longitudinală în por iunea anerioară a fundului ț
uterin);
Segmentară(-verticală joasă-Sellheim sau Kronig; -trasversală joasă-
Kerr);
OC după calea de abord ini ială: ț
Abdominală ce poate fi: transperitoneală sau extraperitoneală; (6)
Vaginală(Dhurssen),aceasta considerându-se a fi de domeniul
trecutului,însă care încă se poate practica în anumite situa ii cum ar ț
fi:extragera unui făt mort la care sunt întâmpinate dificultă i în ț
embriotomie sau atunci când există un făt foarte mic.(10)
OC după vârsta sarcinii:
Cezariana propriu zisă
Mica cezariană ce se referă la extragerea fe ilor neviabili,cu scopul de a ț
salva via a mamei. ț
Cezariana tubară,atunci când pe cale clasică sau laparoscopică se
extrage embrionul dintr-o sarcină ectopică.(9)
În prezent,cea mai folosită metodă de OC este metoda intraperiotenală
cu incizia trasversală Pfannenstiel(97%)deoarece este mai putin
dureroasă i după vindecare rămâne o cicatrice destul de mică(5).În ș
cazuri de extremă urgen ă se folose te OC cu incizie longitudinală,fiind ț ș
mult mai simplă din punct de vedere tehnic.(7)
Ca i tehnică chirurgicală,incizia se efectuează la 3 cm deasupra ș
simfizei pubiene,pe o lungime de aproximativ 15 cm în func ie de ț
mărimea fătului(5).După ce s-a incizat pielea i esutul subcutanat ș ț
adipos,se sec ionează aponevroza în formă de arc,marginile acesteia ț
fiind îndreptate spre spinele iliace anterioare.(7)Lamboul superior al
aponevrozei se separă în direc ia mu chilor abdominali iar septul de ț ș
esut conjunctiv,localizat pe linia albă,se sec ionează în direc iaț ț ț
ombilicului cu ajutorul foarfecului.(7)Lamboul inferior se decolează de la
13

mu chii piramidali.Cei drepti abdominali se deplasează lateral,fără a fiș
inciza i.(7)Plica vezico-urinară este incizată i deta ată în jos iar cu ț ș ș
ajutorul bisturiului,la 2-3 cm de fundul vezicii urinare se efectuează o
butonieră în dreptul liniei mediane(5).Deschiderea se face in direc ia ț
transversală cu ajutorul unui foarfece,cu indexul ambelor mâini,tehnica
putând fi observată în Fig.1.
Fătul se extrage din cavitatea uterină i separat de mamă prin excizia ș
cordonului ombilical,decolându-se i înlăturându-se placenta ș
manual,opera ia fiind încheiată cu suturarea plagii cu ac rotund ,de 40-50 ț
mm i lungimea firului de 60-70 cm.(7)ș
După finlizarea OC, pe masa de opera ie se efectuează ț
examenul vaginal având ca scop înlăturarea chegurilor de sânge.(7)
Fig.1.Incizie trasversală prin metoda intraperitoneală(12)
2.6 Complica iile opera iei de cezariană ț ț
14Incizia peretelui abdominalDeschidere transversă
Extragere făt

De i tehnica OC este una simplă i în ultimii ani s-aș ș
perfec ionat,această opera ie nu este lipsită de incidente. ț ț
Printre cele mai grave complica ii intraoperatorii se numără: ț
Hemoragiile;
ocul anestezic ce apare mai frecvent la rahianestezie;ș
sincopa anestezică care poate apărea atât la rahianestezie cat i la ș
anestezia generală;
Atonie uterină,aceasta fiind întâlnită mai rar,necesitând injectare
intravnoasă de ocitocină;
Lezarea intestinului,vezicii urinare;
Alte complica ii destul de întâlnite:hernia incizională i ruptura de uter.(5), ț ș
(8),(11)
15

16

Capitolul 3.Rolul asistentei medicale în îngrijiri i ș
lăuzie
3.1. Pregătirea preoperatorie a pacientei
Înaintea efectuării oricărei tehnici de recoltare,observație și
intervenție chirurgicală,indiferent de vârstă și statut,fiecărei paciente i se
vor explica manoperele ce urmează a se efectua și vor fi pregătite atat
psihic,biologic cât și chirurgical.(13)
Pregătirea psihică, începe încă de la internare și se axează pe
adaptarea viitoarei mame la noile condiții de viață pentru cele câteva zile
de spitalizare.Astfel,asistenta medicală încurajează pacienta să întrebe
orice lucru care ține de naștere și nu l-a înțeles sau atenționarea cadrului
medical când apare un disconfort,durere ori contracții uterine.De
asemenea se va explica parturientei ce înseamnă o contracție și la ce
interval de timp apare (contracțiile dureroase apar de regulă la interval de
10 minute la începutul travaliului) (13)
Este foarte important ca pacienta să fie susținută moral și să fie
asigurată că totul va decurge bine pentru ca starea de agitație să se
diminueze pentru ca totul să cât mai rapid și simplu.
Pregătirea biologică ,ține de:
Examinarea clinică:anamneză,bilan clinic general cu însemnarea ț
greută ii i înăl imei si examenul obiectiv care este efectuat de către ț ș ț
medic pe aparate cu notare în foaia de observa ie; i examenele ț ș
paraclinice, aici încadrându-se:
17

Examene de rutină (cele de laborator,obligatorii înainte tuturor
investiga iilor chirurgicale):timp de sângerare i coagulare,determinara ț ș
grupei i a Rh-ului,hematocrit,glicemie,uree sangvină. ș
Examene complete:hemoleucograma
completă,VSH,ionogramă,coagulogramă,proteinemie,transaminaze,exa
men sumar de urină,EKG.(13)
Pregătirea chirurgicală este de fapt pregătirea fizică a pacientei pentru a
put fi supusă OC.Asistenta medicală,are obliga ia de a informa pacienta ț
asupra manoperelor ce urmează să se efectueze.
Cu o zi înainte de a fi supusă OC,pacienta va fi informată să consume
alimente u oare cum ar fi supele,iaurturi,fructe i să se hidrateze cu ș ș
minim 2 litri de lichid,urmând ca seara dinaintea interven iei să se sisteze ț
consumul alimentar i să se odihnească foarte bine. ș
În ziua interven iei,trebuie să fie asigurată o igienă riguroasă a ț
tegumentelor pentru scăderea riscului de infec ie ț
postoperatorie.Asistenta supraveghează i la nevoie ajută pacienta la ș
efectuarea du ului,insistand asupra pliilor cutana i i a zonelor mai greu ș ț ș
accesibile,înlătură pilozitatea din zona ce urmează a fi incizată,ajută la
îmbrăcarea hainelor pentru sala de opera ie i pregăte te foaia de ț ș ș
observa ie împreună cu analizele parturientei. ț
Pregătirea preoperatorie mai cuprinde i câteva măsuri obligatorii înainte ș
de a intra în sala de opera ie: ț
Testare pt alergii la anestezic;
Grupa de sânge i rh; ș
Administrare de atropină cu 30 de minute înainte;
Sondaj vezical;
Clisma evacuatorie;
18

Alegerea tipului de anestezie care se face în func ie de indica ii,condi iile ț ț ț
oferite de unitatea spitalicească,gradul urgen ei,starea mamei i fătului ț ș
precum i dorin a pacientei.(9) ș ț
3.2. Îngrijirea postoperatorie a lăuzei
. Îngrijirile acordate postoperator încep încă din sala de operație,mai
exact după terminarea intervenției chirurgicale. Astfel,asistenta medicală
trebuie să fie permanent atentă,să anticipeze unele manifestari de
dependență ce apar la parturientă,să o supravegheze continuu pentru
evitarea incidentelor ori să raporteze eventualele nereguli și complicații.
Transportul pacientei se va face cu ajutorul unui pat rulant,împreuna
cu asistenta și medicul anestezist,având grijă ca să fie invelită bine
pentru a fi ferită de curenții de aer i a evita hipotermia ce poate apăre ș
postoperator.
La întoarcerea în salon se va avea în vedere o prealabilă cura enie ț
i aerisire a acestuia,asigurând proaspetei mămici lini te i o luminozitateș ș ș
cât mai redusă,pozi ia pacientei facându-se în decubit lateral,protejând ț
patul cu mu ama i aleză. ș ș
Minim 24 de ore,lăuza va sta în serviciul de Terapie Intensivă,unde se
vor urmări:
oStarea generală;
oCantitatea de sânge eliminată prin vagin,care trebuie să fie redusă cu o
colora ie ro u închis;(14) ț ș
oRespira ia; ț
oStarea aparatului cardiovascular(Tensiune arterială,puls,frecven ă ț
cardiacă);
19

Perioada artificială ce se adaugă în cursul na terii în primele 4-6 ore ș
după na tere,denumită postpartumul imediat,este cea mai fragilă ș
perioadă,datorită posibilită ilor apari iei unor hemoragii severe(perioada ț ț
marilor hemoragii). (14)
Tot în această perioadă,asistenta medicală trebuie să:
oExecute toaleta regiunii vulvo-perineale;
oExecute sondajul vezical i golirea vezicii urinare; ș
oUrmărească pansamentul plăgii i sa îl schimbe; ș
oSă acorde o importan ă crescută primelor 2 ore de la na tere cu ț ș
supravegherea atentă a func iilor vitale ale pacientei i notarea acestora ț ș
în foaia de observa ie. ț
oSă administreze medica ie ț
analgetică(algocalmin,mialgin),ocitocică(ergomet,metergin)pentru
men inerea tonusului uterin i la nevoie,când se consideră că pacienta aț ș
suferit o pierdere semnificativă de lichide,se vor administra medicamente
pentru reechilibrare hidro-electrolitică(ser fiziologic,glucoză).(15)
După perioada de 24 de ore postoperator,pacienta se va putea
alimenta,per os,cu alimenta ie lichidă,urmând ca la 48 de ore să se ț
introducă i o alimenta ie solidă formată din alimente u oare cum ar fi ș ț ș
laptele cu gri ,supa de zarzavat sărată i strecurată sau iaurt.(15) ș ș
Pacienta va fi sfătuită să se mobilizeze cât mai repede după OC,încă din
prima zi,pentru a evita riscul de apari ie a tromboflebitelor,urmând ca la ț
4-5 zile postoperator,în lipsa apari iei complica iilor ,pacienta să fie ț ț
externată,însă nu înainte de a explica cum se efectuează igiena plăgii
operatorii ,modul în care să alăpteze i importan a evitării efortului fizic ș ț
cel pu in 4 săptămâni i instruirea pentru revenire la control ginecologic ț ș
la 6 săptămâni postpartum.(15)
20

3.3.Lăuzia
I.Lăuzia fiziologică
Lăuzia se define te ca fiind perioada de timp în care are loc ș
dispari ia fenomenelor generale i locale induse de starea de gesta ie,cu ț ș ț
revenirea la starea morfofiziolologică ce corespunde acesteia.(1),(9)
Imediat după perioada IV a na terii debutează lăuzia care se ș
instalează pe o perioadă de 5-8 săptămâni.Prelungirea acestei perioade
apare la femeile care alăptează i la care instalarea primei menstrua ii ș ț
apare după 6-7 luni sau mai mult.(1)Modificările materne se regresează
pe parcursul a 3 etape:
Lăuzia imediată-primele 24 de ore după na tere; ș
Lăuzia propriu zisă-zilele 2-12 postpartum;
Lăuzia tardivă-perioadă de 6-8 săptămâni după na tere.(14) ș

În această perioadă,au loc modificări anatomice i fiziologice,începându- ș
se cu:
Modificările organelor genitale-cu involu ie la 2 zile de la na tere,urmând ț ș
ca la 2 săptămâni,uterul să redevină organ pelvin,fară a mai putea fi
palpat deasupra simfizei pubiene.Tot acum,apar scurgeri vaginale
provenite din liza cheagurilor formate în cursul hemostazei,cadula
necrozată i transudat uterin cu miros fad i colora ie ș ș ț
specifică(sangvinolente,seroase apoi albă,dupa 4 săptamâni),ce vor
purta denumirea de lohii.(16)
Modificările aparatelor i sistemelor-au loc în perioada imediat după ș
na tere cu o cre tere a rezisten ei vasculare periferice datorităș ș ț
21

îndepărtării circula iei uteroplacentare;Debitul cardiac se men ine crescut ț ț
48 de ore;Volumul plasmatic ridicat,va reveni la normal în timp de 2
săptămâni.Lăuza va mai prezenta,o leucocitoză cu o cre tere în special ș
a granulocitelor,trombocite crescute i fibrinogen scăzut.FSH i LH-ul ș ș
revin la normal în timp ce estrogenii cresc la femeile care alăptază iar
prolactina scade imediat,urmând ca ciclul menstrual să fie restabilit la 6-8
săptămâni postpartum.(16)
Apari ia secre iei de lapte,este printre cele mai importante manifestări ț ț
ale lăuziei.Apare în decurs de 24-48 de ore de la na tere,cu debut ș
lent,prima dată fiind sporit colostru,urmând ca în 2-3 zile să înceapă
secre ia abundentă,cu dureri i congestie a sânului.(fenomen denumit i ț ș ș
furia laptelui)După o perioadă de câteva zile,secre ia se normalizează,cu ț
ajutorul copilului care va suge la sân în mod regulat.
II.Lăuzia patologică
Orice infec ie de natură bacteriană a tractului genital,apărută după ț
na tere poartă denumirea de infec ie puerpebrală sau infec ie înș ț ț
lăuzie.Cel mai adesea,germenii patogeni care produc infec ie sunt: ț
Germeni aerobi:streptococ grup A,Klebsiella,Proteus;
Germeni anaerobi:Clostridium;
Al i germeni:Mycoplasma,Chlamydia.ț
Factorii care cresc susceptibilitatea la infec ii sunt: ț
oDurata lungă a travaliului cu membrane rupte;
oMonitorizarea fetală internă;
oExaminări vaginale multiple;
oOpera ia de cezariană.(16) ț
Cel mai des întâlnite forme de infec ie după OC,sunt infec iile uterine ce ț ț
poartă denumirea de endometrită,endomiometrită sau endoparametrită.
(18)Germenii afla i la nivelul colului i vaginului,ajung la nivelul lichidului ț ș
amniotic,invadând esutul uterin în perioada imediată ț
22

postpartum.Această infec ie uterină este înso ită de celulita pelvină ț ț
parametrială,definită ca o infec ie a esutului conjunctiv ț ț
parametrial,realizată cu ajutorul circula iei limfatice,a germenilor,în urma ț
inciziei uterine.(16),(18)
Diagnosticul de endometrită se bazează pe semne i simptome ș
clinice:
Febră 38-38,5 grade celsius;
Frisoane(indică o bacteriemie);
Tahicardie;
Cefalee;
Astenie;
Inapeten ă(16) ț
Urmând ca la examinarea locală,să se eviden ieze uterul ț
subinvoluat,consisten a moale cu sensibilitate la palpare.Lohiile prezintă ț
modificări de culoare(cărămiziu) i miros specific.Când infec ia migrează ș ț
spre miometru,se define te apari ia metritei,caracterizată prin: ș ț
Stare generală alterată;
Frison;
Febră;
Astenie;
Lohii putride mirositoare;
Uter sensibil i involuat.(16) ș
În general,infec iile uterine răspund la tratament în decurs de 48-72 de ț
ore, cu o rată de 90% dintre cazuri,restul complicându-se cu:
Flegmon parametrial,ce apare în special după OC,caracterizat prin febră
persistentă,unilaterală,la baza ligamtentului.
…..datorat sistemului limfatic,ce extinde infec ia larg în cavitatea ț
abdominală sau în urma dehiscen ei tran ei de histerorafie,ruptura având ț ș
loc în cavitatea peritoneală,ce va da manifstări cu debut
23

insidios,adinamie,astenie,febră sau subfebrilită i,hipotensiune ț
arterială,tahicardie,vărsături i dureri difuze abdominale. ș
Septicemie,cu pătrunderea germenilor pe cale venoasă/limfatică cu
tablou specific:febră 39 grade celsius,frisoane,tgumente uscate,oligurie.
(16)
Postoperator mai poate apărea tromboflebita septică pelvină,adică
inflama ia peretelui venos înso ită de tromboza oricărei vene ale ț ț
pelvisului,fiind mai frecvent localizată pe partea dreaptă,putând să se
extindă către vena cavă.Apare între a 7-a i a 10-a zi de lăuzie.Pacienta ș
va descrie durere în hipogastru încă din zilele 3-4 postpartum fiind
înso ită de tahicardie cu febră i frison i stadiul supura iei de tip septic.ț ș ș ț
Complica iile cele mai frecvente sunt: ț
Embolia pulmonară;
Embolia septică.(19)
Vindecarea se va face lent,pacienta fiind a ezată în decubit la pat cu ș
membru inferior afecta,ridicat pe un suport.Astfel,pentru evitarea
majorită ii infec iilor postoperatorii,pacienta va fi spălată par ial zilnic i i ț ț ț ș
se vor asigura condi ii de igienă cât mai bune,nepunându-se încrederea ț
doar pe tratamentele antibiotice prescrise de medic.
24

Partea specială
25

Capitolul 1. Introducere
Opera ia prin sec iune de cezariană este realizată pacientei pe ț ț
baza unor indica ii de tip maternal sau obstretical,precum i la cererea ț ș
acesteia.Este bine ca această interven ie să rămână limitată ca i ț ș
indica ii,deoarece ca în orice alta interven ie la nivel abdominal,poate ț ț
prezenta riscuri de dezvoltare a complica iilor.În datele literaturii se ț
estimează că fiecare a 3 a opera ie de cezariană nu este justificată i ar ț ș
putea fi rezolvată prin manevre obstreticale de tip Pajot(eliberarea
mâinilor fătului) sau versiunea externă cefalică care prin efectarea a
două studii,a constatat o scădere semnificativă a opera iilor de ț
cezariene,când s-a efectuat acestă interven ie.Cu toate acestea,opera ia ț ț
de cezariană a dus la excluderea alor manevre obstreticale
traumatizante,ca de exemplu simfiziotomia sau folosirea forcepsului la
strâmtoarea superioară,diminuând considerabil morbiditatea i ș
mortalitate meterno-fetală.
Opera ia de cezariană este considerată cel mai mare progres în ț
domeniul obstreticii,fiind singura care a influen at în bine evolu ia unei ț ț
specialită i chirurgicale. ț
26

Personal sunt de acord cu folosirea opera iei în sec iune cezariană atunci ț ț
când conduita terapeutică impune acest lucru,acel moment putând
reprezenta salvarea mamei,a fătului sau a ambilor.
27

Capitolul 2. Material si Metodă
În vederea efectuării acestei lucrări,am ales un studiu retrospectiv
ce s-a desfă urat în perioada 20.01.2017-8.02.2017 la Clinica de ș
Ginecologie I din Cluj-Napoca.
Tema are în vedere îngrijirile acordate lăuzelor după na terea prin ș
opera ia de cezariană.Informa iile necesare studiului s-au realizat cu ț ț
ajutorul analizării foilor de observa ie i a registrului clinicii,precum i ț ș ș
urmărirea pacientelor lăuze.
Metoda de cercetare folosita a fost cea clinico-satistică întocmind tabele
i grafice bazate pe rezultate i am comparat datele din literatură cuș ș
procentele ob inute. ț
Pentru elaborarea lucrării,am studiat toate cazurile de na teri din ș
perioada ianuarie-februarie,raportate la următorii parametrii:
Vârsta parturientei;
Mediul de provenien ă; ț
Raportul dintre na terile pe cale vaginală i cele prin OC; ș ș
Reparti ia procentuală a na terilor la termen i cele premature; ț ș ș
Greutatea nou născutului la na tere; ș
Scor apgar;
Complica ii postpartum; ț
Îngrijiri specifice acordate în lăuzie.
Tratament medicamentos.
Criteriile de includere au fost toate pacientele care au născut prin
opera ia de cezariană în perioada ianuarie-februarie 2017,indiferent de ț
vârstă sau săptămâna de gesta ie. ț
28

Criteriile de excludere au fost desemnate de către na terile pe cale ș
vaginală.
Pentru prelucrarea datelor,analiza statistică a fost efectuată prin
utilizarea programului Excel.
29

30

Capitolul 3.Rezultate i Discu ii ș ț
Studiul a fost efectuat pe 100 de cazuri de na teri,cuprinse pe o ș
perioadă de o lună.
3.1.1 Raportul dintre na teri vaginale i opera ii de cezariană ș ș ț
Tip na tere șNr.
cezariană33
vaginală67
total100
31

Tabel 1.Raportul na terilor ș
Din cele 100 de na teri,33 au fost de tip sec iune de cezariană,în timp ce ș ț
restul de 67 de na teri au fost pe cale vaginală,cum se poate observa i ș ș
în tabelul 1.
33.00%
67.00%ce zarianavaginală
Figura 1 Distribuția nașterilor
Inciden a na terilor prin opera ia de cezariană reprezintă 33% din ț ș ț
totalul na terilor iar cele pe cale vaginală 67%.Frecven a opera iilor de ș ț ț
cezariană se pot urmări în Fig.1.
3.1.2 Distribu ia în func ie de vârstă ț ț
Vârsta femeilor însărcinate,reprezintă un parametru clinic important,mai
ales dacă există gavide sub 20 de ani i peste 35 ani,deoarece sunt ș
considerate vârste extreme cu un important risc obstretical.
Ani15-2021-3031-4040˃
total212190
Tabel 2.Grupe de vârstă
32

Astfel,din totalul de paciente care au născut prin sec iune de ț
cezariană,au existat vârste cuprinse între 15-40 ani,cum se poate
observa i în Tab.2. ș
15-20 ani21-30 ani31-40 ani˃40 ani0%10%20%30%40%50%60%70%
Figura 2 Distribuția în funcție de vârstă
Conform raportului din Fig.2,se constată că 58% dintre na teri prin ș
opera ia de cezariană a avut loc la categorii de vârstă între între 31-40 ț
ani,urmată de 36% pentru grupa 21-30 ani i 6% din grupa 15-20 ani.Nu ș
s-a înregistrat nici o na tere peste vârsta de 40 ani prin sec iunea de ș ț
cezariană în perioada de studiu.
3.1.3 Raport în func ie de mediul de provenien ă ț ț
Mediu de
provenien ă țNr.
Urban 19
Rural 14
Total 33
33

Tabel.3.Raport privind mediul de proveniență
În func ie de mediul de provenien ă,se constată că 19 femei ț ț
însărcinate din totalul de 33,provin din mediu urban,iar restul de 14 femei
din mediu rural(Tab.3)
urban; 58.00%rural; 42.00%
Figura 3 Raportare la mediul de proveniență
Statistic,în Fig.3 se observă un procentaj crescut de 58% în cazul
gravidelor cu locuin a în mediul urban,urmat de 42% pentru mediul rural. ț
3.1.4 Reparti ia procentuală a na terilor la termen i cele premature ț ș ș
Săptămână gesta ie ț nr sarcini
22-36 săptămâni 7
37-40 săptămâni 23
≥41 săptămâni 3
Tabel 4.Vârsta gestațională
34

În lotul studiat,am constatat că 70% dintre sarcini au fost la termen,în
momentul efectuării opera iei de cezariană,21% dintre femei au suferit ț
na teri premature în timp ce 9% au fost sarcini suprapurtate.Majoritateaș
na terilor au avut loc între 37-40 de săptămâni.(tab.4),(fig.4)ș
22-36 săpt ămâni37-40 săpt ămâni≥41 săpt ămâni
0%10%20%30%40%50%60%70%80%
Figura 4 Raport pe grupe de vârstă

3.1.5 Distribu ia în func ie de greutatea nou născutului la na tere ț ț ș
Greutate n.n Nr.n.n
2500-3000 grame 12
3100-3900 grame 17
4000 grame˃ 4
Tabel 5.Raportarea greutății in funcție de grupă
Examinarea greută ii la na tere se realizează atat prin examenul ț ș
obstretical (palpare,inspec ie)cât i prin examinări ț ș
35

paraclinice(ecografia).O pondere mare de 52% o reprezintă valoarea
greută ii nou născu ilor încadra i în intervalul 3100-3900 grame,urmat de ț ț ț
36% intervalul 2500-3000 grame i 12% din intervalul 4000 ș
grame,considera i nou născu i hipertrofici(Fig.5) ț ț
Media nou născu ilor în func ie de greutate se situează predominant pe ț ț
intervalul 3100-3900 grame.(Tab.5)
2500-3000 gr; 36.00%
3100-3900 gr; 52.00%˃4000 gr; 12.00%
Figure 5 Distribuție în funcție de greutate
3.1.6 Reparti ia în func ie de Scorul Apgar ț ț
nota Nr.nou născu i ț
0-4 2
5-8 2
9-10 29
Tabel 6.Scor Apgar la naștere
La analizarea scorului Apgar pentru nou născu ii prin opera ia de ț ț
cezariană,am constatat că 88% dintre ace tia au luat peste 9 la ș
na tere,în timp ce pentru notele 0-4 i 5-8 se constată acela iș ș ș
procentaj,respectiv 6%.(Fig.6)
36

Din totalul de 33 de na teri,29 dintre nou născu i au ob inut note între 9 ș ț ț
i 10.(Tab.6)ș
nota 0-4 not a 5-8 nota 9-100%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Figura 6 Scor Apgar
3.1.7 Distribu ia în func ie de complica iil postpartum ț ț ț
Denumie
complica ie țDurere
abdominalăAnemie
secundarălohiometrieCefalee post-
rahianestezieTulburari
anxioase
Nr.paciente3311221
Tabel 7.Raportarea complica iilor ț
Fiind o opera ie ce presupune incizia i deschiderea cavită ii ț ș ț
abdominale,pot apărea o serie de complica ii postpartum.La analiza foilor ț
de observa ie a parturientelor am constatat că durerea abdominală apare ț
în procent de 100%,urmată de anemia secundară reprezentând
33%,cefalee post-rahianestezie 6%,lohiometrie 6% i tulburări anxioase ș
cu un procent de 3%. din 33 de paciente operate prin cezariană,durerea
37

este prezentă la fiecare,11 prezintă anemie secundară,2 cefalee post-
rahianestezie i 2 o complica ie mai severă,lohiometria.Aceste date se ș ț
pot vizualiza în Tab.7 i Fig.7. ș
anemii secundare
lohiometrie
cefalee post-rahianestezie
dureri abdominale
tulburări anxiolitce0%20%40%60%80%100%120%
33%
6%6%100%
3%
Figura 7 Complicații postpartum
3.1.9 Particularită i în ingrijirea lăuzei după OC ț
Tabel 8.Inteven iile asistentei medicale în procesul de îngrijire ț
Intervenția autonomă a asistentei Nr. paciente
Monitorizare
FV(puls,tensiune,temperatura,FR)33
Urmărirea evoluției lohiilor 33
Urmărirea plăgii postoperație 33
Schimbarea pansamentului operației 33
Toaletarea si aseptzarea plăgii 33
Toaletare perineală cu apă și săpun 4
38

Urmărirea declan ării secre iei lactate ț ț
i aspectul sânilorș33
Sfătuirea i ajutarea pacientei pentru ș
mobilizare precoce25
Educarea pacientei cu privire la
regimul hidric pentru 48 de ore
postoperator33
Întocmirea unui plan alimentar în
func ie de preferin a pacientei iț ț ș
indica ii medicale ț33
Schimbarea lenjeriei de pat 4
Urmarirea reluării tranzitului intestinal 33
Urmărirea urinării spontane 33
Asistarea pacientei la realizarea nevoii
de a elimina,pentru a se relua
mic iunile spontane i prezen aț ș ț
tranzitului intestinal5
Aerisirea salonului 33
Asigurarea lini tei i a luminozită ii ș ș ț
semiobscure pentru odihna
satisfăcătore a pacientei33
Asistarea pacientei la schimbarea
lenjeriei de corp i efectuarea du ului ș ș3
Urmărirea eventualelor complica ii ț33
Comunicarea cu pacienta i lini tirea ș ș
acesteia asupra durerii,modului de
alăptare i efectuarea toaletării ș
zilnice33
Interven iile asistentei medicale în procesul de îngrijire se ț
împarte în ingrijiri autonome(proprie ini iativă) i delegate(la indica ia ț ș ț
medicului),acestea fiind prezente la orice manoperă efectuată în sectorul
medical.
În tab.8,14 din cele 19 de interven ii autonome,se constată ț
satisfacerea îngrijirilor în raport de 100% pentru toate pacientele
39

indiferent de vârstă,mediu de provenientă,statut socio-economic,restul
raportându-se astfel:78% dintre paciente au avut parte de o mobilizare
precoce i ajutor la mers,12% au necesitat schimbarea lenjeriei de pat ș
mai des,9% au necesitat supraveghere i asistare la efectuarea du ului ș ș
i la îmbrăcare,15% dintre paciente au fost asistate în satisfacerea nevoiiș
de a elimina iar 12% au avut nevoie de asisten ă pentru efectuarea ț
toaletei regiunii perineale.(Fig.8)
Monitorizare FV
Urmărirea lohiilor
Urmărirea plăgii operatorii
Schimbarea pansamentului
toaletarea și aseptzarea plăgii
toaleta regiunii perianale
urmarirea declanțării lactației
Mobilizare precoce
educarea pacientei pentru respectarea regimului hidric
întocmire plan alimentar
schimbarea lenjeriei de pat
urmărirea reluării tranzitului intesinal
urmărirea reluării micțiunilor spontane
asistare la nevoia de a elimina
aerisire salon
asigurare liniște și semiobscuritate
asistare și ajutare la efectuarea dușului și la îmbracat
urmărirea eventualelor complicații
comunicare,liniștre și educarea pacientei în alăptare și igienă0%20%40%60%80%100%120%
Figura 8 Îngrijiri autonome

Tabel 9.Intervenții autonome în procesul de îngrijire al lăuzelor
40

Interven ii delegate ț Nr paciente
Recoltare produse biologice 33
Administrarea medica iei ț
antialgice,stiptice,anticoagulate,antibiotice33
Suprimarea tuburilor de dren 2
Suprimarea cateterului vezical 14
Reechilibrarea hidro-electrolitică i acido- ș
bazică10
În ceea ce prive te interven iile delegate,2 dintre acestea s-au efectuat ș ț
pentru toate pacientele,având un raport de 100%,6% au necesitat
scoaterea tubului de dren în timp ce 42% au necesitat suprimarea
sondajului vezical cu reluarea mic iunilor spotane si doar 30% dintre ț
lăuze au avut indica ie pentru reechilibrare hidro-electrolitică i acido- ț ș
bazică de cauză hipovolemică prin pierderi mari de lichide la na tere. ș
(Tab.9),(Fig.9)
41

reechilibrare H-EAdministrare medicație suprimare tub drensuprimare sonda ve zicală0%20%40%60%80%100%120%
Figura 9 Îngrijiri delegate
42

3.1.10 Distribu ia în func ie de tratamentul medicamentos ț ț
Tip de medicament Nr.paciente
Antialgice 33
Anticoagulante 21
Antibiotice 7
Antiinflamatoare 3
Stiptice 33
Antitermice 2
Antianemice 11
ablactante 1
Tabel 10.Distribu ia medicamentelor ț
Din foile de observa ie studiate,am constatat că analgeticele i stipticile ț ș
au fost administrate tuturor lăuzelor,urmate de antibioterapie si
antianemice.
43

100%
64%
21%
9%100%
6%33%
3%
Figure 10.Procentul tratamentului administrat

Astfel,analgeticele i stipticele s-au administat la 100% din lăuze,urmat ș
de 64% anticoagulante,33% antianemice,21% antibiotice,9%
antiinflamatoare i 3% ablactante într-o situa ie mai specială.(fat mort ș ț
antepartum)
44

Capitolul 4.Concluzii
În urma analizării i prelucrării datelor din lotul de 100 de paciente,am ș
constatat următoarele lucruri:
1)33 de na teri efectuate în intervalul ianuarie-februarie 2017,au fost prin ș
sec iune cezariană,rezultând faptul că,în ciuda cre terii de la an la an aț ș
opera iilor de cezariană la Clinica Ginecologie 1 din Cluj-Napoca,aceasta ț
rămâne destinată doar femeilor la risc si cu indica ii precise care atestă ț
folosirea acestei proceduri.
2)Frecven a interven ii chirurgicale se remarcă în rândul pacientelor care ț ț
provin din mediu urban cu 58%,mediu de provenien ă puând fi un factor ț
care duce la complica ii ce pot schimba modul de na tere vaginală cu ț ș
sec iunea de cezariană.ț
3)În func ie de vârsta pacientei,se constată o cre tere destul de mare la ț ș
femeile încadrate în grupa de vârstă 31-40 ani.Rata procentul dezvoltării
de complica ii la femeile cu vârstă mai mica de 20 ani i peste 35 ț ș
ani,este destul de semnificativ pentru că sunt considerate grupul cu cel
mai mare risc obstretical .Odată din cauză ca femeile până în 20 de ani
nu sunt pe deplin dezvoltate pentru a putea purta o sarcină până la
capăt.La femeile peste 35 de ani,fertilitatea devine din ce în ce mai
scăzută iar numărul ovulelor pe care le are o la na tere scade până la ș
45

12%,îmbătânind i devin cu probabilitate mai mare de dezvoltare a unor ș
anomalii cromozomiale la făt(ex:cre te frecven a trisomiilor). ș ț
4)Majoritatea na terilor s-au realizat la termen,restul facându-se mai ș
devreme de 37 săptămâni din cauze care impuneau această metodă
terapeutică,cum ar fi suferin a fetală acută,distocie morfo- ț
fetală,prezenta ia pelviană a copilului care împiedica na terea pe cale ț ș
vaginală.
5)Media greută ii nou-născu ilor la na tere a fost în propor ie de 52% ț ț ș ț
încadrată în intervalul 3100-3900 grame,ceea ce confirmă că na terile s- ș
au realizat la termen,când nou-născutul s-a dezvoltat i a luat în greutate ș
suficient pentru se putea adapta noului mediu de via ă i doar 12% au ț ș
fost considera i macrosomi,fiind unul din motivele alegerii na terii prin ț ș
sec iune de cezariană.ț
6)Cea mai frecventă formă de complica ie apărută postpartum,a fost ț
anemia secundară din cauza pierderilor mai mari de sânge fa ă de ț
na terea pe cale vaginală,urmată de doar 2 cazuri de lohiometrie,ceeaș
ce semnifică un progres major în domeniul obstretical,datorat tehnicilor
corecte de asepsie i antisepsie,antibioterapie,precum i pregătirea i ș ș ș
perfec ionarea cadrelor medicale în vederea minimalizării riscurilor de a ț
dezvolta complica ii. ț
7)Majoriatea nou-născu ilor au avut un scor APGAR de 9 i 10. ț ș
8)Referitor la tratamentul administrat,am constatat un număr redus de
medicamente antibiotice de doar 21% din totalul de paciente tratate,ceea
ce semnifică i scăderea infec iilor de plagă cu germeni oportuni ti,odată ș ț ș
prin tehnici corecte de antisepsie i asepsie cât i datorită cura eniei ș ș ț
dese i sterilizării saloanelor. ș
Îngrijirile acordate prin interven ii autonome,reprezentate în principal de ț
asigurarea lini tei i semiobscurită ii,consiliere i lini tire,monitorizarea ș ș ț ș ș
func iilor vitale,îngrijirea plăgii operatorie prin toaletare i schimbaraț ș
pansamentului,precum i prin interven iile delegate de medic,reu esc ș ț ș
46

înănăto irea mai rapidă a lăuzei cu evolu ie favorabilă având ș ț
posibilitatea de externare chiar si la 3-4 zile postpartum.
În incheiere pot să constat i să afirm că rezultatele ob inute confirmă ș ț
scăderea mortalită ii i morbidită ii materne i perinatale,prin men inerea ț ș ț ș ț
indica iilor precise pentru efectuarea na terii prin sec iune de cezariană ț ș ț
i educarea cadrelor medicale în vederea unei bune cunoa teri asupraș ș
importan ei spălării mâinilor cât mai des,cură eniei cu sterilizare a ț ț
salonului i lenjeriilor de pat i tehnicilor corecte de toaletare i pansare a ș ș ș
plăgii chirurgicale.
47

Bibliografie
48

1.Florin Stamatian,Obstretică i Ginecologie.Obstretică Vol.I ș ,Editura
Medicală Universitară “Iuliu Hatieganu”,Cluj Napoca,2014;
2.Prof.Dr.Virgil Ancăr,Dr.Crângu Ionescu, Obstretică,Editura Medicală
Na ională,2000;ț
3.Liana Ple ,Anca D. Stănescu, ș Obstretică i Ginecologie pentru ș
Studen i ț,Editura Universitară CAROL DAVILA,Bucure ti,2015; ș
4.Munteanu I.,Tratat de Obstretică ,Editura Academiei Române, 2000;
5.Vicenzo Berghella,Mark B.Landon, Obstretics.Normal and Problem
Pregnancies,Editura Esevier Saunders,Canada,2012;
6.William W.Beck,Jr .,Obstretică i Ginecologie ș,Editura Medicală
AMALTEA,Bucure ti,1997; ș
7.Gheorghe Paladi,Olga Cerni chi, țObstretică Patologică , Editura Medicală
Universitară"Nicolae Testemi anu", Chi inău, 2007; ț ș
8.Liliana Novac,Nicolae Cernea, Curs de Obstretică ,Editura Medicală
Universitară,Craiova,2007;
9.F.Dumitrache,S.Bu ureanu,R.Socolov,D.Gafi anu, ț ț Obstretică
practică,Editura Gr.T.Popa,U.M.F.Ia i,2011; ș
10.Dr.M.Moga,Ghid Practic de Diagnostic i Conduită în Obstretică ș ,Editura
Cz,Bra ov,2000; ș
11.www.scritub.com/medicină/complica iile-opera iei-de-cez73955.php ț ț
12.Poza cezariană
13.Porf.Dr.Nicolae Angelescu, Patologie i Nursing Chirurgical ș ,Editura
Medicală,Bucure ti,1998; ș
14.Mironiuc Clara,Manual de Obstretică i Ginecologie pentru studen ii ș ț
faculta ii de Asisten i medicali generali ti ț ț ș ,Editura “Iuliu Ha ieganu”, Cluj ț
Napoca,2016;
15.I. Rădulescu,Opera ia Cezariană ț,Editura Medicală,Bucure ti,1982; ș
16.Virgiliu Ancăr,Crîngu Ionescu, Obstretică,Editura Na ional,1999; ț
49

17.Virgiliu Ancăr,Crângu Ionescu, Ginecologie,Editura
Na ional,Bucure ti,2008;ț ș
18.GIBBS R.SWEET R.,Evaluating and Treating Obstretic and Gynecologic
Infections a Clinicians Hand-Book,Editura Gardiner Caldwel Syner
Med,1995;
19.tefan Ioan CAHIOVSCHI,Patologie obstetică,Editura Lito UMFT,1998.Ș
50