Dadm I Rezumat Adm. Publ. Loc [627616]

Page 1 of 4
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

Rezumat

1. Constituția României reglementează administrația publică locală în patru articole
și anume: art. 120 – principii de bază; art. 121 – autorități comunale și orășenești;
art. 122 – consiliul județean; art. 123 – prefectul.
2. Principii le după care se organizează și funcționează administrația publică locală
reprezintă prescripții general -obligatorii, înscrise în Constituție și în legi, care
stabilesc direcțiile fundamentale ale organizării și funcționării administrației publice
locale și potrivit cărora se formează și funcționează autoritățile administrației
publice locale, se stabilesc raporturile între acestea și se exercită controlul statal
asupra activității lor.
3. Autonomia locală este cel mai important principiu, cel din care decurg toate
celelalte, definiția acestuia fiind preluată din Carta europeană a autonomiei locale
adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 și ratificată de România prin Legea nr.
199/1997.
4. Prin autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă a autorităților
administrației publice locale de a soluționa și de a ge stiona, în numele și în interesul
colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii.
5. Autorit ățile administra ției publice locale prin care se realizeaz ă autonomia local ă
în unităț ile administrativ -teritoriale sunt: la nivelul comunelor, oraș elor, respectiv al
municipiilor, după caz – consiliul local (autoritate deliberativ ă) și primarul
(autoritate executiv ă); la nivelul jude țului – consiliul jude țean (autoritate
deliberativ ă) și președintele consiliului jude țean (auto ritate executiv ă). Prefectul face
parte din administra ția de stat în teritoriu, fiind reprezentantul Guvernului pe plan
local.
6. Centralizarea este caracterizată prin dependența organelor locale de cele centrale
ce stabilesc deciziile aplicabile în teritoriu, presupunând , astfel, o strictă
subordonare. Î n acest mod are loc centralizarea sarcinilor administrative din
teritoriul nați onal la nivelul statului, sarcini care sunt realizate de o administrație
ierarhizată și unitară. Centralizarea administrativă nu presupune, însă, lipsa vreunui

Page 2 of 4
raport dintre puterea centrală și cea locală, dintre autoritățile care exercită puterea
centrală , respectiv puterea locală, pentru că absența oricărui raport dintre cele două
puteri nu poate fi admis, chiar și într -un stat democratic.
7. Prin urmare, descentralizarea nu reprezintă opusul centralizării, ci micșorarea ei,
diminuarea concentrării puter ilor.
8. Deconcentrarea constituie o măsură intermediară în procesul descentralizării, fiind
privită ca un transfer de atribuții de la centru la agenții puterii centrale aflați la
conducerea diferitelor organisme locale, ea înseamnă mult mai puțin decât
descentralizarea și presupune recunoașterea unei anumite puteri de decizie, în
favoarea agenților statului repartiz ați pe întreg teritoriul țării.
9. Condițiile de eligibilitate, stabilite de Constituție și de legea alegerilor locale, ce
trebuie întrunite de o persoană fizică pentru ca aceasta să fie aleasă ca și consilier,
sunt următoarele, cu mențiunea că aceste condiții trebuie să fie întrunite cumulativ:
să aibă calitatea de alegător; să aibă vârsta de cel puțin 23 de ani; să aibă domiciliul
în comuna sau orașul unde candidează; să nu aibă funcția de magistrat sau să nu fie
militar activ ori alt funcționar căruia îi este interzisă asocierea în partide politice,
conform art. 40 alin. 3 din Constituție; să nu intre în categoria persoanelor cărora li
s-a inte rzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales
în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice; cât privește cetățenii statelor
membre ale Uniunii Europene, aceștia nu pot fi aleși decât în funcțiile de consilie r
local sau consilier județean sau primar și doar cu îndeplinirea condițiilor ce se cer a
fi îndeplinite de cetățenii români și dacă au domiciliul sau reședința în România în
cazul în care candidatul este unul independent, candidatura acestuia trebuie să fi e
însoțită de lista susținătorilor.
10. Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier local,
ajutat de cei mai tineri 2 consilieri locali, cu asistența de specialitate a secretarului
unității administrativ -teritoriale, care întocmește și procesul -verbal al ședinței.
11. Principiul autonomiei locale presupune recunoașterea pentru autoritățile alese la
nivelul colectivităților locale a unei competențe materiale generale, pe de o parte și,
ca regulă, inexistența unei subordonări față de alte autorități ale administrației
publice, pe de altă parte. Astfel, art. 121 alin. (2) din Constituție precizează că aceste
consilii locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative
autonome și rezolvă treburile publice din comune și orașe. Prin urmare, con siliul
local are atribuții de natura administrativă și financiară în orice domeniu, dacă nu
există vreo interdicție expresă a legii.
12. Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului ,

Page 3 of 4
și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din
numărul membrilor consiliului respectiv .
13. Hotărârile consiliului local sunt acte administrative, putând avea un caracter
individual sau normativ. În funcție de acest ultim aspect diferă și momentul în c are
intră în vigoare hotărârea respectivă. Astfel, art. 49 din Legea nr. 215/2001,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, preve de că hotărârile cu
caracter nor mativ devin obligatorii și produc efecte juridice de la data aducerii lor la
cunoștință publică, aducerea la cunoștință a acestora se face în termen de 5 zile de la
data comunicării oficiale către prefect. Acest termen de 5 zile reprezintă chiar
termenul aflat la dispoziția prefectului în care acesta poate lua o decizie cu privire la
legaliatea actului, putând aprecia chiar necesitatea introducerii unei acțiuni în
contenciosul administrativ. Față de acestea, actele administrative – hotărâri ale
consiliului local cu caracter individual își produc efectele juridice de la data
comunicări i lor către persoanele interesate.
14. Legea administrației publice locale recunoaș te o răspundere solidară a
consilierilor pentru activitatea consiliului local din care fac parte sau, după caz, în
nume propriu pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și
pentru hotărârile pe care le -au votat.
15. Dizolvarea consiliului local poate fi prin referendum sau de drept.
16. Având în vedere atribuțiile consacrate prin Legea nr. 215/2001, republicată, cu
modificrile și completările ulterioare , doctrina a stabilit trei categorii de sarcini ale
primarului, în calitatea sa de autoritate executivă a consiliului local, acesta din urmă
putând fi considerat autoritatea deliberativă. Acestea sunt: cea de reprezentare; cea
de executiv al cons iliului local si cea de șef al administrației locale și aparatului de
specialitate.
17. Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituită la
nivel județean pentru coordonarea activității consiliilor comunale, orășenești și
muni cipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean .
18. La nivelul administrației publice locale nu există doar organe alese sau numite pe
baza unor criterii politice, ci și funcționari care au statutul de funcționari de carieră ,
funcțio nari publici și care asigură continuitatea autorității respective. Unul dintre
aceștia este secretarul comunei, orașului sau al sudiviziunii administrativ -teritoriale a
municipiilor , sau al județului care, conform art. art.116 alin. 1 din Legea nr.
215/200 1, republicată, este funcționar de conducere, cu studii superioare juridice sau
administrative.

Page 4 of 4
19. Prefectul este un reprezentant al Guvernului în teritoriu, motiv pentru care este și
calificat ca administrație de stat în teritoriu, răspunzându -se astfel principiului
deconcentrării .
20. Prefectul, în calitatea sa de reprezentant în teritoriu al Guvernului, are două
sarcini importante:
• conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale
administrației publice centrale di n subordinea Guvernului, organizate la nivelul
unită ților adminitrativ -teritoriale;
• verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului
local sau ale primarului.