,, Dale carnavalului [621321]

1 ,,UNIVERSITATEA NATIONALA DE ARTA TEATRALA SI
CINEMATOGRAFICA I. L. CARAGIALE ’’

ESEU

,, D’ale carnavalului’’
de Ion Luca Caragiale

student: [anonimizat]

2

Tema operei lui Caragiale este demascarea ipocriziei umane si a lipsei de
continut a oamenilor din Romania perioadei sfasitului de secol XX. In opera “D’ale
Carnavalului” Caragiale ridicu lizeaza slabiciuni umane precum imoralitatea, adulterul,
gelozia, impulsivitatea, impostura etc., cat si diverse tipologii din vremea sa (tanarul
functionar care incerca sa traiasca pe banii statului, cei care faceau parade de formule
democratice, etc.). D e aceea se zice ca la premiera din data de 12 feburarie 1885, publicul
recunoscandu -si ei insusi defectele au primit piesa cu dezaprobare. Comicul se tese in
jurul a doua triunghiuri pasionale, ce au un punct de intersectie in figura „barbierului
galant": Cracanel -Mita Baston -Nae Girimea si, respectiv, Pampon -Didina Mazu -acelasi
Nae Girimea. Comicul iese, in primul rind, din contrabalansul dintre cele doua perechi si
din acela din cadrul fiecareia in parte (insasi numele eroilor su nt in acest sens intru to tul
edificatoare). Spre exemplu :
Iordache este calfa la Nae Girimea si omul de incredere al acestuia Iordache este
un Nae in devenire si incearca sa invete de la acesta tot ceea ce se poate legat atat de cum se
poate seduce un client, cat si de felul in care se pot i sduce femeile. Nu -si pierde usor firea.
Cea dintai grija a lui I ordache este sa -si ispraveasca p ortia de varza. Este o fire vorbareata si
laudaroasa, stie cum sa -si prezinte marfa si sa atraga un client de partea lui. Este de -asemenea
foarte i stet si descurcaret . Spre deosepire de restul person ajelor care actioneaza impulsiv
pentru atingerea scopului , Iordache reuseste sa fie ca lculat in a-si aplica planul.
In momentul in care afla ca tanarul care a intrat la fri zerie este catindat la
percepti e isi schimba brusc tonul si devine mult mai amibil cu el .
Mita Baston este o tanara, undeva pe la 18 ani, o ploiesteanca, concubina lui
Cracanel si amanta lui Nae Girimea. Incearca sa devina telegrafista la Ploiesti si este
intretinuta de Cracanel, un ba rbat lipsit de orice urma de masculinitate si de sarm
(Caragiale il descrie ca avand chelie, iar Didina I se adreseaza cu “mangafaua ”/
MANGAFÁ, mangafale, s. f. (Fam.) Om care nu merit ă nici o considerație; om mărginit,
bleg, prost, nătâng; mangafache ). Este foarte orgolioasa si mandra de faptul ca este
ploiesteanca. (Piesa a avut premiera in anul 1885. In anul 1870, la Ploiesti, a avut loc o
miscare inabusita de inla turare a regelui Ca rol I. Miscarea aceasta a fost denumita istoric
“Republica de la Ploiesti”. )
Mita il iubeste pe Nae, dar acesta pare ca a inceput sa se plictiseasca de ea si o
prefera pe Didina. In Cracanel nu vede decat un mijloc financiar prin care sa se intretina. L -ar
parasi pe Cracanel pentru Nae, dar nu si -a facut inca o cariera si stie ca Nae ar parasi -o daca
ar trebui sa o intretina el. Contine in ea si o urma foarte mare de ipocrizie. Desi il insala pe
Cracanel, este in stare sa faca un scandal monstrous in mome ntul in care banuieste ca este
la randul ei inselata. Pe langa gelozia pe care o simte, se adauga si orgoliul ei de
ploiesteanca, fapta care o impinge sa ameninte chiar si cu o crima pasionala. Este de –

3 asemenea si o fire superstitioasa, banuiala ei ca este inselata pornind de la ceea ce a citit in
carti.
Ea desi spune ca in “vinele mele curge singele martirilor de la 11 februarie” si se
mandreste ca fiind ploiesteanca, uita ca cei care au dat lovitura de stat de la 11 februarie si –
au dorit sa aduca pe tronu l tarii o monarhie straina (ceea ce s -a si intamplat), fapt care era
exact in antiteza cu miscarile din 1870 care au incercat sa dea j os mona rhia straina.
Am ales aceste exemple pentru ca, personal, mi se par doua personaje
reprezentativ e pentru Caragiale din punt de vedere al constructiei.
Daca as realiza decorul pentru aceasta piesa, ar fi unul simplu, respectand in
mare parte descrierea autorului . As pune accent pe frizeria lui Nae Girimea,construita
sub forma unei camere normale, cu flancuri inegale. In partea din spate, curte , as
construi intrarea in friezerie aflata pe un nivel de +20cm inaltime. Pertetele cadran este
impartit in doua formand astfel inca un spatiu,pe langa usa ,mobilat simplu cu o
canapea,un fotoliu,o veioiza,o plan ta si un tablou foarte mare cu o rama pretioasa,
astfel conturand camera lui Iordache. Al patrulea perete al acestei camere este schitat
de o cortineta dintr -o foaie de celofan verde prinsa pe inele mari de plastic. Pe peretele
din dreapta se afla doua mes e, cu cate o ogliunda fiecare si cate doua scaune vechi de
dentist. A doua masa este cu totul invelita in folie protectoare, aratand ca acea masa
este noua. In partea opusa a camerei, reprezentata prin trei scaune aliniate este sala de
asteptare, deasupra scaunelor se afla foare multe imagini exemplificand diferitele
tunsori si rasuri care se pot realiza in aceasta frizerie.
Linia costumelor ar fi una clasica, a la Caragiale, in nuante pamantii si cateva
accente de culoare.