D e p a r t a m e n t u l d e G e o g r a f i e [610028]

1
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA
Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie
D e p a r t a m e n t u l d e G e o g r a f i e
Specializarea: Geografia turismului

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific :
Lector univ. Dr. Ionuț ZISU
Absolvent: [anonimizat]2019 –

2
UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘ OARA
Facultatea de Chimie, Biologie, Geografie
D e p a r t a m e n t u l d e G e o g r a f i e
Specializarea: Geografia turismului

Analiza pontețialului turistic
a municipiului Brad
– Lucrare de Licență –

Coordonator științific :
Lector univ. Dr. Ionuț ZISU
Absolvent: [anonimizat]2019-

3
CUPRINS

Cuvânt înainte ………………………………………………………………………………………………….. 5
Introducere ……………………………………………. ………………………………………………………… 6
Capitolul I. Localizarea și delimitarea arealului de studiu ………………………………….. 7
Capitolul II. Istoricul și metodologia cercetărilor …………………………. ……………………. 10
2.1. Istoricul cercetărilor ……………………………………………………………………. 10
2.2. Metodologia cercetărilor ……………………………………………………………… 12
Capitolul I II. Resursele turisistice din municipiul Brad ……………………………………… 14
3.1. Resurse atractive ale cadrului natural ……………………………………………. 14
3.1.1. Geologia și formele de relief ………………….. ………………. 15
3.1.2. Climatul și influența asupra turismului …………………….. 19
3.1.3. Resursele hidrologice …………………………………………….. 22
3.1.4. Vegetația și fauna ………………………………….. ……………… 25
3.2. Resurse atractive antropice ………………………………………………………….. 28
3.2.1. Lăcașele de cult …………………………………………………….. 28
3.2.2. Unitățile muzeale și culturale ………………………………….. 31
3.2.3. Edificii și construcții tehnice …………………………………… 34
3.2.4. Clădiri de patrimoniu …………………………………………….. 37
3.2.5. Statui și monumente de for pu blic …………………………… 38
3.2.6. Manifestări și evenimente culturale …………………………. 39
Capitolul IV. Infrastructura turistică ………………………………………………………………… 40
4.1. Infrastructur a de transport ……………………………………………………………. 40
4.1.1. Rețea de drumuri …………………………………………………… 40
4.1.2. Căile ferate ………………………………………………… ………… 42
4.2. Unitățile de primire turistică ………………………………………………………… 43
4.2.1. Tipologie și caracteristici ……………………………………….. 43
4.2.2. Capacitatea de cazare …………….. ……………………………… 44
4.3. Unități de alimentație și restaurație publică ……………………………………. 46
Capitolul V. Analiza circulației turistice …………………………………………………………….. 47
5.1. Numărul de sosiri ……………………………………………………………………….. 47
5.1.1. Dinamica anuală ……………………………………………………. 47
5.1.2. Dinamica lunară și sezonieră ………………… ……………….. 49
5.2. Numărul de înnoptări ………………………………………………………………….. 51
5.2.1. Dinamica anuală ……………………………………………………. 51
5.2.2. Dinamica lunară și sezonieră ………………………………….. 52

4
5.3. Durata medie a sejurului ……………………………………………………………… 54
5.3.1. Dinamica anuală ……………………………………………………. 54
5.3.2. Dinamic a lunară și sezonieră ………………………………….. 55
5.4. Gradul de utilizare a infrastructurii de cazare …………………………………. 56
5.4.1. Dinamica anuală ……………………………………………………. 57
5.4.2. Dinamica lunară și sezonieră ………………………………….. 58
5.5. Prognoz ă pentru perioada 2020 – 2030 …………………………………………. 59
Concluzii …………………………………………………………………………………………………………… 60
Bibliografie ………………………………………………………………… …………………………………….. 62

5
CUVÂNT ÎNAINTE

Lucrarea de față se dorește a fi un prim demers științific ce are în vedere analiza
fenomenului turistic din zona administrativă a municipiului Brad. Lucrarea își propune să
studieze atât fenomenul turistic reprezentat de circulația turistică dar și compon entele conexe
ale acestei noi ramuri economice aflate astăzi într -o accelerată dezvoltare continuă. Printre
temele de analiză abordate în lucrare se numără prezentarea resurselor atractive naturale și
antropice dar și analiza infrastructurii de circulație, cazare și restaurație publică existentă la
ora actuală în municipiul Brad.
Unul din obiectivele lucrării a constat în realizarea unui suport cartografic adecvat și
la un nivel științific ridicat, astfel ca aceste hărți să poată fi utilizate și de administ rația locală
din municipiul Deva. Lucrarea se dorește a fi o bază pentru Strategia de Dezvoltare Turistică
a Țării Zarandului, lucrare aflată în stadiul de început.
Dată fiind experiența geografică și viziune aferentă acumulată în cadrul ciclului de
licen ță, consider că studiul de față poate oferi indicii clare cu privire la direcțiile generale pe
care turismul din zona Brad trebuie să le urmeze pentru ca în viitor acest fenomen să fie
caracterizat de o dezvoltare corentă și durabilă. Atât cercetătorii ce lucrează la stategie de
dezvoltare amintită cât și eu personal ne dorim ca turismul în zona Brad să aibă la bază
proiecte fezabile și care să aducă un plus -valoare locului iar impactul acestora să fie
concretizat în intensificarea circulației turistice.
Doresc pe această cale să aduc mulțumiri administrației locale din Municipiul Brad,
personalului Bibliotecii Municipale dar și tuturor angajaților unităților de primire turistică
ce funcționează în cadrul arealului de studiu. Tuturor doresc să le mulțumesc p entru timpul
acordat în cadrul întâlnirilor avute dar și pentru documentele și lucrările de specialitate
furnizate și care, în mare parte, se regăsesc în bibliografia lucrării.
Nu în ultimul rând, doresc să îi mulțumesc coordonatorului acestei lucrări, lec tor
univ. Dr. Ionuț Zisu pentru acceptul de a coordona această lucrare dar și pentru indicațiile și
spijinul acordat de -alungul cercetării și redactării lucrării. Nu în ultimul rând, aduc mulțumiri
personalului Bibliotecii Centrale Universitare ”Eugen Todo ran” din Timișoara pentru
lucrările de specialitate oferite din Depozitul Legal dar și pentru sprijinul acordat în vederea
căutării articolelor de specialitate în bazele de date on -line străine. Păstrez un gând bun și
colegilor care m -au însoțit în munca d e teren, atât în toamna anului 2018 cât și în primăvara
anului 2019.

6
INTRODUCERE

Studiul de față debutează cu prezentarea generală a arealului de studiu, pronind de la
localizarea acestuia la macroscară și terminând cu reperele locale. Se are în vedere
prezentarea unităților administrative învecinate și a unităților fizico -geografice și a
elementelor de referință ce compun cadrul natural. De asemenea, în al doilea capitol al
lucrării sunt aduse în discuție istoricul cercetărilor și metodologia cercetărilor .
Al treilea capitol al lucrării prezintă resursele turistice din municipiul Brad grupate
în funcție de natura acestora: resurse atractive a cadrului natural respectiv a celui antropic.
În prima categorie sunt incluse geologia și unitățile de relief, clima tul, rețeaua hidrografică
flora și fauna în timp ce a doua categorie, mai numeroasă, cuprinde: lăcașele de cult, muzeele
și alte insituții de cultură, construcții și edificii cu funcție tehnică sau economică, clădiri de
patrimoniu, monumente de for public, statui și plăci comemorative la toate acestea
adăugându -se manifestările și evenimentele culturale.
În capitolul patru sunt analizate cele trei mari componente ale infrastructurii turistice:
infrastructura de transport, cea de primire turistică și cea de alimentație și restaurație. În
prima categorie sunt incluse rețelele de transport rutier și feroviar în timp ce a doua categorie
este formată în special din pensiunile și vilele turistice existente în raza municipiului Brad.
Ultima categorie prezintă super marketurile, restaurantele precum și alte unități de
alimentație publică și care sunt folosite deopotrivă de locuitorii orașului cât și de turiștii ce
sosesc în această zonă.
Circulația turistică este abordată în al cincilea capitol al lucrării. Cu ajutor ul datelor
oficiale înregistrate de Institutul Național de Statistică au fost analizați patru indicatori din
care doi primari și doi derivați: numărul de sosiri și numărul de înnoptări și respectiv durata
medie a sejurului și gradul de utilizare a infrastr ucturii de primire turistică. Ultima parte a
acestui capitol prezintă o prognoză generală de evoluție a numărului de sosiri în municipiul
Brad pentru perioada 2019 – 2013.
Ultimul capitol al lucrării oferă informații despre tipurile și formele de turism
practicate în municipiul Brad, informațiile reprezentând în mare parte rezultatul muncii de
teren efectuate în toamna anului 2018 și în primăvara anului 2019. Lucrarea se încheie cu o
serie de concluzii la care se adaugă bibliografia și webografia ce au stat la baza documentării
în vederea realizării prezentului demers științific.

7
Cap. I. LOCALIZAREA ȘI DELIMITAREA
AREALULUI DE STUDIU

La nivelul anului 2018, municipiul Brad era unul din cele 14 centre urbane ale
județului Hunedoara. Institutul Național de Statistică arată că la 1 ianuarie 2018, orașul Brad
și satele aparținătoare aveau o populație totală de 15.553 de locuitori. Acest efectiv
demografic reprezenta 3,36% din populația totală a județului Hunedoara și 4,32% din
populația urbană a județului ami ntit.
Din punct de vedere al arealului ocupat, suprafața administrativ -teritorială a
municipiului Brad era la 1 ianuarie 2018 de 79,98 km2, valoare ce reprezenta 1,13% din
suprafața totală a județului Hunedoara. Din punct de vedere al arealului administr ativ,
municipiul Brad ocupa locul 36 în ierarhia județeană dintr -un total de 69 de unități
administrative. Relevant de menționat este faptul că suprafaț medie a unei unități
administrative din județul Hunedoara era de 102 km2, municipiul Brad fiind sub val oarea
medie județeană. Conform lucrării Județele României Socialiste (1969), actuala împărțire
administrativ -teritorială datează din anul 1968.

Fig. 1.1. Localizarea municipiului Brad în cadrul României

8
Municipiul Brad se află localizat în partea centr al-vestică a României (vezi fig. 1.1) .
După cum am punctat anterior, centrul urban face parte din județul Hunedoara, orașul fiind
situat în partea nordică a acestuia. Din punct de vedere istoric, teritoriul Bradului este inclus
în provincia istorică Transi lvania. Privind din perspectivă etno -folclorică, Bradul este parte
a Țării Zarandului, orașul fiind situat în extremitatea estică a acestei regiuni (David, 2008).
După cum se remarcă în figura 1.3, teritoriul municipiului Brad se învecinează în
partea de nord cu arealul administrativ al comunei Ribița iar în nord -est cu cel al comunei
Buceș. În partea de est remarcăm comuna Crișcior în timp ce în partea de sud -est, pe o
distanță foarte redusă, arealul administrativ al municipiului Brad este vecin cu cel al comunei
Băița. În sudul Bradului se află comuna Vălișoara iar în sud -vest comuna Luncoiu de Jos. În
partea de nord -vest, municipiul Brad se învecinează cu Baia de Criș.

Fig. 1.2. Noua zonă de blocuri ridicate în municipiul Brad la începutul perioadei socialiste
(Sursa: colecția personală de fotografii)

Pentru toate unitățile administrativ -teritoriale cu care se învecinează (și nu numai)
municipiul Brad este centru polarizator. În figura 1.3 se remarcă existența mai multor
localități ce compun municipi ul. Nuculeul urban – Brad – este situat în partea centrală a
teritoriului (fig. 1.2) . La nord -vest de Brad se află satul Mesteacăn iar la sud -est, localitatea
Ruda -Brad. La est de Brad sunt așezate satele Valea Bradului și Țărățel în timp ce în
extremitate a nord -estică a teritoriului se află așezarea Potingani.

9

Fig. 1. 3. Localitățile municipiului Brad și unitățile administrativ -teritoriale învecinate

10
Cap. II. ISTORICUL ȘI METODOLOGIA CERCETĂRILOR

Al doilea capitol al lucrării prezintă cele mai import ante resurse bibliografice
consultate în vederea obținerii de informații despre municipiul Brad precum și metodele de
cercetare utilizate în prezentul demers științific. În cazul lucrărilor de specialitate, s -a optat
pentru prezentarea volumelor din care a u fost preluate informații relevante, unice sau mai
puțin cunoscute despre Brad în timp ce, în cazul metodelor de cercetare, s -a ales prezentarea
modului de aplicare a metodei respective precum și informațiile sau datele rezultate.

2.1. Istoricul cercetăr ilor

Substratul geologic din zona Bradului este prezentat de Nestor Lupei și Viorel Brana
(1971), autorii afirmând că alături de regiunea auriferă Baia Mare (Munții Gutâi), zona
Bradului reprezintă cea mai importantă zonă auriferă a României. Pelin, Paul iuc și Todiriță –
Mihăilescu (1969) notează că Munții Apuseni cuprind însemnate zăcăminte de minereuri ce
sunt legate de vulcanismul neogen, de complexul banatitelor și al erupțiilor bazice vechi,
precum și de undele depozite sedimentare. Autorii oferă o har tă a patrulaterului aurifer din
Munții Apuseni, aici fiind inclus orașul Brad dar și exploatările de la Musariu și Barza.
Relieful Depresiunii Brad și a unităților montane înconjurătoare este analizat în
toatee lucrările de geografie fizică dedicate spați ului Românesc. Vintilă Mihăilescu (1969)
arată că municipiul Brad este situat în Culoarul Beiuș – Deva, orașul fiind limitat la est de
Munții Mureșului Inferior (sub -grupa Munților Aurferi) și la vest de Munții Zărandului (și
aceștia fiind considerați part e a Munților Mureșului Inferior).
Ioan Sîrcu (1971) și Alexandru Roșu (1973) prezintă Munții Metaliferi situația în
sudul Munților Apuseni, autorii amintind inclusiv de faptul că pădurile din zona Brad au fost
defrișate atât pentru a face loc noilor cons trucții cât și pentru extinderea terenurilor agricole
și a livezilor. Este amintită și fragmentarea unității montane dar și climatul mai blând ce
caracterizează zona. Autorii subliniază și faptul că altitudinile Munților Metaliferi sunt mai
scăzute, fapt c e duce la o mai mare umanizare a acestora.
Valeria Velcea și Alexandru Savu (1982) realizează o deosebit de importantă analiză
a spațiului carpatic românesc. Autorii prezintă clar unitățile și sub -unitățile de relief ce
compun Munții Apuseni, arătând că în partea de sud a acestora se înalță Munții Mureșului,
munți ce sunt formați din opt sub -unitățil din care două se găsesc și pe teritoriul municipiului

11
Brad: Munții Malului (în vest) și Munții Săcărâmbului (în est). În extremitatea nord -estică a
municipiu lui se înalță versanții sud -vestici ai Muntelui Găina, parte a Masivului Central.
Rețeaua hidrografică din Munții Apuseni este studiată la un înalt nivel științific de
Újvári József (1972), autorul oferind informații privind lungimea și amenajările efectu ate
de-a lungul Crișului alb dar și date privind scurgerea medie lunară multianuală pentru a
evidenția tipul de scurgere în care se încadrează rețeaua hidrografică din sudul Munților
Apuseni. Informații despre cheile și defileele Crișului Alb dar și despre modul în care acestea
pot fi valorificate din punct de vedere turistic sunt prezentate de Pompei Cocean (1988).
Elementele vegetației locale sunt caracterizate și de Ion Simionescu (1961), autorul
prezentând caracteristicile generale aferente făgetelor, stejăretelor și molidișurilor. Lucrarea
autorului citat arată importanța pe care aceste formațiuni silvice o au în cadrul ecosistemului
local dar și rolul pe care pădurea îl poate avea în peisajul turistic a unei zone. Importante
observații cu privire la e xploatarea turistică a pădurilor sunt oferite și de Cocean și Dezsi
(2009), autorii cercetând importanța turistică a întreg cadrului natural dar și a celui antropic.
Lucrările cu caracter general (enciclopedic) dedicate județului Hunedoara prezintă
munici piul Brad ca fiind un important centru economic al Munților Apuseni. În toate
volumele este amintită importanța extracției și prelucrării aurului. Volumul Județele Patriei:
județul Hunedoara (1980) subliniază dezvoltarea intensă a municipiului în perioada 1960 –
1980 în timp ce Octavian Floca (1969) arată cât de important este Muzeului Aurului din
Brad pentru turismul local și cel județean.
Importanța acestui muzeu lui din Brad este subliniată și în volumul România. Ghid
turistic (1969); în paginile lucrări i este subliniată unicitatea muzeului la nivel internațional
dar și rolul de important punct de atracție turistică. Informații despre municipiul Brad sunt
oferite și în lucrarea Județele României Socialiste (1969); se amintește de faptul că la 1 iulie
1968 populația centrului urban ajunsese la 22.294 de locuitorii din care 3869 trăiau în cele
5 sate aparținătoare. Este punctat faptul că în Brad își are sediul Întreprinderea Minieră Barza
de la Gura Barza. Ioan Șandru și Vasile Cucu (1984) afirmă că municipi ul Brad este un
centru de polarizare și influență zonală.
Sub aspectul cercetărilor toponimice, se remarcă Viorica Goicu (1999) care arată că
numele localităților Brad și Mesteacă își are originea în pădurile de brazi și mesteceni din
Munții Zărandului. În cazul satului Țărățel, autoarea emite ipoteza care afirmă că la baza
cuvântului amintit stă diminutivul cuvântului ceret , și acest provenind de la pădurile de cer
din zona în care astăzi se află satul.

12
Importante prin nivelul științific ridicat și grad ul de detaliere a informației sunt și
lucrările cercetătoarei David Nicoleta (2008 și 2009). Autoarea arată că Țara Zarandului este
un spațiu mental bine delimitat de râul Mureș în partea de sud și Crișul Alb în zona de nord
a teritoriului. Printre element ele definitorii ale spațiului mental aferent Țării Zarandului,
autoarea notează următoarele componente: pădurea, modul de amplasare al gospodăriilor
(casa), tradițiile și folclorul (etnografia, cutuma, cultura religioasă) dar și divinitatea, aceasta
jucând un rol deosebit de important în mentalul colectiv al locuitorilor zonei.

2.2. Metodologia cercetărilor

În figura 2.1 sunt redate cinci metode de cercetare folosite în cadrul prezentului
demers științific și care au avut un aport deosebit de important în ce ea ce privește informațiile
și datele rezultate în urma aplicării lor. Prima me todă de cercetare – cea care a stat la baza
demersului – este metoda bibliografică.

Fig. 2.1. Metode de cercetare utilizate în prezentul demers științific

Metoda bibliografică s -a bazat pe consularea lucrărilor de specialitate în care sunt
tratate aspecte privind municipiul Brad, po rnind de la cadrul natural și terminând cu cel
antropic. S -au studiat lucrări din cadrul Biblioteci i Centrale Universitare ”Euge n Todoran”
din Timișoara dar și unele cărți din Biblioteca Municipală ”Gheorghe Pârvu” din Brad. Mai
mult decât atât, metoda bibliografică a presupus și interogarea bazelor de date internaționale

13
pentru identifica rea revistel or și articolelor de specialitate în care sunt abordate subiecte
relevante pentru studiul de față. Această activitate a fost uti lă în contextul în care au fost
identificate lucrări actuale, editate după anul 2000. Aceste lucrări au oferit informații
releva nte despre situația actuală a mineritului din zona Brad dar și despre resursele turistice
și exploatarea acestora.
Cercetarea și munca de teren s -a desfășurat în mai multe etape. În toamna anului
2018 a avut loc o primă vizită în teren care a presupus cartarea unităților de primire turistică
dar și obținerea de informații și date cu privire la activitatea acestor obiec tive. Ulterior s -a
avut în vedere fotografierea unor resurse turistice din municipiu. În primăva ra și vara anului
2019 au avut loc noi ieșiri pe teren pentru realizarea fotografiilor prezentate în anexa lucrării,
fotografii relevante datorită cadrului natural mai bogat față de cel din toamnă.
Metodele GIS au presupus utilizarea softurilor de specialitate: ArcGIS 10.1 și Google
Earth Pro. S -a pornit de la georeferențier ea Hărților Topografice Militare la scara de
1:25.000 și la digitizarea elementelor de interes marcate pe acestea. S -a avut în v edere:
suprafața construită a localităților, rețeaua hidrografică, infrastructura de transport, speciile
de copaci ce formează p ădurile municipiului Brad, alte elemente de interes precum gal eriile
și exploatările miniere sau cele mai importante altitudini.
Cu ajutorul m etodelor GIS s -a realizat o amplă bază de date ce a cuprins: suprafața
și ponderea claselor hipsometrice sau a formațiunilor ce compun substratul geologic,
lungimea diferitelor drumuri și căi ferate ce formează infrastructura de transport, lungimea
cursuri lor de apă, suprafața construită, ponderea diferitelor specii de copaci . Metodele GIS
au permis realizarea unei ample și variate baze de date , acestea fiind folosite în proporție de
100% în lucrare de față.
Metoda matematică a presupuse realizarea unei baze de date formată din datele
rezultate în urma analizei GIS a teritoriului la c are s-au adăugat datele furnizate de Insitutul
Național de Statistică și Stația Meteorologică Baia de Criș – Țebea. La toate acestea au fost
adăugate șiruri de date preluate din lucrări de specialitate și care au venit să completeze
informații le existente. Corelarea datelor și obținerea de noi indicatori a reprezentat o metodă
matematică foarte utilă în special în anal iza circulației turistice.
Derivată din metoda GIS, metoda cartografică a presupus utilizarea ArcGIS 10.1
pentru producerea unor materiale cartografice pre cum harta geologică, harta hipsometrică,
harta rețe lei hidrografice, harta infrastructurii de transport sau harta resurselor tur istice din
municipiul Brad. Considerăm că metoda cartografică este cea mai apropiată de caracterul
geografic pe care lucrarea de față îl are.

14
Cap. III. RESURSELE TURISISTICE DIN
MUNICIPIUL BRAD

Fenomenul turistic din municipiul Brad se concentrează în jurul unității muzeale ce
prezintă istoria exploatărilor miniere din zonă, a căii ferate înguste și în jurul vechilor mine
și galerii de exploatare a aurului. Astfel, elemente ale cadrului natural sunt ignorate sau puțin
exploatate din punct de vedere turistic iar alte puncte pe harta resurselor antropice, deși
existente, n u sunt valorificate din lipsa unei strategii de dezvoltare turistică și care să
coaguleze toate elementele cu potențial din arealul administrativ al municipiului Brad.
Blazeska, Milenkovski și Gramatnikovski (2015) atrag atenția asupra necesității de
a se acorda o mai mare atenție calității destinațiilor turistice precum și creșterii gradului lor
de atractivitate. Autorii arată că în final, câștigătoare vor fi acele regiuni care au puncte de
atracție ce adună un număr cât mai mare de turiști. În cazul munic ipiului Brad, deși există o
serie de puncte de atracție turstice foarte importante, calitatea acestora nu este una foarte
ridicată, astfel că numărul de turiști atrași este încă unul scăzut.
Capitolul de față aduce în discuție și creionează în linii genera le toate resursele
naturale și antropice de pe raza municipiului Brad și care au potențial turistic. Pornind de la
pădurile de fag și pâraiele cu ape limpezi din zona mai înaltă a orașului și terminând cu
vechile biserici ortodoxe din lemn, studiul de față arată că turismul în municipiul Brad poate
deveni un fenomen mult mai amplu dacă toate aceste componente naturale și antropice sunt
corect exploatate și promovate turistic.

3.1. Resurse atractive ale cadrului natural

Resursele atractive ale cadrului na tural nu sunt exploatate la această oră decât într -o
mică măsură, asta dacă se consideră că vechile galerii miniere sunt rezultatul elementelor
substratului geologic, parte a cadrului natural. Relieful orașului Brad nu este caracterizat de
altitudini foart e mari și deci nu este spectaculos, rețeaua hidrografică este modestă iar
vegetația și fauna nu au elemente de unicitate care să atragă turiști. Cu toate acestea,
elementele amintite pot crea cadrul propice apariției și dezvoltării unor tipuri de turism
precum turismul rural, agroturismul sau cicloturismul, iar acest lucru se poate face pornindu –
se de la cunoașterea în detaliu a situației actuale a elementelor cadrului natural.

15
3.1.1. Geologia și formele de relief

Prelucrarea GIS a h ărții geologice a R omâniei1 a scos în evidență faptul că pe raza
municipiului Brad există 13 formațiuni geologice (vezi fig. 3.1). După cum se observă în
reprezentarea cartografică a structurii geologice a municipiului Brad, unele tipuri de substrat
geologic ocupă suprafețe mai însemnate din teritoriu în timp ce altele se întind pe suprafețe
mai reduse. Cea mai mare suprafață (24% din teritoriul administrativ al municipiului Brad)
este ocupată de andezitele cuarțiere localizate la vest și la nord de nucleul urban al Bradului
dar și la nord și sud -est de localitatea Ruda -Brad.
Având o pondere de 20% din teritoriul analizat, conglomeratele, calcarele, gipsurile,
sarea, tufurile și gresiile formate în Neogen sunt prezente în special pe aliniamentul format
din localitățile Mesteacăn (în nord) și Brad (în sud), însă susprafețe însemnate există și la
nord de Ruda -Brad. Bazaltele (melafire și diabaze) ocupă 17 % din suprafața studiată, acestea
fiind concentrate în extremitatea nord -estică a teritoriului (vezi fig. 3.1). Cu o pondere de
16% amintim și suprafețele ocupate de pietrișurile și nisipurile formate în Cuaternar. Din
punct de vedere al regionării, aceste formațiuni geologice sunt caracteristice în special văii
Crișului Alb dar și zonei sudice a municipiului Brad.
Toate celelalte elemente geologice dețin ponderi de sub 10% din teritoriu. Între
acestea se remarcă andezitele cuarțifiere (8%) situate între la sud de Valea Bradului și la
nord de Țărățel, argilele marnoase, nisipurile și pietrișurile formate în Neogen (5%) și
localizate la nord de Valea Bradului precum și bazaltele (4%) din zona Ruda -Brad.
Fără îndoială că prezența și exploatarea aurului în această zonă face ca municipiul
Brad să aibă importante valențe turistice. Lupeni și Brana (1971) notează că mineritul aurului
are o vechime de peste 2500 de ani, iar cantitatea totală de aur produsă pe actualul teritoriu
al României depășește 1800 de tone. Autorii arată că poligonul aurifer al Munților Apuseni
reprezintă una din cele două regiuni aurifere însemnate ale țării, alături de regiunea Baia
Mare. Autorii citați mai notează că poligonul aurifer al Munților Apuseni este cuprins între
Mureș, Crișul Alb și Arieș; de asemenea, se menționează că municipiul Brad reprezintă unul
din cele mai importante grupuri miniere din Munții Apus eni. Giurcăneanu (1988) atrage
atenția asupra faptului că încă din perioada Daciei, zona actuală a orașului Brad era una din
cele mai importante centre miniere din Apuseni, alături de Ampelum (Zlatna) și Alburnus
Maior (Roșia Montană).

1 Harta Geologică a Republicii Socialiste România la scara de 1:200.000, f oaia de hartă nr. 17 Brad, L -34-
XVII, ediția 1967

16

Fig. 3.1. Harta geologică a municipiului Brad
(Sursa: prelucrare GIS după Harta geologică a României la scara 1:200.000, ediția 1967)

17
Din perspectiva formelor de relief existente în municipiul Brad, literatura de
specialitate prezintă unități variate, acestea diferind d e la un autor la altul. Mihăilescu (1969)
arată că în nord -estul municipiului Brad se înalță versanții sud -vestici ai Masivului Bihariei
în timp ce vestul comunei se suprapune peste extremitatea estică a Munților Zărandului. În
partea de sud -est a teritori ului administrativ al municipiului Brad se găsesc Munții Auriferi.
Despre Masivul Bihariei, autorul arată că este aproape rotund, având un diametru de
circa 50 km. Mihăilescu (1969) apreciază că Munții Zărandului sunt neteziți pe cumpăna de
apă, notând to todată faptul că această unitate de relief nu depășește niciunde altitudinea de
1000 metri; autorul mai punctează că Munții Zărandului sunt despărțiți de culoare
transversale înalte și sunt tăiați de văi adânci și strâmte. În final, despre Munții Auriferi,
Mihăilescu (1969) afirmă că prezența aurului exploatat încă din vremuri preistorice justifică
numele acestei unități de relief.
Este important de remarcat faptul că Mihăilescu (1969) arată că zona depresionară
în care găsește localizat municipiul Deva po artă numele de Culoarul Beiuș – Deva, astfel că
Depresiunea Brad este doar o sub -diviziune a acestui culoar. Autorul afirmă că unitatea
amintită reprezintă o depresiunea miocenă, acoperită parțial de erupțiile vulcanice pliocene.
O regionare mai detaliată a Munților Apuseni este propusă de Velcea și Savu (1982)
și care arată că în partea sud -vestică a municipiului Brad se înalță Munții Malului în timp ce
în zona sud -estică se găsesc Munții Săcărâmbului. Ambele unități montane fac parte din ceea
ce autorii numesc Munții Mureșului. În ceea ce privește extremitatea nord -estică a
teritoriului, unitatea montană dominantă este Muntele Găina (subunitatea sudică a Munților
Bihorului, parte a Masivului Central Înalt din Munții Apuseni).
Velcea și Savu (1982) noteaz ă că municipiul Brad se găsește localizat în Culoarul
transversal Deva – Brad, culoar suprapus unui graben ce a funcționat ca braț marin badenian
lu care și -a încetat această funcție datorită erupțiilor miopliocene ce au acoperit depozitele
marine respecti ve. Autorii mai arată că acest culoar se menține ca o treaptă de relief
denivelată și intens despădurită.
Analiza GIS a modelului numeric al terenului cu rezoluția de 30 de metri (vezi fig.
3.2) a scos în evidență faptul că altitudinea cea mai coborâtă di n municipiul Brad este de 252
metri (talvegul Crișului Alb, în partea nord -vestică a teritoriului) în timp ce altitudinea
maximă de 761 metri este înregistrată în Muntele Găina. Altitudinea medie a teritoriului
administrativ este de 415 metri, valoare ce c orespunde zonelor deluroase medii. Privin în
ansamblul lui, relieful din municipiul Brad nu reprezintă o atracție turistică în sine, date fiind
altitudinile scăzute și deci lipsa unor elemente unice și/sau impunătoare volumetric.

18

3.2. Harta reliefului din municipiul Brad
(Sursa: prelucrarea GIS a modelului numeric al terenului cu rezoluția de 30 de metri)

19
Partea sud -vestică a teritoriului este dominată de vârfurile mai reduse ca înălțime ce
fac parte din Munții Malului. Se remarcă Vf. Petrii (577 metr i) ca fiind cel mai înalt, urmat
de Dealul Calamarului (518,8 metri). La nord -vest de satul Mesteacăn se înalță Dealul Petrița
(393,3 metri). În Munții Săcărâmbului se distinge Vf. Harnicu (708,6 metri) în timp ce în
Muntele Găina este reprezentativ Vf. Co coșului (743,6 metri).

Tabelul 3.1. Cele mai importante zece vârfuri din arealul administrativ al municipiului Brad

Nr. Crt. Vârf Altitudine
1. Vf. Cocoșului 743,6 metri
2. Dealul Hârnicu 708,6 metri
3. Vf. Petrii 577 metri
4. Dealul Scorișului 559,6 metri
5. Dealul Mărului 563,1 metri
6. Dealul Călămarului 518,8 metri
7. Vf. Acului 493 metri
8. Dealul Iuga 492,8 metri
9. Dealul Muncelul 434 metri
10. Vf. Tăului 425 metri
(Sursa: Harta Topografică Militara la sacra 1:25.000)

Toate cele zece vârfuri prezentate în tabelul 3.1 pot fi exploatate turistic numai în
contextul amenajării coerente a acestora prin marcaje de orientare dar și prin construcția unor
mici foișoare în zonele cele mai înalte. Vârfurile pot fi atracții turistice datorită fapt ului că
acestea reprezintă puncte de belvedere deosebite asupra peisajului din Brad. Chiar și în
prezent, unii turiști fac drumeții în zona Munților Malului pentru a vedea o frumoasă
panoramă cu nucleul urban al municipiului Brad.

3.1.2. Climatul și influ ența asupra turismului

Analizând tipurile climatice de pe teritoriul României, Roșu (1973) arată că în zona
Depresiunii Brad se poate vorbi de climatul de munte, subtipul climatului munților mijlocii,
zona aflându -se la interferența cu climatul de deal, s ubtipul climatului de adăpost al
Depresiunii Transilvaniei cu nuanță oceanică, climat ce în linii mari nu este altceva decât o
prelungire spre est a climatului din piemonturile vestice.

20
Sîrcu (1971) afirmă că Depresiunea Brad face parte din bazinul supeio r al Crișului
Alb, autorul crionând principalele trăsături climatice ale acestei zone: zona este expusă
influenței maselor de aer din vest și în consecință climatul este mai blând. Datorită faptului
că fundul văilor se află cu circa 300 metri mai jos decât al celor din bazinul Arieșului (fundul
văii Crișului Alb la Brad se află la 250 metri iar cel al Arieșului la Câmpeni la 570 metri),
face ca zona Bradului să se găsească într -un etaj termic mai cald.

Fig. 3.3. Dinamica temperaturii și a presiunii medi i lunare multianuale la Brad în perioada 2010 – 2017
(Sursa datelor: Stația meteorologică Brad – Țebea (Baia de Criș))

Efectele caracteristice etajului climatic mai cald se pot observa și în ceea ce privește
temperatura aerului în zona Depresiunii Brad. Temperatura medie multianuală la stația
meteorologică de la Țebea – Baia de Criș în perioada 2010 – 2017 a fost de 9,9°C.
Temperatura maximă înregistrată în acest interval de timp a fost de 37,5°C (5 august 2017)
în timp ce temperatura minimă a coborât pân ă la valoarea de -20,7°C (8 februarie 2012).
Cea mai rece lună din an este ianuarie (media multianuală fiind de -2,4°C) în timp ce
luna cea mai călduroasă este august (20,8°C), foarte similară din punct de vedere al
regimului termic cu luna iulie (20,7°C ). În ceea ce privește temperatura medie multianuală
pe sezoane, analiza datelor din figura 3.3 a oferit următoarele valori: -0,23°C iarna, 10,7°C
primăvara, 20,2°C vara și 10,3°C toamna. Remarcăm diferența de numai 0,4°C între
temperaturile medii multianu ale ce caracterizează regimul termic al primăverii și cel al
toamnei. De asemenea, analizând figura 3.3 se observă o creștere trepată a temperaturii în
perioada februarie – iulie și o accelerare a scăderii în perioada august – decembrie). -2.41.66.410.515.219.120.7 20.8
16.1
9.8
5
0.1
733734735736737738739740741742743744
-50510152025
I II III IV V VI VII VIII XI X XI XII
Presiunea atmosferică (mmHg)Temperatura ( °C)
Luna
Temperatură (°C) Prersiune (mmHg)

21
Importanța pe ca re temperatura aerului o are asupra turismului derivă și din faptul că
turismul reprezintă o activitate ce în general se petrece în afara locuinței, rezultând astfel
dependența acestuia față de caracteristricile climatice și meteorologi ce ale zonelor atrac tive
(Havriș , 2014). Autoarea citată atrage atenția și asupra cunoașterii dinamicii presiunii
atmosferice, dat fiind faptul că aceasta influențează între altele ritmul cardiac al persoanelor
în vârstă, constituind astfel un factor de restrictivitate în une le cazuri.
În perioada 2010 – 2017, valoarea medie multianuală a presiunii atmosferice la stația
meteorologică de la Țebea – Baia de Criș a fost de 739 mmHg; valoarea minimă a fost
măsurată în data de 31 ianuarie 2015 (710,8 mmHg) în timp ce valoarea maxim ă (756,6
mmHg) a fost măsurată în data de 1 noiembrie 2015.

Fig. 3.4. Evoluția anuală a cantității medii lunare multianuale de precipitații la diferite stații pluviometrice
(Sursa datelor: : Stația meteorologică Brad – Țebea (Baia de Criș) pentru 2010 – 2017
și Clima R.S. România (1966) pentru 1896 – 1955)

În afară de temperatură, precipitațiile reprezintă o componentă meteorologică ce
poate manifesta o mare restrictivitate asupra desfășurării fenomenului turistic, fapt remarcat
și de Potocka și Zaj adacz (2009). Autoarele citate arată că este deosebit de importantă
cunoașterea repariției anuale a precipitațiilor astfel încât unele activități turistice desfășurate
în exterior (concerte, manifestărui culturale) să se desfășoare în perioade în care cant itatea
medie lunară de precipitații este mai redusă și astfel șansele de apariție a ploilor sunt mai
scăzute. Autoarele mai arată că, în multe din cazuri, perioadele în care cantitatea de
precipitații este mai scăzută sunt perioade caracterizate de tempera turi scăzute în timp ce
sezonul de vară este mai ploios, fapt caracteristic și zonei Brad (fig. 3.4). 020406080100120
I II III IV V VI VII VIII XI X XI XIIPrecipitațiile (mm)
Luna
Brad (1896-1955) Baia de Criș (1896 -1955) Baia de Criș (2010 -2017)

22
Datele meteorologice înregistrate în perioada 2010 – 2017 la stația meteorologică de
la Țebea – Baia de Criș indică o medie multianuală de numai 411 mm/m2, cantitatea fiind
considerată deosebit de scăzută în raport cu valorile istorice. Lunile cele mai ploioase sunt
cele de vară: iunie (71,9 mm) și iulie (74,74 mm). Lunile cele mai secetoase sunt cele de
iarnă: decembrie (1,5 mm) și ianuarie (0,16 mm).
În contextul în care valorile prezentate au fost considerate ca fiind foarte scăzute, s –
a făcut apel la informațiile prezentate în lucrarea Clima R.S. România (1966), lucrare în care
sunt prezentate date meteorologice îngistrate în perioada 1896 – 1955 la sta ția meteorologică
Țebea – Baia de Criș și stația pluviometrică din Brad. În primul caz vorbim de o cantitate
medie de precipitații de 744,5 mm în timp ce în al doilea punct de observație s -au înregistrat
precipitații ce au cumulat o medie multianuală de 75 1,7 mm. În figura 3.4 se observă că
valorile medii lunare multianuale cele mai ridicate sunt caracteristice lunilor de vară, aspect
ce reprezintă un factor de restrictivitate în dezvoltarea turistică a zonei.
Alți parametri meteorologici precum grosimea st ratului de zăpadă sau mișcarea
maselor de aer sunt mai puțin importanți în activitatea turistică din Brad. Stratul de zăpadă
poate avea un impact negativ asupra circulației turistice numai atunci când grosimea acestuia
îngreunează transportul rutier în tim p ce mișcarea maselor de aer reprezintă o problemă
atunci când viteza vântului depășește valorile medii. Cu toate acestea, în niciunul din cele
două cazuri nu se poate vorbi de existența unor factori de restrictivitate. Grosimea medie a
stratului de zăpadă în perioada 2010 – 2017 a fost de numai 4,5 cm cu o valoare maximă de
10 cm măsurată în data de 17 martie 2010 în timp ce valoarea medie a vitezei vântului a fost
de 1,9 m/s.

3.1.3. Resursele hidrologice

Cocean și Dezsi (2009) afirmă că rețeaua hidrogra fică, alături de relief, constituie o
componentă a cadrului natural cu participare majoră la alcătuirea resurselor turistice. Autorii
arată că trăsăturile atractive ale hidrosferei sunt reprezentate de: varietatea modului de
organizare, caracteristicile fi zico-chimice ale apei, relațiile dimensionale ale principalelor
elemente hidrografice, valoarea peisagistică deosebită relevată.
Autorii citați mai arată că apele curgătoare – singura componentă reprezentativă a
biosferei în cadrul arealului administrativ al municipiului Brad – au importanță turistică
direct (ca resursă turistică propriu -zisă) și indirect (prin funcția de accesoriu al desfășurării
activității recreative.

23
Cel mai important curs de apă ce trece prin arealul administrativ al municipiului Brad
este Crișul Alb, acesta desfășurându -se pe direcția sud -est → nord -vest. Cocean ( 1988)
notează că cel mai sudic dintre Crișuri îzvorăște din partea nordică a Munților Metaliferi, de
sub vârful Paroșița. Râul se orientează inițial, spre sud -est, flancând ca lcarele cristaline ale
Platoului Poieni, de unde primește o serie de afluenți bogați în ape. Numele râului se trage
tot din zona izvoarelor, prin extrapolarea la întregul curs a denumirii Văii Albe.
Ujvari (1972) notează că lungimea totală a Crișului Alb d e la izvoare și până la
frontiera cu Ungaria este de 238 km. Un aspect important menționat de autorul citat este
acela că la Brad, pe lângă consolidările de maluri efectuate în perioada socialistă, s -au impus
și construirea unor diguri a căror lungime depă șește 3 km. Din punct de vedere turistic,
intervenția puternică a factorului antropic asupra văii Crișului Alb reprezintă un aspect
negativ ce a dus la diminuarea peisajului natural ce caracteriza odată malurile râului.

Fig. 3.5. Procentul scurgerii me dii lunare la stația hidrometrică de la Crișcior în perioada 1950 – 1967
(Sursa: Ujvari, 1972)

Cocean și Dezsi (2009) afirmă că în ultimă instanță, rețeaua hidrografică joacă un
important rol la nivel peisagistic, motiv pentru care perioadele în care albi le râurilor sunt
secate de apă, nu reprezintă în mod neapărat un factor de atractivitate pentru turiști. În acest
context este importantă cunoașterea regomului general de curgere. În cazul municipiului
Brad, datele prezentate de Ujvari (1972) privind regim ul hidrologic al râului Crișul Alb la
stația hidrometrică de la Crișcior (fig. 3.5), sunt reprezentative dat fiind faptul că această
stație hidrometrică este amplasată în amonte de intrarea Crișului Alb în oraș. 024681012141618
I II III IV V VI VII VIII XI X XI XIIProcentul scirgerii medii lunare (%)
Luna

24

Fig. 3.6. Rețeaua hidrografică din areal ul administrativ al municipiului Brad
(Sursa: Hărțile Topografice Militare la scara de 1:25.000)

25
În figura 3.5 se observă că lunile cele mai bogate în volum de apă sunt lunile de
primăvară, urmate de cele de iarnă. La polul opus, toamna și vara înregistr ează cele mai
scăzute scurgeri. Ujvari (1972) arată că în zona municipiului Brad, Crișul Alb este caractrizat
de scurgerea carpatică -vestică (debite ridicate primăvara și scăzute toamna). Valoric, vorbim
de următoarele ponderi: 36,8% iarna, 42,3% primăvara , 13,1% vara și numai 7,8% toamna.
Cu excepția Crișului Alb, teritoriul administrativ al municipiului Brad este drenat și
de alte cursuri de apă, mai reduse ca lungime și debit dar importante pentru peisajul turistic
deluros. Cel mai important afluent al C rișului Alb din zona studiată este Valea Bradului curs
de are o lungime de 10,8 km și care izvorăște din zona localității Potigani. Valea Luncoiului
(4 km) și afluentul său Valea Rada (5,79 km) drenează partea sud -vestică a teritoriului în
timp ce Valea Lu nca (5,34 km) și Valea Satului (3,94 km) curg în zona vestică a teritoriului,
în apropiere de localitatea Mesteacăn (vezi fig. 3.6).

3.1.4. Vegetația și fauna

Flora și fauna contribuie la completarea tabloului ce înfățișează cadrul natural.
Cocean și Dez si (2009) arată că ambele componente pot fi exploatate din punct de vedere
turistic în special dacă vorbim de prezența unor elemene de floră sau faună endemice sau.
Importante din perspectivă turistică sunt și plantele care au o vârstă apreciabilă și o
fizionomie și volumetrie impresionantă. În cazul municipiului Brad, din punct de vedere al
vegetației, se remarcă vastele suprafețe ocupate de păduri.
Analiza GIS a datelor geospațiale Corine Land Cover (2012) a evidențiat faptul că în
arealul administrativ a l municipiului Brad suprafața forestieră se întinde pe un areal de 39,28
km2 ceea ce reprezintă 49,2% din totalul suprafeței. Cu alte cuvinte, gradul de împădurire al
municipiului Brad este de aproape jumătate, ceea ce înseamnă aproximativ dublul mediei
naționale. În figura 3.7 se remarcă faptul că fondul forestier este mai puțin prezent în valea
Crișului Alb însă abundă în celelalte zone ale teritoriului.
Cocean și Dezsi (2009) afirmă că pădurea reprezintă ecosistemul natural dominat de
specii arboricole care au o desfășurare spațială graduală în funcție de altitudine. Autorii
subliniază faptul că pădurea constituie esența oricărui peisaj, grație notei de varietate și
armonie introduse. Pădurea devine un element dominant al peisajului în cazul versanților
bazinelor hidrografice. Nu mai puțin importantă este și funcția estetico -peisagistică sau doar
de decor turistic, așa cum se întâmplă și în cazul municipiului Brad.

26

Fig. 3.7. Răspândirea pădurilor și a speciilor de copaci precum și a altor tipuri de veg etație din Brad
(Sursa: Corine Land Cover (2012) & Hărțile Topografice Militare la scara de 1:25.000)

27
Conform Hărților Topografice Militare la scara de 1:25.000 dar și a informațiilor
culese în teren cu ajutorul sistemelor GPS, peste 90% din pădurile mun icipiului Brad sunt
formate din specii de fag și numai 10% reprezintă alte specii de copaci. Astfel, din punct de
vedere turistic, faptul că o specie domină aproape întregul fond forestier al zonei, nu
reprezintă un factor de atractivitate așa cum s -ar fi întâmplat în cazul existenței mai multor
specii de copaci (vezi fig. 3.7).
Simionescu (1961) notează că fagul are nevoie de o perioadă îndelungată de timp
pentru a rodi, autorul afirmând că în general această perioadă se poate întinde pe aproximativ
40 de ani. Mai mult decât atât, autorul subliniază faptul că în România, pădurile de fag apar
în general singure fără a fi in amestec cu alte specii. Cu toate acestea, Simionescu (1961)
afirmă că pădurile de fag sunt deosebit de frumoase, astfel că drumețiile î n aceste păduri pot
reprezenta o atracție turistică demnă de luat în seamă.
În extremitatea vestică a teritoriului administrativ al municipiului Brad există o
frumoasă pădure de stejar. Simionesc (1961) afirmă că uneori, trunchiul stejarului poate
ajunge să măsoare 2 metri, fapt ce amintește de caracteristicile amintite de Cocean și Dezsi
(2009) ce fac ca o pădure să fie importantă din punct de vedere turistic (dimensiunile
deosebite ale copacilor). La sud de municipiul Brad există și o mică pădure compusă din
specii de fag și pin. Simionescu (1961) arată că pinul este o specie des întâlnită în
formațiunile de făgete.
Se remarcă în figura 3.7 existența unei păduri formate numai din molizi, în
extremitatea de nord -est a teritoriului, la est de satul Potinga ni. Fiind vorba de o zonă cu
altitudini mai ridicate, molidul a găsit aici condiții climatice prielnice de viață. Simionescu
(1961) afirmă că molidul este una din speciile de conifere cele mai defrișate, dat fiind faptul
că lemnul ușor de despicat în scând uri sau șindrile este foarte căutat pentru export. Din
păcate, în ultima jumătate de secol scurtă de la afirmațiile autorului, situația nu s -a schimbat,
astfel că și în zona municipiului Brad există areale defrișate.
În ceea ce privește fauna, aceasta est e caracteristică zonelor deluroase cu altitudini
medii și înalte. Din punct de vedere turistic, fauna locală reprezintă o atracție pentru vânători,
astfel că toamna reprezintă sezonul cu cel ma mare aflux vânători. Conform informațiilor
Gărzii Forestiere T imișoara ( www.gardaforestieratm.ro – accesat în data de 26 noiembrie
2018) pe teritoriul municipiului Brad există trei fonduri cinegetice care reglementează
cantitatea de vânat permisă a fi ucisă precum și pe rioadele: în sud -est se află fondul Ruda –
Brad, în partea nord -vest fondul Ribița iar extremitatea nord -estică se suprapune peste fondul
cinegetic Valea Lungă.

28
3.2. Resurse atractive antropice

A doua categorie de resurse turistice atractive este cea a atr acțiilor create de mâna
omului, adică a resurselor antropice. În municipiul Brad, cele mai importante resurse din
această categorie sunt cele edificiile și construcțiile cu funcție tehnică, edificiile religioase
dar și ansamblurile arhitecturale și clădiri le de patrimoniu ce conferă identitate locală
orașului. Nu mai puțin importante sunt unitățile muzeale din oraș, unele din ele fiind chiar
unicate la nivel mondial.

3.2.1. Lăcașele de cult

În încercarea de a -și ”șlefuit sufletul”, omul a creat o serie de edificii care să -i permită
comunicarea cu forța divină. Cocean și Dezsi (2009) mai notează că obiectivele turistice din
această categorie sunt foarte diversificate în funcție de varietatea religiilor tradiționale dar și
în funcție de gradul de dezvoltare socio -economică și spiritual -artistică a societății. În ceea
ce privește răspândirea spațială, edificiile religioase sunt distribuite în aproape toate așezările
umane însă un număr mai ridicat este caracteristic societăților mai creative și consolidate
mai timpuriu, așa cum se întâmplă și în cazul orașului Brad.
În urma cercetării de teren efectuată în luna noiembrie 2018 s -a stabilit că pe teritoriul
administrativ al municipiului Brad există nu mai puțin de 17 edificii în care se practică
activități relig ioase (vezi tabelul 3.2). Din punct de vedere al distribuției spațiale, 12 lăcașe
de cult sunt amplasate în nucleul urban al municipiului Brad, două în localitatea Ruda -Brad
iar restul de trei în celelalte sate aparținătoare (Mesteacăn, Potingani și Valea Bradului).
Din perspectiva tipologiei, vorbim de două categorii de lăcașe de cult: biserici și
casele de rugăciune. Prima categorie este specifică unor culte precum ortodox, romano –
catolic sau reformat în timp ce a doua categorie caracterizează lăcașele n eoprotestante
(baptise, penticostale sau adventiste). În ceea ce privește cultele existente în municipiul Brad,
situația se prezintă în felul următor: cultul ortodox are 9 biserici, martorii lui Iehova și cultul
Adventist au fiecare câte două lăcașe de cul t în timp ce restul confesiunilor (romano -catolică,
greco -catolică, reformată, baptistă și penticostală) au câte un singur lăcaș de cult.
Din punct de vedere turistic, bisericile atrag vizitatori atunci când edificiile au
anumite caracteristici arhitectura le aparte, au o vechime considerabilă sau au alte
caracteristici ce le individualizează pe plan regional și le scot în evidență. În cazul
municipiului Brad vorbim de lăcașe de cult modeste ca volumetrie, simple din punct de

29
vedere arhitectural și nu foarte vechi; astfel, atracția turistică manifestată de bisericile și
casele de rugăciune din Brad este una scăzută. Dat fiind faptul că în teritoriul studiat nu
există obiecte de cult care să manifeste atracția credincioșilor și deci organizarea unor
pelerinaje , la ora actuală turismul religios este inexistent.

Tabelul 3.2. Edificiile religioase de pe raza municipiului Brad

Nr. Crt. Biserică Localitate
1. Biserica Reformată Brad
2. Biserica Romano -Catolică Sf. Ana Brad
3. Casa de Rugăciune Baptistă Brad
4. Biserica Ortodoxă Adormirea Maicii Domnului Brad
5. Casa de Rugăciune Adventistă Brad
6. Sala Regatului Martorii lui Iehova Brad
7. Biserica Ortodoxă Sf. Varvara Brad
8. Biserica Ortodoxă Sf. Împărați Constantin și Elena Brad
9. Casa de Rugăciune Adv entistă II Brad
10. Casa de Rugăciune Penticostală Brad
11. Biserica Greco -Catolică Brad
12. Biserica Ortodoxă 12 Apostoli Ruda -Brad
13. Biserica Ortodoxă Înălțarea Domnului Țărățel
14. Biserica Buna Vestire Mesteacăn
15. Biserica Adormirea Maicii Do mnului Valea Bradului
16. Biserica Ortodoxă Înălțarea Domnului Potingani
17. Sala Regatului Martorii lui Iehova (veche) Brad
18. Biserica Ortodoxă II Ruda -Brad
(Sursa: cercetare de teren, noiembrie 2018)

Construită în ce mai mare parte din piatră, mic a Biserica Ortodoxă de pe Valea
Zdraholți (la sud de Ruda -Brad) are hramul celor 12 Apostoli. Lăcașul de cult a fost ridicat
după anul 1848 atunci când s -a format Asociația Minieră Ruda 12 Apostoli, asociație ce a
ridicat lăcașul de cult în zona minieră (P așcu, 2016). Un punct de atracție turistică poate fi
și Biserica Reformată datorită turnului ei înalt, turn ce oferă o frumoasă panoramă a orașului
Brad. Bogată din punct de vedere arhitectural este și Biserica Romano -Catolică din Brad,
lăcaș de cult sfinț it în anul 1911. Clopotele bisericii au fost realizate – conform anului
inscripționat pe acestea – în 1928, orga lăcașul ui de cult fiind însă mai veche .

30

Fig. 3.8. Lăcașele de cult și resurse atractive cu funcție tehnică din municipiul Brad
(Sursa: Hărț ile Topografice Militare la scara de 1:25.000, cercetare de teren, noiembrie 2018)

31
3.2.2. Unitățile muzeale și culturale

Fără îndoială, cel mai important punct de atracție turistică al municipiului Brad este
Muzeul Aurului situat în centrul urbei. Confor m curatorilor expoziției, muzeul adăpostește
peste 1250 de exponate și piese realizate din aur nativ și nu mai puțin de 840 de eșantioane
minerale din România și de peste hotare.
În cadrul muzeului, exponatele din aur totalizează o greutate de peste 4,5 k g astfel că
valoarea colecției este una inestimabilă. Conform angajaților muzeului, bazele acestuia au
fost puse în anul 1912. Cu toate acestea, informațiile oferite de administrația locală din Brad
arată că muzeul a început să funcționeze mult mai devreme , în anul 1896.
Muzeul a suferit modificări importante în ultimii ani datorită faptului că vechea
clădire în care funționa instituția era depășită din punct de vedere tehnic. În anul 2006 muzeul
și-a închis porțile, în anul următor debutând lucrările de mo dernizare și extindere a clădirii.
Lucrările s -au extins până la finalul anului 2012, an în care una din cele mai importante
unități muzeale din Transilvania a fost redeschisă.
În lucrarea România. Ghid turistic (1969) este notat că Muzeul Aurului din Bra d
reprezintă o interesantă retrospectivă a mineritului de pe teritoriul României, până în
Antichitate: diferite unelte din trecut, vagoneți, echipamente, conducte din ceramică, copii
după lingouri de aur turnate de romani, eșantioanele cu formele sub care se prezintă aurul în
natură. În lucrarea amintită este subliniat faptul că acest acest muzeu este o instituție unică
de acest profil din Europa.
Floca (1969) prezintă Muzeul Aurului notând că ” la Brad există un muzeu extrem de
interesant și foarte valoros – muzeul geologic și mineralogic. Muzeul conține în primul rând
aur provenit de la minele de la noi din țară, precum și din alte țări. Din minele noastre se
află aici aur de la exploatările: Ruda -Barza, Stănija, Almașu Mare, Roșia Montană, Baia
Mare etc.; iar din cele străine, din Ameria, Africa, Iugoslavia etc.
Vizitând acest muzeu, călătorul își poate face o idee clară despre toate felurile de
apariție ale celui mai nobil dintre metale, aurul. El apare în formă nativă (vizibilă), în foițe,
fire, plăci, î n formă de mușchi, apoi impregnat în cuarț, calcită, în calcedonie, aur asociat
cu sulfuri metalice, în pepite foarte frumoase, aur cristalizat etc.
De la Stănija este adus în muzeu altait, o telurură de plumb. Filonul de la Stănija
este singurul loc din E uropa unde s -a aflat altait. De la Căinelu de Sus, se află, pe lângă
aur, și argint nativ, necunoscut la noi în țară în altă parte, iar de la Munții Săcărâmb,

32
silvanit, o sulfo -telurură de plumb și aur. Pe lângă metalul nobil, muzeul mai cuprinde o
frumoas ă colecție de minerale (sulfuri, sulfoarseniuri, oxizi, agate, carbonați, sulfați,
silicați, telururi etc.), precum și câteva piese arheologice legate de exploatarea antică a
aurului (Floca, 1969, pag. 120 -121).
Tot în zona centrală a orașului se află și Muzeul de Istorie Locală și Etnografie ,
unitate muzeală ce a luat ființă în anul 1965. Muzeul funcționează într -o clădire construită
în perioada socialistă, mai exact între anii 1964 și 1965. Tot în perioada socialistă, datorită
interesului arătat de vizita tori față de acest muzeu, între anii 1985 și 1987 au loc noi lucrări
de reamenajare a expozițiilor și de modernizare a c lădirii. Unitatea muzeală este redeschisă
în anul 1988. Printre colecțiile muzeului se numără cele etnografice (culese în special din
Țara Zărandului) dar și arheologice sau populare.

Fig. 3.9. Numărul de vizitatori ai muzeelor din municipiul Brad și c el al cititorilor activi înscriși
în baza de date a Bibliotecii Municipale Brad în perioada 2011 – 2017
(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)

Un important punct de atracție din cadrul muzeului este casa populară aflată în curtea
acestuia, cas ă ce are o vechime de mai bine de 200 de ani. În lucrarea România. Atlas
istorico -geografic (1996) se arată că în Țara Zarandului, casele din zona rurală erau acum
două secole construite din lemn, pe sol și aveau un singur nivel. Acoperișul acestor case er a,
de cele mai multe ori format din paie, așa cum este și cazul casei din curtea muzeului.
În ceea ce privește numărul de vizitatori în cele două unități muzeale din municipiul
Brad, în perioada 2011 – 2017 acestea au fost vizitate de 51.467 de persoane (f ig. 3.9), în
cea mai mare parte grupuri organizate de elevi dar și de persoane aflate în vacanță în zona
de nord a județului Hunedoara și care au dorit să cunoască istoria locului. 05001000150020002500
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017020004000600080001000012000140001600018000
CititoriVizitatori
Cititori bibliotecă Vizitatori muzee

33
Un element important al peisajului cultural din Brad este reprezentat de Bi blioteca
Municipală ”Gheorghe Pârvu”. Bazele bibliotecii au fost puse la începutul celei de -a doua
jumătăți a secolului al XX -lea, mai exact în anul 1951. Autoritățile comuniste de la acea
vreme au dorit să dezvolte la Brad o mare bibliotecă destinată popu lației, în special
muncitorilor din industria minieră. Fondul de carte de la care s -a plecat a fost de 1500 de
volume. La nivelul anului 2017, în biblioteca din Brad existau nu mai puțin de 60.000 de
volume, grație strădaniei administrației locale și angaj aților bibliotecii de a achiziționa (prin
cumpărare sau prin donații) noi volume.
Sediul actual al bibliotecii a fost construit în perioada interbelică însă clădirea
adăpostește instituția amintită abia din anul 1974, an în care vechea clădire a devenit
neîncăpătoare. În anul 2015 întregul imbobil a fost reabilitat, acesta recăpătându -și
frumusețea de altădată. Clădirea bibliotecii din Brad este declarată monument istoric de
importanță locală. În perioada 2011 – 2017, numărul mediu de cititori activi ai bi bliotecii a
fost de 2100 persoane/an (vezi fig. 3.9).

Fig. 3.10. Pavilionul administrativ al asociației miniere Ruda 12 Apostoli în anul 1912
(Sursa: www.bedo.hu – accesat la data de 28 noiembrie 2018)

O ultimă atracț ie turistică din această categorie este Casa de Cultură a Municipiului
Brad, instituție ce funcționează în fosta clădire a asociației miniere Ruda 12 Apostoli (fig.
3.10), clădire inclusă pe Lista Monumentelor Istorice din Județul Hunedoara. Casa de
Cultur ă este responsabilă de organizarea tuturor manifestărilor cultural -artistice din oraș.

34
3.2.3. Edificii și construcții tehnice

Zona Depresiunii Brad a fost din cele mai vechi timpuri un important areal industrial
grație zăcămintelor aurifere din Munții Me taliferi. Abrudeanu (1933) notează că în perioada
modernă, exploatarea aurului la Brad a reînceput în jurul anului 1760. În anul 1791 este
întemeiată asociația minieră Ruda 12 Apostoli fapt ce va impulsiona activitatea minieră din
zonă. În anul 1840 debute ază lucrările de săpare a două noi galerii însă începând abia cu anul
1884 se poate vorbi de o adevărată exploatare minieră modernă a aurului.
Autorul citat arată că minele din zona Brad au produs între 1884 și 1911 nu mai puțin
de 27.918 kg de aur amestec at cu argint. În anul 1911 a fost înregistrată cea mai mare
producție: 2002 kg din care 936 kg aur nativ, restul cantității fiind obținut prin stomparea
minerelui. După 1918, cantitatea de aur extrasă din minele aflate în zona Ruda -Brad începe
să scadă tre ptat. Cu toate acestea, Vâlsan (1964) amintește de bogățiile din această parte a
Munților Apuseni, menționând faptul că deși aurul de exploatează de două mii de ani, minele
românești încă mai dau o producție medie anuală cu variază între 3000 – 5000 kg/an.

Fig. 3.11. Intrarea principa lă în Mina Barza văzută în perioada interbelică.
(Sursa: Abrudeanu, 1933)

Pe fondul acestei activități industriale deosebit de intense, începând cu a doua
jumătate a secolului al XX -lea, la Brad s -au construit o serie de edificii cu funcție industrială
și tehnică și care astăzi pot reprezenta o importantă atracție turistică. Schejbal (2016) arată
că în ultima perioadă, se remarcă o creștere a interesului turiștilor atât față de resurse turistice
naturale cât și față de cele antropice, în această a doua categorie fiind vorba mai ales de
explorarea monumentelor tehnice și industri ale și familiarizarea cu mediul industrial .

35
Różycki și Dryglas (2017) notează că minele din diferite părți ale lumii încep să fie
din ce în ce mai vizitate de turiști. Autorii arată că există câteva motive ce stau la baza
include rii minelor pe lista categoriilor de obiective turistice, amintind între altele dorința de
a angaja pentru administrarea vechilor exploatări miniere persoane ce locuiesc în
proximitatea acestora dar și dorința turiștilor de a găsi noi atracții turistice, d eosebite și mai
puțin frecventate față de cele clasice.
Pe teritoriul municipiului Brad (în extremitatea sud -estică a teritoriului) au fost
identificate nu mai puțin de opt exploatări miniere cu galeriile aferente (vezi fig. 3.8): Mina
Sf. Maria și Mina M usariu de pe Valea Musariu, Mina Brădișor de pe valea omonimă și
Puțul Central Hârnicu aflat la 0,5 km sud -vest de Mina Brădișor, M ina Treptele Rom ane și
Mina Barza (vezi fig. 3.11) de pe Valea Rada și, în zona mai înaltă, Mina 12 Apostoli și
Mina Zdraholț.

Fig. 3.12. Clădirea gării din Brad – unul din cele mai importante monumente ale municipiului
(Sursa: colecția personală de cărți poștale)

Ridicată între anii 1895 și 1896, clădirea gării din Brad reprezintă unul din cele mai
importante monumente istorice din municip iul de pe Crișul Alb. În decembrie 2016,
Regionala CFR Timișoara a demarat ample lucrări de reabi litare a edificiului ce ajunsese
într-o avansată sta re de degradare. A fost refăcut acoperișul, fațadele, tâmplăria și detaliile
arhitecturale, instalația electrică și sanitară . Astăzi, gara din Brad este o adevărată bijuterie
a Țării Zarandului, un monument de referință pentru municipiu, un punct de at racție turistică

36
ce trebuie exploatat turistic la adevărata valoare. Importanța edificiului este subliniată și prin
faptul că gara este inclusă în Lista Monumentelor Istorice di n Județul Hunedoara (2015),
edificiul având importanță istor ică regională/locală (clasa B). Există i nformații cu privire la
faptul că Regionala CFR Timișoara dorește să amenajeze în clădirea gării Muzeul Țării
Zarandului, dat fi ind faptul că o mare parte din clă dire nu este folosită.
Construită între anii 1 906 și 1907, calea ferată îngustă ce face legătura între Brad și
Crișcior se regăsește în Lista Monumentelor Istorice din Județul Hunedoara (201 5). Linia
are o lungime toală de 5,64 km între gara din Brad și Atelierele Centrale Crișcior. O mare
parte din traseu es te paralel cu Crișul Alb, peisajul fiind unul deosebit de pitoresc. Trenul
circulă atât în perioada verii (când numărul de turiști este mai mare) cât și în timpul
diferitelor sărbători din timpul anului. Alături de Muzeul Aurului din Brad, mocănița care
circulă între Brad și Crișcior reprezintă cea mai importantă atracție turistic ă a zonei.
Linia de cale f erată ce făcea legătura între Brad și Deva traversa numeroase văi, astfel
că pentru a face față încercărilor puse de formele de relief nu tocmai favorabile, constructorii
au optat pentru construcția mai multor viaducte. Astfel, în anul 1961 au fost finaliz ate și
lucrările la Viaductul Luncoiu de Jos (fig. 3.13 ).

Fig. 3.4 3. Viaductul Luncoiu de Jos văzut dinspre sud la sfârșitul anilor `70 ai secolului trecut
(Sursa: Floca, 1969, cu modificări)

Conform calculelor Google Earth Pro, viaductul are o lungime totală de peste 170
metri, acesta fiind construit peste drumul european E79. Deși în prezent viaductul nu este
exploatat în niciun fel – circulația feroviară fiind oprită de peste două decenii – edificiul
rămâne o atracție turistică datorită volumetriei sale impresi onante dar și datorită
accesibilității favorabile.

37
3.2.4. Clădiri de patrimoniu

Cocean și Dezsi (2009) afirmă că un important reper pe harta turi stică este
reprezentat de clădirile istorice aflate, în general , în centrul marilor așezări urbane. În cazul
municipiului Brad, Lista Monumentelor Istorice din Județul Hunedoara (2015) indică
existența mai multor zone în care există edificii și clădiri de patrimoni u care sunt protejate
prin lege de intervenții ce ar putea să cauzeze prejudicii valorii arhitecturale.
Prin urmare, documentul amintit și realizat de Institutul Național al Patrimoniului
indică faptul că centrul istoric al municipiului Brad este un monument istoric de importanță
regională (clasă B). În cadrul centrului ist oric sunt incluse mai multe străzi: str. Cloșca, str.
Decebal, str. Horea, str. Avram Iancu, str. Independenței, str. Liceului, str. Moților, str.
Republicii și str. Zarandului. Pe străzile enumerate există una sau mai multe clădiri de
importanță istorică.

Fig. 3.14. Clădirea Muzeului Aurului înainte de restaurare (stânga) și Biblioteca Muncipală (dreapta)
(Sursa: Județele Patriei: Județul Hunedoara (1981), cu modificări)

Între clădirile de patrimoniu amintim edificiul ce găzduiește Casa de Cultură a
Municipiului Brad (vechiul sediu al ex ploatării miniere Ru da – 12 Apostoli prezentată în fig.
3.10), clădirea Bibliotecii Municipale (fig. 3.14, dreapta ) dar și Muzeul Aurului (fig. 3.14,
stânga ). Referitor la această clădire, încă din anul 2010 au existat discuții privind distrugerea
caracteristicilor arhitecturale ale cl ădirii dată fiind reabilitarea acesteia. Puțină lume știe că
acest imobil a fost construit pentru a servi drept locuință inginerului Adolf Sierber, directorul
societăți i miniere Mica. După lucrările de reabilitare, clădire nu mai păstrează trăsăturile
arhitecturale inițiale . Celelalte clădiri ce fac parte din centrul istoric al Bradului au
dimensiuni mai reduse. În general este vorba despre locuințe individuale ridicate în secolul
al XX -lea și care păstrează caracteristicile arhitecturale interbelice.

38
3.2.5. Statui și monumente de for public

Un monument reprezentativ pentru municipiul Brad este Statuia Lupoaicei, cunoscut
și sub numele de Monumentul Latinității, monument ce reprezintă o copie după celebra
statuie omonimă din Italia. Statuia simbolizează latinitatea poporului român și strânsele
legături ale acestuia cu Roma. Pe soclul statuii este scris faptul că aceasta a fost realizată și
amplasată în centrul orașului în anul 2004. Locuitorii municipiului Brad își amintesc de
faptul că Monumentul Latinității a fost inaugurat în vara anului 2004 cu ocazia Zilelor
Municipiului Brad. Multe persoane își aduc aminte și acum de faptul că la manifestări a fost
invitat marele poet Adrian Păunescu, acesta fiind cel care a dezvelit statuia.

Fig. 3.1 5. Instituții de cultură și monumente de for public din zona centrală a municipiului Brad

Unul din cele mai cunoscute monumente de for public din municipiul Brad este
statuia cunoscută sub numele de ”Noi, Dacii”, statuie amplasată în zona centrală a
municipiului (fig. 3.15 ). Monumentul este compus dintr -un corp principal de piatră pe care
este prinsă o efigie de bronz cu chipul lui Deceval iar deasupra acestuia, steagul dacilor
(lupul dacic). Corpul central este reprezentat de un imens bloc de travertin adus special de
la cariera din localitatea Că rpiniș. Sub efigie este marcat următorul text: ” Cei mai viteji și ce
mai drepți dintre traci .”, cuvintele aparținând învățatului Herodot.

39
Astăzi un punct de atracție ce face parte din Parcul Central (fig. 3.15 ), monumentul
reprezintă opera sculptorului artistic Ioan Vasile Grama, el fiind realizat și amplasat în
actuala locație în anul 2006. În numai un deceniu, monumentul a devenit un punct de reper
pentru populația dar și pentru turiștii ce sosesc în municipiul Brad. Unii din locuitorii
orașului au afirmat că și acest monument a fost inaugurat tot de Adrian Pănescu, festivitățile
având loc în iarna anului 2006, în data de 2 decembrie.
Simplu dar impozant, Monumentul Eroilor a fost construit în fața vechii primării din
municipiul Brad și a fost inaugurat în anul 2015. Pe cele trei coloane de travertin sunt
montate elemente de bronz ce simbolizează eroismul, lupta și forța. Este important de
menționat că încă din anul 1 992 la Brad a fost construită o troiță în amintirea eroilor care au
căzut pe câmpul de luptă în cele două conflagrații mondiale, însă aceasta avea dimensiuni
reduse. Ulterior, troița a fost mutată în parcul din apropierea Băncii Comerciale Române.
Monument ul a fost realizat tot de sculptorul Ioan grama.

3.2.6. Manifestări și evenimente culturale

David (2008) afirmă că zona Țării Zarandului reprezintă unul din cele mai
reprezentative zone etnografice din România, grație particularităților folclorice și soc io-
umane și care nu s -au pierdut de -a lungul timpului ci, din contră, s -au întărit. Autoarea arată
că Țara Zarandului poate fi împărțită în două mari zone: est și vest (dată fiind forma alungită
a teritoriului în cauză). Din perspectivă etnografică, partea de est a Țării Zărandului și deci
și municipiul Brad, are multe mai multe trăsături comune cu Țara Moților față de
extremitatea vestică.
Cele mai importante manifestări din zona Bradului sunt reprezentate de hramurile
bisericilor ortodoxe. În contextul î n care populația românească de religie ortodoxă este una
numeroasă, hramurile acestor biserici sunt caracterizate de festivități de o amploare mai mare
și la care, de cele mai multe ori, participă și populația din zona înconjurătoare municipiului.
David (2 008) arată că nedeile din Țara Zarandului reprezintă manifestările culturale și
etnografice cu cel mai ridicat grad de atracție turistică.
Casa de Cultură din Municipiul Brad coordonează, de peste o jumătate de veac,
activitatea Ansamblului folcloric Doin a Crișului. Fondat în data de 15 martie 1961,
ansamblul popular este astăzi unul din cele mai importante ansambluri de acest gen din zona
de sud a Ardealului. Grație experienței acumulate de membrii mai vechi dar și datorită
dorinței de a excela a noilor m embrii, ansamblul a obținut foarte multe premii.

40
Cap. IV. INFRASTRUCTURA TURISTICĂ

Cocean și Dezsi (2009) afirmă că infrastructura turistică este formată din mai multe
componente ce pot fi însă grupate în jurul a trei mari categorii: infrastructura de transport,
unitățile de cazare și infrastructura de restaurație și alimentație publică. Pe lângă aceste trei
grupe de bază, autorii menționați identifică și o a patra grupă: infrastructura turistică
auxiliară sau tehnică, aceasta fiind caracteristică zonelor unde există amenajări turistice
complexe de genul instalațiilor de transport pe cablu. În ceea ce pr ivește arealul administrativ
al municipiului Brad, primele trei categorii de infrastructură turistică domină peisajul.

4.1. Infrastructura de transport

Infrastructura de transport și deci transporturile contituie nervul principal al vieții
economice a unui stat sau a unei regiuni. Șandru (1978) mai notează că transporturile sunt
suportul material al legăturilor dintre oraș și sat, dintre industrie și agricultură. Cocean și
Dezsi (2009) afirmă că din punct de vedere turistic, infrastructura de transport este cea care
face legătura între zona care emite turiști și cea care îi atrage. Autorii subliniază importanța
infrastructurii de transport în dezvoltarea turistică a unui areal ca fiind una deosebit de
ridicată și cu un impact foarte mare în circulația tu ristică aferentă.

4.1.1. Rețea ua de drumuri

Surdu (1982) afirmă că transporturile rutiere s -au dezvoltat în paralel cu sporirea
parcului de autovehicule, a șoselelor și modernizarea acestora. Transporturile rutiere
prezintă avantajul în locuri mai puț in accesibile iar pe distanțe scurte și medii, transporturile
rutiere sunt mai fezabile fiind mai puțin costisitoare decât cele feroviare. Pe raza
municipiului Brad au fost identificate trei categorii de drumuri (fig. 4.1).
Cea mai importantă arteră rutie ră din arealul analizat este drumul european E79,
drum ce străbate teritoriul municipiului Brad pe o distanță de 8,19 km. Șoseaua amintită
poartă și numele de drumul național DN76 și face legătura între Oradea și Deva trecând prin
Beiuș și Brad. Un alt dru m important este drumul național DN74 (4,18 km în arealul
administrativ al municipiului Brad) ce pornește din Brad și urmează Valea Ampoiului,
ajungând în cele din urmă la Alba -Iulia prin Abrud și Zlatna.

41

Fig. 4.1. Infrastructura de transport din munic ipiul Brad
(Sursa: prelucrare GIS a Google Earth Pro,
Planul de Amenajare al Teritoriului Județean Hunedoara, 2010)

42
Un rol important în joacă și cele patru drumuri comunale din municipiul Brad,
acestea asigurând legătura cu satele aparținătoare. DC170B (2,69 km) traversează partea
nordică a satului Mesteacăn, ajungând în comuna Baia de Criș. În sud -estul teritoriului se
remarcă drumul comunal DC16 (6,01 km) ce face legătura cu satul Ruda -Brad și care a jucat
un rol deseobit de important în perioada în ca re exploatările miniere din zonă erau active.
Drumul comunal DC11 (3,04 km) face legătura între municipiul Brad și Sanatoriul TBC din
oraș în timp ce DC 10 (8,54 km) traversează localitatea Valea Bradului, ajungând aproape
de satul Potingani.

4.1.2. Căile ferate

La ora actuală, municipiul Brad este deservit de o singură linie de cale ferată ce
asigură legătura cu municipiul Brad. În trecut a existat și o legătură feroviară cu reședința
județului Hunedoara. Amintim și existența unei căi ferate cu ecartamen t îngust însă aceasta
nu este folosită pentru transport regulat de persoane ci numai în scop turistic în anumte
perioade de timpe ale anului, în general, în timpul sărbătorilor și zilelor nelucrătoare.

Fig. 4.2. Gara din Brad în jurul anului 1965
(Sursa : colecție personală de cărți poștale)

Pop (1984) afirmă că linia ferată de pe Crișul Alb, prin care se realizează legătura
între Arad și Brad, a fost construită într -un interval de 19 ani: Arad – Sântana – Pâncota –
Ineu (1877), Ineu – Sebiș – Gurahonț (1881). Ultimul tronson feroviar cuprins între Gurahonț
– Brad sau Ocișor și Brad a are o lungime de 25 km și a fost dat în exploatare la data de 6

43
decembrie 1896. Timpul relativ lung necesar construirii acestei căi ferate se datorează în
special terenului mai puțin favorabil unor astfel de lucrări.
La nivelul anului 20182, calea ferată Arad – Brad (vezi fig. 4.1) este deservită de
operatorul feroviar privat Regio Călători. În cursul unei zile există trei trenuri pe relația Arad
– Brad, și câte un tren pe relațiile Vârfurile – Brad și respectiv Sebiș – Brad. În ceea ce
privește plecările din gara Brad, trei trenuri asigură zilnic legătura cu muncipiul Arad și un
tren circulă pe relația Brad – Gurahonț. Distanța feroviară între Arad și Brad este de 167 km
iar o călătorie durează aproximativ patru ore.
Ivănescu (2009) notează că în data de 11 decembrie 1987 este inaugurată calea ferată
Brad – Deva, în lungime totală de 35,6 km. Astfel, municipiul de pe Crișul Alb avea o
legătură feroviară directă cu reședin ța județului Hunedoara. Autorul mai arată că și această
linie a fost construită în mai multe etape: Brad – Dealul Fetii (1961), Deva – Stoieneasa
(1963) și Dealul Fetii – Stoieneasa (1987). Din cauza alunecărilor de teren foarte frecvente,
în anul 1998 lin ia este închisă traficului de pasageri, ea fiind în cele din urmă scoasă din uz.

4.2. Unitățile de primire turistică

Încă din perioada socialistă, zona municipiului Brad a fost recunoscută pentru
potențialul turistic deosebit de ridicat. În lucrarea Rom ânia. Ghid turistic (1969) se amintește
faptul că Bradul se află situat într -o zonă muntoasă cu exploatări aurifere dar importantă și
din punct de vedere turistic. În acest context, este simplu de înțeles de regimul socialist a
investit în turismul din zon a Brad inclusiv prin construcția unor unități de primire turistică
așa cum este cazul Hotelului Brad, unitate ce avea o capacitate de 24 paturi, conform
volumului Județele Patriei: Județul Hunedoara (1980).

4.2.1. Tipologie și caracteristici

O lungă per ioadă de timp, datorită regimului comunist, tipologia unităților de cazare
din municipiul Brad a rămas neschimbată. Cea mai importantă unitate de cazare din oraș a
fost, până în anul 1989 și chiar și după, Hotelul Brad. Însă, după schimbarea de regim din
anul 1989 au început să apară și alte unități de cazare. În perioada 1990 – 1995 în Brad a
funcționat hotelul construit în perioada comunistă, după aceea a fost închis. Datele oficiale
consemnează și existența unei pensiuni agroturistice în perioada 2001 – 2003.

2 Conform: www.regiocalatori.ro – accesat la data de 22 noiembrie 2018

44
În anul 2005 este deschisă prima pensiune turistică iar în anul 2006 sunt inaugurate
alte două unități de cazare de acest tip. În anul 2009, numărul pensiunilor turistice ajunge la
patru, acestea fiind singurele unități de cazare din Brad. Datele of iciale indică funcționarea
a 5 pensiuni în anul 2015 în timp ce în anul 2017 numărul acestora ajunge la 6. Cu toate
acestea, se remarcă lipsa unei unități de cazare cu o capcitate mai mare și care să ofere
servicii de o calitate mai ridcată față de cele o ferite de pensiunile turistice din zonă.

Tabelul 4.1. Unitățile de primire turistică din municipiul Brad (2018)

Nr. Crt. Nume Număr de paturi
1. Pensiunea Juliana 22
2. Pensiunea Ana -Maria 41
3. Pensiunea Cetina 20
4. Pensiunea Irina 10
5. Vila Aten a 20
6. Pensiunea Mario 8
TOTAL 121
(Sursa datelor: cercetare pe teren)

În anul 2018, în Brad funcționau patru unități de cazare ce aveau peste 20 de paturi
din care cea mai mare era Pensiunea Ana -Maria cu 41 de paturi. Din punct de vedere al
dotărilor , toate unitățile de cazare oferea acces la internet wireless, televiziune prin cablu,
baie proprie fiecărei camere, acces gratuit la parcarea din zona unității, informații turistice
despre zonă dar și alte facilități precum grădină și loc de relaxare, pos ibilități de călărie,
închiriere de biciclete.

4.2.2. Capacitatea de cazare

Un indicator relevat în ceea ce privește structura de primire turistică existentă într –
un areal este capacitatea de cazare sau numărul de paturi/noapte disponibil. Datele
Institu tului Național de Statistică arată că în primii ani după schimbarea de regim din anul
1989, capacitatea de cazare din Brad era cuprinsă între 38 de paturi/noapte în anul 1990 și
32 paturi/noapte în anul 1995. Începând cu anul 1996, hotelul din Brad își înc etează
activitatea, astfel că în oraș nu mai există nicio altă unitate de cazare. În anul 2001 este

45
deschisă o pensiune agroturistică ce avea o capacitate de 10 paturi/noapte iar în anul 2006
sunt inaugurate alte unități de cazare, ajungându -se astfel la o capacitate de 38 paturi. În
decursul anilor, tendința generală este una de creștere. Datele oficiale înregistrate în anul
2017 indică o capacitate totală de cazare de 108 paturi/noapte (fig. 4.3).

Fig. 4.3. Evoluția capacității de cazare în unitățile d e primire turistică din Brad între anii 1990 – 2017
(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)

Cercetarea de teren demarată în luna noiembrie 2018 a inclus și vizitarea celor șase
unități de cazare din municipiul Brad precum și colectarea unor da te statistice prezentate în
tabelul 4.1. Conform informațiilor furnizate de personalul acestor unități, capacitatea totală
de cazare din municipiul Brad a ajuns în toamna anului 2018 la 121 paturi/noapte. Trebuie
subliniat și faptul că în municipiu și mai ales în satele aparținătoare există persoane ce
primesc turiști în cadrul gospodăriilor proprii, fără a declara însă datele către Institutul
Național de Statistică. În acest context se poate aprecia că valoarea reală a capacității de
cazare din Brad este m ult mai mare, ea variind în jurul a 150 paturi/noapte.
Proprietarii unor unități de cazare au afirmat că este posibil ca în anul 2019 să
mărească unitățile de cazare aflate în proprietate datorită faptului că cererea devine din ce în
ce mai ridicată iar gradul de utilizare a infrastructurii de cazare are valori din ce în ce mai
crescute. De asemenea, există premise pentru construcția de noi unități din categoria
agropensiunilor. Se vehiculează ideea ca în satul depopulat Poti ngani să fie amenajată o
pensi une agroturistică împreună cu o serie de clădiri anexe și care să ofere atât servicii de
cazare cât și de restaurație pentru a atrage turiștii o perioadă cât mai îndelungată. 020406080100120
1990 1993 1996 1999 2002 2005 2008 2011 2014 2017Numărul de paturi
Anul

46
4.3. Unități de alimentație și restaurație publică

Cocean și Dezsi (2009) arată că unitățile de alimentație publică sunt în general
magazinele cu produse alimentare, fie că este vorba de mici unități economice fie că este
vorba de marile lanțuri de supermarket -uri. Pe de altă parte, în ceea ce privește restaurația
publică, autorii inc lud în această categorie unități precum restaurantele, cofetăriile, pizzeriile
sau fast -food-urile.
Unul din cele mai importante supermarket -uri din municipiul Brad este magazinul
Lidl Discount amplasat în zona centrală a orașului, magazin ce are o supraf ață totală a sălii
de vânzare de 1200 m2. Mai redus ca suprafață dar la fel de important este magazinul Profi
City3. Unitatea se află localizată tot în centrul municipiului Brad și are o suprafață de vânzare
de 370 m2. În zona de sud a orașului funcținează un al treilea supermarket, Penny.
Unele unități de cazare din municipiul Brad dețin și restaurante. Spre exemplu, în
cadrul Pensiunii Juliana funcționează un restaurante ce are două săli cu o capacitate de 170
de locuri la care se adaugă o terasă exterioa ră cu o capacitate de 40 de locuri. Mai mult decât
atât, în cadrul pensiunii există și o sală destinată conferințelor și care are o capacitate de
aproximativ 100 de locuri.
În apropiere de Piața Agroalimentară din Brad funcționează Restaurantul -Bar Copy
iar lângă Parcul Primăriei se află Restaurantul Class. Tot în imediata vecinătate a parcului,
se află și Pizzeria Roma. În vecinătatea Parcului Avram Iancu amintim și existența Cofetăriei
Anaconda. O altă cofetărie din Brad este situată în vecinătatea Primă riei Municipiului Brad
și poartă denumirea de Patiseria Dandy. Din aceeași categorie de unități alimentare face parte
și Patiseria Panaur din Parcul Primăriei. În sud -vestul municipiului există o altă mare unitate
de restaurație publică, Anastasia Ballroom Events; în cadrul acestei unități se organizează
diferite evenimente însă se poate servi masa zilnic, în regim de restaurant.
Concluzionând, în urma cercetării de teren efectuate în toamna anului 2018 s -a
stabilit că pe raza municipiului Brad funcționeaz ă o gamă variată de unități de alimentație
publică dar și puncte de restaurație din cele mai variate, pornind de la restaurane și terminând
cu pizzerii și cofetării. Astfel, putem considera că această categorie de infrastructură
turistică, la ora actuală, răspunde nevoilor populației și turiștilor care sosesc în zonă. Din
discuțiile avute cu reprezentanții unor restaurante a rezultat că turiștii preferă marile
restaurante în detrimentul micilor unități de alimentație publică.

3 Conform: www.profi.ro – accesat în data de 22 noiem brie 2018

47
Cap. V. ANALIZA CIRCULAȚIEI TU RISTICE

Cunoscută în cadrul literaturii de specialitate și sub denumirea de flux turistic,
circulația turistică presupune deplasarea turiștilor dintr -o zonă emițătoare într -una
receptoare, aceasta din urmă fiind cea care atrage turiștii prin resursele na turale și antropice
pe care le are. Cocean și Dezsi (2009) arată că în analiza circulației turistice se pot studia
mai mulți indicatori însă, de cele mai multe ori, cercetarea fluxului turistic se rezumă la
anliza numărului de sosiri și a numărului de înno ptări, urmând ca pe baza acestora doi
indicatori să fie calculat și studiat un al treilea, durata medie a sejurului.

5.1. Numărul de sosiri

Numărul de sosiri sau numărul de turiști reprezintă indicatorul de bază pentru orice
analiză a circulației tur istice, acesta indicând numărul de turiști care au utilizat infrastructura
de cazare dintr -un anumit areal într -o perioadă de timp bine stabilită. În cazul de față,
numărul de sosiri desemnează persoanele care s -au cazat în unitățile de primire turistică
aflate în arealul administrativ al municipiului Brad. În ceea ce privește reperele temporale,
datele Institutului Național de Statistică cuprind valori anuale pentru perioada 2015 – 2017
și valori lunare pentru intervalul ianuarie 2010 – septembrie 2018.

5.1.1. Dinamica anuală

În perioada 2005 – 2017, în unitățile de cazare din municipiul Brad au fost înregistrați
nu mai puțin de 14.391 de turișit, cu o medie anuală de 1107 persoane. În mod evident, de –
a lungul timpului acest indicator turistic a cunosc ut atât perioade pozitive de creștere cât și
perioade în care a scăzut. În ciuda acestui fapt, analiza generală a numărului anual de sosiri
arată existența a două mari ecarturi temporale: 2005 – 2011 și 2011 – 2017.
În prima perioadă menționată, numărul de sosiri în municipiul Brad a fost unul
deosebit de scăzut, media anuală a perioadei fiind de 300 de turiști. Datele Institutului
Național de Statistică arată că în această perioadă, numărul de sosiri în arealul analiza a
cunoscut, cu mici excepții, scăde ri anuale începând cu anul 2006. Valoarea minimă absolută
din șirul de date analizat a fost înregistrată în anul 2011, an în care în Brad au sosit numai
88 de turiști.

48
După anul 2011 (fig. 5.1) se remarcă o creștere deosebit de puternică a numărului de
sosiri în municipiul Brad. Datele din anul 2012 consemnează 1303 turiș ti iar cele din anul
2015 indică un vârf de 2695 de sosiri. Explicația pentru aceste valori deosebit de mari (cu
atât mai mult cu cât datele din perioada 2005 – 2011 sunt foarte scăzute) stă în situația
unităților de primire turistică din Brad. Conform cercetării de teren, în anul 2011 sunt
inaugurate mai multe unități de cazare, astfel că în anul 2012 situația structurilor de cazare
ce trimit date oficiale către Institutul Național de Sta tistică este una mai diversă.

Fig. 5.1. Dinamica anuală a numărului de sosiri în municipiul Brad în perioada 2005 – 2017
(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)

Un număr important de turiști a existat și înainte de anul 2011 însă o mare par te din
aceștia nu au fost înregistrați de puținele unități de cazare existente pe raza municipiului
Brad. În acest context se poate justifica, măcar în parte, diferențele atât de mari între cele
două perioade amintite anterior. Gogonea (2014) arată că după anul 2011 circulația turistică
s-a intensificat în toate zonele montane din România, autoarea insistând asupra faptului că
numărul de sosiri și cel al înnoptărilor au fost caractrizate de un puternic trend ascendet
justificat și de aderarea României la Un iunea Europeană.
În cazul municipiul Brad, resursele turistice au jucat un rol deosebit de important în
creșterea numărului de sosiri. Deși pe teritoriul centrului urban există mai multe elemente
atractive, două se impun prin importanța și gradul de atra ctivitate deosebit de ridicat: Muzeul
Aurului și calea ferată îngustă. Promovarea intensă a celor două resurse atractive a făcut ca
după anul 2011 numărul de turiști să crească anual (fig. 5.1). 050010001500200025003000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Numărul de sosiri
Anul

49
5.1.2. Dinamica lunară și sezonieră

În analiza dinamicii lun are și sezoniere a numărului de sosiri în municipiul Brad s -a
ținut cont de datele înregistrate de Institutul Național de Statistică în perioada ianuarie 2013
– decembrie 2017, dat fiind faptul că acest șir de date este complet. Perioada ianuarie 2010
– decembrie 2012 nu conține informații pentru toate lunile anului, astfel că aceste date nu
pot fi luate în considerare în cazul unei astfel de analize.

Fig. 5.2. Dinamica numărului mediu lunar de turiști sosiți în municipiul Brad în perioada 2013 – 2017
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

În valori absolute, luna cu cel mai mare număr de turiști înregistrați în municipiul
Brad în perioada 2013 – 2017 a fost noiembrie 2017 atunci când în unitățile de primire
turisti că s-au cazat nu mai puțin de 409 persoane. La polul opus, luna cu cea mai scăzută
circulație turistică a fost septembrie 2013, datele indicând numai 60 de sosiri.
Un lucru deosebit de important de remarcat este faptul că atât valoarea maximă cât
și cea m inimă sunt înregistrate în luni de toamnă, apropiate una din alta din punct de vedere
calendaristic. Astfel, se poate argumenta faptul că turismul din municipiul Brad nu este
afectat în niciun fel de sezon. Pe de altă parte, în figura 5.2 se poate observa că numărul de
sosiri este mai scăzut în perioada de iarnă (cu o medie multianuală de 142 turiști în luna
ianuarie) fiind însă mai ridicat în luna noiembrie (252 sosiri), însă în acest ultim caz, un rol
important îl joacă și valoarea maximă înregistrată în anul 2017 și care a influențat în mod
evident media 2013 – 2017. Remarcăm, de asemenea, valorile similare ce caracterizează
restul lunilor din an. 050100150200250300
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIISosiri
Luna

50
Analizând din punct de vedere
sezonier numărul de sosiri în municipiul
Brad, în figura 5.3 se remarcă fapt ul că
datele aferente primăverii și iernii dețin
ponderi similare. Astfel, în perioada 2013
– 2017 la Brad au sosit 2567 de turiști
iarna și 2567 primăvara, astfel că fiecare
din cele două anotimpuri deține un procent
de 23% din circulația turistică sezoni eră.
Diferențe apar în ceea ce privește
numărul de turiști sosiți vara și toamna. În
sezonul cald, la Brad au soist în total 2727
de turiști în timp ce toamna s -au înregistrat
3149 de sosiri. Din punct de vedere
procentual vorbim de 25% și respectiv
29% din numărul total de turiști înregistrați în municipiul Brad între anii 2013 – 2017 (fig.
5.3). Un aspect important pe care dorim să -l aducem în discuție este reprezentat de faptul că
nici primăvara și nici vara nu dețin ponderea maximă în numărul de sosir i, știut fiind faptul
că în aceste sezoane se înregistrează o valoare mai ridicată a numărului de sosiri.
Petrevska (201 3) afirmă că sezonalitatea turistică este cauzată de trei mai grupe de
factori: naturali (aici fiind cuprinse toate caracteristicile m eteorologice ce caracterizează
climatul loca) , instituțional (pelerinaje religioase, zile de sărbătoare în care nu se lucrează,
evenimente studențești sau difeirte festivaluri și manifestări etc.) precum și alți factori
precum presiunea socială sau preferi nțele personale.
Numărul de turiști sosiți la Brad este mai mare în perioada de toamnă și mai scăzut
în celelalte trei anotimpuri în special datorită cele de -a doua categorie de factori:
manifestările culturale și evenimentele sociale. În primul rând, în apropiere de Brad au loc
în fiecare toamnă Serbările Naționale Țebea, maifestare dedicată memoriei lui Avram Iancu
și care atrage mii de vizitatori și turiști ce vin atât din județul Hunedoara și alte regiuni ale
Românei cât și de peste hotare. O parte din acest flux turistic important utilizează
infrastructura de primire turistică din Brad. Un alt aspect relevant este acela că toamna se
practică turismul de vânătoare în pădurile de pe Valea Crișului Alb și în fondurile cinegetice
aferente. Astfel, numărul total de sosiri din această perioadă a anului este influențat pozitiv
și de aceste evenimente. 23%
25%29%23%
Primăvara Vara Toamna Iarna
Fig. 5.3. Ponderea numărului de sosiri în cele patru
anotimpuri în perioada 2013 – 2017
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului
Național de Statistică)

51
5.2. Numărul de înnoptări

Al doilea indicator al circulației turistice analizat în cadrul studiul de față este
reprezentat de numărul de înnoptări realizat de turiștii cazați în municipiul Brad. Spre
deosebire de numărul de sosiri, numărul de înnoptări este mult mai relevant în analiza
impactului economic al activităților turistice . Cocean și Dezsi (2009) afirmă că numărul de
înnoptări este un indicator turis tic utilizat inclusiv în cadrul documentelor economice, pe
baza acestuia calculându -se inclusiv diferitele taxe turistice locale.

5.2.1 . Dinamica anuală

În perioada 2010 – 2017, numărul total de înnoptări în unitățile de primire turistică
de pe raza mu nicipiului Brad a fost de 24.488. Valoarea cea mai scăzută a indicatorului
turistic în cauză a fost atinsă în anul 2011 (88 înnoptări) în timp ce valoarea maximă este
caracteristică anului 2016, an în care turiștii au petrecut la Brad nu mai puțin de 4558 de
nopți, valoarea fiind apropiată de cea din anul 2017 (4445 nopți).

Fig. 5.4. Dinamica anuală a numărului de înnoptări în municipiul Brad în perioada 2005 – 2017
(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)

În figura 5.4 se poate remarca exist ența a două perioade de timp ce, din punct de
vedere al numărului de înnoptări, au valori diferite, acestea fiind însă similare cu cele
prezentate în figura 5.1 și aferente numărului de sosiri. Astfel, în prima jumătate a șirului de
date (2005 – 2011) turi știi au petrecut în Brad un număr total de 3838 de nopți, media anuală
fiind de numai 549 nopți/an. 0500100015002000250030003500400045005000
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Înnoptări
Anul

52
În a doua jumătate a perioadei analizate (2012 – 2017) situația se schimbă, dată fiind
intensificarea circulației turistice. Numărul total de înnoptări cre ște la 20.640 în timp ce
media anuală ajunge la 3440 nopți/an, valoarea fiind de aproximativ șase ori mai mare față
de cea caracteristică perioadei 2005 – 2011.
Fără a relua justificările pentru aceste valori (prezentate în subcapitolul 5.1),
subliniem f aptul că în cazul municipiului Brad, creșterea circulației turistice s -a datorat atât
existenței unor resurse antropice deosebit cât și datorită intensificării promovării turistice a
zonei în care se află localizat municipiul. Mai mult decât atât, creștere a treptată a unităților
de primire turistică a dus la înregistrarea oficială a unui număr mult mai mare de turiști și
implicit de nopți de cazare.
Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că datele Institutului Național de Statistică
se referă numai la acele unități de cazare care au o capacitate de minim 5 paturi; cabanele
montane sau vilele turistice cu o capacitate mai redusă nu sunt luate în calcul. În acest context
se poate aprecia că atât numărul de turiști cât și numărul de înnoptă ri este unul mai ridicat.
În acest context , datele Institutului Național de Statistică au un caracter orientativ și
nicidecum unul absolut.

5.2.2. Dinamica lunară și sezonieră

În figura 5.5 se poate remarca diferența între valorile medii lunare în ceea ce privește
numărul de înnoptări. Cele mai scăzute valori ale numărului de înnoptări sunt caracteristice
lunilor ianuarie (234 ) și iunie (228) în timp ce valorile cele mai ridicate au fost calculate
pentru lunile septembrie (376) și noiembrie (463). În ciuda faptului că după anul 2013
numărul de înnoptări din municipiul Brad a început să crească, totuși resursele turistice din
zonă nu oferă posibilități de petrecere a unui timp mai îndelungat aici.
Analizând datele din figura 5.5 putem observa că numărul de înnoptări din Brad nu
este corelat cu principalele caracteristici climatice ale zonei. Cu excepția stațiunilor montane
unde iarna se înregistrează o circulație turistică net superioară celorlalte luni din an,
circulația turistică ridicată este caracteristică lunilor ca lde, în special a celor de primăvară și
vară. În cazul municipiul Brad se remarcă faptul că atât primăvara cât și toamna, circulația
turistică este restrânsă. Numărul de înnoptări se menține sub valoarea medie de 300
nopți/lună. Excepție de la această regu lă fac lunile februarie (312) și martie (325), luni aflate
încă în sezonul rece.

53

Fig. 5.5. Dinamica numărului mediu lunar de înnoptări în municipiul Brad în perioada 2013 – 2017
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică )

Repartiția numărului de înnoptări la cele patru anotimpuri arată o detașare clară a
perioadei de toamnă. Astfel, în lunile septembrie, octombrie și noiembrie se realizează 32%
din numărul total de înnoptări înregistrate în cursul unui an. Remarcăm și faptul că ponderea
înnoptărilor din perioada de toamnă este mai ridicată decât cea a sosirilor (29%). În figura
5.6 se poate observa că vara, anotimpul
cel mai cădulor, atrage numărul cel mai
scăzut de înnoptări din Brad, ponderea
acestora fiind de numai 21%. De
asemenea, se remarcă faptul că iarna
deține o pondere mai ridicată decât vara,
diferența fiind de 2%. Acest aspect este cu
atât mai interesant cu cât în zona
municipiului Brad nu există nicio stațiune
montană care să ofere sporturi de iarnă și
care să atragă turiști în timpul sezonului
rece. Cu toate acestea, explicația pentru
ponderile neobișnuite în raport cu
sezonalitatea acesta poate sta și în tipurile
de turism practicate la nivelul municipiului Brad, cunoscut fiind faptul că unele forme de
turism nu sunt influențate de sezonalitate. Un exemplu concludent în acest sens este turismul
de tranzit. 050100150200250300350400450500
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIÎnnoptări
Luna
Fig. 5.6. Ponderea numărului de î nnoptări în cele
patru anotimpuri în perioada 2013 – 2017
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului
Național de Statistică) 24%
21%
32%23%
Primăvara Vara Toamna Iarna

54
5.3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reprezintă un indicator turistic derivat ce se obține în urma
raportului dintre numărul de înn optări și numărul de sosiri într -un areal dat pentru o perioadă
de timp bine individualizată. Cocean și Dezsi (2009) afirmă că acest indicator turistic este
unul foarte expresiv, acesta oferind indicii deosebit de importante despre capacitatea
atractivă a unei regiuni dar și despre turismul practicat în acea regiune și despre eficiența
economică rezultată în urma exploatării resurselor turistice din arealul respectiv.

5.3.1 . Dinamica anuală

În perioada 2005 – 2017, numărul total de turiști sosiți în mu nicipiul Brad a fost de
14.391 în timp ce numărul de înnoptări a ajuns la valoarea de 24.448; în acest context rezultă
cu valoarea medie a duratei sejurului în arealul analizat este de 1,68 nopți/turist. În mod
evident, această valoare cunoaște oscilații a nuale importante, fapt prezentat în figura 5. 7.

Fig. 5. 7. Dinamica anuală a duratei medii a sejurului în municipiul Brad în perioada 2005 – 2017
(Sursa datelor: Institutul Național de Statistică)

Evoluția duratei medii a sejurului în municipiul Brad e ste caracterizată de existența
a două perioade aflate în antiteză din punct de vedere al dinamicii generale. Astfel, în
perioada 2005 – 2011 se remarcă o scădere a duratei medii a sejurlui de la valoarea maximă
de 2,82 nopți/turist (2005) la numai o noapte /turist în anul 2011. Ulterior anului 2011, 0.000.501.001.502.002.503.00
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Nopți/turist
Anul

55
indicatorul turistic analizat a cunoscut o ușoară creștere, aceasta fiind treptată și mai puțin
intensă față de scăderea înregistrată anterior. În anul 2014 este depășit pragul de 1,5
nopți/turist iar datele calc ulate pentru anul 2016 indică faptul că în perioada de timp
respectivă un turist s -a cazat în medie două nopți. Ultimele date disponibile, cele din anul
2017, indică o durată medie a sejurului de 1,79 nopți/turist.
După cum meționau Cocean și Dezsi (2009) , durata medie a sejurului oferă detalii și
despre tipul de turism practicat. Astfel, în cazul unei valori de o noapte/turist vorbim, în cele
mai multe din cazuri, de turismul de tranzit. Pe de altă parte, atunci când valoarea
indicatorului studiat oscilea ză în jurul valorii de două nopți/turist se poate afirma că în zonă
se practică inclusiv turismul de weekend.

5.3.2 . Dinamica lunară și sezonieră

În ceea ce privește oscilația duratei sejurului în cele 12 luni ale unui an, cele mai
scăzute valori sunt înregistrate în a doua jumătate a perioadei de vară: 1,44 nopți/turist în
luna august și 1,40 nopți/turist în luna iulie (fig. 5.8).

Fig. 5.8. Dinamica duratei medii lunare a sejurului în municipiul Brad în perioada 2013 – 2017
(Sursa datelor: calcule p e baza datelor Institutului Național de Statistică)

Cele mai ridicate valori ale duratei sejurului sunt înregistate în lunile de toamnă: 1,79
nopți/turist în noiembrie, 1,80 nopți/turist în octombrie și 1,19 nopți/turist în septembrie.
După cum am aminti t, aceste rezultate sunt obținute atât în urma evenimetelor locale cât și
datorită tipurilor de turism practicate în zonă (turismul de vânătoare). 0.000.501.001.502.002.50
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIINopți/turist
Luna

56
Analizând durata sejurului raportată la cele patru anotimpuri (fig. 5.9) vom remarca
diferențe nu foarte ma ri. Astfel, cele mai mici valori sunt caracteristice perioadei de vară
(1,49 nopți/turist) în timp ce valorile cele mai ridicate sunt specifice anotimpului autumnal
(1,84 nopți/turist). Valorile înregistrate primăvara și iarna sunt apropiate: 1,66 nopți/tu rist
iarna și 1,73 nopți/turist primăvara.

Fig. 5.9. Valoarea sezonieră a duratei sejurului în municipiul Brad în perioada 2013 – 2017
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

Și în cazul valorilor sezoniere a durat ei sejurului se observă faptul că în municipiul
Brad nu se aplică regula general -valabilă menționată și de Cocean și Dezsi (2009) cum că
turiștii petrec mai multe nopți într -un areal turistic vara (în perioada caldă) decât iarna (în
perioada rece a anului) .

5.4. Gradul de utilizare a infrastructurii de cazare

Gradul de utilizare a infrastructurii de primire turistică reprezintă un indicator
complex al circulației turistice și care se calculează raportându -se numărul total de înnoptări
realizate într -un an la capacitatea totală anuală de cazare a unităților din arealul pentru care
se face analiza. Acest indicator este deosebit de util atât pentru analiza intensității turistice
cât și în cadrul studiilor de planificare a strategiilor de dezvoltare turisti că a unei regiuni. În
cazul unor valori mari se impune construcția de noi unități de primire turistică; atunci când
valorile sunt scăzute, se impune găsirea unor soluții de intensificare a circulației turistice. 1.731.491.841.66
0.00 0.20 0.40 0.60 0.80 1.00 1.20 1.40 1.60 1.80 2.00
Iarna Toamna Vara Primăvara

57
5.4.1. Dinamica anuală

Între anii 2005 – 2017, valoarea medie a gradului de utilizare a unităților de primire
turistică de pe raza muncipiului Brad a fost de numai 8,32%. Datele prezentate în figura 5.10
arată că după anul 2005, gradul de utilizare a început să scadă drastic în special ca urmare a
faptului că numărul de înnoptări s -a diminuat continuu. Un alt motiv care a dus la scăderea
gradului de utilizare a infrastructurii de primire turistică a fost acela că în timp ce numărul
de înnoptări scăderea, capacitatea de cazare a cunoscut o ușoară cr eștere, accelerând astfel
scăderea gradului de utilizare a acestuia.

Fig. 5.10. Dinamica anuală a gradului de utilizare a infrastructurii
de primire turistică din municipiul Brad în perioada 2005 – 2017
(Sursa datelor: Institutul Național de Statistic ă)

După anul 2011 se remarcă însă o creștere accelerată a gradului de utilizare, dat fiind
faptul că numărul de înnoptări a crescut anual. În perioada 2015 – 2016 gradul de ocupare a
crescut de la 6,22% la 13,70% atât datorită faptului că numărul de înno ptări a crescut cât mai
ales datorită stagnării capacității de cazare. Pentru a evidenția rolul pe care îl are capacitatea
de cazare, menționăm perioada 2016 – 2017, perioadă în care gradul de ocupare a scăzut de
la 23,13% (cea mai ridicată valoare înregis trată în perioada 2005 – 2017) la 11,28%. În ciuda
faptului că în această perioadă numărul de înnoptări a fost ridicat, creșterea numărului de
unități de cazare și deci a numărului de paturi de la 54 la 108, a dus la scăderea gradului de
ocupare a unitățil or de primire turistică cu peste jumătate față de anul anterior. 0.005.0010.0015.0020.0025.00
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Ponderea (%)
Anul

58
5.4.2. Dinamica lunară și sezonieră

În decursul unui an (fig. 5.11), cele mai scăzute valori medii lunare a gradului de
ocupare unităților de primire turistică din municipiul Brad se înregi strează în lunile august
(10,92%), ianuarie (9,12%) și iulie (8,89%) în timp ce, la polul opus se află cele trei luni de
toamnă: octombrie (14,2%), septembrie (15,17%) și noiembrie (18,68%).

Fig. 5.11. Dinamica gradului mediu lunar de utilizare a
infras tructurii de primire turistică din municipiul Brad în perioada 2013 – 2017
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

În ceea ce privește valorile medii sezoniere a gradului de utilizare a infrastructurii de
primire turi stică din municipiul Brad, calculele realizate pe baza datelor furnizate de
Institutul Național de Statistică au evidențiat următoarele valori: 11,77% primăvara, 10,65%
vara, 16,02% toamna și 11,60% iarna. Astfel, și în cazul acestui indicator a circulație i
turistice se remarcă toamna ca fiind anotimpul cu cea mai ridicată valoare de utilizare a
hotelurilor și pensiunilor din municipiul Brad.
Avându -se în vedere planurile unor investitori din zona municipiului Brad de a
deschide noi unități de primire turi stică, în viitor se poate aprecia că gradul de utilizare a
pensiunilor și a hotelurilor din zona va scădea; cu toate acestea, pe fondul creșterii numărului
de înnoptări putem anticipa faptul că această scădere nu va fi una foarte mare. O eventuală
accelera re a circulației turistice și deci a numărului de înnoptări va putea chiar să anuleze
efectul negativ pe care creșterea capacității de primire turistică îl are asupra gradului de
ocupare a unităților de cazare. 0.002.004.006.008.0010.0012.0014.0016.0018.0020.00
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XIIPonderea (%)
Luna

59
5.5. Prognoză pentru perioada 2020 – 2030

În vederea realizării unor prognoze generale privind numărul de turiști ce vor sosi în
municipiul Brad în perioada 2020 – 2030 vom utiliza funcția ”linear forecast” din cadrul
funcțiilor ”trendline” disponibile în programul Microsoft Excel 2013. Pentru o mai bună
analiză, sunt utilizate atât datele complete din perioada 2005 – 2017 cât și cele din intervalul
2012 – 2017, interval în care numărul de sosiri din municipiul Brad a crescut aproape anual.
În cazul ambelor șiruri de date avem de -a face cu o corelaț ie pozitivă (dat fiind faptul
că valorile mari ale numărului de sosiri se corelează cu trecerea timpului și deci cu creșterea
anilor), puternică (dat fiind gradul de asociere) și liniară. Coeficientul de corelație Pearson
are valoarea de 0,66 în cazul șiru lui de date cuprins între 2012 și 2017 și de 0,74 în cazul
perioadei 2005 – 2017. În ambele situații se pleacă de la premisa că între cele două variabile
există o relație de liniaritate, aceasta fiind reprezentată de linia punctată. În primul caz
vorbim de o relație moderată iar în cel de -al doilea caz de o relație puternică.

Fig. 5.12. Tendința de evoluție a numărului de sosiri în municipiul Brad în perioada 2017 – 2030
și valoarea coeficientului Pearson pentru cele două șiruri de date prezentate
(Sursa datelor: calcule pe baza datelor Institutului Național de Statistică)

În cazul șirului de date cuprins între anii 2005 și 2017, pentru anul 2030 se estimează
un număr total de aproximativ 5200 de turiști în timp ce pentru șirul de date 2012 – 2017,
linia de tendință indică faptul că peste 13 ani, numărul de turiști ce vor sosi în municipiul
Brad depășește pragul de 6000 de persoane (fig. 5.12). y = 221.26x -443854
R² = 0.7487y = 268.89x -539621
R² = 0.666
01000200030004000500060007000
2000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035
2005-2017 2012-2017 Linear (2005-2017) Linear (2012-2017)

60
CONCLUZII

 Localizat în nordul județului Hunedoara, arealul administrativ al municipiului Brad
este marcat de existența a trei mari unități de relief: Munții Malului în vest, Munții
Săcărâmbului în est și Muntele Găina în nord -est.

 Structura substratului geologic este complexă însă, există câteva tipuri de fundament
geologic ce se impun prin suprafața și ponderea ocupată la nivelul teritoriului. În
nord-vest predomină rocile magmatice (bazaltele) în centru și în sud -est sunt foarte
răspândite magmatitele (andezite le cuarțifere și riolitele) iar în centru pietrișurile și
nisipurile cuaternare.

 Relieful este dominat atât de unități de relief cu altitudini de sub 800 metri cât și de
marea depresiune Brad, unitate ce se desfășoară în zona centrală a arealului și care
urmează mare parte din cursul Crișului Alb. Cea mai ridicată altitudine din teritoriul
studiat este de 743 m (Vf. Cocoșului) în Muntele Găina.

 Climatul caracteristic zonei montane este definit de o temperatură medie multianuală
de 9,9 grade Celsius și de o medie a precipitațiilor de aproximativ 750 mm. Domină
vânturile de vest ce pătrund prin partea nord -vestică a teritoriului, adică pe Valea
Crișului Alb.

 Rețeaua hidrografică este reprezentată de cursul Crișului Alb și de afluenții acestuia
ce drenează arealului administrativ a municipiului Brad. Afluenții au debite scăzute
și lungimi reduse, în general, de sub 10 km. Perioada de primăvară este cea mai
bogată în debite în timp ce vara și toamna sunt anotimpurile cele mai secetoase.

 Vegetația și fauna su nt caracteristice zonelor deluroase. Predomină pădurile de
foioase formate din specii de fag la care se adaugă suprafețe mai reduse formate din
păduri de stejar. Sunt prezente, pe arii restrânse, și pădurile de conifere, în acest caz
vorbind de specii de p in și molid.

61
 Bisericile din municipiul Brad pot reprezenta o resursă atractivă a zonei însă acest
lucru necesită punerea lor în valoare și integrarea într -un circuit turistic tematic.
Biserica Reformată și Biserica Romano -Catolică se evidențiază prin vechime și
frumuse țe arhitecturală.

 Turismul cultural se poate desfășurat în municipiul Brad numai prin exploatarea
turistică a Muzeului Aurului la care se adaugă Muzeul de Etnografie, Casa de Cultură
și Biblioteca Municipală. La toate acestea se pot insera și busturile și monumentele
de for public din municipiu.

 De o importanță deosebită sunt resursele industriale și cele tehnică: gara din
municipiul Brad, calea ferată îngustă (mocănița) între Brad și Crișcior, puțurile de
extrație și minele din partea de sud -est a terito riului dar și viaductele și tunelurile de
pe linia de cale ferată Brad – Deva reprezintă baza pentru turismul industrial ce poate
fi practicat cu succes în Brad.

 Infrastructura de transport din municipiul Brad este formată din rețeaua de drumuri
județene și naționale ce fac legătura între Brad și municipiile Arad și Deva la care se
adaugă linia de cale ferată Arad – Brad. Infrastructura de cazare din Brad este formată
din șase unități de primire turistică ce totalizează 121 de paturi/noapte.

 În ceea ce privește circulația turistică, după anul 2011 aceasta a cunoscut o
importantă intensificare. Numărul maxim anual de sosiri a fost înregistrat în anul
2015, an în care la Brad au sosit 2695 de persoane. Pe de altă parte, nu mărul maxim
de înnoptări a fost atins în anul 2016, an în care valoarea acestui indicator turistic a
fost de 4558 nopți. Durata medie a sejurului este de 1,68 nopți/turist.

 Din punct de vedere al turismului sezonier, toamna au loc 29% din numărul total d e
sosiri și 32% din cel al înnoptărilor. În acest context, toamna reprezintă anotimpul cu
cea mai intensă circulație turistică. La polul opus se află iarna și primăvara (cu câte
23% din numărul total de sosiri) și vara (21% din numărul total de înnoptări).
Preconizăm că în anul 2030 se va ajunge la peste 6000 de sosiri în municipiul Brad,
dacă tendința generală de creștere existentă între anii 2011 și 2017 se va păstra
neschimbată.

62
BIBLIOGRAFIE

1) Abrudeanu , I. (1933), Aurul românesc. Istoria lui din vechime și până azi , Editura Cartea
Române ască, București, 310 pag.;
2) Blazeska , Daliborka, Milenkovski , A., Gramatnikovski , S., (2015), The Quality of the
Tourist Destinatination a Key Factor for Increasing their Attractiveness în UTMS Journal
of Economics 6 (2), pp. 341–353;
3) Cocean , P. (1988), Chei și defilee în Munții Apuseni, Editura Academiei Republicii
Socialiste România, București, 166 pag.;
4) Cocean , P., Dezsi , Ș. (2009), Geografia turismului, Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca, 282 pag.;
5) David , Nicoleta (2008), Potențialul turistic al Ț ării Zărandului în Geographia Napocensis,
Anul II, Nr. 2, pp. 95 – 105;
6) David , Nicoleta (2009), Țara Zărandului ca proiecție spațială mentală în în Geographia
Napocensis , Anul III, Nr. 1, pp. 63 – 74;
7) Floca , O. (1969), Hunedoara. Ghid al județului , f.e., D eva, 300 pag.;
8) Giurcăneanu , C. (1988), Populația și așezările din Carpații românești , Editura Științifică
și Enciclopedică, București, 296 pag.;
9) Gogonea , Rodica -Manuela (2014), Evolutive and structural changes of mountain tourism
with impact on sustainable development in Romania în Annals of the „Constantin Brâncuși”
University of Târgu Jiu, Economy Series, Special Issue/2014 , pp. 68 – 72;
10) Goicu , Viorica (1999), Nicolae Drăganu și onomastica din Țara Zarandului în
Dacoromania, serie nouă, III –IV, 1998 –1999, Cluj-Napoca, p p. 141 – 145;
11) Havriș , Loredana -Elena (2014 ), Atmospheric pressure and its influence on tourists and
tourism activities in the Prahova corridor în Aerul și Apa: Componente ale Mediului, Cluj
University Press, ISSN: 2067 -743X (Print), pp.: 43 0-437;
12) Ivănescu , V. (2009), Cronica ilustrată a Regionalei de Căi Ferate Timișoara , Editura
Marineasa, Timișoara, 234 pag.;
13) Lupei , N., Brana , V. (1971), Zestrea minerală a lumii, Editura Științifică, București, 400
pag.;
14) Mihăilescu , V. (1969), Geografia fi zică a României, Editura Științifică, București, 320 pag.;
15) Pașcu , Gabriela (2016), Patrimoniul vizibil este invizibil. Zona minieră Brad, Țara
Zarandului în Revista Monumentelor Istorice, Nr. 1 -2/2015 -2016, PP. 78 – 94;
16) Pelin , M., Pauliuc , S., Todiriță -Mihăilescu , V. (1969), Geologia României, Editura
Didatică și Pedagogică, București, 258 pag.;

63
17) Petrevska , Biljana (2013), Empirical analysis of seasonality patterns in tourism în Journal
of Process Management – New Technologies, International , Vol. 1, No.2, pp. 87 – 95;
18) Pop, G. (1984), România. Geografia circulației. Căi de comunicație, transporturi, relații
economice de schimb, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 240 pag.;
19) Różycki , P., Dryglas , Diana (2017), Mining tourism, sacral and other forms of tourism
practiced in antiquemines – analysis of the results în Acta Montanistica S lovaca, Volum e 22
(2017), number 1, pp. 58 – 66;
20) Roșu , A. (1973), Geografia fizică a României , Editura Didactică și Pedagogică, București,
432 pag.;
21) Schejbal , C., (2016), To theory of montanistic tourism în GeoScience Engineering, Volume
LXII/No. 2, pp. 5 – 8
22) Simionescu , I. (1961), Flora României , Editura Tineretului, București, 360 pag.;
23) Sîrcu , I. (1971), Geografia fizică a Republicii Socialiste România, Editura Didactică și
Pedagogică, București, 446 pag.;
24) Surdu , V. (1982), Populația, așezările și economia mondială. Sinteză geografică, Editura
Dacia, Cluj -Napoca, 288 pag.;
25) Șandru , I. (1978), România. Geografie economică, ediția a II -a, Editura Didactică și
Pedagogică, Buc urești, 374 pag.;
26) Șandru , I., Cucu , V (1984), România. Prezentare geografică, Editura Științifică și
Enciclopedică, București, 288 pag.;
27) Ujvari , I. (1972), Geografia apelor României, Editura Științifică, București, 592 pag.;
28) Vâlsan , G. (1964), Descrieri ge ografice , Editura Științifică, București, 240 pag.;
29) Velcea , Valeria, Savu , A. (1982), Geografia Carpaților și Subcarpaților românești, Editura
Didactică și Pedagogică, București, 300 pag.;
30) Zajadacz , Alina, Potocka , Ilona (2009), Weather and climate as elem ents of tourism space
controlling the demand for and forms of tourist activity în Quaestiones Geographicae 28A/1,
pp. 53 – 64;
31) *** (1969), România. Ghid turistic , ediția a II -a, Editura Meridiane, București, 224 pag.;
32) *** (1969), Județele României Socialis te, Editura Politică, București, 550 pag.;
33) *** (1996), România. Atlas istorico -geografic, Academia Română, Institutul de Geografie,
Editura Academiei Române, București, 158 pag.;