Dabijamkintreprcomertssrn [604123]

Dan Cristian Dabija

Marketingul întreprinderii
de comerț

Editura RISOPRINT
Cluj-Napoca • 2010

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
2ISBN

Referenți științifici:
Prof. univ. dr. dr.h.c. NICOLAE AL. POP
Academia de Studii Economice Bucure ști
Prof. univ. dr. IOAN PL ĂIAȘ
Universitatea Babe ș-Bolyai Cluj-Napoca

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
3
APRECIERI

Lucrarea autorului reprezintă o contribu ție interesantă la eviden țierea
particularit ăților unui domeniu important, atât în România, cât și pe plan mondial,
atât din perspectiva activit ății economice, cât și din cea a interesului științific:
comerțul modern. Aceasta este structurat ă în mod logic, cuprinzând toate p ărțile
presupuse de o lucrare științifică, tema cercetat ă fiind una de mare actualitate și
important ă atât din punct de vedere teoretic, precum și practic, abordarea
corespunzând exigen țelor unei lucră ri științifice de calitate. Lucrarea constituie o
contribuție original ă la îmbog ățirea cuno ștințelor privind marketingul aplicat în
domeniul comer țului, cu accent pe identificarea politicilor și strategiilor de
marketing utilizate în zona comer țului cu am ănuntul. Autorul propune abord ări
originale în numeroase direc ții ale cercetă rii, atât cu caracter fundamental, cât și
aplicativ: identificarea abordă rilor teoretice privind evoluț ia conceptului și a
orientării de marketing, respectiv a abord ării multicriteriale a marketingului,
delimitarea mixului de marketing al întreprinderii comerciale de cel al întreprinderii producătoare de bunuri, respectiv al cel ei prestatoare de serv
icii,
prezentarea conceptului de format al unit ăților din comer țul cu am ănuntul și cu
ridicata, prezentarea factorilor determinan ți ai dezvolt ării comer țului la nivel
mondial și național, realizarea unei ample cercet ări de marketing în re țeaua
comercială din jude țul Cluj sau analiza integr ării instrumentelor de marketing în
activitatea de construire a unei m ărci puternice de comer ț.

Prof. univ. dr. Laurenț iu Dan Anghel, Facultatea de Marketing, ASE Bucure ști

Autorul desf ășoară un studiu deosebit de serios, bazat pe metode
consacrate în literatura de specialitate și revine cu consecven ță la căile de
dezvoltare analizate teoretic. Studiul practic ofer ă o imagine clar ă și detaliată de
autor a pozi ționării comercianților prin intermediul mixului de marketing specific
întreprinderii de comerț . Cercetarea practic ă oferă compararea necesar ă a datelor
pentru a oferi o imagine asupra percep ției publicului român referitor la modalit ățile
prin care întreprinderile din domeniu reu șesc să le transmit ă acestora imaginea
mărcii proprii de comer ț.

Prof. univ. dr. Anca Borza, FSEGA, UBB Cluj-Napoca

Tema lucră rii este
foarte bine aleas ă, ea corespunde unui domeniu de foarte
larg interes pentru cercetarea contemporan ă asupra comportamentului
consumatorului în România, țară aflată într-un proces de transform ări parcă fără
sfârșit, proces care generează un comportament specific din partea cump ărătorilor.

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
4Tratarea propriu-zis ă este rezultatul unei munci temeinice, bine ancorate în
literatura de specialitate și în realit ăți, ceea ce permite autorului s ă exprime cu
claritate și argumenta ții adecvate o sum ă de idei și concluzii reprezentând
contribuții valoroase la dezvoltarea cercet ărilor științifice în acest domeniu atât de
dinamic.

Prof. univ. dr. Gheorghe Ciobanu, FSEGA, UBB Cluj-Napoca

Meritul autorului, sub competenta îndrumare și exigenta coordonare
științifică a profesorului univ. dr. dr. h.c. Nicolae Al. Pop de la Academia de Studii
Economice din Bucure ști și a profesorului univ. dr. prof. h.c. Bernhard Swoboda de
la Universitatea din Trier, Germania, const ă în faptul c ă studiul elaborat se impune
ca o ampl ă și cuprinzătoare cercetare ș tiințifică în sfera comer țului din România.
Bazată pe o bogat ă informație științifică de peste 450 de titluri, lucrarea de fa ță
însumeaz ă un uriaș volum de munc ă, de observare, de analiz ă și sinteză a datelor,
care demonstreaz ă maturitatea cercet ătorului, st ăpânirea și mânuirea cu
profesionalism a instrum e
ntelor investiga ției științifice. Valoarea con ținutului dens
se întrege ște prin forma prezent ării în redactare cu deosebită acuratețe. Stilul
autorului este elegant, modelând în mod fluent și logic fluxul de informa ție.
Formulările sunt relevante cu declararea pertinentă a contribu țiilor și aspectelor
preluate din literatur ă.

Prof. univ. dr. ing. Rodica Fr ățilă, FSEGA, UBB Cluj-Napoca

Interesul personal al autorului fa ță de aceast ă temă este justificat, pe de o
parte, de importan ța comerțului în via ța societății umane, iar pe de alt ă parte prin
importanța activităț ii din perspectiva de marketing în ramura comer țului cu
amănuntul. Obiectivul general urm ărit în lucrare este o mai bun ă înțelegere a
modului în care ar trebui s ă se aplice marketingul în domeniul comer țului cu
amănuntul, în special în cadrul formatelor sale, ca urmare a comportamentului
specific consumatorilor români. Avantajul comparativ al formatelor comerciale
europene, ca și al circumstan țelor în care acesta are loc, nu poate fi dedus în mod
corect decât printr-o atentă cercetare a motiva ției care stă la baza
comportame n
tului clien ților români. În prezenta lucrare, autorului î și propune cu
instrumente validate științific, să măsoare și să evalueze modalitatea în care
consumatorii români percep instrumentel e de marketing folosite de comercian ți,
precum și importan ța acordată fiecărui instrument în parte. Prin rezultatele urm ărite
de autor (definirea conceptelor teoretice privind comer țul cu am ănuntul,
semnifica ția imaginii formatului comercial sau a magazinului și modalitatea în care
acesta influen țează consumatorul, modul în care imaginea de comer ț poate fi
concepută de consumator, tipologia strategiilor concuren țiale folosite de
întreprinderile de comer ț în România, eviden țierea diferen ței dintre noț iunile

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
5fundamentate teoretic în literatura de specialitate și cele percepute de consumatorii
români, urm ărirea evolu ției comportamentului de consum și a modului de
percepere a sectorului comercial în zona studiat ă), lucrarea devine util ă atât
investitorilor din domeniul comer țului, cât și directorilor generali ai re țelelor
comerciale prezente în România, precum și șefilor de magazine care doresc s ă
cunoască comportamentul consumatorilor români, respectiv sunt interesa ți să
găsescă acel instrument de marketing necesar unei mai bune diferen țieri față de
competitori. Astfel prin interpret ările comparative pe formate comerciale,
disponibile în lucrarea de fa ță, practicianul î și poate forma o p ărere mult mai clar ă
privind vectorii prin care se poate ob ține, pe termen lung, ata șamentul clienț ilor
față de un format comercial sau fa ță de o anumit ă marcă de comer ț.
Privită în întregul ei, lucrarea elaborat ă de domnul Dabija reprezint ă o
cercetare cu o tem ă nu numai actual ă, ci și una utilă și plină de valențe pozitive atât
pentru domeniul marketingului, cât și pentru mediul practic al comer țului cu
amănuntul. Lucrarea se bazează pe o important ă biblio grafie (470
de titluri)
relevantă pentru tema studiat ă atât din țară, cât și din străinătate care a fost corect și
eficient utilizată . La aceast ă bibliografie s-ar mai putea ad ăuga peste 500 referin țe
menționate la subsolul paginilor scr ise, numeroase site-uri, anuare și legi ce
guvernează domeniul comer țului cu am ănuntul. Lucrarea elaborat ă se distinge prin
analizele fă cute, autorul reuș ind să depășească aspectele de suprafa ță, nerelevante
și să pătrundă în cunoș tință de cauză în esența fenomenelor investigate.
Din modul în care prezenta cercetare a fost elaborat ă, reiese c ă autorul
cunoaște bine, atât domeniul marketingului, cât și cel al comerț ului cu am ănuntul.
A reușit să construiasc ă o lucrare închegată , cu o important ă contribuție proprie, în
concordan ță cu exigen țele unei riguroase c ercetări științifice. Frecvent apa r în
paginile acest
eia elemente de originalitate , respectiv trimiteri la propriile publica ții.
Autorul analizeaz ă în mod aprofundat aspectele luate în studiu și își prezintă
frecvent punctul s ău de vedere, pe care-l sus ține de fiecare dat ă cu argumente clare,
logice și relevante pentru opiniile promovate.

Prof. univ. dr. Ioan Pl ăiaș, FSEGA, UBB Cluj-Napoca

Cunoș terea, dezvoltarea și perfecționarea în continuare a metodelor și
tehnicilor de marketing aplicabile în domeniul comer țului cu am ănuntul, reprezint ă
prima condiț ie a perfec ționării activității în aceast ă ramură, a eficientiz ării ei și a
satisfacerii prompte și de înalt nivel a cerințelor, a șteptărilor și doleanțelor
consumatorului. Lucrarea de fa ță umple un gol de mult ă vreme sim țit în literatura
noastră de specialitate. Autorul utilizeaz ă în m od corect o am pl ă bibliografie
autohtonă și internațională. Ală turi de originalitatea evident ă, lucrarea poart ă și
amprenta unei îndrum ări competente ș i deosebit de exigente.

Prof. univ. dr. Vorzsak Almos, FSEGA, UBB Cluj-Napoca

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
6Tema aleas ă de autor este extrem de actual ă, iar tratarea ei la nivelul reie șit
din lucrare dovede ște înțelegerea conjuncturii române ști a momentului. De
remarcat c ă aspectele privind perspectiva consumatorului sunt prezentate în
manieră expresivă și realistă. Analiza pe capitole reflect ă interesul real al domnului
Dabija pentru comer ț. Din lectura întregii cercet ări se desprinde faptul c ă ea
încorporeaz ă o muncă științifică de remarcat.
Afirmațiile autorului sunt reflectare, constant, de referin țele bibliografice
foarte precis documentate. Remarc ăm, cu aceast ă ocazie, bibliografia utilizat ă – iar
numărul impresionant de lucr ări științifice de referin ță, naționale și internaționale
(peste 280 de surse tip c ărți / ziare și peste 180 de tip jurnale și reviste), datele și
informațiile oferite, acurate țea folosirii aparatului ș tiințific (inclusiv a referințelor
bibliografice), toate ne permit s ă afirmăm că lucrarea permite o bun ă radiografi e re
a conceptului de comer ț cu amănuntul în România.
Luând în considerare calit ățile identificate și relevate de noi în lucrare:
conținutul valoros de idei, stilul academ ic, claritatea expuner ii, originalitatea
abordării, veridicitatea și pertinen ța punctelor de vedere exprimate, apreciem c ă
lucrarea domnului Dabija întrune ște toate condi țiile unei cercet ări autentice
importante, de calitate, rod al unei munci de cercetare impresionante, consumate cu
folos, pe parcursul mai multor ani. Din aceast ă perspectiv ă, autorul, dl. Dan Cristian
Dabija, se prezint ă ca un cercet ător merituos, caracterizat de o ambi ție profesional ă
deosebită, interesul să u axându-se pe finalizarea cercet ării la un înalt nivel științific.

Conf. univ. dr. Gabriela Bodea, FSEGA, UBB Cluj-Napoca

Lucrarea de față abordeaz ă o temă complex ă, cu caracter multidisciplinar
și cu extrem de multe ramifica ții în cercetarea economic ă. Prezentarea ș i analiza
multicriterial ă a noțiunilor specifice de comer ț și a politicilor proprii întreprinderii
acestui sector, reprezint ă un demers deosebit de sofisticat și sensibil la diversele
influențe cu caracter exogen organiza ției, specifi ce unui med iu de afacer i în
continuă și rapidă transformare. Motivele expuse deja, cât ș i argumentele pe care
pe putem desprinde din analiza con ținutului lucr ării, ne determin ă să apreciem în
mod deosebit maniera clasic ă, sistematic ă în care autorul a în țeles să dea valoare
cercetării întreprinse în cadrul celor cinci capitole, cu un con ținut bine delimitat și
clar conturat. De asemenea apreciem în mod deosebit stilul clar, incitant, dar
punctat de un limbaj economic elaborat, pe care autorul îl folose ște cu succes în
întregul context al lucr ării sale.

Conf. univ. dr. C ătălin Postelnicu, FSEGA, UBB Cluj-Napoca

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
7
PREFAȚA

autor dr. Dan Cristian Dabija
Comerț ul cu amănuntul se constituie în principalul distribuitor de bunuri
destinate în primul rând satisfacerii nevoilor purt ătorilor individuali de cerere. Pe
fondul unor fenomene cu voca ție mondial ă precum accentuarea concuren ței,
globalizarea nevoilor și a modalităț ilor lor de satisfacere, proliferarea comerț ului
electronic, competitorii antrena ți în acest domeniu al distribu ției au tot mai
stringentă nevoie de a adopta o viziune complex ă de marketing în activitatea pe
care o desf ășoară.
Marketingul în comer ț (sau marketingul întreprinderii de comer ț) s-a
conturat, din perspectivă internațională, drept un domeniu distinct al acestei tinere
științe manageriale. Valen țele aplicative ale unui astfel de demers se valorific ă prin
operaționalizarea unui instrumentar specific de cercetare și acțiune asupra pieț ei de
retail, punând la dispozi ția practicianului c ăi și mijloace performante de ac țiune
pentru cre șterea capacităț ii sale de adaptare la dinamismul cererii.
Schimbarea fizionomiei actului comercial în economia de pia ță, în raport
cu cea etatistă și conturarea, tot mai clar ă, a separ ării decizionale în mintea
purtătorului de cerere, între opț iunile sale pentru m ărfurile problematice și,
respectiv, pentru cele neprob le
matice, a determinat o muta ție majoră în organizarea
distribuției fondului de marf ă cu amănuntul, de la gruparea acestuia dup ă criterii
proponderent merceologice la structurarea sa dup ă formele de manifestare a cererii
și după complexe de nevoi. Se creeaz ă astfel premisele ofertă rii bunurilor în acord
deplin cu a șteptările clientelei, expresie elocvent ă a orient ării spre client a
reprezentan ților comer țului de detail.
Dinamica penetr ării în ță rile europene emergente, în general, și în
România, în special, a conceptelor comerciale cu am ănuntul din țările dezvoltate
economic ridic ă, atât în fa ța practicienilor, cât și a reprezentan ților teoriei
comerciale, probleme specifice legate de c ăile și mijloacele de pătrundere pe noile
piețe, pe fundalul dihotomiei standardizare/adaptare a formatelor comer țului cu
amănuntul.
Teoria și practica comercial ă din România se confruntă deopotriv ă și cu o
serie de întreb ări, ce solicit ă un răspuns argumentat științific. Până unde un concept
come rcial de
detail, ce se bucură de un succes consolidat într-o economie de pia ță
dezvoltată, va beneficia de aceeași soartă într-o economie emergent ă? Care este
reacția cumpărătorului de pe noile pie țe de destina ție față de formatele comerciale
nou implementate și în ce m ăsură aceasta este mimetic ă în raport cu cea a
publicului occidental? În ce propor ție elementele de specificitate comportamental ă

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
8a cererii locale distorsionează efectele a șteptate de investitori? Care este
capacitatea și disponibilitatea de discriminare a cump ărătorului român în fa ța unei
oferte, tot mai largi, de formate comerciale de detail? Ce efecte notabile – reflectate
în performan țele economice și sociale ale respectivelor reț ele de distribuț ie – pot
provoca o percep ție clară și diferenț iată asupra diferitelor mă rci comerciale din
partea publicului poten țial cumpărător? Iată o suită de întreb ări la care încearcă , și
în opinia noastr ă reușește să răspundă într-un mod sistematic, fundamentat științific
și metodologic, dublat de o validare experimental ă analitică, lucrarea la care facem
referire.
Lucrarea „Marketingul întreprinderii de comer ț” este structurat ă logic,
ancorată în teoria și practica economic ă contempotran ă, construit ă gradual și
fundamentat ă pe cele mai recente dezvoltă ri în domeniu. Cititorul are posibilitatea
să-și for meze o opinie clar ă asupra locului, statutului
și particularit ăților
marketingului aplicat în comer ț.
Autorul pleac ă de la viziunea contemporan ă asupra politicilor în acest
domeniu și de la interac țiunea acestora într-un mix de marketing performant. Se
asigură înțelesul conceptual al termenilor de format al unit ăților comerțului cu
amănuntul versus cel al unit ăților comer țului cu ridicata, al conceptului de marc ă în
comerț, marcându-se evolu ția formatelor comerciale de detail în România, în
prezent ș i în perspectivă .
Clarific ările conceptuale realizate de autor sunt cu atât mai meritorii cu cât
nu exista înc ă conconan ță deplină în literatura de specialitate autohton ă asupra
categoriilor: concepte, formate sau m ărci comerciale, ca s ă nu amintim ș i de o
formulare, dep ășită de realit ăți, numită „tipuri de magazine” reminescen ță a
economiei etatiste. Semnifica ția conceptului sau formatului comercial cu amănuntul se cere
înțeleasă din punct de vedere managerial reprezentând, în ultima instan ță, o
organizație economic ă a comer țului de detail cu
numeroase filiale și derulând
același tip de activitate de distribu ție marcat ă de caracteristici comune privind
localizarea, suprafața de vânzare, sortimentul, modul de servire, ambian ța și
maniera de promovare a respectivei activităț i. Un format comercial, fie c ă acesta
este super- sau hipermarket, discount sau hard-discount, magazin de conveniență
sau de proximitate, unitate cash & carry, ma gazin universal specializat sau de lux,
se caracterizeaz ă prin elemente comune de organizare ș i conducere a activit ății
comerciale, ce se cer percepute corespunz ător de purt ătorii cererii în procesul de
alegere a locului unde î și efectueaz ă cumpărăturile, în raport cu ierarhia factorilor
ce le motiveaz ă cererea.
De o atenț ie aparte în lucrare se bucur ă de conceptul și dimensiunile
mărcii de comer ț (Retail Brand), pe care autorul o pune în leg ătură cu identitatea
corporației. Sprijinindu-se pe noile dezvoltă ri ale literaturii de specialitate, autorul
acrediteaz ă ideea că diferitele formate comerciale de detail se contureaz ă, în
percepția generală a publicului, drept „m ărci de comerț ”, ce dezvolt ă avantaje

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
9comparative pentru client, în raport de sp ecificul cererii sale. Potrivit unei atari
abordări „…mărcile nu sunt altceva decât imagini sau cli șee, prezente în mod
abstract în psihicul, adic ă în mentalul consumatorului. Tocmai aici, în universul
interior, mental, m ărcile se identific ă și se deosebesc ca atare și-și manifestă
influența în momentul în care consumatorul încearc ă să ia decizia de achiziț ie”. O
altă subliniere se mai cere semnalat ă. Autorul sus ține că „… o marc ă de comer ț va
evidenția o bonitate cu atât mai mare, cu cât va putea fi folosit ă … drept concept
superior și autocuprinz ător pentru presta țiile oferite în cadrul s ău, dar și ca etalon
pentru compararea concuren ților”. Se cer, de asemenea, semnalate preocup ările
autorului pentru determinarea valorii mărcii de comerț , prin dezvoltarea unei suite
de indicatori ap ți a evalua valoarea monetar ă și comportamental ă a acesteia.
Partea central ă a lucrării privește o ampl ă cercetare empiric ă, ce se înscrie
în seria studiilor teoretico-aplicative, de natur ă a scoate în eviden ță modalitățile
prin care consumatorii percep form atele co merciale m
arcate corespunzător. Ea
oferă o analiză competent ă asupra modului în care comercian ții reușesc, nu doar s ă
se poziționeze în mintea consumatorilor (la un anumit moment dat ș i pe o anumit ă
piață), ci și să-i influen țeze pozitiv, s ă le inducă sentimente pl ăcute și siguranță,
drept premise ale procesului de loializare a clientelei. Prin tratarea, în paralel, a
mărcii de comerț pe mai multe sectoare și încercarea de a puncta, cât mai exact,
rolul instrumentelor de marketing comercial specifice, autorul încearc ă, și apreciem
că reușește, să deslușească valoarea opera țională a fiecă ruia dintre aceste
instrumentele de marketing pentru fiecare format comercial.
Expozeul autorului realizat pe baza observa țiilor desprinse din investiga ția
întreprins ă nu este lipsit de o serie de remarci la adresa nestatorniciei clientului
român și a instabilit ății sale motiva ționale, ce îl face mai greu „manevrabil” cu
instrumentele riguroase ale marketingului, decât pe confratele s ău occidental.
Remarci critice sunt formulate argumentat și la adresa compartimentului
managerial din comer ț, la nivelul diferitelor formate comerciale și a lipsei unui
interes real a l deciden ților față de procesul de ata șam
ent al clientelei câ știgate
pentru o anumit ă marcă de comerț. Acest fapt este probat de „s ărăcia”
instrumentelor de marketing în procesul de ata șament al clientelei, ce se rezum ă, în
majoritatea cazurilor, la cardul de fide litate sau la inducerea în rândul publicului
cumpărător, cu ajutorul publicit ății, a ideii c ă se practic ă cel mai redus pre ț pe
unitatea de produs. Autorul dispune de o fin ă expertiză în analiza proceselor și fenomenelor
comerciale, dobândită prin cunoa șterea – pe viu – a experien ței occidentale în
domeniul formetelor comerciale cu am ănuntul, pe care o combin ă cu o atent ă și
sistematic ă observație a particularit ăților cererii în comer țul românesc de detail.
Reprezentant al noului val de speciali ști format la Ș coala de Marketing a
Universităț ii „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca domnul dr. Dan Cristian Dabija ne
oferă o lectură clară dar densă, cu notabile valenț e aplicative.

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
10 Lucrarea se adreseaz ă unui cerc larg de cititori, în primul rând
practicienilor din comer țul de detail de mare și mică suprafață, ce doresc s ă
adâncească tainele marketingului din sfera lor specific ă de activitate, dar este la fel
de utilă și studenților, masteranzilor și doctoranzilor, ce studiaz ă gestiunea
afacerilor și doresc s ă-și formeze o viziune antreprenorială largă, cu posibilit ăți de
aplicare performantă în practic ă.

Bucureș ti, 20 ianuarie 2010
Prof. univ. dr. ec. dr. h. c. Nicolae Al. Pop
Catedra de marketing – A. S. E. Bucure ști

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
11CUPRINS

CONTENT ………………………………………………………………………………………………. 15
CUVÂNT ÎNAINTE…………………………………………………………………………………. 18
REZUMAT………………………………………………………………………………………………. 20
SYNTHESIS…………………………………………………………………………………………….. 22
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………… 24
Capitol 1. MARKETINGUL ÎNTREPRINDERII DE COMER Ț ÎNTRE
MARKETINGU L CEL
EI PRODUCĂ TOARE DE BUNURI,
RESPECTIV AL CELEI PRESTATOARE DE SERVICII………… 28
1.1. Abordarea multicriterial ă a marketingului contem poran ………………………… 28
1.1.1. Evoluț ia conceptului și a orientării de marketing ………………………….. 28
1.1.2. Cele ș apte perspective ale marketingului m
odern …………………………. 31
1.1.3
. Caracteristicile marketingului și ale ma nagemen tului
marketingului modern……………………………………………………………….. 35
1.2. Mixul de marketing specific bunurilor de consum…………………………………. 37
1.3. Particularit ăți ale marketingului serviciilor fa ță de marketingul
bunurilor de consum ………………………………………………………………………….. 42
1.4. Particularit ăți ale marketingului înt reprinderii de comer ț……………………….. 46
1.4.1. Abord ăriale mixului de marketing al întreprinderii de comer ț………… 47
1.4.2. Politica sortimental ă…………………………………………………………………. 48
1.4.3. Politica
mărcilor proprii…………………………………………………………….. 52
1.4.4. Politica de pre ț…………………………………………………………………………. 54
1.4.5. Politica de servire și de personal…………………………………………………. 57
1.4.6. Politica
de comunica ții ……………………………………………………………… 61
1.4.7. Politica
amenajării interioare sau a am
bientului……………………………. 65
1.4.8. Politica loca ției unității comerciale
……………………………………………… 67
1.4.9. Politica fideliz ării clienț ilor ……………………………………………………….. 69
Capitolul 2. COMER ȚU
L CU AM ĂNUNTUL. DELIMI TĂRI
CONCEPT
UALE ȘI DINAMICI CONTEMPORANE ALE
COMER ȚULUI …………………………………………………………………….. 76
2.1. Comer țul. Delimită ri conceptuale ……………………………………………………….. 76
2.2. F uncțiile co
merțului………………………………………………………………………….. 76
2.3. Clasific ări ale co
merț ului …………………………………………………………………… 77
2.3.1. Comer țul cu amănuntul versus comer țul cu ridicata………………………. 78
2.3.2. Comer țul staționar v
ersus comer ț ul nestaționar…………………………….. 79
2.4. Formatul unităț ilor din comer țul cu amănuntul……………………………………… 80
2.5. Formate
specifice unit ăților din comer țul cu ridicata……………………………… 86
2.6. Sistemele de cooperare co m
ercială……………………………………………………… 87
2.7. Factori determinan ți ai dezvoltă rii comerțului la nivel mondial ………………. 88
2.7.1
. Factori economici și concuren țiali………………………………………………. 88
2.7.2. Factori politico–juridici …………………………………………………………….. 91

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
122.7.3. Factori tehnologici ……………………………………………………………………. 92
2.7.4. Factori socio-demografici și socio-culturali……………………………………….. 93
2.8. Dinamica comer țului cu am ănuntul în România. Prezent și
perspective
……………………………………………………………………………………….. 95

Capitolul 3. MARCA DE COMER Ț ȘI PERCEP ȚIA EI DE C ĂTRE
CONSUMATORUL ROMÂN………………………………………………. 102
3.1. Marca. Delimit ări conceptuale. Abordarea diacronic ă………………………….. 102
3.2. Strategii ale m ărcilor de produc ător și de co m
erț…………………………………. 107
3.3. Marca de comer ț……………………………………………………………………………… 111
3.4. Relevan ța instrumentarului de m
arketing pentru marca de comer ț…………. 113
3.5. Valoarea m ărcii de co
merț……………………………………………………………….. 119
3.6. Notorietatea și imaginea m ărcii de comer ț………………………………………….. 125
3.7. Cercetarea com
portamentului consumatorului privitor la
marketingul întreprinderii de comer ț, respectiv la ma
rca de comer ț……….. 131
3.8. Poziționarea pe pia ță a diferitelor m ărci de com e rț………………………………. 134
3.8.1. Strategii concuren țiale în comer ț………………………………………………. 135
3.8.2. Comportamentul concuren țial al unit ăților comerciale…………………. 136
3.8.3. Pozi țio
narea unităț ii come rciale………………………………………………… 137
3.8.4. Profilarea sau diferen țierea unit ății comerciale …………………………… 139
3.8.5
. Strategii de cre ștere…………………………………………………………………. 144
Capitol 4. CERCETAR
EA EMPIRIC Ă…………………………………………………… 147
4.1. Introducere …………………………………………………………………………………….. 147
4.2. Cadrul conceptual de cercetare………………………………………………………….. 148
4.2.1. Conceptualizarea instrumentelor relevante de marketing a
întreprinderii de c
omerț…………………………………………………………….. 148
4.2.2. Conceptualizarea integr ării instrumentelor de marketing
(FIT)……………………………………………………………………………………… 157
4.2.3. Conceptualizarea m ărcii de co merț (imaginea magazinului) …………. 158
4.2.4. Conceptualizarea succesu lui întreprinderii de comer ț………………….. 161
4.3. Delimitarea formatelor comerciale analizate ………………………………………. 163
4.4. Definirea principalelor probleme de cercetare și a ipotezelor de
lucru………………………………………………………………………………………………. 164
4.5. Metodologia analizei datelor…………………………………………………………….. 169
4.5.1. Utilizarea softului SP
SS ………………………………………………………….. 169
4.5.2. Utilizarea softului econometric de modelare a fenomenelor
economice AMOS…………………………………………………………………… 170
4.6. Verificarea încrederii, a validit ății
și a obiectivităț ii datelor………………….. 172
4.6.1. Criteriile de prim ă generație (SPSS)………………………………………….. 175
4.6.2. Criteriile celei de-a doua genera ții (AMOS) ……………………………….. 177
4.6.3. Indicat
orii de bonitate ai modelului econom
etric ………………………… 179
4.7. Metodica cercet ării………………………………………………………………………….. 183
4.7.1. Structura e
șantionului ……………………………………………………………… 183
4.7.2. Caracteristicile e șantionului și reprezentativitatea sa …………………… 185

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
134.7.3. Metodologia culegerii și a pregătirii datelor pentru analiz ă………….. 188
4.8. Rezultatele empirice………………………………………………………………………… 191
4.8.1. Procedura analizei ș i succesiunea testelor desf ășurate …………………. 191
4.
8.2. Itemii excluș i după aplicarea lui Cronbac h α și a corelației
„item-to-total”…………………………………………………………………………. 193
4.8.3. Itemii exclu și în urma aplic ării analizei factoriale
exploratorii…………………………………………………………………………….. 195
4.8.4
. Itemii exclu și în urma aplic ării analizei factoriale
exploratorii pentru ansamb
lul instrumentelor de marketing ………….. 196
4.8.5. Verificarea structurii semnalate în SPSS pentru
instrumentarul de marketing specific întreprinderii de come rț
prin interm
ediul AMOS …………………………………………………………… 199
4.8.6. Confirmarea bonităț ii modelelor par țiale prin aplicarea
criteriilor celei de-a doua genera ții ……………………………………………. 199
4.8.7. Verificarea validit ății discri
minanței pentru m odelul general ……….. 203
4.9. Rezultatele cercet ării: modelul general ………………………………………………. 204
4.9.1. Aprecieri privind modelul general
…………………………………………….. 204
4.9.2. Modelul general, defalcat pe formatele comerciale……………………… 206
4.9.3
. Modelul general, defalcat pe unit ățile comerciale ……………………….. 211
4.9.4
. Implicații ale rezultatelor cercet ării – modelul general ………………… 215
4.10. Rezultatele cer
cetării: modelul general l ărgit…………………………………….. 216
4.10.1. Inclu
derea modelului par țial succesul comerciantului ……………….. 216
4.10.2. Includ
erea modelului FIT – Integrarea instrumentelor de
marketing …………………………………………………………………………….. 220
4.10.3. Implica țiile rezultatelor prin includerea modelelor par țiale
suplimentare………………………………………………………………………….. 222
4.11. Rezultatele cercet ării: modelul general și cel gene ral lărgit pe ani ……….. 223
4.11.1. Modelul general și cel general l ărgit în 2007 și 2008…………………. 223
4.11.2. Modelul gene
ral și cel lă rgit d efalcat pe formate
comerciale în 2007 și 2008……………………………………………………. 224
4.11.3. Modelul general și cel lărgit defalcat pe unit ățile
comerciale în 200 7 și 2008
…………………………………………………….. 228
4.11.4. Implica ții ale rezultatelor cercet ării în cei doi ani ……………………… 233
4.12. Alte rezultate ale cercet ării……………………………………………………………… 234
4.12.1. Notor
ietatea spontan ă……………………………………………………………. 234
4.12.
2. Notorietatea asistat ă………………………………………………………………. 240
4.12.3. Concluzii fa ță de măsurarea notoriet ății asistate și
neasistat e
…………………………………………………………………………….. 242

Capitolul 5. COROLAR AL IMPLICA ȚIILOR MANAGERIALE ALE
COMER ȚULUI CU AM ĂNUNTUL DIN PERSPECTIVA
PREZENTEI CERCET ĂRI ………………………………………………….. 244
5.1. Limitele cercet ării și posibile direc ții viitoare de cercetat……………………… 244
5.2. Concluzii finale ………………………………………………………………………………. 247

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
14ANEXE ………………………………………………………………………………………………….. 250
BIBLIOGRAFIE. C ĂRȚI, ARTICOLE DIN ZIA RE, SITE-URI DE
INTERNET ……………………………………………………………………………………………. 256
BIBLIOGRAFIE. JURNALE Ș I REVISTE:……………………………………………. 270

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
15CONTENT

FOREWORD …………………………………………………………………………………………. 18
SYNTHESIS (RO) ………………………………………………………………………………….. 20 SYNTHESIS (EN) ………………………………………………………………………………….. 22 Introduction …………………………………………………………………………………………… 24
CHAPTER 1. Marketing of retailers between the marketing of
production and of service companies……………………………………. 28
1.1. Multicriterial approach of contemporany marketing ………………………… 28
1.1.1. Evolution of the concept and the marketing orientation……………. 28
1.1.2. The seven perspectives of mordern marketing ………………………… 31
1.1.3. Characteristics of modern marketing and management…………….. 35
1.2. The marketing mix specific for consumer goods……………………………… 37
1.3. Particularities of service marketing adverse to production
marketing……………………………………………………………………………………. 42
1.4. Particularities of retail marketing…………………………………………………… 46
1.4.1. Approachings of the retail marketing mix………………………………. 47
1.4.2. Assortment policy……………………………………………………………….. 48
1.4.3. Private labels policy ……………………………………………………………. 52
1.4.4. Price policy………………………………………………………………………… 54
1.4.5. Service and personnel policy………………………………………………… 57
1.4.6. Communication policy ………………………………………………………… 61
1.4.7. In–store Management ………………………………………………………….. 65 1.4.8. Location policy…………………………………………………………………… 67
1.4.9. Customer relationship policy…………………………………………………69
CHAPTER 2. Retail trade. Conceptual delimitations and
contemporany dynamics ……………………………………………………… 76
2.1. Trade. Conceptual delimitations ……………………………………………………. 762.2. Functions……………………………………………………………………………………. 76
2.3. Classifications…………………………………………………………………………….. 77
2.3.1. Retail versus wholesale trade ……………………………………………….. 78
2.3.2. Stationary versus nonstationary trade…………………………………….. 79
2.4. Format of retail trade units……………………………………………………………. 80 2.5. Specific formats of wholesale units ……………………………………………….. 86 2.6. Cooperation Systems …………………………………………………………………… 87 2.7. Determinant factors for the development of worldwide trade ……………. 88
2.7.1. Economical and competitional factors …………………………………… 88
2.7.2. Political factors…………………………………………………………………… 91
2.7.3. Technological factors ………………………………………………………….. 92 2.7.4. Social factors ……………………………………………………………………… 93
2.8. Dyamic of retail in Romani a. Present and perspectives…………………….. 95

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
16CHAPTER 3. Retail Brand and its perception by the romanian
consumer…………………………………………………………………………… 102
3.1. Brand. Conceptual delimitations. Diacronic approach ……………………… 102
3.2. Producers and retailers brand strategies………………………………………….. 107
3.3. Retail Brand ……………………………………………………………………………….. 111
3.4. Relevance of the marketing instrumentary for the retail brand…………… 1133.5. Value of the retail brand……………………………………………………………….. 119
3.6. Awareness and image of the retail brand ………………………………………… 1253.7. Research of the consumers behaviour regarding retail
marketing mix, respespectively the retail brand……………………………….. 131
3.8. Positioning of different retail brands ……………………………………………… 134
3.8.1. Competitional strategies in retailing………………………………………. 1353.8.2. Competitional behaviour of retail units………………………………….. 136 3.8.3. Positioning of retail units……………………………………………………… 137
3.8.4. Differentiation strategy of retailers………………………………………… 139
3.8.5. Growth strategies………………………………………………………………… 144
CHAPTER 4. Empirical research…………………………………………………………….. 147
4.1. Introduction………………………………………………………………………………… 147
4.2.Conceptual research frame…………………………………………………………….. 148
4.2.1. Operationalization of relevant retail marketing
149instruments……………………………………………………………………. 148
4.2.2. Operationalization of FIT …………………………………………………….. 157
4.2.3. Operationalization of the Retail Brand (Image) ………………………. 158
4.2.4. Operationalization of the success ………………………………………….. 161
4.3. Delimitation of retail formats………………………………………………………… 163 4.4. Definition of the main research problems and the hypothesis ……………. 164 4.5. Methodology of data analysis ……………………………………………………….. 169
4.5.1. SPSS …………………………………………………………………………………. 169 4.5.2. AMOS ………………………………………………………………………………. 170
4.6. Reliability,validity and obiectivity check ……………………………………….. 172
4.6.1. The first generation criteria (SPSS)……………………………………….. 175 4.6.2. The second generation criteria (AMOS) ………………………………… 177 4.6.3. Goodness of fit indexes ……………………………………………………….. 179
4.7. Research method…………………………………………………………………………. 183
4.7.1. Structure of the sample………………………………………………………… 1834.7.2. Characteristics of the sample and its representativity……………….. 1854.7.3. Methodology of data collection and their prepare for
analysis ……………………………………………………………………………… 188
4.8. Empirical results …………………………………………………………………………. 191
4.8.1. Analysis procedure and succession of tests…………………………….. 1914.8.2. Excluded items after applying Cronbach α and „item-to-
total” correlation …………………………………………………………………. 193
4.8.3. Excluded items after applying exploratory factor
analsysis…………………………………………………………………………….. 195

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
174.8.4. Excluded items after applying exploratory factor
analsysis for all marketing instruments ………………………………….. 196
4.8.5. Verification in AMOS of the structure signed by SPSS
for the retail marketing mix ………………………………………………….. 299
4.8.6. Confirmation of the goodness of fit for the partial
models by applying the second generation criteria…………………… 299
4.8.7. Verification of the discriminant validty for the general model ….. 203
4.9. Results of the research: the general model………………………………………. 204
4.9.1. Apreciations of the general model…………………………………………. 204
4.9.2. The general model, divided on retail formats………………………….. 206
4.9.3. The general model, divided on stores…………………………………….. 2114.9.4. Implications of the research results – the general model…………… 215
4.10. Results of the research: the enlarged general model……………………….. 216
4.10.1. Encase of the partial model retailers success………………………… 216
4.10.2. Encase of FIT …………………………………………………………………… 220
4.10.3. Implications of the results by encasing the
supplementary partial models……………………………………………….. 222
4.11. Results of the research: the models divided on years ……………………… 223
4.11.1. Both models: Year 2007 and year 2008 ……………………………….. 223
4.11.2. Both models divided on retail formats: 2007 and 2008…………… 224
4.11.3. Both models divided on stores: 2007 and 2008……………………… 228
4.11.4. Implications of the research in the two years ………………………… 233
4.12. Other results……………………………………………………………………………… 234
4.12.1. Spontaneous awareness ……………………………………………………… 234
4.12.2. Assisted awareness ……………………………………………………………. 240
4.12.3. Conclusions for the awareness ……………………………………………. 242
CHAPTER 5. Managerial implications for retailers from the perspective
of the present research………………………………………………………… 244
5.1. Limitations of the research and further research directions ……………….. 244
5.2. Final conslusions…………………………………………………………………………. 247
Annex ……………………………………………………………………………………………………. 250
Bibliographie. Books, newspaper articles, websites ……………………………………. 256
Bibliographie. Journal articles ………………………………………………………………… 270

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
18
CUVÂNT ÎNAINTE

Interesul autorului pentru studiul com
erțului cu am ănuntul și a
comportamentului consumatorului a ap ărut cu mult timp în urm ă, când, datorit ă
excursiilor școlare în spa țiul germanofon și a schimburilor de experien ță la care a
participat a fost fascinat de marile magazine cu sortimente variate și cu o ambianță
deosebită . Primele demersuri științifice în aceast ă direcție au fost realizate prin
prisma lucră rii de licen ță intitulată Piața produselor alimentare în contextul
comerțului alimentar (coordonator prof. dr. Rodica Fr ățilă), precum și a dizerta ției
Implicații ale comportamentului consumator ului în marketingul produselor
alimentare pe pia ța internațională (coordonator prof. dr. Ioan Plă iaș).
Grație unor discu ții intense ș i a unui asiduu schimb de p ăreri și de informa ții
cu diferiț i cercetă tori, colegi sau profesori universitari din țară – prof. dr. dr.
Nicolae Al. Pop – și din străinătate – prof. dr. prof. h.c. Bernhard Swoboda, prof.
dr. dr. h.c. Horst Todt, prof. dr. Dirk Morschett – luând îns ă în considerare și
avântul pe care l-a cunoscut comer țul cu amănuntul în ultimii cinci ani, autorul s-a
decis să -și canalizeze ș i lucrarea doctorală pe aceea și tematică, abordând prin
prisma marketingului conceptele de comer ț cu amănuntul.
Prezenta cercetare nu ar fi putut fi încheiat ă la timp, f ără aportul semnificativ
al coordon ării primite din partea domnului prof. dr. dr. h.c. Nicolae Al. Pop de la
Academia de Studii Economice din Bucure ști, dar mai ales a domnului prof. dr.
prof. h.c. Bernhard Swoboda, șeful Catedrei de Marketing și Comerț de la
Universitatea Trier, Germania. Mai mult, gra ție implicării exemplare a profesorului
Swoboda și a recomandă rilor favorabile venite din partea îndrum ătorului, respectiv
a domnului prof. dr. dr. h.c. Horst Todt, autorul a beneficiat pe parcursul a
treisprezece luni de nu mai puț in de trei stagii de cercetare doctoral ă la
Universitatea Trier, Germania, având acces la resursele electronice și scriptice ale
bibliotecii universit ății germane și reușind să întreprind ă o documentare
bibliografic ă de amploare pe tema comer țului.
Paralel cu documentarea bibliografic ă și ca urmare a unor cursuri de
specialitate la Universitatea Trier, resp ectiv participarea la cursuri în domeniul
marketingului și al com erțului la Univ ersitatea Trier și Universitatea Saarbrücken,
autorul a fost implicat și într-o serie de cercetă ri ale colectivului Catedrei de
Marketing și Comerț de la Universitatea Trier. Mai mult, a participat împreun ă cu
profesorul Swoboda la o serie de discu ții cu managementul de top al unor concerne
din comer țul cu am ănuntul din Germania (Metro, Rewe), reu șind astfel s ă
aprofundeze percep ția preocupă rilor acestor întreprinz ători legat ă de conceptele
comerciale, respectiv de formatele comerciale pe care le promovează . În urma
discuțiilor avute, autorul a reu șit să deslușească atenția acordat ă elementelor de
diferențiere în presta țiile oferite pie ței de către acești comercian ți, ca element major
competitiv al fiec ăruia dintre ei.
Se impune men ționarea particip ării împreun ă cu profesorul Swoboda și cu
profesorul Pop la o serie de manifest ări interna ționale de prestigiu – Conferin ța

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
19Academiei Europene de Marketing (EMAC) desf ășurată la Nantes, Franț a în mai
2009, respectiv la Congresul Mondial Bia nual de Marketing derulat la Oslo,
Norvegia în iulie 2009. Desigur c ă toate aceste experien țe i-au permis autorului s ă-și
lărgească orizontul de cuno ștințe și să formuleze noi ipoteze de cercetare pe care
urmează să le aprofundeze în cercet ările sale post doctorale.
Totodată se cuvine a mul țumi pentru în țelegerea ar ătată autorului în r ăstimpul
celor trei ani de doctorat conducerii Facult ății de Ș tiințe Economice și Gestiunea
Afacerilor din cadrul Universit ății „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca și în special
domnului Decan, prof. dr. Dumitru Matiș , conducerii Liniei Germane de Studiu
prin doamna prodecan conf. dr. Mihaela Dr ăgan, respectiv ș efului Catedrei de
Marketing a Facult ății de Ș tiințe Economice și Gestiunea Afacerilor, domnului
prof. dr. Ioan Plă iaș.
Nu în ultimul rând doresc s ă mulțumesc postum tat ălui meu care m-a îndrumat
spre aceast ă profesie și mamei mele care mi-a fost al ături și m-a sprijinit constant
pe parcursul întregului stagiu doctoral și a redactă
rii prezentei lucr ări.

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
20
REZUMAT

Prezenta lucrare urm ărește pe de o parte reliefarea conceptelor comerciale ale
comerțului cu am ănuntul (format comercial, marc ă de comer ț, unitate comercial ă)
fundamentate de c ătre literatura de specialitate, iar pe de alt ă parte redarea
modalităț ii în care acestea sunt percepute de c ătre consumatorul român. În general,
se remarc ă lipsa sensibilit ății deosebirii formatelor, cât și a unităților comerciale în
sens conceptual.
Abordarea noastră este structurat ă în două părți care totalizeaz ă cinci capitole.
Prima parte este dedicat ă document ării bibliografice. Am considerat ca fiind
oportun prezentarea succint ă a evoluției conceptului și a orient ării de marketing,
respectiv a abord ării multicriteriale a marketingului contemporan prin prisma celor
șapte perspective delimita te de literatura german ă1 – cea teoretic ă, informa țională,
strategică, instrumentală , instituț ională, managerial ă și cea de implementare. În
continuare am urm ărit delimitarea mixului de marketing al întreprinderii de comer ț
de cel al întreprinderii produc ătoare de bunuri, respectiv al celei prestatoare de
servicii prin eviden țierea particularit ăților, a deosebirilor, dar și a elementelor
comune dintre acestea.
Cel de-al doilea capitol abordeaz ă într-o manieră succintă, dar profund ă,
comerțul cu amănuntul și dinamica acestuia, reliefând totodat ă funcțiile și diversele
sale clasific ări. O aten ție deosebit ă este acordat ă conceptelor comerciale
reprezentate în accep țiunea noastr ă de formatele unit ăților din comer țul cu
amănuntul, dar și al celor specifice comer țului cu ridicata. Capitolul se încheie cu
prezentarea factorilor determinanț i ai dezvolt ării comerțului la nivel mondial și cu
analiza situa ției prezente a comercianț ilor din țara noastr ă.
Cel de-al treilea capitol este dedicat în totalitate în țelegerii m ărcii de comerț și
a modului în care aceasta se poate pozi
ționa pe pia ță (viziunea întreprinderii),
respectiv a modalit ăților prin care ea poate fi perceput ă de către simplul
consumator. Aici ne-am propus s ă dezvoltă m noțiunea de marc ă și să o aplicăm în
comerț, să tratăm strategiile pe care trebuie să le urmărească mărcile de produc ător
și să specificăm valoarea m ărcii de comer ț și modul în care aceasta se poate
poziționa pe pia ță.
Cea de-a doua parte a cercet ării noastre este cuprins ă într-un singur capitol,
intitulat sugestiv „Cercetarea empiric ă” sau aplicativ ă. Plecând de la conceptele
deduse pe baza teoriilor de specialitate privind instrumentele de marketing ale
întreprinderii de comerț , gradul de integrare a acestora, marca de comerț și succesul
întreprinderii de comerț , am recurs la opera ționalizarea lor sub forma unor întreb ări
expuse într-o succesiune logică și unitară și care au menirea de a surprinde foarte
clar m
odalitatea prin care consumatorii sunt în stare s ă perceapă comercian ții,
respectiv unit ățile comerciale.

1 Homburg C., Krohmer H., Marketingmanagement, Strategie – Instrumente – Umsetzung –
Unternehmens-führung, Ediția a doua, Gabler, Wiesbaden, 2006, p.16;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
21După delimitarea formatelor comerciale pe care le analiz ăm și mai ales dup ă
definirea principalelor probleme de cercetare și a ipotezelor de lucru, am trecut la
prezentarea metodologiei analizei datelor ș i a procedeelor impuse de cercet ările
exploratorii (verificarea încrederii în datele existente, a validit ății și a obiectivităț ii
acestora). Totodat ă am recurs la caracterizarea indicatorilor de bonitate a modelului
dedus pe baza studiilor teoretice.
După prezentarea structurii și a caracteristicii e șantionului, respectiv a
metodologiei culegerii datelor, am trecut la redarea procedurii efective a analizei
statistico-econometrice și a succesiunii testelor întreprinse. Datorit ă confirmării
bonității modelului general cu date le agregate în cei doi an i de cercetare (iulie 2007
și mai 2008), am avut în vedere defalcarea acestuia și interpretarea comparativă pe
formate comerciale (hipermarketuri, supermarketuri, discounteri, unit ăți cash &
carry și magazine de proximitate), pe magazi nele analizate (Billa, Carrefour, Cora,
Kaufland, Metro, Real, Oncos, Plus, Profi, Selgros și unitățile de proximitate),
respectiv pe cei doi ani ai cercet ării (2007 ș i 2008). În fiecare caz am trecut și la
indicarea implica țiilor rezultatelor cercet ării.
În finalul capitolului am prezentat și alte rezultate ale cercet ării noastre, care
nu au fost incluse în modelul elaborat, dar care prezint ă relevanță deosebită datorită
impactului pe care îl au asupra oric ărei mărci de comerț . Astfel, supuș i unor sti muli
noi și foarte diver și, con s
umatorii sunt confrunta ți cu o situa ție neașteptată și
anume aceea de a alege în acela și timp între mai mul ți comercian ți, respectiv de a-
și contura într-o perioad ă relativ scurtă de timp imaginea lor în minte. Comercian ții
prezenți deja pe pia ța studiată s-au văzut puș i într-o situa ție delicat ă, dată de
intrarea aproape simultan ă a mai multor concuren ți redutabili. Rezultatele cercetă rii
indică însă destul de clar faptul c ă poziț ionarea comercian ților prin intermediul
mixului de marketing (sortiment, mediu ambiant, loca ție, comunicare, pre ț și
servire) nu este înc ă foarte clară pentru consumatori, care au dezvoltată o imagine
clară doar despre vechii comercianț i, nu și despre cei noi.
Cele două cercetări practice ofer ă însă compararea necesar ă a datelor, vizavi
de percep ția publicului român asupra modalit ăților prin care întreprinderile
come
rciale din România (în marea lor majoritate venite din Europa de Vest)
reușesc să le transmit ă acestora o imagine asupra m ărcii proprii de comer ț. În
ultimul capitol am recurs pe de o part e la prezentarea limitelor actualei cercetă ri și
a posibilelor direc ții viitoare de cercetat, precum și la redarea concluziilor finale ale
cercetării noastre.

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
22
SYNTHESIS

This PhD thesis aims on the one hand to highlight the concepts of retail trade
(commercial formats, retail brand, retail units) described by the literature and on
the other showing how they are perceived by the Romanian consumer. In general,
it is a notable distinction of formats la ck sensitivity and commercial establishments
in the conceptual sense.
Our approach is structured in two parts totalling five chapters. The first part is
devoted to bibliographic documentation. We considered it appropriate
summarizing the evolution of the concept and marketing orientation, that approach
to contemporary marketing multicriterial prospects in terms of bounded studied
German literature – the theoretical, info rmational, strategic, instrumental,
institutional, managerial and implementation.
Next we followed the marketing mix definition of retail companies at the firm
producing goods, that's the service by highlig hting the specifics of the differences,
but the common elements between them.
The second chapter deals in a brief, but profound, retail trade and its
dynamics, while highlighting the functions and its various classifications.
Particular attention is given to business concepts represented in our understanding
of retail establishments formats, but also the specific wholesale. The chapter
concludes with presentation of the factor s underlying the development of global
trade and traders analyze the current situation in our country.
The third chapter is devoted entirely understanding trade mark and how it can
position the market (business view) and the ways in which it may be perceived by mere consumer. Here we intend to deve lop the concept of brand and apply it
commercially, treat strategies to be pursued by the manufacturer marks and trade mark to specify the amount and how it can position the market.
The second part of our research is contained in a single chapter, entitled
suggestively "empirical research or application. Drawing on concepts derived based on specific theories of business marke ting tools business, the degree of their
integration, trade mark and retail company success, we appeal to their operationalization in the form of questions set out in a logical and consistent
sequence and which are designed to capture clear how consumers are able to charge merchants that commercial establishments.
After delimitation of the retail formats that we observe and especially after
defining key research issues and working hypotheses, we went to data analysis
methodology and processes required for exploratory research (review of existing
data confidence in the validity and ob jectivity). We also appeal to the
characterization of the model derived indicators of creditworthiness based on
theoretical studies.
After presenting the feature structure and sample data collection methodology
that, I went to play the actual procedur e of statistical, econometric analysis and
sequence of tests conducted. Due acknowle dgment general creditworthiness model

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
23aggregated data in the two years of r esearch (July 2007 and May 2008), we had to
split it and interpretation of comparativ e commercial formats (hypermarkets,
supermarkets, discounters, cash & carry units and proximity stores), the stores
analyzed (Billa, Carrefour, Cora, Kaufland, Metro, Real, Oncos, Plus, Profi,
Selgros and community-based units) and t hose two years of research (2007 and
2008). In each case I went and to indicate the implications of research results.
At the end of the chapter we present other results of our research, which were
not included in the model developed, but wh ich are of particular relevance due to
the impact they have on any Trade. Thus, subject to new and very different stimuli,
consumers are faced with an unexpected s ituation, namely that of choosing the
same time between multiple retailers, name ly to outline in a relatively short period
of time their image in mind. Operators have already invested studied found
themselves placed in a delicate situation, given the nearly simultaneous entry of several competitors redoubtable. Newcom ers and they had to position itself
somehow, most cost using the argument to be made known.
But research results indicate quite cl early that traders positioning through
marketing mix (range, environment, location, communication, price and service) is still not very clear to consumers that have developed a clear picture of just about old traders, not and the new ones.
The second research offers practical but necessary to compare data across the
Romanian public perception of the ways in which businesses in Romania (mostly coming from the West) fail to transmit an image of their own trade mark. In the last chapter we appeal first to the presentation of the current limitations and possible directions of future research to investigate and to play the final conclusions of our research.

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
24
INTRODUCERE

Atât în Evul Mediu, cât și la începutul erei industriale, comer țul era considerat
neproductiv. Franqois Quesnay a fost probabil primul autor care a subliniat în 1758
caracterul mai degrab ă orientat spre profit al comer țului2. În zilele noastre comer țul
a început nu doar s ă câștige în importan ță, ci să se constituie ca o știință de sine
stătătoare.
Organizarea re țelei comerciale în economia etatist ă a fost preponderant
orientată spre gruparea merceologică a fondului de marf ă, astfel încât existau
magazine alimentare, de textile-înc ălțăminte, de mobil ă, respectiv de materiale de
construcție și cele metalo-chimice.
Cu titlu de excep ție apare pentru prima dat ă în 1977 în România marele magazin
universal Unirea din Bucure ști. Magazinul Unirea a fost conceput pe un model deja
bine conturat în țările aflate în sfera de influen ță sovietică și nu numai, cum ar fi:
– în Republica Democrat ă Germană „Zentrum Berlin”;
– în Ungaria (Budapesta) centrul comercia l Corvin Áruház, inaugurat la 1 mai
1926 de c ătre un comerciant german și redeschis în 1945 ca și societate
cooperatistă3;
– în Uniunea Sovietică Gum Moscova, înfiin țat inițial spre sfârș itul secolului al
XIX-lea, închis de bol șevici și redeschis dup ă moartea lui Stalin, la 24
decembrie 19534;
– în fosta republic ă Cehoslovacia Bilalabut din Praga.
Prin înfiin țarea acestui mare magazin universal s-a urm ărit realizarea unui
etalon pentru tot ceea ce însemna unitate comercial ă în modelul economiei de stat de
sorginte româneasc ă. Fondul de marf ă al acestui magazin era gestionat plecând de la
criteriul de minimizare a costurilor comerciale, economia de subzisten ță specifică
țărilor est-europene nu lua în considerare și concepte considerate în acea vreme
„capitaliste”, cum ar fi mul țumirea clien ților, satisfac ția acestora sau utilitatea pe care
le-o pot aduce mă rfurile expuse și comercializate. Practic, în acele timpuri accentul
cădea nu pe diversit atea sortimental ă și pe satisfacerea unor nevoi complexe, ci pe
găsirea unui produs care s ă corespund ă cât mai bine trebuin ței resimțite de cetățeanul
economiei socialiste.
Înființarea unui magazin universal de mari dimensiuni în oricare economie
socialistă corespundea mai degrab ă unor idealuri politice, decât economice, ea
putând fi pus ă și pe seama dorinț ei organelor statele de conducere de a ar ăta
puținilor vizitatori din vest că între cele dou ă modele economice – etatist și
capitalist – ecartul nu este chiar a șa de semnificativ. Mai mult, în unele cazuri,
aceste magazine universale ofereau chiar și mărfuri aduse din Vest, accesul fiind

2 Quesnay F., Tableau économique , Paris, 1758, în ***, Oeuvres économiques et philosopiques ,
Frankfurt & Paris 1888;
3 http://de.wikipedia.org/wiki/Corvin-Warenhaus , data acces ării 5.09.2009;
4 http://de.wikipedia.org/wiki/Warenhaus_GUM , data acces ării 5.09.2009;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
25însă permis doar diploma ților străini sau înal ților funcționari ai statului5. Plecând
de la aceste considerente, ne permitem s ă afirmăm că în economia socialist ă
magazinul universal reprezenta practic excep ția comerț ului cu am ănuntul.
„Perestroika” economic ă lansată la începutul anilor 90 și în România a condus
la pătrunderea pe pia ța autohton ă a unor noi concepte sau formate comerciale noi,
care, spre deosebire de înainta șii lor, puneau mult mai mult accentul pe client și pe
satisfacerea cât mai adecvat ă a trebuin țelor sale de consum. Evident c ă modificarea
opticii din „vânzarea produselor” sau „g ăsirea de clien ți pentru m ărfurile
comercializate” în satisfacerea optim ă a nevoilor consumatorului a adus cu sine nu
doar costuri suplimentare generate de timpul și satisfacția clientului, ci și profunde
probleme de eficiență economic ă a activităț ii comerciale în ansamblu. Aceste
costuri se vor reg ăsi însă în cele de distribu ție a mărfurilor.
Unele dintre noile formate comerciale care au penetrat piaț a româneasc ă
redescoper ă însă structuri existente; alte formate îns ă vin într-o manier ă „tell
quell”, implementând în România un format comercial necunoscut consumatorului
de rând și neținând practic cont de specificitatea pie ței locale emergente. Cel mai
elocvent exemplu care nu poate fi mulat pe economia autohton ă este c el al
unităților cash & carry.
Totuși, indiferent de formatul com
ercial inaugurat, toate re țelele comerciale
europene prezente în România au început s ă prolifereze datorită mentalit ății
impulsive a consumatorului român, care ac ționează mânat mai degrab ă de
sentiment, decât de ra țiune și care este dispus să ia până și un credit bancar pentru
a-și achiziționa al treilea telefon mobil de ultim ă generație chiar dac ă are nevoie de
unul singur ș i pentru a fi astfel în pas cu moda, cu timpul, cu colegii sau prietenii
sau pur ș i simplu pentru a ar ăta că el este „cineva” și nu „oricine”.
Avântul ini țial al deschiderii de noi unit ăți comerciale a început îns ă să dea și
primele semne de dificultate, reie șite mai ales din conflictele cu produc ătorii și
distribuitorii, cu Consiliul Concuren ței sau cu Oficiul de Protec ție a
Consumatorilor. Ne referim la a șa numita „tax ă de raft” sau „tax ă de vârf de raft”6,
dar și „taxa promo țională” sau publicitatea care se derulează la locul vânz ării.
Evident c ă toate aceste taxe ascunse se reg ăsesc în prețul de achizi ție al produsului,
fiind practic suportate de cel care ar trebui s ă fie elementul central al comer țului –
consumatorul. În ce m ăsură este acesta satisf ăcut de prestan ța fiecărui comerciant
în parte, respectiv în ce m ăsură este el mul țumit de formatele comerciale analizate,
este o alt ă chestiune, pe care am încercat îns ă să o trată m în ultimul capitol al
prezentei lucr ări.
Conflictul mocnit dintre produc ători ș i comercian ți a fost practic „importat” de
către cei din urm ă, odată cu deschiderea de magazine în țara noastr ă. Această
dispută există de mult și în alte state, îns ă, spre deosebire de România, competi ția
acerbă între comercian ți face ca acest subiect s ă răzbească la „lumin ă”.

5 http://de.wikipedia.org/wiki/Warenhaus_GUM , data acces ării 5.09.2009;
6 Enache I., Taxa de raft, subiect de disput ă pe piaț a de retail , în Curierul Na țional,
1 Septembrie 2005, disponibil on-line pe www.wall-street.ro , data acces ării 5.09.2009;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
26Proliferarea formatelor comerciale europene a cauzat eliminarea treptat ă de pe
piață a clasicelor magazine alimentare, a bă căniilor, a chio șcurilor sau a diverselor
magazine de proximitate. În aceste condi ții investitorii str ăini ar trebui s ă-și pună
cel puțin problema creșterii gradului de competitivitate bazat pe avantajul
comparativ. Acest avantaj comparativ nu poate fi corect dedus decât printr-o mult
mai atentă cercetare a motiva ției comportamentale a clientului român și a stabilirii
ierarhiei prin intermediul c ăreia acesta ia decizia de achiziție. Iluzia c ă această
decizie este preponderent o cerere de impuls generat ă de factori promoț ionali
începe să fie din ce în ce mai clar infirmat ă de practic ă.
Pe de altă parte, concuren ța dintre comercian ții care își aleg acela și instrument
de marketing – pre țul – cu care încearc ă să-și influențeze segmentele țintă devine
tot mai accentuată . În opinia noastr ă nu este posibil ca atât discounterii, cât și
supermarketurile sau hipermarketurile și a unităților de tip cash & carry s ă se axeze
pe preț, uitând complet de celelalte instrument e de marketing care pot fi foarte bine
aplicate în comerț , după cum relevă mai m u lte studii de specialitate (a se vedea
capitolul 3.8. privind pozi ționarea pe pia ță a mărcilor de comer ț).
Plecând de la astfel de neajunsuri, prezenta lucrare î și propune cu instrumente
validate științific să măsoare (metric / cantitativ) și să evalueze (nemetric /
calitativ) modalitatea în care consumatorii români sunt ap ți să perceap ă
instrumentele de marketing ale întreprinderii de comer ț, precum și să releve
semnifica ția sau importan ța pe care ei le-o acord ă acestora.
Având în vedere cele prezentate mai sus, autorul și-a propus ca la nivelul
cercetărilor teoretice s ă obțină cel puțin următoarele rezultate:
• definirea conceptelor teoretice privind comer țul cu am ănuntul, a formatele
comerciale (supermarketu ri, hipermarketuri, unit ăți de discount sau magazine
de tip cash & carry) și a mărcii de comer ț;
• modalitatea în care magazinul Cora Cluj sau Metro Oradea poate fi considerat marcă de comer ț;
• semnifica ția imaginii formatului comercial sau a magazinului și modalitatea în
care aceasta influen țează consumatorul;
• modul î n
care imaginea m ărcii de comer ț poate fi perceput ă de către consumator;
• tipologia strategiilor concuren țiale folosite de întreprinderile comerciale în
prelucrarea unei pie țe noi (România), coroborată cu similitudinile și
diferențele profilării lor în alte state europene;
• extinderea studiilor referitoare la percepț ia consumatorilor privind comer țul cu
amănuntul și posibilit ățile de satisfacere a necesit ăților de consum;
• evidențierea diferen ței dintre noțiunile fundamentate teore tic în literatura de
specialitate a comerț ului cu am ănuntul și cele percepute de c ătre consumatorii
finali;
• urmărirea evolu ției comportamentului de consum și a perceperii sectorului
comercial după creșterea nivelului competi țional la nivelul loca ției studiate, ca
urmare a intră rii unor noi competitori, dar și a inaugur ării de noi filiale de
către cei deja prezen ți.

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
27În același timp, prezenta cercetare sluje ște prin prisma concluziilor desprinse
și investitorului occidental, directorului general al oric ărei rețele comerciale
prezente în România, dar chiar și șefului de magazin, care ar fi sensibil unei mai
bune cunoa șteri a comportamentului consumatorului român, respectiv în g ăsirea
acelui instrument de marketing necesar unei mai bune diferen țieri față de
competitori. Prin interpret ările comparative pe formatele comerciale, respectiv pe
magazinele analizate (a se vedea subcap itolele 4.9., 4.10., 4.11.), practicianul î și
poate forma o p ărere mult mai clar ă privind vectorii prin care se poate obț ine pe
termen lung ata șamentul clienț ilor față de un format comercial sau fa ță de o
anumită marcă de comer ț.
Sub raport practic, prezenta cercetare î și propune:
• să ofere informații pertinente privind atitudinile și motivele reale ș i potențiale
de consum ale clientelei regionale, putâ nd lua deciziile strategice de selectare
a unor noi loca ții, repoziționare a unit ății, a unor produse sau a imaginii de
ansamblu a acestora;
• să furnizeze date concrete asupra percep ției generale a publicului privind
sectorul comercial;
• să stabileasc ă relevanța strategiilor concuren țiale adoptate de întreprinderile
analizate și consilierea managementului unit ăților în vederea unei mai bune
adaptări la realit ățile pieței;
• să evidențieze strategiile poten țiale de diferen țiere sau de concentrare asupra
unui segment țintă de consumatori în vederea ob ținerii rentabilit ății economice
optime a capitalului investit;
• să elaboreze material științific utilizabil în cadrul activit ăților didactico-
pedagogice pentru preg ătirea studen ților.

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
251
.
1 Vizitaț i din când în când magazine cu am ănuntul (unit ăți comerciale)?
… Da … Nu
2 Cât de departe locui ți de magazinul Dvs preferat? (bifa ți ce corespunde)
… sub 5 min. … 5 – 10 min. … 10 – 15 min. … 15 – 20 de min. … Peste 20 de min.
3 Numiți vă rog magazinele (unit ățile comerciale) care v ă vin spontan în minte!
a) b) c)
d) e) f)
4 Numiți vă rog magazinele (unit ățile comerciale) pe care le vizita ți cel mai des!
a) b) c)

5 Care dintre urm ătoarele magazine (unităț i comerciale) v ă sunt cunoscute? (bifa ți ce
corespunde)
Altex Baumaxx Domo Kaufland Mobexpert Praktiker
Ambient Billa Flanco Magnolia Oncos Profi
Angst Carrefour Hervis Media Galaxy Penny Market Real
Artima Cora Ikea Mega Image Pic Selgros
Auchan Deichmann Julius Meinl Metro Plus Spar
6 Magazinele (unit ățile comerciale) pot de ține mai multe at ribute. Spune ți-mi vă rog
spontan primul magazin (prima unitate comercial ă) care vă vine în minte și pe care
o asociaț i cu fiecare dintre atributele enun țate.
Sortiment bogat ____________________________________
Ambian ță plăcută ____________________________________
Prețuri favorabile ____________________________________
Locație accesibil ă ____________________________________
Produse de bun ă calitate ____________________________________
Servire irepro șabilă și prietenoas ă ____________________________________
Comoditate în realizarea cump ărăturilor ____________________________________
Carduri cu puncte ____________________________________
Organizare foarte bună (timp redus de
așteptare la cas ă) ____________________________________
Preparate proaspăt g ătite ____________________________________

7 Indicați gradul Dvs. de acord (dezacord) față de următoarele afirma ții vizavi de
magazinul …………………:
Notă: La aceast ă întrebare se ia magazinul indicat la întrebarea 4 pe primul loc (4.a.
sau 4.b.)
Notorietatea dezacord
total neutru acord
total
Magazinul îmi trimite deseori
materiale promo ționale (bro șuri,
reviste, ziare) -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Magazinul are o filial ă în vecinătatea
mea -3 -2 -1 0 +1 +2 +3

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
252 Comunicare dezacord
total neutru acord
total
Publicitatea (spoturi, inser ții, relații
publice) magazinului preferat este
foarte bun ă -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
De la magazinul preferat v ăd foarte
des materiale promo ționale bune,
spre exemplu broș uri, inserții în
ziare, anun țuri pe mijloacele de
transport -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Broșurile conțin întotdeauna
informaț ii noi -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Modul în care magazinul preferat comunică are un impact puternic
asupra mea -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Cunosc acest magazin mai ales din inserțiile de pe mijloacele de
transport public -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Publicitatea efectuat ă conține pe
lângă informațiile privind pre țurile și
alte noutăți -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Interiorul magazinului dezacord
total neutru acord
total
Interiorul magazinului îmi place foarte mult -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
În filiala cea mai apropiat ă a
magazinului preferat m ă descurc
foarte bine și repede -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Achizițiile sunt comode și simple -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Ambianța din magazin este foarte
plăcută -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Magazinul preferat este întotdeauna foarte curat, ordonat -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Un motiv pentru alegerea magazinului este faptul c ă nu trebuie
să plătesc pungile -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Magazinul preferat este deschis 24 de ore pe zi -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Sortimentul dezacord
total neutru acord
total
Sortimentul (oferta de produse a) magazinului preferat este foarte bun -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
La acesta primesc toate produsele de care am nevoie fă ră bătăi de cap -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Produsele sunt mereu disponibile și
niciodată nu stau în fa ța unui raft gol -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Oferta de m ărci proprii este
cuprinzătoare și bine reprezentat ă în
sortiment -3 -2 -1 0 +1 +2 +3

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
253 Calitatea produselor comercializate
este întotdeauna foarte bun ă -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
La magazinul preferat g ăsesc și
sortimente speciale -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Durata lung ă de valabilitate a
mărcilor proprii este un bun motiv de
cumpărare -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Prețurile dezacord
total neutru acord
total
Consider c ă prețurile practicate de
magazinul preferat sunt permanent acceptabile -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Apreciez faptul c ă majoritatea
produselor sunt oferite pentru o perioadă îndelungat ă de timp la
prețuri mici -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Apreciez ca fiind foar te bun raportul
calitate / pre ț -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Ofertele speciale sunt foarte atrăgătoare -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Nivelul pre țului este, în compara ție
cu alte magazine, mai bun (favorabil)-3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Un motiv de cump ărare sunt
reducerile de pre țuri la produsele de
panificație și la preparatele culinare
proaspete -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Servirea dezacord
total neutru acord
total
Deosebit de atractiv este faptul c ă
pot plăti și cu cartea de credit -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Posibilitatea de a pl ăti în rate
produsele cump ărate mă face să
prefer acest magazin -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Acceptarea bonurilor de mas ă îmi
ușurează achiziția -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Prestația angajaț ilor este atractivă
(aceștia îmi introduc produsele în
pungă) -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Servirea este întotdeauna irepro șabilă -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Vânzătorii sunt prieteno și și amabili -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Cozile lungi la casa de marcat sunt foarte rare -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Personalul este bine preg ătit și
calificat -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Cărucioarele de cump ărături sunt
întotdeauna disponibile și într-o stare
bună -3 -2 -1 0 +1 +2 +3

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
254 Mă enerveaz ă faptul că pentru
obținerea unui c ărucior trebuie s ă
introduc o moned ă -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Cumpăr de la magazinul preferat
pentru că am posibilitatea returnă rii
produselor -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Transportul gratuit al produselor
achiziționate este un motiv de
revenire -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Preluarea vechilor aparate
electrocasnice este foarte
convenabil ă -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Locația dezacord
total neutru acord
total
Locația magazinului preferat este
optimă (destule parc ări,
accesibilitate, etc) -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Prefer acest magazin pentru c ă
găsesc și alte unit ăți aici (farmacie,
etc) -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
La magazinul preferat g ăsesc și o
unitate de tip fast-food -3 -2 -1 0 +1 +2 +3

8 Indicați gradul Dvs. de acord fa ță de urm ătoarele afirma ții generale privind
magazinul Dvs. preferat:
La aceast ă întrebare se ia magazinul
indicat la întrebarea 4 pe primul loc dezacord
total neutruacord
total
La magazinul preferat, unitatea în
sine, oferta și servirea sunt complete -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Magazinul preferat reușe ște să
comunice clien ților prin publicitate și
prin interiorul s ău care sortimente
sunt deosebit de importante pentru ei-3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Prețul, sortimentul, calitatea
produselor, interiorul magazinului, servirea se armonizeaz ă perfect la
magazinul preferat -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Dacă ar fi să cântărim avantajele și
dezavantajele acestuia, atunci a ș
afirma că magazinul preferat îmi
satisface foarte bine necesit ățile -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Dacă aș fi rugat s ă recomand o
unitate comercial ă din apropiere a ș
sugera magazinul meu preferat -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Prestația din magazin este constant ă -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Publicitatea magazinului este
veridică, pentru că nu se fac
promisiuni care s ă nu fie respectate -3 -2 -1 0 +1 +2 +3

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
255 Interiorul, ambianț a, curățenia sunt
întotdeauna aș a cum le cunosc și le
aștept -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Cred că magazinul preferat î și
tratează corect clien ții -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Mă simt profund legat de acesta -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Magazinul preferat este diferit fa ță
de alte unit ăți comerciale -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Magazinul preferat îmi este foarte
agreabil (simpatic) -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
Numele magazinului preferat este
deja o marc ă pentru mine -3 -2 -1 0 +1 +2 +3
9 Cam cât de des cump ărați de la magazinul preferat?
… de mai multe ori pe an … o dată / de 2 ori pe lun ă … o dată pe săptămână

10Ce propor ție a cheltuielilor pentru articole de consum a ți cheltuit-o în ultimele 12
luni la magazinul preferat?
… 0-20% … 20-40% … 40-60% … 60-80% … 80-100%
11Este foarte probabil ca urm ătoarele cump ărături să le faceț i la magazinul preferat.
Probabilitate mic ă neutru Probabilitate mare
-3 -2 -1 0 +1 +2 +3

12
Vă mai rugăm să ne indica ți și câteva date privind persoana Dvs.:
Sexul Dvs: … masculin … feminin Anul na șterii Dvs: 1 9 ___ ___
Numărul persoanelor care tr ăiesc în familia (menajul) Dvs.: ________
Mărimea venitului mediu net lunar disponibil pentru cump ărături ________________

Multe mul țumiri pentru colaborare!

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
256
BIBLIOGRAFIE. C ĂRȚI, ARTICOLE DIN ZIA RE,
SITE-URI DE INTERNET

[1]. Aaker D., Brand Portofolio Strategy – Creating Relevance, Differentiation,
Energy, Leverage and Clarity, New York, 2004;
[2]. Aaker D., Kumar V., Day G., Marketing Research, Ediția a ș aptea, 2000,
New York, p.24;
[3]. Aaker D., Management des Markenwerts, Campus, Frankfurt – New York,
1992;
[4]. Aaker J.L., Dimensionen der Markenpersönlichkeit , în Esch F.R. , Moderne
Markenführung, Edi ția a patra, Gabler, Wiesbaden, 2004;
[5]. Abel D.E., Defining the Business. The Starting of the Strategic Planning ,
Englewood Cliffs New York, 1980;
[6]. Ahlert D., Kenning P., Handelsmarketing: Grundlage n der marktorientierten
Führung von H andelsbetrieben , Springer, Berlin 2007;
[7]. Ahlert D., Kenning P., Schneider D., Markenmanagement im Handel,
Gabler, Wiesbaden, 2000;
[8]. Alt A.M., Studiu privind aplicarea marketingului în comer țul cu
amănuntul , Teză de doctorat, Universitatea de Vest, Timi șoara, 2009;
[9]. Anton A., Ultimul venit pe piaț a marilor retailerilor arunc ă în aer
bugetele de publicitate , Revista Capital, Secț iunea Business, Anul 2008,
Nr. 18, 7.05.2008;
[10]. Backhaus K., Erichson B., Plinke W., Weiber R., Multivariate
Analysemethoden, Ediția a douăsprezecea, Springer Berlin, 2008;
[11]. Backhaus K., Voeth M., Industriegütermarketing, Ediția a opta, Vahlen,
München, 2007;
[12]. Bagozzi R.P., Baumgartner H., The Evaluatio n of Structural Equatio n
Models and Hypothesis Testing , în Bagozzi R.P. (Ed.), Principles of
Marketing Research, Blackwell Cambridge, 1994;
[13]. Balaure V. (Ed.) și alții, Marketing, Edi ția a doua, Uranus, Bucure ști, 2002;
[14]. Baltes-Götz B., Behandlung fehlender Werte in SPSS und Amos , Notițe de
curs, Universitatea Trier, Germania, 25.8.2008;
[15]. Barth K., Betriebswirtschaftslehre des EH , Ediția a patra, Gabler,
Wiesbaden, 1999;
[16]. Barth K., Hartmann M., Schröder H., Betriebswirtschaftslehre des
Handels , Ediția a șasea, Gabler, Wiesbaden, 2007;
[17]. Baumgarten H., Qualitäts- und Umweltmanagement logistischer
Prozessketten , Haupt Bern, 1998;
[18]. Băcilă M.F., Cercetările de marketing în institu țiile de înv ățământ superior ,
Teză de doctorat, Academia de Studii Economice Bucure ști, 2008;
[19]. Bădescu M.L., Luna lui cuptor aduce 13 noi magazine, în Revista Piaț a,
Nr. 46, 14 august 2008;
[20]. Bădescu M.L., Planurile de dezvoltare ale re țelelor locale, în Revista
Piața, Nr. 29, 20 martie 2007;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
257[21]. Bădescu M.L., Prioritatea în acest moment este extinderea re țelei, în
Revista Pia ța, Nr. 44, 21 iunie 2008;
[22]. Bălan C., Logistică, Ediția a treia, Uranus, Bucureș ti, 2006;
[23]. Beardon W., Crockett M., Teel J., Purchase Expectations, Consumer
Attitudes, and Patronage Intentions, în Darden W., Lusch R. (Ed.),
Patronage Behaviour and Retail Management, North Holland, 1983;
[24]. Beckemeier-Feuerhahn S., Marktorientierte Markenbewertung , DUV,
Frankfurt, 1998;
[25]. Becker J., Einzel-, Familien- und Dachmarken als grundlegende
Handlungsoption, în Esch F.R., Moderne Markenführung, Ediț ia a patra,
Gabler, Wiesbaden, 2005;
[26]. Becker J., Marketing Konzeption: Grundlagen des strategischen und
operativen Marketing – Managements, Ediția a ș aptea, Vahlen, München,
2001;
[27]. Beckman T.N., Maynard H.H., Davidson W.R., Principles of Marketing ,
New York, 1927;
[28]. Berekoven L., Die Werbung für Investitions- und Produktionsgüter, Ihre
Möglichkeiten und Grenzen, Moderne Industrie, Landsberg, 1961;
[29]. Berekoven L., Erfolgreiches Einzelhandelsmarketing: Grundlagen und
Entscheidungshilfen , Ediția a doua, Vahlen, München, 1995;
[30]. Berekoven L., Von der Markierung zur Marke, în Dichtl E., Eggers W.,
Marke und Markenartikel, dtv, München, 1992;
[31]. Bernd M., Die Marke als „Added Value” în Heydt A., Handbuch Efficient
Consumer Response , Vahlen, München, 1999;
[32]. Berthel J., Becker F., Personal Management: Grundzüge für Konzeptionen
betrieblicher Personalarbeit, Ediția a șaptea, Dtv, Mü nchen, 2003;
[33
]. Beutin N., Kundenbindung durch Zusatzdienstleistungen (Value Added
Services) , în Bruhn M., Homburg C. (Ed.), Handbuch
Kundenbindungsmanagement , Ediția a cincea, Gabler, Wiesbaden, 2005;
[34]. Bințințan P., Introducere în teoria și practica comer țului, Dacia, Cluj-
Napoca, 2002;
[35]. Birker K., Voss R., Handelsmarketing , Springer, Berlin, 2000;
[36]. Bob C.A., Dr ăgușin M., Grigorescu A. Sisteme informa ționale în afaceri ,
Editura Dacia Europa Nova, Lugoj, 2000;
[37]. Boier Leonte A.R., Comportamentul Consumatorului, Fundația
Academic ă, Gh. Zane Ia și, 2001;
[38]. Bower G., Hilgard E., Theories of Learning, Ediția a cincea, Pearson
Education, Prentice Hall, 1997;
[39]. Brauer W., Die Betriebsform im stationären Einzelhandel als Marke,
Fördergesellschaft Marketing, 1997;
[40]. Brătucu G., Ispas A., Chi ța I.B., Marketingul serviciilor publice,
Infomarket, Bra șov, 1999;
[41]. Bruhn M., Bedeutung der Handelsmarke im Markenwettbewerb , în Bruhn
M. (Ed.), Zukunftsperspektiven der Handelsmarkenpolitik , Ediția a treia,
dtv, München, 2001;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
258[42]. Bruhn M., Begriffsabgrenzung- und Erscheinungsformen von Marken , în
Bruhn M., Handbuch Markenführung, Dtv, München, Stuttgart, 1994;
[43]. Bruhn M., Kommunikationspolitik , Vahlen, München, 2002;
[44]. Bruhn M., Kommunikationspolitik. Systematischer Einsatz der
Kommunikation für Unternehmen , Ediția a treia, Vahlen, München, 2005;
[45]. Bruhn M., Marketing. Grundlagen für Studium und Praxis , Ediția a opta,
Gabler, Wiesbaden, 2007;
[46]. Buddberg H., Betriebslehre des Binnenhandels, Gabler, Wiesbaden, 1959;
[47]. Bühl A., Zöfel P., SPSS 12 – Einführung in die moderne Datenanalyse
unter Windows, Edi ția a noua, Pearson Education, Prentice Hall, 2005;
[48]. Burciu A., Kicsi R., Economie Comercial ă, Editura Universit ății Suceava,
Suceava, 2001;
[49]. Burmann C., Meffert H., Gestaltung von Markenarchitekturen, în Meffert
H., Burmann C., Koers M., Markenmanagement, Edi ția a doua, Gabler,
Wiesbaden, 2005;
[50]. Butunoiu G., Tehnici de vânzare , All Educational, Bucure ști, 1995;
[51]. Cătoiu I., (Ed.), B ălan C., Popescu I.C., Orzan G., Veghe ș C., Dănețiu T.,
Vrânceanu D., Cercetări de marketing , Uranus, Bucure ști, 2002;
[52]. Cătoiu I., Teodorescu N., Comportamentul Consumatorului – Teorie și
practică, Economic ă, București, 1997;
[53]. Cătoiu I., Teodorescu N., Comportamentul co
nsumatorului, Ediț ia a doua,
Uranus, Bucure ști, 2004;
[54]. Churchill G.A., Marketing Research: Methodological Foundation , Ediția a
cincea, The Dryden Press Fort Worth, 1991;
[55]. Comăndașu M., Clienții se cumpă ră prin carduri , Revista Pia ța, 2007, Nr. 37;
[56]. Comiati R., Relații de cauzalitate între factorii care influenț ează
comportamentul consumatorului ș i publicitatea, Tez ă de doctorat,
Universitatea de Vest, Timi șoara, 2009;
[57]. Copeland M.T., Marketing Problems , New York, 1920;
[58]. Dabija D.C., Abrudan I.N., Perception of Communication Policy in Retail,
în Pop D.M., Moisescu I.O. (Ed.), International Conference: Marketing
from Information to Decision , Alma Mater, Cluj-Napoca, 2008a;
[59]. Dabija D.C., Todt H., Customer Cards – Tool of Binding Consumers in
Retail Firms , International Conference on „New Trends and Tendencies in
Human Resource Management – East meets West”, Pecs, Hungary, 13-14 June 2008, OTKA 62169 Research Grant;
[60]. Dembeck S., Retail Branding – Eine Analyse unter besonderer
Berücksichtigung des Beckleidungs- und Lebensmitteleinzelhandels in
Deutschland, Großbritannien und Frankreich , Shaker, Aachen, 2004;
[61]. Demetrescu M.C., Metode de analiz ă în marketing, Teora, Bucure ști, 2000;
[62]. Diller H., Kusterer M., Erlebnisbetonte Ladengestaltung im Einzelhandel:
Eine empirische Studie , în Trommsd orff V. (Ed.) Handelsforschung
1986/ 87, Jahrbuch der
Forschungsste lle für den Handel (FfH) e.V. ,
Gabler, Wiesbaden, 1987;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
259[63]. Diller H., Preispolitik, Ediția a treia, Kohlhammer, Stuttgart, 2000;
[64]. Dobre C., Comportamentul consumatorului și practica de marketing,
Mirton, Timi șoara, 2005;
[65]. Domizlaff H., Die Gewinnung des öffentlichen Vertrauens: Ein Lehrbuch
der Markentechnik, Marketing Journal Hamburg, 1992;
[66]. Domschke W., Dresxl A., Logistik: Standorte, Ediția a patra, Vahlen,
München, 1996;
[67]. Donabedian A., The Definition of Quality and Approaches to its
Assessment. Explorations in Qu ality Assessment and Monitoring, Ann
Arbor, 1980;
[68]. Drăgan M., Dabija D.C ., Handelstechnik , Argonaut, Cluj-Napoca, 2009;
[69]. Drăgușin M., Managementul întreprinderilor comerciale mici ș i mijlorcii ,
Editura ASE, Bucure ști, 1999;
[70]. Drăgușin M., Management – particularit ăți în comer ț, Gruber, Bucure ști,
2003;
[71]. Dunne P.M., Lusch R.F., Griffith D.A., Retailing , Ediția a patra, Harcourt
Orlando, 2002;
[72]. Dyckerhoff S., Sortimentsgestaltung mit Deckungsbeiträgen im
Einzelhandel , Shaker, Aachen, 1995;
[73]. Enache I., Taxa de raft, subiect de disput ă pe piața de retail , în Curierul
Național, 1 S eptembrie 2005, disponibil on-line pe www.wall-street.ro ;
[74]. Engel J., Blackwell R., Minuard P., Consumer Behaviour, Edi ția a opta,
The Dryden Press, 1995;
[75]. Esch F.R., Gues P., Ansätze zur Messung des Markenwertes, în Esch F.R.,
Moderne Markenführung , Ediția a patra, Gabler, Wiesbaden, 2004;
[76]. Esch F.R., Hermann A., Sattler H., Marketing: Eine
managementorientierte Einführung, dtv, München, 2006;
[77]. Esch F.R., Kriger K.H., Strödter K., Durchbrechen des Gewohnten durch
Below-the-Line Maßnahmen , în Bruhn M., Esch F.R., Langner T. (Ed.),
Handbuch Kundenkommunikation: Grundlagen – Innovative Ansätze –
Praktische Umsetzung , Gabler, Wiesbaden, 2006;
[78]. Esch F.R., Lebermann T., Handelsunternehmen als Marke – Messung,
Aufbau und Stärkung des Markenwertes – Ein verhaltenswissenschaftlicher
Ansatz , în Trommsdorff V., Jahrbuch der Handelsforschung 1993/1994,
Gabler, Wiesbaden;
[79]. Esch F.R., Strategie und Technik der Markenführung, Ediția a cincea,
Vahlen, München, 2007;
[80]. Esch F.R., Wicke A., Rempel J.E., Herausforderungen und Aufgaben des
Markenmanagements , în Esch F.R. (Ed.), Moderne Markenführung :
Grundlagen, innovative Ansätze, praktische Umsetzungen , Ediția a patra,
Gabler, Wiesbaden, 2005;
[81]. Fassnacht M., Homburg C., Preisdifferenzierung als Instrument eines
Kapazitätsmanagements, în Corsten H., Stuhlmann S. (Ed.),

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
260Kapazitätsmanagement in Dienstle istungsunternehmungen: Grundlagen
und Gestaltungsmöglichkeiten, Gabler, Wiesbaden, 1997;
[82]. Ferring N., Marktbearbeitungsstrategien international tätiger
Handelsunternehmen , Gabler, Wiesbaden, 2001;
[83]. Florescu C., Patrichie D., Emilian R., Danciu V., Pop N.A., Ad ăscăliței V.,
Dimitriu G., Isp ășescu M., Marketing , Editura Didactic ă și Pedagogic ă,
1975;
[84]. Florescu C., Zamfir Al., Patrichie D., Baluare V., Că toiu I., Danciu V.,
Emilian R., Pop N.A., Olteanu V., St ănciulescu G., Marketing , Editura
Didactică și Pedagogic ă București, 1981;
[85]. Florescu C., Balaure V., Boboc Ș., Cătoiu I., Olteanu V., Pop N.A.,
Marketing, Marketer, Bucure ști, 1992;
[86]. Florescu C., Mâlcomete P., Pop N.A. (Ed.), Marketing. Dicționar
explicativ , Economic ă, București, 2003;
[87]. Foltean F., Cercetări de marketing, Mirton, Timi șoara, 2000;
[88]. Foltean F., Lă dar L., Dobre C., Ionescu Gh., Negru ț C., Marketing , Ediția a
II-a, Revizuit ă, Brumar, Timișoara, 2001;
[89]. Foscht T., Swoboda B., Käuferverhalten , Gabler, Wiesbaden, Edi ția a treia,
2007;
[90]. Franzen O.,
Trommsdorf V., Riedel F., Ansätze der Markenbewertung und
Markenbilanz , în Bruhn M., Handbuch Marke , Volumul 2, dtv, München,
1994;
[91]. Freter H., Marketing – Die Einführung mit Übungen , Pearson Education,
Prentice Hall, 2004;
[92]. George G., Internationalisierung im Handel , Springer, Berlin, 1997;
[93]. Giersch J., Corporate Brand Management international tätiger
Unternehmen , Gabler, Wiesbaden, 2008;
[94]. Giușca I., Auchan deschide un supermarket la Timi șoara, în Business
Standard, 4 septembrie 2007;
[95]. Gröppel A., Erlebnisstrategien im Einzelhandel , Physica, Franfurt, 1991;
[96]. Gröppel-Klein A., Point-of-Sale-Marketing , în Zentes J. (Ed.), Handbuch
Handel: Strategien – Perspektiven – Internationaler Wettbewerb, Gabler,
Wiesbaden, 2006;
[97]. Haetty H., Der Markentransfer , Physica, Frankfurt, 1989;
[98]. Hair J.F.Jr., Black W.C., Babin B.J., Anderson R.E., Tatham R.L., Multivariate Data Analysis , Ediția a ș asea, Pearson Education, Prentice
Hall, 2006;
[99]. Haller S., Handels-Marketing , Ediția a doua, Ludwigshafen, 2001;
[100]. Halliday A., Corporate Branding , în Urban Land , Anul 29, februarie 1998;
[101]. Hälsig F., Branchenübergreifende Analyse des Aufbaus einer starken
Retail Brand, Gabler, Wiesbaden, 2008;
[102]. Hälsig F., Swoboda B., Morschett D., Foscht T., The Importance of the
Retail Marketing Instruments and of their Perceived Conceptual
Coherence in Creating Custom er-Based Retail Brand Equity, în Zentes J.,

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
261Morschett D., Schramm-Klein H. (Ed.), Conference Proceedings of the 14th
International Conference on Research in the Distributive Trades, (HIMa)
Saarbrücken, 2007;
[103]. Hammann P., Der Wert einer Marke , în Dichtl E., Eggers W., Marke und
Markenartikel , dtv, München, 1992;
[104]. Hammann P., Erichson B., Marktforschung , Ediția a patra, UTB Lucius &
Lucius, Stuttgart, 2000;
[105]. Hansen U., Absatz- und Beschaffungsmarketing im EH , Ediția a doua,
UTB, Stuttgart, 1990;
[106]. Helm S., Kundenbindung und Kundenempfehlungen , în Bruhn M.,
Homburg C. (Ed.), Handbuch Kundenbindungsmanagement , Ediția a șasea,
Gabler, Wiesbaden, 2008;
[107]. Hermann A., Homburg C., Klarmann M., Marktforschung: Ziele,
Vorgehensweise und Nutzung, în Hermann A., Homburg C., Klarmann M.,
Handbuch Marktforschung, Edi ția a treia, Gabler, Wiesbaden, 2008;
[108]. Herrmann A., Hertel G., Virt W., Huber F., Kundenorientierte
Produktgestaltung, Vahlen, München, 2000;
[109]. Hildebrandt L., Kausalanalytische Validierung in der Marketingforschung ,
în Hildebrandt L., Homburg C. (Ed.), Die Kausalanalyse: Instrument der
empirischen betriebswirtschaftlichen Forschung , Dtv, München, Stuttgart,
1998;
[110]. Hilker J., Marketingimplementierung , Gabler, Wiesbaden, 1993;
[111]. Hofer C., Schendel D., Strategy Formulation: Analytical Concepts , West
Publishing Minn, 1978;
[112]. Holland H., Heeg S., Erfolgreiche Strategien für die Kundenbindung,
Gabler, Wiesbaden, 1998;
[113]. Homburg C., Bruhn M., Kundenbindungsmanagement – Eine Einführung
in die theoretischen und praktischen Problemstellungen, în Bruhn M.,
Homburg C. (Ed.), Handbuch Kundenbindungsmanagement, Ediția a
cincea, 2005, Gabler, Wiesbaden;
[114]. Homburg C., Klarmann M., Pflesser C., Konfirmatorische
Faktorenanalyse , în Herrmann A., Homburg C., Klarmann M. (Ed.),
Handbuch M a
rktforschung, Edi ția a treia, Gabler, Wiesbaden, 2008;
[115]. Homburg C., Krohmer H., Marketingmanagement, Strategie – Instrumente
– Umsetzung – Unternehmensführung, Ediția a doua, Gabler, Wiesbaden,
2006;
[116]. Homburg C., Pflesser C., Klarmann M., Strukturgleichungsmodelle mit
latenten Variablen: Kausalanalyse, în Herrmann A., Homburg C.,
Klarmann M. (Ed.), Handbuch Marktforschung , Ediț ia a treia, Gabler,
Wiesbaden, 2008;
[117]. Homburg C., Pflesser C., Strukturgleichungsmodelle mit latenten
Variablen: Kausalanalyse, în Hermann A., Homburg C. (Ed.),
Martktforschung: Methoden, Anwendungen, Praxisbeispiele, Ediția a doua,
Gabler, Wiesbaden, 2000;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
262[118]. Homburg C., Stock R., Burnout von Mitarbeitern in Dienstleistungsbereich
– Ansatzpunkte zur Vermeidung durch persönliche Ressourcen-
Management, în Bruhn M., Strauss B. (Ed.), Dienstleistungsmanagement
Jahrbuch 2001, Gabler, Wiesbaden, 2001;
[119]. Hoyle R., Panter A.T., Writing About Structural Equation Models , în
Hoyle R. (Ed.), Structural Equation Modeling: Concepts, Issues, and
Applications , Sage Thousand Oaks, 1995;
[120]. Ionescu I., Iona șcu V. ș i alții, Economia întreprinderii de turism și comerț,
Uranus, Bucure ști, 2002;
[121]. Janz M., Swoboda B., Vertikales Retail-Management in der Fashion-
Branche , Deutscher Fachverlag, Frankfurt, 2007;
[122]. Jary M., Schneider D., Wileman A., Marken-Power, Gabler, Wiesbaden,
1999;
[123]. Kaplan D., Structural Equation Modeling: Foundations and Extensions ,
Sage Publications Thousand Oaks, 2000;
[124]. Keegan W.J., Schlegemilch B.B., Stöttinger B., Globales Marketing Management, Vahlen, München, 2002;
[125]. Keller K.L., Strategic Brand Management: Building, Measuring, and
Managing Brand Equity , Ediția a doua, Pearson Education, Prentice Hall,
2003;
[126]. Kollat D.T., Blackwell R.D., Robensen I.E., Strategic Marketing, New York, 1972;
[127]. Koppelmann U., Funktionenorientierter Erklärungsansatz der
Markenpolitik , în Bruhn M., Handbuch Markenkpolitik, Ediția a doua,
Gabler, Wiesbaden, 2004;
[128]. Kotler P., Keller K.L., Bliemel F., Marketing Management, Strategien für
wertschaffendes Handeln , Ediția a dou ăsprezecea, Pearson Education,
Prentice Hall, 2007;
[129]. Kotler P., Managementul marketingului , Ediția european ă, Teora,
București, 1999;
[130]. Kotler P., Marketing. Märkte scha
ffen, erobern und beherrschen ,
Verlagshaus Goethestraße GmbH & Co. KG, München, 1999;
[131]. Kroeber-Riel W., Esch F.R., Strategie und Technik der Werbung:
Verhaltenswissenschaftliche Ansätze , Ediția a cincea, Dtv, München, 2000;
[132]. Kroeber-Riel W., Weinberg P., Konsumentenverhalten , Ediț ia a opta,
Vahlen, München, 2003;
[133]. Kuß A., Marktforschung, Grundlagen der Datenerhebung und
Datenanalyse, Ediția a doua, Gabler, Wiesbaden, 2007;
[134]. Kuß A., Tomczak T., Marketingplanung. Einführung in die
marktorientierte Unternehmens- und Geschäftsplanung , Ediția a treia,
Gabler, Wiesbaden, 2002;
[135]. Lazăr I., Comportamentul Consumatorului , Dacia, Cluj-Napoca, 1996;
[136]. Levy M., Weitz B., Retail Management, Ediția a cincea, Boston, 2003;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
263[137]. Liebmann H.P., Auf den Spuren der „Neuen Kunden” în Zentes J.,
Liebmann H.P., GDI – Trendbuch im Handel, Nr. 1, Metropolitan
Düsseldorf-München, 1996;
[138]. Liebmann H.P., Zentes J., Swoboda B., Handelsmanagement , Ediția a
doua, Vahlen, München, 2008;
[139]. Löbbert R., Hanrieder D., Berges U., Beck J., Lebensmitteln: Waren –
Qualitäten – Trends, Europa Lehrmittel, Haan-Gruiten, 2001;
[140]. Lovelock C., Vandermerwe S., Lewis B., Services Marketing: An
European Perspective, Harlow, 1999;
[141]. Mattmüller R., Tunder R., Strategisches Handelsmarketing, Vahlen,
München, 2004;
[142]. McCarthy J., Basic Marketing. A Managerial Approach, Homewood,
Illinois, 1960;
[143]. McKitterick J., What is the Marketing Management? , în Bass F. (Ed.), The
Frontiers of Marketing Thought and Science , Proceedings of December
1957 Teachers Conference of the AMA in Philadelphia, Chicago, 1957;
[144]. Mercioiu V., Bob C. A., Dr ăgușin M., Tomescu F., Bucur C., Management
comercial, Economic ă, București, 1998;
[145]. Meffert H., Bruhn M., Dienstleistungsmarketing , Ediția a ș asea, Gabler,
Wiesbaden, 2009;
[146]. Meffert H., Bruhn M., Dienstleistungsmarketing: Grundlagen, Konzepte,
Methoden mit Fallbeispielen, Gabler, Wiesbaden, 2000;
[147]. Meffert H., Burmann C., Kirchgeorg M., Marketing – Grundlagen
Marktorientierter Unternehmensführ ung, Konzepte – Instrumente –
Praxisbeispiele, Edi ția a zecea, Gabler, Wiesbaden, 2008;
[148]. Meffert H., Burmann C., Koers M., Markenmanagement – Identititätsorientierte Markenführung und praktische Umsetzung, Ediția a
doua, Gabler, Wiesbaden, 2005;
[149]. Meffert H., Marketing-Management, Gabler, Wiesbaden, 1994;
[
150]. Merbold C., Unternehmen als Marke , în Bruhn M., Handbuch
Markenführung, Dtv, München, 1994;
[151]. Meyer A., Dornach F., Branchenübergreifende s Benchmarking für
Dienstleistungs-Anbieter aus Kundensicht , în Meyer A. (Ed.), Handbuch
Dienstleistungs-Marketing, Dtv, München, 1998;
[152]. Miles E.R., Snow C.C., Organizational Strategy , Structure and Process,
New York, 1978;
[153]. Moisescu O., Marca – parametru de fundamentare a strategiei de
marketing , Teză de doctorat, Universitatea de Vest, Timi șoara, 2009;
[154]. Morschett D., Retail Branding und Integriertes Handelsmarketing, Gabler,
Wiesbaden, 2002;
[155]. Müller W., Riesenbeck H.J., Wie aus zufriedenen auch anhängliche
Kunden werden , în Harward Manager, Anul 13, 1991;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
264[156]. Müller-Hagedorn L. E-Commerce im Handel: Zentrale Problemfelder , în
Müller-Hagedorn L., Zukunfstperspektiven d es E-Commerce im Handel ,
dtv, München, 2000;
[157]. Müller-Hagedorn L., Handelsmarketing, Ediția a patra, Kohlhammer,
Stuttgart, 2005;
[158]. Nicolescu L., International Marketing , Editura ASE, Bucure ști, 2005;
[159]. Niță V., Corodeanu D., Merchandising, Concepte, principii, reguli de
bază, standarde, Tehnopress Iași, 2007;
[160]. Nunnally J. C., Bernstein I. H., Psychometric Theory, McGraw-Hill, 1994;
[161]. Nunnally J., Psychometric Theory , Ediția a doua, McGraw-Hill, 1978;
[162]. Oberparleiter K., Funktion und Risiken des Warenhandels , Ediția a doua,
Springer, Berlin, 1955;
[163]. Oechsler W., Personal und Arbeit , Ediția a opta, Vahlen, München, 2006;
[164]. Oehme W., Handelsmarketing , vom namenlosen Absatzmittler zur
markanten Retail Brand , Ediț ia a treia, Vahlen, München, 2001;
[165]. Olins W., The New Guide to Identity, Gover Brookfield, 1999;
[166]. Olteanu V., Management – marketing: o provocare ș tiințifică, Ecomar,
București, 2002;
[167]. Olteanu V., Marketingul serviciilor: o abordare managerial ă, Ecomar,
București, 2003;
[168]. Olteanu V. (Ed.), Ep ure
M., Bondrea A., Cercet ări de marketin, Editura
Fundația România de Mâine, Bucure ști, 2000;
[169]. Paina N., Laz ăr D., Vorzsak A., Pl ăiaș I., Pop D.M., Pop C.M., Mure șan
A., Nistor C.V., Gherasim N., Szegö J., Bazele Marketingului , Presa
Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002;
[170]. Palmer A., Principles of Services Marketing, McGraw-Hill, New-York,
1994;
[171]. Patriche D. (Ed.), St ănescu I., Grigorescu M., Felea M., Bazele Comerț ului,
Economic ă, București, 1999;
[172]. Patriche D., Economie Comercial ă, Institutul Na țional „Virgil Madgearu”,
București, 1993;
[173]. Patriche D., Tratat de Economia comer țului, Eficient, Bucure ști, 1998;
[174]. Patriche D., Bob C.A., Comerț și Dezvoltare, Europa Nova, Bucure ști,
2000;
[175]. Patt P.J., Strategische Erfolgsfaktoren im Einzelhandel , Ediția a doua, dtv.,
München, 1990;
[176]. Penrose N., Valuation of Brand Names and Trade Marks , în Murphy J.,
Brand valuation, Hutchinson, New-York, 1989;
[177]. Pepels W., Handelsmarketing und Distributionspolitik: Das Konzept des
Absatzkanalmanagements, dtv, München, 1995;
[178]. Pfohl H., Logistiksysteme: Betriebs wirtschaftliche Grundlagen, Ediția a
șasea, Springer, Berlin, 2000;
[179]. Plăiaș I. (Ed.), Cercetări de marketing , Risoprint, Cluj-Napoca, 2008;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
265[180]. Pop C.M., Dabija D.C., Târgurile și expoziț iile – instrumente de marketing ,
Risoprint, Cluj-Napoca, 2009;
[181]. Pop M.D., Cercetări de marketing , Alma Mater, Cluj-Napoca, 2004;
[182]. Pop N.A., Dumitru I., Marketing interna țional , Uranus, Bucure ști, 2001;
[183]. Pop N.A., Petrescu C.E., Marketing et gestion de la relation client , Uranus,
București, 2008;
[184]. Pop N.A. (Ed.), Andronov E.D., Kouzmanova M., Lefter C., Schmengler
H.J., Marketing strategic, Economic ă, București, 2002;
[185]. Popescu M., Iona șcu V., Bazele comerț ului, Oscar Print, Bucure ști, 2006;
[186]. Popa C., Cardurile de fidelitate – inst rumente moderne de marketing ,
Revista Pia ța, 2008, Nr. 39;
[187]. Porter M.E., Competitive Strategy , Free Press New York, 1980;
[188]. Porter M.E., Wettbewerbsstrategie, Edi ția a noua, Campus, Frankfurt –
New York, 1997;
[189]. Priemer V., Preisbündelung, în Diller H., Hermann A. (Ed.), Handbuch
Preispolitik , Gabler, Wiesbaden, 2002, p.508;
[190]. Prutianu Ș., Anastasie B., Jijie T., Cercetări de marketing , Polirom Ia și,
2002;
[191]. Quesnay F., Tableau économique , Paris, 1758, în ***, Oeuvr es
économiques et philosopiqu es, Frankfurt & Paris 1888;
[
192]. Regnet E., Kommunikation als Führungsaufgabe , în von Rosenstiel L.,
Regnet E., Domsch M., (Ed.), Führung von Mitarbeitern. Handbuch für
erfolgreiches Personalmanagement , Ediția a cincea, Dtv, München,
Stuttgart, 2003, pp.242-259;
[193]. Reilly W.J., Methods for the Study of Retail Relationships , în Universitay
of Texas Bulletin, Austin, 1929;
[194]. Reinartz W.J., Understanding the Customer Loyalty Programs, în Kraft
M., Mantrala M., Retailing in the 21st century: Current and Future Trends ,
Berlin et al, 2006, p.365;
[195]. Restea K., Poenaru C., Hiperinvazie la Cluj , în Ziua de Cluj, 3 mai 2007;
[196]. Rode J., Europäer kaufen im Web – BCG erwartet 9 Mrd. Euro Internet
Umsatz, în Lebensmittelzeitung , anul 52, Nr. 6, 2000;
[197]. Roeb T., Markenwert , Mainzer Verlag, Mainz, 1994;
[198]. Rogers E., Diffusion of Innovations , Ediția a cincea, New York, 2003;
[199]. Rogge J., Werbung, Ediț ia a cincea, Ludwigshafen, 2000;
[200]. Rudolph T., Modernes Handelsmanagement: Eine Einführung in die
Handelslehre , Vahlen, München, 2005;
[201]. Sanders M., Die Bestimmung und Steuerung des Wertes von Marken ,
Physica, Berlin, 1994;
[202]. Sasu C., Marketing Internaț ional, Polirom, Ia și, 2001;
[203]. Scheffler H., Stichprobenbildung und Datenerhebung , în Herrmann A.,
Homburg C. (Ed.), Marktforschung, Edi ția a doua, Gabler, Wiesbaden,
2000;
[204]. Schenk H.O., Handelspsychologie , Wallstein, Göttingen, 1995;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
266[205]. Schmalen H., Schlachtner D., Discount- vs. Fachhandel im Zeichen des
hybriden Konsumenten , în Dichtl E., Lingenfelder M., Meilensteine im
deutschen Handel , dtv, Frankfurt a.M., 1999;
[206]. Schmenner R., How can Service Business Survive and Prosper, în
Lovelock C. (Ed.), Managing Services , Englewood Cliffs, Prentice-Hall,
1992;
[207]. Schnedlitz P., Sonderangebotspolitik , în Tietz B., Köhler R., Zentes J.
(Ed.), Handwörterbuch des Marketing, Dtv, München, Stuttgart, 1995;
[208]. Schramm-Klein H., Multi-Channel-Retailing: Verhaltenswissenschaftliche
Analyse der Wirkung von Mehrkanalsystemen im Handel , Gabler,
Wiesbaden, 2003;
[209]. Seyffert R., Wirtschaftslehre des Handels , Ediția a cincea,
Westdeutscherverlag, Frankfurt, 1972;
[210]. Simon H., Management strategischer Wettbewerbsvorteile , în ZfB, Anul
58, Nr. 4, 1988;
[211]. Simon H., Wettbewerbsstrategien, în Wittmann W., Kern W., Köhler R.,
Köpper H., von Wysocki K. (Ed.), Handwörterbuch der Betriebswirtschaft ,
Ediția a cincea, Schäffer-Poeschl, Stuttgart, 1993;
[212]. Sparling S.E., Introduction to Business Organization, New York, 1906;
[213]. Steffenhangen H., Wirkung der Werbung: Konzepte – Erklärungen –
Befunde , Ediția a doua, Shaker, Aachen, 2000;
[214]. Sundhoff E., Handel , în Beckarth E. (Ed.), HDSW , Volumul patru,
Schäffer-Poeschl, Stuttgart, 1956;
[215]. Swoboda B., Berg B., Pop N.A., Dabija D.C., Aufbau von Retail Brands in
jungen Auslandsmärkten – Bewertung westlicher Unternehmen des
Lebensmittelhandels in Rumänien , în Schröder H., Olbrich R., Kenning P.,
Evanschitzky H. (Ed.), Distribution und Handel in Theorie und Praxis ,
Festschrift für Prof. Dr. Diehter Ahlert, Gabler, Wiesbaden, 2009;
[216]. Swoboda B., Grundlagen des Marketings – Vorlesungsskript , 2008;
[217]. Swoboda B., Hälsig F., Building a Strong Retail Brand: An Integrated
Model and an Empirical Comparison between Different Retail Sectors ,
Reykjavik Un iversität, Island, 2
007 (lucrare nepublicat ă);
[218]. Swoboda B., Hälsig F., Meierer M., Kooperationsstrategien in veränderten
Wettbewerbsarenen: Dynamik klassi scher Formen und neuere Optionen
für mittelständische Fashion-Händler , în Zentes J. (Ed.), Faszination
Handel – 50 Jahre Saarbrücker Handelsforschung , Deutscher Fachverlag,
Frankfurt, 2007;
[219]. Swoboda B., Konsumorientiertes Business-to-Consumer Marketing ,
Universitatea Trier, 2007;
[220]. Swoboda B., Morschett D., Convenience-Oriented Shopping: A Model
from the Perspective of Consumer Research , în Frewer L.J., Risvik E.,
Schifferstein H. (Ed.), Food, People and Society: A European Perspective
of Consumers` Food Choices , Springer Berlin-Heidelberg, 2001;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
267[221]. Swoboda B., Morschett D., Foscht T., Retail Branding – Das
Handelsunternehmen als Marke , în Boltz D.M., Leven W. (Ed.), Effizienz
in der Markenführung , Stern/Gruner + Jahr Hamburg, 2004;
[222]. Swoboda B., Schwarz S., Convenience-Stores: Internationale Entwicklung
und Käuferverhalten in Deutschland , în Zentes J. (Ed.), Handbuch Handel:
Strategien – Perspektiven – Internationaler Wettbewerb , Gabler,
Wiesbaden, 2006;
[223]. Swoboda B., Schwarz S., Formen und Bedeutung unterschiedlicher
Betriebstypen , în Essmann`s ESSpertise, Nr. 4, 2003;
[224]. Theiß H.J., Handbuch Handelsmarketing: Erfo lgreiche Strategien und
Instrumente im Handelsmarketin g, Ediția a doua, Deutscher Fachverlag,
Frankfurt, 2007;
[225]. Thrumann P., Grundformen des Markenartikels , Dunkler & Humbolt,
1961;
[226]. Tietz B., Der Handelsbetrieb , Ediția a doua, Vahlen, München, 1993;
[227]. Tietz B., Einzelhandelsperspektiven für die BRD bis 2010 , Deutscher
Fachverlag, Frankfurt, 1992;
[228]. Tietz B., Zukunftsstrategien für Handelsunternehmen , Deutscher
Fachverlag, Franfurt, 1993;
[229]. Todt H., Dabija D.C., Unconventional Advertising – Trend or target
oriented business strategy? , în *** Trajectories in Researching New Media
Systems, E-business Management and E-publishing International
Conference , Universitatea Babe ș-Bolyai Cluj-Napoca, May 21-23 2009;
[230]. Vorzsak A., Pop D.M., Paina N., Pop C.M., Szegö J., Marketingul
Serviciilor – Probleme de ansamblu ale terțiarului, Alma Mater, Cluj-
Napoca, 2006;
[231]. Weinberg P., Entscheidungsverhalten , Schöningh, Paderborn, 1981;
[232]. Weinberg P., Terlutter R., Verhaltenswissenschaftliche Aspekte der
Kundenbindung, în Bruhn M., Homburg C. (Ed.), Handbuch
Kundenbindungsmanagement , Ediția a șasea, Gabler, Wiesbaden, 2008;
[233]. Westerbarkey P., Methoden zur Messung und Beeinflussung der
Dienstleistungsqualität: Feedback- und
Anreizsysteme in
Beherbergungsunternehmen , Gabler, Wiesbaden, 1998;
[234]. Zatloukal G., Erfolgsfaktoren von Markentransfer , Gabler, Wiesbaden,
2002;
[235]. Zeithaml V., Bittner M., Service Marketing: Integrating Customer Focus
Across the Forme, Edi ția a treia, New York, 2003;
[236]. Zentes J., Ferring N., Internationales Handelsmarketing , în Herrmanns A.,
Wissmeier U., Internationales Marketing Management , Vahlen, 1995;
[237]. Zentes J., Ferring N., Janz M., Vertriebssysteme für nationale und
internationale Dienstleistungsanbieter , în Bruhn M., Meffert H. (Ed.),
Handbuch Dienstleistungsmanagement , Ediția a doua, Gabler, 2001;
[238]. Zentes J., Janz M., Morschett D., HandelsMonitor 2001: Retail Banding –
Der Handel als Marke , Gabler, Wiesbaden, 2001;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
268[239]. Zentes J., Janz M., Morschett D., Neue Dimensionen des
Handelsmarketing , Institut für Handel und Inte rnationales Marketing,
Walldorf, 1999;
[240]. Zentes J., Morschett D., Schramm-Klein H., Strategic Retail Management,
Text and International Case , Gabler, Wiesbaden, 2007;
[241]. Zentes J., Swoboda B., Grundbegriffe des Marketing: Marktorientiertes
globales Management-Wissen , Ediția a cincea, Dtv, München, Stuttgart,
2001;
[242]. Zentes J., Swoboda B., Handelsmon itor I 98, Trends&Visionen: Wo wird
im Jahre 2005 Handel „gemacht”? Deutscher Fachverlag, Frankfurt am
Main, 1999;
[243]. Zentes J., Swoboda B., Hersteller-Handels-Beziehungen aus
markenpolitischer Sicht – Strategische Optionen der
Markenartikelindustrie , în Esch F.R., Moderne Markenführung , Ediția a
patra, Gabler, Wiesbaden, 2005;
[244]. Zentes J., Swoboda B., Kommunikation im Handel , în Bruhn M., Esch
F.R., Langner T. (Ed.), Handbuch Kommunikation , Gabler, Wiesbaden,
2007;
[245]. Zentes J., Swoboda B., Morschett D., Kundenbindung im vertikalen Marketing , în Bruhn M., Homburg C. (Ed.), Handbuch
Kundenbindungsmanagement , Ediția a șasea, Gabler, Wiesbaden, 2007;
[246]. Zentes J., Swoboda B., Schramm-Klein H., Internationales Marketing ,
Vahlen, München, 2006;
[247]. Zentes J., Swoboda B., Standort und Ladengestaltung, în Dichtl E.,
Lingenfelder M. (Ed.), Meilensteine im deutschen Handel. Erfolgsstrategien – gestern, heute und morgen , Deutscher Fachverlag, 1999;
[248]. ***, AMA 2003 , www.marketingpower.com/mg-dictionary.php
;
[249]. ***, Best Global Brands 2008, Business Week, 18.09.2008;
[250]. ***, fără autor, 48% din Spar România va fi preluat de un fond de investi ții
străin, în Revista Pia ța, 13 octombrie 2008;
[251]. ***, Handelsblatt , 11 decembrie 2006, p.11;
[252]. ***, Handelsblatt , 21 februarie 2007, p.15;
[253]. ***, Institutul Na țional de Statistic ă al României, Anuarul Statistic 2007
on-line , Cap 19, paragrafele 2; 19.2.; 19.4.;
[254]. ***, Lebensmittel-Zeitung , 16 martie 2007, p.1;
[255]. ***, Legea 89/104/EWG;
[256]. ***, Legea Nr. 84/1998 privind m ărcile și indicaț iile geografice, art 3,
punctul a.;
[257]. ***, Metro Group, Metro Handelslexikon 2007/2008, p.126;
[258]. ***, Populație , Anuarul Statistic al României, Capitolul 2, Paragraful 2.3.,
Populația pe grupe de vârst ă și sexe la 1 iulie 2006 și Paragraful 2.36,
Populația pe regiuni de dezvoltare, jude țe și grupe de vârst ă la 1 iulie
2006;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
269[259]. ***, RED opens 46,500 m² Armonia Retail Park in Arad (RO) , disponibil
pe www.europe-re.com/system/main.php ?pageid=2616&articleid=12063 ;
[260]. ***, Revista Pia ța, Piața 50, 22.12.2008, disponibil pe www.revista-
piata.ro ;
[261]. ***, Revista România Top 100 companii , Finmedia, 2006, p.130;
[262]. ***, Tengelmann entscheidet sich für EDEKA, Comunicat al Companiei
Edeka;
[263]. ***, Top 100 companii , Revista România, Finmedia, 2006, p.129;
[264]. ***, Top Retail 2008, Piața, Revista Bunurilor de Larg Consum,
26.03.2009;
[265]. www.akademiacenter.ro ;
[266]. www.atriumcenters.com ;
[267]. www.businessmagazin.ro/articol e/Noul-domn-Metro-579-1.html ;
[268]. www.businessweek.com ;
[269]. www. de.wikipedia.org/wiki/Corvin-Warenhaus ;
[270]. www.de.wikipedia.org/wiki/Shopping_Center ;
[271]. www.de.wikipedia.org/wiki/Spar ;
[272]. www. de.wikipedia.org/wiki/Warenhaus_GUM;
[273]. www.edeka.de ;
[274]. www.eurisko.ro ;
[275]. www.francizor.ro/Categorii%20de%20franciza.html ;
[276]. www.hervis.at ;
[277]. www.insse.ro ;
[278]. www.iuliusmall.com ;
[279]. www.korona-brasov.ro ;
[280]. www.lotusmarket.ro ;
[281]. www.macromall.ro ;
[282]. www.metro.ro/AboutMETRO/MCCRomania.aspx ;
[283]. www.omilos.ro ;
[284]. www.plazaromania.ro ;
[285]. www.revista-piata.ro/articole/articolul-saptamanii/top-retail-2008.html ;
[286]. www.revista-piata.ro ;
[287]. www.spar.de ;
[288]. www.spar-international.com ,
[289]. www.tiago.ro ;
[290]. www.uni-trier.de/fileadmin/urt/doku/bfw/bfw.pdf ;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
270BIBLIOGRAFIE. JURNALE Ș I REVISTE:

[1]. Aaker D., Measuring Brand Equity A cross Products and Markets , în
California Management Review, Anul 3, Nr. 3, 1996, pp.102-120;
[2]. Abrudan I.N., Dabija D.C. , The life cycle of shopping centers and possible
revitalization strategies, în Analele Universităț ii Oradea, Seria Ș tiințe
Economice, 2009, (în curs de publicare);
[3]. Aggarwal R., European Discount Retailing Uncovered , în The European
Retail Digest, Anul 38, Summer, 2003, pp.70-74;
[4]. Ahlert D., Schröder H., Erlebnisorientierung im stationärem Einzelhandel ,
în Marketing ZFP, Anul 12, Nr. 4, 1990,pp.221-229;
[5]. Ailawadi K., Gedenk K., Neslin S., An Empirical Analysis of the
Determinants of Retail Margins: The Role of Store-Brand Share, în Journal
of Marketing, Anul 65, Nr. 1, 2001, pp.71-89;
[6]. Ailawadi K.L., Keller, K.L., Understanding Retail Branding: Conceptual
Insights and Research Priorities , în Journal of Retailing, Anul 80, Nr. 4,
2004, pp.331-342;
[7]. Anderson J.C., Gerbing D.W., Structural Modeling in Practice: A Review
and Recommended Two Step Approach , în Psychological Bulletin, Anul
103, Nr. 3, 1988, pp.411-423;
[8]. Anselmsson J., Sources of Customer Satisfaction with Shopping Malls: A
Comparative Study of Different Customer Segments, în International Review of Retail, Distribution and Co nsumer Research, Anul 16, Nr. 1,
2006, pp.115-138;
[9]. Applebaum W., Measuring Retail Market Penetration for a Discount Food
Supermarket: A Case Study, în Journal of Retailing, Anul 41, Nr. 2, 1965,
pp.1-15;
[10]. Arnold S.J., Oum T.H., Tigert D.J., Determinant Attributes in Retail Patronage: Seasonal, Temporal, Regional, and International Comparisons ,
în Journal of Marketing Research, A nul 20, Nr. 2, 1983, pp.149-157;
[11]. Arons L., Does Television Viewing Influence Store Image and Shopping Frequency? , în Journal of Retailing, Anul 3, Nr. 3, 1961, pp.1-13;
[12]. Bagozzi R.P., Evaluating Structural Equation Models with Unobservable
Variables and Measurement Error, A Comment , în Journal of Marketing
Research, Anul 18, Nr. 3, 1981, pp.375-381;
[13]. Bagozzi R.P., Yi Y., On th e Evaluation of Structural
Equation Models , în
Academy of Marketing Science, Aul 16, Nr. 1, 1998, pp.74-94;
[14]. Baker J., Parasuraman A., Grewal D., Voss G.B., The Influence of Multiple
Store Environment Cues on Perceived Merchandise Value and Patronage
Intentions , în Journal of Marketing, Anul 66, 2002, pp.120-141;
[15]. Barich H., Srinivasam V., Prioritizing Marketing Image Goals under
Resource Constraints, în Sloan Management Review, Anul 35, 1993, pp.69-76;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
271[16]. Bell J., Gilbert D., Lockwood A., Service Quality in Food Retailing
Operations: A Critical Incident Analysis , în International Review of Retail,
Distribution and Consumer Research, Anul 7, Nr. 4, 1997, pp.405-423;
[17]. Berg B., Foscht T., Dabija D.C. , Consumer Perceptions of Grocery
Retailers in Eastern Europe , în Proceedings of the 38th European
Marketing Aacademy Conference 2009, 24 – 26 May, 2009, (articol
nepublicat);
[18]. Berry L.L., Parasuraman A., Listening to the Customer – The Concept of a
Service-Quality Information System , în Sloan Management Review,
Spring, 1997, pp.65-76;
[19]. Biel A., How brand image drives brand equity , în Jahrbuch der
Verbrauchs- und Absatzforschung, Anul 32, 1992, Nr. 6, p.RC 7;
[20]. Binninger A.S., Exploring the Relationships between RB and Consumers
Store Loyalty, în International Journal of Retail and Distribution
Management, Anul 36, Nr. 2, 2008, pp.94-110;
[21]. Birtwistle G., Clarke I., Freathy P., Customer Decision Making in Fashion
Retailing: a Segmentation Analysis , în International Journal of Retail and
Distribution Management, Anul 26, Nr. 4, 1998, pp.147-154;
[22]. Birtwistle G., Clarke I., Freathy P., Store Image in the UK Fashion Sector:
Consumer versus Retailer Perceptions, în International Review of
Retailing, Distribution and Consumer Research, Anul 9, Nr. 1, 1999, pp.1-16;
[23]. Birtwistle G., Freathy P., More than just a Name above the Shop: A Comparison of the Branding Strategies of two UK Fashion Retailers , în
International Journal of Retail and Di stribution Management, Anul 26, Nr.
8, 1998, pp.318-323;
[24]. Bitner M.J., Evaluating Service Encounters: The Effects of Physical
Surroundings and Employee Response , în Journal of Marketing, Anul 54,
Nr. 2, 1990, pp.69-82;
[25]. Bloemer J., de Ruyter K., Wetzels M., Linking Perceived Service Quality
and Service Loyalty: A Multi-Dimensional Perspective , în European
Journal of Marketing, Anul 33, Nr. 11/12, 1998, pp.1082-1106;
[26]. Burt S., Sparks L., Corporate Branding, Retailing, and Retail
Internationalization , în Corporate Reputation Review, Anul 5, Nr. 2/3,
2002, pp.194-215;
[27]. Burton S., Lichtenstein D.R., Netemeyer R.G., Exposure to Sales Flyers
and Increased Purchases in Retail Supermarkets , în Journal of Advertising
Research, September-October, 1999, pp.7-14;
[28]. Carpenter G., Glazer R., Nakamoto K., Meaningful Brands From
Meaningless Differentiation: The Dependence on Irrelevant Attributes, în Journal of Marketing Research, Anul 31, Nr. 3, 1994, pp.339-350;
[29]. Castrillo J., Forn R., Mira R., Hypermarkets may be Losing their Appeal
for European Consumers , în McKinsey Quarterly, Nr. 4, 1997, pp.194-
200;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
272[30]. Chaudhuri A., Brand Equity or Double Jeopardy , în Journal of Product and
Brand Management, Anul 4, Nr. 1, 1995, pp.26-32;
[31]. Chaudhuri A., Holbroock M.B., The Chain of Effects from Brand Trust and
Brand Affect to Brand Performance: The Role of Brand Loyalty, în Journal
of Marketing, Anul 65, Nr. 2, 2001, pp.81-93;
[32]. Chebat J.C., Morrin M ., Colors and Cultures: Exploring the Effects of Mall
Decor on French- and Anglo-Canadian Consumer Perceptions , în Journal
of Business Research, Anul 60, Nr. 3, 2007, pp.189-196;
[33]. Cheung G.W., Rensvold R.B., Evaluating Goodness-of-Fit Indexes for
Testing Measurement Invariance , în Structural Equation Modeling, Anul 9,
Nr. 2, 2002, pp.233–255;
[34]. Chowdhury J., Reardon J., Srivastava R., Alternative Modes of Measuring
Store Image: An Empirical Assessment of Structured V ersus Unstructured
Measures , în Journal of Marketing Theory and Practice, Anul 6, Nr. 2,
1998, pp.72-86;
[35]. Christaller W., Some Considerations of Tourism Location in Europe , în
Papers, Regional Science Associati on, Anul 12, 1964, pp.95-105;
[36]. Churchill G.A., A Paradigm for Developing better Measures of Marketing
Constructs , în Journal of Marketing Research, Anul 16, Nr. 1, 1979, pp.64-
73;
[37]. Cohen L., The Level of Consciousness: A Dynamic Approach to the Recall
Technique , în Journal of Marketing Research, Anul 3, Nr. 2, 1966, pp.142-
148;
[38]. Colla E., Dupuis M., Research and Managerial Issues on Global Retail
Competition: Carrefour/Wal-Mart, în International Journal of Retail and
Distribution Management, Anul 30, Nr. 2, 2002, pp.103-111;
[39]. Cox E.P., The Optimal Number of Response Alternatives for a Scale: A
Review, în Journal of Marketing Research, Anul 17, Nr. 4, 1980, pp.404-
422;
[40]. Cronbach L.J., Coefficient Alpha and the Internal Structure of Tests , în
Psychometrika, Anul 16, Nr. 3, 1951, pp.297-334;
[41]. Dabholkar P.A., Shepherd D., Thorpe D.I., A Comprehensive Framework
for Service Quality: An Investigation of Critical Conceptual and
Measurement Issues through a Longitudinal Study , în Journal of Retailing,
Anul 76, Nr. 2, 2000, pp.139-173;
[42]. Dabija D.C. , Abrudan I.N., Positioning strategies of retailers, în Revista
Tinerilor Economi ști, Anul 6, Nr. 10, 2008b, pp.82-90;
[43]. Dabija D.C. , Duality of Br and Functions – Consumer’s Perspective versus
Firm’s Pers pective , în Studii
și cercetă ri economice, Institutul de
Economie Europeană , Alma Mater, 2008a, pp.333–339;
[44]. Dabija D.C. , Empirical Insights into the perception of customer cards as a
new customer loyalty instrument in Romania Retail Firms , în Bră tianu C.,
Lixăndroiu D., Pop N.A. (Ed.), Business Excellence, Special Issue of

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
273Review of Management and Economical Engineering, Anul 7, Nr. 6,
2008b, pp.241-245;
[45]. Dabija D.C. , Pop M.C., Awareness – Indicator for Measuring the Equity
of a Retail Brand, în Journal of International Business and Economics
(JIBE), Anul 8, Nr. 2, 2008, pp.54-61;
[46]. Dabija D.C. , Pop N.A., Typological Aspects of Retailers before the
Background of Market Concentration , în Revista Management &
Marketing, Anul 3, Nr. 5 (9), pp.43-60;
[47]. Dabija D.C. , Theoretical Approaches Regarding the Retail Brand Equity,
în Revista de Studii și Cercetări Economice – Virgil Madgearu, Anul 1, Nr.
2, UBB, FSEGA, Alma Mater, 2008c, pp.42-51;
[48]. Davies G., Chun R., Da SilvaR.V., Roper S., The Personification
Metaphor as a Measurement Approach for Corporate Reputation , în
Corporate Reputation Review, Anul 4, Nr. 2, 2001, pp.113-127;
[49]. Davies G., The two Ways in which Retailers can be Brands , în
International Journal of Retail and Distribution Management, Anul 20,
1992, Nr. 2, pp.24-34;
[50]. Deery S., Iverson R., Walsh J., Work Relationships in Telephone Call
Centres: Understanding Emotional Exhaustion and Employee Withdrawal,
în Journal of Marketing Science, Anul 24, Nr. 1, 2002, pp.3-16;
[51]. del Rio B., Vasquez R., Iglesias V., The Effects of brand Associations on
Consumer Response , în Journal of Consumer Marketing, Anul 18, Nr. 5,
2001, pp.410-425;
[52]. Delgado-Ballester E., Munuera-Alemán J.L., Brand Trust in the Context of
Consumer Loyalty, în European Journal of Marketing, Anul 35, Nr. 11/12,
2001, pp.1238-1258;
[53]. Desai K., Talukdar D., Relationship between Product Groups Price
Perception, Shoppers’s Basket Size, a nd Grocery Store’s Overall Store
Price Image, în Journal of Psychology and Marketing, Anul 20, Nr. 10,
2003, pp.903-933;
[54]. Donovan R.J., Rossiter J.R., Store Atmosphere: An Environmental
Psychology Approach, în Journal of Retailing, Anul 58, Nr.1, 1982, pp.34-57;
[55]. Doyle P., Fenwick I., How Store Image Affects Shopping Habits in
Grocery Chains , în Journal of Retailing, Anul 50, Nr. 4, 1974/1975, pp.39-
52;
[56]. Drăgușin M., The Networking Organization as a Reaction at the
Commerce Globalization , în Amfiteatrul Economic, Nr. 17, Aprilie 2005,
pp.33-36;
[57]. Durvasula S., Sharma S., Andrews J.C.
, Storelock: A Reta il Store Location
Model based on Managerial Judgement, în Journal of Retailing, Anul 68,
Nr. 4, 1992, pp.420-444;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
274[58]. Ellis B., Kelley S.W., Competitive Advantage in Retailing, în The
International Review of Retailing, Distribution and Consumer Research,
Anul 2, Nr. 4, 1992, pp.381-396;
[59]. Engelhardt W., Kleinaltenkamp M., Reckenfelderbäumer M.,
Leistungsbündel als Absatzobjekte: ein Ansatz zum Stand der Dichotomie
von Sach- und Dienstleistungen, în Zeitschrift für betriebswirtschaftliche
Forschung, Anul 45, Nr. 5, 1993, pp.395-426;
[60]. Erdem O., Oumil B. A., Tuncalp S., Consumer Values and the Importance
of Store Attributes , în International Journal of Retail and Distribution
Management, Anul 27, Nr. 4, 1999, pp.137-144;
[61]. Erdem T., Swait J., Brand Credibility, Brand Consideration, and Choice ,
în Journal of Consumer Research, A nul 31, Nr. 1, 2004, pp.191-198;
[62]. Esch F.R., Geus P., Langner T., Brand performance Measurement zur
wirksamen Markennavigation, în Controlling, Anul 14, Nr. 8/9, 2002,
pp.39-47;
[63]. Feldwick P., What is Brand Equity Anyway and How do you Measure It?,
în Journal of the Market Research So ciety, Anul 38, Nr. 2, 1996, p.89;
[64]. Flavián C., Haberberg A., Polo Y., Food Retailing Strategies in the
European Union . A Comparative Analysis in the UK and Spain , în Journal
of Retailing and Consumer Services, Anul 9, Nr. 3, 2002, pp.125-138;
[65]. Fornell C., Larcker D.F., Evaluating Structural Equitation Models with
Unobservable Variables and Measurement Errors , în Journal of Marketing
Research, Anul 18, Nr. 2, 1981, pp.39-50;
[66]. Fournier S., Consumers and their Brands: Developing Relationship Theory
in Consumer Research , în Journal of Consumer Research, Anul 24, Nr. 3,
1998, pp.343-373;
[67]. Freemann R.E., Wicks A.C., Pamar B., Stakeholder Theory and „The
Corporate Objective Revisited”, în Organization Science, Anul 15, Nr. 3, 2004, pp.364-369;
[68]. Gielens K., Dekimpe M.G., The Entry Strategy of Retail Firms into
Transition Economies, în Journal of Marketing, Anul 71, Nr. 2, 2007,
pp.196-212;
[69]. Gómez M.I., McLaughlin E., Wittink D.R., Customer Satisfaction and
Retail Sales Performance: An Empirical Investigation , în Journal of
Retailing, Anul 80, Nr. 4, 2004, pp.265-278;
[70]. Gonzáles-Benito Ó., Spatial Competitive Interaction of Retail Store
Formats: Modeling Proposal and Empirical Results , în Journal of Business
Research, Anul 58, Nr. 4, 2005, pp.457-466;
[71]. Green P., Rao V., Rating Scales and Information Recovery – How many
Scales and Response Categories to Use , în Journal of Marketing, Anul 34,
Nr. 3, 19
70, pp.33-39;
[72]. Grewal D., Baker J., Levy M., Voss G.B., The Effects of Wait Expectations
and Store Atmosphere Evaluations on Patronage Intentions in Service

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
275Intensive Retail Stores, în Journal of Retailing, Anul 79, Nr. 4, 1998,
pp.259-268;
[73]. Grönroos C., From Marketing Mix to Relationship Marketing: Towards a
Paradigm Shift in Marketing, în Management Decision, 1994, Anul 32, Nr.
2, pp.4-20;
[74]. Grönroos C., Relationship Approach to the Marketing Function in Services
Contexts. The Marketing and Organizational Behaviour Interface, în
Journal of Business Research, Anul 20, Nr. 1, 1990, pp.3-12;
[75]. Gröppel-Klein A., Thelen E., Antretter C., The Impact of Shopping Motives
on Store Assessment, în Dubois B., Lowrey T.M., Shrum L.J., Vanhuele
M., Provo UT, (Ed.), European Advances in Consumer Research ,
Association for Consumer Research, Anul 4, 1999, pp.63-72;
[76]. Hallier B., Der Handel auf dem Weg zur Marketingführerschaft , în
Absatzwirtschaft, Anul 38, Nr. 3, 1995, pp.104-107;
[77]. Hansen R., Deutscher T., An Empirical Investigation of Attribute
Importance in Retail Store Selection , în Journal of Retailing, Anul 53, Nr.
4, 1977/1978, pp.59-74;
[78]. Hartman K., Spiro R., Recapturing Store Image in Customer-Based Store
Equity: A Construct Conceptualization, în Journal of Business Research,
Anul 58, Nr. 8, 2005, pp.1112-1120;
[79]. Hildebrandt L., Store Image and the Prediction of Performance in
Retailing , în Journal of Business Resear ch, Anul 17, 1988, pp.91-100;
[80]. Homburg C., Baumgartner H., Beurteilung von Kausalmodellen –
Bestandsaufnahme und Anwendungsempfehlungen , în Marketing ZFP,
Anul 3, Nr. 3, 1995, pp.162-176;
[81]. Homburg C., Dobratz A., Iterative Modellselektion in der Kausalanalyse,
în Zeitschrift für betriebswirtschaftlic he Forschung, Anul 43, Nr. 3, 1991,
pp.213-237;
[82]. Homburg C., Giering A., Konzeptualisierung und Operationalisierung
komplexer Konstrukte – Ein Leitfaden für die Marketingforschung , în
Marketing ZFP, Anul 18, Nr. 1, 1996, pp.5-24;
[83]. Homburg C., Hoyer W., Fassnacht M., Service orientation of a Retailer’s
Business Strategy: Dimensions, Antecedents, and Performance Outcomes, în Journal of Marketing, Anul 66, Nr. 4, 2002, pp.86-101;
[84]. Homburg C., Schäfer H., Die Erschließung von Kundenpotenzialen durch
Cross-Selling: Konzeptionelle Grundlagen und empirische Forschung, în
Marketing ZFP, Anul 24, Nr. 1, 2002, pp.7-26;
[85]. Huff D.L., A Programmed Solution for Appr oximating an Optimum Retail
Location, în Land Economics, Anul 42, Nr. 3, pp.293-303;
[86]. Ionașcu V., The importance of communication in retail between
organization and marketing
, în Bră tianu C., Lix ăndroiu D., Pop N.Al.,
Business Excellence , Revista de Managemet și Inginerie Economic ă,
Special Issue, Anul 6, Nr. 5., 2007;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
276[87]. Jacoby J., Mazursky D., Linking Brand Name and Retailer Images: Do the
Potential Risks outweigh the Potential Benefits? , în Journal of Retailing,
Anul 70, Nr. 2, 1984, pp.519-533;
[88]. Jaworski B., Kohli A., Market Orientation. Antecedents and
Consequences, în Journal of Marketing, Anul 57, Nr. 3, 1993, pp.53-70;
[89]. Jones J., The Double Jeopardy of Sales Promotions , în Harward Business
Review, Anul 78, Nr. 5, 1990, pp.145-152;
[90]. Keller K.L., Conceptualizing, Measuring and Managing Customer Based
Brand Equity , în Journal of Marketing, Anul 57, Nr. 1, 1993, pp.1-22;
[91]. Koenig H.F., Mishra C.S., Gobeli D.H., Creating Brand Equity through
Strategic Investments , în Journal of Private Equity, Anul 5, Nr. 2, 2002,
pp.45-52;
[92]. Krishnan H.S., Characteristics of Memory Associations: A Consumer
Based Brand Equity Perspective, în International Journal of Research in
Marketing, Anul 13, Nr. 4., 1996, pp.389-405;
[93]. Kwon W.S., Lennon S.J., What Induces Online Loyalty? Online versus
Offline Brand Images , în Journal of Business Research, Anul 62, 2009,
pp.557–564;
[94]. Lassar W., Mittal B., Sharma A., Measuring Customer – Based Brand
Equity , în Journal of Consumer Marketing, Anul 12, Nr. 4, 1995, pp.11-19;
[95]. Léo P.Y., Philippe J., Retail Centres: Location and Consumer's
Satisfaction, în Service Industries Journal, Anul 22, Nr. 1, 2002, pp.122-146;
[96]. Levitt T., The Globalization of Markets, în Harward Business Review,
Anul 61, Nr. 3, 1983, p.92;
[97]. Levy M., Grewal D., Kopalle P., Hess J., Emerging Trends in Retail
Pricing Practice: Implications for Research, în Journal of Retailing, Anul
80, Nr. 3, 2004, pp.13-26;
[98]. Liljander V., Polsa P., Riel A., Modelling Consumer Responses to an
Apparel Store Brand: Store Image as a Risk Reducer , în Journal of
Retailing and Consumer Services, 2009, (în curs de publicare);
[99]. Lindquist J., Meaning of Image , în Journal of Retailing, Anul 50, Nr. 4,
1974/1975, pp.29-38;
[100]. Little J., Brandaid: A Marketing Mix Model, în Journal of Operations
Research, Anul 4, Nr. 23, pp.628-673;
[101]. Lovelock C., Classifying Services to Gain Strategic Marketing Insights, în
Journal of Marketing, Anul 47, Nr. 3, 1983, pp.9-20;
[102]. Magrath A., When Market ing Services, 4Ps are not enough , în
Business
Horizonts, Anul 29, Nr. 3, 1986, pp.44-50;
[103]. Malhotra N.K., Analyzing Marketing Research Data with Incomplete
Information on the Dependent Variable , în Journal of Marketing Research,
Anul 24, Nr. 1, 1987, pp.74-84;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
277[104]. Marinova D., Actualizing Innovation Effort: The Impact of Market
Knowledge Diffusion in a Dynamic System of Competition, în Journal of
Marketing, Anul 68, Nr. 3, 2004, pp.1-20;
[105]. Marks R.B., Operationalizing the Concept of Store Image , în Journal of
Retailing, Anul 52, Nr. 3, 1976, pp.37-46;
[106]. Marsh H.W., Pairwise Deletion for Missing Data in Structural Equation
Models: Nonpositive Definite Matrices, Parameter Estimates, Goodness of
Fit, and Adjusted Sample Sizes , în Structural Equation Modeling, Anul 5,
Nr. 1, 1998, pp.22-36;
[107]. Martineau P., Sharper Focus for the Corporate Image , în Harvard Business
Review, Anul 36, Nr. 6, 1958, pp.49-58;
[108]. Martineau P., The Personality of the Retail Store , în Harvard Business
Review, Anul 36, Nr. 1, 1958, pp.47-55;
[109]. Mattila A.S., Wirtz J., Congruency of Scent and Music as a Driver of In-Store Evaluations and Behavior , în Journal of Retailing, Anul 77, Nr. 2,
2001, pp.273-289;
[110]. Mazursky D., Jacoby J., Exploring the Development of store Images , în
Journal of Retailing, Anul 62, Nr. 2, 1986, pp.145-165;
[111]. McDonald G.M., The Influence of Supermarket Attributes on Perceived
Customer Satisfaction: An East Asian Study , în The International Review
of Retail, Distribution and Consumer Research, Anul 1, Nr. 3, 1991,
pp.315-327;
[112]. McGoldrick P., Andre E., Consumer Misbehaviour – Promiscuity or Loyalty, in Grocery Shopping , în Journal of Retailing and Consumer
Services, Anul 4, Nr. 2, 1997, pp.73-81;
[113]. Meffert H., Marketingstrategien der Warenhäuser – Wege aus der Krise?
în Harvard Manager, Anul 7, Nr. 3, 1985, pp.20-28;
[114]. Meidan A., Tomes A., Cash and Carry Customers’ Shopping Habits and
Supplier Choice Criteria , în International Journal of Retail and Distribution
Management, Anul 19, Nr. 5, 1991, pp.29-36;
[115]. Meyer A., Trostmann T., Die nur erlebbare Markenpersönlichkeit, în
Harward Business Manager, Anul 17, Nr. 4, 1995, pp.9-15;
[116]. Meyers-Levy J., Tybout A., Schema Congruity as a Basis for Product
Evaluation, în Journal of Consumer Research, Anul 16, Nr. 6, 1989, pp.39-
43;
[117]. Moore M., Towards a Confirmatory Model of Retail Strategy Types: An
Empirical Test of Miles and Snow , în Journal of Business Research, Anul
58, Nr. 5, 2005, pp.696-704;
[118]. Morschett D., Swoboda B., Foscht T., Perception of Store Attributes and
Overall Attitude Towards Grocery Retailers: The Role of Shopping
Motives , în T he International Review of Retail, Distributio n and Consum
er
Research, Anul 15, Nr. 4, 2005, pp.423-447;
[119]. Morschett D., Swoboda B., Schramm-Klein H., Competitive Strategies in
Retailing – An Investigation of the Applicability of Porter’s Framework for

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
278Food Retailers , în Journal of Retailing and Consumer Services, Anul 13,
Nr. 4, 2006, pp.275-287;
[120]. Muniz A.M., O‘Giunn T.C., Brand Community, în Journal of Consumer
Research, Anul 27, Nr. 4, 2001, pp.412-432;
[121]. Murray K., A test of services Marketing Theory: Consumer Information
Acquisition Activities, în Journal of Marketing, Anul 55, Nr. 1, 1991,
pp.10-25;
[122]. Netemeyer R.G., Krishnan B., Pullig C., Wang G., Yagci M., Dean D.,
Ricks J., Wirth F., Developing and Validating Measures of Facets of
Customer-Based Brand Equity , în Journal of Business Research, Anul 57,
Nr. 2, 2004, pp.209-224;
[123]. Nunes P., Cespedes F., So fangen Sie Kunden, în Harward Business Manager, Nr. 5, 2004, pp.46-59;
[124]. Oppewal H., Koelemeijer K., More Choice is Better: Effects of Assortment
Size and Composition on Assortment Evaluation, în International Journal of Research in Marketing, Anul 22, Nr. 1, 2005, pp.45-60;
[125]. Osman M.Z., A Conceptual Model of Retail Image Influences on Loyalty
Patronage Behavior , în International Review of Retail, Distribution and
Consumer Research, Anul 3, Nr. 2, 1993, pp.133-148;
[126]. Pan Y., Zinkhan G.M., Determinants of Retail Patronage: A Meta-
Analytical Perspective , în Journal of Retailing, Anul 82, Nr. 3, 2006,
pp.229-243;
[127]. Pappu R., Quester P., A Consumer-Based Method for Retailer Equity
Measurement: Results of an Empirical Study , în Journal of Retailing and
Consumer Services, Anul 13, Nr. 5, 2006, pp.317-329;
[128]. Pappu R., Quester P., Cooksey R., Consumer-Based Brand Equity:
Improving the Measurement – Empirical Evidence , în Journal of Product
and Brand Management, Anul 14, Nr. 3, 2005, pp.143-154;
[129]. Pauwels K., Hanssens D.M., Siddarth S., The Long-Term Effects of Price
Promotions on Category Incidence, Brand Choice, and Purchase Quantity ,
în Journal of Marketing Research, A nul 39, Nr. 4, 2002, pp.421-439;
[130]. Peter J.P., Churchill G.A., Relationships Among Research Design Choices
and Psychometric Properties of Rating Scales: A Meta-Analysis , în Journal
of Marketing Research, Anul 23, Nr. 1, 1986, pp.1-10;
[131]. Peter J.P., Reliability: A Review of Psychometric Basics and Recent
Marketing Practices , în Journal of Marketing Research, Anul 16, Nr. 1,
1979, pp.6-17.;
[132]. Peterson R.A., A Meta-Analysis of Cronbach´s Coefficient Alpha, în
Journal of Consumer Research, A nul 21, Nr. 2, 1994, pp.381-391;
[133]. Plăiaș I., Da bija D.C. , Abrudan I.N., Study Regarding some Determinant
Characteristics of the Offer in Retail
Units by Outlining Consumer's
Preferences, în International Journal of Business Research, 2008, pp.190-215;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
279[134]. Pop C.M., Dabija D.C. , Covașa I., Pop I., Brand Architecture – A
Classification System of Branding Strategies , în Management și Inginerie
Economic ă, 2009, (în curs de recenzie);
[135]. Pop C.M., Plă iaș I., Dabija D.C. , Awareness Assessment and its
Implications on Competition Practice of Retailers , în Bră tianu C.,
Lixăndroiu D., Pop N.A. (Ed.), Business Excellence, Special Issue of
Review of Management and Economical Engineering, Anul 7, Nr. 5, 2008,
pp.165-169;
[136]. Pop N.A., Dabija D.C. , Strategii de profilare a comercian ților cu
amănuntul , Revista Român ă de Marketing, Anul 4, Nr. 1, 2009, pp.30-59;
[137]. Pop N.A., Dabija D.C. , Tendencies of Internationalization in Retailing , în
Analele Universităț ii Oradea – Științe Economice, Tom XVII, Volum IV,
2008, pp.1099-1105;
[138]. Porter S., Claycomb C., The Influence of Brand Recognition on Retail
Store Image , în Journal of Product and Brand Management, Anul 6, 1997,
pp.373-387;
[139]. Raymonds M.R., Roberts D.M., A Comparision of Methods for Treating
Incomplete Data in Selection Research , în Education and Psychological
Measurement, Anul 47, Nr. 1, 1987, pp.13-26;
[140]. Reynolds N.L., Simintiras A.C., Diamantopoulos A., Theoretical
Justification of Sampling Choices in International Marketing Research:
Key Issues and Guidelines for Researchers , în Journal of International
Business Studies, Anul 34, Nr. 1, 2003, pp.80-89;
[141]. Rudolph T., Kotouc A., Das optimale Sortiment aus Kundensicht , în
Harvard Business Manager, Anul 8, 2005, pp.64-73;
[142]. Sashi C.M., Karuppur D.P., Franchising in Global Markets: Towards a
Conceptual F ramework , în International Marke ting Review, Anul 19, Nr.
5, 20 02,
pp.499-524;
[143]. Scholl A., Weber M., Distributions-Logistik: Entscheidungsunterstützung
bei der periodischen Belieferung von Regionalvertretungen, în ZfB, Anul
10, Nr. 70, 2000, pp.1109-1132;
[144]. Segev E., Strategy, Strategy Making and Performance: An Empirical
Investigation , în Strategic Management Journal, Anul 8, Nr. 6, 1987,
pp.565-577;
[145]. Seiders K., Simonides C., Tigert D.J., The Impact of Supercenters on
Traditional Food Retailers in Four Markets , în International Journal of
Retail and Distribution Management, Anul 28, Nr. 45, 2000, pp.181-193;
[146]. Severin V., Louvière J.J., Finn A., The Stability of Retail Shopping Choices
over Time and Across Countries , în Journal of Retailing, Anul 77, Nr. 2,
pp.185-202;
[147]. Shaw S.A., Dawson J.A., Blair L.M., The Sourcing of Retailer Brand Food
Products by a UK Retailer , în Journal of Marketing Management, Anul 8,
Nr. 2, 1992, pp.127-146;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
280[148]. Sirdeshmkh D., Singh J., Sabol B., Consumer Trust, Value, and Loyalty in
Relational Exchanges , în Journal of Marketing, Anul 66, 2002, pp.15-37;
[149]. Sirohi N., McClaughlin E.W., Wittnik D.R., A Model of Consumer
Perceptions and Store Loyalty Intentions for a Supermarket Retailer , în
Journal of Retailing, Anul 74, Nr. 2, 1998, pp.223-245;
[150]. Skallerud K., Korneliussen T., Olsen S.O., An Examination of Consumers’
Cross-shopping Behaviour , în Journal of Retailing and Consumer Services,
Anul 16, 2009, pp.181–189;
[151]. Slater S., Narver J., The positive Effect of a Market Orientation on
Business Profitability: A Balanced Analysis, în Journal of Marketing, Anul
62, Nr. 1, 2000, pp.2-18;
[152]. Smith L.D., Sanchez S.M., Assessment of Business Potential at Retail
Sites: Empirical Findings from a US Supermarket Chain , în International
Review of Retail, Distribution and C onsumer Research, 2003, Anul 13, Nr.
1, pp.37-58;
[153]. Solgaard H.S., Hansen T., A hierarchical Bayes Model of Choice between
Supermarket Formats, în Journal of Retailing and Consumer Services, Anul 10, Nr. 3, 2003, pp.169-180;
[154]. Srivastava R., Shervani T., Fahey L., Marketing, Business Processes, and
Shareholder Value: An Organizationally Embedded View of Marketing
Activities and the Discipline of Marketing, în Journal of Marketing, Anul
63, Număr special, 1999, pp.168-179;
[155]. Stănciulescu G.C., Hallier B., How Retailing has Changed? What
Marketing Did for this Change?, în Supliment al Revistei Studia
Universitatis Babes-Bolyai.Oeconomica, Cluj-Napoca, 2006, pp.500-502;
[156]. Swait J., Erdem T., The Effects of Temporal Consistency of Sales Promotions and Availability on Consumer Choice Behavior , în Journal of
Marketing Research, Anul 39, Nr. 3, 2002, pp.304-320;
[157]. Swoboda B., Berg B., Pop N.A., Dabija D.C. , Store Image of Grocery
Retail Formats in Romania: Relevance of Retailer Attributes, în Swoboda
B., Morschett D., Rudolph T., Schned litz P., Schramm-Klein H. (Ed.),
European Retail Research , Anul 23, Nr. 1, 2009, Gabler, Wiesbaden,
pp.101-124;
[158]. Swoboda B., Conditions of Consumer Information Seeking: Theoretical
Foundations and Empirical Results of Using Interactive Multimedia
Systems , în The International Review of Retail, Distribution and Consumer
Research, Anul 8, Nr. 4, 1998, pp.361-381;
[159]. Swoboda B., Giersch J., Handel heute – Formen und Bedeutung
unterschiedlicher Betriebstypen , în Praxis im Handel, 2003, pp.6-10;
[160]. Tax S.S., Brown S.W., Chandrashekaran M., Customer Evaluations of
Service Complaint
Experiences: Implic ations for Relationship Marketing,
în Journal of Marketing, Anul 62, Nr. 2, 1998, pp.60-76;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
281[161]. Teas K., Retail Services Image Measurement: An Examination of the Stability
of a Numerical Comparative Scale , în The International Review of
Retailing, Distribution and Consumer Re search, Anul 4, 1994, pp.427-442;
[162]. Thom N., Personalmanagement – Entwicklungstendenzen und
Zukunftsperspektiven, în Die Unternehmung, Anul 52, Nr. 6, 1998, pp.
433-447;
[163]. Tordjman A., European Retailing. Convergences, Differences and
Perspectives , în International Journal of Retail and Distribution
Management, Anul 22, Nr. 5, 1994, pp.3-19;
[164]. Turley L., Chebat J.C., Linking Retail Strategy, Atmospheric Design and
Shopping Behaviour , în Journal of Marketing Management, Anul 18, Nr.
1/2, 2002, pp.125-144;
[165]. Useem M., Shareholders as a Strategic Asset , în California Management
Review, Anul 39, Nr. 1, 1996, pp.8-27;
[166]. Uusitalo O., Rökman M., The Impacts of Competitive Entry on Pricing in
the Finnish Retail Grocery Market , în International Journal of Retail and
Distribution Management, Anul 35, Nr. 2, 2007, pp.120-135;
[167]. Vasquez R., Rodriguez-Del Bosque I., Diaz A., Ruiz A., Service Quality in
Supermarket Retailing: Identifyi ng Critical Services Experience, în Journal
of Retailing and Consumer Services, Anul 8, Nr. 1, 2001, pp.1-14;
[168]. Verhoef P.C., Langerak F., Donkers B., Understanding Brand and Dealer
Retention in the New Car Market: The Moderating Role of Brand Tier , în
Journal of Retailing, Anul 83, Nr. 1, 2007, pp.97-113;
[169]. Verhoef P.C., Lemon K.N., Parasura man A., Roggeveen A., Tsiros M.,
Schlesinger L.A., Customer Experience Creation: Determinants, Dynamics
and Management Strategies , în Journal of Retailing, Anul 85, Nr. 1, 2009,
pp.31-41;
[170]. Walsh G., Beatty S.E., Customer-Based Corporate Reputation of a Service Firm: Scale Development and Validation, în Journal of the Academy of Marketing Science, Anul 35, Nr. 1, 2007, pp.127-143;
[171]. Washburn J.H., Plank R.E., Measuring Brand Equity: An Evaluation of a
Consumer-Based Brand Equity Scale , în Journal of Marketing Theory and
Practice, Anul 10, Nr. 1, 2002, pp.46-62;
[172]. Weinberg P., Erlebnisorientierte Einkaufsstättengestaltung im
Einzelhandel , în Marketing-ZFP, Anul 8, Nr. 2, 1986, pp.97-102;
[173]. Westbrook R.A., Sources of Consumer Satisfaction with Retail Outlets , în
Journal of Retailing, Anul 57, Nr. 3, 1981, pp.68-85;
[174]. White D.W., Absher K., Positioning of Retail Stores in Central and
Eastern European Accession States, în European Journal of Marketing,
Anul 41,
Nr. 3/4, 2007, pp.292-306;
[175]. Wiswede G., Eine Vektortheorie des Verbraucherverhaltens, în Jahrbuch
der Verbrauchs- und Absatzforschung, Anul 12, 1966, pp.53-67;

Dan Cristian Dabija – Marketingul întreprinderii de comer ț
282[176]. Wu B.T.W., Petroshius S.M., The Halo Effect in Store Image
Measurement , în Journal of the Academy of Marketing Science, Anul 15,
Nr. 3, 1987, pp.44-51;
[177]. Yoo B., Donthu N., Developing and Validating a Multidimensional
Consumer-Based Brand Equity Scale , în Journal of Business Research,
Anul 52, Nr. 1, 2001, pp.1-14;
[178]. Yoo B., Donthu N., Lee S., An Examination of Selected Marketing Mix
Elements and Brand Equity , în Journal of the Academy of Marketing
Science, Anul 28, Nr. 2, 2000, pp.195-211;
[179]. Yoo B., Donthu N., Testing Cross-Cultural Invariance of The Brand-
Equity Creation Process , în Journal of Product and Brand Management,
Anul 11, Nr. 6, 2002, pp.380-398;
[180]. Yun Z.S., Good L.K., Developing Customer Loyalty from E-tail Store
Image Attributes, în Managing Service Quality, Anul 17, Nr. 1, 2007, pp.4-22;
[181]. Zeithaml V., Parasuraman A., Berry L., Problems and Strategies in
Services Marketing, în Journal of Marketing, Anul 49, Nr. 1, pp.33-46;
[182]. Zentes J., Neidhart M., Wer nicht vertikalisiert, verliert! , în
Absatzwirtschaft, Anul 49, Nr. 3, 2006, pp.30-34;
[183]. Zentes J., Swoboda B., Auswirkungen des Electronic Commerce auf den
Handel, în Die Betriebswirtschaft, Anul 60, Nr. 6, 2000, pp.687-706;
[184]. Zhou J.X., Arnold M.J., Pereira A., Yu J., Chinese Consumer Decision-
Making Styles: A Comparison between the Coastal and Inland Regions, în
Journal of Business Research, Anul 62, Nr. xxx, 2009, (în curs de tipar);