C.Z.U: 631.58 : 631.431(478)(043.2) MACRII LUCIA CARACTERISTICA ȘI EVALUAREA INDICILOR ECOPEDOLOGICI FIZICO -MECANICI A AGROECOSISTEMEL OR MOLDOVEI… [603313]

MINISTERUL AGRICULTURII , DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI MEDIULUI
AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

Cu titlu de manuscris
C.Z.U: 631.58 : 631.431(478)(043.2)

MACRII LUCIA

CARACTERISTICA ȘI EVALUAREA INDICILOR
ECOPEDOLOGICI FIZICO -MECANICI A
AGROECOSISTEMEL OR MOLDOVEI CENTRALE

411.10 – AGROECOLOGIE

Teză de doctor în științe agricole

Conducător științific: Ungureanu Valentin ,
membru cor espondent al AȘM
dr. hab. în biologie, prof. univ.

Consultant științific : Andriucă Valentina ,
dr. în științe agricole
conferențiar universitar

Autorul: Macrii Lucia

CHIȘINĂU , 2018

2

© MACRII Lucia , 201 8

3 CUPRINS

ADNOTARE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 5
LISTA ABREVIERELOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 9
1. STUDIUL PRIVIND PROPRIETĂȚILE AGROFIZICE ȘI FIZICO -MECANICE
ALE SOLULUI ÎN CADRUL AGROECOSISTEMELOR ………………………….. ……………….. 14
1.1. Necesitatea studierii proprietăților agrofizice și însușirilor mecanice ale solului în
agroecosisteme ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 14
1.2. Starea actuală a unor parametri agrofizici ai solului ………………………….. ……………………… 17
1.3. Starea actuală privind indicii fizico -mecanici ai solului ………………………….. ………………… 25
1.4. Concluzii la capitolul 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 35
2. OBIECTELE ȘI METODELE DE CERCETARE ………………………….. ……………………… 36
2.1. Obiectele de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 36
2.2 Caracteristica meteorologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. 39
2.3. Metode de cercetare și evaluare a rezultatelor ………………………….. ………………………….. …. 41
2.4. Concluzii la capitolul 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 45
3. PROPRIETĂȚILE AGROFIZICE ȘI FIZICO -CHIMICE ALE CERNOZIOMULUI
CARBONATIC ARABIL LUTOS ÎN DIVERSE AGROECOSISTEME ……………………….. 47
3.1. Însușirile fizice și fizico -chimice ale cernoziomului carbonatic în agroecosistemele cercetate și
influența lor asupra proprietăților solului ………………………….. ………………………….. …………………. 47
3.2. Influența lucrării de bază a solului și postacțiunea fondului de fertilizare asupra
proprietăților agrofizice ale solului ………………………….. ………………………….. ………………………. 53
3.3. Dinamica proprietăților agrofizice ale solului în asolament și culturi permanente ………… 56
3.4. Alcătuirea structurală a cernoziomului carbonatic în diverse agroecosisteme ………………. 65
3.5. Concluzii la capitolul 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 72
4. CARACTERISTICA ȘI EVALUAREA INDICILOR FIZICO -MECANICI ÎN
AGROECOSISTEME CU DIVERS IMPACT ANTROPIC ………………………….. ……………… 74
4.1 Plasticitatea cernoziomului carbonatic în dependență de modul lui de folosință ……………. 74
4.2. Aderența cernoziomului carbonatic în funcție de folosințele agricole …………………………. 82
4.3. Gonflarea solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 95
4.4. Concluzii la capitolul 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 98
5. PRODUCTIVITATEA CULTURILOR DE CÂMP ÎN ASOLAMENT ȘI ÎN CULTURA
PERMANENTĂ A PORUMBULUI ÎN FUNCȚIE DE TEHNOLOGIE. EFICIENȚA
ENERGETICĂ A TEHNOLOGIILOR CERCETATE ………………………….. …………………… 100
5.1. Productivitatea agroecosistemelor ………………………….. ………………………….. ……………….. 100

4 5.2. Evaluarea structurii intrărilor de energie și eficiența energetică a agroecosistemelor cu
culturi cerealiere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 109
5.2.1. Agroecosistemele de grâu de toamnă ………………………….. ………………………….. ……… 111
5.2.2. Agroecosistemele de porumb în asolament și în cultură permanentă …………………… 113
5.3. Concluzii la capitolul 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 118
CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. . 119
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 121
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 137
Anexa 1. Condi țiile meteorologice în anii de cercetare ………………………….. ……………………… 138
Anexa 2. Caracteristica fizico -chimică generală a cernoziomului carbonatic în diverse
agroecosisteme ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 143
Anexa 3. Corelații stabilite privind proprietățile agrofizice ale solului ………………………….. .. 147
Anexa 4. Alcătuirea structurală a cernoziomu lui carbonatic în diverse agroecosisteme ……… 149
Anexa 5. Aderența cernoziomului carbonatic în diverse agroecosisteme …………………………. 156
Anexa 6. Corelații stabilite între indicii fizico -mecanici (plasticitatea, aderența) și structura
cernoziomului carbonatic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 165
Anexa 7. Consumul de combustibil și orele de lucru în funcție de lucrarea solului ……………. 173
Anexa 8. Structura și indicii energetici (energia netă, eficiența energetică, energia specifică) în
agroecosistemele cercetate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 180
Anexa 9. Act de implementare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 190
DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII ………………………….. ………………. 191
CURRICULUM VITAE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 192

5 ADNOTARE
Macrii Lucia „Caracteristica și evaluarea indicilor ecopedologici fizico -mecanici a
agroecosistemelor Moldovei Centrale ”, teză de doctor în științe agricole, or. Chișinău, 2018.
Structura tezei: introducere, 5 capitole, concluzii și recomandări, b ibliografia conține 213
surse, 9 anexe (cu 45 tabele), 120 pagini text de bază, 31 figuri, 37 tabele. Rezultatele obținute
sunt publicate în 8 lucrări științifice.
Cuvinte -cheie : indici ecopedologici fizico -mecanici , indici agrofizici , agroecosisteme,
asolament, cultura permanentă, lucrarea solului , impact antropic , eficiența energetică.
Domeniul de studiu : 411.10 – Agroecologie.
Scopul și obiectivele cercetărilor. Cercetarea, evidențierea și evaluarea modificărilor
indicilor fizici și fizico -mecanici ai solului, productivității agroecosistemelor cu divers impact
antropic sunt orientate spre identificarea elementelor tehnologice capabile să evite și atenueze
degradarea acestora, cu majorarea eficienței energetice a agroecosistemelor.
Noutatea și originalitatea științifică. Indicii ecopedologici fizico -mecanici și agrofizici au
fost studiați în dinamică în verigi de asolament, sub diverse tehnologii.
Pentru prima dată în staționarul cu asolament și cultura permanentă a porumbului din SDE
„Chetrosu” a fost estimată eficiența energetică a agroecosistemelor în funcție de tehnologia
aplicată prin metoda conversiei de energie.
Problema științifică importantă soluționată. S-a confirmat, că proprietățile fi zice și fizico –
mecanice ale solului sunt indici de diagnosticare a tendințelor de degradare a solurilor
agroecosistemelor sub diferit nivel de impact antropic. În baza rezultatelor cercetărilor s -a
constatat rolul pozitiv al minimizării lucrării asupra pro prietăților fizico -mecanice și agrofizice ale
solului, însoțite de micșorarea intrărilor (inputurilor) de energie tehnologică, care contribuie
ulterior la fortificarea capacității de autosusținere a agroecosistemului exprimată prin eficiență
energetică mai mare.
Semnificația teoretică. Indici i fizici și fizico -mecanici sunt parametri importanți de
diagnosticare a proceselor de degradare a solului agroecosistemelor. Au fost stabilite valorile
proprietăților fizice și fizico -mecanice care asigură funcționarea și menținerea capacității de
producț ie a solului pe termen lung, fapt ce influențează pozitiv autosusținerea agroecosistemelor
și echilibrul ecologic. S -a creat banca de date privind proprietățile agrofizice și fizico -mecanice
sub diverse agrocenoze și impact agricol.
Valoarea aplicativă a l ucrării. Rezultatele obținute prezintă suport științific în promovarea
agroecosistemelor durabile, sistemelor conservative de lucrare a solului. Materialele pot fi utilizate
în procesul didactic și de activitate științifică.
Implementarea rezultatelor știi nțifice . Rezultatele cercetărilor științifice sunt
implementate în gospodăria S.R.L.”CIMCAZAC” din s. Cimișeni, raionul Criuleni pe o suprafață
de cca. 230,0 ha.

6 ANNOTATION
Macrii Lucia „The characteristic and evaluation of the ecopedological physico –
mecha nical indexes of the Central Moldavian agroecosystems ”, PhD in agricultural science,
Chisinau, 2018.
Structure of the thesis: introduction, 5 chapters, conclusions and recommendations,
bibliography from 213 sources, 9 attachments (with 45 tables), 120 pages of the basic text, 31
figures, 37 tables. The results have been published in 8 scientific papers.
Keywords : ecopedological physico -mechanic al indexes , agrophysical indexes ,
agroecosystems , crop rotation , monoculture , soil tillage , human impact, energy efficiency .
Field of study : 411.10 – Agroecology.
Purpose and objectives of the work. Researching, highlighting and assessing changes of
the physical and physico -mechanical soil indexes, agroecosystems productivity with diverse
human impact for identification technological elements capable to avoid and alleviate their
degradation, with inc reasing the energy efficiency of agroecosystems.
Novelty and scientific originality. The physico -mechanical and agro -physical soil indexes
were studied in dynamics in crop -rotation links, under various technologies.
For the first time in the long -term cro p-rotation and corn -monoculture from DES „Chetrosu”
were evaluated the energy efficiency of agroecosystems depending on the applied technology by
using energy conversion method.
The important scientific solved problem. It was confirmed that the physical an d physico –
mechanical soil properties can serve as diagnostic indexes of agroecosystems soil degradation
trends under different anthropic impact levels. Based on the research it has been found the positive
role of minimizing soil tillage on the physico -mech anical and agro -physical soil properties,
accompanied by decreasing of technological energy inputs, that subsequently have contributed to
the self -sustaining capacity of agroecosystem expressed through greater energy efficiency.
Theoretical significance. The physical and physico -mechanical indexes are important
diagnosis parameters of soil degradation processes in agroecosystems. There were established the
physical and physico -mechanical parameters that ensure functioning and maintenance the long –
term soil production capacity, which positively influences the self -sustaining of agroecosystems
and the ecological balance. The data bank on agrophysical and physico -mechanical properties was
created under various agrocenoses and agricultural impacts.
Aplicative va lue of the work. The obtained results provide scientific support in promoting
sustainable agroecosystems, conservative soil tillage systems. The materials can be used in
educational and scientific activities.
Implementation of scientific results . Scientific research results are implemented in
household S.R.L.”CIMCAZAC” the village Cimișeni, district Criuleni on area of approx. 230 ha.

7 АННОТАЦИЯ
Макрий Лучия “Характеристика и оценка почвенно -экологических физико –
механических показателей агроэкосисте м Центральной Молдовы ”, диссертация на соискание
ученой степени доктора сельскохозяйственных наук, Кишинев, 2018.
Структура диссертации. Введение, 5 глав, выводы и рекомендации, библиография из 213
источников, 9 приложений (45 таблиц), 120 страниц основного текста, 31 график, 37 таблиц.
Полученные результаты были опубликованы в 8 научных работах.
Ключевые слова: физико -механические показатели , агрофизические показатели ,
агроэкосистемы , севооборот , бессменные культуры , обработка почвы , aнтропогенное
воздействие, энергетическая продуктивность .
Область исследований. 411.10 – Aгроэкология.
Цель и задачи исследований . Исследование и оценка изменений физических и физико –
механических показателей почвы, продуктивность агроэкосистем с различным антропогенным
воздействием для идентификации технологий, способных избежать и смягчить их деградацию, с
повышением энергоэффективности агроэкосистем.
Новизна и научная оригинальность. Почвенно -экологические физико -механические,
агрофизические показатели были изучены в динамике и в звеньях севооборота, под воздействием
различных технологий.
Впервые проведена оценка энергоэффективности агроэкосистем в зависимости от
технологий возделывания культур в стационарном опыте по изучению звеньев севооборота и
возделывания кукурузы в бессменной культуре (У.О.С. “Кетросы”).
Решенная научная проблема. Было подтверждено, что физические и физико -механические
свойства почвы являются диагностическим показателем тенденций деградации почв
агроэкосистем с различным уровнем антропогенного воздействия. Обнаружена положительная
роль минимизации обработки почвы на физико -механические и агрофизические свойства почвы,
сопровождающиеся уменьшением входов техногенной энергии. В результате, возрос потенциал
самоподдержания агроэкосис темы с одновременным ростом ее энергоэффективности.
Теоретическая значимость работы. Физические и физико -механические показатели почв
являются важными параметрами диагностики процессов деградации почв агроэкосистем.
Установлены значения физических и физико -механических свойств, которые обеспечивают
функционирование и поддержании способности долговременной производительности почв, что
положительно влияет на самоподдерживаемость агроэкосистем и экологический баланс. Банк
данных по агрофизическим и физико -меха ническим свойствам был создан при различных
агроценозах и сельскохозяйственных воздействиях.
Практическая значимость работы. Полученные результаты служат в качестве научного
обоснования для продвижения устойчивых агроэкосистем, консервативных систем обрабо тки
почвы. Материалы могут быть использованы в образовательном процессе и в научных целях.
Внедрение полученных результатов. Результаты научных исследований были внедрены в
хозяйстве S.R.L.”CIMCAZAC” с. Чимишень, Криулянского района на площади около 230 га.

8 LISTA ABREVIERELOR
Ah – orizont mineral de acumulare a humusului;
Ahp – strat humifer arat;
Bh – orizont humifer de tranziție;
BC – roca parentală slab modificată de procesul de humificare;
C – roca parentală, orizont mineral format pe baza rocilor, constituit din material
neconsolidat;
CC – capacitatea pentru apă în câmp;
CH – coeficientul de higroscopicitate;
CHT – coeficientul hidrotermic după Seleaninov ;
CO – coeficientul de ofilire;
D – densitatea solului;
DA – densitatea aparentă a solului;
GT – gradul de tasare;
k – orizont de acumulare a carbonaților;
MJ – mega djouli;
N, P, K – azot, fosfor, potasiu;
PT – porozitatea totală;
RP – rezistența la penetrare;
W – umiditatea solului;
SDE – Stațiunea Didactico Experimentală;
UASM – Universitatea Agrară de Stat din Moldova.
Simbolurile utilizate la prelucrarea sta tistică a datelor experimentale:
DL 0,5 – diferența limită;
±s – abaterea mediei pătratice;
V – coeficientul de variație, %;
X̅ – media aritmetică.

9 INTRODUCERE
Actualitatea și importanța problemei abordate este determinată de reducerea
productivității sistemelor agricole și amplificarea necontenită a necesarului în produse alimentare
în condițiile degradării intense a resurselor de sol. Intervenția umană în stoparea și conservarea
degradării și poluării resurselor naturale, inclusiv a solurilor devine o prerogativă primordială în
vederea supraviețuirii speciei umane. Prin managementul corect al solurilor pot fi redresate multe
provocări ale agriculturii moderne [9].
Promovarea agroecosistemelor sustenabile poate fi efectuată prin evidențierea factorilor și
componentelor funcționale la diferite nivele, forme de organizare și management agricol.
Studierea și evaluarea componentei fu ndamentale a agroecosistemelor – biotopul, reprezentat de
sol, permite identificarea degradărilor provocate de aplicarea tehnologiilor agricole cu adaptarea
unor măsuri de remediere a solurilor.
Proprietățile fizice au influență majoră asupra modului de fu ncționalitate a solului în
ecosistem [60], și prin elementele de fertilitate a solului determină obținerea recoltelor înalte și
stabile [35]. În prezent aceste proprietăți sunt slab cercetate, evaluate și utilizate la majorarea
potențialului productiv al agroecosistemului [16]. Cercetarea stării de calitate fizică a solului în
timp și spațiu în agroecosistem, înregistrează rapid modificările ac estuia sub impactul antropic,
iar degradările de termen lung pot fi apreciate prin indicii agrofizici și parametri fizico -mecanici.
Monitorizarea proprietăților fizice și fizico -mecanice ale solului, permite identificarea indicilor
optimali și aplicarea mă surilor cu influență benefică asupra capacității de autorestabilire a solului
și de autosusținere a agroecosistemului. Din acest punct de vedere devine actuală aprecierea
durabilității agroecosistemelor în baza evaluării eficienței energetice a măsurilor î ntreprinse.
Scopul și obiectivele lucrării. Cercetarea, evidențierea și evaluarea modificărilor indicilor
fizici și fizico -mecanici ai solului, productivității agroecosistemelor cu divers impact antropic sunt
orientate spre identificarea elementelor tehnologice capabile să evite și să atenueze degradarea
acestora, cu majorarea eficienței energetice a agroecosistemelor.
Pentru atingerea scopului au fost realizate următoarele obiective : caracteristica însușirilor
fizico -chimice ale solului sub diverse a grocenoze; caracteristica și evaluarea indicilor fizici și
fizico -mecanici ai solului din diverse agroecosisteme; identificarea elementelor tehnologice de
remediere și preântâmpinare a degradării solului în cadrul agroecosistemelor; aprecierea
productivită ții culturilor de câmp din asolament și cultură permanentă în dependență de tehnologia
aplicată; determinarea eficienței energetice a agroecosistemelor în funcție de tehnologiile utilizate.

10 Noutatea și originalitatea științifică. Indicii ecopedologici fiz ico-mecanici și agrofizici au
fost studiați în dinamică în verigi de asolament, sub diverse tehnologii.
Pentru prima dată în staționarul cu asolament și cultura permanentă a porumbului din SDE
„Chetrosu” a fost estimată eficiența energetică a agroecosistemelor în funcție de tehnologia
aplicată prin metoda conversiei de energie.
Problema științifică important ă soluționată. S-a confirmat, că proprietățile fizice și fizico –
mecanice ale solului sunt indici de diagnosticare a tendințelor de degradare a solurilor
agroecosistemelor cu diferit impact antropic. În baza cercetărilor s -a constatat rolul pozitiv al
minim izării lucrării asupra proprietăților fizico -mecanice și agrofizice ale solului, însoțite de
micșorarea intrărilor (inputurilor) de energie tehnologică, care contribuie ulterior la fortificarea
capacității de autosusținere a agroecosistemului exprimată pri n eficiență energetică mai mare.
Importanța teoretică și valoarea aplicativă a lucrării . Cercetarea în dinamică a
proprietăților agrofizice (densitatea aparentă, porozitatea, gradul de tasare) și fizico -mecanice ale
solului (aderența, rezistența la penetrare) arată, că influența culturii și tehnologiilor agricole
aplicate în agroecosistem se evidențiază mai corect și complex la sfârșitul perioadei de vegetație,
comparativ cu fazele timpurii. În procesul monitorizării stării de ca litate fizică a solului în
agroecosisteme , proprietățile precum hidrostabilitatea structurală, aderența, plasticitatea, gonflarea
– sunt parte componentă pentru aprecierea degradării solului cu exactitate mai mare . Rezultatele
obținute prezintă suport știi nțific în promova rea agroecosistemelor durabile, sistemelor
conservative de lucrare a solului, evaluate prin conversia de energie. Materialele pot fi utilizate în
procesul didactic, științific și în exploatații agricole.
Aprobarea rezultatelor. Rezultatele cercetărilor au fost prezentate la ședințele catedrei
Agroecologie și Ș tiința Solului (2009, 2010, 2015 ), la ședința Consiliului Științific al Facultății de
Agronomie ( anii 2009, 2010, 2015 ), inclusiv participări la manifestări științifice : Simpozion
Științific Internațional „100 ani de la nașterea distinsului savant și om de stat Mihail Sidorov ” din
30-31 octombrie, 2014 , UASM – Chișinău ; Conferința internațională „ Agricultura pentru viață,
viața pentru agricultură ” din 9 -11 iunie, 2016, USAMV, București, România. Pe baza cercetă rilor
au fost publicate 8 lucrări științifice.

Sumarul compartimentelor tezei
1. Studiul privind p roprietățile agro fizice și fizico -mecanice ale solului în cadrul
agroecosistemelor
Capitolul include sinteza bibliografică a re zultatelor cercetărilor din RM și de peste hotare
privind dinamica proprietăților agrofizice (densității aparente, porozității, structurii ) și fizico –

11 mecanice (rezistenței la pen etrare, aderenței, plasticității, gonflării ) ale solului în agroecosisteme;
dependența acestora de alte însușiri ale solului, inclusiv studii cu referire la diverse procedee
tehnologice care modifică proprietățile agrofizice și fizico -mecanice. Partea introductivă cuprinde
studiu privind necesitatea cercetării proprietăților agrofizice și fizico -mecanice ale solului în
agroecosisteme, de care depinde funcț ionalitatea sistemului agricol și productivitatea acestuia .
Studii le realizate în domeniu au constatat , că proprietățile fizico -mecanice ale solului sunt
capabile să sesizeze solicitările antropice de scurtă și lungă durată din agroecosistem e, în baza
cărora se pot monitoriza elemen tele tehnologice.
2. Obie ctele și metodele de cercetare
În acest capitol sun t descrise obiectele de cercetare , solul obiectelor studiate, soiurile și
hibrizii cultivați , condițiile meteorologice în anii de cercetar e (2008 -2010 și 2013 -2014) , metodele
utilizate în câmp și laborator . Adițional sunt prezentate clasele de ev aluare a rezultatelor
cercetărilor . Datele obținute au fost prelucrate statistic prin diferite metode .
Cercetările s-au efectuat în experiențe de lungă durată de la Stațiunea Didactico
Experimentală „Chetrosu” a UASM (r. Anenii -Noi) și au inclus : 1) staționarul cu asolament și
cultura permanentă a porumbului; 2) staționarul cu culturi permanente. Aceste staționare includ
agroecosisteme diferențiate după intensitatea influenței factorului antropic .
3. Proprietățile agrofizice și fizico -chimice ale cernoziomului carbon atic arabil lutos în
diverse agroecosisteme
În capitolul dat sunt pre zentate rezultatele cercetării însușirilor fizico -chimice și agrofizice
ale cernoziomului carbonatic în funcție de nivelul de organizare al agroecosistemelor din
staționarul cu asolament și cultura permanentă a porumbului și staționa rul cu culturi permanente.
Proprietățile fizico -chimice studiate (apa higroscopică, conținutul de humus , cationii
schimbabili (Ca++ și Mg++), conținutul de carbonați, pHH2O, conținutul fracțiunii gran ulometrice
<0,01 mm ) confirmă , că solul este cernoziom carbonatic lutos submoderat humifer. Cercetările
arată, că în asolament sub diverse agrofonduri proprietățile fizico -chimice nu suferă modificări
semnificative în funcție de lucrarea de bază a solului (arătură/paraplow) și postacțiunea
îngrășămintelor (gunoi de grajd/îng rășăminte verzi+ NPK). Pe variantele martor (privind controlul
buruienilor la porumb ) se constată tendința majorări i conținutului de humus și baze schimbabile
pe varianta cu elemente tehn ologice reduse în lupta cu buruienile , întrucât solul este mai îmbogățit
cu resturi vegetale. Evaluarea comparativă a însușirilor fizico -chimice ale solului în asolament și
cultura permanentă a por umbului nu conturează diferențieri , ceea ce indică necesita tea
diversificării componenței și numărului de culturi în asolament. În staționarul cu culturi

12 permanente , varianta ogor negru cedează după proprietățil e fizico -chimice ale solului , comparativ
cu pârloaga care se caracterizează cu valori optimali ai indicilor .
Studierea proprietăților agrofizice (densitatea aparentă, porozitatea totală, grad ul de tasare,
rezistența la penetrare) ale cernoziomului carbonatic în funcție de lucrarea de bază a solului
(arătură/paraplow) și postacțiunea îngrășămintelo r (în grășăminte verzi+ NPK/gunoi de grajd)
arată , că însușiri agrofiz ice mai favorabile s-au constatat pe varianta cu lucrarea redusă a solului
(paraplow ) cu îngrășămin te organice. Cercetarea p ropri etăților agrofizice în diferite perioade de
vegetație arată că aceste a sunt influențate de agrocenoză , faza de dezvoltare a plantelor , cultura
premergătoare. Determinarea alcătuirii structurale a solului a evidențiat degradarea structurii
cernoziomului carbonatic arabil , comparativ cu solul înțelenit. Conform claselor de valori,
hidrostabilitatea structurală a solului arabil, a coborât c u 2-3 clase de valori în agroecosistemele
cu culturi de câmp și cu 3 -4 clase de valori la ogorul negru, comparativ cu varianta pârloagă.
4. Caracteristica și evaluarea i ndicilor fizico -mecanici în agroecosisteme cu divers
impact antropic
Acest capitol prezintă modificăr ile indicilor fizico -mecanici ale cernoziomului carbonatic
(plasticitatea, aderența, gonflarea) în funcție de modul de utilizare agricolă a solului. Concomitent
a fost studiată dinamica aderenței solului în funcție de perioada de vegetație și agrocenoză . Au fost
stabilite corelații între unii indici fizico -mecanici (plasticitate, aderență ) și structura solului.
Cercetarea plasticității cernoziomului carbonatic , caracterizată prin limitele și indicele de
plasticitate , nu atestă diferențieri esențiale privind agrofondul aplicat. Aceasta confirmă , că
modificarea metode i de lucrare de bază a solului – înlocuirea arăturii cu paraplow, nu influențează
semnificativ plasticitatea solului. Acest indicator în mare parte depinde de textura solului. Pentru
îmbunătățirea plasticității solului sunt necesare măsuri de majorare a conținutului materiei
organice în sol , care ar echilib ra evident consecințele negative ale impact ului antropic .
Cercetarea variantelor martor privind controlul buruienilor la porumb atestă majorarea
limitei superioare și indicelui de plasticitate pe varianta cu combaterea redusă a buruienilor , ca
urmare a îm bogățirii solului cu resturi organice . Micșorarea semnificativă a va lorilor plasticității
solului s -a evidențiat pentru varianta ogorul negru. P e varianta pârloagă solul fixează cele mai
înalte valori ale limitelor superioare și inferioare ale plasticității cernoziomului carbonatic în stratul
superficial , îmbogățit cu materie organică labilă semidescompusă .
Cercetarea aderenței și gonflării solului în dependență de lucrarea de bază a solului
(arătură/paraplow) și postacțiunea fondul ui de în grășăminte ( gunoi de grajd / îngrășăminte verzi +
NPK) a arătat, că lucrarea solului cu paraplowul favorizează din punct de vedere fizico -mecanic
stratul arabil și mai cu seamă , cel de la suprafață (0 -10 cm), iar îngrășămintele organice atenuează

13 impactul n egativ al lucrării solului mai efectiv, în comparație cu îngrășămintele verzi + NPK. În
asolament se constată , că culturile semănate de ns (grâul de toamnă, lucerna) în faza de vegetație
avansată contribuie la micșorarea aderenței solului în stratul arabil, în timp ce culturile prășitoare
(porumbul) majorează indicii aderenței. Evaluarea aderenței solului sub agrocenozele de porumb
în asolament și în cultură permanentă atestă o stare mai favorabilă a acestui indice în favoarea
asolamentului și t otuși , se poate afirma, că porumbul tolere ază relativ cultura permanentă.
5. P roductivitatea culturilor de câmp în asolament și în cultura permanentă a
porumb ului în funcție de tehnologie. E ficiența energetică a tehnologiilor cercetate
Capitolul prezintă evaluarea p roductivității grâului de toamnă și porumb ului în asolament și
cultura permanentă în funcție de lucrarea de bază a solului (arătură/paraplow) și postacțiunea
fertilizării (gunoi de grajd/ îngrășăminte verzi+ NPK) , inclusiv metode de c ontrol a buruien ilor la
porumb studiate (a. 2009 -2010 ). Pentru a. 2014 se prezintă date privind productivitatea cultu rilor
în dependență lucrare a solului (convențional ă și conservativ ă – No-till). A fost determinat ă
eficiența energetică în funcție de tehnologie prin rapor tarea intrărilor de energie utilizată în
procesul agricol la ieșirile de energie , exprimate prin recolta principală .
Datele arată , că agrocenoza de grâu de toamnă asigură producții mai mari pe variantele cu
lucrarea redusă a solului, paraplow (anii 2009 -2010) și pe variantele cu aplicarea sistemului
conservativ d e lucrare a solului – No-till (a. 2014). La capitolul eficiență energetică,
agroecosistemele grâul ui de toamnă sunt mai competitive pe variantele cu lucrarea conservativă a
solului, comparativ cu variantele convenționale.
Productivitatea înaltă a porumbului în asolament și cultura permanentă este constatată pentru
variantele cu arătură amplasate pe martorul cu tehnici sporite privind combaterea buruienilor.
Porumbul în cultura permanen tă este mai vulnerabil în lupta cu buruienile pe variantele cu lucrări
reduse ale solului, comparativ cu porumbul în asolament , însă pe variantele cu tehnologii eficiente
de combatere a buruienilor determină recolte apropiate cu cele din asolament. Sistemu l conservativ
de lucrare a solului – No-till poate fi aplicat la porumb fără pierderi de producții și cu majorarea
treptată a eficienței energetice cu condiția respectării t ehnologiilor și asolamentului.
Volumul și structura tezei: Teza este alcătuită din introducere, 5 capitole, concluzii și
recomandări , bibliografia conține 213 surse , 9 anexe (cu 45 tabele), 120 pagini text de bază, 31
figuri, 37 tabele . Volumul total a l lucrării constituie 193 pagini.

14 1. STUDIUL PRIVIND PROPRIETĂȚILE AGRO FIZICE ȘI FIZICO –
MECAN ICE ALE SOLULUI ÎN CADRUL AGROECOSISTEMELOR
1.1. Necesitatea studierii proprietăților agro fizice și însușirilor mecanice ale solului în
agroecosisteme
Ocupație tradițională și ramura de bază a economiei naționale, agricultura se desfășoară
într-un peisaj geografic unanim recunoscut prin varietatea și alcătuirea sa armonioasă, în care
condițiile pedo -climatice sunt favorabile principalelor culturi agricole și horticole, precum și
zootehniei. De menționat , că rolul predominant în agricultură îl a re solul, pământul roditor, cu
mari resurse și un potențial de producție peste nivelul multor țări din Europa și chiar din lume [52].
Astăzi, productivitatea sistemului agricol s -a diminuat la nivel global, în timp ce necesarul
de produse agricole crește n econtenit, cu o rată anuală tot mai mare, atât datorită creșterii populației
umane, cât și a cerințelor individuale.
Mansholth S. [9], specialist și realizator de analize și programe în cadrul FAO, întrebat cât
timp se mai poate face agricultură, răspundea: atât timp cât există soare, sol, aer și microorganisme .
Poziția omului în lanțul trofic al ecosistemelor agricole se bazează pe resursele de sol și teren
arabil – de unde rezultă importanța acestei resurse pentru specia umană și în dependență de care
se vor contura atât politicile demografice, strategiile alimentare, dar și politicile, strategiile și
tacticile privind agroecosistem ul [9].
Actualmente , știința care se ocupă de st udierea agroecosistemelor este Agroecologia, iar
definiția contemporană după Черников В.А. și Чекерес А .И. [211] cuprinde clar și succint
domeni ul de studiu al acestei științe care este definită ca disciplină științifică complexă, c e studiază
relațiile omului cu mediul înconjurător în procesul agricol, influența agriculturii asupra
componentelor și complexelor naturale; relația dintre componentele agroecosistemelor și
specificul circuitului substanțelor și energiei în cadrul agroecosistemului, caracterul funcțional al
agroecosistemelor în condiții tehnog ene intensificate. Agroecosistemul – este un tip aparte de
ecosistem, în cadrul căruia producția netă este mai mare decât într -un ecosistem natural. Producția
servește drept hrană pentru om, pentru consumatorii secundari pe care omul îi folosește în
alimen tație. Stabilitatea în agroecosistem se datorează investițiilor de energie.
În agroecosisteme odată cu recolta se pierde o bună pa rte de substanțe nutritive , pe când într-
un eco sistem natural acestea revin în circuit. P rocesele de oxidare și mineralizare s e intensifică de
pe urma micșorării densității covorului vegetal și creșterii temperaturii solului, iar a grotehnica
nediversificată duce la scăderea eficienței folosirii apei și mărește pericolul pierderii substanțelor
nutritive pe profil [211]. Astfel , capacitatea de producție a solului este diferită în agroecosisteme

15 și biocenozele naturale [ 69], iar a groecosistemele contemporane includ procese de relaționare:
materiale, energetice, economice și ecologice [211].
În agroecosistem , biotopul este reprezentat de sol – principala resursă de producție în
agricultură, suport material pentru plante. Cantitatea și calitatea recoltelor este în mare măsură
condiționată de tipul de sol, de conținutul lui în substanțe nutritive, de capacitatea lui de a reține
apa. Solu l constituie o resursă inepuizabilă a mediului ambiant, o adevărată fabrică de producere
a substanțelor nutritive, un uriaș acumulator de energie potențială. Interacțiunea biocenoză –
biotop este permanentă în ecosistem . Orice modificări în biotop ce nu ma i corespund cerinț elor
comunității ecologice – plantelor cultivate, conduc la scăderea potențialului lor de producție.
Monitorizarea biotopului, a componentelor sale fizice e ste foarte importantă pe teren agricol [52].
Fizica solului trebuie înțeleasă drept știință de bază și practică cu o gamă foarte largă de
interese, multe din care sunt împărtășite de alte ramuri ale științei solului și de alte științe precum
hidrologia, climatologia, agronomia, botanica, ecologia și geologia.
Un sol, care conține o cantitate adecvată de substanțe necesare nutriției plantelor poate fi
considerat că posedă ”fertilitate chimică” . Această fertilitate, deși esențială, nu poate de una
singură să asigure recolte de succes. Solul potrivit creșterii pla ntelor depinde nu doar de prezența
și cantitatea substanțelor nutritive, dar și de starea și mișcarea apei, aerului precum și de însușirile
mecanice și regimul termic al solului. Astfel că, adițional ”fertilității chimice” , solul trebuie să
posede și ”fertilitate fizică” , ambele esențiale în egală măsură productivității solului [114].
Abilitatea solurilor de a păstra integritatea ciclurilor elementelor nutritive și fluxurile de
energie, precum și capacitatea de recuperare în urma perturbațiilor cauzate de sistemele
tehnologice agricole, sunt cruciale în evaluarea calității și sănătății solului.
Solul, în calitate de reactor eterogen, necesită să fie caracterizat fizic și chimic pentru a
înțelege funcționarea lui globală. Calitatea solului ar fi capacitate a solului de a funcționa în cadrul
hotarelor ecosistemului, de a susține productivitate a biologică, menține calitatea mediului
înconjurător și promova sănătatea plantelor și animalelor [80].
Proprietățile fizice ale solului au influență majoră asupra modului în care solul funcționează
în cadrul unui ecosistem [60]. Prognozarea științifică a modificărilor proprietăților fizice în stratul
activ al solului este una din cele mai importante sarcini ale pedologului contemporan, din moment
ce propriet ățile și regimurile fizice favorabile ale solului sunt unul din factorii de bază ce determină
fertilitatea lui, obținerea recoltelor înalte și stabile [35].
În procesul de cultura plantelor, solul – ca mijloc de producție – este frecvent intens
modificat, îndeosebi prin lucrările agricole anuale, care au efecte mai ales în stratul superior al
solului [ 29, 39 ].

16 Valorificarea solurilor, începând cu prima brazdă, modifică în mod radical procesele
pedogenetice naturale. Înlocuirea vegetației naturale cu cultur i agricole, lucrarea solului reduc
rezervele de substanțe organice, activează procesele biochimice, reduc variabilitatea și cantitatea
faunei solului, favorizează activizarea proceselor distructive. Reducerea conținutului de humus,
distrugerea structurii n aturale condiționează tasarea solului, scăderea permeabilității, activizarea
proceselor de eroziune și deflație, alte procese negative [71].
Funcția energetică a solului exprimată prin energia potențială acumulată în humus, funcția
biogeochimică (circuitu l elementelor nutritive) și respirația solului (schimbul de gaze între
atmosferă și sol) sunt influențate semnificativ de proprietățile fizice, de starea de așezare –
compactare, de capacitatea solului de a reține o cantitate optimă de apă, iar apoi disponibilizarea
treptată a acesteia pentru consumul plantelor [64]. În legătură cu aceasta , o semnificație actuală
capătă controlul asupra stării ecoagrofizice a solurilor, modificărilor lor în timp și spațiu [16].
În literatura internațională găsim studi i privind i ndicatorii calității solului, care joacă un rol
important în evaluarea calității solului. Acești indicatori ar trebui: să sesizeze schimbările
managementului agricol; să deosebească schimbările natural e de cele antropice; să fie ușor
determinate; să fie relevante în timp; să coreleze reacțiilor de lungă durată; să răspundă măsurilor
ameliorative. Proprietățile fizice și chimice ale solului fac pa rte din acești indicatori [ 83]. În orice
caz este dificil de a separa aceste proprietăți di n cauza dinamicii și interacțiunii, astfel că valorile
unui indicator sunt afectate și asociate cu unul sau mai mulți indicatori de acest gen [179, 197 ].
Cercetarea în domeniul fizicii solului presupune alegerea și fundamentarea componentelor
tehnologice ș i optimizarea însușirilor și regimurilor fizice ale solurilor. Este unanim acceptat , că
nu există un sistem universal valabil de lucrare a solului datorită diferențelor locale, în special
climat și sol, dar și datorită nivelului tehnic de dotare. Obiective le propuse trebuie să se bazeze pe
cunoașterea caracteristicilor fizice ale solurilor locale, având în vedere faptul că acestea au un grad
relativ mare de variabilitate în spațiu și în timp, intervenția antropică accentuînd -o. Această
defirențiere implică necesitatea diferențierii în teritoriu a sistemelor tehnologice în scopul
favorizării diferitelor procese din sistemul sol -mașină -plantă [19, 39 ].
Potrivit Kovrigo V.P. și colab. [197, p. 68 -69] pentru optimizarea tuturor proceselor și
regimurilor în cadrul asolamentului se schițează modele cu un complex de măsuri ce ia în
considerație fiecare cultură în parte (solă) .
Andriucă Valentina [ 5] menționează că, î n scopul practicării unei agriculturi dur abile și
promovării unei dezvoltări sustenabile se cere supravegherea permanentă și evaluarea indicilor
ecopedologici fizico -mecanici la diferite tipuri și niveluri de impact antropogen, caracteristic
sectoru lui agricol. La fel , Blaga Gh. și colab. [11, p. 151] susține , că însușirile fizico -mecanice

17 caracterizează relațiile solului cu solicitările la care este supus, iar după Kovrigo V.P. și colab.
[197, p. 141 -142] prezintă importanță mare pentru evaluarea proprietăților tehnologice ale solului
– condițiile de lucrare, trasabilitatea agregatelor agricole. Cu toate acestea , în cercetările
pedologice actuale proprietățile fizico -mecanice nu sunt utilizate la multiplele posibilități
aplicative ale lor, inclusiv pentru utilizarea durabilă a resur selor funciare și energetice [ 7].
Urmărirea modificărilor parametrilor fizico -mecanici furnizează informații despre partea
dispersă a solului, degradarea structurii și microstructurii, compoziției chimice și conținutului
materiei organice și altele. Monitorizarea acestora în timp și spațiu sunt surse informaționale utile
ce permit depistarea valorilor critice a influenței impac tului antropogen asupra solului [79].
Evaluarea proprietăților fizico -mecanice ale solului lucrat în agroecosisteme , indică rolul
semnificativ al cunoașterii parametrilor fizico -mecanici în proiectarea și construcția mașinilor ,
agregatelor de lucrare a solului, dar are importanță și în managementul agroecosistemului ,
îndeosebi la traficabilitatea terenului . Formarea unor condiții optimale de dezvoltare a sistemului
radicular al plantelor prin evaluarea parametrilor ecopedologici fizici și fizico -mecanici în
agricultură este strict necesară.
Reacția de răspuns a solului la modul în care este lucrat se urmărește mai cu seamă prin
intermediul proprietăților fizice și fizico -mecanice, care captează operativ schimbările de scurtă și
lungă durată și permit modelarea lucrărilor agrotehnice după cerințele solului. Produsul finit al
agroecosistemelor – recolta, prezintă un indice socio -economic important, care în cele din urmă
reflectă în ansamblu starea de „sănătate” a agroecosistemului. Doar agroecosistemul cu un biotop
„sănătos” (solul) este capabil să bucure agricultorul cu recolte calitative și cantitative adecvate
[49].
1.2. Starea actuală a unor parametri agro fizici ai solului
a) Densitatea aparentă și porozitatea totală
Densitatea aparentă este un indicator integral al stării de calitate fizică a solului, o însușire
relativ independentă, a cărei cunoaștere oferă elemente de caracterizare fizică a solului de sine
stătătoare. De cele mai multe ori, un sol aparținând unui tip genetic, cu o anumită textură, cu
însușiri chimice specifice, poate avea valori foarte diferite ale densității aparente. Dimpotrivă,
multe dint re celelalte însușiri fizice ale solului depind, pe lângă textură sau unele caracteristici
chimice, și de densitatea aparentă [20, p. 52 ]. Cunoașterea acestui parametru are o importanță
deosebită în calcularea rezervelor de apă, elemente nutritive, săruri, a necesarului de îngrășăminte
și amendamente [37].

18 Densit atea aparentă , ca indice integral al stării de calitate fizică a solului [57, 203], este o
însușire variabil ă în timp și spațiu. Variabilitatea în timp este determinată de variabilitatea
umidității solului [38, p. 98 ], astfel DA crește pe parcursul perioadei de vegetație – de la semănat
la recoltare [173]. Variabilitatea spațială se realizează atât pe orizontală, cât și pe verticală.
Variabilitatea orizontală a valorilor densității aparente este determinată de variabilitatea în spațiu
a factorilor care determină densitatea aparentă: componența granulometrică, conținutul de humus,
gradul de structurare, iar variabi litatea pe verticală presupune sporirea valorilor densității
aparente pe profilul solului concomitent cu adâncimea [38, p. 98 ].
Un alt indicator al stării de calitate fizică a solului este porozitatea totală, valorile cărei a
invers corel ează cu mărimile DA . Valorile optimale ale porozității totale indică permeabilitate
bună a apei și aerului, capacitate înaltă a solului de a reține apa. Valori le mari ale densității aparente
reduc porozitatea totală [89, 115 ] și schimbă raportul între capacitatea de reținer e a apei și
capacitatea pentru aer, în favoarea primei [115].
Densitatea aparentă și porozitatea totală a solului sunt funcții ale conținutului materiei
organice în sol, stabilității agregatelor structurale și fracționării acestora. Micșorarea materiei
organice în sol mărește densitatea aparentă, scade porozitatea totală, reduce infiltrarea și
capacitatea solului de a reține apa și aerul [86]. Dokuceaev V.V. în lucrarea „Картография
русских почв” (1879) scria „… cernoziomul este înzestrat cu cele mai bune proprietăți fizice”, și
„… anume humusul este componentul principal care favorizează proprietățile fizice pe care le are
cernoziomul nostru” [200]. Cercetări le efectuate de Boincean B. și colab. [ 14] în experiențe de
câmp de lungă durată pe cernoziom tipic , atestă influența benefică a îngrășămintelor organice pe
fondul celor minerale , asupra proprietăților agrofizice și biologice ale solului.
Mai mulți cercetători au constatat , că exploatarea intensă a solurilor Moldovei fără
folosirea sistematică a îngrășămintelor organice (gunoi de grajd, compost, îngrășăminte verzi)
duce la scăderea conținutului de humus în sol, uneori sub 2 % și prin urmare , la reducerea
fertilității, înrăutățirea însușirilor fizice și agrochimice [2, 17, 68 ].
Evaluarea schimbări lor sezoniere ale proprietăț ilor fizice din sol presupun o mai bună
înțelegere a funcționării fizicii solului sub diverse sisteme tehnologice , ceea ce ajută la def inirea
strategiilor manageriale, care vor crea condiții fizice favorabile creșterii plantelor . Flexibilitatea
fizică a solului, definită drept abilitatea intrinsecă a solului de a reveni de la stresuri la un nou
echilibru similar stării inițiale este componenta cheie a calității fizice a solului [112].
Sistemele de lucrare a solului (convenționale și reduse) și intensitatea acestora modifică
direct și indirect proprietățile solului precum: temperatura , umiditatea, densitatea aparentă,
porozitatea, rezistența la penetrare, structura. În cee a ce privește sistemul No -till, unde solul nu

19 este mobilizat , evoluția acestor proprietăți este influențată mai mult de calitățile intrinseci ale
solului, de stratificarea profilului, de condițiile climatice și managementul precedent [150].
Rezultate ale cercetărilor internaționale arată că, proprietățile solului în diverse sisteme de
lucrare depind în mare măsură de tipul de sol, condițiile climatice, gradul de acoperire al solului
cu mulci în sistemele conservative. Unii cercetători au obți nut valori mai mari ale densității
aparente în sistemele conservative , comparativ cu cele convenționale [98, 99, 107, 135 ], ori atestă
valori mai mici ale densității aparente [124, 85] și însușiri hidrofizice mai bune în cadrul sistemelor
conservative [162].
Badalikova B. și Hruby J. [82 ], au cercetat timp de 3 ani, influența diferit or sisteme de lucrare
pe două tipuri de sol cu textură diferențiată. Rezultatele constată eficiența lucrărilor minime asupra
principalelor proprietăți fizice ale solului. Î n cee a ce privește porozitatea totală, s -a observat
reducerea acestui indicator odată cu creșterea adâncimii , ceea ce a dus și la creșterea densității
aparente a solului.
În Lituania, c ercetări de lungă durată (9 ani) ale influenței sistemelor de lucrare
conven țional ă și redusă asupra densității aparente au demonstrat , că în pofida sistemului aplicat ,
solul lucrat tinde să revină la starea sa originară – înreg istrată în perioada de semănat, iar solul
atinge propria stabilitate de echilibru pentru fiecare sistem în parte . După recoltare densitatea
diferă semnificativ între variante. Cele mai mici valori ale densității au fost înregistrate în sistemele
convenționale, iar cele mai mari în cele conservati ve [98].
Cercetări le efectuate pe diferite soluri în Român ia arată , că indiferent de agrocenoza
cultivată, în comparație cu solul lucrat cu plugul cu cormană, densitatea aparentă ( DA) are valori
mai mari, iar în cazul utilizării altor unelte, mobilizarea solul ui este mai mică (cizel, paraplow,
disc, combinator). Ace astă creștere este, în general, în limite normale dacă lucrările solului se
execută la umiditate adecvată [ 37]. În RM, Bucur Gh. și colab. [15, p. 11 ] atestă v alori mai sporite
ale D A la variantele cu lucrarea sol ului fără întoarcerea brazdelor. Aplicarea sistemelor de lucrare
conservativă a solului (no-till și minim -till) timp de doi ani pe cernoziomurile din partea de Nord
a țării a generat compactare mai mare a solului față de cele convențional e [155].
Cara M. [ 21] studiind trei sisteme de lucrare (arat la 20 cm, lucrat cu paraplow și lucrat cu
grapa cu discuri ) susține , că în cursul perioadei de vegetație DA oscilează pe adâncime în funcție
de sistemul de lucrare utilizat. Valori scăzute ale densității aparente s-au înregistrat î n varianta
arată , iar în variantele paraplow și cizel s -au obținut v alori medii intermediare între arătură și
varianta lucrat ă cu grapa cu discuri.
Cercetări de lungă durată (4 ani) ale densității aparente și porozității totale sub influ ența a
cinci metode de lucrare (convenționale, reduse, conservative și n o-till), pe un sol argilo -lutos din

20 Cehia, într -o rotație grâu – soia arată , că la grâu diferențele între variante nu au fost semnificative ,
pe când pentru agrocenoza de soia – acestea sunt evidente . În ceea ce privește productivitatea –
cele mai mari recolte de s oia, în primul an de experiență au fost obținute în sistemul convențional ,
iar mai mici în cele conservative. În ceilalți ani de experiență, cele mai ridicate producții de grâu
și soia au fost obținute sub sistemele conservative, pe când cele mai mici sub lucrarea redusă a
solului [115]. Rezultate pozitive privind productivitatea grâului de toamnă cultivat în sisteme
conservative (minim -till, no -till) comparativ cu cel co nvențional au fost obținute și de alți
cercetători de peste hotare [ 73, 174 ].
Rezultatele studierii diferitor metode de lucrare de bază a solului în experiențe staționare
de lungă durată din centrul RM arată , că în asolament este necesară alternarea arătur ii și lucrării
cu “ploscorez” – organ de lucru „laba gâștei” . Culturile semănate dens tolere ază lucrările minime
(paraplow ), la grâu poate fi utilizată grapa cu discuri, fără scăderi de producție [26]. Inițierea
ulterioară a noi experiențe cu sistemul No-till au demonstrat , că productivitate a grâului de toamnă
este mai mare pe varianta conservativă, comparativ cu cea clasică – arătură [ 76]. Cercetări le
asemănătoare din România au arătat , că lucrările minime ale solului cu cizelul pot substitui arătura
de toam nă fără a afecta producția grâului de toamnă. Asemenea o fost observat , că în varianta cu
paraplow – grâul de toamnă a înregistrat recoltă mai mare [171], iar tehnologia no-till nu ce dează
după nivelul de productivitate , în comparație cu sistemul convențional [87].
Porumbul necesită lucrări mai adânci ale solului. Lucrarea convențională a solului prin
arătură determină de regulă obținerea celor mai ridicate producții de porumb [26, 50, 61, 90, 135,
153, 172]. În literatura de specialitate s unt atestate și rezultate ce demonstrează același nivel de
productivitate a porumbului cultivat în sistemele conservative și convenționale [ 88].
Dezvoltarea culturilor agricole și recoltele acesto ra sunt influențate de compactarea solului
[61, 121 ]. Compactarea straturilor subarabile ale solurilor agricole este o îngrijorare globală,
datorită efectelor adverse asupra productivității culturilor și problemele mediu lui înconjurător.
Creșterea rădăcinilor în stratul subarabil al solului poate fi inhibată de condițiile chimice și fizice
nefavorabile. Condițiile fizice, determinante la proliferarea sistemului radicular în stratul
subarabil, adeseori sunt datorate “hardpanului ” – talpa plugului , care se formează sub stratul arabil
[101] și se caracterizează cu densitate aparentă înaltă, număr redus de micropori și limitare
mecanică suficient de mare pentru creșterea rădăcinilor [ 111].
Compactarea cauzează schimbări nefavorabile a valorilor densităț ii aparente, porozității și
rezistenței la penetrare a solului . În cadrul unei experiențe cu orz a fost observat , că densitatea
rădăcinilor în stratul de sol de 0 -30 cm precum și înrădăcinarea acestora în straturile subiacente s –
a micșorat pe măsura creșt erii numărului de treceri ale tractorului de la zero la șase. Densitatea

21 aparentă a solului crește pe rândurile cu circulația mașinilor agricole și este mult mai mare,
comparativ cu rândurile ne traficate. Această variație a proprietăților solului poate mo difica
distribuirea sistemului radicular pe profil [117]. Efectele adverse ale o rizonturilor solului
compactate asupra creșterii rădăcinilor plantelor și productivității s unt recunoscute de mai mulți
cercetători [ 96, 119, 143 ].
Răus L. și Jităreanu G. [61] în urma calculării coeficienților de corelație și a ecuațiilor de
regresie constată că între producția obținută și valorile densității aparent e și a rezistenței la
penetrare există corelații negative , deoarece producția a scăzut odată cu creșterea stării de tasare a
solului.
Schimbările de scurtă durată privind proprietăților fizice din sol pot avea loc sub influența
diferitor factori precum : mașinile agricole, tipul de sol, topografia, clima [149] și specificul
culturilor [127, 167 ].
Culturile de câmp au diferite tipuri de sisteme radiculare și sunt semănate în rânduri cu
spațiere diferită. De aceea, adițional lucrărilor agricole, fiecare cultură poate cauza schimbări în
condițiile fizice ale solului. Evaluarea efectelor rotației culturilor as upra sistemu lui de pori din sol
a arătat , că fiecare sistem a afectat porozitatea solului diferit [102]. Deosebiri legate de porozitatea
solului au fost menționate de Sasal M.C. și colab. [154 ], care a u comparat culturile de soia, porumb
și grâu de toamnă.
Medvedev V.V. [201] în baza multiplelor cercetări a ajuns la concluzia , că densitatea
optimală a solului pentru o serie de culturi variază în limitele 1,1 -1,2 g/cm3, iar uneori acest
parametru este majorat frecvent cu 0,1 -0,3 g/cm3 [4]. După Revut ( 1972) , pentru ma joritatea
culturilor de câmp densitatea aparentă optimală a solurile argilo -lutoase și lutoase este de cca. 1,0-
1,25 g/cm3 [204], iar după Canarache A. [ 20, p. 54 ] solurile cu textură lutoasă se consideră a fi
slab afânate la indici i DA mai mari de 1,25 g/cm3.
b) Structura
Structura reprezintă o caracteristică proprie solului, de o mare importanță pentru procesele
fizice în parte , cât și pentru cele chimice și biologice care se petrec în sol și influențează sistemul
sol-plantă -atmosferă. Structura este trăsătură distinctă a solului, funcție a tipului de pedogeneză și
a unui șir de factori intrinseci: componență granulometrică, conținut și componență a humusului,
alcătuire mineralogică a fracț iunii fin dispersate, componența cationilor ads orbiți. În regim natural
dinamica stării structural -agregative a solului este determinată de modificările volumetrice cauzate
de umezire -uscare și, respectiv gonflare -contracție , materializate în valori ale densității aparent e
și rezistenței la penetrare [ 20, p. 45, 40 p. 56, 70].

22 Unii cercet ători [ 141] consideră că, structura solului este c onfigurația internă a matricii
solului. Această proprietate, la general, este cea mai necesară condiție pentru creșterea plantelor,
în special la etapele critice de germinare și răsărire. Formarea și menținerea agregatelor stabile
este o particularitate es ențială necesară solului arabil, un indice calitativ folosit pentru a aprecia
acea condiție fizică în care solul este optimal afânat, friabil și cu asamblare poroasă. Structura
favorabilă permit e pătrunderea și mișcarea liberă a apei și a aerului în sol, u șurează cultivarea,
germinarea, răsărirea plantelor și dezvoltarea sistemului radicular.
În concepțiile moderne “structura solului” reprezintă una dintre caracteristicele esențiale cu
influențe directe asupra tuturor proceselor fizice, mecanice și biologic e ce au loc în sol [62].
Solurile cu structură agronomică favorabilă, spre deosebire de cele nestructurate sau cu structură
deteriorată, asigură plantelor condiții optime de creștere și dezvoltare. Din această cauză fertilitatea
solului este strâns le gată de starea lui st ructurală [59 ].
Mărimea agregatelor din sol determină în mare parte proprietățile fizice ale acestuia.
Agregatele cu diametrul mai mic de 0,25 mm sunt numite micro -agregate , în timp ce agregatele
cu diametrul cuprins între 0,25 și 10 mm sunt numite macro -agregate. Macro -agregatele,
comparativ cu micro -agregatele au rezistență redusă la a cțiunile mecanice și ale apei [ 158].
Rezistența structurii solului la stresurile externe e ste cunoscută drept stabilitatea acesteia.
Sunt cunoscute două tipuri principale ale stabilității structurii solului: 1) abilitatea solului de a -și
păstra structura sub acțiunea apei (hidro -stabilitate); 2) abilitatea solului relativ uscat de a -și
menține structura sub acțiunea impactelor mecanice externe – asemenea stresurilor de compactare
cauzate de roțile mașinilor agricole [ 140].
Una dintre importante le evaluări agronomic e a structurii solului este stabilitatea hidrică a
agregatelor. Stratul arabil ar e o așezare stabilă dacă conține nu mai puțin de 40 -45% agregate
hidrostabile cu diametrul >0,25 mm, în caz contrar , solul este supus ușor tasării care conduce la
înrăutățirea însușirilor fizice, în deosebi a perme abilității pentru apă și aer [ 55, 200 ].
Structura solului și stabilitatea agregatelor sunt factori cheie ale funcționării solului și
capacității acestuia de a asigura creșterea culturilor [ 130].
Hidrostabilitatea structurală, indiferent de tipul de lucrare și perioada de vegetație, crește
cu adân cimea. Analizele statistice ale valorilor medii au arătat , că lucrarea cu cizel ul a favorizat
intensif icarea formării structurii drept consecință a acumulării materie i organice la suprafața
solului [ 150].
Materia organică din sol are un rol important la obținerea producțiilor agricole. Intensificarea
fluxului de substanță organică în stratul arabil duce la remedierea parțială a structurii solului,

23 majorează hidrostabilitatea agregatelor agronomic favorabile , micșorează densitatea aparentă [ 1,
22, 44 , 55, 72, 109 , 169, 200, 208 ].
Cercetări le efectuate în RM au relevat , că solul fertilizat cu gunoi de grajd și gunoi +
siderate a înregistrat un conținut mai sporit al agregatelor a gronomic valoroase (10 -0,25 mm).
Aceasta implică ideea , că aplicarea îngrășămintelor organice diminuează efectele mecanice de
modificare a structurii în cadrul pedogenezei antropizate. Solurile arabile de sub culturile de câmp
cu diferite regimuri de între ținere suferă schimbări a le structurii în stratul 10 -20 cm prin sporirea
semnificativă a conținutului de agregate >10 mm, ca urmare a compactării acestuia [55].
Aratul de lungă durată (mai mult de 40 ani) a cernoziomului carbonatic fără introducerea
îngrăș ămintelor a dus la majorarea părții disperse a solului, creșterii factorului de dispersie, care
intensifică înrăutățirea capacității de agregare a solului. Introducerea îngrășămintelor minerale nu
ameliorează esențial starea solului. În legătură cu aceasta , apare necesitatea de a introduce
oblig atoriu îngrășăminte organice [ 196]. Înierbarea și mulcirea , cât și lipsa lucrărilor tehnice ,
contribuie la păstrarea structurii solului utilizat sub livezi [32, 138].
Numeroase studii și cercetări au arătat , că unel e componente granulometrice ale solului au
rol decisiv în formarea agregatelor structurale. Dintre diferitele fracțiuni granulometrice cele
mai importante sunt particulele fine (arg ila coloidală și argila fizică). Este importantă de asemenea
cantitatea de argilă, originea mineralogică, mărimea, suprafața specifică și chiar modul de
orientare a particulelor. Efectul fracțiunii argiloase este cu atât mai puternic, cu cât este mai scăzut
conținutul de materie organică, dar el devine nesemnificati v atunci când materia organică se află
în cantitate mare. Elementele structurale formate în orizonturile lipsite de humus (sau cu conținut
redus al acestuia), în contact cu apa, se desfac în particule primare și în elemente structurale, de
regulă sub 0,25 mm, ceea ce are drept efect tasarea solului. Agregatele structurale glomerulare
din solurile cu textură medie, cu conținut apreci abil în humus saturat cu calciu sunt stabile și în
prezența apei [ 38, p. 90 -91]. Oxidarea rapidă a materiei organice din sol od ată cu intensificarea
agriculturii cauzează deteriorarea proprietăților fizice [159].
Structura solului este proprietatea de cele mai multe ori aplicată la determinarea calității
solului sub diferite practici de folosire a terenurilor și sisteme de lucrări ale solului, fiind de obicei
evaluată indirect din datele proprietăți lor precum : conținutul carbonului organic din sol, densitatea
aparentă, porozitatea, rezistența solului la penetrare, rata de infiltrare. Aceste proprietăți pot fi
folosite în calitate de indicatori a i calității fizice a solului [ 149]. Operațiunile agrotehnice și
schimbările din mediul înconjurăto r modifică structura solului [ 161]. Pierderea integrității
structurii solului duce la micșorarea volumului de sol, creșterea densității apar ente, micșorarea
porozității [ 139].

24 Cercetările efect uate de Abid M. și Lal R. [72 ] în staționar de lungă durată (13 ani) arată , că
stabilitatea agregatelor din sol a crescut sub sistemul tehnologic No -till, comparativ cu lucrarea
solului cu cizelul, însă cu diferență semnificativă doar pen tru stratul 0 -10 cm .
Lucrarea solului, de obicei, are menirea de a crea artificial condiții optime de afânare a
stratului arabil al solului pentru creșterea plantelor și formarea recoltelor. Rădăcinile plan telor
necesită apă și oxigen, ambele fiind furnizate prin intermediul solului. Proprietățile fizice ale
stratului arabil dirijate prin sistemul tehnologic aplicat , includ densitatea aparentă și structura
solului. Lucrarea solului cauzează schimbări privind componența agregatelor mici și mari, la fel și
distribuirea acestora pe profil. Îmbunătățirea stabilității structurii solului prezintă interes de mai
mulți ani, d eoarece solul trebuie să -și păstreze condițiile fizice, chimice și biologice favorabile ,
mai ales cînd este expus la acțiunea apei și alt or stresuri externe aplicate [ 91].
Lucrările mecanice prea numeroase și necorespunzătoare condițiilor, contribuie la
distrugerea structurii solului [11, 93]. Executarea arăturii solului cu umiditate prea mare sau p rea
mică duce la formarea de brazde, curele sau bulgări mari. De asemenea, pășunatul i rațional, mai
ales în miriște, duce la deteriorarea structurii [11, p. 143 -144].
Lucrarea solului distruge agregatele structural e și provoacă compactarea solului , dereglează
activitatea microflorei și faunei din sol , care contribuie la agregarea masei minerale a acestuia
[148]. Traficul mașinilor, lucrarea solului și pierderea materiei organice din sol au efecte adverse
asupra calității structurii , care duce la compactare [105].
Cercetările multianua le efectuate de Jigău Gh. [39 ] în cadrul diverselor sisteme de
întreținere a solului au arătat , că componența granulometrică și fracțiunea de argilă fină sub
influența impactului agricol nu suferă modificări, drept urmare , în măsură mai mică influențează
evoluția nefavorabilă a factorilor fizici de fertilitate. Mai receptivi la presiunile agricole s unt:
indicele de așezare, de stabilitate a agregatelor structurale și de porozitate. Structura solurilor
agricole este influențată de două procese contrar opu se: bolovănirea și pulverizarea, c onsecințele
negative ale cărora adesea se acumulează de la un an la altul, de la o etapă la alta , ajungând să
devină factori limitativi în definirea ca pacității productive a solului. Cercetările în cadrul mai
multor regimuri de întreținere a solurilor au arătat , că remedierea stării fizice a solurilor poate fi
realizat ă prin implicarea unui complex de măsuri organizatorice, agrotehnice, agrochimice și
fitotehnice.
Solurile, în lipsa aplicării îngrășămintelor organice de obicei au un conținut mai mic de
materie organică și masă microbiologică, la fel se caracterizează cu densitate aparentă mai mare,
iar agregatele sunt rezistente doar în condiții uscate și mai puțin rezistente la acțiunea apei.
Îngrășămintele afectează structura solului, dar sub aspect chimic și fizic diferit [137].

25 La general, ionul de Ca++ este mult mai efectiv la îmbunătățirea structurii solului , comparativ
cu cel de Mg++ [183]. În ceea ce privește c ationul de Na++, acesta poate dispersa argila, iar
rezultatul acestui proces este distrugerea agregatelor [ 129].
Materia organică din componența agregatelor se descompune lent, ceea ce dete rmină
stabilitatea agregatelor. Cercetările efectuate de Simansky V. și colab. [161 ] au arătat , că structura
solului este mai puțin vulnerabilă pe variant a cu lucrarea redusă a sol ului, comparativ cu sistemul
convențional . Coeficientul vulnerabilității poate fi influențat de umiditatea solului, conținutul de
calciu și materia organică .
Studierea mai multor variante de lucrare a solului (timp de 4 ani) a evidențiat , că sistemele
conservative de lucrare a solului facilitează păstrarea și îmbunătățirea structurii solului, efecte
datorate lipsei disturbanței solului și reziduurilor organice cu rol de protecție de la suprafață.
Semănatul direct, deși stopează eventuale le degradări ale solului , nu asigură sporuri de producție
[108].
1.3. Starea actuală privind indicii fizico -mecanici ai solului
a) Rezistența la penetrare
Proprietatea particulelor de sol de a se mișca una față de alta, de a se împotrivi forțelor de
strivire ș i penetrării diferitor obiecte în interiorul solului sunt legate de mecanica solului – știință
care studiază proprietățile fizico -mecanice ale solului [198, p. 25 ]. Rezistența solului la penetrare
este capacitatea lui de a se opune la pătrunderea unui corp rigid. Acest parametru este ușor de
determinat, atât în teren cât și în laborator cu ajutorul penetrometrului [53]. Penetrometrele
manuale sunt dispositive simple, relativ ieftine folosite pe larg la studierea rezist enței solului la
penetrare în cadrul diverselor tehnologii agricole [ 177].
Rezistența solului la penetrare este un indicator important care caracterizează calitatea fizică
a solului. Acesta este folosit în scopul cuantificării calității solului [134], indentificării straturil or
cu grad sporit de compactare [ 134, 170 ], estimării rezistenței solului la arat , aprecierii condițiilor
răsăririi și dezvoltării sistemului radicular al plantelor [104].
Mai mulți cercetători de peste hotare au arătat , că pentru majoritatea culturilor creșterea
sistemului radicular diminuează sau se stopează din moment ce rezistența solului la penetrare
depășește 2 M pa (sau cca. 20 kgf/cm2) [104, 134 ]. Korciaghin A.A. și colab oratorii [198, p. 36 ]
menționează , că pentru solurile cu textură lutoasă valoarea critică a rezistenței la penetrare este de
cca. 30 kgf/cm2, ceea ce provoacă pătrunderea anevoioasă a sistemului radicular în sol ,
tergiversarea dezvoltării plantelor. După Bahtin P.U. [189, p. 118 ] valorile maxime ale penetrării
solului pentru majoritatea culturilor cerealiere, peste care brusc se înrăută țesc condi țiile de

26 dezvoltare, sunt 15 -19 kg f/cm2, pentru culturi le perene – 5-10 kg f/cm2, iar pentru cartof – 5
kgf/cm2. Cel mai ușor sunt lucrate solurile cu valori ale penetrării cuprinse între 10-20 kg f/cm2.
Rezistența la penetrare este un parametru important în studii geotehnice și evaluării
diverse lor tehnologii agricole. Este un parametru dependent de tipul de sol și proprie tăți cum ar fi
textura, umiditatea, densitatea aparentă, porozitatea, materia organică. Aceasta implică dificultatea
procesării datelor obținute în timp și spațiu pentru soluri, variabilități ale umidității, câmpuri ,
activități de lucrare a solului [176].
Pentr u a reduce influența umidității solului asupra rezistenței la penetrare se recomandă
obținerea datelor la umiditatea solului apropiată capacității de câmp [165], ori de corectat datele
obținute la umidități diferite cu cele ale capacității de câmp pentru a pă [176].
O serie de cercetări au demonstrat dependen ță mare între penetrare și umiditate. Această
legitate este valabilă pentru toate culturile, iar după Kacinskii și Ursulov A.N. (citați d e Bahtin
P.U.) dependen ța penetrării solului de umiditate este semnificativă doar pentru solurile bine
structurate (structură grăun țoasă) [ 189, p. 117 ]. Totodată s -a stabilit, că rezistența la penetrare a
solului este un indice mul t mai sensibil , comparativ cu densitatea aparentă , în ceea ce privește
efectele managementului agricol. Măsurările acestui parametru pot furniza o imagine complexă a
efectelor compactării și stării umidității solului [135]. O serie de studii în laborato r și câmp au
corelat rezistența solului la penetrare cu densitatea aparentă, porozitatea, conținutul de apă, textură
sau plasticitate prin intermediul ecuațiilor de regresie [94, 113, 181 ].
Unii cercetători consideră , că rezistența la penetrare este mai mică în cadrul lucrărilor
convenți onale , comparativ cu cele minime [160], iar v alori mari ale rezistenței solului la penetrare
în sistemele conservative reduc creșterea sistemului radicular [136].
Studii efectuate în România, î n cadrul diverselor sisteme tehnologice au arătat , că rezistența
la penetrare a avut cele mai mari valori , cu diferențe semnificative față de martor, în varianta
lucrată cu grapa cu discuri. Variantele arate la 20 cm și lucrate cu cizelul au avut valori apropiate
între ele și apropiate de martor , iar arătura la 30 cm este cea care a dovedit statistic diminuare a
tasării , indiferent de condiții le climatice [61].
Indiferent de sistemul tehnologic aplicat, r ezistența solului la penetrare crește cu adâncimea
și pe parcursul perioadei de vegetație , de la semănat la recoltare [171].
Riley H.C.F. și colab. [152 ] comparând sisteme clasice cu sisteme în care lucrarea de bază
se face fără întoarcerea brazdei arată diferențe marcante ale rezistenței la penetrare pe intervalul
33-36 cm. Acest fapt indică existența “hardpan -ului” pe variantele lucra te cu plugul. Valori mai

27 mici ale rezistenței la penetrare sunt înregistrate pe varianta cu lucrarea minimală a solului – cu
combinatorul timp de 10 ani.
Sisteme efective de lucrare a solului sunt considerate acele capabile să creeze condiții bune
de umiditate, temperatură și rezistență a solului la penetrare, optimale pentru răsărirea și
dezvoltarea plantelor, creșterii nestingherite a sistemului radicular [126].
Productivitatea culturilor poate fi redusă din cauza compactării solului, manifestată prin
rezistență la penetrare majorată, care împiedică creșterea sistemului radicular, limitează utilizarea
eficientă a apei și substanțelor nutritive de către plante [ 61, 117]. Cercetările efectu ate de Ishaqa
M. și colab [ 117] au atestat , că compactarea stratului subarabil , manifestată prin creșterea densității
aparente și rezistenței la penetrare a micșorat absorbția elementelor nutritive și creșterea
rădăcinilor la cultu rile de grâu de toamnă și sorg.
Mai multe studii au stabilit corela ții strâ nse între rezistența la penetrare și creșterea
sistemului radicular [123, 125, 144 ], precum și influența ei asupra recoltei [61, 166, 180 ].
Pe cernoziomurile din România , pierderile în urma compactării se manifestă prin scăderea
recoltei totale cu 5 % , creșterii consumului de combustibil cu 5 % în cadrul operațiunilor de lucrare
a solului [175].
b) Aderen ța
Fenomenul adeziunii solului a ocupat întotdeauna un loc proeminent printre pe dologi,
ingineri și fermieri, întrucât este una din cele mai problematice proprietăți agrofizice [122].
Adeziunea este proprietatea solului umezit la consistența plastic lipicioasă de a adera la
obiectele cu care vine în contact. Această proprietate fizico -mecanică este determinată de forțele
de atracție între particulele de sol și suprafața uneltelor prin intermediul pel iculelor de apă. Forțele
de atracție între particulele de sol devin mai mici decât cele dintre particulele și obiectele cu care
vine în contact [11, p. 152 -153].
Forța aderenței este definită drept forța necesară de a separa două materiale aderente.
Aderen ța solului la suprafețe solide depinde de forțele capilare ale peliculei de apă ce apare la
interfața dintre sol și obiect. Forțele capilare cresc odată ce grosimea peliculei de apă se
micșorează. Aceste forțe stimulează deplasarea apei de la interfață în interiorul matricei solului ,
astfel că volumul lichidului de la interfață se reduce. Forțele capilare depind de proprietățile
mineralogice ale argilei, la fel și de starea de saturație a matricei solului [84].
Sunt o mulțime de mecanisme prin care două pa rticule din natură exercită forță una asupra
alteia; forța de atracție dintre acestea este un fenomen natural obișnuit. În dependență de tipul
particulei, forța poate fi coezivă – dacă două particule sunt din același material parental, ori pot fi
adezive – dacă ambele sunt din material parental diferit. Coeziunea și aderența sunt fenomene

28 moleculare, care au loc la interfață de lichid sau gaz, rezultând din interacțiunile electrice ale
particulelor microscopice solide [81].
Proprietățile adezive ale soluri lor aparțin proprietăților geotehnice. De aceea este important
de a înțelege fizica aderării solului la obiectele metalice [84], întrucât a derența solului la
suprafețele de lucru ale mașinilor și echipamentelor agricole afectează calitatea lucrărilor,
majo rează consumul de energie, limitează timpul și modalitatea lucrării solului [27, 110, 122, 189,
197], determină în mare măsură rezistența la arat [56], iar în cazuri extreme (la umiditate mare a
solului) nu permit mașinilor să se deplaseze [122]. Aderența solului la organele de lucru ale
mașinilor de semănat micșorează considerabil rata apariției semănăturilor [127], iar tehnicile
menite să reducă aderența solului sunt importante și la recoltarea rădăcinoaselor cum ar fi sfecla
pentru zahăr [178].
Aderența solului este o sistemă complexă polifazică [122] influențată de un șir de factori:
mecanici, fizici, fizico -chimici, chimici ș.a. [189].
Adezivitatea depinde de textura solului [127, 197 ], fiind mai mare la soluri cu textura fină
decât la cele cu textur ă mijlocie și grosier ă [11]. Solurile argiloase sunt mult mai adezive decât
cele lutoase și nisipoase. Altfel spus forța aderenței este invers proporțională cu diametrul
particulelor din sol. Aderența solurilor argiloase diferă de la sol la sol și depinde de natura
particulelor argiloase – compoziție mineralogică [197], mărimea lor și materialul parental.
Aderența la fel este influențată de capacitatea de schimb cationică din sol – forțele adezive se
micșorează conform șirului: K+, Mg++, Ca++, H+, Fe+++, Al+++ [122]. Ionii monovalenți de sodiu și
potasiu din complexul adsorbtiv imprimă solului o adezivitate considerabil mai mare față de ionii
de calciu și magneziu [11, 197 ]. Astfel, aderența solurilor castanii saturate cu Na este egală cu
30,7; Ca – 17,4 și Fe – 14,2 g/cm2 [189, p. 22 ].
Prezența sau absența materiei organice și conținutul acesteia în sol are un efect semnificativ
asupra aderenței [ 122, 127, 189, 197 ]. Cercetări ale aderenței solului efectuate pe cernoziom
carbonatic au arătat că îngrășămintele organice (gunoiul de grajd) a micșorat aderența solului [ 77].
Adeziunea crește odată cu majorarea conținutului de umiditate din sol – atinge valoarea
maximală și descrește la majorarea ulterioară a conținutului de apă [67, 81 ]. De obicei, fo rțele
adezive sunt maximale când conținutul de apă din sol este între limitele inferioară și superioară de
plasticitate [122, 127 ]. Pentru cernoziomuri umiditatea aderării inițiale coincide cu umiditatea
limitei inferioare a plasticității. Aceasta din urmă este limita superioară la care se permite lucrarea
solului. După Kacinskii, această limită se află la umiditatea soluluiu cu 2 -3 % mai mică decît
umiditatea la care solul începe să adere. La această umiditate rezistența la penetrare a solului nu

29 este mare (10-20 kg/cm2), dar încă se păstrează aderența în interiorul solului, care ajută la
agregarea solului în bulgări [189, p. 32 -33].
Vadiuni na [190 ] pentru prima dată a demonstrat, că diferite tipuri de sol au valori diferite
ale umidității la care solul începe să adere, iar cu majorarea dispersiei și deteriorării structurii
solului, aderența crește [11, 77, 190 ].
Investigații asupra efectelor densității aparente și umidității solu lui asupra aderenței constată
că, solurile afânate sunt mai puțin adezive comparativ cu cele umede și compacte [122].
Influența antropică prin lucrarea solului modifică semnifi cativ plasticitatea și aderența. Î n
ecosistemul antropizat pierderea humusului, structurii solului și altele majorează semnificativ
aderența (de 10 ori mai mare) comparativ cu ecosistemul natural . Este evident, că procesele de
degradare prin dehumificare, destructurare influențează indicii fizico -mecanici. Lucrările în
condiții peste umiditatea optimală duc la compactarea orizonturilor arabile și subarabile, cu toate
consecințele degradărilor agrofizice, exprimate prin regimul de aerație, nutritiv, biologic și altele.
Aderența solului poat e fi utilizată ca parametru diagnostic în aprecierea nivelului de impact
antropic în cadrul agroecosistemelor [79].
Aderența solului față de obiecte mai depinde și de caracteristici le materialului de contact
[56, 81 ], suprafața obiectelor, viteza de lucru , forțe externe și mediu [122]. Rezistența alunecării
va depinde și de unghiul de frecare dintre sol și interfață [127]. Având în vedere că principalele
corpuri folosite în practică sunt metalice, ne interesează cu precădere frecare sol -metal. Aceasta
depinde atât de adeziunea solului, cât și a metalului, utilizându -se și unele procedee speciale de
tratare a suprafețelor metalice ale uneltelor agricole, care să reducă frecarea externă [56].
Măsura principală care duce la reducerea efectului adeziunii și a forțelor de frecare externă
manifestate în timpul efectuării lucrărilor agricole o constituie alegerea momentului optim sau al
„maturizării fizice” a solului, când umiditatea sa nu trece de limita la care adeziunea crește puternic
[53, 56 ]. Evidențierea umidității optimale de lucrare a solului în baza cercetării plasticității și
aderenței pot indica metode de atenuare a degradării solului prin măsuri de lucrare, iar în
consecință – economisirea resurselor energetice [79].
c) Plasticitatea
Plasticitatea este proprietatea solului ca într -un anumit interval de umiditate, sub acțiunea
unor forțe exterioare să -și schimbe forma fără a se crăpa sau sfărâma, și s -o mențină după încetarea
acțiunii și după uscare [11, 133 ].
Factorii principali care de termină plasticitatea solului sunt conținutul de argilă, tipul
mineralele lor argiloase, cationii adsorbiți și conținutul materiei organice din sol [106, 189 ]. La fel
plasticitatea solului este favorizată de: forma discoidală a particulelor de argilă care în stare umedă

30 pot aluneca unele peste altele fără frecare mare; prezența particulelor fine disperse care în stare
umedă joacă rol de lubrifiant; existența particulelor coloidale în jurul particulelor grosiere de sol.
La un anumit grad de umiditate moleculele de apă periferice din jurul particulelor coloidale
se desprind ușor de acestea sub acțiunea forțelor exterioare. D evenind libere ele au rolul unui
lubrifiant, care micșorează frecarea interioară și favorize ază alunecarea particulelor argiloase.
Plasticitatea se manifestă numai la soluri cu textură mijlocie și fină. La același conținut de
argilă (<0,002 mm) plasticitatea cea mai ridicată se înregistrează în soluri în care predomină
mineralul argilos de tip mo ntmorilonit. Argilele caolinitice au plasticitate mai redusă , iar argilele
de tip haloisit nu posedă această proprietate [11 p. 151 -152, 106].
Cationii bivalenți (Ca++ și Mg++) tind să majoreze ambele limite ale plasticității solului.
Datorită razei ionice mai mari, Mg are efecte mai puternice asupra limitelor plasticității comparativ
cu Ca. Cationii monovalenți (K+ și Na+) reduc sau majorează limitele plasticității – în timp ce
cationul de K+ tinde să micșoreze plasticitatea solului, cel de Na+ o majorează .
Materia organică din sol are o capacitate mare de adsorbție pentru apă. Pelicula de apă din
jurul particulelor de sol nu se formează până nu are loc hidratarea completă a materiei organice.
De aceea materia organică majorează limitele plasticității, dar mai puțin afectează indicele de
plasticitate. Asemenea se ține cont de conținutul, tipul și calitatea materiei organice din sol. Spre
exemplu, în soluri de aceeași textură și conținut de materie organică prezența lipidelor cu catene
lungi tind să modifice limitele plasticității la un conținut mai mare de apă [106].
Humusul influențează coeziunea și plasticitatea solurilor . Conținutul ridicat de humus în sol
maschează plasticitatea, reduce posibilitatea formării bulgărilor [11 p.151 -152, 209]. Materia
organică poate majora valorile limitei inferioare de plasticitate fără a majora magnitudinea
indicelui de plasticitate. Altfel spus , două tipuri de sol pot avea același indice de plasticitate, dar
plasticitatea se poate manifesta la grade diferite de umiditat e [164].
Plasticitat ea se manifestă numai la anumit e grade de umiditate. S olurile uscate și prea umede
nu au această proprietate. Cantitatea minimă de apă (% g/g) la care apare plasticitate a reprezintă
limita inferioară a plasticității , iar cantitatea maximă de apă până la care se menține este
denumită limita superioară a plasticității.
Domeniul de umiditate în care solul este plastic definește indicele de plasticitate:
Ip = Wl – Wp
Unde: Ip – indicele de plasticitate; Wl – limita supe rioară de plasticitate (% g/g); Wp – limita
infer ioară de plasticitate (% g/g) [11, p. 151 -152].
Limitele plasticității Atterberg – divizează starea de consistență a solului, care la rândul său
prezintă gradul de rezistență a solului la deformare [156].

31 În stare plastică, solul poate fi modelat și răsucit fără a se rupe, crăpa ori fărâmița. Limita
inferioară de plasticitate presupune ca particulele solului să alunece liber și ușor una de alta și
totodată să fie puternic atrase una de alta de forțele de c oeziune. Aceasta de obicei necesită
prezența mineralelor argiloase și a materie i organice , astfel comportamentul plastic ori plasticitatea
tinde să se manifeste doar în solurile cu textură fină bogate în argilă [104].
Conținutul de argilă este legat de li mitele plast icității [92, 131 ]. În orizonturile B și C,
conținutul total al argilei este cea mai importantă variabilă de care depind limitele plasticității, pe
cînd în orizonturile Ap, conținutul materiei organice influențează plasticitatea la fel ca și argila
[92].
Plasticitatea solului este o proprietate fizică importantă, frecvent determinativă pentru
lucrarea solului, semănatul și recoltarea la timpul oportun, precum și în scopuri de clasificare a
solurilor și efectuarea tehnicilor ameliorative [100].
Plasticitatea ridicată are influență negativă asupra creșterii rădăcinilor plantelor, datorită
fenomenelor frecvente de gonflare și c ontracție ce se manifestă prin modificarea stării de umiditate
a solurilor. Datorită plasticității mari unele soluri (vertisoluri, lăcoviștile etc.) opun rezistență mare
la arat și au un interval foarte scurt la care se pot lucra în ce le mai bune condiții , un consum mai
mic de carburanți, lucrări de calitate. La un conținut scăzut de apă sau prea ridicat arătura este
necorespunzătoare, nu realizează indici de calitate, fiind prea bolovănoasă sau prezintă brazde slab
revărsate, lucioase, sub formă de „curel e” [56].
Solurile plastice opun rezistență mai mică agregatelor mecanice. Cu cât e mai mare
plasticitatea, cu atât solul formează mai multe cărări la trecerea agregatelor [197, p. 142 ].
Din punct de vedere agrotehnic, limita inferioară de plasticitate reprezintă cea mai
importantă caracteristică a solului [100], folosită larg pentru a proiecta momentul în care solul
poate fi lucrat fără a cauza compactare excesivă ori distrugerea structurii. Majoritatea solurilor
agricole nu sunt traficabile și suportă compactare semnificativă când acestea au un conținut de apă
mai mare decât acel al limitei inferioare de plasticitate. Totuși, condițiile optime de lucrare a
solului adesea au loc la umiditatea limitei inferioare de plasticitate sau chiar mai jos de aceast ă
limită. Astfel, acest indice, adesea este folosit în calitate de parametru cheie pentru a determina
când lucrarea solului va cauza beneficii maximale ori viceversa [104]. Dacă la un conținut
aproximativ egal de argilă coloidală limita inferioară de plast icitate (Wp) este mai mare, intervalul
de umiditate oportun lucrărilor agricole este mai larg, însoțit de intervalul de timp favorabil
lucrărilor calitative ale solului cu rezistență și cheltuieli de energie mai mici [100].
Atunci când limita inferioară a plasticității solului și capacitatea de câmp pentru apă sunt
similare, solul poate fi lucrat și semănat îndată ce se scurge apa gravitațională, iar solul conține

32 cantitatea maximă de apă disponibilă plantelor. Această situație a fost constatată pentru mul te
soluri din Anglia. În contrast, o bună parte din vertisoluri din Australia, Kirby au umiditatea limitei
inferioare a plasticității și coeficientului de ofilire egală [104]. Cu cât e mai mare indicele de
plasticitate cu atât solul conține mai multe parti cule argiloase.
Solurile ce conțin mai multă substanță organică (humus) au umiditatea limitei superioară și
inferioară a plasticității mai mare decât a solurilor cu conținut mai mic de humus. De aici rezultă
că lucrarea primei categorii de soluri poate fi făcută la o umiditate mai mare decât a celei dea doua
categorie. Se consideră o cauză de bază a plasticității solului – hidrofilitatea. Cu cât solul conține
mai mult humus hidrofob, cu atât plasticitatea este mai mică. Plasticitatea solului crește cu mărirea
corelației SiO 2 : R2O3 de la 2 până la 6 -7, și dispare la indicele mai mic de 2 [189, p. 9 -10].
Cercetări le din RM a le plasticității solurilor cenușii molice din agroecosisteme a u constatat
modificarea semnificativă a acestui indice sub influența lucrării solului, comparativ cu
ecosistemele naturale. Impactul antropic a micșorat indicele de plasticitate la doar 2 -4% ș i indică
valori sensibile de trecere de la limita superioară la cea inferioară, proprietăți care prin lucrarea
solului implică pierdere a apei din sol, desctructurarea la traficabilitatea mașinilor agricole,
înrăutățirea condițiilor de formare a patului ger minativ la semănat și altele [79].
Limitele plasticit ății (inferioară și superioară) sunt proprietăți importante ale solului care pot
furniza informații privind comportamentul mecanic al solului. Cercetări ale limitelor plasticității
efectuate pe soluri agricole au arătat corelații strînse ale acestora cu conținutul de argilă din sol.
Limita superioară a plasticității corelează mult mai strîns cu argila , comparativ cu limita inferioară.
Materia organică are un efect puternic asupra limitei inferioare de p lasticitate. Acest fapt a fost
evident demonstrat la evaluarea solurilor cu textură similară și conținut diferit de materie organică
[120].
d) Gonflarea
Gonflarea este proprietate fizico -mecanică importantă a solului, care de rând cu alte
proprietă ți ajută la în țelegerea geneze i solului și evidențierii comportării solului sub impact
agricol . Gonflarea din punc de vedere fizic este proces care are loc la interac țiunea apei cu
complexul dispers eterogen [ 210]. Cauza principală care determină gonflarea solului este formarea
presiu nii difuze în peliculele de apă care înconjoară particulele solului, ceea ce cauzează
îndepărtarea acestora, vizual manifestată prin majorarea volumului probei de sol.
În sol, gonflarea se obs ervă la diapazonul de umiditate ce depășeșt e higroscopicitatea
maximală. În acest caz gonflarea este de geneză osmotică [ 212]. În cele din urmă gonflarea este
determinată de energia periferică a particulelor solului [ 210].

33 S-a constatat , că solul mai dispers, cu mai multe frac țiuni argiloase, mai mult gonflează [ 8,
210, 21 2]. Gonflarea este mai evidențiată la mineralele argiloase cu rețea în extensiu ne, ceea ce
permite absorbirea apei nu numai la suprafață cât și înăuntrul mineralelor. În aceste cazuri volumul
coloizi lor poate să se mărească de cca. 2 ori [ 8, 197 ]. Schimbări pronunțate de volum se
înregistrează cu o frecvență ridicată în cazul mineralelor argiloase smectitice [ 53]. De obicei tipul
specifi c al argilei, cantitatea acestee a, fluctuațiile de apă și presingul de moment sunt trei param etri
de bază care controlează procesul contracției și gonflării. Investigațiile privind influența
particulelor argiloase a solului mai mici de 0,005 mm a arătat , că majorarea fracțiunii argiloase
mărește amplitudinea și rata gonflării solului [ 95]. Deseori apar dificultăți în prognozarea
potențialului gonflării solurilor cu mai multe tipuri de minerale [ 168].
Tipul de cationi din complexul coloidal al solului (CCS) la fel influențează gonflarea [ 95,
116, 132 ]. Cu cât este mai mare capa citatea de adsorbție cationică și conținutul ionilor hidrofili ,
cu atât mai mult se manifestă gonflarea solului [ 212], iar î n prezența cationilor metalici
monovalenți (Na+, K+) schimbările de volum sunt mai intense [ 11, 53, 197 ].
O latură ce evidențiază caracterul osmotic al gonflării constă în faptul , că majorarea
concentrației sărurilor solubile în soluția solului micșorează capacitatea osmotică a ionilor din sol ,
iar prin urmare gonflarea scade. Din aceste considerente gonflarea solurilor argiloase cu ca pacitate
de adsorbție înaltă poate fi neînsemnată, dacă soluția solului este excesiv mineralizată. Astfel ,
solonețurile argiloase cu conținut mare al ionului de Na în complexul coloidal și mineralizare
redusă a soluției solului gonflează destul de bine. P e când solonceacurile, chiar și cele cu textură
argiloasă și prezența Na+ în CCS nu sunt în stare să gonfleze din cauza concentrației mărite a
sărurilor ușor solubile [ 212].
Gonflarea cernoziomurilor este în mare măsură influen țată de conținutul și calitatea
humus ului din sol. Particulele substan țelor humice prezintă polielectroli ți gelifica ți de natură
amfoteră ce gonflează în solu ția solului. Compusul de bază al substan ței humice este de natură
plastică. Particula coloidală a substan ței humice este un amfolit afânat cu gonflare ridicată.
Distrugerea substan ței organice influen țează mult schimbările proprietă ților fizice ale
solului. În procesul lucrării permanente a solului are loc mineralizarea substan ței organice, iar în
primul rând se mineralizează fracțiunile hidrofile [ 210]. S-a constatat că, u n gram de humus poate
reține 3 -5 g apă și are capacitate ridicată de schimb cationic și saturația complexului argilo -humic
cu baze schimbabile , precum și capacitate mare de a complexa ionii metalici [ 58].
Pedologii recunosc că procesul gonflării solului poate fi prognozat în urma examinării în
combinație a proprietăților fizice, chimice și mineralogice [ 95]. Proprietățile solului care

34 influențeaz ă potențialul gonflării sunt: geneza mineralogică a argilei și conținutul acesteia; soluția
solului; sucțiunea solului; plasticitatea [ 95, 116 ]; structura solului; densitatea solului [ 95, 163,
164]; materia organică; concentrația oxizilor de fier și alumin iu [132, 163, 164 ].
Condițiile de mediu care influențează potențialul gonflării sunt: condițiile inițiale ale
umidității; variațiile umidității cauzate de climă, ape freatice, intervenții antropice, vegetație,
permeabilitate și temperatură; condiții de pre sing cauzate prin condiții in situ, profilul solului,
încărcătură, impactul de lungă durată [ 95]. Este considerat că potențialul gonflării solului corelează
direct cu limitele Atterberg, argila coloidală, contracția, densitatea solului [ 182].
Gonflarea este un important indice ecopedologic și agronomic care indirect caracterizează
proprietățile fazei solide a sol ului. Se consider ă, că gonflarea poate fi utilizată în diagnosticarea
modificărilor negative incipiente ale fazei disperse din sol. Devierea gonflării solurilor în
agroecosisteme comparativ cu solurile din ecosistemele naturale , indică ritmul degradărilor
influențate de impa ctul antropogen. În literatură sunt insuficiente date privitor la gonflarea
solurilor Moldovei [8].
Cercetările demonstrează diferențieri ale aderenței și gonflării solului în dependență de
modul de utilizare a agroecosistemului [ 6]. Determinarea gonflări i poate fi recunoscută ca metodă
de diagnosticare a modificărilor antropice ale solurilor la diferite impacte [ 8].
Pînă în prezent cercetarea proprietăților fizico -mecanice a solului a fost efectuată în
aspectul genetic al solurilor din RM, la nivel de tip și subtip de către Andriucă Valentina [186 ], iar
evaluări la nivel de agroecosistem au fost aplicate doar sporadic [77, 79 ].
Problema de cercetare și direcțiile de soluț ionare . Evaluarea comparativă a
proprietăților agrofizice și fizico -mecanice în diverse agroecosisteme și agrocenoze în scopul
evidențierii unor parametri ecopedologici capabili să capteze operativ reacția de răspuns a solului
la impactul antropic și aplicarea teh nologiilor de tergiversare a degradărilor la lucrarea solului și
aplicarea îngrășămintelor minerale și organice.
Direcțiile de soluționare au fost: cercetarea și evaluarea modificărilor indicilor
ecopedologici agrofizici și fizico -mecanici ai cernoziomul ui carbonatic în asolament de lungă
durată și culturi permanente, în dependență de sistemul de lucrare a solului ș i postacțiunea
îngrășămintelor; cercetarea în dinamică a modificărilor și evaluarea comparativă a unor indici
fizico -mecanici capabili în diag nosticarea degradării impactului antropic; aprecierea
productivității și eficienței en ergetice a agroecosistemului pentru tehnologiile aplicate și
evidențierea celor durabile.
Scopul și obiectivele tezei . Scopul cercetărilor este de a evalua indicii fizico -mecanici și
agrofizici ai solului în raport cu tehnologiile aplicate în agroecosisteme pentru i dentificarea

35 elementelor tehnologice prietenoase solului capabile să majoreze eficiența energetică a
agroecosistemului.
Pentru realizarea scopului au fost trasate următoarele obiective: aprecierea însușirilor fizico –
chimice ale cernoziomului carbonatic utilizat sub diverse agroecosisteme în asolament, culturi
permanente, ogor negru, pârloagă ; cercetarea proprietăților agrofizice ale solului în
agroecosisteme le studiate în diferite perioade de vegetație ; evaluarea indi cilor fizico -mecanici ai
cernoziomului carbonatic arabil folosit în asolament, culturi permanente sub diverse sisteme de
lucrare a solului și fond de fertilizare în comparație cu cernoziomul carbonatic lăsat pârloagă ;
identificarea elementelor tehnolog ice de remediere și reducere a degradării solului în baza
cercetărilor efectuate ; aprecierea recoltei culturilor de câmp în asolament și în cultură permanentă
în funcție de tehnol ogia aplicată; determinarea eficienței energetice a agroecosistemelor în funcție
de tehnologiile aplicate.
1.4. Concluzii la capitolul 1
1. Proprietățile fizico -mecanice înregistrează efectele de scurtă și lungă durată la care este
supus solul din agroecosist eme. Supravegherea și evaluarea modificărilor acestora în timp și
spațiu permite identificarea unor acțiuni de management agricol prietenos
agroecosistemului, evidențiat prin verigi tehnologice de autosusținere pentru crearea
agroecosistemelor durabile .
2. Proprietățile fizico -mecanice ale solului (aderența, plasticitatea) influențează calitatea
lucrărilor aplicate , consumul de combustibil, intervalul de timp favorabil operațiunilor
agricole. Aderența și plasticitatea solului pot fi utilizate pentr u a proiecta momentul oportun
la care solul poate fi lucrat cu minimum degradări.
3. Cercetări le din domeniul fizicii solului demonstrează unanim , că nu există un sistem unic de
lucrare a solului , datorită diferențelor locale, îndeosebi condiții climatice și sol.
4. Rezulta tele cercetărilor naționale și internaționale privind starea de așezare a stratului activ
de sol în funcție de sistemul de lucrare aplicat atestă , de cele mai multe ori, valori mai m ari
ale densității aparente , rezistenței la penetrare ș.a. pentru sistemel e conservative , comparativ
cu cele convenționale.
5. Schimbările de scurtă durată ale proprietăților fizice din sol pot fi influențate nu doar de
condiții le meteorologice și sistemul de lucrare aplicat, dar și de specificul culturilor.
6. Aplicarea îngrășămintel or organice contribuie la ameliorarea proprietățilo r fizice și fizico –
mecanice ale solului în măsură mai mare și de durată, comparativ cu cele minerale.

36 2. OBIECTELE ȘI METODELE DE CERCETARE
2.1. Obiectele de cercetare
În calitate de o biecte de cercetare a u servit diverse agroecosisteme și tehnologii de cultivare
a culturilor care exprimă nivelul impactului antropic, inclusiv în raport cu varianta de fond –
pârloagă. Cercetările au fost efectuate la Stațiunea Didactico Experimentală „Chetrosu” a UASM,
ampla sată la periferia estică a Podișului Codrilor, pe terasele înalte ale râului Bâc (latitudine 460
92’ N, longitudine 290 04’ E, altitudine a 51 m față de nivelul mării), în staționar e de lungă durată.
Prin amplasarea pe terasele râului Bâc a stațiunii se exp lică existența texturii medii pr ăfoase a
solurilor cercetate. Solul obiectelor studiate este cernoziom carbonatic lutos submoderat humifer.
Condițiile meteorologice au fost comune pentru obiectele de cercetare .
În studiu a u fost inclus e staționarul cu asolament de câmp și cultura permanentă a
porumbului fondat în anul 1970 de prof. univ. Neonila Nicolaev și staționarul cu culturi
permanente fondat în anul 1955 de savantul M. I. Sidorov (UASM) .
Staționarul cu as olament și cultura permanentă a porumb ului.
Asolamentul a fost fondat în anul 1970. În primii 11 ani experiențele se efectuau în cadrul
asolament ului cu 7 sole pe agrofond fără îngrășăminte , fiind studiat e diferite metode de control a
buruienilor. În anul 1981 asolamentul cu 7 sole a fost înlocuit prin cel cu 5 sole și a demarat
aplicarea diferitor agrofonduri de îngrășăminte, variante cu lucrare a de bază a solului. Din 1983,
în staționar a fost inclusă și cultura permanentă a porumbului. În timp au fost cultivate diferite
soiuri și hibriz i incluși în Registrul de Sat , aplicate și produse chimice utilizate pentru controlul
buruienilor. Până în anul 2013 în staționarul cu asolament și cultura permanentă a porumbului s-
au cercetat variantele : agrofond de îngrășămi nte ( din a. 2003 , postacțiunea ) și lucrarea redusă a
solului . Rotația culturilor și adâncimea lucrării de bază a solului în asolament corespunde
cerințelor biologice a culturilor: mazăre boabe – 20-22 cm; grâu de toamnă – 10-12 cm; porumb
boabe (1) – 27-29 cm; porumb boabe (2) – 25-27 cm; lucer na – solă săritoare (de obicei cu 3 ani
de folosință) – 30-32 cm. Fiecare solă include patru agrofonduri
1. arătură cu plug cu cormană și postacțiunea îngrășăminte lor organice din a. 2003 – gunoi
de grajd 60 t/ha, o dată în rotație după recoltarea grâului;
2. lucrarea de bază cu paraplow și postacțiunea îngrășăminte lor organice – gunoi de grajd 60
t/ha;
3. arătură și postacțiunea îngrășăminte lor verzi (rapița de toamnă) + N 120P120K120 kg s.a./ha
aplicate o dată în rotație;
4. paraplow și postacțiunea îngrășăminte lor verzi (rapița de toamnă) + N 120P120K120 kg s.a./ha .

37 Lucrarea de bază cu plug (PLN – 4-35) sau paraplow (KPG – 250) efectuat ă după lucrarea
solul ui cu grapa c u discuri la maturitate fizică a solului.
Cercetările au avut loc și pe două variante martor privind controlul buruienilor la porumb în
perioada de vegetație: martorul 1 – o cultivație între rânduri; martorul 2 – o cultivație și două
prașile manuale.
Cultura permanentă a porumbului a fost înființ ată în a. 1983. A nii 2009, 2010 și 2014 de
cercetare sunt respectiv al 27 -lea, 28 -lea și al 32 -lea an de repetare a porumbului în cultură
permanentă.
Începând cu anul 2013 pe variantele cu lucrarea de bază a solului cu paraplow s -a aplicat
lucrarea conservativă a solului (No -till), iar variantele martor au fost lichidate.
Staționarul cu culturi permanente include agroecos isteme diferențiate după intensitatea
factorului ant ropic, ceea ce permite monitorizarea schimbărilor graduale în timp ce au loc în sol
de la un nivel de practici agricole la altul, inclusiv în raport cu varianta de fond – pârloagă.
Agroecosistemele incluse în studiu din cadrul acestui staționar sunt:
– ogorul negru permanent;
– ierburile peren e semănate (lucerna);
– pârloaga.
Anterior fondării acestui staționar , terenul a f ost arabil și se folosea pentru experiențe de
câmp – model . Pe varianta ogor negru permanent la fondarea staționarului au fost întroduse
îngrășăminte organice – gunoi de grajd în doză de 100 t/ha.
Soiurile și hibrizii cul tivați în anii de cercetare 2008 – 2010 și 2013 -2014 .
Grâul de toamnă. În anul agricol: 2008 -2009 soiul – Odeskaia 267; 2009 -2010 – soiul
Codreanca; 2013 -2014 – soiul Antonovca. Toate aceste soiuri s unt evaluate ca “soi uri puternic e”.
Mazărea. Soiul Topaz a fost semănat în toți anii de cercetare. Soiul nu posedă rezistență la
seceta atmosferică.
Lucerna. Soiul Tuna a fost semănat, în toți anii de cercetare. Are cerințe mari față de
umiditate și usuc ă solul la mare adâncime.
Porumbul. În 2008, 2009 s -a cultivat hibridul Moldavsk i 291 AMRf, hibrid semitimpuriu,
în anul 2010 – Porumbeni 458 și în 2014 – hibridul Moldavski 458.
Caracteristica solului din staționarul cu asolament și porumb în cultură per manentă.
Solul din staționarul cu asolame nt și porumb în cultură permanentă a fost descris în cadrul
catedrei Agroecologie și Știința Solului (UASM) și publica t de către Gîrlă Daniela în teza de doctor
[30].

38 Pe lotul experimental a l staționarului № 1 solul este cernoziom carbonatic lutos pe lut
loess oidal și se caracterizează prin următoarele însușiri morfologice: efervescența cu soluția de 10
% HCl de la suprafață, însă carbonații vizibili (mucega i, fire) se observă de la 22 cm. Diferențierea
orizonturilor genetice în profil este lentă. Se evidențiază orizonturile: A hp – Ahk – Bhk – BC k – Ck.
Stratul arabil submoderat humifer Ahpk are grosimea orizontului 0 -22 cm, cu loarea cenușie
închisă cu nuanță brunie. Trecerea în orizontul Ah k se vede bine prin tăietura solului de cuțitul
plugului. Așez area afânată, porică (diametrul 1-3 mm). Structura solului sub culturile prășitoare
granulară mai prăfoasă și mai instabilă față de structura solului sub culturile semănate des sau sub
lucernă, u nde devine moderat grăunțoasă, granulară și mai puțin prăfoasă, moderat stabilă. Din
neoformațiuni se observă resturi organice vegetale, în diferită măsură sub putrefacție, mulțimi de
rădăcioare (diametrul porilor mai mic de 1 mm), galerii de râme, c oprol ite. Textura lutoasă .
Efervescența de la HCl slabă. Umiditatea solului în partea superio ară – uscată, în partea inferio ară
– jilavă.
Orizontul Ah k, grosimea 22 -46 cm. Culoarea cenușie închis ă, trecerea lentă. Afânat, slab
compact at, poros (diametrul 1–3 mm) , buretar (diametrul porilor 3-5 mm). Structura – granulară ,
moderat stabilă. Neoformațiunile – rădăcinuțe , galerii de râme, insecte, rare crotovine, de la 20 -35
cm (rar) mucegai, fire de c arbonați. Textura lutoasă . Efervescența cu HCl (10 % ) – slabă.
Umiditatea jilav – umedă.
Orizontul Bhk, grosimea 46-90 cm. Culoarea cenușie cu nuanțe brunii, trecerea lentă.
Așezarea sla b compactată, porică (diametrul 1-3 mm). Structura granulară, slab st abilă.
Neoformațiunile – mulțimi de mucegai, fire, ghife, micelii carbonatice, rare – rădăcini, galerii de
râme, crotovine. Te xtura lutoasă . Efervescența cu HCl (10 % ) – moderată. Umiditatea solului
jilavă, mai puțin umezit decât orizontul Ah k.
Orizontul BC k grosimea 90-105 cm, culoarea brună, trec erea lentă , mai compactat decât
Bhk, pori fini (dimensiunile < 1 mm), structura granular ă, instabil ă, scursuri de humus în formă de
glosuri, mai rar mucegai, fir e, ghife carbonatice și mai rar crotovine, rădăcini. E fervescența de la
soluția de 10% HCl moderat ă. Umezit mai accentuat decât Bh k.
Orizontul Ck începe de la 105 cm. Galben p al cu nuanțe brune , porii fini (dimensiunile < 1
mm), granular, instabil, concrețiuni carbonatice mărunte împrăștiate în spațiu, fără a s e concentra
pe adâncime, lutos , efervescența de la soluția de 10 % HCl – puternică.
Nota de bonitare a solului după proprietăți – 71 puncte. Apele freatice se află la adâncime.
În general acest sol este pretabil pentru culturile de câmp.

39 2.2 Caracteristica meteo rologică
Datele p rivind cantitatea de precipitații atmosferice și temperatura aerului la SDE
„Chetrosu”, precum și calculele precipitațiilor atmosferice pentru perioada rece și caldă a anilor
de cercetare (2008 -2010 și 2013 -2014) sunt prezentate în anexa 1, tabelele A 1.1-A 1.4 și figurile
2.1 și 2. 2. Au fost calculați unii indici agroecologici climatici cu influență asupra productivității
agroecosistemelor pentru anii de cerecetare.
Calculele coeficientului hidrotermic (CHT) după Seleaninov pentru perioa da de vegetație
(anexa 1, tab. A 1.5) și devierile CHT de la media multianuală ( anexa 1, tab. A 1.6 ) sunt
caracteristici importante în evaluarea meteorologică și determinarea tipului de secetă atmosferică.
Media multianuală pe durata a 122 ani la SDE Chetrosu (1881 -2003) d emonstrează , că CHT
descrește din martie până în luna mai de la 2,61 (III) la 1,06 (IV) și 0,97 (V), iar în iunie, datorită
cantităților mai mari de precipitații atinge valori de 1,20 (VI) , după care pe fonul temperaturilor
mai ridicate scade : 0,86 (VII) și 0,78 (VIII). Direcția hidrometeorologică și a controlului mediului
natural din RM, pe baza analizei detaliate a coeficientului hidrotermic (CHT) a stabilit : că valoarea
CHT 1,0 caracterizează o umiditate suficientă; CHT 0,7 indică o climă secetoasă; CHT 0,6 – o
secetă ușoară; CHT 0,5 – o secetă puternică și foarte puternică [18].
Anul agricol 2008 -2009 , conform CHT – 1,1 pentru perioada de vegetație (III-VIII) este un
an cu umiditate suficientă. Temperatura medie anuală a aerului a constituit +11,2șС, depăși nd
norma climatică cu +1,3șС . Cantitatea precipitațiil or pe parcursul anului agricol a fost de 416,4
mm ( 84,6% din normă) . Sezonul de iarnă 2008 -2009 a fost cald și cu precipitații . Temperatura
medie a aerului pe parcursul iernii a constituit +1,0 0C, fiind mai ridicată față de normă cu 2,4
0C. Cantitatea precipitațiilor căzute în decursul iernii – 79,2 mm (sau 85,4 % din normă). Suma
precipitațiilor din perioad a primăvară -vară a înregistrat un deficit de 20,5 % față de media
multianuală. Luna aprilie s -a caracterizat cu secetă extrem de puternică: 2,8 mm față de 33 mm ale
mediei multianuale, iar CHT (0,08) este cu mult mai mic în comparație cu media multia nuală
(1,06) (tab. A 1.5 anexa 1) . Conform CHT, tipul de secetă atmosferică din luna mai este puternică,
în iunie – medie, iar în august – foarte puternică. Vara anului 2009 a fost foarte caldă – temperatura
medie a aerului a constituit +22,4 0C, fiind cu 1,3 ș C mai ridicată față de normă. Cantitatea
precipitațiilor căzute în decursul verii de cca. 48,5 mm (26,7 % din normă ).
Anul agricol 2009 -2010 a fost cald, cu umiditate suficientă , CHT pentru perioada de
vegetație cu valoarea 1,0. Temperatura medie anuală a aerului a fost de +11,2șС, depăși nd norma
climatică cu +1,3șС . Cantitatea precipitații lor pe parcursul anului agricol – 535,5 mm (108,8% din
normă), iar în perioada de vegetație (III -VIII) este apropiată de media multianuală , cu un surplus
al depunerilor atmosferice de cca. 2,8%. Sezonul de iarnă 2009 -2010 a fost mai rece decât în an

40 obișnuit , cu multă zăpadă (precipitațiile au atins 192,1% din normă) . Pe parcursul sezonului de
primăvară temperatura medie a aerului a constituit +10,6șC, fiind cu +0,7șC mai caldă ca de obicei,
iar cantitatea precipitațiilor a însumat 110,1 mm, sau 104,2% din normă. Vara a fost foarte caldă –
temperatura medie a aerului a fost cu +2,2șС mai ridicată față de normă , cu cantități de precipitații
aproape de normă, 99% din media multianuală. Devierile CHT comparativ cu media multianuală
sunt mai accentuate pentru lunile martie și iunie, iar pentru celelalte luni de vegetație devierile
sunt neînsemnate.

Fig. 2.1 Datele meteorologice privind temp eratura aerului pentru anii agricoli 2008 -2009,
2009 -2010 și 2013 -2014

Fig. 2.2 Datele meteorologice privind precipitațiile atmosferice pentru anii agricoli 2008 –
2009, 2009 -2010 și 2013 -2014

Caracteristic anului agricol 2013 -2014 este regimul termic mai arid, comparativ cu ceilalți
ani de cercetare , temperatura medie anuală a aerului fiind +11,6șС, depășînd norma climatică cu
1,7șС. Suma precipitațiilor pe parcursul anului agricol a constituit 430,2 mm ( 87,4% din normă) . -5051015202530
IX X XI XII I II III IV V VI VII VIIITemperatura, 0C
Lunile anului agricol
2008-2009 2009-2010 2013-2014 Media multianuală 1881-2003
020406080
IX X XI XII I II III IV V VI VII VIIISuma precipita țiilor, mm
Lunile anului agricol
2008-2009 2009-2010 2013-2014 Media multianuală 1881-2003

41 Pe fonul temperaturilor mai ridicate din timpul anului, CHT în perioada de vegetație a fost de 0,75
și caracterizează an ul agricol 2013 -2014 ca an secetos . Sezonul de iarnă 2013 -2014 a fost în
general mai cald ca de obicei (cu +0,5șС mai mult față de normă ) și cu deficit de precipitații (66,6%
din normă) . Primăvara a fost foarte caldă și cu precipitații. Temperatura medie a aerului pe
parcursul sezonului de primăvară a atins +13,1° С, fiind cu 3,2°С mai ridicată față de normă.
Cantitatea precipitațiilor căzute în decursul primăverii – 95,4 mm (89,9% din normă ). Vara a fost
în fond caldă și cu precipitații. Temperatura medie a aerului înregistrată pentru acest sezon a fost
de +22,2ș С, fiind cu 1,3ș С mai ridicată față de normă . Cantitatea de precipitații c ăzută pe parcursul
verii a fost aproape de normă – 162,7 mm (89,6% din normă) .
2.3. Metode de cercetare și evaluare a rezultatelor
Metode le de cercetare:
1. Humusul – metoda Tiurin în modificația lui Simacov (STAS 26213 – 84) [42, 185, 187 ];
2. Apa higroscopică – prin uscare în etuvă la t ˚=105˚ și cântărire (STAS 5180 -84) [40, 191, 213 ];
3. Cationii de schim b – extragerea cu NaCl [185 ];
4. Carbonaț ii – metoda gazovolumetrică [185 ];
5. Reacția (p HH2O) – metoda potențiometrică [185 ];
6. Alcătuirea granulometri că – metoda pipetei, pregătirea solului după Kacinschi, dispersarea în
soluție Na 4P2O7 (STAS 12536 -79) [191, 195, 213 ];
7. Densitatea – metoda picnometrului [191];
8. Densitatea aparentă – metoda cilindri1or (STAS 5180 -84) [41, 191 ];
9. Porozitatea totală – prin calcu l [41, 191 ];
10. Umiditatea solului – prin uscare în etuvă la t ˚=105˚ și cântărire [ 41, 191 ];
11. Alcătuirea structurală, cernere uscată – metoda de cernere prin site [191, 202 ];
12. Hidrostabilitatea agregatelor – metoda Savvinov [191, 202 ];
13. Coeficientul de ofil ire – metoda vegetativă [191 ];
14. Diapazonul apei active – prin calcul [20];
15. Rezistența solului la penetrare – cu penetrometrul Golubev [206];
16. Limitele și indicele de plasticitate – metoda Vasiliev A. (STAS 5183 -77) [184, 191, 192 ];
17. Gonflarea solului – metoda Vasiliev A., cu aparatul PNG pe probe deranjate, cu păstrarea
microstructurii, stare a aero-uscat ă și densitatea aparentă consta ntă – 1,3 g/cm3. [191 , 192];
18. Aderența solului – metoda Kacinski N. – pe suprafețe metalice de 10 cm2, presiunea pe disc
– 0,005 MP a, durata 30 d e secunde, 10 repetări. [184, 191 ];
19. Gradul de tasare – prin calcul [24];

42 20. Recolta – determinată de pe toată suprafața parcelelor, raportată la umiditatea standard
(cereale – 14%, leguminoase – 12%);
21. Conversia energetică conform coefi cienților e nergetici după Gliessman [103], Pimentel [146 ]
prezentați în tab. 2.3 .11.
22. Indicii energetici [75 ] au fost determinați conform următoarelor relații:
o Eficiența energetică = Energia obținută (MJ/ha) / Energia investită (MJ/ha);
o Energia specifică = Energia investită (MJ/ha) / Productivitate (kg/ha);
o Energia n etă = Energia obținută (MJ/ha) – Energia investită (MJ/ha).
23. Prelucrarea statistică a datelor – metoda analizei de dispersie după Dospehov B. [193 ],
programul de analiză a datelor Statgraphics Centurion XVII.

Clase de evaluare a rezultatelor cercetărilor
În evalua rea rezultatelor cercetărilor au fost utilizate clase de valori privind unele însușiri
chimice, agrofizice și fizic o-mecanice ale solului (tab. 2.1 -2.10) aplicate în RM și România. În
tabelele de mai jos se prezintă indicii ecopedologici care influențează caracteristica fizico –
mecanică a solului, dezvoltarea sistemului radicular și pro ductivitatea agroecosistemului.

Tabelul 2. 1 Clase ale co nținutului de humus în stratul arabil (0 -30 cm) ale solurilor
Moldovei [ 23]
Denumirea solurilor Humusul, %
Humifere >4
Moderat humifere 3-4
Submoderat humifere 2-3
Slab humifere 1-2
Foarte slab humifere <1

Tabelul 2. 2 Clase texturale de sol [24 ]
Nr. d /o Denumirea varietăților de sol Conținutul de particule
<0,01 mm, %
1 Argiloase fin >85
2 Argiloase 75-85
3 Argilo -lutoase 60-75
4 Luto -argiloase 45-60
5 Lutoase 30-45
6 Luto -nisipoase 20-30
7 Nisipo -lutoase 10-20
8 Nisipoase 0-10

43 Tabelul 2. 3 Clase le sumei bazelor schimba bile [28 ]
Nr. ord. Denumire Limite, me/100g sol
1 extrem de mică < 3
2 foarte mica 4-7
3 mica 8-15
4 mijlocie 16-25
5 mare 26-35
6 foarte mare 36-60
7 extreme de mare >61

Tabelul 2. 4 Aprecierea reacției solurilor după valorile pH H 2O [11]
pH Aprecierea reacției
<3,50
3,51-4,30
4,31-5,00 Extrem de acidă
Foarte puternic acid
Puternic acidă
5,01-5,40
5,41-5,80 Moderat acidă
5,81-6,40
6,41-6,80 Slab acidă
6,81-7,20
7,21-8,40
8,41-9,00
> 9,01 Neutră
Slab alcalină
Alcalină
Puternic alcalină

Tabelul 2. 5 Clase ale densității aparente (g/cm3) a stratului arabil [ 40]
Grad de compactare a
stratului Densitatea aparentă (g/cm3) componența granulometrică
Luto -nisipoasă și lutoasă Luto -argiloasă și argiloasă
Foarte afînat <1,12 <1,00
Afînat 1,12-1,27 1,00-1,12
Slab compactat 1,28-1,42 1,13-1,24
Compactat 1,43-1,57 1,25-1,36
Puternic compactat 1,58-1,72 1,37-1,42
Compactat >1,72 >1,42

Tabelul 2. 6 Clase de v alori ale gradului de tasare [20 ]
Denumire Valori, %
Extrem de mic (sol foarte afânat) sub…… -17
Foarte mic (sol moderat afânat) -17…… -10
Mic (sol slab afânat) -9……0
Mijlociu (sol slab tasat) 1……10
Mare (sol moderat tasat) 11……18
Foarte mare (sol puternic tasat) peste …… 18

44 Tabelul 2. 7 Clase de valori ale rezistenței la penetrare a stratului arabil la umiditatea
corespu nzătoare capacității de cîmp [206 ]
Nr.
ord. Rezistența la
penetrare Valori,
kgf/cm2 Semnificație Cu creșterea
valorilor
rezistenței la
penetrare crește
rezistența
solului la arat și
scade
permiabilitatea
pentru apă 1 Foarte mică 0-5 Creștere normală a rădăcinilor 2 Mică 5-10
3 Mijlocie 10-15 Limitarea parțială a creșterii
rădăcinilor 4 Mare 15-20
5 Foarte mare 20-25 Rădăcinile pătrund cu greutate
6 Extrem de mare >25 Rădăcinile practic nu pot crește

Tabelul 2. 8 Clase de valori ale calității structurii solurilor în conformitate cu conținutul
agregatelor 0,25 -10 mm agronomic valoroase , % [202 ]
Cernere uscată Cernere umedă, hidrostabilitatea structurală
> 80 – foarte bună > 70 – foarte mare
80-60 – bună 70-55 – bună
60-40 – mijlocie 55-40 – mijlocie
40-20 – nesatisfăcătoare 40-20 – mică
< 20 – foarte nesatisfăcătoare < 20 – foarte mică

Tabelul 2. 9 Clase de valori ale proprietăților fizico -mecanice [186 ]
Nivelul indicelui Limitele plasticității % Gonflarea %
Superioară Inferioară Gradul umiditatea
Foarte scăzut <30 <17 <20 <50
Scăzut 30-37 17-21 20,1-25 50,1-54,5
Mediu 37-44 21-25 25,1-30 54,6-59
Înalt 44-51 25-29 30,1-36 59,1-63,5
Foarte înalt >51 >29 >35 >63,5

Tabelul 2. 10 Clase de valori ale aderenței sol urilor din Republica Moldova [ 186]
Nivelul indicelui Limitele aderenței
g/cm2 kPa
Foarte scăzut 0-2 0-0,2
Scăzut 2-4 0,2-0,4
Mediu 4-6 0,4-0,6
Înalt 6-8 0,6-0,8
Foarte înalt >8 >0,8

45 Tabelul 2. 11 Coeficienții energetici folosiți în calcularea energiei în cadrul procesului
agricol
Energie investită (inputs)
Directă Unități răspîndite Unități SI Sursa
Motorină 11450 kcal/l 47,90 MJ/l [103]
Electricitate ( inclusiv generarea și
transportul) 3100 kcal/kwh 13,00 MJ/kwh [103]
Fertilizanți
Azot (nitrat de amoniu) 14700 kcal/kg 61,50 MJ/kg [103]
Fosfor (superfosfat) 3000 kcal/kg 12,60 MJ/kg [103]
Potasiu 1860 kcal/kg 7,79 MJ/kg [103]
Alte
Insecticide (inclusiv producerea) 88680 kcal/kg 358,70 MJ/kg [103]
Erbicide (inclusiv producerea) 111070 kcal/kg 465,10 MJ/kg [103]
Forța de muncă, intensivă 400 kcal/hr 1,67 MJ/hr [103]
Forța de muncă, ușoară (conducerea
tractorului) 175 kcal/hr 0,73 MJ/hr [103]
Semințe produse în țară 4000 kcal/kg 16,70 MJ/kg [103]
Mașini/Utilaje (media pentru
camioane și tractoare) 18000 kcal/kg 75,40 MJ/kg [103]
Energie obținută (outputs)
Unități răspîndite Unități SI Sursa
Grâu 3305 kcal/kg 13,84 MJ/kg [146]
Porumb 3550 kcal/kg 14,86 MJ/kg [146]
Lucernă 2260 kcal/kg 9,46 MJ/kg [146]
Soia 4030 kcal/kg 16,87 MJ/kg [146]
Ovăz 3797 kcal/kg 15,90 MJ/kg [146]
Îngrășăminte organice
Vite cornute mari 1611 kcal/kg 6,75 MJ/kg [103]
Porcine 2403 kcal/kg 10,10 MJ/kg [103]

2.4. Concluzii la capitolul 2
1. Obiectul de cercetare este tipic pentru caracterizarea cernoziomurilor obișnuite submoderat
humifere lutoase, răspândite pe terasele râurilor din Moldova Centrală.
2. Metodele de cercetare sunt cele adoptate în plan național; pentru probele de sol recoltate din
profilele cercetate s -au efectuat analize de laborator cu utilizarea metodelor clasice, GOST –
urilor și St andardelor existente, cele uti lizate în cadrul monitoringului agroecologic .
3. Evaluarea condițiilor meteorologice în anii de cercetare (2008 -2010 și 2013 -2014) conform
coeficientului hidrotermic (CHT) arată , că devieri mai semnificative ale CHT din perioada
de vegetație ( III-VIII) compar ativ cu media multianuală (1881 -2003) au fost înregistrate în
anul agricol 2013 -2014, care s -a caracterizat cu o climă secetoasă , comparativ cu anii 2008 –
2009 și 2009 -2010 de cercetare.

46 4. Temperatura medie anuală a aerului în anii 2008 -2010 este mai mare cu +1,3 0C, iar în anul
agricol 2013 -2014 cu +1,7 0C, comparativ cu media multianuală ( +9,9 0C). A ceasta confirmă
tendința încălzirii globale, constatată îndeosebi în ultimele decenii.
5. Cercetările au fost efectuate în experiențe de câmp de lungă durată la Stațiunea Didactico
Experimentală „Chetrosu” a UASM, în cadrul staționarului cu asoalment și porumb în
cultură permanentă și staționarul cu culturi permanente.

47 3. PROPRIETĂȚILE AGROF IZICE ȘI FIZICO -CHIMICE ALE CERNOZIOMULUI
CARBONATIC ARABIL LUTOS ÎN DIVERSE AGROECOSISTEME
3.1. Însușirile fizice și fizico -chimice ale cernoziomului carbonatic în agroecosistemele
cercetate și influența lor asupra proprietăților solului
Proprietățile fizico -chimice generale ale solului au fost studiate pentru toate
agroecosistemele cercetate din staționarul cu asolament și cult ura permanentă a porumbului,
staționarul cu culturi permanente, inclusiv în funcție de tehnologiile aplicate. Rezultatele
cercetărilor se prezintă în tabel ele 3.1, 3.2, 3.4, 3. 5 și tabelele A. 2.1 -A. 2.2 din anexa 2.
Datele privind conținutul argilei fizice (< 0,01 mm) confirmă , că solul este lutos după
textură , se încadrează în limitele 30 -45%, variind în limitele 30,0-37,9% pentru adîncimea 0 -10
cm și în limitele 32,2 -36,5% pentru adâ ncimea 50 -60 cm (tab. 3.4, 3.5 și tab. A. 2.1-A. 2.2 din
anexa 2 ). În staționarul cu culturi permanente, cernoziomul carbonatic utilizat sub ogor negru (55
ani) se remarcă cu conținut mai mic d e argilă fizică cu cca. 4 -5% pentru stratul arabil (0-30 cm) ,
comparativ cu solul din celelalte agroecosisteme, inclusiv varianta pârloagă (55 ani) situată în
preajmă (t ab. 3.5), ceea ce poate fi rezultat al eroziunii eolie ne mai intensive de pe suprafața acestei
variante. A stfel ipotetic, solul acestui agroecosistem se va deosebi prin proprietăți, inclusiv
conținut de humus , indici agrofizici și fizico -mecanici .
Rezultatele cercetărilor privind a lcătuirea granulometrică a cernoziomului carbonatic lutos
arabil și lă sat pârloagă (55 ani) (tab. 3. 1) arată, că obiectul cercetat este unul deosebit, întrucât este
un sol lutos în care conținutul fracțiunii de nisip fin (0,25 -0,05 mm) variază în limitele 26 -34%.
Această particulari tate a solului cercetat determină direcția celorlalte însușiri fizice și mecanice .
Potrivit lui Canarache A . [20, p. 28 ] solurile cu textură mijlocie în care conținutul fracțiunilor

Tabelul 3. 1 Alcătuirea granulometrică a cernoziomului carbonatic lutos, SDE „Chetrosu”
Adâncimea,
cm Mărimea fracțiunilor, mm; conținutul, % g/g
1-0,25 0,25-
0,05 0,05-
0,01 0,01-
0,005 0,005 –
0,001 <0,001 <0,01
Asolament, varianta arătură (câmpul 2)
0-10 0,6 31,5 32,3 7,0 8,4 20,2 35,6
20-30 0,7 33,7 30,3 6,8 7,7 20,8 35,3
50-60 0,5 30,3 34,6 6,1 8,5 20,0 34,6
Pârloagă (55 ani)
0-10 0,7 30,7 33,4 6,9 8,5 19,8 35,2
20-30 0,4 26,3 38,4 7,0 7,8 20,1 34,9
50-60 0,3 28,1 36,8 6,6 8,4 19,8 34,8

48 granulometrice de nisip, praf, și argilă sunt bine ponderate , se caracterizează cu un regim hidric
favorabil culturilor, aerație de obicei bună, însușiri mecanice și termice satisfăcătoare.
Conținutul apei higroscopice în sol este direct influențat de textură și conținutul de humus.
În variantele cercetate acest indice corespunde texturii lutoase deviind în limitele 3,15 -3,66% în
stratul de la suprafață (0 -10) și în limitele 2,40 -3,16% la adîncimea 50 -60 cm. Conținutul mai mic
de apă higroscopică (2,40 -3,15% pe stratul 0 -60 cm) se atribuie solului utilizat ogor negru, datorat
conținutul ui mai mic de humus și higroscopicitatea totală generată de faza solidă a solului.
Rezultatele cercetărilor privind determina rea coeficientului de ofilire (tab. 3. 2) arată, că în
orizonturile bine structurate este necesar de a supraveghea plantele mai multe zile din momentul
survenirii ofilirii constante. Umiditatea mai avansată (în orizontul de la suprafață) este influențată
de calitatea hidrofilă a humusului care bine reține apa. Ogorul negru deplasează coeficientul de
ofilire spre micșorarea limitei de jos a apei accesibile pentru plante.

Tabelul 3. 2 Indicii hidrofizici ai diapazonului apei accesibile plantelor pentru cernozi omul
carbonatic lutos moderat humifer (pârloagă 55 ani) și sub moderat humifer (arabil), SDE
„Chetrosu” , anul 2010

Adâncimea,
cm CC, %
g/g CO, % g/g
Pârloagă
(55 ani) Ogor negru
(55 ani) Porumb
cultură
permanentă
(28 ani) Porumb
asolament
0-10 26,4 16,4 11,9 13,2 13,7
10-20 26,8 14,0 11,3 14,1 12,5
20-30 24,5 – – – –
30-40 23,9 12,6 12,0 14,0 14,0
40-50 23,2 – – – –
50-60 22,9 12,6 12,3 14,3 15,0

După cum s-a observat și la descrierea morfologică în teren, carbonații sunt prezenți pe tot
profilul. Conținutul carbonaț ilor variază în limitele 0,9 -1,3% în stratul de 0-10 cm, pînă la 4,2 –
10,1% pe adîncimea 50 -60 cm. Conținutul de carbonați este mai variabil în cadrul ecosistemelor
cercetate la adîncimea de 50 -60 cm, dat fiind că regimul hidric (evapo -transpirație) este influențat
de mai mulți factori, inclusiv precipitarea carbonaților. Conținutul carbonaților dovedește că solul
cercetat este cernoziom carbonat ic cu conținut moderat carbonatic în straturile arabile și subarabile
(conținutul de carbonați nu depășește 12%). Varianta ogor negru (55 ani) se remarcă prin lipsa
carbonați lor pe adâncimea 0 -40 cm, iar straturile subiacente 40 -50 și 50 -60 cm au un conțin ut mic

49 de CaCO 3, respect iv 0,9 și 1,6%. La fel, pierderi de carbonați se observă în stratul arabil de sol de
0-20 cm din agroecosistemul porumb în cultură permanentă.
Este cunoscut , că valoarea pH-lui este un indice de diagnosti că sensibil . În agroecosistemele
cercetate reacției solului exprimată prin pH apos (7,5-8,3) indică un nivel slab alcalin . Valorile
pH-lui se încadrează în limitele 7,21-8,40 [11]. Întrucât r eacția solului corelează pe profil cu
conținutul carbonaților , solul st raturilor arabile 0 -30 cm și 0 -20 cm respectiv ale agroecosistemelor
ogor negru și porumb cultură permanentă se caracterizează cu pH neutru (6,8 -7,2). Aceasta
demonstrează că factorul antropic a influențat reacția solului și conținutul de carbonați în straturile
de suprafață a acestora.
Cercetările cationilor adsorbiți de Ca++ și Mg++ atestă o variație a conținutului cationului de
Ca++ în limitele 20,3 -23,7 me/100g so l pentru adîncimea 0 -10 cm și 16,4 -22,2 me/100g sol la
adîncimea 50 -60 cm. Conți nutul de magneziu pe profil constituie 3,3 -5,6 me/100g sol pentru toate
variantele cercetate. Suma cati onilor adsorbiți se încadrează în limitele 19,7 -28,8 me/100g sol ,
deviind de la mijlocie la mare, iar coraportul dintre Ca++ și Mg++ este unul de tip cernoziomic și
se încad rează în limitele 4 -5. Un c onținut mai redus al bazelor schimbabile – 19,7-24,7 me/100g
sol se atribuie cernoziomului carbonatic din varianta ogor negru cu textură lutoasă mai grosieră,
care se răsfrânge negativ asupra stabilității elementelor structurale, care implică înrăutățirea în
ansamblu a raportului fazelor solide, lichide și gazoase.
Conținutul de humus în solul agroecosisteme lor cercetate variază în limitele 2,5 -3,4% pentru
stratul superficial (0-10 cm), micșorându -se pe profil la 1, 4-2,6% la adîncimea de 50-60 cm.
Confo rm claselor de evaluare [23 ] în stratul arabil solul staționarului cu asolament și porumb în
cultură permanentă este submoderat humifer (2 -3% humus) . Variantele pârloagă și lucernă (55
ani) din staționarul cu culturi permanente au înregistrat valori ale conținutului de humus
corespunzătoare clasei moderat humifere (3 -4%) pentru stratul de sol de 0 -30 cm (tab. 3. 5).
Studierea diferitor agrofonduri aplicate în asola ment (tab. 3.4 și tab. A 2.1 ) constată , că influența
lucrării de bază a solului (arătură, paraplow) și postacțiunea îngrășămintelor (gunoi de grajd,
îngrășăminte verzi + NPK) nu a u conturat diferențieri semnificative privind repartizarea și
conținutul humusului în sol dintre variante . În schimb , cercetarea variantelor martor privind
controlul buruienilor la porumb: martorul 1 – o cultivație între rânduri la porumb și martorul 2 – o
cultivație și două prăși le manuale la porumb, atestă tendința majorării conținutului de humus și a
conținutului cationilor schimbabili pentru varianta martor cu elemente tehnologice reduse în lupta
cu buruienile, întrucât solul este îmbogățit cu resturi vegetale. Astfel p e varianta cu factor ul
antropic mai sporit (martorul 2 – o cultivație și două prăși le manuale la porumb ), conținutul de
humus în sol a scăzut în medie cu cca. 0,27% în stratul 0 -40 cm și cu 0,64% în stratul subiacent

50 40-60 cm, comparativ cu valorile înregistrate pe martorul 1 – o cultivație între rânduri la p orumb
(tab. A 2.1. și A 2.2 , anexa 2).
Solul utilizat sub porumb în cultură permanentă (28 ani) are valori ale conținutului de humus
asemănătoare celor din asolament în stratul arabil, iar pentru adâncimea 30 -60 cm găsim valori
relativ mai mari (2,61-2,79% ), comparativ cu cele din asolament (1,73-2,78% ) (tab. A 2.2 ).
Aceasta se datorează creșterii viguroase a rădăcinii de porumb până la adâncimea de 1 m [10] și
corespunzător îmbogățirea solul ui sistematic cu resturi organice.
Agroecosistemele staționarului cu cul turi permanente pe varianta ogor negru demonstrează ,
că la un impact antropic agresiv proprietățile fizico -chimice se înrăutățesc, iar restabilirea naturală
a solului sub pârloagă determină îmbunătățirea acestora , ceea ce se răsfrânge asupra altor
proprietăți fizice și fizico -mecanice ale solului.
În lucrarea “Sistemul informațional privind calitatea învelișului de sol al Republicii
Moldov a” [65] sunt publicate datele experiențelor de lungă durată a catedrei de Agrotehnică a
UASM privind conținutul de humus în stratul arabil (0 -20 cm) al cernoziomului carbonatic
nefertilizat și fertilizat, utilizat timp de 27 ani în asolament și la monocultură, precum și lăsat
pârloagă (tab. 3. 3). Datele arată, că pe variantele fertilizate conținutul de humus s -a majorat cu
0,1%, comparativ cu variantele nefertilizate. Cernoziomul carbonatic lăsat pârloagă (27 ani) a
înregistrat un conținut de humus de 3,48% , iar datele obținute în a. 2010 – 3,41% humus (tab. 3.5),
demonstrează , că conținutul de humus sub pârloagă s -a stabilizat.

Tabelul 3 .3 Modificarea conținutului de humus în stratul arabil (0 -20 cm) al cernoziomului
carbonatic nefertilizat și fertilizat, utilizat timp de 27 de ani î n asolament și la monocultură,
precum și lăsat pârloagă
Variantele experienței Productivitatea
fitocenozelor, q/ha Humus, %
Asolament din 1960 – 3,10
Monocultura porumbului nefertilizat 117,1 2,51
Monocultura porumbului fertilizat 158,2 2,60
Porumb în asolament nefertilizat 142,7 2,59
Porumb în asolament fertilizat 173,4 2,73
Pârloagă 277,2 3,48
Sursă: Datele experienței de lungă durată a catedrei de Agrotehnică a Universității Agrare
de Stat din Moldova [ 65]

51 Tabelul 3. 4 Proprietățile fizico -chimice ale cernoziomului carbonatic arabil în agroecosisteme în funcție de lucrare și fertilizar ea solului
(postacțiunea), SDE „Chetrosu” , anul 2009
Agrofond Adâncimea
(cm) Apa
higroscopică
(%) Humus
(%) Cationii schimbabili, me/100g sol Carbonați
(%) pHH2O Particule
(mm, %)
Ca++ Mg++ ∑Ca+++Mg++ >0,01 < 0,01

Arătură,
îngrășăminte
verzi+NPK
0-10 3,66 2,62 22,2 5,4 27,6 0,9 7,5 64,36 35,64
10-20 3,59 2,49 21,8 5,3 27,1 0,9 7,5 64,43 35,57
20-30 3,44 2,31 21,8 4,9 26,7 1,8 7,8 64,71 35,29
30-40 3,37 1,92 21,6 4,8 26,4 3,3 7,9 64,86 35,14
40-50 3,23 1,71 21,3 4,4 25,7 7,3 8,2 65,01 34,99
50-60 3,16 1,52 20,8 4,5 25,3 10,1 8,3 65,39 34,61

Arătură,
gunoi de grajd
0-10 3,44 2,49 21,8 5,2 27,0 1,1 7,6 64,06 35,94
10-20 3,37 2,37 21,6 4,9 26,5 1,5 7,8 64,23 35,77
20-30 3,30 1,90 21,6 4,7 26,3 3,1 7,9 64,99 35,01
30-40 3,02 1,69 21,1 4,6 25,7 3,7 7,9 65,34 34,66
40-50 2,95 1,56 20,8 4,4 25,2 6,6 8,2 65,70 34,30
50-60 2,88 1,39 20,6 4,3 24,9 7,9 8,2 65,84 34,16

Paraplow,
gunoi de grajd
0-10 3,59 2,59 21,6 5,1 26,7 1,1 7,6 64,16 35,84
10-20 3,44 2,44 21,3 5,0 26,3 1,1 7,6 64,43 35,57
20-30 3,37 2,27 21,2 4,7 25,9 1,5 7,7 64,89 35,11
30-40 3,23 1,91 21,1 4,8 25,7 3,1 7,9 65,34 34,66
40-50 3,16 1,77 20,5 4,4 24,9 5,5 8,1 65,67 34,33
50-60 3,02 1,66 20,2 4,2 24,4 7,7 8,2 65,91 34,09

Paraplow,
îngrășăminte
verzi+NPK

0-10 3,52 2,56 21,9 5,3 27,2 0,9 7,5 63,79 36,21
10-20 3,44 2,43 22,0 5,0 27,0 0,9 7,5 63,99 36,01
20-30 3,30 2,36 21,6 4,9 26,5 1,3 7,7 64,46 35,54
30-40 3,23 1,87 21,7 4,6 26,3 2,9 7,9 64,61 35,39
40-50 3,09 1,72 22,6 4,3 25,9 5,7 8,2 64,85 35,15
50-60 3,02 1,59 21,4 4,1 25,5 8,6 8,3 64,01 34,99

52 Tabelul 3.5 Proprietățile fizico -chimic e ale cernoziomului carbonatic în agroecosisteme le din Sta ționarul culturilor permanente, SDE „Chetrosu” ,
anul 2010
Agroecosistemul Adâncimea
(cm) Apa
higroscopic ă
(%) Humus
(%) Cationii schimbabili, me/100g sol Carbonați
(%) pHH2O Particule
(mm, %)
Ca++ Mg++ ∑Ca+++Mg++ >0,01 < 0,01
Lucern ă cultură
permanentă
(55 ani) 0-10 3,66 3,29 22,6 5,1 27,7 1,3 7,5 63,78 36,22
10-20 3,44 3,18 22,3 4,9 27,2 1,3 7,6 64,11 35,89
20-30 3,37 2,99 22,2 4,7 26,9 1,8 7,7 63,67 36,33
30-40 3,38 2,83 22,4 3,9 26,3 3,5 7,8 63,59 36,41
40-50 3,23 2,69 22,1 3,6 25,7 6,4 8,1 63,14 36,86
50-60 3,02 2,37 21,7 3,8 25,5 8,1 8,1 63,96 36,04
Pârloagă
(55 ani) 0-10 3,52 3,41 23,7 4,9 28,6 1,3 7,6 64,76 35,24
10-20 3,44 3,29 22,8 5,1 27,9 1,8 7,7 64,54 35,46
20-30 3,37 2,99 22,9 4,7 27,6 3,3 7,9 65,16 34,84
30-40 3,16 2,78 22,1 4,8 26,9 4,2 8,0 64,96 35,04
40-50 2,81 2,49 21,6 5,0 26,6 7,3 8,1 64,45 35,55
50-60 2,67 1,87 21,0 4,7 25,7 9,2 8,2 65,23 34,77
Ogor negru
(55 ani) 0-10 3,15 2,75 20,3 4,4 24,7 0 6,9 69,98 30,02
10-20 3,04 2,69 19,8 4,1 23,9 0 7,0 69,71 30,29
20-30 2,93 2,65 19,2 3,9 23,1 0 7,2 69,23 30,77
30-40 2,72 2,58 18,8 3,8 22,6 0 7,3 68,89 31,11
40-50 2,61 2,51 17,8 3,6 21,4 0,9 7,5 68,35 31,65
50-60 2,40 2,46 16,4 3,3 19,7 1,6 7,7 67,76 32,24

53 3.2. Influența lucrării de bază a solului și posta cțiunea fondului de fertilizare asupra
proprietăților agrofizice ale solului
Modul în care este necesar să fie lucrat solul generează discuții aprinse în r ândul
pedologilor contemporani. Părerile sunt împărțite: unii susțin lucrările minime ale solului, alții cele
convenționale – clasice, dar sunt și adepți ai regulii „mijlocul e de aur” , când lucrările
convenționale și conservative se combină sau sunt alternate , reieșind din condițiile fa ctorilor de
mediu, a so lului și necesitățile culturii. Mai mulți cercetători consideră, că sistemele de lucrare a
solului trebuie ajustate cerințelor plantei în conformitate cu rotația culturilor și condițiilor
pedoclimaterice ale regiunii, iar proprietăți le fizice ale solului oferă indicații privind sistemul de
lucrare ce trebuie ales [19, 36, 151 ].
În anul agricol 2008 -2009 a fost studiată starea de așezare a solului în stratul arabil (0 -30
cm) și subarabil (30 -60 cm) prin următorii indici agrofizici: densitatea, densitatea aparentă,
porozitatea totală, gradul de tasare, rezistența la penetrare, în funcție de lucrarea de bază a solului
(arătură/paraplow) și postacțiunea fondului de îngrășăminte (gunoi de g rajd/îngrășăminte
verzi+NPK) în agroecosistemele de grâu de toamnă – cultură densă și mazăre – cultură prășitoare,
amplasate în staționar pe martorul 2 – o cultivație + 2 prașile la porumb. Cercetările au avut loc în
timpul fazelor de formare a recoltei: la grâul de toamnă – faza de înspicare; la ma zăre – faza legatul
păstăilor, etape în care sistemul radicular este complet dezvoltat și fixat în straturile de sol
„accesibile” acestuia, iar rezervele de apă se valorifică la maxim [ 12, 54 ]. Rezultatele cercetăr ilor
sunt prezentate în tabelul 3.6 și fig ura 3.1.
Densitatea. Densitatea cernoziomului carbonatic în asolament pe agrofondurile cercetate
variază în limitele 2,61 -2,65 g/cm3 pentru stratul de sol de 0 -60 cm (tab. 3.6). Repartizarea indicilor
densității solului nu se potrivește întocmai legității creșterii acestora odată cu adâncimea. Aceasta,
probabil, se explică prin amplasarea Stațiunii Didactice Experimentale “Chetrosu ” pe terasele
înalte ale rîului Bîc, care a contribuit la repartizarea diferențiată a materi alului mineralogic pe
profil.
Densitatea aparentă. Cercetarea densității apare nte a solului sub agrocenozele de grâu de
toamnă și mazăre în funcție de agrofond arată , că acest parametru variază mai semnificativ în
stratul arabil (0 -30 cm). Varianta cu lucr area de bază a solului cu paraplow și îngrășăminte
organice (postacțiunea) a determinat cele mai optimale valori ale DA – 1,03-1,26 g/cm3 pentru
stratul arabil – solul caracter izându -se cu așezare afânată [40 ]. Variante le cu arătură și paraplow +
îngrășăminte minerale , în fond au înregistrat indici asemănători ai densității a parente pentru stratul
arabil , care variază în limitele 1,14-1,35 g/cm3 – aici solul are așezare afânat ă spre slab compactată .

54 În stratul subarabil (30-60 cm) densitatea aparentă crește la valori de 1, 25-1,38 g/cm3 pe toate
agrofondurile cercetate.
Porozitatea totală. Valorile porozității totale a solului în agroecosistemele cu grâu de
toamnă și mazăre corelează cu cele ale densității aparente. Porozitatea total ă a solului în
agroecosistemele cu grâu de toamnă se caracterizează cu valori ce variază în limitele 52,7 -61,0%
v/v în stratul de sol 0 -10 cm și în limitele 47,7 -50,4% pe adâncimea 50 -60 cm (tab. 3.6). Valori ce
exprimă porozitate a totală a solului foarte bună (55,5 -61,0%) se atestă în partea superioară a
profilului la variantele paraplow și arătură cu postacțiunea îngrășămintelor organice . În
agroecosistemele c u mazăre cele mai mari valori ale porozității totale a solului (54,8 -59,1%) sunt
înregistrate pe ntru stratul arabil din var ianta paraplow, gunoi de grajd .
Gradul de tasare. Gradul de tasare caracterizează starea de așezare a solului în funcție de
porozitatea totală și poroz itatea totală minimal necesară , respectiv fiind influențat și de valorile
densității aparente. În asolament , pe variantele cercetate, gradul de tasare al solului (tab. 3.6 )
variază de la 4 – sol slab tasat la -24% – tasare extrem de mică sau sol puternic afânat [20 ] pe
stratul 0 -60 cm . Valorile extrem de mici ale gradului de tasare sunt determinate în stratul de sol de
la suprafață pe agrofondul cu lucrarea redusă a solului cu paraplow și postacțiunea îngrășămintelor
organice.
Rezistența la penetrare. Mai mulți cercetători au arătat , că pentru majoritatea culturilor
creșterea sistemului radicular încetinește sau se stopează din moment ul ce rezistența solului la
penetrare depășește 2 Mpa (sau cca. 20,4 kgf/cm2) [104, 134]. După Bahtin P. [189 , p. 118 ] cel
mai ușor sunt lucrate solurile cu valori ale penetrării cuprinse între 10-20 kg f/cm2.
Rezistența solului la penetrare sub grâul de toamnă arată că variantele cu arătură determină
condiții mai favorabile pentru creșterea sistemului radicular în stratul arabil de 0 -20 cm (4,2-14,4
kgf/cm2), iar cele cu paraplow pe stratul 0-10 cm (3,5-10,6 kgf/cm2). Mai jos pe profil indicii RP
depășesc valorile de 21,0 kgf/cm2, marcând maxime de 30,4 kgf/cm2. Pe variantele cu arătură
indici maximali ai RP (28,4 și 29,6 kgf/cm2) au fost înregistrați pe stratul subarabil de 30 -40 cm.
În agroecosistemele cu mazăre , varianta paraplow cu îngrășăminte organice (postacțiunea)
se remarcă cu valori ale rezistenței la penetrare optime și mijlocii (3,1-17,8 kgf/cm2) pe adânc imea
0-40 cm , iar pe restul variantelor creșterea nestingherită a rădăcinilor este posibilă în stra turile de
sol de la suprafață.
Corelații efectuate între densitatea ap arentă și rezistența la penetrare a solului în
agroecosistemele cu grâu de toamnă și mazăre au stabilit r aport corelativ pozitiv, mediu r±m r =
0,73±0,15 și 0,67±0,16) (tab. A 3.1. și A 3.2., anexa 3) respectiv.

55 Tabelul 3.6 Însușirile agrofizice în funcție de lucrarea de bază a solului și postacțiunea
fertilizării , martorul 2, anul agricol 2008 -2009
Adâncimea,
cm Densitatea,
g/cm3 DA, g/cm3 PT, % v/v GT, % v/v RP,
kgf/cm2 W, % g/g
Agrocenoza grâului de toamnă – faza de înspicare
Arătură, îngrășăminte verzi+NPK
0-10 2,62±0,02 1,24 52,7 -7 8,9 11,5
10-20 2,63±0,01 1,27 51,7 -5 14,4 12,3
20-30 2,63±0,01 1,30 50,6 -3 22,0 12,8
30-40 2,62±0,03 1,32 49,6 -1 28,4 13,4
40-50 2,62±0,01 1,33 49,2 -1 21,4 13,6
50-60 2,62±0,01 1,37 47,7 2 25,0 13,4
Arătură, gunoi de grajd
0-10 2,64±0,01 1,14 56,8 -16 4,2 10,6
10-20 2,63±0,01 1,29 51,0 -1 11,4 12,1
20-30 2,63±0,02 1,33 49,4 -4 21,8 13,0
30-40 2,62±0,01 1,33 49,2 -1 29,6 13,6
40-50 2,63±0,03 1,30 50,6 -4 21,6 13,7
50-60 2,62±0,01 1,30 50,4 -3 23,4 13,6
Paraplow, îngrășăminte verzi+NPK
0-10 2,64±0,02 1,17 55,7 -13 10,6 10,5
10-20 2,64±0,01 1,27 51,9 -6 30,4 13,0
20-30 2,63±0,01 1,35 48,7 1 30,0 13,3
30-40 2,62±0,01 1,33 49,2 0 25,6 13,0
40-50 2,62±0,02 1,30 50,4 -3 21,0 12,9
50-60 2,62±0,02 1,31 50,0 -2 24,6 13,0
Paraplow, gunoi de grajd
0-10 2,64±0,00 1,03 61,0 -24 3,5 11,3
10-20 2,63±0,01 1,17 55,5 -13 23,0 12,8
20-30 2,63±0,02 1,26 52,1 -6 24,2 14,2
30-40 2,62±0,01 1,31 50,0 -2 27,8 13,8
40-50 2,62±0,01 1,28 51,1 -5 29,6 13,5
50-60 2,63±0,02 1,31 50,2 -3 29,0 13,6
DL 0,05 0,05 1,8 – 1,9 0,5
Agrocenoza de mazăre – faza legatul păstăilor
Arătură, îngrășăminte verzi+NPK
0-10 2,65±0,01 1,16 56,2 -14 4,3 11,8
10-20 2,64±0,02 1,23 53,4 -8 25,6 11,5
20-30 2,64±0,03 1,33 49,6 -1 24,2 12,2
30-40 2,61±0,01 1,38 47,1 4 24,0 11,9
40-50 2,63±0,01 1,30 50,6 -3 27,2 12,6
50-60 2,62±0,01 1,32 49,6 -1 23,8 12,7
Arătură, gunoi de grajd
0-10 2,64±0,02 1,22 53,8 -10 5,8 10,6
10-20 2,64±0,01 1,33 49,6 -1 7,8 11,0
20-30 2,61±0,00 1,30 50,2 -2 22,8 12,7
30-40 2,61±0,01 1,31 49,8 -2 22,4 12,5
40-50 2,62±0,01 1,25 52,3 -7 22,6 12,7
50-60 2,64±0,02 1,31 50,4 -3 21,2 13,1

56 Tabelul 3.6 (continuare)
Adâncimea,
cm Densitatea,
g/cm3 DA, g/cm3 PT, % v/v GT, % v/v RP,
kgf/cm2 W, % g/g
Paraplow, îngrășăminte verzi+NPK
0-10 2,63±0,01 1,17 55,5 -13 3,6 12,9
10-20 2,63±0,02 1,24 52,9 -8 20,2 12,3
20-30 2,63±0,01 1,31 50,2 -3 28,0 12,2
30-40 2,61±0,03 1,26 51,7 -6 31,8 12,8
40-50 2,62±0,02 1,32 49,6 -1 28,6 12,6
50-60 2,62±0,00 1,31 50,0 -2 28,0 12,2
Paraplow, gunoi de grajd
0-10 2,64±0,02 1,08 59,1 -21 3,1 11,3
10-20 2,63±0,01 1,18 55,1 -13 6,6 13,3
20-30 2,61±0,02 1,18 54,8 -12 15,0 13,8
30-40 2,61±0,01 1,36 47,9 2 17,8 15,2
40-50 2,63±0,03 1,30 50,6 -4 22,2 15,7
50-60 2,63±0,01 1,31 50,2 -3 21,0 17,2
DL 0,05 0,05 2,0 – 2,2 0,6

Fig. 3.1 Densitatea aparentă a cernoziomului carbonatic (g/cm3) în funcție de lucrarea solului și
postacțiunea fertilizării : a) agrocenoza grâului de toamnă – faza de înspicare; b) agrocenoza de
mazăre – faza legatul păstăilor
3.3. Dinamica proprietăților agrofizice ale solului în asolament și culturi permanente
Staționarul cu asolament și cultura permanentă a porumbului. Rotația culturilor în timp și
spațiu este concepută pentru a diversifica impactul remanent adus solului de fieca re cultură în
parte, de a provoca concurență între dăunători, buruieni, iar în complex , de a contribui la
funcționalitatea echilibrată a componenților biotici și abiotici ai agroecosistemului. Este evident ,
că sistemele de lucrare a solului însoțite de al te măsuri de întreținere a agroecosistemelor
(pesticide, îngrășăminte ș.a.) modifică starea fizică a solului într -o direcție sau alta, însă și 0
10
20
30
40
50
601 1,1 1,2 1,3 1,4 1,5Adâncimea, cmg/cm3b)
Arătură, îngrășăminte verzi+ NPK
Arătură, gunoi de grajd
Paraplow, îngrășăminte verzi+NPK
Paraplow, gunoi de grajd0
10
20
30
40
50
601 1,1 1,2 1,3 1,4Adâncimea, cmg/cm3a)
Arătură, îngrășăminte verzi+ NPK
Arătură, gunoi de grajd
Paraplow, îngrășăminte verzi+NPK
Paraplow, gunoi de grajd

57 asolamentul – veriga import antă a agriculturii durabile se manifestă în reglarea și echilibrarea
acestor propriet ăți ale solului.
În anul agricol 2009 -2010 au fost cercetate în dinamică (la începutul și sfârșitul fazei de
vegetație) principalele însușiri agrofizice ale solului sub agrocenozele din asolament și cultura
permanentă a porumbului (28 ani). R ezultatele cercetăr ilor s unt prezentate în tabelele 3. 7-3.8 și
fugurile 3.2 și 3.3. Varianta de cercetare este comună – lucra rea de bază a solului – arătură cu
postacțiunea îngrășămintelor organice , amplasată pe martorul 1 – o culti vație între rânduri la
porumb.
Dens itatea solului . Aprecierea densității cernoziomului carbonatic sub agrocenozele din
asolament și cultura permanentă a porumbului, amplasate pe martorul 1 se distinge prin valori ce
deviază în limitele 2,60 -2,62 g/cm3 în stratul de la suprafață (0 -10 cm) și în limite de 2,60 -2,61
g/cm3 în stratul subarabil 50 -60 cm.
Densitatea aparentă. Densitatea aparentă a solului sub agrocenoza de grâu de toamnă, faza
de înspicare (luna mai) arată , că solul în stratul de la suprafață este afânat (1,23 g/cm3), urmat de
un segment de sol mai compactat pe adâncimea 10 -30 cm (1,32, 1,34 g/cm3) (tab. 3.7). La sfârșitul
perioadei de vegetație (după recoltare) densitatea aparentă a solului sub grâul de toamnă a
înregistrat valori mai mici , cuprinse în diapazonul 1,06 -1,32 g/cm3 pe adâncimea 0 -60 cm (tab.
3.8), stratul de 0 -20 cm are solul foarte afânat ( valorile DA sunt <1,10 g/cm3). Probabil aceasta se
datorea ză masei de rădăcini concentrate în acest segment și umidității de 20,0 -21,1% . Valoarea
maximală – 1,32 g/cm3 se atestă în stratul postarabil compactat de 30 -40 cm, unde umiditatea nu
a fost în stare să micșoreze compact area. Cercetarea densității aparente a solului în dinamică, s ub
agrocenoza de grâu de toamnă arată , că această cultură micșorează densitatea apar entă în partea
superioară a profilului de sol (0 -20 cm) prin intermediul sistemului radicular fasciculat concentrat
în mare parte pe acest strat de sol. Mai jos, densitatea aparentă crește treptat, marcând valori mai
mari pe adâncimea 30 -40 cm (fig . 3.2).
În perioada de vegetație (luna mai), sub agrocenoza de mazăre la fel se atestă o compactare
ușoară a solului (1,29 -1,32 g/cm3) în stratul de 0 -40 cm. Valorile DA scad semnificativ (1,22
g/cm3) pe adâncimea 40 -60 cm, probabil datorită structurii naturale a părții inferioare a orizontului
Ah. În perioada recoltării, au fost obținute valori ale densității aparente cuprinse în limitele 1,18 –
1,33 g/cm3 pentru stratul de sol de 0 -60 cm, unde valorile maximale ale DA se atribuie stratului
de 10 -20 cm (fig. 3.2). Este de remarcat , că la adâncimea de 20 -60 cm densitatea aparentă este
moderată (1,18 -1,24 g/cm3).
Sub agrocenoza de lucernă, în primul an de folosință, în luna mai densitatea solului este
moderată – 1,19-1,21 g/cm3 în straturile de 0-20 și 30 -60 cm și majorată (1,33 g/cm3) pe adâncimea

58 20-30 cm. Toamna densit atea aparentă crește în startul arabil de 0 -20 cm la indici de 1,34 -1,35
g/cm3, pe când mai jos pe profil (20 -60 cm) solul este moderat afânat – 1,22-1,24 g/cm3 (fig. 3.2 ).
Cercetările densității aparente în agrocenozele de porumb ( în asolament și cultură
permanentă) au avut loc la începutul perioadei de vegetație (luna mai) – faza de 2-3 frunze și la
sfârșitul perioadei vegetative (luna septembrie) – la recoltare (tab. 3.7 și 3.8). Primăvara, s olul sub
porumb la boabe (1) în asolament și cultură permanentă s-a evidențiat cu compactare slabă pentru
10-30 cm (1,33 -1,39 g/cm3) și cu stratul de sol de la suprafață bine afânat – 1,18 g/cm3, datorită
cultivării solului .
La finele perioadei de vegetație, densitatea aparentă a solului sub porumb la boabe (1) a
înregistrat valori mici – 1,12 g/cm3 în stratul de la suprafață și valori cuprunse în limitele 1,30-
1,35 g/cm3 în stratul de 10-60 cm. I ndicii DA cresc cu adâncimea și corelează cu conținutul de
umiditate din sol (tab. 3.8). Dat fiind faptul, că umiditatea solului în stratul arabil la începutul și
sfârșitul fazei de vegetație este practic identică, se poate afirma , că agrocenoza de porumb a
contribu it la decompactarea segmentului de sol de 10 -30 cm , aici densitatea aparent ă în luna
septembrie a scăzut cu 0,06 -0,10 g/cm3. Astfel , compactarea solului în partea inferioară a stratului
arabil, cauzată de premergător (grâu de toamnă) și lucrările agrotehn ice, a fost echilibrată de
sistemul radicular viguros al agrocenozei de porumb (fig. 3.3).
La sfârșirul perioadei de vegetație î n cercetare a fost inclus ă și agro cenoza de porumbul la
boabe (2), premergător – lucerna anul 2 de folosință, cu scopul de a eva lua impactul acestui
premergător asupra proprietăților agrofizice ale solului. Cercetările DA în perioada recoltării, arată
valori mici ale acestui indice în stratul de la suprafață – 1,12 g/cm3, urmat de un strat mai compact at
– 1,33-1,35 g/cm3 pe adâncim ea 10-50 cm. Această variantă de porumb are indicii densității
aparente mai mari (cu 0,04 -0,06 g/cm3) pe adâncimea 10 -30 cm (fig. 3.3 ), comparativ cu varianta
porumb la boabe (1). De remarcat , că umiditatea solului pe varianta respe ctivă are valori mai mici,
deși cercetările au avut loc în aceeași zi. Astfel, se observă compactarea solului pe fonul micșorării
conținutului de apă din sol, care ar putea fi cauzată de premergător ul lucerna anul 2 de folosință.
Solul sub porumb în cultură permanentă (28 ani) , la sfârșitul perioadei de vegetație, a
înregistrat valori asemănătoare ale densității aparente (1,13 g/cm3) în stratul 0 -10 cm, comparativ
cu variantele de porumb din asolament (fig. 3.3 ). În acest agroecosistem se observă impactul
tehnologiei de cultiva re a porumbului mai mulți ani consecutiv, inclusiv aplicarea aceluiași sistem
de lucrare a solului, care a generat o compactare de 1,45 g/cm3 în stratul postarabil – 30-40 cm.
Porumbul î n cultură permanentă contribuie cu ajutoru l sistemului radicular vigur os la micșorarea
DA în stra turile inferioare de sol, unde se depozitează resturile organice ale rădăcinilor.

59 Porozitatea totală și gradul de tasare al solului determinate în dinamică sub agrocenozele din
asolament și porumb în cultură permanentă reflectă s tarea de așezare a solului descrisă prin indicii
densității aparente.
Rezistența la penetrare. Datele cercetărilor în dinamică privind rezistența solului la
penetrare sub agrocenozele din asolament și cultura permanentă a porumbului sunt prezentate în
tabelele 3.7, 3.8 .
Rezistența solulu i la penetrare sub agrocenoza grâu de toamnă, faza de înspicar e, crește cu
adâncimea , înregistrând valori cuprinse în limitele 6,8 -25,4 kgf/cm2 în stratul de sol de 0 -60 cm
(tab. 3.7), iar v aloarea maximală de 25,4 kgf/cm2 la adâncimea 30 -40 cm. După recoltare, datorită
umidității solului (20,0 -21,9%), rezistența la penetrare a înregistrat indici mici – 3,6-8,4 kgf/cm2
în stratul arabil și valori mijlocii ( 12,0-13,8 kgf/cm2) în stratul subarabil de sol.
Solul ocupat cu agrocenoza mazăre, în perioada de vegetație, a înregistrat valori maximale
ale rezistenței la penet rare (23,6 kgf/ cm2) în stratul de la suprafață (0 -10 cm), iar mai jos pe profil
(10-60 cm ) indicii rezistenței la penetrare scad s emnificativ ( 16,6-19,8 kgf/cm2). După recoltare,
valorile RP sunt mijlocii (12,8-16,4 kgf/cm2) pe straturile arabil e și subar abile.
Solul cu lucernă anul 1 de folosință, luna mai, se caracterizează cu o stratificare a profilului
conform rezistenței la penetrare (tab. 3.7): valori mici de 3,4 kgf/cm2 găsim pe adâncimea 0 -10
cm; indici semnificativ i mai mari – 20,2-22,6 kgf/cm2 se atestă în stratul subiacent 10 -40 cm, iar
pe stratul subarabil 40 -60 cm, datorită umidității solului (20,1 -20,8% comparativ cu 15,8 -18,9% a
stratului de 10 -40 cm ) valorile RP scad la 17,0 -18,4 kgf/cm2. Toamna, rezistența solului la
penetrare sub lucern ă corelează cu umiditatea , astfel că valori medii de 17,0-20,6 kgf/cm2
corespund stratului 0-40 cm, iar cele maximale ( 24,2 și 28,6 kgf/cm2) adâncimii 40 -60 cm.
Solele ocupate cu porumb la boabe (1) și porumb în cultură permanentă (28 ani), la primele
faze de dezvoltare (2 -3 frunze) se caracterizează cu valori ale rezistența solului la penetrare optime
creșterii sistemului radicular (5,8 -16,6 kgf/cm2) pe adâncimea 0 -60 cm. Aceste valori (mici și
mijlocii) se datorează lucrărilor agrotehnice de primăvară și umidității solului (20,5 -23,3%).
În perioada recoltării au fost cercetate două sole cu porumb în asolament , având premergători
diferiți (tab. 3.8). Ambele variante cu porumb în asolament se caracterizează cu valori ale RP
asemănătoare, încadrate în limitel e 3,7 -27,6 kgf/cm2, care cresc pe profil cu adâncimea . Solul cu
porumb în cultură permanentă (28 ani) – recoltare, se remarcă cu valori ale rezistenței la penetrare
mai mici (17,8 -18,2 kgf/cm2) în stratul subarabil 40-60 cm, comparativ cu ce le ale porumbului în
asolament (tab. 3.8 ).

60 Tabelul 3.7 Însușirile agrofizice ale cernoziomului carbo natic în funcție de agrocenoză, luna mai ,
anul agricol 2009 -2010
Adâncimea,
cm Densitatea,
g/cm3 DA, g/cm3 PT, % v/v GT, % v/v RP,
kgf/cm2 W, % g/g
Grâu de toamnă – premergător mazăre (câmpul 1)
0-10 2,62±0,01 1,23 53,1 -9 6,8 18,5
10-20 2,62±0,03 1,32 49,6 -2 16,6 15,9
20-30 2,61±0,01 1,34 48,7 0 24,2 14,0
30-40 2,60±0,01 1,25 51,9 -6 25,4 15,0
40-50 2,61±0,02 1,21 53,6 -10 22,6 15,9
50-60 2,61±0,01 1,22 53,3 -9 23,6 16,3
Mazăre – premergător porumb la boabe al 2 -lea an (câmpul 4)
0-10 2,61±0,01 1,29 50,6 -4 13,6 18,9
10-20 2,61±0,01 1,31 49,8 -2 18,0 17,3
20-30 2,60±0,03 1,32 49,2 -1 19,8 17,0
30-40 2,60±0,02 1,32 49,2 -1 19,6 18,5
40-50 2,60±0,01 1,22 53,1 -9 16,6 19,6
50-60 2,60±0,01 1,22 53,1 -9 17,2 19,5
Lucernă anul 1 de folosință – premergător porumb la boabe (1) (câmpul 7)
0-10 2,61±0,00 1,20 54,0 -9 3,4 16,5
10-20 2,61±0,02 1,21 53,6 -9 20,2 15,8
20-30 2,60±0,01 1,33 48,8 1 22,6 16,7
30-40 2,60±0,02 1,19 54,2 -10 22,4 18,9
40-50 2,61±0,03 1,21 53,6 -9 18,4 20,1
50-60 2,61±0,02 1,19 54,4 -11 17,0 20,8
Porumb la boabe (1) – premergător grâu de toamnă (câmpul 2)
0-10 2,61±0,01 1,18 54,8 -12 8,6 23,3
10-20 2,62±0,00 1,36 48,1 2 14,8 21,1
20-30 2,60±0,03 1,39 46,5 5 16,6 20,5
30-40 2,60±0,02 1,27 51,2 -4 14,2 22,3
40-50 2,60±0,01 1,25 51,9 -6 14,4 22,6
50-60 2,61±0,01 1,26 51,7 -6 14,2 22,1
Porumb în cultură permanentă – al 28 -lea an (câmpul 3)
0-10 2,60±0,02 1,18 54,6 -12 5,8 20,7
10-20 2,62±0,01 1,33 49,2 -1 14,6 21,8
20-30 2,61±0,02 1,33 49,0 0 13,8 20,5
30-40 2,60±0,02 1,26 51,5 -5 15,0 21,9
40-50 2,60±0,01 1,28 50,8 -4 16,2 22,0
50-60 2,60±0,01 1,19 54,2 -11 16,0 21,9
DL 0,05 0,04 1,4 – 2,7 0,4

61 Tabelul 3.8 Însușirile agrofizice ale cernoziomului carbonatic în funcție de agrocenoză , anul
agricol 2009 -2010 , recoltare
Adâncimea,
cm Densitatea,
g/cm3 DA, g/cm3 PT, % v/v GT, % v/v RP,
kgf/cm2 W, % g/g
Grâu de toamnă – premergător mazăre (câmpul 1)
0-10 2,62±0,01 1,06 59,5 -22 3,6 20,0
10-20 2,62±0,03 1,10 58,0 -19 6,4 21,1
20-30 2,61±0,01 1,24 52,5 -8 8,4 20,7
30-40 2,60±0,01 1,32 49,2 -1 12,0 20,1
40-50 2,61±0,02 1,23 52,9 -8 13,2 21,9
50-60 2,61±0,01 1,23 52,9 -8 13,8 21,9
Mazăre – premergător porumb la boabe al 2 -lea an (câmpul 4)
0-10 2,61±0,01 1,24 52,5 -7 12,8 15,8
10-20 2,61±0,01 1,33 49,0 0 14,6 19,2
20-30 2,60±0,03 1,23 52,7 -8 15,6 20,0
30-40 2,60±0,02 1,20 53,8 -10 15,2 21,4
40-50 2,60±0,01 1,18 54,6 -12 13,4 21,3
50-60 2,60±0,01 1,24 52,3 -7 16,4 20,7
DL 0,05 0,04 1,5 – 1,9 0,4
Lucernă anul 1 de folosință – premergător porumb la boabe (1) (câmpul 7)
0-10 2,61±0,00 1,34 48,7 1 19,8 15,6
10-20 2,61±0,02 1,35 48,3 2 20,6 17,3
20-30 2,60±0,01 1,22 53,1 -8 18,6 19,6
30-40 2,60±0,02 1,22 53,1 -8 17,0 20,1
40-50 2,61±0,03 1,24 52,5 -7 24,2 14,4
50-60 2,61±0,02 1,24 52,5 -7 28,6 13,8
Porumb la boabe (1) – premergător grâu de toamnă (câmpul 2)
0-10 2,61±0,01 1,12 57,1 -16 4,9 21,0
10-20 2,62±0,00 1,30 50,4 -3 14,6 21,2
20-30 2,60±0,03 1,29 50,4 -3 12,4 20,5
30-40 2,60±0,02 1,31 49,6 -1 13,8 17,6
40-50 2,60±0,01 1,33 48,8 1 23,4 17,4
50-60 2,61±0,01 1,35 48,3 1 27,6 14,9
Porumb la boabe (2) – premergător lucerna anul 2 de folosință (câmpul 5)
0-10 2,61±0,01 1,12 57,1 -16 3,7 19,1
10-20 2,62±0,00 1,34 48,9 0 15,8 19,0
20-30 2,60±0,03 1,35 48,1 2 16,0 19,3
30-40 2,60±0,02 1,34 48,5 1 19,6 17,4
40-50 2,60±0,01 1,33 48,8 1 26,2 13,7
50-60 2,61±0,01 1,30 50,2 -3 26,2 14,1
Porumb cultură permanentă – al 28-lea an (câmpul 3)
0-10 2,60±0,02 1,13 56,5 -16 4,3 22,0
10-20 2,62±0,01 1,25 52,3 -7 9,2 21,8
20-30 2,61±0,02 1,33 49,0 0 15,8 20,8
30-40 2,60±0,02 1,45 44,2 10 16,8 19,8
40-50 2,60±0,01 1,28 50,8 -4 18,2 19,7
50-60 2,60±0,01 1,27 51,2 -5 17,8 19,5
DL 0,05 0,04 1,4 – – 0,4

62
Fig. 3.2 Dinamica densității aparente a solului (g/cm3) sub agrocenozele: a) grâu de
toamnă; b) mazăre; c) lucernă 1 an de folosință

Fig. 3.3 Dinamica densității aparente a solului (g/cm3) în agroecosistemele de porumb: a) faza de
vegetație (2 -3 frunze); b) faza de recoltare

Staționarul cu culturi permanente . Cercetarea proprietăților agrofizice în agroecosistemele
din staționarul cu culturi permanente (55 ani) au avut loc în dinamică: ultima decadă din lunile
martie și august. Rezultatele cercetăr ilor su nt prezentate în tabelul 3. 9 și fig ura 3.4.
Densitatea aparentă. Cernoziomul carbonatic, sub pârloagă (55 ani), în luna martie se
caracterizează cu densitatea aparentă mică și echilibrată (1,07 -1,13 g/cm3) pe stratul de sol 0 -60
cm. În luna august valorile densității aparente cresc, variind în limitele 1,12 -1,31 g/cm3, ca urmare
a conținutului foarte scăzut de umiditate din sol (8,7 -11,3%). Stratul de la suprafață rămîne a fi
foarte afânat (1,12 g/cm3), datorit ă vegetaț iei ierboase.
Agroecosistemul ogor negru, în luna martie, se caracteriza prin sol artificial afânat (1,15
g/cm3) în stratul de la suprafață, urmat de un strat slab compactat (1,31 g/cm3 ) pe adâncimea 20 -0
10
20
30
40
50
601,05 1,15 1,25 1,35Adâncimea, cmg/cm3a)
Faza de înspicare
După recoltare0
10
20
30
40
50
601,15 1,2 1,25 1,3 1,35Adâncimea, cmg/cm3b)
Faza de vegetație
După recoltare0
10
20
30
40
50
601,11,15 1,21,25 1,31,35Adâncimea, cmg/cm3 c)
Luna – mai
Luna – septembrie
0
10
20
30
40
50
601,11,15 1,21,25 1,31,35 1,41,45Adâncimea, cmg/cm3a)
Porumb (1) – premergător grâu
de toamnă
Porumb cultură permanentă (28
ani)0
10
20
30
40
50
601,11,15 1,21,25 1,31,35 1,41,45Adâncimea, cmg/cm3b)
Porumb (1) – premergător grâu de
toamnă
Porumb (2) premergător -lucerna
anul 2 de folosință
Porumb cultură permanentă (28
ani)

63 40 cm. La sfârșitul perioadei de vegetație solul devine evident compactat (1,44 g/cm3) în stratul
10-20 cm, ca urmare a mobilizării repetate a orizontului de la suprafață în timpul perioadei de
vegetație . Nivelul de organizar e aplicat acestui agroecosistem arată consecințele lucrării intensive
a solului, care se regăsește cantitativ și calitativ în straturile postarabile.
Lucerna – 55 de ani de folosință, la începutul perioadei de vegetație , se caracterizează cu
indici moderați ai densității aparente – 1,15-1,20 g/cm3, repartizați diferit pe stratul de sol 0 -60
cm. În luna august acești indici cresc , variind în limitele 1,21 -1,34 g/cm3, cu indici mai mari ale
DA – 1,34 g/cm3 pe stratul 10 -20 cm.
Porozitatea totală. La începutul perioadei de vegetație solul sub pârloagă se caracteriza cu
porozitatea totală foarte bună (57,1 -59,0%). În luna august PT scade semnificativ (49,8 -54,8%) în
stratul 10 -60 cm, pe când stratul de sol superior are regim de aerație la fel foarte bun (57,1%) și în
condițiile de sec etă pedologică.
Ogorul negru , conform evaluărilor, indică porozitate foarte bună a solului în stratul de la
suprafață pe întreaga perioadă de vegetație și valori ale PT semnificativ mai mici (45,5 și 49,8%)
pentru straturile subiacente 10 -20 și 20 -30 cm la finele perioadei de vegetație.
Primăvara devreme, sub lucernă (55 ani), porozitatea totală a solului se plasează între
valorile 53,8 -55,8% în stratul 0 -60 cm. Solul se caracterizează cu porozitate fo arte bună la
suprafață (0 -10 cm) și pe adâncimea 20 -60 cm și doar pe stratul 10 -20 cm cu PT suficientă (53,8%).
Spre sfârșitul perioadei de vegetație, aces t parametru scade (48,5 -53,55). I ndici mai mari sunt
înregistrați în stratul subarabil (52,1 -53,5%), iar cei mai mici (48,5%) pe adâncimea 10 -20 cm.
Reziste nța la penetrare. Cernoziomul carbonatic, sub pârloagă (55 ani), în luna martie, se
caracterizează cu rezistență la penetrare a solului mică și omogenă (5,6 -9,6 kgf/cm2) pe stratul de
sol 0-60 cm. Este varianta cu cele mai mici valori ale rezistenței la pe netrare. Pentru luna august
valorile rezistenței la penetrare cresc semnificativ – 19,6-26,6 kgf/cm2, drept urmare a conținutului
foarte mic de umiditate din sol (8,7 -11,3%) înregistrată în această perioadă.
Solul folosit ca ogor negru, primăvara timpuriu , se caracterizează cu valori ale rezistenței
la penetrare mici și mijlocii ( 3,1-13,4 kgf/cm2). Lucrarea solului în perioada de vegetație afânează
excesiv stratul superfi cial de sol și provoacă tasare pe adâncimea 10-30 cm, unde rezistența la
penetrare a c rescut în perioada martie -august la valori de 22,6 -23,6 kgf/cm2.
Lucerna – 55 de ani de folosinț ă, la începutul perioadei de vegetație , se caracterizează cu
indici ai rezistenței la penetrare mici și mijlocii (8,6-12,2 kgf/cm2) pe stratul de sol 0 -60 cm. În
luna august indicii rezistențe i la penetrare a solului se majorează ( 20,2-33,2 kgf/cm2) fiind
repartizați neomogen pe profil (tab 3.9 ).

64 Tabelul 3.9 Dinamica însușirilor agrofizice ale cernoziomului carbonatic în agroecosistemele
staționarului cu culturi permanente, anul agricol 2009 -2010
Adâncimea,
cm Densitatea,
g/cm3 DA, g/cm3 PT, % v/v GT, % v/v RP,
kgf/cm2 W, % g/g
Începutul perioadei de vegetație – luna martie
Pârloaga (55 ani)
0-10 2,61±0,03 1,07 59,0 -20 9,6 24,0
10-20 2,61±0,01 1,12 57,1 -17 8,6 21,0
20-30 2,62±0,01 1,10 58,0 -19 7,7 21,7
30-40 2,63±0,02 1,10 58,2 -19 8,2 21,8
40-50 2,63±0,00 1,12 57,4 -17 7,2 21,9
50-60 2,64±0,01 1,13 57,2 -17 5,6 21,9
Ogor negru (55 ani)
0-10 2,64±0,02 1,15 56,4 -17 3,1 19,9
10-20 2,64±0,02 1,23 53,4 -11 10,6 19,0
20-30 2,63±0,01 1,30 50,6 -5 10,8 19,5
30-40 2,65±0,01 1,31 50,6 -5 8,6 19,3
40-50 2,63±0,02 1,25 52,5 -8 13,4 21,5
50-60 2,64±0,01 1,17 55,7 -15 11,0 21,7
Lucerna (55 ani)
0-10 2,61±0,02 1,17 55,2 -12 10,0 20,0
10-20 2,60±0,01 1,20 53,8 -10 8,8 20,5
20-30 2,61±0,03 1,18 54,8 -12 12,2 22,8
30-40 2,60±0,01 1,15 55,8 -14 9,4 22,4
40-50 2,60±0,00 1,18 54,6 -11 8,6 22,0
50-60 2,61±0,03 1,17 55,2 -12 9,0 22,1
DL 0,05 0,05 2,0 – 1,8 0,5
Sfârșitul perioadei de vegetație – luna august
Pârloaga (55 ani)
0-10 2,61±0,03 1,12 57,1 -17 24,8 8,7
10-20 2,61±0,01 1,31 49,8 -2 22,0 9,2
20-30 2,62±0,01 1,30 50,4 -3 19,6 9,6
30-40 2,63±0,02 1,19 54,8 -12 23,6 10,0
40-50 2,63±0,00 1,23 53,2 -9 26,6 11,1
50-60 2,64±0,01 1,21 54,2 -11 26,4 11,3
Ogor negru (55 ani)
0-10 2,64±0,02 0,93 64,8 -34 4,8 3,1
10-20 2,64±0,02 1,44 45,5 6 22,6 8,6
20-30 2,63±0,01 1,32 49,8 -3 23,6 10,8
30-40 2,65±0,01 1,20 54,7 -13 13,6 11,9
40-50 2,63±0,02 1,22 53,6 -11 24,2 12,8
50-60 2,64±0,01 1,28 51,5 -6 21,8 12,3
Lucerna (55 ani)
0-10 2,61±0,02 1,28 51,0 -4 33,2 5,6
10-20 2,60±0,01 1,34 48,5 1 21,4 9,8
20-30 2,61±0,03 1,26 51,7 -5 21,8 10,9
30-40 2,60±0,01 1,22 53,1 -8 26,6 11,1
40-50 2,60±0,00 1,21 53,5 -9 20,2 11,7
50-60 2,61±0,03 1,25 52,1 -6 20,8 11,8
DL 0,05 0,07 2,6 – 3,9 0,4

65
Fig. 3. 4 Densitatea aparentă a solului (g/cm3) în agroecosistemele din staționarul cu culturi
permanente (55 ani): a) luna martie; b) luna august
3.4. Alcătuirea structurală a cernoziomului carbonatic în diverse agroecosisteme
Din moment ce solul este inclus în sistemul agricol, proprietă țile acestuia în ansamblu , suferă
schimbări , care prin urmare duc la înrăută țirea parametrilor fizici ( structurii, porozității,
compactării secundare), precum și scăderea con ținutului de substan ță organică [ 20, 210 ].
La moment, schimbările negative ale stării de calitate fizică a solurilor arabile a devenit o
problemă globală [205]. Agricultura intensivă, l ucrarea solurilor cu mașini și agregate grele au
condus la dehumificarea stratului arabil, deteriorarea structurii lui naturale și pierderea rezistențe i
la compactare. În cazul în care cernoziomul este utilizat un timp îndelungat pentru culturi agricole
anuale, structura stratului arabil se distruge treptat, partea inferioară a acestui strat se compactează
puternic și ca rezul tat scade fertilitatea solului [ 22]. Calitatea structurii influențează direct
regimurile și însușirile mecanice ale solului. Într -un sol cu structură naturală deteriorată faza solidă
formează o masă coerentă, separarea căreia necesită cheltuieli mari de energie la efectuarea
lucrărilor pentru a fărâmița și afâna stratul a rabil [ 20, 43 ].
Datele privind alcătuirea structurală a straturilor arabile și subiacente ale cernoziomului
carbonatic din diverse agroecosisteme cercetate sun t prezentate în tabelele 3.10 -3.12, figura 3.5 și
tab. A. 4.1 -4.3 din anexa 4 .
Cernoziomul carbonatic sub țelină (55 ani) se caracterizează cu o s tructură glomerular –
grăunțoasă de calitate foarte bună și hidrostabilitate foarte mare pentru stratul superficial 0 -10 cm,
în care 89% de elemente structurale revin fracțiunilor agronomic valoroase (0,25 -10 mm), iar 73%
din acestea sunt ag regate hidrostabile (tab. 3.10 ). Acest strat conține numai 6% de elemente
structurale bulgăroase (mai mari de 10 mm) și 5,2% a fracțiunii de praf ( < 0,25 mm ). Cernerea 0
10
20
30
40
50
600,8 0,9 11,1 1,2 1,3 1,4Adâncimea, cmg/cm3b)
Pârloaga
Ogor negru
Lucerna0
10
20
30
40
50
6011,05 1,11,15 1,21,25 1,3Adâncimea, cmg/cm3a)
Pârloaga
Ogor negru
Lucerna

66 uscată și umedă a solului a arătat că fracțiunile 3 -2 și 2 -1 mm se evidențiază cu o pondere mai
mare în comparație cu celelalte mezoagregate (0,25 -10 mm) (tab. A. 4.1 ).
Totodată și stratul 10 -60 cm se caracterizează cu o structură bună, fracțiunile valoroase
(0,25 -10 mm) sunt predominante – 69-80%. Se constată majorarea c onținutului macroagregatelor
(> 10 mm) cu valori cuprinse între 15 -29%. Conținut de agregate bulgăroase mai mare de 25 -29%
a fost evidențiat doar pentru adâncimile 10 -20 și 50 -60 cm. Hidrostabilitatea agregatelor
structurale este bună în stratul de 10 -30 cm și mijlocie în stratul subarabil 30 -60 cm. În solul
înțelenit se observă micșorarea treptată a hidrostabilității agregatelor structur ale în orizonturile
subiacente și reducerii conținutului de rădăcini în sol. Cercetările demonstrează rolul pozitiv al
vegetației ierboase la formarea structurii agronomic valoroase hidrostabile, îndeosebi în partea
superioară a profilului, unde rețeaua densă a rădăcinilor asamblează particulele solului în agregate
structurale, iar materia organică (substanță organică activă ), depozitată an de an, elimină agenți i
de „cimentare” a acestora . Majoritatea cercetătorilor afirmă, că unicul factor care conduce la
restabilirea calit ății structurii cernoziomurilor este vegetația de stepă cu predominarea
gramineelor, prin sistemul radi cular fasciculat foarte dezvoltat [ 25, 31, 32 , 194 ].
Experiențele multianuale din staționarul culturilor permanente, înființate în 1955 de către
savantul Sidorov M., inclusiv păstrarea agroecosistemului cu țelină (55 ani) a permis evaluarea
structurii solului sub lucern ă, cultură permanentă (55 ani) și ogor negru (55 ani).
Agroecosistemul lucernă cultură permanentă (55 ani) se caracterizează cu structura solului
de calitate mijlocie pentru stratul 0-10 cm, mezoagregatele (0,25 -10 mm) alcătuiesc 50%, iar
macroa gregatele (>10 mm) – 45% (tab. 3.10 ). Stratul subiacent 10 -60 cm al solului are structură
de calitate bună, conținutul mezoagregatelor preval ează variind în limitele 65 -72%, iar
macroagregatele se reduc la valori de 24 -32%. Hidrostabilitatea agregat elor este mică pentru
adâncimile 0 -20, 30 -40 și 50 -60 cm, unde mezoagregatele hidrostabile alcătuiesc doar 28 -40%, pe
când adâncimea 20 -30 cm se evidențiază cu conținut mai mare de mezoagregate stabile – 50%.
Datele obținute arată efecte benefice ale struc turii cernoziomului carbonatic sub luc ernă cultură
permanentă , dar structura formată nu este una hidrostabilă. Conform și altor cercetări, l ucerna prin
sistemul ei radicular pivotant , nu contribuie complet la resta bilirea și formarea structurii [ 22].
Ogoru l negru – extremă opusă solului agroecosistem de țelină, se caracterizează cu structură
puternic degradată – prăfoasă în partea superioară a profilului (0 -20 cm). La începutul perioadei
de vegetație (ultima decadă a lunii martie) solul ogorului ocupat se caracterizează cu structură de
calitate mijlocie în stratul de 0 -20 cm, bună la adâncimea 20 -40 cm și foarte bună în stratul
subarabil 50 -60 cm (tab. 3. 10). Astfel se constată creșterea conținutului agregatelor agronomic
valoroase (0,25 -10 mm) odată cu adâ ncimea de la 54 la 89%. Prezența mezoagregatelor în

67 proporții mai mari de 50% în stratul arabil este evident artificial formată. Hidrostabilitatea
structurii pentru solul utilizat ogor negru este foarte mică în stratul 0 -40 cm. Agregatele
dispersează în ap ă cu o pondere de cca. 91%. În medie, din 63% de mezoagregate la cernere
uscată, doar 9% sunt hidro stabile, acestea fiind formate din contul fracțiunilor 0,25 -0,5 mm. Stratul
subarabil 50 -60 cm la fel este afectat de consecințele negative ale ogorului neg ru, din 89% agregate
agronomic valoroase doar 39% sunt hidric stabile. Structura solului pe ogorul negru a degradat
enorm, conținutul mezoagregatelor hidrostabile în stratul arabil 0 -30 cm s -a micșorat în medie cu
cca. 59%, comparativ cu varianta țelină (5 5 ani), coborând cu 3 -4 clase de valori.
Consecințele impactului antropic asupra structurii cernoziomului carbonatic s -au cercetat în
agroecosistemel e din asolamentul cu 5 sole. În studiu au fost incluse următoarele culturi de câmp:
grâu de toamnă, porumb, lucernă – primul an de folosință (tab. 3 .11 și tab. A. 4.2, anexa 4). Solul
acestor agroecosisteme are structură tipică solurilor arabile – bolovănoasă, mediu prăfoasă.
Structura solului agroecosistemului cu grâu de toamnă în partea sup erioară a profilulu i (0-
10 cm) este de calitate bună, elementele structurale agronomic valoroase sun t predominante,
constituind 64%, din acestea categoria 2 -1 mm are proporția de participare mai mare (20,7%)
vizavi de alte fracțiuni, fiind urmată de categoria 3 -2 mm (11,4%) (tab. A. 4.2, anexa 4). În stratul
10-30 cm structura este masivă, cota parte a elementelor structurale bulgăroase crește până la 46 –
52% în defavoarea celor agronomic valoroase (44 -47%). În stratul subarabil, pentru adâncimile
30-40 și 50 -60 cm structura e ste bună, conținutul maximal de mezoagregate de 80% a fost
determinat la adâncimea 50 -60 cm, di n care 41% sunt hidric stabile. La cernerea umedă agregatele
structurale în mare parte dispersează, iar conținutul mezoagregatelor hidric stabile variază pentru
adâncimea cercetată (0 -60 cm) în limitele 26 -41% și crește cu adâncimea.
Cercetările au constatat , că deseori calitatea atribuită structurii solului arabil la cernerea
uscată nu este reprezentativă, din moment ce hidrostabilitatea agregatelor este de cali tate mai joasă
(cu una sau două clase de valori), pe când solul format în condiții naturale nu înregistrează
asemenea devieri. Prin urmare, calitatea structurii solului aflat în circuitul agricol, poate fi evaluată
mai senzitiv prin studierea hidrostabilității acesteia , înregistrând mai evident degradările solului .
Solul de sub lucernă, primul an de folosință a înregistrat un conținut mai mare de agregate
agronomic valoroase – 66 și 68% respectiv pentru adâncimile 50 -60 și 20 -30 cm, iar pondere
minimală (51%), în stratul de la suprafață (0 -10 cm). Stabilitatea hidrică a solului este mică în
stratul arabil 0 -30 cm și subarabil 50 -60 cm, conținutul maximal (43%) de mezoagregate
hidrostabile a fost evidențiat în stratul de 30 -40 cm, iar cel minimal (28%) în partea superioară a
profilului (0 -10 cm). La alcătuirea structurală a mezoagregatelor, fracțiunile 3-2 și 2 -1 mm se
remarcă cu un conținut mai mare de elemente structurale (tab. A. 4.2) .

68 Solul din agroecosistemul porumb (1) are conținut mai mare de mezoagregate – 75% în
stratul de 3 0-40 cm, iar ponderea mai mică (52%) a fost eva luată petru adâncimea 10 -20 cm.
Hidrostabilitatea agregatelor este mică în stratul arabil (0 -20 cm) și mijlocie în cele subarabile (30 –
40 și 50 -60 cm). Se remarcă creșterea conținutului de mezoagregate hidrostabile cu adâncimea din
contul fracțiunilor cuprinse între 0,25 și 2 mm, pe când ponderea microagregatelor (<0,25 mm)
descrește în orizonturile subiacente.
Tehnologia de cultivare a porumbului permite c ultivarea acestuia mai mulți ani consecutiv.
Din aceste motive studierea structurii cernoziomului carbonatic în agroecosistemul de porumb în
cultură permanentă (28 ani) este binevenită. Cercetările au relevat, că efectul cultivării repetate a
porumbului as upra structurii cernoziomului carbonatic lutos nu diferă semnificativ de cel al rotației
culturilor (tab. 3.11 și fig. 3.5 ). Calitatea structurii solului din agroecosistem ul porumb în cultură
permanentă (28 ani) este bună pentru adâncimile 0 -10, 20 -30, 30 -40 și 50 -60 cm, și mijlocie în
stratul de sol 10 -20 cm, unde elementele structural bulgăroase prevalează (53%) asupra celor
agronomic valoroase (45%). Fracțiunile care se evidențiază la alcătuirea structurală a
mezoagregatelor, în stratul de la suprafață ( 0-10 cm), sunt cele de 2 -1 mm (19%) și 3 -2 mm (13%)
(tab. A. 4.2) . Pozițiile acestor fracțiuni se inversează după conținut începând cu stratul de sol 20 –
30 cm, unde cu adânc imea fracțiunea de 3-2 mm înregistrează pondere mai mare pe măsura
adâncirii pe pro fil (cu 1 -5%), comparativ cu fracțiune a 2-1mm. Elemente le structurale prăfoase <1
mm predomină în stratul superficial (0 -10 cm), proces datorat mobiliz ării frecvente a acestui strat.
Stabilitatea hidrică a agregatelor structurale cuprinse între 0,25 -10 mm alternează pe profil de la
mică la mijlocie. O cotă mai mare a mezoagregatelor hidrostabile ( 46%) a fost atestată în stratul
30-40 cm, iar cea mai mică (28%) în stratul de la suprafaț ă (0-10 cm). Fracțiunea 0,5 -0,25 mm are
pondere mai mare în suma mezoagregatelor hidrostabile (19 -24%).
În anul 2014 structura cernoziomului carbonatic a fost cercetată în cadrul a două sisteme de
lucrare a solului: convențional ă – Arătură și conservativ ă – No-till (până în anul 2013 aplicat
minim -till) la agro cenoza grâului d e toam nă (tab. 3.12 și tab. A. 4.3 ).
Cernerea uscată a solului din cadrul celor două variante cercetate arată că solul lucrat convențional
are structură de calitate mijlocie pentru toate adâncimile studiate, iar cel din varianta No -till se
caracterizează cu structură bună, ceea ce se explică prin fragmentarea redusă a elementelor
structu rale [118 ]. Cantitatea medie de elemente structural bulgăroase pe ntru adâncimea 0 -30 cm
este mai mare cu 11% la varianta convențional ă, comparativ cu varianta No -till. La ambele
variante conținutul maximal al agregatelor agronomic valoroase este identificat pentru stratul
superficial 0 -10 cm (59% – la varianta convențională și 72% – la varianta No -till), fapt ce se
datorează prezenței sistemului r adicular fasciculat al grâului.

69 Tabelul 3.10 Alcătuirea structurală a cernoziomului carbonatic în agroecosis teme cu culturi
permanente, a nul agricol 2009 -2010
Adâncimea,
cm Conținutul de elemente structurale determinate prin
cernere uscată (numărător) și de agregate hidrostabile
(numitor), % g/g Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structurală
(cernere
umedă) >10 mm < 0,25 mm Suma
10-0,25 mm Agregate
hidrostabile
în stratul
arabil
0-30 cm
Pârloagă (55 ani)
0-10 6
– 5,2
27,3 88,8
72,7 ±2,15
68,1 foarte
bună foarte
mare
10-20 28,9
– 2,5
31,2 68,6
68,8 ±0,44 bună bună
20-30 18,8
– 2,7
37,1 78,5
62,9 ±0,83 bună bună
30-40 18,7
– 3,3
45,3 78,0
54,7 ±0,61
– bună mijlocie
40-50 15,2
– 5,2
49,3 79,6
50,7 ±2,56 bună mijlocie
50-60 24,8
– 5,3
58 69,9
42,0 ±3,49 bună mijlocie
DL 0,05 (cernere umedă) 5,0
Lucernă în cultură permanentă (55 ani)
0-10 45,2
– 4,7
67,7 50,1
32,3 ±2,83
37,0 mijlocie mică
10-20 27,5
– 3,3
71,7 69,2
28,3 ±2,77 bună mică
20-30 23,8
– 4,6
49,6 71,6
50,4 ±6,79 bună mijlocie
30-40 32
– 3,3
59,6 64,7
40,4 ±1,23 – bună mică
50-60 30,6
– 3,5
63,4 65,9
36,6 ±0,23 bună mică
DL 0,05 (cernere umedă) 9,2
Ogor negru (55 ani)
0-10 34,9
– 7,1
92,5 58,0
7,5 ±0,33
9,0 mijlocie foarte
mică
10-20 42,8
– 3,5
92,3 53,7
7,7 ±0,10 mijlocie foarte
mică
20-30 30
– 3,3
89,5 66,7
10,5 ±0,03 bună foarte
mică
30-40 21,5
– 4,9
89,9 73,6
10,1 ±0,42 – bună foarte
mică
50-60 6,4
– 5,1
60,9 88,5
39,1 ±1,12 foarte
bună mică
DL 0,05 (cernere umedă) 1,4

70 Tabelul 3. 11 Alcătuirea structurală a cernoziomului carbonatic în agroecosisteme din asolame nt
și cultura permanentă a porumbului, anul agricol 2009 -2010
Adâncimea,
cm Conținutul de elemente structurale determinate
prin cernere uscată (numărător) și de agregate
hidrostabile (numitor), % g/g Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structurală
(cernere
umedă) >10
mm < 0,25 mm Suma
10-0,25
mm Agregate
hidrostabile
în stratul
arabil
0-30 cm
Grâu de toamnă
0-10 24
– 12,4
74,1 63,6
25,9 ±2,40
27,5 bună mică
10-20 51,7
– 4,1
72,5 44,2
27,5 ±1,12 mijlocie mică
20-30 46
– 6,7
71 47,3
29,0 ±0,92 mijlocie mică
30-40 35
– 4,4
62,9 60,6
37,1 ±0,52 – bună mică
50-60 10,1
– 9,7
59,5 80,2
40,5 ±1,13 bună mijlocie
DL 0,05 (cernere umedă) 3,5
Lucerna I an de folosință
0-10 38,1
– 10,8
71,9 51,1
28,1 ±0,47
34,5 mijlocie mică
10-20 37
– 4,7
60,3 58,3
39,7 ±0,82 mijlocie mică
20-30 26,8
– 5
64,4 68,2
35,6 ±0,42 bună mică
30-40 37,1
4,8
57,2 58,1
42,8 ±0,31 – mijlocie mijlocie
50-60 25,1
9,1
64,1 65,8
35,9 ±0,54 bună mică
DL 0,05 (cernere umedă) 1,4
Porumb pentru boabe (1)
0-10 25,1
– 9,9
72,7 65,0
27,3 ±4,10 32,2 bună mică
10-20 44,8
– 3,6
62,9 51,6
37,1 ±1,05 mijlocie mică
30-40 20
– 5
51,8 75,0
48,2 ±1,22 – bună mijlocie
50-60 33,1
– 2,7
51,7 64,2
48,3 ±0,10 bună mijlocie
DL 0,05 (cernere umedă) 6,1

71 Tabelul 3.11 (continuare)
Adâncimea,
cm Conținutul de elemente structurale determinate
prin cernere uscată (numărător) și de agregate
hidrostabile (numitor), % g/g Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structurală
(cernere
umedă) >10
mm < 0,25 mm Suma
10-0,25
mm Agregate
hidrostabile
în stratul
arabil
0-30 cm
Porumb în cultură permanentă (28 ani)
0-10 20,3
– 10
72,3 69,7
27,7 ±1,51
35,1 bună mică
10-20 53,2
– 1,9
57,7 44,9
42,3 ±3,31 mijlocie mijlocie
20-30 26
– 3,3
64,6 70,7
35,4 ±1,74 bună mică
30-40 29
– 3,8
53,6 67,2
46,4 ±0,33 – bună mijlocie
50-60 19,6
– 5,8
57,5 74,6
42,5 ±1,47 bună mijlocie
DL 0,05 (cernere umedă) 5,0

Fig. 3.5 Conținutul agregatelor hidrostabile 10-0,25 mm , % g/g ale cernoziomului
carbonatic în agroecosisteme cu divers impact antropic

020406080
0-10 cm
10 20 cm
20-30 cm
30-40 cm
40-50 cm
50-60 cm

72 Tabelul 3.12 Alcătuirea structurală a cernoziomului carbonatic sub agrocenoza grâului de
toamnă în funcție d e sistemul de lucrare a solului, anul agricol 2013 -2014
Adâncimea,
cm Conținutul de elemente structurale
determinate prin cernere uscată
(numărător) și de agregate hidrostabile
(numitor), % g/g Agregate
hidrostabile
în stratul
arabil
0-30 cm Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structural ă
(cernere
umedă) >10
mm <0,25 mm Suma
10-0,25 mm
Convențional (Arătură)
0-10 33,6
– 7,9
77,8 58,5
22,2 ±1,75
26,0 mijlocie mică
10-20 38,7
– 5,7
74,4 55,6
25,6 ±3,03 mijlocie mică
20-30 38,2
– 4,7
70,6 57,1
29,4 ±0,31 mijlocie mică
DL 0,05 (cernere umedă) 6,5
Conservativ ( No-till)
0-10 17,5
– 10,9
76,9 71,6
23,1 ±0,33
32,0 bună mică
10-20 26,2
– 5,6
64,9 68,2
35,1 ±2,15 bună mică
20-30 34,2
– 4,7
62,8 61,1
37,2 ±0,45 bună mică
DL 0,05 (cernere umedă) 4,1
DL 0,05 (cernere umedă) = 4,2

Hidrostabilitatea structurală a solului este mică la ambele variante cercetate. Datele obținute
indică că: în stratul superficial (0 -10 cm) ponderea agregatelor hidrostabile nu diferă semnificativ
la variantele studiate, însă pentru adâncimea de 10 -30 cm, varianta No -till a înregistrat în medie
cu 9% ma i multe agregate hidric stabile. Se constată creșterea conținutului de agregate hidrostabile
cu adâncimea, proces o bservat și de alți cercetători [150 ]. Conținutul mediu al agregatelor
hidrostabile din stratul 0 -30 cm pentru varianta lucrată convențional este de cca. 26%, la varianta
No-till – 32%. Rezultatele demonstr ează o tendință de îmbunătățire a structurii solului sub acțiunea
lucrării conservative, fenomen co nfirmat și de alți cercetători [33, 51, 63, 98, 118 ].
3.5. Concluzii la capitolul 3
1. Studierea proprietăților fizico -chimice generale ale cernoziomului carbonatic în funcție de
lucrarea de bază a solului și postacțiunea îngrășămintelor nu a conturat diferențieri
semnificative între variantele cercetate.

73 2. Cernoziomul carbonatic din agroecosistemul porumb în cultură permanentă după conținutul
de humus, baze schimbabile concurează cu solul din asolament , datorită managementului
agroecosistemelor .
3. Însușirile chimice – humusul și bazele schimbabile sesizează aportul resturilor vegetale din
contul masei de buruieni pe varianta martor ul 1 – cu elemente tehnologice reduse privind
controlul buruienilor, comparativ cu martorul 2 unde combaterea buruienilor este mai eficientă.
4. Impactul antropic sporit în agroecosistemul ogor negru duce la înrăutățirea tuturor indicilor
fizico -chimici, inclus iv acei capabili să tolereze timp îndelungat factorul antropic negativ (ex.
argila fizică, carbonații, reacția solului). Micșorarea conținutului de argilă fizică sub ogorul
negru probabil este urmare a procesului de eroziune eoliană.
5. Înrăutățirea proprietă ților fizico -chimice ale cernoziomului carbonatic sub divers impact
antropic poate fi descrisă descrescând: pârloagă > lucernă cultură permanentă >
agroecosisteme din asolament cu factor antropic redus (martorul 1) > porumb în cultură
permanentă (martorul 1) > agroecosisteme din asolament cu factor antropic tradițional
(martorul 2) > ogorul negru.
6. Cercetările comparative ale agroecosistemelor au arătat însușiri agrofizice mai favorabile ale
stratul ui arabil pe varianta cu lucrarea de bază a solului – paraplow și postacț iunea –
îngrășăminte organice. A ceasta confirmă superioritatea și durabilitatea beneficiilor
îngrășămintelor organice, comparativ cu cele minerale.
7. Rezultatele arată degradarea structurii cernoziomului carbonatic arabil , comparativ cu so lul
înțelenit – pârloagă . Conținutul agregatelor agronomic valoro ase (0,25 -10 mm) hidrostabile
din stratul arabil ( 0-30 cm ) s-a micșorat cu cca. 33% în agroecosistemele din asolament și
culturi permanente și cu cca. 59% sub ogorul negru. Lucerna în cultură permanentă nu
contribuie semnificativ la restabilirea și formarea structurii stabile.
8. Cercetar ea paralelă a sistemelor de lucrare a solului convențională și No -till au relevat o
tendință de îmbunătățire foarte m ică a structurii cernoziomului carbonatic pe varianta No –
till (minim -till, paraplow) .
9. Rezultatele cercetărilor dovedesc creșterea cotei agregatelor hidrostabi le a solului cu
adâncimea în agroecosisteme, fapt datorat impactului antropic.
10. Au fost evidențiate unele legități de modificare a umidității, densității aparente, rezistenței
la penetrare, gradului de tasare în solul din diverse agroecosisteme în perioade de vegetație
activă, iar indicii senzitivi ai degradării agrofizice a cernoziomului carbonatic lutos sunt mai
palpabili spre sfârșitul perioadei active de vegetație.

74 4. CARACTERISTICA ȘI EVALUAREA INDICILOR FIZICO -MECANICI ÎN
AGROECOSISTEME CU DIVERS IMPACT ANTROPIC
4.1 Plasticitatea cernoziomului carbonatic în dependență de modul lui de folosință
Actualmente, plasticitatea solului, proprietăți le fizico -mecanice sunt puțin studiate și
utilizate în practica agricolă , atât în Republica Moldova cât și în alte țări. Plasticitatea solului este
o proprietate fizico -mecanică mai puțin susceptibilă vizavi de schimbăril e sezoniere și cele de
scurtă durată , care au loc în solul ecosistemelor agricole, însă interceptează degradările de lungă
durată [ 48].
Din punct de vedere agrotehnic, limita inferioară de plasticitate reprezintă caracteristică
importantă a solului, deoarece aceasta simultan indică limita de sus a umidității solului, potrivită
din punct de vedere fizic lucrărilor mecanizate. Cunoașterea acestei limite a plasticității este foarte
importantă pentru a efectua corect și la timpul opo rtun lucrările solului cu mai puțină rezistență și
pierderi energetice [100].
Plasticita tea cernoziomului carbonatic în diverse agroecosisteme a fost evaluată prin limitele
și indicele de plasticitate. În anul agricol 2008 -2009 plasticitatea solului a fos t studiată în
dependență de lucrarea de bază a solului (arătură și paraplow) și postacțiunea fondului de
îngrășăminte (minerale și organice), sub agrocenozele de grâu de toamnă și mazăre (asolament),
amplasate pe martorul 2 – o cultivație și două prașile m anuale la porumb în perioda de vegetație .
Rezultatele cercetărilor sunt prezentate în tabe lele 4. 1 și 4.2.
Plasticitatea cernoziomului carbonatic studiată în funcție de agrofond, sub agroce noza de
grâu de toamnă (tab. 4. 1) nu a înregistrat diferențieri se mnificative dintre variante. Limita
superi oară de plasticitate a solului pe agrofondurile cercetate a înregistrat valori omogene de 33,6 –
34,2% în stratul arabil de sol (0 -30 cm) și valori ce cresc cu adâncimea (34,0-38,0% ) pentru stratul
subarabil (30 -60 cm). Aici se remarcă adâncimea de 30 -40 cm, cu indici mai scăzuți (34,0 -35,1%).
Valorile limitei inferioare se încadr ează în diapazonul 18,1 -19,4% pentru stratul 0 -60 cm. Indicele
de plasticitate crește de la 14,5%, în stratul arabil la 19,1% în stratul s ubarabil.
Pe sola ocupată cu mazăre (tab. 4. 2), varianta arătură, îngrășăminte verzi + NPK s-au
înregistrat valori ale limitei superioare de plasticitate mai mici (33,2 -33,4%) în stratul de 0 -40 cm,
comparativ cu celelalte agrofond uri cercetate (33,7 -35,8%). A ceste diferențieri nu sunt regăsite și
pentru limita inferioară , indiferent de agrofond . Indicele de plasticitate a marcat valori cuprinse în
limitele 13,1 -18,4% pe stratul 0 -60 cm. Potrivit claselor de valori ale proprietăților fizico -mecanice
[186] plasticitatea cernoziomului carbonatic cercetat se încadrează în clasa cu valori scăzute.

75 Tabelul 4. 1 Limitele și indicele de plasticitate ale cernoziomului carbonatic în funcție de
agrofond în a groecosisteme de grâu de toamnă, martorul 2, anul agricol 2008 -2009

Adâncimea,
cm Limitele plasticității, % Indicele de
plasticitate,
% superioară inferioară
X̅ ±s V X̅ ±s V
Arătură, îngrășăminte verzi + NPK
0-10 33,9 0,05 0,15 19,0 0,26 1,30 14,9
10-20 33,7 0,05 0,15 19,2 0,06 0,31 14,5
20-30 33,9 0,07 0,21 19,4 0,08 0,41 14,6
30-40 34,4 0,07 0,20 19,0 0,09 0,47 15,4
40-50 37,1 0,39 1,05 19,2 0,00 0,00 17,9
50-60 38,0 0,19 0,50 18,9 0,08 0,42 19,1
Arătură, gunoi de grajd
0-10 33,6 0,09 0,27 18,9 0,14 0,74 14,7
10-20 33,5 0,11 0,33 18,4 0,21 1,14 15,1
20-30 33,6 0,16 0,48 18,9 0,19 1,01 14,7
30-40 34,0 0,10 0,29 18,6 0,08 0,43 15,3
40-50 36,3 0,03 0,08 19,1 0,07 0,37 17,2
50-60 37,2 0,14 0,38 18,8 0,36 1,91 18,3
Paraplow, îngrășăminte verzi + NPK
0-10 33,9 0,15 0,44 19,4 0,10 0,52 14,5
10-20 34,2 0,15 0,44 18,8 0,11 0,59 15,4
20-30 34,2 0,16 0,47 18,1 0,09 0,50 16,1
30-40 34,6 0,18 0,52 18,2 0,11 0,60 16,4
40-50 36,2 0,20 0,55 18,3 0,14 0,79 17,9
50-60 36,3 0,23 0,63 18,1 0,44 2,43 18,2
Paraplow, gunoi de grajd
0-10 34,2 0,07 0,20 19,4 0,04 0,21 14,9
10-20 33,8 0,14 0,41 19,0 0,60 3,16 14,9
20-30 33,9 0,10 0,29 18,8 0,23 1,22 15,1
30-40 35,1 0,01 0,03 18,7 0,33 1,76 16,4
40-50 35,7 0,00 0,00 19,1 0,12 0,63 16,7
DL 0,05 0,4 0,6

Rezultatele au arătat, că limitele plasticității cernoziomului carbonatic în funcție de
agrofondul aplicat nu semnalează diferențieri esențiale . Astfel, modificarea lucrării de bază a
solului – arătura înlocuită cu paraplow, nu influențează semnificativ plasticitatea solului într -o
direcție sau alta, pre cum și postacțiunea îngrășămintelor minerale vizavi de cele organice . Pentru
îmbunătățirea plasticității solului sunt necesare măsuri mai complexe , care ar echilibra evident
acțiunile impactului agrotehnic, îndeosebi resturi organice vegetale și majorarea materiei organice
din sol .
Plasticitatea cernoziomului carbonatic a fost studiată și în diverse agrocenoze din asolament
și cultura permanentă a porumbului (2 8 ani) amplasate pe martorul 1 (o cultivație între rânduri la

76 porumb), varianta comună – arătură, gunoi de grajd (postacțiunea ) (tab. 4. 3). Limitele și indicele
de plasticitate a le solului sub agrocenozele de porumb la boabe (1), mazăre și lucernă (I an de

Tabelul 4. 2 Limitele și indicele de plasticitate ale cernoziomului carbonatic în func ție de
agrof ond în agroecosisteme de mazăre, m artorul 2 , anul agricol 2008 -2009

Adâncimea,
cm Limitele plasticității, % Indicele de
plasticitate,
% superioară inferioară
X̅ ±s V X̅ ±s V
Arătură, îngrășăminte verzi + NPK
0-10 33,3 0,04 0,12 19,3 0,11 0,57 14,0
10-20 33,4 0,03 0,09 19,4 0,04 0,21 14,0
20-30 33,2 0,06 0,18 19,6 0,17 0,87 13,7
30-40 34,1 0,07 0,21 19,0 0,19 1,00 15,1
40-50 37,2 0,02 0,05 20,3 0,25 1,23 17,0
50-60 36,8 0,03 0,08 20,1 0,28 1,39 16,8
Arătură, gunoi de grajd
0-10 33,7 0,04 0,12 20,6 0,30 1,46 13,1
10-20 34,7 0,07 0,20 20,5 0,20 0,98 14,2
20-30 34,9 0,08 0,23 20,0 0,08 0,40 14,9
30-40 35,7 0,06 0,17 19,7 0,15 0,76 16,0
40-50 36,7 0,08 0,22 20,0 0,04 0,20 16,7
50-60 37,6 0,11 0,29 20,0 0,08 0,40 17,6
Paraplow, îngrășăminte verzi + NPK
0-10 34,0 0,04 0,12 19,1 0,28 1,47 14,9
10-20 34,4 0,13 0,38 19,2 0,03 0,16 15,2
20-30 34,1 0,03 0,09 19,1 0,38 1,99 15,0
30-40 35,8 0,05 0,14 19,8 0,26 1,38 16,0
40-50 37,2 0,02 0,05 19,6 0,32 1,63 17,6
50-60 37,2 0,02 0,05 19,2 0,15 0,78 18,0
Paraplow, gunoi de grajd
0-10 34,0 0,09 0,26 20,3 0,16 0,79 13,7
10-20 34,3 0,08 0,23 19,7 0,08 0,41 14,7
20-30 35,8 0,11 0,31 19,8 0,21 1,06 16,0
30-40 36,2 0,14 0,39 20,1 0,20 1,00 16,1
40-50 37,3 0,09 0,24 19,2 0,03 0,16 18,1
50-60 37,6 0,16 0,43 19,2 0,12 0,63 18,4
DL 0,05 0,2 0,6

folosință) în asolament au valori apropiate. Indicii limitei superioare de plasticitate deviază în
diapazonul 33,8 -35,8% în stratul arabil de sol (0 -30 cm) și corespund clasei cu valori scăzute [186],
pe când în stratul subarabil (30 -60 cm) valorile cresc fiind plasate în limitele 37,3 -38,2% și
corespund clasei cu valori medii. Limita inferioară de plasticitate nu atestă diferențieri între cele
două straturi (arabil și subarabil), caracterizându -se cu valori scăzute – 18,9-19,8% pe adâncimea

77 0-60 cm. Indicele de plasticitate, influențat de umiditatea limitei superioare a marcat valori mai
mici în stratul arabil (14,7 -16,4%) față de indicii din stratul suba rabil ( 17,5-18,5% ).
În agroecosistemul cu porumb în cultură permanentă (28 ani), comparativ cu asolamentul
(tab. 4. 3), se constată majorarea umidității solului pentru limit a superioară de plasticitate cu cca.

Tabelul 4. 3 Limitele și indicele de plasticitate ale cernoziomului carbonatic sub agro cenoze din
asolament și porumb în cultură permanentă, varianta – arătură, gunoi de grajd, martorul 1,
anul agricol 2009 -2010

Adâncimea,
cm Limitele plasticității, % Indicele de
plasticitate,
% superioară inferioară
X̅ ±s V X̅ ±s V
Mazăre
0-10 34,7 0,14 0,40 19,3 0,21 1,09 15,4
10-20 35,0 0,08 0,23 19,8 0,19 0,96 15,2
20-30 35,3 0,16 0,45 18,9 0,15 0,79 16,4
30-40 37,3 0,07 0,19 19,5 0,23 1,18 17,9
40-50 37,7 0,04 0,11 19,2 0,34 1,77 18,4
50-60 37,8 0,16 0,42 19,5 0,23 1,18 18,3
Porumb la boabe (2)
0-10 34,4 0,01 0,03 19,0 0,14 0,74 15,4
10-20 34,3 0,15 0,44 19,6 0,15 0,77 14,7
20-30 35,4 0,13 0,37 19,2 0,43 2,24 16,2
30-40 37,3 0,08 0,21 19,8 0,03 0,15 17,5
40-50 37,8 0,03 0,08 19,7 0,21 1,07 18,2
50-60 38,2 0,13 0,34 19,7 0,06 0,30 18,5
Lucerna I an de folosință
0-10 33,8 0,12 0,36 19,0 0,07 0,37 14,9
10-20 35,7 0,02 0,06 19,5 0,32 1,64 16,2
20-30 35,8 0,09 0,25 19,5 0,04 0,21 16,3
30-40 37,4 0,11 0,29 19,6 0,05 0,24 17,8
40-50 36,9 0,16 0,43 19,7 0,01 0,05 17,2
50-60 36,2 0,10 0,28 19,0 0,19 1,00 17,2
Porumb cultură permanentă (28 ani)
0-10 34,7 0,05 0,14 19,6 0,08 0,40 15,1
10-20 35,7 0,09 0,25 19,5 0,14 0,72 16,2
20-30 36,4 0,14 0,38 19,7 0,09 0,46 16,6
30-40 37,6 0,02 0,05 19,6 0,04 0,20 18,0
40-50 38,3 0,04 0,10 19,4 0,11 0,57 18,9
50-60 38,2 0,01 0,03 19,7 0,01 0,05 18,5
DL 0,05 0,3 0,5 –

1,0% (34,7 -36,4%) în stratul arabil (0 -30 cm), pe când în subarabil găsim valori similare (37,6 –
38,3%) celor din asolament. Limita inferioară a plasticității are valori scăzute (19,4 -19,7%) pe

78 adâncimea 0 -60 cm, omogene cu cele din asolament, iar indicele de plasticitate variază de la 15,1%
în orizontul de la suprafață (0 -10 cm) până la 18,9% în stratul subarabil. Valorile indicelui de
plasticitate în orizontul arabil și schimbarea pe profil sunt influențate de geneza și textura solului
cercetat, amplasament de terasă.
Rezultatele cercetărilor arată , că plasticitatea cernoziomului carbonatic din agroecosistemul
porumb în cultură permanentă (28 ani) nu a suferit schimbări esențiale în raport cu asolamentul,
datorită că această variantă este asigurată în cantități asemănătoare cu materie organică, care
amortizează consecințele negative ale acestui nivel de folosință.
Din mom ent ce în studiu au fost incluse agroecosisteme amplasate pe martori diferențiați
privind controlul buruienilor din perioada de vegetație – martorul 1 – o cultivație între rânduri la
porumb și martorul 2 – o cultivație + 2 prașile manuale, a fost posibilă efectuarea evaluării
comparative a plasticității solului pe ace ste obiecte (varianta comună – arătur ă, gunoi de grajd) .
Pe martorul 1, valorile limitei superioare se majoreză cu cca. 1,0% în stratul arabil și cu până la
2,2% în stratul subarabil , iar indic ele de plasticitate crește pe profil cu 1,3 -1,9%, comparativ cu
martorul 2. Valorile lim itei inferioare de plasticitate în mare parte sunt apropi ate pentru variantele
cercetate. Evaluarea efectuată arată , că excluderea operațiuni i agrotehnice – două prașile manuale
la martorul 1 însoțită cu îmbogățirea solului în resturi organice ale buruienilor , a contribuit la
îmbunătățirea plasticității solului , regăsită în valorile limitei superioare și indicelui de plasticitate.
Aceasta dovedește că, solul utiliz at în agricultură necesită să fie îndestulat permanent cu resturi
vegetale și îngrășăminte organice .
Cercetarea plasticității cernoziomului carbonatic în agroecosisteme din staționarul cu culturi
permanente (55 ani) – pârloagă, ogor negru, l ucernă (tab. 4. 4 și fig. 4. 1) permite de a evalua mai
evident influența impactul ui antropic asupra solului , de la un nivel de organizare la altul, prin
include rea și a unei varia nte de fond (pârloagă) și alta contrar opusă – ogorul negru.
Rezultatele determinărilor arată , că solul din pârloagă (55 ani) a înregistrat valori scăzute
pentru limitele superioară (34,3 -35,8%) și inferioară (19,1 -20,3%) a plasticității [ 186] pe
adâncimea 10 -60 cm, pe când o rizontul de la suprafață (0 -10 cm) s -a evidențiat cu cele mai mari
valori ale limitelor superioară – 38,8% și inferioară – 22,4% atribuite clasei medii. Aceasta se
datorează conținutului de humus mai ridicat și materiei organice hidrofile. Indicele de plasticitate
variază în limitele 15,3 -16,4 % pe adâncimea 0 -60 cm. Este varianta cu plasticitatea solului mai
benefică în stratul arabil (0 -30 cm). Cercetările au arătat, că cernoziomul carbonatic lutos în
rezultatul lucrărilor intensive pierde o parte din hidrofilitatea texturală și microstructurală.
Limitele și indicele de p lasticitate ale cernoziomului carbonatic din ogor negru, au scos în
evidență consecințele negative a acestui tip de folosință în stratul de sol de 0 -40 cm , unde valorile

79 limitelor superioară (29,5 -30,5%) și inferioară (17,6 -17,9%) sunt scăzute și s-au micșorat respectiv
cu 5,1 -8,5% și 1,9 -4,6% , comparativ cu varianta de fond (pârloagă). Indicele de plasticitate, pe
adâncimea 0 -40 cm, se încadrează în diapazonul 12,0 -12,6 %, ceea ce denotă că solul ar putea fi
microstructural degradat, intervalul de umid itate al solului benefic pentru efectuarea lucrărilor
agricole aici este mic. Adâncimea 40 -60 cm are limitele și indicele plasticității apropiate valorilor
obținute în agroecosistemul pârloagă (55 ani) la adâncimile comparabile.

Tabelul 4.4 Limitele și in dicele de plasticitate ale cernoziomului carbonatic în agroecosistemele
staționarului cu culturi permanente, a nul agricol 2009 -2010

Adâncimea,
cm Limitele plasticității, % Indicele de
plasticitate,
% superioară inferioară
X̅ ±s V X̅ ±s V
Pârloagă (55 ani)
0-10 38,8 0,06 0,15 22,4 0,27 1,21 16,4
10-20 34,9 0,23 0,66 19,5 0,28 1,44 15,4
20-30 35,8 0,03 0,08 20,1 0,07 0,35 15,7
30-40 35,6 0,06 0,17 20,3 0,24 1,18 15,3
40-50 35,2 0,04 0,11 19,7 0,34 1,73 15,5
50-60 34,3 0,01 0,03 19,1 0,18 0,94 15,3
Lucerna cultură permanentă (55 ani)
0-10 32,8 0,04 0,12 19,6 0,35 1,79 13,2
10-20 32,7 0,06 0,18 18,8 0,09 0,48 14,0
20-30 35,2 0,14 0,4 19,1 0,19 0,99 16,2
30-40 35,3 0,22 0,62 18,7 0,34 1,82 16,6
40-50 35,4 0,04 0,11 18,8 0,05 0,27 16,5
50-60 35,0 0,08 0,23 18,6 0,23 1,24 16,4
Ogor negru (55 ani)
0-10 30,3 0,22 0,73 17,8 0,01 0,06 12,5
10-20 29,5 0,09 0,31 17,6 0,02 0,11 12,0
20-30 29,9 0,04 0,13 17,8 0,39 2,19 12,1
30-40 30,5 0,01 0,03 17,9 0,04 0,22 12,6
40-50 34,2 0,00 0,00 19,2 0,11 0,57 15,0
50-60 35,1 0,18 0,51 19,3 0,46 2,38 15,8
DL 0,05 0,3 0,7 –

Solul sub lucernă (55 ani de folosință), ocupă un loc intermediar între variantele pârloagă și
ogor negru. Limita superioară a plasticității înregistrează valori cuprinse în diapazonul 32,7-35,4%
în stratul de sol de 0 -60 cm (valori scăzute) , cu micșorarea semnificativă a umidității (cu 2,2-6,0% )
în stratul arabil (0 -30 cm), față de varianta de fond. Valorile limi tei inferioare de plasticitate,
cuprinse între 18,6-19,6% (valori scăzute) în straturil e arabil și subarabil (tab. 4. 4) sunt cu 0,7 –

80 2,8% mai mici pe adâncimea 0 -50 cm, comparativ cu cele din pârloagă. Indicele de plasticitate, în
acest agroecosistem, crește de la 13,2% în stratul 0 -10 cm până la 16,6% în stratul subarabil.
Cercetarea plasticității cernoziomului carbonatic (fig. 4. 1.) arată , că majorarea impactului
antropic asupra agroecosistemului, în special prin intensificare semnificativă a lucrărilor
mecanizate (ex. ogorul negru), m icșorează plasticitatea solu lui. Rezultatele au arătat, că a cest
indice fizico -mecanic înregistrează impactul la care este supus solul , poate fi util în diagnosticarea
stării de calitate și degradare a acestuia.
Rezultatele obținute prin cercetarea limitelor de plasticitate ale cernoziomului carbonatic în
orizonturile arabile și subarabile din diverse agroecosisteme arată , că plasticitatea deviază mai
semnificativ în stratul arabil, deoarece acesta suportă consecințele directe ale impactului antropic,

Fig. 4. 1 Limitele de plasticitate ale cernoziomului ca rbonatic în agroecosistemele staț ionarului cu
culturi permanente

în special cele ce țin de lucrarea solului. O dată cu amplificarea nivelului de organizare, valorile
limitelor superioară și inferioară a plasticității solul ui descresc, comparativ cu varianta de fond –
pârloagă (55 ani). În figura 4. 2 sunt prezentate devieri le plasticității cernoziomului carbonatic
semnalate pentru stratul de la suprafață (0 -10 cm). Se constată că, plasticitatea cernoziomul
carbonatic (carac terizată prin limitele și indicele de plasticitate) se micșorează conform
următorului șir: pârloagă (55 ani) > porumb cultură permanentă și agroecosisteme din asolament
(martorul 1 ) > agroecosisteme din asolament ( martorul 2 ) > lucerna (55 ani de folosință) > ogorul
negru (55 ani).
Evaluarea compa rativă a plasticității solului straturilor arabil e și subarabil e arată , că valorile
limit ei superioare de plasticitate a solului descresc pe profil de sus în jos sub pârloagă, iar în
agroecosistemele cu impact antropic acest proces se inversează – indicii limitei superioare se
adeveresc a fi mai mari în stratul subarabil , mai puțin infl uențate de tehnicile agricole. 0
10
20
30
40
50
6028 30 32 34 36 38 40Adâncimea, cm% superioară
Pârloagă Lucernă
Ogor negru0
10
20
30
40
50
6016 17 18 19 20 21 22 23Adâncimea, cm% inferioară
Pârloagă Lucernă
Ogor negru

81 Pentru agroecosistemele cercetate (tab. A 6.1 -6.6, anexa 6) s -a stabil it, că p lasticitatea și
hidrostabilitatea agregatelor structurale sunt capabile să evidențieze schimbările biochimice și
fizice din sol și pot fi folosite în calitate de indici diagnostici. Prin prelucrarea statistică a datelor
au fost stabilite corela ții între limitele, indi cele de plasticitate și conținutul microagregatelor (<0,25
mm) de la cernerea umedă . Raporturile corelative obținute sunt negative mediu și puternic
(coeficientul de corelație (r) deviază de la -0,66 la -0,93, statistic veridic ). Corelațiile arată, că
plasticitatea solului scade în timp ce conținutul microagregatelor crește odată cu amplificarea
impactului antropic în agroecosisteme. Ambele proprietăți (platicitatea și hidrostabilitatea
agregatelor) se referă la contactul și efecte le particulelor de sol cu apa, calitatea fizico -chimică a
solului. Astfel, cele mai favorabile proprietăți plastice ale solului sunt atestate sub pârloagă (55
ani), iar cele mai nefavorabile sub ogorul negru (55 ani), celelalte agroecosisteme cercetate ocu pă
poziții intermediare între aceste două extreme.

Fig. 4.2 Devierea plasticității (%) cernoziomului carbonatic arabil în stratul de 0 -10 cm în funcție
de nivelul impactului antropic
0510152025303540
Pârloagă
(55 ani)Ogor negru
(55 ani)Lucernă (55
ani)Asolament
– martorul 2Asolament
– martorul 1Porumb în
cultură
permanentă
(28 ani)38,8
30,332,8 33,7 34,4 34,78,56,0 5,1 4,4 4,1Limita superioară
0510152025
Pârloagă
(55 ani)Ogor negru
(55 ani)Lucernă (55
ani)Asolament
– martorul 2Asolament
– martorul 1Porumb în
cultură
permanentă
(28 ani)22,4
17,819,6 19,8 19,1 19,64,62,8 2,6 3,3 2,8Limita inferioară

82 4.2. Aderența cernoziomului carbonatic în funcție de folosințele agricole
Aderența solului influențează eficiența energetică a agroecosistemului prin inputurile
energetice introduse în procesul agricol. Aplicarea unor elemente tehnologice pot modifica valorile
aderenței solului. Cercetările anterioare și recente au arătat că aderența poate fi utilizată ca indice
ecopedologic diagnostic în evidențierea nivelului impactului antropogen asupra agroecosistemelor
și constată unele modificări antropogene din sol . Aderența solului este ca racteristică integrală, care
depinde de textură, structură, conținut de humus, densitate aparentă, conținutul cationilor de
schimb [ 5].
Valori mari ale aderenței indică condiții negative pentru lucrarea solului și productivitate
scăzută a mașinilor agricol e [186, 189 ]. Aderența solului extrem de mare, adesea tergiversează
efectuarea la timp a lucrărilor de câmp. Este cunoscută și latura pozitivă a aderenței, datorită căreia
particulele de sol, la umiditatea optimală, se lipesc formând agregate structurale. Indicatorii
aderenței sunt umiditatea aderării inițiale, umiditatea aderării maximale și valorile maximale ale
aderenței. După Bahtin P.U. [ 189], Andriuca Valentina [186 ] pentru cernoziomuri le RM
umiditatea aderării inițiale coincide cu umiditatea limitei inferioare a plasticității. Aceasta din
urmă este limita superioară la care se permite lucrarea solului. Drept urmare , aderența solului s-a
caracteriza t, în mare parte, la umiditatea limitei inferioare de plasticitate.
În anul agricol 2008 -2009 aderența so lului a fost studiată în dependență de lucrarea de bază
a solului și postacțiunea fondului de îngrășăminte sub agrocenozele de grâu de toamnă și mazăre
amplasate pe martorul 2 ( o cultivație și două prașile manuale la porumb ). Rezultatele cercetării
aderenț ei orizonturilor arabile și subarabile pentru un diapazon mare de umiditate (14,0 -49,5 %)
sunt prezentate în ta belele A 5.1 -5.2 și figurile 4.3 și 4.4
Rezultatele cercetărilor arată , că solul din agroecosistemul grâu de toamnă, varianta arătură,
îngrășăminte verzi+NPK a marcat valori maximale ale aderenței (0,51 -0,71 kPa) în stratul de la
suprafață (0 -10 cm) înreg istrate la umiditate cuprinsă în intervalul 27,4 -40,3%. La umiditatea
apropiată limitei inferioare de plasticitate (19 -20%) solul aderă la 0,25-0,29 kPa în stratul arabil
0-30 cm. În stratul subarabil de sol (30 -60 cm) valori mai mari (0,50 kPa) ale aderenței corespund
adâncimi i de 30 -40 cm la umiditatea de 24,4% . În stratul subarabil 40 -60 cm aderența solului este
mai echilibrată, comparati v cu stratul de 0 -40 cm . Pe varianta arătură, gunoi de grajd , la umiditatea
limitei infer ioare de plasticitate solul se caracterizează cu valori mai mici ale aderenței (< 0,16
kPa), doar pe adâncimea 10 -30 cm, comparativ cu varianta arătură, îngrășăminte v erzi + NPK.
Valori maximale ale aderenței solului de 0,56 și 0,68 kPa au fost determinate în stratul de 0 -10
cm, la umiditatea respectiv de 30,4 și 41,8%. Pe varianta paraplow, gunoi de grajd, valori le

83 aderenței solului , la umiditatea limitei inferioare de plasticitate , au constituit 0,1-0,16 kPa în stratul
arabil 0 -30 cm, iar la adâncimea 30 -40 cm aceste valori cresc (0,25 kPa ).
Potrivit claselor de valori ale aderenței solurilor din RM [ 186], la capacitatea de câmp pentru
apă (tab. 3. 2, capitolul 3 ), ader ența cernoziomului carbonatic în agroecosistemele de grâu de
toamnă (martorul 2) este medie (0,4 -0,6 kPa) pe adâncimea 0 -40 cm.
Sub agrocenoza de mazăre, pe variantele arătură cu îngrășăminte verzi + NPK ș i gunoi de
grajd , aderența solului (la umiditatea maturității fizice a solului – 20%) variază în limitele 0,05 –
0,24 kPa în stratul arabil (tab. A 5.2 și fig. 4.4 ). Pe varianta arătură, gunoi de grajd, adâncimea 30 –
40 cm este defavorizată din punct de vedere fizico -mecanic ca rezultat al compactării . Aderența
solului este un in dice sensibil și variabil, într -un diapazon mic de umiditate se înregistrează indici
diferiți, ca urmare a proceselor de modificare a stării și degradării solului.
Varianta paraplow, gunoi de grajd în stratul arabil se caracterizează cu valori ale aderenței
solului mai mici ( <0,1 kPa) la umiditatea de 20%, comparativ cu varianta arătură. Aceasta permite
lucrarea solului cu mai puține cheltuieli de energie și consecințe negative asupra solului. Lucrarea
de bază a solului cu paraplow pe fon d de îngrăș ăminte verzi+NPK la umidi tatea de 20%
înregistrează indici de cca. 0,17 și 0,21 kPa , respectiv pentru 10-20 și 20 -30 cm.
Rezultatele cercetărilor au arătat, că lucrarea solului cu paraplow favorizează din pun ct de
vedere f izico -mecanic stratul arabil, mai cu seamă cel de la suprafață (0 -10 cm), dat fiind că acesta
este mobilizat mai puțin comparativ cu arătura, iar îngrășămintele organice (postacțiunea) î -și aduc
aportul pozitiv asupra solului, evidențiată mai benefic pe varianta cu paraplow. Evaluarea valorilor
optimale ale aderenței cernoziomului carbonatic la umiditatea corespunzătoare limitei inferioare
de plasticitate (19 -20%) în funcție de agrofond poate fi redată prin următorul șir în descreștere :
arătură, îngrășăminte verzi + NPK > arătură, gunoi de grajd > paraplow, îngrășăminte verzi + NPK
> paraplow, gunoi de grajd. Minimizarea lucrării solului însoțită de recuperarea sistematică a
materie i organice în agroecosisteme contribui e la optimizarea indicilor aderenței solulu i.
Dat fiind , că aderența este un indice fizico -mecanic susceptibil la mici schimbări ce au loc
în sol, acest parametru a fost cercetat în dinamică sub agrocenozele din asolament și cultura
permanentă a porumbului în anul agricol 20 09-2010 , cu scopul de a identifica agrocenoza, cultu ra
premergătoare (în asolament) care favorizează solul din punct de vedere fizico -mecanic – lucrarea
solului , și de a evalua consecințele cultivării porumbului mai mulți ani consecutiv asupra aderenței
solului, în raport cu asolamentul. Agroecosistemele din asolament și porumb în cultură permanentă
(28 ani) luate în studiu întrunesc aceleași condiții agrotehnice – sunt amplasate pe martorul 1 (o
cultivație între rânduri la porumb), varianta – arătu ră, guno i de grajd . În luna mai, aderența solului
a fost studiată în agroecosistemele de grâu de toamnă, porumb la boabe (1) și porumb cultură

84 permanentă (28 ani) în diapazonul de umiditate cuprins între 17,0 și 43,2%. Rezultatele cercetărilor
sunt prezentat e în t abelul A 5.3 și figura 4.5 .

Fig. 4.3 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic sub
agrocenoza de grâu de toamnă în funcție de lucrarea de bază a solului ș i postacțiunea
îngrășămintelor 00,20,40,60,810,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0 50,0Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Arătură, îngrășăminte verzi+NPK0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,60,810,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Arătură, gunoi de grajd0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,60,810,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Paraplow, gunoi de grajd0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm

85

Fig. 4.4 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic sub
agrocenoza de mazăre în funcție de lucrarea de bază a solului ș i postacțiunea îngrășămintelor 00,20,40,610,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0 50,0 55,0Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Arătură, îngrășăminte verzi +NPK0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,60,810,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Arătură, gunoi de grajd0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,60,810,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Paraplow, gunoi de grajd0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,610,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Paraplow, îngrășăminte verzi+NPK0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm

86 Cernoziomul carbonatic, sub agrocenoza de grâu de toamnă (faza de înspicare), în stra tul
de la suprafață, a înregistrat valori mari ale aderenței (0,48 -0,56 kPa) pentru intervalul de umiditate
30,3-43,2%. La umiditatea limitei inferioare de plasticitate (19 -20%) a derența are indicii cuprinși
între 0,08-0,16 kPa pe adâncimea 0 -30 cm. A ici aderența este stopată de rădăcinile plantelor,
concentrate îndeosebi în stratul superior al profilului. La umiditatea CC stratul arabil de sol are
aderență scăzută , iar cel subarabil – aderență moderată cu indici maximali de 0,40 kPa.
La începutul perioade i de vegetație, solul sub porumb (1) – premergător grâu de toamnă a
înregistrat valori maximale ale aderenței de 0,63 kPa, fiind mai mari comparativ cu indicii de vârf ,
înregistrați în agroecosistemul de porumb în cultură permanentă (0,42 kPa). Aderența solului
abordată după alte criterii arată , că în stratul arabil, la umiditatea limită potrivită lucrărilor agricole
(19-20%) solul aderă cu forță mai mică (<0,1 kPa) pe varianta cu porumb din asolament,
comparativ cu varianta porumb în cultură per manentă (0,2 -0,26 kPa) , ceea ce indică că
asolamentul este net superior culturii permanente .
În perioada de vegetație (iulie) aderența solului a fo st studiată sub agrocenozele de grâu de
toamnă, mazăre și lucerna 1 an de folosință (tab. A 5.4, fig. 4.6 ). În perioada recoltării grâului de
toamnă, aderența solului nu s -a schimbat în stratul de 0 -20 cm, comparativ cu faza precedentă de
cercetare, însă pe adâncimea 20 -30 cm se constată majorarea aderenței cu 0,06 kPa la umiditatea
de 19 -20%, probabil datorită compactării. Sub agrocenoza de mazăre – faza legatul păstăilor, se
constată valori mai mari (0,50 kPa) ale aderenței solului corespunzătoare umidității CC pe
adâncimea 20 -30 cm, care se atribuie clasei de valori cu aderență medie. În intervalul de umiditat e
19-20% aderența în stratul arabil sub agrocenoza de mazăre este mai mare (0,13 -0,24 kPa),
comparativ cu varianta grâu de toamnă (0,08 -0,16 kPa) în faza de înspicare.
Sola ocupat ă cu lucernă primul an de folosință – în perioada de vegetație se caracterizează
cu aderența solului medie (0,41 -0,50 kPa) în stratul 0 -20 cm și scăzută (0,24 -0,27 kPa) pe
adâncimea 20 -40 cm la CC. În stratul arabil aderența solului la umiditatea de 19 -20% constituie
0,18 kPa. Rezultatele arată , că strat ul arabil este mai vulnerabil fizico -mecanic, comp arativ cu
adâncimile subiacente .
La sfârșitul perioadei de vegetație (luna septembrie), aderența solului a fost determinată în
asolament sub agrocenoze de porumb cu premergători diferiți și lucernă 1 an de folosință, precum
și la porumb cultură perma nentă (tabelul A 5.5 și fig. 4.7 ). În asolament, aderența solului sub
agrocenozele de porumb înregistrează valori asemănătoare: la umiditatea solului de 19 -20%
aderența constituie 0,1 -0,2 kPa pentru stratul arab il și se majorează ( 0,28 kPa ) pentru stratul
subarabil 30 -40 cm, ceea ce nu a fost depistat la alte culturi din asolament. Indicii aderenței solului
la umiditatea CC se încadrează în clasa de valori cu aderență scăzută (0,2 -0,4 kPa).

87 În agroecosistemul de porumb în cultură permanentă (28 ani) s -au înregistrat valori maxime
(0,64 kPa) ale aderenței solului în stratul de la suprafață, fiind cei mai mari indici ob ținuți în cadrul
variantelor studiate cu porumb. La umiditatea limitei inferioare de plasticitate (19-20%) aderența
solului este cuprinsă în limitele 0,1 -0,22 kPa în straturile arabile. Pe adâncimea postarabilă – 30-
40 cm la umiditatea CC (24%) ader ența solului s -a majorat și se caracterizează cu indici de 0,47
kPa, care aparțin clasei de valori cu a derență medie (0,4 -0,6 kPa), comparativ cu valorile aderenței
solului scăzute (0,2 -0,4 kPa) din asolament. Totalitatea operațiunilor tehnice de lucrarea solului în
agroecosistemele de porumb con tribuie la apariția „talpei plugului” pe adâncimea 30 -40 cm, c are
se caracterizează cu aderența solului mai puțin favorabilă.
Solul sub agrocenoza de lucernă I an de folosin ță, la finele perioadei de vegetație, se
caracterizează cu aderența solului de 0,1 kPa la umiditatea de vârf (19 -20%) c orespunzătoare
lucrării s olului. A cest indice este mai mic comparativ cu rezultatele cercetărilor din perioada de
vegetație (luna iulie) și valorile înregistrate sub alte culturi. Micșorarea aderenței, probabil, se
datorează dezvoltării mai avansate a sistemului radicular, care limitează aderența solului la obiecte
metalice.
Rezultatele cercetărilor arată că, la sfârșitul perioadei de vegetație se evidențiază mai bine
influența agroecosistemului asupra aderenței solului, comparativ cu fazele timpurii de vegetație.
Astfel că, i nfluența agroecosistemului asupr a aderenței solului este mai corect de a fi urmărită în
perioada de vegetație avansată – înflorire -coacere, perioadă în care părțile componente subterane
și aeriene ale agrocenozei sunt complet dezvoltate.
În asolament se con stată, că culturile semănate de s (grâul de toamnă, lucerna) în perioada
de vegetație avansată contribuie la micșorarea aderenței solului în stratul arabi l, pe când culturile
prășitoare (porumbul) din potrivă majorează indicii aderenței. Succesiunea culturil or în asolament
este justificată și din punct de vedere al aderenței solului.
În staționarul cu culturi permanente, înființat în a. 1955, cercetări ale aderenței solului au
fost efectuate în dinamică (a. 2010) . Obiectele studiate se deosebesc după nivelul și tipul
impactului antropogen. În studiu au fost incluse agroecosisteme diametral opuse – pârloagă (55
ani), ogor negru (55 ani) și lucerna cultură permanentă, având ca scop contura rea mai evident ă a
modificărilor din sol, consecință a presingului antrop ic. Rezultatele cercetărilor sunt prezentate în
tabelele A 5.6 -5.7 și figurile 4.8 și 4.9 .
Cernoziomul carbonatic, sub agrocenoza de lucernă – 55 ani de folosință, la începutul
perioadei de vegetație se caracterizează cu indici mici, relativ omogeni ai aderenței solului, care
nu depășesc 0,30 kPa pentru un diapazon larg de umiditate (20,5 -50,5%). Umiditatea la care solul

88

Fig. 4.5 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic sub
agrocenoze din asolament și cultura permanentă a porumbului – începutul perioadei de vegetație
(luna m ai), anul agricol 2009 -2010 00,20,40,610 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Grâu de toamnă -faza de înspicare
(premergător mazărea)0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,60,810 15 20 25 30 35 40Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Porumb boabe (1) -faza de 2 -3 frunze
(premergător grâu de toamnă)0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,10,20,30,40,50,610 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Porumb în cultură permanentă (28 ani) –
faza de 2 -3 frunze0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm

89

Fig. 4.6 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic sub
agrocenoze din asolament – în perioada de vegetație (iulie),
anul ag ricol 2009 -2010 00,20,40,610 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Grâu de toamnă -după recoltare0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,610 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Mazăre -faza legatul păstăilor0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,610 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Lucernă anul 1 -prima coasă0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm

90
Fig. 4.7 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic sub agroc enoze
din asolament și cultura permanentă a porumbului la s fârșitul perioadei de vegetație, anul agricol
2009 -2010
începe să manifeste proprietatea de aderare, în st ratul de la suprafață (0 -10 cm) este apropiată CC
– 25,7%, iar pe adâncimea 10 -60 cm aceasta are lo c la umiditatea de cca. 24,0%.
În agroecosistemul ogor negru (55 ani), solul stratului arabil (0 -30 cm ) are valori ale
aderenței ce nu depășesc 0,38 kPa. Partea inferioară a profilului (30 -60 cm) se caracterizează cu
aderența solului mai puțin favorabilă . Cercetările arată , că primăvara timpuriu, aderența solului 00,20,40,610 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Porumb boabe 1
(premergător grâu de toamnă)0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,610 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Porumb în cultură permanentă (28 ani)0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,610 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Lucernă anul 1 -a doua coasă0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm

91 sub ogor negru este dezechilibrată în raport cu umiditatea , aceasta se regăsește vizibil și în
prezentarea grafică a datelor cu linii oscilatorii, lipsite de continuitate (fig. 4.8 ), obținute în baza
modelării umidității solului.
Primăvara timpuriu, solul din agroecosistemul pârloagă (55 ani) înregistrează indici ai
aderenței neomogen repartizați în raport cu umiditatea, astfel valorile aderenței oscilează cu
amplitudine mai mică în stratul de la suprafață (0 -10 cm) și mai mare pe adâncimea 10 -60 cm (fig.
4.8). Stratul superficial de sol (0 -10 cm) a marcat aderență mai mică , comparativ cu adâncimile
subiacente care au valori mai mari, maximal de 0,23 kPa , valori care se regăsesc în
agroecosistemele din asolament la umidități sub limita de plasticitate inferioară. În pârloagă
materia organică și resturile vegetale ierboase contribuie la micșorarea a aderenței. Cu adâncimea
indicii aderenței se majorează până l a 0,4 0 kPa. Primăvara, la umiditatea CC, aderența solului sub
țelină este foarte scăzută în stratul de la suprafață și sc ăzută în straturile subiacente.
Cercetarea aderenței solului agroecosisteme lor cu culturi permanente la sfârșitul perioadei
de vegetație se prezintă în tab. A 5.7 și fig. 4.9 .
Agroecosistemul lucernă cultură permanentă (55 ani), la finele perioadei de vegetație, se
caracterizează cu valori ale aderenței mai mari , comparativ cu indicii de la începutul perioadei de
vegetație . Indici i maximali ai aderenței solului – 0,45 și 0,41 kPa au fost evidențiați pentru stratul
0-20 cm. Orizontul de la suprafa ță (0-10 cm) începe să adere la umiditatea de 18 -19%. În limitele
CC, solul are aderență scăzută în stratul arabil 0 -30 cm. La umiditatea de vârf propice lucrării
solului (19 -20%) aderența se încadrează în limitele 0,09 -0,14 kPa pe adâncimea 0 -30 cm. Solul
din stratul subarabil (30 -50 cm) al variantei lucernă în cultură permanentă, reflectă o stare fizico –
mecanică mai stabilă – indicii adere nței sunt moderați și omogeni cu valori de 0,30 kPa.
În luna august, agroecosistemul ogor negru s -a eviden țiat cu indici mari ai aderen ței solului
0,73 și 0,77 kPa, depista ți în stratul arabil 0 -20 cm în limitele umidității de 39,0 -44,5%, iar la
umidi tatea corespunzătoare CC solul atestă clase de valori cu aderență medie. La umiditatea
corespunzătoare limitei inferioare de plasticitate (cca. 18% în stratul 0 -40 cm) solul are 0,1-0,2
kPa aderență .
Sub pârloagă (55 ani), la sfârșitul perioadei de vegetație (luna august), solul se
caracterizează cu indici omogeni ai aderenței, nu depășesc 0,29 kPa la umiditatea de 41,4 % (40 –
50 cm). Cele mai mici valori ale aderenței au fost înregistrate în stratul 0 -10 cm , umiditatea de
38,0 % , iar aderența a const ituit doar 0,21 kPa. S -a constatat, că îmbunătățirea stării humice și
structurale, hidrostabilității ameliorează starea de aderare a solului.

92 În fig. 4.9 prezentarea grafică a indicilor aderenței cernoziomului carbonatic arată că varianta
pârloagă (55 ani ) se caracterizează cu cei mai mici indici ai aderenței pentru un diapazon mare de
umiditate, care se majorează gradual în variantele lucernă și ogor negru (55 ani).
Studierea aderenței solului în dinamică (la începutul și la sfârșitul perioadei de vegetație)
constată, că la începutul perioad ei de vegetație aderența este dezechilibrată în raport cu umiditatea,
iar datele obținute nu reflectă real starea fizico -mecanică a solului din agroecosistem. Prezentarea
grafică a rezultatelor arată diagrame complicate, cu linii oscilatorii la începutul fazei de vegetație,
și grafice simple, cu linii uniforme la finele perioadei respective (fig. 4.8 și 4.9 ).
Amplificarea sau dezec hilibrarea aderenței solului primăvara timpuriu (observată la
variantele pârloagă și ogor negru) se datorează unui șir de procese cum ar fi: dezasamblarea,
mărunțirea agregatelor structurale ca rezultat al fenomenului îngheț -dezgheț, gon flării excesive a
solului, modificării componentelor – fază solidă, lichidă, gazoasă etc. În perioada de vegetație,
aderența solului se stabilizează, și reflectă mai bine starea determinanților agrofizici ai solului
agroecosistemului. Cercetările demonstrează și confirmă, că aderența solului este un indice foarte
sensibil la mici devieri de ordin fizic și agrofizic din sol, inclusiv la modificările produse în timpul
unui an agricol , și chiar evidențiază premergătorul culturii . Rezultă, că cercetarea aderenței solului,
trebuie efectuată nemijlocit în perioade avansate de vegetație – timp în care totalitatea proceselor
din sol sunt activate și exprimă întocmai influența agroecosistemului asupra solului.
Vadiunina A. F. [ 190] a cercetat pentru prima dată aderența solurilor structurate și
astructurate și ajunge la concluzia, că acestea din urmă au umiditatea de aderare inițială mai mică ,
iar adere nța de două ori mai mare. Cu scopul de a arăta legătura între aderență și stru ctură a fost
efectuat raportul corelativ între suma agregatelor hidrostabile agro nomic valoroase (0,25 -10 mm)
și indicii maximali ai aderen ței solului pentru agroecosisteme din asolament și cele î n cultură
permanentă (tab. A 6.7, anexa 6 ). Raportul corelat iv obținut este strâns negativ (r±m r egal cu –
0,75±0,16), ceea ce confirmă dependența aderenței de starea structurală a solului exprimată prin
conținutul agregatelor hidrostabile. Corelația efectuată între suma agregatelor agronomic
valoroase (cernerea usc ată) și indicii maximali ai aderen ței solului (tab. A 6.8, anexa 6 ) arată un
raport corelativ negativ slab (r±m r egal cu -0,35±0,17), aceasta dovedește, că aceste agregate sunt
în mare parte artifici al formate în agroecosisteme și nu exprimă corect starea fizică a solului.

93

Fig. 4.8 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic din
agroecosisteme le staționarului cu culturi permanente – începutul perioadei de vegetație (martie),
anul agricol 200 9-2010

00,10,20,30,410 15 20 25 30 35 40 45 50 55Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Lucern ă în cultură permanentă (55 ani)0-10 cm
10-20 cm
20-30 cm
30-40 cm
40-50 cm
50-60 cm
00,10,20,30,40,510 15 20 25 30 35 40 45 50Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Ogor negru (55 ani)0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,10,20,30,40,510 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Pârloagă (55 ani)0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm

94

Fig. 4.9 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic din
agroecosisteme le staționarului cu culturi permanente – sfârșitul perioadei de vegetație, anul
agricol 2009 -2010
00,20,40,610 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Lucern ă în cultură permanentă (55 ani)0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,20,40,60,810 15 20 25 30 35 40 45 50Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Ogor negru (55 ani)0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm
00,10,20,30,40,50,60,70,810 15 20 25 30 35 40 45Aderența, kPaUmiditatea solului, %
Pârloagă (55 ani)0-10 cm 10-20 cm
20-30 cm 30-40 cm
40-50 cm 50-60 cm

95 4.3. Gonflarea solului
Gonflarea este o proprietate fizico -mecanică importantă a solului, care de rând cu alte
proprietă ți ajută la în țelegerea geneze i solului și la diagnosticarea comportării mecanice a solului
[210]. Se consideră, că gonflarea poate fi utilizată în diagnosticarea modificărilor negative
incipiente ale fazei disperse din sol. Devierea gonflării solurilor în agroecosisteme , comparativ cu
solurile din ecosistemele naturale , indică ritmul degradărilor influențate de imp actul antropogen.
[8]. Rezultatele cercetărilor privind gonflarea cernoziomului carbonatic în diverse agroecosisteme
sunt prezentate î n tabelele 4.5 -4.7.
Cercetarea gonflării cernoziomului carbonatic în funcție de lucrarea de bază a solului
(arătură, paraplow) și postacțiunea fertilizării (îngrășăminte verzi+NPK, gunoi de grajd) amplasate
pe martorul 2 (o cultivație între rânduri + 2 prașile la porumb) arată , că acest indice fizico -mecanic
are valori omogene și apropiate, care variază în limitele 18,3 -20,4% pe variantele cu arătură și
paraplow, îngrășăminte verzi+NPK în stratul de sol de 0 -40 cm (tabelul 4.5 ).

Tabelul 4.5 Gradul și umidit atea gonflării cernoziomului carbonatic în f uncție de agrofond în
asolament, martorul 2, anul 2009
Adâncimea,
cm Gradul gonflării, % Umiditatea gonflării, %
X̅ ±s V X̅ ±s V
Arătură, îngrășăminte verzi + NPK
0-10 19,0 0,07 0,37 55,9 0,37 0,66
10-20 20,2 0,92 4,55 56,3 0,63 1,12
20-30 19,6 0,71 3,62 55,6 0,35 0,63
30-40 20,3 0,42 2,07 55,1 0,83 1,51
Arătură, gunoi de grajd
0-10 19,3 1,20 6,22 55,3 0,95 1,72
10-20 18,8 1,56 8,30 55,9 0,24 0,43
20-30 19,9 0,57 2,86 54,0 0,86 1,59
30-40 20,4 1,56 7,65 55,0 0,57 1,04
DL 0,05 2,2
Paraplow, îngrășăminte verzi + NPK
0-10 19,3 0,92 4,77 53,2 0,45 0,85
10-20 19,4 0,64 3,30 53,6 0,33 0,62
20-30 18,3 0,42 2,30 54,2 0,16 0,30
30-40 20,0 0,20 1,00 54,8 0,23 0,57
Paraplow, gunoi de grajd
0-10 21,2 0,28 1,32 52,9 0,16 0,30
10-20 20,2 0,85 4,21 54,0 0,14 0,26
20-30 20,1 1,06 5,27 56,4 0,40 0,71
30-40 19,7 1,13 5,74 56,4 0,08 0,14
DL 0,05 1,8
DL 0,05 = 1,9 –

96 Valori ale gradului gonflării mai mari (19,7 -21,2%) sunt identificate pe varianta paraplow, gunoi
de grajd (postacțiunea), cu indice semnificativ mai mare (21,2%) în stratul de sol de la suprafață
(0-10 cm). Rezultatele cercetărilor expuse anterior, la fel demonstre ază îmbunătățirea însușirilor
agrofizice și fizico -mecanice ale solului pe varianta paraplow, gunoi de grajd, îndeosebi în partea
superioară a profilului, comparativ cu celelalte variante.
Pe martorul 1 (o cultivație între rânduri la porumb), agrofond – arătură, gunoi de grajd,
gonflarea solului sub agrocenoze din asolament (porumb, mazăre) deviază în limitele 18,2 -21,5%
pe adâncimea 0 -60 cm și se caracterizează cu gonflarea solului mai redusă , comparativ cu
agroecosist emul porumb în cultură permanentă – unde gonflarea cernoziomului carbonatic se
încadrează în limitele 21,0 -23,4% pe adâncimea 0 -60 cm (tabelul 4.6 ). Aceasta, probabil, se
datorează resturilor organice subterane și aeriene ale agrocenozei . Se constată, că agroecosistemul
porumbului în cultură p ermanentă, conform însușirilor fizico -mecanice ale solului studiate
(plasticitate, aderență, gonflare) nu se deosebește semnificativ de asolament, ceea ce indică
necesitatea diversificării și majorării numărului de culturi în cadrul asolamentului respectiv aplicat .

Tabelul 4.6 Gradul și umiditatea gonflării cernoziomului carbonatic sub agrocenoze din
asolament și porumb cultură permanentă. Martorul 1, v arianta – arătură, gunoi de grajd,
anul 2010
Adâncimea,
cm Gradul gonflării, % Umiditatea gonflării, %
X̅ ±s V X̅ ±s V
Porumb pentru boabe (2 )
0-10 18,2 0,49 2,69 55,8 1,88 3,37
10-20 20,1 0,35 1,74 55,9 2,20 3,94
20-30 20,0 1,56 7,80 55,2 0,30 0,54
30-40 21,5 0,92 4,28 57,0 0,17 0,30
50-60 20,6 1,34 6,50 57,4 1,05 1,83
DL 0,05 2,7
Mazăre
0-10 19,8 1,20 6,06 54,5 0,40 0,73
10-20 19,8 0,07 0,35 54,9 0,22 0,40
20-30 18,5 0,92 4,97 55,5 1,28 2,31
30-40 20,4 1,34 6,57 55,4 0,72 1,30
50-60 20,1 1,91 9,50 57,3 0,83 1,45
DL 0,05 3,2
Porumb în cultură permanentă (28 ani)
0-10 23,4 0,78 3,33 56,9 1,47 2,58
10-20 21,2 1,63 7,69 56,0 0,65 1,16
20-30 21,9 0,92 4,20 57,1 0,42 0,74
30-40 22,0 0,42 1,91 57,6 0,46 0,80
50-60 21,0 0,99 4,71 55,8 1,62 2,90
DL 0,05 2,6
DL 0,05 = 2,4 –

97 În agroecosistemele staționarului cu culturi permanente (55 ani) gradul de gonflare a
cernoziomului carbonatic deviază în li mitele 15,2 -21,0% (tabelul 4.7 ). Indici semnificativ mai
mici ai gonflării solului (15,2 -16,4%) se atestă în agroecosistemul ogor negru pe stratul de sol de
0-40 cm, iar mai jos pe profil (40 -60 cm ) solul gonflează cu valori semnificativ mai mari (cca.
20%). Aceasta demonstrează, că gonflarea poate fi un indice fizico -mecanic capabil de aplicat în
diagnostic area degradării solului, inclusiv a fazei disperse, fapt depistat vizibil în agroecosistemul
ogor negru. Evaluând comparativ gonflarea cernoziomului carbonatic în stratul de sol de la
suprafață (0 -10 cm) din agroecosistemele staționarului cu culturi permanente constatăm , că sub
lucernă (55 ani de folosință) gradul gonflării este cu 2,3%, sub ogor negru cu 5,6% mai mic ,
comparativ cu varianta pârloagă.

Tabelul 4.7 Gradul și umiditatea gonflării cernoziomului carbonatic în agroecosistemele
staționarului cu culturi permanente, anul 2010
Adâncimea,
cm Gradul gonflării, % Umiditatea gonflării, %
X̅ ±s V X̅ ±s V
Pârloagă (55 ani)
0-10 20,8 0,42 2,02 56,9 0,56 0,98
10-20 18,3 0,28 1,53 53,7 0,78 1,45
20-30 18,4 0,42 2,28 52,1 0,23 0,44
30-40 18,7 0,21 1,12 52,8 0,51 0,97
40-50 17,8 0,85 4,78 54,0 0,74 1,37
50-60 16,2 0,57 3,52 51,7 0,40 0,77
DL 0,05 1,2
Lucernă în cultură permanentă (55 ani)
0-10 18,5 0,21 1,14 55,4 0,08 0,14
10-20 18,2 0,42 2,31 56,3 0,28 0,50
20-30 20,6 1,27 6,17 57,6 0,21 0,36
30-40 21,0 0,42 2,00 55,8 0,33 0,59
40-50 19,9 1,41 7,09 54,6 0,37 0,68
50-60 18,5 0,49 2,66 54,3 0,49 0,90
DL 0,05 2,1
Ogor negru (55 ani)
0-10 15,2 0,64 4,22 49,5 0,81 1,62
10-20 15,6 0,85 5,45 49,9 0,64 1,28
20-30 16,4 0,78 4,77 51,2 0,52 1,02
30-40 15,8 0,14 0,89 51,9 0,59 1,14
40-50 19,6 0,42 2,14 54,8 0,63 1,15
50-60 20,4 0,85 4,17 54,3 0,41 0,76
DL 0,05 1,6
DL 0,05 = 1,5 –

98 4.4. Concluzii la capitolul 4
1. S-a constatat, că p lasticitatea cernoziomului carbonatic lutos pe agrofonduri diferențiate prin
lucrarea de bază a solului (arătură, paraplow ) și postacțiunea îngrășămintelor (minerale,
organice ) se caracterizează cu indici omogeni. Pentru îmbunătățirea plasticității solului sunt
necesare măsuri agrotehnice complex diferențiate, care ar echilibr a proprietățile agrofizice
și fizico -mecanice ale solul ui.
2. Rezultatele cercetării plasticității solului pe variante martor privind controlul buruienilor la
porumb arată, că pe varianta cu flux mai mare de resturi organice ale buruienilor plasticitatea
solului este mai benefică , regăsită în valorile limitei su perioare și indicelui de plasticitate.
Aceasta dovedește , că solul utilizat în agricultură necesită să fie îndestulat permanent cu
resturi vegetale și îngrășăminte organice.
3. Orizontul de la suprafață (0 -10 cm) din agroecosistemul pârloagă s-a evidențiat cu cele mai
înalte valori ale celor două limite de plasticitate a solului cercetate : 38,8% – limita superioară
și 22,4% – limita inferioară, fapt ce se datorează conținutului de humus mai ridicat și materiei
organice labile semidescompuse . Aceste limite fac parte din clasa cu valori medii și pot fixa
cele mai benefice condiții din starea cernoziomului carbonatic , similare vegetației naturale .
4. Valorile limitelor și indicelui de plasticitate ale cernoziomului carbonatic din
agroecosistemul ogor negru (55 ani) au scos în evidență consecințele negative a acestui tip
de folosinț ă pentru stratul 0 -40 cm, fiind varianta cu cei mai mici indici ai plasticității solului
vizavi de celelalte agroecosisteme cercetate.
5. Rezultatele au arătat, că doar respectarea asolamentul ui nu se reflectă complet benefic pentru
lucrarea solului, sunt necesare alte intervenții cu rol pozitiv fizico -mecanic.
6. Cercetarea aderenței și gonflării solului în dependență de lucrarea solului și fondul de
îngrășăminte (postacțiu nea) a arătat, c ă lucrarea solului cu paraplow favorizează din punct
de vedere fizico -mecanic stratul arabil de la suprafață, dat fiind că acesta este mobilizat mai
puțin, comparativ cu variantele arate. P ostacțiunea îngrășămintelor organice echilibrează
mai efectiv starea fizico -mecanică a solului .
7. În asolament , culturile semănate de s (grâul de toamnă, lucerna) în perioada de vegetație
avansată contribuie la micșorarea aderenței solului în stratul arabil, pe când culturile
prășitoare (porumbul) din potrivă , majorează indicii aderenței. Succesiunea culturilor în
asolament este justificată din punct de vedere fizico -mecanic al aderenței .
8. În funcție de influența impactului antropic, caracteristicilor de bază în evaluarea aderenței
cernoziomului carbonatic din agroecosistemele cercetate se poate reda ordine a de creștere a
acesteia : pârloagă (55 ani) < lucernă (55 ani) < agroecos istemele din asolament (martorul 1)

99 < porumb cultură permanentă (martorul 1) < agroecosistemele din asolament (martorul 2) <
ogorul negru (55 ani).
9. S-a stabilit, că determinarea aderenței solului în agroecosisteme trebuie efectuată în perioade
de vegetați e mai avansată , timp în care totalitate a proceselor din sol sunt activ e și exprimă
real influența agroecosistemului asupra solului.
10. Corelațiile efectuate între suma agregatelor hidrostabile agronomic valoroase (0,25 -10 mm)
și indicii maximali ai aderenței solului pentru agroecosisteme din asolament și cele în cultură
permanentă au arătat un raport corelativ negativ strâns (r±mr egal cu -0,75±0,16), ceea ce
confirmă dependența aderenței de starea structurală a solului exprimată prin conținutul
agregatelor hidrostabile.
11. Cercetarea fizico -mecanică a solului în multiple agroecosisteme arată că plasticitatea,
aderența, gonflarea solului din agroecosistemul porum b în cultură permanentă în mare parte
concurează cu cele ale solului din asolament. Aceasta impune necesitatea diversificării și
majorării numărului de culturi în cadrul asolamentului cu 5 sole.

100 5. PRODUCTIVITATEA CULTURILOR DE CÂMP ÎN ASOLAMENT ȘI ÎN CULTURA
PERMANENTĂ A PORUMBULUI ÎN FUNCȚIE DE TEHNOLOGIE. EFICIENȚA
ENERG ETICĂ A TEHNOLOGIILOR CERCETATE
5.1. Pr oductivitatea agroecosistemelor
Productivitatea este unul din indicatorii de bază care arată capacitatea de funcționare
armonioasă a agroecosist emelor în raport cu factorii de mediu și tehnologiile agricole aplicate.
Evaluarea în timp a producțiilor agricole în diverse agroecosisteme per mite identificarea
elementelor tehnologice care contribuie la sustenabilitatea agroecosistemului.
În cadrul staț ionarului cu asolament și cultura permanentă a porumbului a fost evaluată în
mare parte productivitatea grâului de toamnă și a porumbului la boabe în dependență de tehnologia
aplicată și premergător, într ucât productivitatea agrocenozelor de mazăre (anii 2 009, 2010) și
lucernă (a. 2009) a fost compromisă. În anul 2009 deficitul de precipitații din perioada de vegetație
(aprilie -august ), comparativ cu media multianuală (tab. A 1.1.) a determinat producții de mazăre
de doar 200 -300 kg/ha și a lucernei la masă verde – 3000 -4000 kg/ha. Se cunoaște , că pentru o
recoltă înaltă de mazăre optimul de umiditate în perioada decisivă de dezvoltare – lunile mai -iunie
este în limita 125 – 140 mm [10, 34 ], pe când în a. 2009 aceasta a constituit doar 58,7 mm.
Grâul de toamnă. La cultura grâului de toamnă în anii de cercetare (2009, 2010) a fost
evaluată postacțiunea lucrării de bază a solului (arătură/paraplow) aplicate altor culturi din
asolament, întrucât această c ultură prevede un sistem unic de lucrare superficială a solului (tab. A
7.1, anexa 7) . Rezultatele cercetării din anul agricol 2008 -2009 (tab. 5.1, fig. 5. 1) arată că,
producția grâului de toamnă cultivat pe două sole din asolament cu premergători diferiți (mazăre
și lucernă) nu se rem arcă cu diferențe semnificative (cca. 1% diferență) între martorii 1 și 2, pe
când postacțiunea lucrării de bază a solului cu paraplowul a contribuit la majorarea recoltei de grâu
de toamnă cu până la 556 kg/ha (DL 0,05=150 kg/ha), comparati v cu variantele – arătură . Aceasta
dovedește că, grâul ui de toamnă poate fi aplicată cu succes lucrarea conservativă a solului, fapt
stabilit și de alți cercetători [ 26, 171 ]. Datele privind productivitatea grâului de toamnă în
dependență de postacțiunea îngrășămintelor n u arată diferențe în favoarea unei varia nte fertilizate,
ceea ce indică că, influența îngrășămintelor aplicate cu 5 -6 ani în urmă s-a epuizat și n u se regăsește
în recoltă . În asolament productivitatea culturilor, pe lângă o multitudine de factori, depinde și de
cultura premergătoare. Cercetările au stabilit că, în anul agricol 2008 -2009, grâul de toamnă cu
premergător mazăre a înregistrat productivitate semnificativ mai mare (cu 1403 -1945 kg/ha sau
44-50%, DL 0,05 = 150 kg/ha), comparativ cu grâul cultivat după lucernă, aceasta probabil se

101 datorează rezervelor mai mici de apă în sol de pe urma cultivării lucernei ș i deficitului de
precipitații di n perioada toamnă -vară a anului agricol 2008 -2009 (tab. A 1.1).
În anul agricol 2009 -2010 producț ia de boabe de grâu de toamnă după mazăre, a fost
semnificat iv mai mare (cu 485 -603 kg, DL 0,05=137 kg) pe varianta paraplow, gunoi de grajd
(postacțiunea) comparativ cu variantele arătură ș i paraplow, îngrășăminte verzi + NPK pe ambii
martori cercetați (tab. 5.2, fig. 5.2 ). De remarcat că, cercetarea indicilor agrofizici și fizico –
mecanici în dependență de agrofondurile menționate, constată condiții fizice și fizico -mecanice
ale solului mai favorabile în straturile superficiale ale variantei paraplow, gunoi de grajd, care s –
au răsfrânt pozitiv asupra productivității agrocenozei de grâu de toamnă.
Lucerna în asolament este cultivată pe solă săritoare, de regulă timp de 3 ani. Rezultatele
privi nd producția de masă verde a lucernei în 1 an de folosință (anul agricol 2009 -2010) au arătat
că, această cultură nu este influențată de lucrarea de bază a solului (arătură/paraplow) și de metoda
de control a buruien ilor la porumb (martorii 1, 2), însă lucerna s -a dezvoltat mai bine pe variantele
cu postacțiunea gunoiului de grajd (tab. 5.3, fig. 5. 2).
Porumbul la boabe în asolament și în cultură permanentă . Rezultatele privind producția
de boabe de porumb în asolament și în cultură permanentă înregist rate în anii 2009 , 2010 (tab. 5.4,
5.5. și fig. 5. 3, 5.4) în dependență de metoda de combatere a buruienilor arată , că o productiv itate
mai mare a porumbului a fost asigurată pe martorul 2 (o cultivație + 2 prașile manuale): recoltele
au fost mai mari cu 35-62% în a. 2009 și cu 10,6-33,3% în a. 2010, comparativ cu martorul 1 (o
cultivație între rânduri) datorită combaterii mai eficiente a buruienilor . În ceea ce privește lucrarea
de bază a solului (arătură/paraplow), se constată că porumbul asigură o productivitate mai bună pe
variantele cu arătură (în a. 2009 recoltele au crescut cu până la 1642 kg/ha ), comparativ cu
paraplowul – fapt argumentat statistic (tab. 5.5).
La porumbul în cultură permanentă (tab. 5.4, 5.5 și fig 5. 5) se constată aceleași tendințe
înregistrate în asolament – producții mai mici se obțin pe martorul 1 (cu 55,1-76,9 % în a. 2009 și
cu 44-53,0% în a. 2010 ) comparativ cu martorul 2 . În funcție de lucrarea de bază producții mai
mari se obțin pe varianta cu arătură – în a. 2009 recoltele au crescut cu până la 2242 kg/ha ,
comparativ cu varianta paraplow . În raport cu asolamentul, porumbul în cultură permanentă
înregistrează o productivitate mult mai redusă (cu 1648 -2440 kg, DL 0,05=324 kg) pe variantele cu
arătu ră și parap low amplasate pe martorul 1, în timp ce pe martorul 2 productivitate mai mică (cu
diferență de 935, 1499 kg) se înregistrează doar pe vari antele cu paraplow, în timp ce variantele
cu arătură înregistrează recolte apropiate asolamentului. Aceste constatări arată că , porumbul în
cultură permanentă este mult ma i vulnerabil în concurența cu buruienile, comparativ cu porumbul
în asolament .

102
Tabelul 5.1 Producția de boabe de grâu de toamnă în asolament în funcție de postacțiunea tehnologiei aplicate la porumb și premergător,
anul agricol 2008 – 2009
Variantele experienței Arătură Lucrarea solului cu paraplow
DL 0,05, kg/ha îngrășăminte verzi +
NPK gunoi de grajd îngrășăminte verzi +
NPK gunoi de grajd
kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul
II
Cultura premergătoare – mazărea
Martorul I (o cultivație la
porumb) 3208 99,8 3465 98,2 3722 98,7 3861 99,3 177
184
Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale la porumb) 3215 100 3528 100 3771 100 3889 100 210
Cultura premergătoare – lucerna
Martorul I (o cultivație la
porumb) 1805 99,6 1861 99,6 2034 96,3 1957 100,7 110
91
Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale la porumb) 1812 100 1868 100 2111 100 1944 100 79
DL 0,05 = 150

103
Tabelul 5. 2 Producția de boabe de grâu de toamnă după mazăre în veriga asolamentului în funcție de postacțiunea tehnologiei aplicate la
porumb, anul agricol 2009 – 2010
Variantele experienței Arătură Lucrarea solului cu paraplow
DL 0,05 îngrășăminte verzi +
NPK gunoi de grajd îngrășăminte verzi +
NPK gunoi de grajd
kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul II
Martorul I (o cultivație la
porumb) 1739 95,3 1730 99,2 1751 98,4 2236 95,3 169
137 Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale la porumb) 1824 100 1744 100 1780 100 2347 100 115

Tabelul 5.3 Postacțiunea tehnologiei de cultivare a porumbului la boabe asupra producției de masă verde a lucernei , anul agricol 2009 -2010
Variantele experienței Arătură Lucrarea solului cu paraplow
DL 0,05 îngrășăminte verzi +
NPK gunoi de grajd îngrășăminte verzi +
NPK gunoi de grajd
kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul II
Martorul I (o cultivație la
porumb) 20560 98,2 21738 108,2 20600 104,6 22058 103,0 813
1071 Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale la porumb) 20935 100 20100 100 19703 100 21410 100 1377

Câmpul 4 – mazărea. În urma secetei recolta a fost 200 -300 kg/ha. Recoltarea mazării nu a avut loc.

104
Tabelul 5.4 Producția de boabe de porumb în asolament și în cultură permanentă în fun cție de tehnologia de cultivare,
anul agricol 2008 -2009
Variantele experienței Arătură Lucrarea solului cu paraplow
îngrășăminte verzi + NPK gunoi de grajd îngrășăminte verzi +
NPK gunoi de grajd
kg/ha % față de
martorul II kg/ha % față de
martorul II kg/ha % față de
martorul II kg/ha % față de
martorul II
Porumb pentru boabe (1) – premergător grâu de toamnă
Martorul I (o cultivație) 2551 59,2 2860 61,9 2145 55,1 2112 55,1
Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale) 4306 100 4615 100 4160 100 3835 100
Porumb pentru boabe (2) – premergător porumb pentru boabe (1)
Martorul I (o cultivație) 1982 45,0 1982 45,0 1560 38,4 1803 65,3
Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale) 4404 100 4404 100 4062 100 2762 100
Porumb în cultură permanentă al 27 -lea an
Martorul I (o cultivație) 1170 26,5 1072 23,1 975 24,9 1072 44,9
Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale) 4420 100 4631 100 3916 100 2389 100

105
Tabelul 5. 5 Producția de boabe de porumb în asolament și în cultură permanentă în fun cție de tehnologia de cultivare, anul agricol 2009 – 2010
Variantele experienței Arătură Lucrarea solului cu paraplow
DL 0,05 îngrășăminte verzi +
NPK gunoi de grajd îngrășăminte verzi +
NPK gunoi de grajd
kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul
II kg/ha % față de
martorul II kg/ha % față de
martorul
II
Porumb la boabe (1) după grâu de toamnă
Martorul I (o cultivație la
porumb) 5455 85,2 5392 82,6 4144 70,4 3968 66,7 445
375 Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale la porumb) 6400 100 6528 100 5888 100 5952 100 340
Porumb la boabe (2) după lucerna anul 2
Martorul I (o cultivație la
porumb) 5070 82,8 5086 80,3 4712 79,9 4712 80,3 272
245 Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale la porumb) 6126 100 6337 100 5899 100 5866 100 244
Porumb la boabe (3) după grâu de toamnă
Martorul I (o cultivație la
porumb) 5102 89,4 5232 86,6 4274 80,2 4469 84,4 203
210 Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale la porumb) 5704 100 6045 100 5330 100 5298 100 238
Porumb în cultură permanentă al 28 -lea an
Martorul I (o cultivație la
porumb) 3200 56,0 3230 49,7 2272 51,6 2320 47,0 268
458 Martorul II (o cultivație +
2 prașile manuale la porumb) 5712 100 6400 100 4400 100 4931 100 629

106

Fig. 5.1 Productivitatea gr âului de toamnă în funcție de tehnologie, premergător și postacțiunea
îngrășămintelor, anul agricol 2008 -2009: a) premergător mazăre; b) premergător lucerna anul 2
de folosință

Fig. 5.2 P roductivitatea gr âului de toamnă (premergător mazăre) – (a) și masa verde a lucernei în
1 an de folosință – (b) în funcție de tehnologie și postacțiunea îngrășăm intelor, anul agricol
2009 -2010
020004000
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ARĂTURĂ PARAPLOW ARĂTURĂ PARAPLOW
MARTORUL 1 MARTORUL 21805 1861 2034 1957 1812 18682111 1944Productivitatea, kg/hab)
18000200002200024000
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ARĂTURĂ PARAPLOW ARĂTURĂ PARAPLOW
MARTORUL 1 MARTORUL 22056021738
2060022058
20935
201001970321410Masa verde, kg/hab)
020004000
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ARĂTURĂ PARAPLOW ARĂTURĂ PARAPLOW
MARTORUL 1 MARTORUL 2320834653722 3861
321535283771 3889Productivitatea, kg/haa)
0100020003000
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ARĂTURĂ PARAPLOW ARĂTURĂ PARAPLOW
MARTORUL 1 MARTORUL 21739 1730 17512236
1824 1744 17802347Productivitatea, kg/haa)

107
Fig. 5.3 Productivitatea porumbului la boabe în funcție de tehnologie, premergător și
postacțiunea îngrășămintelor, anul agricol 2008 -2009

Fig. 5.4 Productivitatea porumbului la boabe în funcție de tehnologie, premergător și
postacțiunea îngrășămi ntelor, anul agricol 2009 -2010

Fig. 5.5 Prod uctivitatea cu lturii permanente a porumbului în funcție de tehnologie și postacțiune a
îngrășămintelor, anii 2009 , 2010
0200040006000
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ARĂTURĂ PARAPLOW ARĂTURĂ PARAPLOW
MARTORUL 1 MARTORUL 21982 19821560 18034404 44044062
2762Productivitatea, kg/haprem. porumb
0500010000
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ARĂTURĂ PARAPLOW ARĂTURĂ PARAPLOW
MARTORUL 1 MARTORUL 25070 5086 4712 47126126 6337 5899 5866Productivitatea, kg/haprem. lucerna anul 2
0200040006000
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ARĂTURĂ PARAPLOW ARĂTURĂ PARAPLOW
MARTORUL 1 MARTORUL 21170 1072 975 10724420 46313916
2389Productivitatea, kg/haa. 2009
0500010000
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ARĂTURĂ PARAPLOW ARĂTURĂ PARAPLOW
MARTORUL 1 MARTORUL 23200 32302272 232057126400
44004931Productivitatea, kg/haa. 2010
0200040006000
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ARĂTURĂ PARAPLOW ARĂTURĂ PARAPLOW
MARTORUL 1 MARTORUL 2255128602145 21124306461541603835Productivitatea, kg/haprem. grâu
0500010000
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ÎNGR. VERZI+NPK
ÎNGR. ORGANICE
ARĂTURĂ PARAPLOW ARĂTURĂ PARAPLOW
MARTORUL 1 MARTORUL 25455 53924144 39686400 65285888 5952Productivitatea, kg/haprem. gr âu de toamnă

108 În anul agricol 2013 -2014 în cadrul staționarului cu asolament și cultura permanentă a
porumbului au demarat experiențe privind studierea sistemului convențional (ară tură) și
conservativ (No -till) de lucrare a solului. Lu crarea conservativă a solului este aplicată pe variantele
lucrate cu paraplowul, iar martorii studiați au fost lichidați.
Asolamentul din anul agricol 2013 -2014 a inclus d oar agrocenoze de grâu de toamnă (3 sole)
și porumb la boabe (2 sole). În continuare se va evalua productivitatea grâului de toamnă și a
porumbului la boabe în funcție de sistemul de lucrare a solului și premergător precum și a
porumbului în cultură perman entă (32 ani) (tab. 5.6, 5.7 și fig. 5.6, 5. 7).
În anul 2013 -2014 productivitate a grâului de toamnă pe toate 3 sole cercetate a fost mai mare
cu 24 -34% sau cu 596 -1167 kg/ha (asigurate st atistic) pe varianta cu lucrarea conservativ ă a solului
(No-till), comparativ cu sistemul convențional (tab. 5.6, fig. 5. 6). Premergătorii care au condiționat
productivitatea maxim ală la grâu au fost lucerna anul 4 de folosință și orzul de toamnă, pe când
grâul de toamnă în calitate de premergător a scăzut semnificativ reco lta (cu 971 -999 kg/ha pe
varianta cu arătură și cu 1237 -1570 kg/ha pe varianta cu No -till), în raport cu premergătorii
menționați mai sus. Rezultatele au arătat că grâul de toamnă reacționează pozitiv la lucrare a
conservativă a solului observat și la posta cțiunea lucrării de bază cu paraplowul.
Porumbul la boabe în sistemul conservativ de lucrare a solului a înregistrat productivitate
mai mare cu 8% sau 495 kg/ha (asigurate statistic) doar pe sola cu porumb (2) după porumb anul
1 de folosință, pe când porum bul (1) având premergător porumb anul 2 de folosință și porumbul
în cultură permanentă (32 ani) au asigurat recolte asemănătoare pe ambele variante (arătură și No –
till) (tab. 5.7 și fig. 5. 7). Aceste rezultate arată că, în asolament cu rotație diversificat ă a culturilor
sistemul conservativ de lucrare a solului poate fi aplicat și la porumb cu condiția respectării
tehnologiei. Productivitatea porumbului cultivat în asolament este mai mare cu 1013 -1285 kg/ha
(pe sola cu porumb (2)), comparativ cu cea a porum bului în cultură permanentă.

Tabelul 5.6 Producția de boabe de grâu de toamnă în funcț ie de premergător și lucrare a solului,
anul a gricol 2013 -2014
Cultura premergătoare Convențional ă
(arătură) Conservativă
(No-till) % față de
arătură DL 0,05 (kg/ha)
Orz de toamnă 3416 4278 125 169
169 Grâu de toamnă 2445 3041 124 140
Lucerna anul 4 de
folosință 3444 4611 134 222

109 Tabelul 5.7 Producția de boabe de porumb în asolament și cultura per manentă în funcție d e
lucrare a solului, a nul agricol 2013 -2014

Fig. 5.6 Productivitatea gr âului de toamnă în funcție de tehnologie și prem ergător, anul agricol
2013 -2014

Fig. 5.7 Productivitatea porumbului la boabe în funcție de tehnologie și prem ergător, anul agricol
2013 -2014
5.2. Evaluarea structurii intrărilor de energie și eficiența energetică a
agroecosistemelor cu culturi cerealiere
Astăzi există conflicte în ceea ce privește folosirea terenului, apei, energiei și altor resurse
de mediu necesare în produc erea hranei [ 145].
În agricultură, energia este importantă în termeni de productivitate a culturilor și procesări i
produselor agricole ca valoare adăugat ă. În evoluția de la agricultura tradițională la cea modernă,
utilizarea energiei comerciale a crescut vertiginos. Acest trend duce la consecințe nefaste asupra
0200040006000
CONVEN. CONSER.
(NO-TILL)CONVEN. CONSER.
(NO-TILL)CONVEN. CONSER.
(NO-TILL)
PREM. ORZ DE
TOAMNĂPREM. GRÂU DE
TOAMNĂPREM. LUCERNA AN.
IV34164278
24453041 34444611Productivitatea,
kg/ha
02000400060008000
CONVEN. CONSER.
(NO-TILL)CONVEN. CONSER.
(NO-TILL)CONVEN. CONSER.
(NO-TILL)
PREM. PORUMB ANUL
1 DE FOLOSINȚĂPREM. PORUMB ANUL
2 DE FOLOSINȚĂPORUMB CULTURĂ
PERMANENTĂ (32 ANI)591364085609 55474900 5123Productivitatea, kg/haCultura premergătoare Convențional ă
(arătură) Conservativ ă
(No-till) % față de
arătură DL 0,05 (kg/ha)
Porumb (1), după porumb
anul 2 de folosință 5609 5547 99 301
241 Porumb (2), după porumb
anul 1 de folosință 5913 6408 108 241
Porumb în cultură
permanent ă (32 ani) 4900 5123 105 284

110 mediului – degradarea solului, poluarea cu emisii de CO 2, diminuarea calității produselor
alimentare și riscul intoxicării acestora precum și costuri de energie tot mai mari. Ca rezultat,
sistemele contemporane au redus eficiența energetică comparativ cu cele tradiționale devenind cu
timpul instabile [ 75].
Din moment ce un sistem natural capabil să producă o anumită cantitate de energie ce se
conține în biomasă este convertit într -un agroecosistem, capacitatea limită a acestuia este adesea
lărgită prin adăugirea energiei. Pe măsura creșterii investițiilor externe de energie se extinde
capacitatea naturală a sistemului și scade sustenabilitatea acestuia [ 97].
Actualmente tehnologiile agricole aplicate în cadrul agroecosistemelor sunt evaluate cu
precădere din punct de vedere economic, pe când aspectele ce țin de mediu, siguranța produsului,
eficiența energetică ș.a. sunt neglijate și considerate mai puțin importante.
Auditul energetic este una dintre cele mai răspândite metode de a examina eficiența
energetică și impactul asupra mediului a unui sistem de producere. Ace asta permite cercetătorilor
să calculeze rata de ieșiri -intrări (output -input), indicatori relevanți și modele de utilizare a energiei
într-o activitate agricolă. De asemenea, auditul energetic furnizează date pentru stabilirea formelor
funcționale în investigarea relațiilor între intrările (inputs) și ieșirile (outputs) energiei [74].
În calculul energiei consumate de agricultură se inc ludea până acum doar cheltuielile de
combustibil și de energie electrică precum și cele efectuate de forța de muncă umană și de tracțiune
animală – energie directă. Un calcul complet al energiei cheltuite de agricultură trebuie însă să țină
seama și de alt e elemente care sunt necesare pentru obținerea produselor agricole: unele obținute
din agricultură (semințe, furaje, îngrășăminte organice etc.), iar altele din alte ramuri ale economiei
(cheltuieli de energie necesare pentru utilaje, îngrășăminte chimice, pesti cide etc.) – energie
indirectă. De regulă în energia cheltuită în producția agricolă, o treime (1/3) reprezintă energia
directă, iar două treimi (2/3) reprezintă energia indirectă [ 66].
Staționarul cu asolament și cultura permanentă a porumbului a pe rmis studierea eficienței
energetice a agroecosistemelor de grâu de toamnă și porumb în funcție de lucrarea de bază a solului
(paraplow/arătură), inclusiv studierea a trei variante martori la porumb în asolament și în cultură
permanentă, diferențiate după intensitate a tehnologică în perioada de vegetație:
– porumb în asolament: martorul I – o cultivație între rînduri, fără prașile manuale și erbicide;
martorul II – o cultivație+ două prașile manuale; variantă cu erbicide – o cultivație + erbicidare.
– porumb în cultură permanentă: martorul I – o cultivație între rînduri; martorul II – lucrare
mecanizată intensivă; variantă cu erbicide – o cultivație + erbicidare.
În anii 2014 -2015 a fost studiată eficiența energetică în cadrul a două sisteme tehnologice
contrar opuse: convențională ( arătură ) și conservativă ( No-till).

111 Adițional eficienței energetice a agroecosistemelor a u fost determinați și alți indici energetici
de bază așa ca: en ergia netă și energia specifică (consum ul de energie pe kg de producție). Indici i
respectivi au fost determinați în urma conversiei energetice a intrărilor (iputuri) conform fiș elor
tehnologice și ieșirilor (outputuri) în formă de recoltă principală. Coeficienții energetici folosiț i în
calcule sunt redați în tabelul 2. 11 din ca pitolul 2.
5.2.1. Agroecosistemele de grâu de toamnă
În anii de cercetare 2009 -2010 a fost studiată influența postacțiunii lucrării de bază a solului
(arătură/paraplow) asupra eficienței energetice la cultura grâului de toamnă, care va depinde de
cantitatea ieșirilor energetice exprimate prin recoltă, întrucât tehnologia cult ivării grâului de
toamnă ( tab. A 7.1, anexa 7) prevede lucrarea superficială a solului pe ambele variante (arătură și
paraplow). Structura intrărilor, ieșiri de energie și efic iența energetică în agroecosistemele de grâu
de toamnă (media pentru anii 2009 -2010) este prezentată în Anexa 8, tabelul 8. 1. și fig urile 5.8 ,
5.9. Datele arată că, cantitatea intrărilor de energie tehnologică în agroecosistemele de grâu de
toamnă constitu ie 8694,78 MJ/ha. Agroecosistemele de grâu de toamnă amplasate pe varianta cu
lucrarea de bază a solului cu paraplowul (aplic ată altor culturi din asolament) au înregistrat i eșiri
de energie mai mari cu 14,3 %, comparativ cu varianta arătură (fig. 5.8). Indicii energetici (tab. A
8.1) la fel demonstrează eficiența energetică mai mare pe variantele cu paraplow : energia netă s -a
majorat cu 18,9 %; eficiența energetică a crescut cu 0,6 unități sau cu 14 ,4% (fig. 5.8), iar energia
specifică (consumul de energi e pe kg producție) s -a micșorat cu 12,5 %. Aceasta dovedește că, la
cultura grâului de toamnă poate fi aplicat cu succes sistemul minim de lucrări cu mai puține
inves tiții, prod uctivitate mai mare și eficiență energetică mai mare.
În anii 2014 -2015 a fost studiată structura intrărilor de energie și eficiența energetică la
cultura grâul ui de toamnă în cadrul sistemelor tehnologice convențională și conservativă ( No-till)
(Anexa 8, tab. A 8.8 ). Structura intrărilor energetice (fig. 5.9) în ambele sisteme tehno logice
(convențional și conservativ) arată, că din totalul energiei consumate cea mai mare pondere
(respectiv 38 și 4 0%) o are energia investită în semințe , iar pe fon dul acestui consum ridicat de
energie, celelalte intrări ocupă un procent mai mic, inclus iv combustibilul – 29 și 19% pe variantele
cu lucrare convențională și conservativă. Evaluarea comparativă a structurii intrărilor pe variantele
convențională și conservativă, arată că, consumurile energetice echivalente forței de muncă,
combustibilului și maș inilor se reduc respectiv cu 15% , 36% și 50% pe varianta conservativă (No –
till), ceea ce constituie o micșorare de 1262,5 MJ/ha, însă această reducere a consumului energet ic
este suplinită în mare parte cu cea a erbicidelor – 930,20 MJ/ha, care constituie 11 % din intrări.

112
Fig. 5.8 Ieșiri de energie (a) și eficiența energetică (b) în agroecosistemele de grâu de toamnă în
funcție de postacțiunea lucrării de bază a solului , media pe ntru anii 2009, 2010

Fig. 5.9 Structura intrărilor de energie în agroecosistemele de grâu de toamnă î n funcție de
lucrarea solului : a) convenți onală (arătură) ; b) conservativ ă (No-till)

Astfel suma totală a energiei investite în sistemul No -till scade la 8362,28 MJ/ha comparativ cu
8694,78 MJ/ha din sistemul convențional, dife rența fiind de doar 332,5 MJ/ha sau 3,8 %. Această
analiză arată că , în cadrul s istemului conservativ No -till, comparativ cu cel convențional,
reducerea consu mului de energie din contul lucrării solului, mașinilor și forței de muncă este
suplinită în p roporție de 73,7% de erbicide. La a semenea concluzii , în contextul eficienței
economice , ajunge prof. cercet. Boincean B. [13 ], care menționează că economia mijlo acelor
financiare de la reducerea consumului de motorină pentru lucrarea de bază a solului riscă de a nu
acoperi cheltuielile legate de folosirea suplimentară a pesticidelor și a dozei majorate de azot.
Gestionarea agroecosistemului de grâu de toamnă în sistem ul conservativ (media pe anii
2014 -2015) înregistrează indici energetici mai favorabili, față de sistemul convențional : energie
netă mai mare cu 55,9 %, eficiență energetică majorată cu 1,5 (unități) sau 43,7 % (fig. 5.10), iar
energia specifică (consumul de energie per kg producție) s -a micșorat cu 30 ,4% (tab. A 8.8) .
320003400036000380004000042000
Arătură Paraplow35679,5240786,48MJ/ha a)
3,003,504,004,505,00
Arătură Paraplow4,104,69b)
2,12 ; 0%
2476,91 ;
29%
754,00 ;
9%
3340,00 ;
38%
2121,75 ;
24%MJ/ha ;%Forța de
muncă
Combustibil
Mașini
(utilaje)
Semințe
Îngrășăminte
(nitrat de
amoniu)
1,81 ; 0%
1591,72 ;
19%
377,00 ;
5%
3340,00 ;
40%
930,20 ;
11%
2121,75 ;
25%MJ/ha; % Forța de
muncă
Combustibil
Mașini
(utilaje)
Semințe
Erbicide
Îngrășăminte
(nitrat de
amoniu)

113 Eficiența energetică mai mare obținută pe varianta conservativă a fost dete rminată în mare parte
de ieșiri energetice (producția agricolă) mai mari în proporție de 38,2% (fig. 5.10), comparativ cu
varianta convențională și mai puțin din contul micșorării intrărilor de energie.

Fig. 5.10 Ieșiri de energie (a) și eficiența energetică (b ) în agroecosistemele de grâu de toamnă în
funcție de lucrare a solului , media pentru a nii 2014, 2015

5.2.2. Agroecosistemele de porumb în asolament și în cultură permanentă
În asolament. Porumbul este unul din cele mai importante cereale din lume. În condiții
favorabile ale mediului, pe unitate de suprafață , porumbul este unul din cele mai productive cereale
[147]. În anii 2009 -2010 structura intrărilor de energie și eficiența energetică a agroecosistemelor
de porumb (asolament) este prezentată în Anexa 8 tabelele A 8 .2-8.4. În figura 5.11 este prezentată
structura intrărilor de energie în funcție de martori pe varianta cu lucrarea de bază – arătură. La
cultura porumbului, în structura intrărilor de energie, combustibilul ocupă locul de frunte la toți
martorii studiați – 63-71%. Varianta – martorul 2 se deosebește de martorul 1 prin intrări adiționale
de energie de 5,6% (267,2 MJ/ha) – echivalente forței de muncă intensive (prașilele manuale). Pe
varianta cu erbicide, comparativ cu martorii 1 și 2 se constată o majorare a energiei investite p rin
combustibil – cu 13,5% (463,68 MJ/ha) utilizat la aplicarea erbicidelor, iar erbicidele propriu zise
măresc cantitatea intrărilor de energie în agroe cosistem cu 15% (930,20 MJ/ha) – per total adaosul
de energie pe martorul cu erbicide se majorează cu 2 9,1% (1394,37 MJ/ha), comparativ cu
martorul 1, și cu 22,3% (1127,17 MJ/ha) față de martorul 2.
Evaluarea structurii intrărilor de energie în funcție de lucrarea de bază (arătură/paraplow)
arată că, diferențele de energie consumată în agroecosistemele de p orumb se conturează doar la
consumul de combustibil, care pe varianta paraplow scade cu 15% pe martorii 1, 2 și cu 13% pe
varianta cu erbicide , comparativ cu varianta – arătură. În ansamblu, energia investită (MJ/ha) în
agroecosistemele de porumb pe varian tele cu paraplow se reduce în limitele 8,2 -10,6%,
comparativ cu varianta tradițională ( fig. 5.12).
1000,0011000,0021000,0031000,0041000,00
Convențional No-till29299,2840482,00a) MJ/ha
0,001,002,003,004,005,00
Convențional No-till3,374,84 b)

114 Evaluarea ieșirilor de energie sub formă de recoltă în agroecosistemele de porumb (fig. 5.12)
în funcție de lucrarea de bază a solului arată că, varianta – arătură asigură productivitate mai mare,
comparativ cu varianta – paraplow pe toți martorii studiați : pe ma rtorul 1 diferența constituie
21,4%; pe martorul 2 și varianta cu erbicide diferențele sunt mai m ici respectiv 6,1 și 5,9%.
a)

b)

c)

Fig. 5.11 Structura i ntrărilor de energie în agroecosistemele de porumb (asolament) pe
varianta arătură în funcție de tehnologia aplicată: a) Martorul 1 – o cultivație între rânduri; b)
martorul 2 – o cultivație + 2 prașile manuale; c) variantă cu erbicide – o cultivați e + erbicidare

Productivitatea agroecosistemelor de porumb evaluată în funcție de martori atestă că, adaosul de
energie de 6% la martorul 2 prin intermediul a 2 parșile manuale, comparativ cu martorul 1, asigură
ieșiri de energi e (recoltă) respectiv mai mari cu 33,7% și 59,7% pe variantele arătură și paraplow.
Astfel se constată, că la porumb combaterea buruienilor prin prașile manuale, a contribuit la o
eficiență energetică mai mare (cu 3 -6 unități ), comparativ cu celelalte vari ante (fig. 5.12).
În cultură permanentă . La cultura permanentă a porumbului sunt studiate aceleași variante
cu excepția martorului 2 unde prașilele manuale sunt înlocuite cu lucrări mecanizate – aici intrările
2,42 ; 0%
3423,41 ; 71%
1131,00 ; 24%
233,80 ; 5% MJ/ha; %
Forța de muncă
Combustibil
Mașini (utilaje)
Semințe
269,62 ; 5%
3423,41 ; 68%
1131,00 ; 22%
233,80 ; 5%MJ/ha; %
Forța de muncă
Combustibil
Mașini (utilaje)
Semințe
2,91 ; 0%
3887,09 ; 63%
1131,00 ; 18%
233,80 ; 4%
930,20 ; 15% MJ/ha; %
Forța de muncă
Combustibil
Mașini (utilaje)
Semințe
Erbicide

115 de energie se majorează din contul combustibil ului cu 408,11 MJ/ha pe ambele variante arătură și
paraplow, ceea ce constituie un adaos de energie respectiv de 8,5 și 9,5%, comparativ cu martorul
1 (Anexa 8 tabelele A 8.5, 8.6) . Suma intrărilor de energie rămâne a fi mai mare pe varianta cu

Fig. 5.12 Intrări le de energie (a), i eșiri de energie (b) și e ficiența energetică (c) în funcție
de lucrarea solului și martor i în agroecosistemele de porumb, media pentru a nii 2009, 2010

erbicide (tab. A 8.7 , fig. 5. 13) din contul produsului fitosanitar și consumului mai mare de
combustibil. Î n total , energia externă adăuga tă constituie o creștere respectiv de 29,1 ș i 19,0% față
de martorii 1 și 2.
Ieșiri de energie mai mari (fig. 5.13) în agroecosistemele de porumb în cultură permanentă
se obțin pe martorul 2 – lucrare mecanizată intensivă: cu 131,9% și 156,0% mai multă energie se
obține respectiv pe variantele paraplow și arătură, comparativ cu martorul 1, și majorări mai puțin
0,002000,004000,006000,008000,0010000,00
Arătură Paraplow Arătură Paraplow Arătură Paraplow
Martorul 1 Martorul 2 Varianta cu
erbicide4790,634284,285057,834551,486185,005678,63a) MJ/ha
020000400006000080000
Arătură Paraplow Arătură Paraplow Arătură Paraplow
Martorul 1 Martorul 2 Varianta cu
erbicide59484,58
46734,779545,5874656,64 74017,6669663,68b)MJ/ha
0,005,0010,0015,0020,00
Arătură Paraplow Arătură Paraplow Arătură Paraplow
Martorul 1 Martorul 2 Varianta cu erbicide12,4210,9115,73 16,40
11,97 12,27c)

116 semnificative – cu cca. 4%, compara tiv cu varianta erbicidată. Eficiența energetică în
agroecosistemele de porumb în cultură permanentă (fig. 5.13) depinde în mare parte de cantitatea
ieșirilor de energie fiind la fel mai mare pe martorul 2 și semnificativ mai mică pe martorul 1.

Fig. 5.13 Intrări le de energie (a), i eșiri de energie (b) și e ficiența energetică (c) în funcție
de lucrarea solului și martori în agroecosistemele de porumb în cultură perm anentă (al 27 -lea și
28-lea an), media pe ntru anii 2009, 2010

Varianta cu erbicide se remarcă cu eficiență energetică mai mică față de martorul 2 din contul
cantității mai mari de ener gie investită în agroecosistem și productivitate mai mică .
În anii 2014 -2015 structura intrărilor de energie și eficiența energetică în agroecosistemele
de porumb în asolament și în cultură permanentă a u fost studiate în cadrul sistemelor convențional
1000,003000,005000,007000,009000,00
Arătură Paraplow Arătură Paraplow Arătură Paraplow
Martorul 1 Martorul 2 Varianta cu
erbicide4790,634284,285199,074692,726185,005678,63a) MJ/ha
0,0010,0020,00
Arătură Paraplow Arătură Paraplow Arătură Paraplow
Martorul 1 Martorul 2 Varianta cu
erbicide6,785,6314,4813,1711,70 11,30c)
100021000410006100081000
Arătură Paraplow Arătură Paraplow Arătură Paraplow
Martorul 1 Martorul 2 Varianta cu
erbicide32469,1
24132,6475280,76
61787,8872383,06
64165,48b) MJ/ha

117 și conservativ de lucrare a solului (tabelele A 8.9, 8.10 , figurile 5.14, 5.1 5). Lucrările tehnologice
aplicate sunt identice pentru porumbul în asolament și în cultură permanentă.
Sistemul tehnologic convențional (arătură) la cultura porumbului arată un consum energetic
echivalent combustibilului de 67% din totalul intrărilor de energie, restul intrărilor energetice:
mașini, erbicidele, semințe și forța de muncă constituie respectiv 21%, 8%, 4% și <1% (fig. 5.1 4).
În cadrul sistemului te hnologic conservativ (No -till) intrările de energie se reduc din contul forței
de muncă, combustibil și mașini respectiv cu 24%, 48,8% și 66,7% față de varianta tradițională cu
arătură, însă acest sistem (îndeosebi în primii ani) presupune aplicarea erbicidelor în cantități de 5
ori mai mari – investiții de energie care ocupă 48% din cantita tea totală de energie investită. Astfel,
micșorările de energie pentru categoriile menț ionate mai sus sunt practic completate (90%) de cele
ale erbicidelor . Procesele tehnologice aplicate la cultura porumbului în sistem No -till au micșorat
consumul de energie cu doar 677,6 MJ/ha sau 12,3% comparativ cu cel tradițional.

Fig. 5.14 Structura intrărilor de energie în agroecosistemele de porumb î n funcție de
lucrarea solului : a) convențional ă (arătură); b) conservativ ă (No-till)

Evaluarea ieșirilor de energie a agroecosistemelor de porumb în asolament arată un spor de
energie de 7% pe varianta No -till (media pentru anii 2014 -2015), compar ativ cu varianta
tradițională. Micșorarea consumului de energie cu 12,3% la procesele tehnologice și majorarea
ieșirii de energ iei cu 7% pe varianta No -till, față de varianta arătură , au determinat majorarea
energie nete cu 8,4%, a efi cienței energetice cu 3,3 unități sau cu 22,1% (fig. 5.15). C onsumul de
energie per kg producție (energia specifică) s -a micșorat cu 17,8% (tab. A 8.9) . Aceeași tendință
este urmărită și în agroecosistemele cu porumb în cultură permanentă (tab. A 8.10 și fig. 5.14,
5.15). În comparație cu asolamentul, porumbul cultivat mai mulți ani consecutiv a înregistrat
pierderi de recoltă (pe ambele variante) în proporție de 15 -16%, iar eficiența energetică scade cu
2,4-2,7 unități de energie.
2,67 ; 0%
3655,25 ;
67%
1131,00 ;
21%
233,80 ;
4%
465,10 ;
8%MJ/ha ; %
Forța de muncă
Combustibil
Mașini (utilaje)
Semințe
Erbicide
2,03 ; 0%
1872,89 ;
39%
377,00 ;
8%
233,80 ;
5%
2325,50 ;
48%MJ/ha; %
Forța de muncă
Combustibil
Mașini (utilaje)
Semințe
Erbicide

118

Fig. 5.15 Ieșiri de energie (a) și eficiența energetică (b ) în funcție de lucrare a solului în
agroec osistemele de porumb, anii 2014, 2015
5.3. Concluzii la capitolul 5
1. Grâul de toamnă poate fi cultivat cu succes în cadrul sistemelor conservative de lucrare a
solului cu mai puț ine investiții, productivitatea fiind mai mare și mai eficient din punct de
vedere energetic.
2. Productivitatea a grocenozei de grâu de toamnă mai puțin este influențată de postacțiunea
metodelor de control a burui enilor (martorii 1 și 2) aplicate la porumb.
3. Porumbul în anii de cercetare a asigurat producții mai mari pe variantele cu lucrarea de bază
a solului arătură , comparativ cu paraplowul și pe martorul (2) – datorită combat erii mai
eficiente a buruienilor .
4. Porumbul în cultură permanentă înregistrează producții mai mici, comparativ cu porumbul
în asolament pe variantele cu lucrări reduse ale solului (varianta paraplow, martorul 1) , dat
fiind că este mai vulnerabil în lupta cu buruienile, pe când pe variantele cu aplicarea
tehnicilor eficiente de combatere a buruienilor (arătură, martorul 2) porumbul tolerează
cultura permanentă și concurează cu asolamentul.
5. Sistemul conservativ d e lucrare a solului – No-till în primii ani de aplicare a asigurat o
eficiență energetică mai mare cu 1,4 unități în agroecosistemele de grâu de toamnă,
comparativ cu cel convențional . La porumb sistemul conservativ No-till vizavi de cel
convențional poate fi aplicat fără pierderi de producții și cu majorarea eficienței energetice,
cu con diția respectării tehnologiilor și asolamentului.
6. Reducerea consumului de energie din contul lucrării solului, mașinilor și forței de muncă în
cadrul s istemului conservativ No -till (a. 2013 -2014) compa rativ cu cel convențional, este
suplinită în mare parte ( 74-90%) de energia investită prin erbicide.
01020
Arătură No-till Arătură No-till
Porumb în
asolamentPorumb în cultură
permanentă14,7317,98
12,3315,31b)
0,0040000,0080000,00120000,00
Arătură No-till Arătură No-till
Porumb în
asolamentPorumb în
cultură
permanentă80808,6886485,20
67642,7273661,02MJ/ha a)

119 CONCLUZII GENERALE ȘI RECOMANDĂRI
1. Cercetările actuale au stabilit, că evaluarea indicilor ecopedologici fizici și fizico -mecanici
în agroecosisteme diferen țiate după intensitatea factorului antropic, permite monitorizarea mai
exactă a aplicării tehnologiilor agricole [3, 49].
2. S-a evidențiat, că starea agrofizică a solului se înrăutățește în agroecosisteme pe măsura
intensificării lucrării acestuia și lipsei recuperării materiei organice. Cercetări efectuate în
asolament pe diferite agrofonduri, atestă optimizarea indicilor de calitate fizică a solului
(densitatea aparentă, porozitatea totală, gradul de tasare, rezistența la penetrare, aderența,
gonflarea) pe varianta cu lucrarea redusă – paraplow și variantele cu îngrășăminte organice [3, 49] .
3. Cernoziomul carbonatic, varianta ogor negru, cedează după parametrii calității fizice a
solului, comparativ cu pârloaga, care se caracterizează cu valori optimale ai in dicilor [3, 46, 47,
48, 128] .
4. Evaluarea structurii cernoziomului carbonatic arabil a stabilit degradarea acestui sol
concomitent cu majorarea impactului antropic. Comparativ cu solul înțelenit – pârloagă, conținutul
agregatelor agronomic valoroase (0,25 -10 mm) hidrostabile din stratul arabil (0 -30 cm) s -a
micșorat cu cca. 33% în agroecosistemele din asolament și culturi permanente și cu cca. 59% sub
ogorul negru. Lucerna în cultură permanentă nu contribuie semnificativ la restabilirea și formarea
structurii hidrostabile [47].
5. Plasticitatea solului interceptează procesele semnificative de degradare din agroecosistem.
Valorile limitelor și indicelui de plasticitate ale solului sub ogor negru au evidențiat consecințe
negative ale acestui tip de folosință, ce c onfirmă – că lucrarea solului prin arătură și menținerea
acestei stări duce la degradarea stării de calitate fizică a stratului arabil, cu toate consecințele
negative care survin [3, 48, 128] .
6. S-a stabilit, că plasticitatea solului scade în dependență de conținutul microagregatelor
hidrostabile, datorită amplificării impactului antropic în agroecosistem [128] .
7. Studierea aderenței în dinamică evidențiază, că primăvara timpuriu aderența solului este
dezechilibrată în raport cu umiditatea, astfel că valorile acestui indice nu reflectă starea de facto a
solului din agroecosistem. Rezultatele obținute indică necesita tea determinării aderenței solului în
perioada de vegetație – timp în care totalitatea proceselor din sol sunt active, echilibrate și exprimă
real influența agrocenozei asupra solului și relația fază solidă – fază lichidă.
8. Datele obținute demonstrează, că proprietățile fizico -chimice, agrofizice și fizico -mecanice
ale cernoziomului carbonatic sub cultura permanentă a porumbului nu diferă semnificativ de cele

120 ale solului din asolament. Aceasta impune necesitatea diversificării și majorării numărului de
cultu ri în cadrul asolamentului cu 5 sole, inclusiv culturi cu sistem radicular fasciculat [45, 48] .
9. Evaluarea productivității și eficienței energetice a agroecosistemelor pe cernoziom
carbonatic lutos a stabilit, că productivitatea grâului de toamnă este mai î naltă pe variantele cu
lucrarea conservativă a solului, manifestată și prin eficiență energetică mai mare. În
agroecosistemele de grâu de toamnă, lucrarea conservativă a solului (No -till) a asigurat o eficiență
energetică mai mare cu 1,4 unități, comparati v cu varianta convențională (arătură). Lucrarea
conservativă a solului (No -till) poate fi aplicată și la porumb fără pierderi de producții și cu
majorarea treptată a eficienței energetice, în condițiile respectării tehnologiilor în cadrul
asolamentului [78].
10. Cercetarea structurii intrărilor de energie în agroecosisteme demonstrează, că reducerea
consumului de energie din contul lucrării solului, mașinilor și forței de muncă în cadrul tehnologiei
conservative de lucrare a solului – No-till (a. 2013 -2014) , comparativ cu lucrarea convențională
(arătură), este suplinită în mare parte (74 -90%) de energia investită prin erbicidare.
11. Optimizarea indicilor ecopedologici fizico -mecanici și agrofizici urmărite în
agroecosistemele cu lucrarea conservativă a solului con tribuie la funcționarea mai eficientă a
agroecosistemului.

Recomandări
1. Pentru menținerea și optimizarea indicilor fizici și fizico -mecanici ai solului se recomandă:
respectarea asolamentelor zonale; aplicarea îngrășămintelor organice; implementarea lucrării
conservative a solului.
2. În cadrul sistemelor conservative de lucrare a solului grâul de toamnă poate fi cultivat cu mai
mici investiții și eficiență energetică mai mare.
3. Indicii fizico -mecanici (plasticitatea, aderența și gonflarea) fiind parametri mai puțin
cercetați și determinați, necesită de a fi utilizați la monitorizarea stării de calitate a solului, la
identificarea elementelor tehnologice prietenoase mediului, evidențierea tehnologiilor distructive
sau benefice pentru sol.
4. În scopul evitării degradării fizice a solului după recoltarea culturilor cereal iere de toamnă
se recomandă măsuri de acoperire și protejare a stratului superficial al solului, precum și
introducerii concomitente a îngrășămintelor azotoase pentru majorarea intensificării procesului de
humificare și mineralizare a resturilor organice.

121 BIBLIOGRAFIE
1. Andrieș S. Materia organică din solurile Moldovei și măsuri de sporire a fertilității. In:
Akademos, Nr. 2, 2017. p. 71 -77.
2. Andrieș S., Ursu A. Starea și perspectiva folosirii solurilor. In: Lucrările conferinței
științifice cu participare i nternațională ”Solul și Viitorul”. Chișinău, 2001. p. 15 -23.
3. Andriucă Valentina, Macrii Lucia. Indicii fizico -mecanici și utilizarea lor în evaluarea
gradului de degradare antropică a solului. În: Știința agricolă, UASM, Chișinău, 2015, nr. 2,
p. 12 -18.
4. Andriucă Valentina, Ungurean V. Impactul și prevenirea compactării în Republica Moldova.
În: Compactarea solurilor. Procese și consecințe. Cluj -Napoca: RISOPRINT, 2007, p. 87 –
90.
5. Andriucă Valentina. Cercetări privind modificarea aderenței solului lucrat co nvențional sub
impact antropogen de lungă durată. In: Sisteme de Lucrări Minime ale Solului. Soil
Minimum Tillage Systems: 5th International Symposium. Cluj -Napoca, 2008, p. 191 -193.
6. Andriucă Valentina. Modificarea proprietăților fizico -mecanice ale cer noziomului cambic
sub divers mod de utilizare. In: Evaluarea și utilizarea resurselor de soluri, protecția mediului
și dezvoltarea rurală în regiunea de Nord – Est a României, a XIX -a conf. naț. pentru Știința
Solului. Iași: S.C. PIM S.R.L, 2009. p. 116 -117.
7. Andriucă Valentina. Modificarea proprietăților fizico -mecanice ale solurilor în cadrul
diverselor ecosisteme de pe Podișul Moldovei de Nord. In: Eficiența utilizării și problemele
protejării solurilor. Lucrările conf. șt. cu participare internațională. Chi șinău, 2012, p. 23 -32.
8. Andriucă Valentina. Schimbarea indicilor fizico -mecanici în rezervațiile de resurse de sol
de pe Podișul Moldovei de Nord. In: Mat. simp. șt. inter. „Realizări și perspective în
horticultură, viticultură, vinificație și silvicultură ”, vol. 15 (3). Ch. : UASM, 2007, p. 445 –
448.
9. Axinte Stela, Agafiței Alina, Chiriac C. Ecosisteme agricole convenționale și sustenabile.
Iași: Politehnium, 2004. p. 11 -24.
10. Bîlteanu Gh., Bîrnaur V. Fitotehnie. București: Cereș, 1989. 413 p.
11. Blaga Gh., Fil ipov F., Rusu I., Udrescu S. Dumitru V. Pedologie. Cluj -Napoca:
AcademicPres, 2005. 402 p.
12. Boieriu I., Eustațiu N. Cultura grâului. București: Ed. Agro -Silvică, 1966. 176 p.
13. Boincean B. Cu privire la sistemul conservativ de agricultură. In Rezumate: Agri cultura
conservativă: concept, oportunități, aplicații. Conf. șt. -pr. cu part. int . Chișinău, 2015. p. 14.

122 14. Boincean B. ș. a. Fertilizarea și fertilitatea cernoziomului tipic din Stepa Bălțului. In:
Akademos, 2011, nr. 1(20), p. 110 -121.
15. Bucur Gh. ș. a. Elaborarea metodelor de sporire a efectului agrotehnic, economic și ecologic
al sistemelor de lucrare a solului. Ch.: IEFS, 2007. 31 p.
16. Buletin de monitoring ecopedologic. Ediția I. Ch.: Agroinformreclama, 1993. 84 p.
17. Burlacu I. Deservirea agrochimică a agriculturii în Republica Moldova. Chișinău: Pontos,
2001. 229 p.
18. Calamitățile în Moldova și combaterea lor. Chișinău: Tipografia Centrală, 1997. 268 p.
19. Canarache A. Diferențierea sistemelor de lucrare a solului în fun cție de condițiile de sol și
teren din România. In: Alternative de lucrare a solului – Vol. II. Cluj -Napoca, 1999. p. 215 –
223.
20. Canarache A. Fizica solurilor agricole. București: Cereș, 1990. 264 p.
21. Cara M. Efectul unor sisteme de lucrare asupra unor indi catori pedomorfologici și fizici ai
solului. In: Lucrări științifice – seria Agronomie, 2008, vol. 51 (2), p. 279 -284.
22. Cerbari V. et. al. Reproducerea fertilității cernoziomurilor în sistemul de agricultură cu
emisii reduse de CO 2, prin utilizarea în asolament a unui câmp sub amestec de ierburi perene
graminee și leguminoase. In: Mediul ambiant, 2013, nr. 2 (68), p. 36 -40.
23. Cerbari V. Metodica Instituirii Monitoringului funciar în Republica Moldova. Chișinău,
1997. 146 p.
24. Cerbari V. Monitoringul calității solurilor Republicii Moldova. Baze de date, concluzii,
prognoze, recomandări. Chișinău: Pontos, 2010. 476 p.
25. Cerbari V., Balan Tatiana. Cernoziomurile tipice argilo -lutoase din zona călduroasă semi
umedă a Moldovei de Nord. In: M onitoringul calității solurilor Republicii Moldova.
Chișinău: Pontos, 2010. p. 98 -163.
26. Coltun Maria, Marcenco V., Rurac M. Rezultatele studierii diferitor metode de lucrare de
bază a solului în experiențe staționar e de lungă durată. In: Simp. șt. int. „70 Ani ai
Universității Agrare de Stat din Moldova” – seria Agronomie. Ch.: UASM, 2003. p. 117 –
118.
27. Contoman Maria, Filipov F. Ecopedologie. Iași: Ion Ionescu de la Brad, 2007. 442 p.
28. Florea N. et. al. Metodologia elaborării studiilor pedologice. Parte a III. Indicatorii
ecopedologici. București, 1987. 226 p.
29. Florea N. Solul, partener de existență. București, 2013. 367 p.
30. Gîrlă Daniela. Variația unor indici ai agroecosistemelor sub influența factorilor climatici și
agrofitotehnici. Teză de dr. în agric ultură. Chișinău, 2011. 310 p.

123 31. Grati V. ș. a. Influența utilizării solurilor sub livezi asupra însușirilor agrofizice. In:
Raporturile conf. șt. „Trecutul, prezentul și viitorul solurilor Moldovei” . Ch.: 1996. p. 124 –
140.
32. Grițcan S., Nagacevschi Tatiana. Acțiunea diferitor metode de întreținere a solului utilizat
sub livezi asupra proprietăților lui fizice și chimice. In: Cernoziomurile Moldovei – evoluția
protecția și restabilirea fertilității lor. Co nf. șt. cu participare intern. Ch.: 2013, p. 166 -168.
33. Guș P. ș. a. Influența sistemului minim de lucrare asupra proprietăților fizice și biologice ale
solului. In: Compactarea solurilor – procese și consecințe. Cluj -Napoca: Risoprint, 2007 p.
9-15.
34. Guș P., Rusu T. Dezvoltarea durabilă a agriculturii. Cluj -Napoca: Risoprint, 2005. 50 p.
35. Guș P., Rusu T. Sitemele minime de lucrarea solului alternative pentru protecția mediului.
In: Sisteme de lucrări minime ale solului. Al 5 -lea simpozion cu participare internațională.
Cluj-Napoca: RISOPRINT, 2008. p. 9 -18.
36. Guș P., Rusu T., Bogdan Ileana. Agrotehnică. Cluj -Napoca: Risoprint, 2004. 524 p.
37. Guș P., Rusu T., Stănila S. Lucrări neconvenționale ale solului și sistema de mașini. Cluj –
Napoca: Risoprint, 2003. 200 p.
38. Jigău Gh. Geneza și fizica solului. Suport de curs . Ch.: CEP USM, 2009. 160 p.
39. Jigău Gh. Procese contemporane de evoluție a factorilor fizici de fertilitate a solurilor
agrico le. In: Simpozion șt. int.: 70 ani ai Universității Agrare de Stat din Moldova. Ch.:
UASM, 2003, p. 128 -130.
40. Jigău Gh., Nagacevschi Tatiana. Ghid al disciplinei – Fizica solului. Chișinău: CEP USM,
2006. 77 p.
41. Lucrări metodice la disciplina ecopedologie. Chișinău: UASM, 2002. 37 p.
42. Lucrări metodice la Pedologie – Chimia solului. Chișinău: UASM, 2002. p. 6 -8.
43. Lungu Marina. Evoluția solurilor cenușii arabile din Moldova Centrală și măsuri de
remediere a însușirilor negative. Teză de dr. în biologie. Chișinău, 2010. p. 194.
44. Lupașcu M. ș. a. Importanța asolamentelor furajero -cerealiere în prevenirea proceselor de
biodegradare a solurilor. In: Cernoziomurile Moldovei – evoluția protecția și restabilirea
fertilității lor. Conf. șt. cu participare intern., dedicată aniversării a 60 ani de la fondarea Inst.
de Pedologie, Agrochimie și Protecție a solului „Nicolae Dimo ”. Chișinău, 2013, p. 245 –
247.
45. Macrii Lucia. Aderența solului în diverse agroecosisteme de porumb. În: Materialele conf.
intern. cons. jubileului de 40 ani de la data fondării: Institutul de fitotehnie „Porumbeni” –
40 ani de activitate științifică. Pașca ni, 2014. p. 224 -229.

124 46. Macrii Lucia. Evaluarea aderenței solului în diverse agroecosisteme. În: Lucrări științifice
– Agronomie, UASM, 2014, vol. 41, p. 171 -174.
47. Macrii Lucia. Modificarea structurii cernoziomului carbonatic sub influența impactului
antropic și agrocenoze. În: Agricultura Moldovei, 2015, nr. 9 -10. p. 19 -24.
48. Macrii Lucia. Plasticitatea cernoziomului carbonatic sub diverse agroecosisteme. În: Rolul
agriculturii în acordarea serviciilor ecosistemice și sociale. Conf. șt. intern. cons. aniv. a 60-
a a dr. hab., prof. cercet. Boris Boincean. Bălți, 25 noiembrie 2014. p. 319 -323.
49. Macrii Lucia. Semnificația proprietăților fizico -mecanice ale solului în evaluarea
agroecosistemelor conservative. In: Rezumate – Agricultura conservativă: concept,
oportunități, aplicații. Conferință științifico -practică cu participare internațională. Chișinău,
2015, p. 25.
50. Marin D. ș. a. Cercetări privind influența sistemului de lucrare a solului asupra unor însușiri
ale acestuia și a producției de porumb în condiț iile de la ferma didactică Moara Domnească
– Ilfov. In: Cernoziomurile Moldovei – evoluția protecția și restabilirea fertilității lor. Conf.
șt. cu participare intern., dedicată aniversării a 60 ani de la fondarea Inst. de Pedologie,
Agrochimie și Protecți e a solului „Nicolae Dimo”. Chișinău, 2013, p. 251 -253.
51. Marin D.I. ș. a. Influența sistemului de lucrări neconvenționale (lucrări minime) asupra unor
însușiri ale solului preluvosol roșcat din zona Moara Domnească – Ilfov. In: Compactarea
solurilor – procese și consecințe. Cluj -Napoca: Risoprint, 2007 p. 48 -51.
52. Mănescu B., Ștefan Marcela. Ingineria ecosistemelor agricole. București: ASE, 2005. 234 p.
53. Mihalache M. Pedologie. București: Estfalia, 2014. 338 p.
54. Moraru Ștefan Andrei. Tratat de fitotehnie – cultura plantelor de câmp cereale. Iași: Ed.
Dosoftei, 1998. 212 p.
55. Nagacevschi Tatiana. Degradarea structurii solului ca urmare a exploatării excesive în
agricultura contemporană. In: Cernoziomurile Moldovei – evoluția protecția și restabilirea
fertilităț ii lor. Conf. șt. cu participare intern., dedicată aniversării a 60 ani de la fondarea Inst.
de Pedologie, Agrochimie și Protecție a solului „Nicolae Dimo”. Chișinău, 2013, p. 262 –
264.
56. Patienco P. Agrobiologie Vol. I. Chișinău, 2007. 222 p.
57. Pop A. ș. a. Indicii sintetici de caracterizare agrofizică a solului. In: Compactarea solurilor,
procese și consecințe. Cluj -Napoca : RISOPRINT , 2007. p. 138 -142.
58. Popescu C., Bucur D. Valorificarea unor terenuri agricole expuse poluării și degradării. Iași:
Ion Ionescu de la Brad, 2004. 491 p.
59. Puiu Ș. Pedologie. București: Ceres, 1980. 394 p.

125 60. Răus L. Rezumat la teza de doctor: Influența diferitelor sisteme de lucrare asupra
proprietăților fizice, chimice și biologice ale solului și producției principalelor culturi.
http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/Rezumat_Lucian_Raus.pdf . (vizitat 10.01.2010).
61. Răus L., Jităreanu G. Corelații între unii indicatori ai stării de compactare a solului și
producția culturilor de grâu, fasole și porumb. În: Lucrări Științifice – seria Agronomie a
USAMV – Iași, 2008, vol. 50, p. 393 -399.
62. Răus L., Jităreanu G. Modificarea structurii solului sub influența unor variante tehnologice
la cultura porumbului. În: Compactarea solurilor – procese și consecințe. Cluj -Napoca:
Risoprint, 2007, p. 29 -35.
63. Rurac M. Starea structurală a cernoziomului carbon atic în funcție de lucrarea de bază a
solului în asolament. In: Compactarea solurilor – procese și consecințe. Cluj -Napoca:
Risoprint, 2007. p. 52 -54.
64. Rusu T., Guș P. Compactarea solurilor. Procese și consecințe. Cluj -Napoca: RISOPRINT,
2007. 276 p.
65. Sistemul informațional privind calitatea învelișului de sol al Republicii Moldova (Banca de
date). Chișinău: Pontos, 2000. p. 81.
66. Stănilă S. ș.a. Considerații privind consumul de energie în producția agricolă și la lucrările
solului. In: Sisteme de lucrări mi nime ale solului – al 6-lea simpozion cu participare
internațională. Cluj -Napoca: Risoprint, 2011. p. 340 -345.
67. Ștefan V. Ecopedologie. Ed.: Marineasa, 2000. 225 p.
68. Ungureanu V. et. al. Indicii și modul de estimare a degradării solului. In: Lucrările
conferinței științifice cu participare internațională ”Solul și Viitorul”. Chișinău, 2001. p. 75 –
77.
69. Ungureanu V., Ciumac Ala. Raportul optimal al agro – și ecosistemelor ca măsură de lungă
durată pentru lupta cu efectele secetei. În: Seceta și măsurile compl exe de combatere.
Rezum. conf. II „Apele Moldovei”. Chișinău, 1995. p. 24 -25.
70. Ursu A. Degradarea solurilor și deșertificarea. Sub redacția academicianului. Chișinău:
AȘM, 2000. 300 p.
71. Ursu A. Rolul solului în ecologie și economie. In: Protecția solului. Lucrările conferinței
republicane științifico -practice. Ch.: Pontos, 2005, p. 77 -86.
72. Abid M., Lal R. Tillage and drainage impact on soil quality I. Aggregate stability, carbon
and nitrogen pools. In: Soil & Tillage Research, 2008, no. 100, p. 89 -98.

126 73. Acar M., Çelik I., Günal H. Effects of long -term tillage systems on soil water content and
wheat yield under Mediterranean conditions. In: Journal of New Theory, 2017, No. 17, p.
98-108.
74. Adem Hatirli S. et. al. Energy inputs and crop yield relationship in gree nhouse tomato
production. In: Renewable Energy, 2006, No. 31, p. 427 -438.
75. Alipour A. et. al. Study and determination of energy consumption to produce conventional
rice of the Guilan province. In: Research in Agricultural Engeneering, 2012, Vol. 58, No. 3,
p. 99 -106.
76. Andriuca Valentina et. al. Productivity elements in conservative and conventional tillage
systems. In: Scientific Papers. Series A. Agronomy, 2016, Vol. LIX, p. 27 -32.
77. Andriuca Valentina et. al. Research of physical -mechanical properties of so il related to
earthworms abundance in agricultural background agroecosystems at didactic and
experimental station “Chetrosu”, Republic of Moldova. In: Lucrări științifice – seria
Agronomie, 2012, vol. 55 (2), p. 45 -49.
78. Andriuca Valentina, Macrii Lucia, Du biț Daniela, Melnic Rodica. Conservation soil tillage
and environmental issues. In: Book of abstracts – Prospects for the 3rd millennium
agriculture – the 15th international symposium, Cluj -Napoca, Romania, 2016, No. 3, p. 51.
79. Andriuca Valentina. Research es concerning some elements of agroecological monitoring in
Codrilor Plateau from Republic of Moldova. In: ProEnvironment. Journal of
Documentation, Research and Professional Trening, 2013, no. 14 (vol. 6), p. 416 – 421.
80. Aon M.A., Sarena D.E., Burgos J.L. , Cortassa S. (Micro)biological, chemical and physical
properties of soils subjected to conventional or no -till management: an assessment of their
quality status. In: Soil & Tillage Research 2001, no. 60, p. 173 -186.
81. Azadegan B., Massah J. Effect of temperature on adhesion of clay soil to steel. In: Cercetări
Agronomice în Moldova, 2012, vol. XLV, No. 2 (150), p. 21 -27.
82. Badalı´kova´ B., Hruby´J. Influence of minimum soil tillage on development of soil
structure. In: S oil management for sustainability. Advances in Geoecology, 2006, vol. 38,
Pub.: Catena. p. 430 –435.
83. Bone J. et. al. Soil quality assessment under emerging regulatory requirements. In:
Environmental International Jornal 2010, no. 36, p. 609 –622.
84. Burbaum U ., Sass I. Physics of adhesionof soils to solid surface. In: Bulletin of Engineering
Geology and the Environment. Publisher: Springer Berlin Heidelberg, 2016. p. 1 -9.

127 85. Burtan Lavinia, Lăcătușu Anca -Rovena, Preda Claudia. Assessment of soil quality in
conse rvative agriculture systems versus conventional agriculture. In: Lucrări Științifice –
seria Agronomie, 2017, vol. 60(1), p. 79 -84.
86. Celik I. Land -use effects on organic matter and physical properties of soil in a southern
Mediterranean highland of Turkey. In: Soil & Tillage Research, 2005, no. 83, p. 270 -277.
87. Chetan Felicia et. al. Influence of fertilization and soil tillage system on water conservation
in soil, production and economic efficiency in the winter wheat crop. In: Scientific Papers.
Series A. A gronomy, 2017, Vol. LX, p. 42 -48.
88. Chetan Felicia et. al. Influence of soil tillage upon weeds, production and economical
efficiency of corn crop. In: AgroLife Scientific Journal, 2016, Volume 5, Number 1, p. 36 –
43.
89. Chiriac Gh., Jităreanu G. The influence o f tillage on some soil physical properties in central –
northern area of Moldavian Plateau. In: Lucrări științifice – seria Agronomie, 2012, vol. 55
(2), p. 211 -216.
90. Chițoi C., Ciontu C. Effect of soil works on corn production in South East Baragan. In:
Scientific Papers. Series A. Agronomy, 2016, Vol. LIX, p. 45 -49.
91. Connolly R.D. Modelling effects of soil structure on the water balance of soil -crop systems:
a review. In: Soil & Tillage Research, 1998, no. 48, p. 1 -19.
92. Dc Jong E. et. al. Estimating the Att erberg limits of southern Saskatchewan soils from
texture and carbon con -tents. In: Canadian Journal Soil Science, 1990, no. 70, p. 543 -554.
93. Delgado A., Gomez J. A. The Soil. Physical, Chemical and Biological Properties (Chapter
2). In: Principles of Agro nomy for Sustainable Agriculture. Springer International
Publishing, 2016. p. 15 -26.
94. Dexter A.R., Czyz E.A., Gate O.P. A method for prediction of soil penetration resistance.
In: Soil & Tillage Research, 2007, no. 93, p. 412 -419.
95. Elarabi H.A. Factors infl uencing swelling behaviour of expansive soils. In: BRR Journal,
2004, no. 6, p. 20 -29.
96. Etana A., Hakansson I. Swedish experiments on the persistence of subsoil compaction
caused by vehicles with high axle load. In: Soil & Tillage Research, 1994, no. 29, p . 167 –
172.
97. Farshad A., Zinck J.A. Assessing agricultural sustainability using the six -pillar model: Iran
as a case study. In: Gliessman S.R. Agroecosystem sustainability: developing practical
strategies. Boca Raton: CRC Press, 2001. p. 137 -152.

128 98. Feiza V. et. al. Arable layer agro -physical properties indexing in a long -term soil
management systems in Lithuania. In: Lucrări științifice – seria Agronomie, 2008, vol. 51
(1), p. 96 -104.
99. Ferreras L.A. et. al. Effect of no -tillage on some soil physical propertie s of a structural
degraded Petrocalcic Paleudoll of the southern ”Pampas” of Argentina. In: Soil & Tillage
Research, 2000, 54, p. 31 -39.
100. Gajiѐ B. Plasticity of pseudogley soils in UB Communuty. In: Journal of Agricultural
Science, 2005, vol. 50 (2), p. 15 3-159.
101. Gill K.S., Aulakh B.S. Wheat yield and bulk density response to some tillage systems on an
Oxisol. In: Soil & Tillage Research, 1990, No. 18, p. 37 -45.
102. Głab, T., et. al. Effect of crop rotations with triticale (xTriticosecale Wittm.) on soil pore
characteristics. In: Geoderma 2013, No. 1 –7, p. 202 –203.
103. Gliessman S.R. Agroecology: Ecological processes in sustainable agriculture. Chelsea,
Mich.: Ann Arbor Press, 1998. 357 p.
104. Gregorich E.G., Carter M.R. Soil Quality for Crop Production and Ecosystem Health. In:
Developments in Soil Science, 1997, No. 25, p. 43 -44.
105. Guimaraes R.M.L. et. al. Relating visual evaluation of soil structure to other physical
properties in soils of contrasting texture and management. In: Soil & Tillage Research, 2013,
No. 1 27, p. 92 –99.
106. Gunar K. Plastic Properties. In: Encyclopedia of Soil Science – second edition, 2006, No. 2,
Pub.: Taylor & Francis Group. p. 1311 -1313.
107. Gus P., Rusu T., Bogdan I. Factors which impose completing preserving effects of minimum
soil tillage systems on arable fields situated on slopes. In: Soil Minimum Tillage System –
5th International Symposium. Cluj -Napoca: Risoprint, 2008. p. 155 -161.
108. Hajabbasi M.A., Hemmat A. Tillage impacts on aggregate stability and crop productivity in
a clay -loam soil in central Iran. In: Soil & Tillage Research, 2000, No. 56, p. 205 -212.
109. Hao X.Y., Chang C. Effect of 25 annual cattle manure applications on soluble an d
exchangeable cations in soil. In: Soil Science, 2002, No. 167, p. 126 –134.
110. Harsono S.S. Tillage implement effects on wet sticky soil. In: Research Journal of
Agricultural Science, 2011, vol. 43 (4), p. 86 -94.
111. Hassan M.M., Gregory P.J. Water transmissio n properties as affected by cropping and tillage
systems. Pak. In: Soil Science, 1999, No. 16, p. 29 –38.
112. Henrique Moreiraa W. Seasonal changes in soil physical properties under long -term no –
tillage. In: Soil & Tillage Research, 2016, No. 160, p. 53 -64.

129 113. Hernanz J.L., Peixoto H., Cerisola C., Sanchez -Giron V. An empirical model to predict soil
bulk density profiles in field conditions using penetration resistance, moisture content and
soil depth. In: Journal of Terramechanics, 2000, No. 37, p. 167 -184.
114. Hillel D. Soil and water: physical principles and processes. Pub.: Academic Press, 1971. 288
p.
115. Husnjak S., Filipović D., Kosutić S. Influence of different tillage systems on soil physical
properties and crop yield. In: Rostlinna Vyroba, 2002, vol. 48 (6), p . 249 -254.
116. Igwe C.A. Shrink -swell potential of flood -plain soils in Nigeria in relation to moisture
content and mineralogy. In: International Agrophysics, 2003, No. 17, p. 47 -55.
117. Ishaqa M. et. al. Subsoil compaction effects on crops in Punjab, Pakistan: II. Root growth
and nutrient uptake of wheat and sorghum. In: Soil & Tillage Research, 2001, No. 60, p.
153-161.
118. Jităreanu G. et. al. Studies on the establishment of conservation technologies of tillage
mechanization used in wheat crop, under soil specifi c conditions of the N -E area of Romania.
In: Cercetări agronomice în Moldova, USAMV, vol. XLII, nr. 2 (138), 2009. p. 5 -16.
119. Jorajuria D., Draghi L., Aragon A. The effect of vehicle weight on the distribution of
compaction with depth and the yield of Loliu m Trifolium grassland. In: Soil & Tillage
Research, 1997, No. 41, p. 1 –12.
120. Keller T., Dexter A.R. Plastic limits of agricultural soils as functions of soil texture and
organic matter content. http://www.publish.csiro.au/paper/SR11174.htm. (vizitat
15.07.2 016).
121. Keller T., Hakansson Inge. Estimation of reference bulk density from soil particle size
distribution and soil organic matter content. In: Geoderma, 2010, vol. 154 (3 -4), p. 398 -406.
122. Khan M. A. et. al. The techniques of reducing adhesion and scourin g soil by bionic – review
of literature. In: Advances in Natural Science, 2010, vol. 3 (2), p. 41 -50.
123. Laboski C.A.M. et. al. Soil strength and water content influences on corn root distribution
in a sandy soil. In: Plant and Soil, 1998, No. 203, p. 239 -247.
124. Lal R. et. al. Long -term tillage and rotation effects on properties of a Central Ohio soil. In:
Soil Science Society of America Journal, 1994, No. 58, p. 517 -522.
125. Lampurlanés J., Cantero -Martinez C. Soil bulk density and penetration resistance under
different tillage and crop management systems and their relationship with barley root
growth. In: Agronomy Journal, 2003, No. 95, p. 526 -536.
126. Licht M. A., Al -Kaisi M. Strip -tillage effect on seedbed soil temperature and other soil
physical properties. In: Soil & Tillage Research, 2005, No. 80, p. 233 -249.

130 127. Lu-Quan Ren et. al. Soil adhesion and biomimetics ao soil -engaging components: a review.
In: J. agric. Engng. Res., 2001, vol. 79 (3), p. 239 -263.
128. Macrii Lucia. Comparative evaluation of plasticity and microaggregates content of carbonate
chernozem under different anthropic -impact levels. In: Scientific Papers. Series A.
Agronomy, 2016, Vol. LIX, p. 106 -109.
129. Mamedov A.I. et. al. Wetting rate and sodicity effects on interrill erosion from semi -arid
Israeli soils. In: Soil & Tillage Research, 2002, No. 68, p. 121 –132.
130. Martens D.A. Plant residue biochemistry regulates soil carbon cycling and carbon
sequestration. In: Soil Biology and Biochemistry, 2000, No. 32, p. 361 –369.
131. Mbagwa J. S. C., Abeh O. G. Pre dic-tion of engineering properties of tropical soils using
intrinsic pedological parameters. In: Soil Science, 1998, No. 163, p. 93 -102.
132. Mbagwu J.S.C. Evaluation of shrink -swell potential of soils by two procedures. In:
Pedologie, 1992, vol. XLII -1, p. 69 –82.
133. McBride R.A. Atterberg limits. In: Methods of Soil Analysis Part 4. Physical Methods (Soil
Science Society of America Book Series, Vol. 5) by Dane J. H., Topp G. C. USA, 2002. p.
389 -398.
134. Moraes M. T. et. al. Critical limits of soil penetration resistance in a rhodic eutrudox. In:
Revista Brasileira de Ciência do Solo, 2014, No. 38, p. 288 -298.
135. Moraru Paula Ioana et. al. Effect of diferent tillage systems on soil properties and production
on wheat, maize and soybean crop. In: Lucrări științifice – seria Agronomie, 2011, vol. 54
(2), p. 258 -262.
136. Moraru Paula Ioana, Rusu T. Soil tillage conservation and its effect on soil organic matter,
water management and carbon sequestration. In: Journa l of Food, Agriculture &
Environment, 2010, vol. 8 (3 -4), p. 309 -312.
137. Munkholm L.J. et. al. Aggregate strength and mechanical behaviour of a sandy loam soil
under longterm fertilization treatments. In: European Journal of Soil Science, 2002, No. 53,
p. 12 9–137.
138. Nagacevschi Tatiana, Grițcan S. The alternation of various tillage methods and maintenance
of soil under orchards. In: Scientific Papers. Series A. Agronomy, 2015, Vol. LVIII, p. 92 –
94.
139. Newell -Price J.P. et. al. Visual soil evaluation in relation t o measured soil physical properties
in a survey of grassland soil compaction in England and Wales. In: Soil & Tillage Research,
2013, No. 127, p. 65 –73.

131 140. Niewczas J., Witkowska -Walczak Barbara. Index of soil aggregates stability as linear
function value of transition matrix elements. In: Soil & Tillage Research, 2003, No. 70, p.
121-130.
141. Niewczas J., Witkowska -Walczak Barbara. The soil aggregates stability index (ASI) and its
extreme values. In: Soil & Tillage Research, 2005, No. 80, p. 69 -78.
142. Osunbit an J.A., Oyedele D.J., Adeklu K.O. Tillage effects on bulk density, hydraulic
conductivity and strength of a loamy sandy soil in southwestern Nigeria. In: Soil & Tillage
Research, 2005, No. 82, p. 57 –64.
143. Oussible M., Crookston P.K., Larson W.E. Subsurface compaction reduces the root and
shoot growth and grain yield of wheat. In: Agronomy Journal, 1992, No. 84, p. 34 –38.
144. Pabin J. et. al. Critical soil bulk density and strength for pea seedling root growth as related
to other soil factors. In: Soil & Tillag e Research, 1998, No. 46, p. 203 -208.
145. Pimentel D. et. al. Biofuel impacts on world food supply: use of fossil fuel, land and water
resources. In: Energies, 2008, No. 1, p. 41 -78.
146. Pimentel D., Pimentel M. Food, Energy and Society. University Press of Colo rado, 1996. p.
118-143.
147. Pimentel D., Pimentel Marcia H., Energy, Food and Society. Third Edition. Publisher:
CRCPress, Taylor and Francis Group, 2008. 380 p.
148. Plante A.F., McGill W.B. Soil aggregate dynamics and the retention of organic matter in
laborato ry-incubated soil with differing simulated tillage frequencies. In: Soil & Tillage
Research, 2002, No. 66, p. 79 –92.
149. Pulido Moncada M. et. al. Visual examinations and soil physical and hydraulic properties
for assessing soil structural quality of soils wi th contrasting textures and land uses. In: Soil
& Tillage Research, 2014, No. 140, p. 20 -28.
150. Răus L. et. al. The effect of different soil tillage systems on soil physical characteristics and
crop yield in maize and winter wheat crops from the Moldavian Pl ain, Romania. In: Lucrări
științifice – seria Agronomie, 2008, Vol. 51 (2), p. 287 -294.
151. Răus L., Jităreanu G., Ailincai C. Influence of different tillage systems on the physical
properties of soil and yield of main crops from the Moldavian Plain. In : Sis teme de lucrări
minime ale solului (Al 5 -lea simpozion cu participare internațională). Cluj -Napoca:
Risoprint, 2008. p. 86 -98.
152. Riley H.C.F. et. al. Effects of alternative tillage systems on soil quality and yield of spring
cereals on silty clay loam and s andy loam soils in the cool, wet climate of central Norway.
In: Soil & Tillage Research, 2005, No. 80, p. 79 -93.

132 153. Rurac M. Influence of soil tillage systems upon physical and biological proprieties of the
soil in the long term field experiments. In: Proenv ironment. Soil minimum tillage systems:
the 7th inter. sympos., 2013, Vol. 6, no. 14, p. 190 -193.
154. Sasal M.C., Castiglioni M.G., Wilson M.G. Effect of crop consequences on soil properties
and runoff on natural -rainfall erosion 132ndicia 132t132r no tillage. In: S oil & Tillage
Research, 2010, No. 108, p. 24 –29.
155. Senicovscaia Irina, Filipchiuk V., Tsintsari Alina. Impact of different soil tillage practices
on biota of chernozems in the Northern zone of the Republic of Moldova. In: Scientific
Papers. Series A. Agronom y, 2015, Vol. LVIII, p. 95 -100.
156. Seybold Cathy A. et. al. Linear Regression models to estimate soil liquid limit and plasticity
index from basic soil properties. In: Soil Science, 2008, vol. 173 (1), p. 25 -34.
157. Sfetcu I.C., Marin D. I., Sfetcu Elena Loredan a. Influence of soil tillage upon the yield of
several semi -late maize hybrids grown at Moara Domnească – Ilfov. In: Scientific Papers.
Series A. Agronomy, 2016, Vol. LIX, p. 144 -148.
158. Shainberg I., et. al. Aggregate size and seal properties. In: Soil Scien ce, 1997, vol. 162 (7),
p. 470 -478.
159. Shang C., Tiessen H. Soil organic carbon sequestration and stabilization in karstic soils of
Yucatan. In: Biogeochemistry, 2003, No. 62, p. 177 -196.
160. Sidiras N. et. al. Effect of tillage system and fertilization on physical properties of soil in the
seedbed and on seedling emergence of winter barley. In: Journal of Agro Crop Science,
2000, No. 184, p. 287 -296.
161. Simansky V. et. al. Soil tillage and ferti lization of Orthic Luvisol and their influence on
chemical properties, soil structure stability and carbon distribution in water -stable macro –
aggregates. In: Soil & Tillage Research, 2008, No. 100, p. 125 -132.
162. Šimanský V., Polláková N., Jonczak J. Is bett er minimum than standard mouldboard
ploughing tillage from viewpoint of the pore -size distribution and soil water retention
characteristic changes ? In: Cercetări Agronomice în Moldova, 2016, Vol. XLIX, No. 3
(167), p. 17 -26.
163. Simon J.J. et. al. Comparison of shrink -swell potential of seven ultisols and one alfisol using
two different COLE techniques. In: Soil Science, 1987, No. 143, p. 50 –55.
164. Smith C.W. et. al. Shrinkage and Atterberg limits in relation to other properties of principal
soil types in Israel . In: Geoderma, 1985, No. 35, p. 47 -65.

133 165. Smith C.W. et. al. The effect of soil compaction and soil physical properties on the
mechanical resistance of South African forestry soils. In: Geoderma, 1997, No. 78, p. 93 –
111.
166. Sojka R.E. et. al. Subsoiling and s urface tillage effects on soil physical properties and forage
oat stand and yield. In: Soil & Tillage Research, 1997, No. 40, p. 125 -144.
167. Strudley M.W., Green T.R., Ascough II J.C. Tillage effects on soil hydraulic properties in
space and timez: state of the science. In: Soil & Tillage Research, 2008, No. 99, p. 4 –48.
168. Thomas P.J. et. al. An expansive soil index for predicting shrink -swell potential. In: Soil
Science Society American Journal, 2000, No. 64, p. 268 –274.
169. Tisdall J. M., Oades J. M. Organic ma tter and water stable aggregates in soils. In: Soil
Science, 1982, No. 33, p. 141 -163.
170. Topa D. et. al. Impact of plowing on some soil physical properties under hybrid seed corn
production. In: Soil minimum tillage systems: the 7th international symposium, 2013, Vol.
6, No. 14, p. 183 -186.
171. Topa D. et. al. Soil compaction influence of winter wheat yield and soil physical properties.
In: Lucrări științifice – seria Agronomie, 2011, vol. 54 (2), p. 306 -310.
172. Topa D. et. al. Tillage effects on soil structure a nd grain yield of maize. In: Lucrări științifice
(Agronomie), 2012, vol. 55 (2), p. 237 -240.
173. Topa D., Răus L., Cara M., Jităreanu G. The modification of physical properties of a cambic
chernozem under conventional and conservative tillage. In: Lucrări ști ințifice – seria
Agronomie, 2008, vol. 51 (nr. 2), p. 295 -300.
174. Vach M., Strašil Z., Javůrek M. Economic efficiency of selected crops cultivated under
different technology of soil tillage. In: Scientia agriculturae bohemica, 2016, 47 (1), p. 40 –
46.
175. Van den Akker J.J.K., Canarache A. Concerted Actions on Subsoil Compaction on Western
Countries and on Subsoil Compaction in Central and Eastern European Countries. In:
Experiences with the impact and prevention of subsoil compaction in the European
Commun ity. Printed at: SLU REPRO, 2000. p. 7 -19.
176. Vaz C.M.P. et. al. Scaling the dependency of soil penetration resistance on water content
and bulk density of different soils. In: Soil Science Society of America Journal, 2013, No.
77, p. 1488 -1495.
177. Vaz Carlos M.P. et. al. Modeling and correction of soil penetration resistance for varying
soil water content. In: Geoderma, 2011, No. 166, p. 92 -101.

134 178. Vermeulen G. D. et. al. effect of straight and spiral sugar beet extraction on paths and lift
acceleration on soil tare and relative soil adherence. In: Netherlands Journal of Agricultural
Science, 1997, vol. 45 (1), p. 163 -169.
179. Viana R. M. et. al. Soil quality indicators for different restoration stages on Amazon
rainforest. In: Soil & Tillage Research, 2014, No. 140 , p. 1 -7.
180. Whalley W.R. et. al. The effect of soil strength on yield of wheat. In: Plant and Soil, 2008,
No. 306, p. 237 -247.
181. Whalley W.R., To J., Kay B.D., Whitmore A.P. Prediction of the penetrometer resistance of
soils with models with few parameters. In: Geoderma, 2007, No. 137, p. 370 -377.
182. Yilmaz I. Indirect estimation of the swelling percent and a new classification of soils
depending on liquid limit and cation exchange capacity. In: Engineering Geology, 2006, No.
85, p. 295 -301.
183. Zhang X.C., Norto n L.D. Effect of exchangeable Mg on saturated hydraulic conductivity,
disaggregation and clay dispersion of disturbed soils. In: Journal of Hydrology, 2002, No.
260, p. 194 –205.
184. Агрофизические методы исследования почв. Москва: Наука, 1966. 260 с.
185. Агрохимические методы исследования почв. Москва: Наука, 1965. 485 с.
186. Андриука Валентина. Физико – механические своиства почв Молдовы. Автореф. дисc.
кандидата с. -х. наук. Минск, 1990. 18 c.
187. Аринушкина Е.В. Руководство по химическому анализу почв. Москва: Изд-во МГУ,
1970. 487с.
188. Атаманюк, А.К. и др. Физические и мелиоративные свойства почв Молдавий.
Кишинев: Штиинца, 1977. 70 с.
189. Бахтин, П.У. Исследования физико -механических и технологических свойств
основных типов почв СССР. Москва: Колос, 1969. 271 с.
190. Вадюнина А.Ф. Динамика липкости различных почв в зависимости от влажности и
культурного состояния почвы. B: Почвоведение, 1939, № 8, c. 24 -26.
191. Вадюнина А.Ф., Корчагина З.А. Методы исследования физических свойств почв и
грунтов. Москва: Агропромиздат, 1986 . 206 с.
192. Васильев А. М. Исследование физических свойств почвы. Учебное пособье под
общей редакцией академика Н.А. Димо. Кишинев: Госуд. Изд. Молдавии, 1952. 299 с.
193. Доспехов Б. Методика полевого опыта. Москва: Агропромиздат, 1985. 351 с.

135 194. Дубовик Е.В. Ст руктурное состояние чернозема типичного в агроландшафте. B:
Черноземы центральной Росии: генезис, география, эволюция. Материалы конф. 25 –
28 мая. Воронеж, 2004. c. 273 -278.
195. Качинский Н.А. Механический и микроагрегатный состав почвы, методы его
изучения. М осква: АН СССР, 1958. 192с.
196. Кирилюк В.П., Бор Д. М. Изменение плодородия карбонатного чернозема при разных
способах окультуривания. In: Cernoziomurile Moldovei – evoluția protecția și restabilirea
fertilității lor. Conf. șt. cu part. intern., dedicată ani versării a 60 ani de la fondarea Inst. de
Pedologie, Agrochimie și Protecție a solului „Nicolae Dimo”. Chișinău, 2013, p. 203 -204.
197. Ковриго В.П., Кауричев И.С., Бурлакова Л.М. Почвоведение с основами геологии.
Москва: Колос, 2000. 416 с.
198. Корчагин А.А ., Мазиров М.А., Шушкевич Н.И. Физика почв. Лабораторный
практикум. Изд -во Владим. гос. ун -та, 2011. 99 с.
199. Кузнецова И.В. О некоторых критериях оценки физических свойств. B: Почвоведение
1979, № 3, с. 81 -88.
200. Кузнецова И.В. Современные тенденции эволюции физических свойств черноземах
Средне -Русской провинции лесостепной зоны. B: Черноземы центральной Росии:
генезис, география, эволюция. Мат. конф. посв. 100 -летию со дня рождения
основателя Воронежской школы почвоведов Прокопия Гавриловича Адерихина.
Вороне ж, 2004, c. 288 -292.
201. Медведев В.В. Агро – и экофизика почв. Харьков: ООО “Полосатая типография”,
2015. 312 с.
202. Модина С., Долгов С.И., Бахтин П.У. Сложение и структурное состояние почвы. В:
Агрофизические методы исследования почв. Москва: Наука, 1966. с. 42-71.
203. Переверзин В. Минимальная обработка почвы: плюсы и минусы. B: Аграрное
обозрение, 2016, № 3 (55), c. 40 -41.
204. Почвы Молдавии (Том 1). Кишинев: Штиинца, 1984. c. 140 -145.
205. Пугачев Е. Роль компонентов органического вещества в оптимизации физических
свойств светло -серых лесных почв пахотных угодий. Aвтореф. дис. канд. с. -х. наук.
Нижний Новгород, 2007. 145 с. http://www.dissercat.com/content/rol -komponentov –
organicheskogo -veshchestva -v-optimizatsii -fizicheskikh -svoistv -svetlo -serykh [vizitat
10.09.2015].
206. Ревут И. Б., Роде А. А. Методическое руководство по изучению почвенной структуры.
Издательство «Колос», Ленинград, 1969. с. 79 -81.

136 207. Сергеев Е. М. Грунтоведение. Москва: МГУ, 1973. 367 c.
208. Уткаева В.Ф., Сапожников П.М. Характеристика поверхности твердой ф азы
черноземов Центральной России при внесении удобрений. B: Черноземы центральной
Росии: генезис, география, эволюция. Мат. конф. посв. 100 -летию со дня рождения
основателя Воронежской школы почвоведов Прокопия Гавриловича Адерихина.
Воронеж, 2004, c. 311 -315.
209. Хабаров А.В., Яскин А.А. Почвоведение. Москва: Колос, 2001. 232 с.
210. Хайдапова Д.Д., Каменецкая О.В. О влиянии органического вещества на набухание и
пластическую прочность чернозема типичного Курской области. B: Черноземы
центральной Росии: генези с, география, эволюция. Мат. конф. посв. 100 -летию со дня
рождения основателя Воронежской школы почвоведов Прокопия Гавриловича
Адерихина. Воронеж, 2004, c. 315 -318.
211. Черникова В.А., Чекерес А.И. Агроэкология. Москва: Колосс, 2000. 521 c.
212. Шеин Е.В. Курс физики почв: Учебник. Мocква: МГУ, 2005. 432 с.
213. Шеин Е.В., Карпачевский Л.О. и др. Теории и методы физики почв. Москва: Гриф и
К, 2007. 616 с.

137

ANEXE

138 Anexa 1 .
Condi țiile meteorologice în anii de cercetare
Tabelul A 1.1. Condițiile meteorologice în SDE ”Chetrosu”, r. Anenii -Noi în anul agricol 2008 – 2009
Lunile anului Temperatura aerului , ° С Precipitațiile atmosferice , mm
media media multianuală
1881 -2003 ± față de media
multianuală media media multianuală
1881 -2003 ± față de media
multianuală
Septembrie 14,9 16,2 -1,3 63,0 42,2 +20,8
Octombrie 11,2 9,2 +2,0 27,9 29,5 -1,6
Noiembrie 5,0 4,4 +0,6 17,2 38,9 -21,7
Total toamnă 10,4 10,2 +0,2 108,1 110,6 -2,5
Decembrie 2,1 -0,3 +2,4 54,5 34,4 +20,1
Ianuarie -1,1 -2,6 -1,5 17,5 28,5 -11,0
Februarie 2,1 -1,3 +3,4 7,2 29,8 -22,6
Total iarnă 1,0 -1,4 +2,4 79,2 92,7 -13,5
Martie 5,0 3,0 +2,0 58,2 24,3 +33,9
Aprilie 10,9 10,4 +0,5 2,8 33,0 -30,2
Mai 16,9 16,3 +0,6 22,7 48,8 -26,1
Total primăvară 10,9 9,9 +1,0 83,7 106,1 -22,4
Iunie 21,4 19,9 +1,5 36,0 71,9 -35,9
Iulie 24,0 21,8 +2,2 83,4 58,4 +25
August 21,7 21,1 +0,6 26,0 51,3 -25,3
Total vară 22,4 20,9 +1,5 145,4 181,6 -36,2
Total an agricol 11,2 9,9 +1,3 416,4 492,0 -75,6

139 Tabelul A 1.2. Condițiile meteorologice în SDE ”Chetrosu”, r. Anenii -Noi în anul agricol 2009 – 2010
Lunile anului Temperatura aerului , ° С Precipitațiile atmosferice , mm
media media multianuală
1881 -2003 ± față de media
multianuală media media multianuală
1881 -2003 ± față de media
multianuală
Septembrie 17,3 16,2 +1,1 28,3 42,2 -13,9
Octombrie 11,6 9,2 +2,4 30,8 29,5 +1,3
Noiembrie 9,0 4,4 +4,6 8,3 38,9 -30,6
Total toamnă 12,6 10,2 +2,4 67,4 110,6 -43,2
Decembrie -0,5 -0,3 +0,2 66,7 34,4 +32,3
Ianuarie -4,1 -2,6 +1,5 57,8 28,5 +29,3
Februarie 0,4 -1,3 +1,7 53,6 29,8 +23,8
Total iarnă -1,4 -1,4 0 178,1 92,7 +85,4
Martie 4,0 3,0 +1,0 16,8 24,3 -7,5
Aprilie 10,8 10,4 +0,4 31,0 33,0 -2,0
Mai 17,0 16,3 +0,7 62,3 48,8 +13,5
Total primăvară 10,6 9,9 +0,7 110,1 106,1 +4,0
Iunie 21,0 19,9 +1,1 47,0 71,9 -24,9
Iulie 23,8 21,8 +2,0 71,3 58,4 +12,9
August 24,6 21,1 +3,5 61,5 51,3 +10,2
Total vară 23,1 20,9 +2,2 179,8 181,6 -1,8
Total an agricol 11,2 9,9 +1,3 535,4 492,0 +43,4

140 Tabelul A 1.3. Condițiile meteorologice în SDE ”Chetrosu”, r. Anenii -Noi în anul agricol 2013 – 2014
Lunile anului Temperatura aerului , ° С Precipitațiile atmosferice , mm
media media multianuală
1881 -2003 ± față de media
multianuală media media multianuală
1881 -2003 ± față de media
multianuală
Septembrie 15,8 16,2 -0,4 79,5 42,2 +37,3
Octombrie 10,8 9,2 +1,6 0 29,5 -29,5
Noiembrie 9,3 4,4 +4,9 30,9 38,9 -8,0
Total toamnă 12,0 10,2 +1,8 110,4 110,6 -0,2
Decembrie -2,1 -0,3 +1,8 0 34,4 -34,4
Ianuarie -0,6 -2,6 -2,0 55,9 28,5 +27,4
Februarie -0,1 -1,3 -1,2 5,8 29,8 -24,0
Total iarnă -0,9 -1,4 -0,5 61,7 92,7 -29,0
Martie 9,3 3,0 +6,3 9,8 24,3 -14,5
Aprilie 12,6 10,4 +2,2 21,4 33,0 -11,6
Mai 17,5 16,3 +1,2 64,2 48,8 +15,4
Total primăvară 13,1 9,9 +3,2 95,4 106,1 -10,7
Iunie 19,9 19,9 0 44,9 71,9 -27,0
Iulie 24,1 21,8 +2,3 59,1 58,4 +0,7
August 22,6 21,1 +1,5 58,7 51,3 +7,4
Total vară 22,2 20,9 +1,3 162,7 181,6 -18,9
Total an agricol 11,6 9,9 +1,7 430,2 492,0 -61,8

141 Tabelul A 1.4 Distribuirea depunerilor atmosferice în perioada rece și caldă a anului agricol
Lunile
anului
Media
multianuală 1881 –
2003 2008 -2009 2009 -2010 2013 -2014
mm % mm % mm % mm %
X – III 185,4 38 182,5 48 234,0 44,4 102,4 27
IV – IX 305,6 62 199,2 52 293,1 55,6 271,3 73
∑ 491,0 100 381,7 100 527,1 100 373,7 100

Tabelul A 1.5 Calculul CHT după Seleaninov
Anul agricol
– perioada de
vegetație Luna și
numărul de
zile Media lunară
a temperaturii
aerului, 0C ∑ t0
pe lună ∑ depunerilor
atmosferice pe luni,
mm CHT
Media
multianuală la
SDE
„Chetrosu”
UASM,
1881 -2003 III 31 3,0 93,0 24,3 2,61
IV 30 10,4 312 33,0 1,06
V 31 16,3 505,3 48,8 0,97
VI 30 19,9 597,0 71,9 1,20
VII 31 21,8 675,8 58,4 0,86
VIII 31 21,1 654,1 51,3 0,78
CHT în perioada de vegetație 1,2
2008 -2009 III 31 5,0 155,0 58,2 3,75
IV 30 10,9 327,0 2,8 0,08
V 31 16,8 520,8 22,7 0,49
VI 30 21,4 642,0 36,0 0,56
VII 31 24,0 744,0 83,4 1,12
VIII 31 21,7 672,7 26,0 0,39
CHT în perioada de vegetație 1,1
2009 -2010 III 31 4,0 124,0 16,8 1,35
IV 30 10,8 324,0 31,0 0,96
V 31 17,0 527,0 62,3 1,18
VI 30 21,0 630,0 47,0 0,75
VII 31 23,8 737,8 71,3 0,97
VIII 31 24,6 762,6 61,5 0,81
CHT în perioada de vegetație 1,0
2013 -2014 III 31 9,3 288,3 9,8 0,34
IV 30 12,6 378,0 21,4 0,57
V 31 17,5 542,5 64,2 1,18
VI 30 19,9 597,0 44,9 0,75
VII 31 24,1 747,1 59,1 0,79
VIII 31 22,6 700,6 58,7 0,84
CHT în perioada de vegetație 0,75

142 Tabelul A 1.6 Devierile coeficientului hidrotermic de la media multianuală
pentru lunile martie – august
Anul agricol Lunile CHT Devieri, ±
Media multianuală
la SDE „Chetrosu”
UASM,
1881 -2003 martie 2,61 –
aprilie 1,06 –
mai 0,97 –
iunie 1,20 –
iulie 0,86 –
august 0,78 –
2008 -2009 martie 3,75 + 1,14
aprilie 0,08 – 0,98
mai 0,43 – 0,48
iunie 0,56 – 0,64
iulie 1,12 + 0,26
august 0,39 – 0,39
2009 -2010 martie 1,35 – 1,26
aprilie 0,96 – 0,10
mai 1,18 + 0,21
iunie 0,75 – 0,45
iulie 0,97 + 0,11
august 0,81 + 0,03
2013 -2014 martie 0,34 – 2,27
aprilie 0,57 – 0,49
mai 1,18 + 0,21
iunie 0,75 – 0,45
iulie 0,79 + 0,07
august 0,84 + 0,06

143 Anexa
2. Caracteristica fizico -chimică generală a cernoziomului carbonatic în diverse agroecosisteme
Tabelul A 2.1 Proprietățile fizico -chimice ale orizonturilor arabile și subarabile ale cernoziomului carbonatic în agroecosisteme cu mazăre (Câmpul
1), în funcție de lucrare și fondul de îngrășăminte (postacțiunea) , martorul 2, a nul 2009
Agrofond Adâncimea
(cm) Apa
higroscopică
(%) Humus
(%) Cationii schimbabili, me/100g sol Carbonați
(%) pHH2O Particule
(mm, %)
Ca++ Mg++ ∑Ca+++Mg++ >0,01 < 0,01

Arătură,
îngrășăminte
verzi+NPK
0-10 3,66 2,63 22,3 5,3 27,6 1,1 7,6 62,51 37,49
10-20 3,52 2,56 22,4 5,0 27,4 1,3 7,7 62,77 37,23
20-30 3,30 2,45 22,0 4,9 26,9 1,5 7,9 63,07 36,93
30-40 3,23 1,97 21,8 4,9 26,7 2,0 7,9 63,23 36,77
40-50 3,16 1,83 21,8 4,7 26,5 3,5 8,0 63,52 36,48
50-60 3,09 1,62 21,7 4,5 26,2 5,1 8,1 63,64 36,36

Arătură,
gunoi de
grajd
0-10 3,66 2,71 22,1 5,1 27,2 1,1 7,5 63,96 36,04
10-20 3,59 2,62 22,1 4,9 27,0 1,3 7,7 64,08 35,92
20-30 3,52 2,49 22,0 4,6 26,6 1,5 7,8 64,21 35,79
30-40 3,37 2,37 22,0 4,4 26,4 2,9 7,9 64,26 35,79
40-50 3,23 1,86 22,0 3,9 25,9 5,7 8,1 64,67 35,74
50-60 3,09 1,51 21,9 3,7 25,6 7,3 8,2 65,08 35,33

Paraplow,
gunoi de
grajd
0-10 3,52 2,63 21,1 4,9 26,0 0,9 7,5 65,88 34,12
10-20 3,44 2,54 21,1 4,7 25,8 1,1 7,6 66,15 33,85
20-30 3,37 2,36 21,4 4,2 25,6 1,3 7,7 66,39 33,61
30-40 3,30 1,96 20,9 4,0 24,9 2,0 7,7 66,96 33,04
40-50 3,23 1,77 20,9 3,8 24,7 2,9 7,8 66,85 33,15
50-60 3,16 1,43 20,8 4,0 24,8 4,2 8,0 67,04 32,96

144 Tabelul A 2.1 (continuare)
Agrofond Adâncimea
(cm) Apa
higroscopică
(%) Humus
(%) Cationii schimbabili, me/100g sol Carbonați
(%) pHH2O Particule
(mm, %)
Ca++ Mg++ ∑Ca+++Mg++ >0,01 < 0,01

Paraplow,
îngrășăminte
verzi+NPK

0-10 3,59 2,68 21,3 5,1 26,4 1,1 7,7 64,58 35,42
10-20 3,52 2,61 20,4 5,0 25,4 1,5 7,8 65,09 34,91
20-30 3,37 2,47 20,2 4,7 24,9 2,4 7,8 65,04 34,76
30-40 3,23 2,21 20,2 4,4 24,6 3,1 7,9 66,12 33,88
40-50 3,02 1,89 19,7 4,2 23,9 4,0 8,0 65,34 34,66
50-60 2,95 1,46 19,5 3,9 23,4 5,1 8,1 65,58 34,42

145 Tabelul A 2.2 Proprietățile fizico -chimice ale cernoziomului carbonatic sub influența agrocenozelor din asolament și cultura permanentă a
porumbului, m artorul 1, varianta – arătură, gu noi de grajd, a nul 2010
Cultura Adâncimea
(cm) Apa
higroscopic ă
(%) Humus
(%) Cationii schimbabili, me/100g sol Carbonați
(%) pHH2O Particule
(mm, %)
Ca++ Mg++ ∑Ca+++Mg++ >0,01 < 0,01
Grâu de
toamnă
(câmpul 1 ) 0-10 3,39 2,99 23,2 4,4 27,6 1,2 7,5 65,24 34,76
10-20 3,25 2,87 22,9 4,9 27,8 1,8 7,6 65,78 34,22
20-30 3,18 2,77 23,0 4,0 27,0 2,5 7,6 65,93 34,07
30-40 3,00 2,62 22,6 3,9 26,5 3,0 7,8 65,32 34,68
40-50 2,86 2,43 22,4 4,0 26,4 4,6 7,8 65,11 34,89
50-60 2,65 2,22 22,0 4,2 26,2 5,7 8,0 66,03 33,97
Mazăre
(câmpul 4 ) 0-10 3,23 3,28 23,1 4,1 27,2 1,3 7,5 65,74 34,26
10-20 3,16 3,19 23,0 3,9 26,9 2,0 7,6 66,12 33,88
20-30 3,09 2,99 22,8 4,2 27,0 2,9 7,8 66,34 33,66
30-40 3,02 2,78 22,2 4,4 26,6 3,7 7,9 65,76 34,24
40-50 2,88 2,41 22,6 3,9 26,5 4,4 7,9 65,09 34,91
50-60 2,67 1,93 22,2 3,7 25,9 5,3 8,0 66,44 33,56
Porumb 2
(câmpul 5 ) 0-10 3,52 2,98 23,1 5,1 28,2 1,1 7,6 64,11 35,89
10-20 3,44 2,87 23,2 5,6 28,8 1,5 7,7 63,98 36,02
20-30 3,37 2,75 23,0 4,9 27,9 2,0 7,7 64,22 35,78
30-40 3,30 2,68 22,9 4,7 27,6 3,3 7,8 63,85 36,15
40-50 2,74 2,57 22,5 4,9 27,4 6,2 8,0 64,19 35,81
50-60 2,60 2,24 21,9 5,1 27,0 7,7 8,2 64,76 35,24
Lucernă I -an
(câmpul 7 ) 0-10 3,59 3,17 22,9 5,3 28,2 1,3 7,6 62,13 37,87
10-20 3,52 3,02 23,0 4,9 27,9 1,8 7,7 62,31 37,69
20-30 3,44 2,79 22,8 4,7 27,5 2,0 7,8 63,76 36,24
30-40 3,30 2,43 22,4 4,4 26,8 2,4 7,8 63,39 36,61
40-50 3,16 1,96 22,0 3,9 25,9 4,0 7,9 64,04 35,96
50-60 2,95 1,73 22,2 4,1 26,3 5,7 8,1 63,51 36,49

146 Tabelul A. 2.2 . (continuare)
Cultura Adâncimea
(cm) Apa
higroscopic ă
(%) Humus
(%) Cationii schimbabili, me/100g sol Carbonați
(%) pHH2O Particule
(mm, %)
Ca++ Mg++ ∑Ca+++Mg++ >0,01 < 0,01
Porumb în
cultură
permanent ă
(câmpul 3 ) 0-10 3,37 3,03 22,7 3,9 26,6 0 6,8 65,33 34,67
10-20 3,30 2,98 22,8 4,1 26,9 0 6,9 66,09 33,91
20-30 3,23 2,87 22,7 4,3 27,0 1,8 7,6 65,98 34,02
30-40 3,09 2,79 22,5 4,0 26,5 2,4 7,7 65,39 34,61
40-50 2,95 2,68 22,0 3,9 25,9 3,5 7,8 66,86 33,14
50-60 2,74 2,61 21,7 3,7 25,4 4,8 7,9 67,02 32,98

147 Anexa 3 .
Corelații stabilite privind proprietățile agrofizice ale solului
Tabelul A 3.1 Raportul corelativ între rezistența la penetrarea și densitatea aparentă a solului agroecosisteme lor cu grâu de toamnă – faza de
înspicare (martorul 2), a nul agricol 2008 -2009
Agrofond Adâncimea, cm Factorii variabili Coeficientul
corelativ,
r±m r tr Raportul dintre
tr și tst* Rezistența la penetrarea,
kgf/cm2, (X) Densitatea aparentă,
g/cm3, (Y)
Arătură,
îngrășăminte
verzi + NPK 0-10 8,9 1,24
0,73±0,15 4,87 tr > tst 10-20 14,4 1,27
20-30 22,0 1,30
30-40 28,4 1,32
40-50 21,4 1,33
50-60 25,0 1,37
Arătură, gunoi de
grajd 0-10 4,2 1,14
10-20 11,4 1,29
20-30 21,8 1,33
30-40 29,6 1,33
40-50 21,6 1,30
50-60 23,4 1,30
Paraplow, gunoi
de grajd 0-10 3,5 1,03
10-20 23,0 1,17
20-30 24,2 1,26
30-40 27,8 1,31
40-50 29,6 1,28
50-60 29,0 1,31
Paraplow,
îngrășăminte
verzi + NPK 0-10 10,6 1,17
10-20 30,4 1,27
20-30 30,0 1,35
30-40 25,6 1,33
40-50 21,0 1,30
50-60 24,6 1,31
*tst – criteriul lui Stiudent la gradul de libertate 22 este 2,07. Raport corelativ pozitiv mediu, statistic veridic.

148 Tabelul A 3.2 Raportul corelativ între rezistența la penetrarea și densitatea aparentă a solului agroecosistemelor cu mazăre – faza legatul păstăilor,
anul agricol 2008 -2009
Agrofond Adâncimea, cm Factorii variabili Coeficientul
corelativ, r±m r tr Raportul dintre
tr și tst* Rezistența la penetrarea,
kgf/cm2, (X) Densitatea aparentă,
g/cm3, (Y)
Arătură,
îngrășăminte
verzi + NPK 0-10 4,3 1,16
0,67±0,16 4,19 tr > tst 10-20 25,6 1,23
20-30 24,2 1,33
30-40 24,0 1,38
40-50 27,2 1,30
50-60 23,8 1,32
Arătură, gunoi de
grajd 0-10 5,8 1,22
10-20 7,8 1,33
20-30 22,8 1,30
30-40 22,4 1,31
40-50 22,6 1,25
50-60 21,2 1,31
Paraplow, gunoi
de grajd 0-10 3,1 1,08
10-20 6,6 1,18
20-30 15,0 1,18
30-40 17,8 1,36
40-50 22,2 1,30
50-60 21,0 1,31
Paraplow,
îngrășăminte
verzi + NPK 0-10 3,6 1,17
10-20 20,2 1,24
20-30 28,0 1,31
30-40 31,8 1,26
40-50 28,6 1,32
50-60 28,0 1,31
*tst – criteriul lui Stiudent la gradul de libertate 22 este 2,07. Raport corelativ pozitiv mediu, statistic veridic.

149 Anexa
4. Alcătuirea structur ală a cernoziomului carbonatic în diverse agroecosisteme
Tabelul A 4.1 Alcătuirea structurală a cernoziomului carbonatic în agroe cosisteme cu culturi permanente, a nul agricol 2009 -2010

Adâncimea,
cm Conținutul de elemente structurale determinate prin cernere uscată (numărător) și de agregate
hidrostabile (numitor), % Coeficientul
calității
structurii
K=a/b Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structurală
(cernere
umedă) >10 10-7 7-5 5-3 3-2 2-1 1 – 0,5 0,5 -0,25 < 0,25 Suma
10-0,25 (a) Suma
>10+<
0,25
(b)
Pârlo agă (55 ani)
0-10 6,0
– 5,2
– 9,8
9,7 13
9,3 28,7
20,7 20,8
14,7 4,4
8,5 6,9
9,8 5,2
27,3 88,8
72,7±2,15 11,2
27,3 7,9
2,7 foarte
bună foarte mare
10-20 28,9
– 11,3
– 12,3
6,2 10,9
7,1 18,1
17,8 11,1
17,0 2,2
9,5 2,7
11,2 2,5
31,2 68,6
68,8±0,44 31,4
31,2 2,2
2,2 bună bună
20-30 18,8
– 10,6
– 13,1
6,0 11
5,4 22,5
12,8 15,1
15,4 2,6
10,8 3,6
12,5 2,7
37,1 78,5
62,9±0,83 21,5
37,1 3,6
1,7 bună bună
30-40 18,7
– 8,8
– 9,2
0,8 10,1
1,9 23,4
7,9 18,0
15,4 3,4
12,7 5,1
16,0 3,3
45,3 78,0
54,7±0,61 22,0
45,3 3,5
1,2 bună mijlocie
40-50 15,2
– 6,1
– 8,8
0,7 9,2
1,7 22,5
7,2 21,2
14,4 4,7
10,8 7,1
15,9 5,2
49,3 79,6
50,7±2,56 20,4
49,3 3,9
1,0 bună mijlocie
50-60 24,8
– 6,8
– 7,1
0,6 7,2
0,6 20,7
4,6 17,7
9,5 4,5
11,4 5,9
15,3 5,3
58,0 69,9
42,0±3,49 30,1
58,0 2,3
0,7 bună mijlocie
DL 0,05 (cernere umedă) 5,0

150 Tabelul A 4.1. (continuare)
Adâncimea,c
m Conținutul de elemente structurale determinate prin cernere uscată (numărător) și de agregate
hidrostabile (numitor), % Coeficientul
calității
structurii
K=a/b Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structurală
(cernere
umedă) >10 10-7 7-5 5-3 3-2 2-1 1 – 0,5 0,5 -0,25 < 0,25 Suma 10 –
0,25 (a) Suma
>10+
< 0,25
(b)
Lucerna monocultură (55 ani)
0-10 45,2
– 11,9
– 7,4
0,6 4,8
0,7 8,7
1,2 10,1
1,8 2,8
6,1 4,4
21,9 4,7
67,7 50,1
32,3±2,83 49,9
67,7 1
0,5 mijlocie mică
10-20 27,5
– 10,4
– 9,6
– 8,6
0,4 15,5
1,1 16,1
2,2 4,1
7,3 4,9
17,3 3,3
71,7 69,2
28,3±2,77 30,8
71,7 2,2
0,4 bună mică
20-30 23,8
– 9,5
– 9,9
– 9,6
0,3 20,2
0,6 15,1
6 3
17,3 4,3
26,2 4,6
49,6 71,6
50,4±6,79 28,4
49,6 2,5
1 bună mijlocie
30-40 32
– 10,4
– 9,9
0,1 7,9
0,1 17,2
0,6 13,1
5,4 2,8
11,5 3,4
22,7 3,3
59,6 64,7
40,4±1,23 35,3
59,6 1,8
0,7 bună mică
50-60 30,6
– 11,7
– 10,3
– 7,4
0,1 17,5
0,6 13
4,3 2,4
12,4 3,6
19,2 3,5
63,4 65,9
36,6±0,23 34,1
63,4 1,9
0,6 bună mică
DL 0,05 (cernere umedă) 9,2

151 Tabelul A 4.1. (continuare)

Adâncimea,
cm Conținutul de elemente structurale determinate prin cernere uscată (numărător) și de agregate
hidrostabile (numitor), % Coeficient
ul calității
structurii
K=a/b Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structurală
(cernere
umedă) >10 10-7 7-5 5-3 3-2 2-1 1 – 0,5 0,5 -0,25 < 0,25 Suma
10-0,25 (a) Suma
>10+
< 0,25
(b)
Ogor negru (55 ani)
0-10 34,9
– 9,4
– 7,2
– 4,9
0,1 10,1
0,1 15
0,1 4,3
0,8 7,1
6,4 7,1
92,5 58
7,5±0,33 42
92,5 1,4
0,1 mijlocie foarte mică
10-20 42,8
– 10,2
– 7,8
– 4,9
– 10,3
0,3 12,7
0,1 3,2
1 4,6
6,3 3,5
92,3 53,7
7,7±0,10 46,3
92,3 1,2
0,1 mijlocie foarte mică
20-30 30
– 8,5
– 8,4
– 6,4
– 15,2
0,1 19
0,3 4,1
1,9 5,1
8,2 3,3
89,5 66,7
10,5±0,03 33,3
89,5 2
0,1 bună foarte mică
30-40 21,5
– 6,6
– 7,1
– 6,2
– 14,6
0,1 21,5
0,1 9
1,3 8,6
8,6 4,9
89,9 73,6
10,1±0,42 26,4
89,9 2,8
0,1 bună foarte mică
50-60 6,4
– 6
– 8,2
0,2 11,6
0,1 29,4
0,9 20,7
4,9 6,5
12,3 6,1
20,7 5,1
60,9 88,5
39,1±1,12 11,5
60,9 7,7
0,6 foarte bună mică
DL 0,05 (cernere umedă) 1,4

152 Tabelul A 4.2 Alcătuirea structurală a cernoziomului carbonatic în agroecosisteme din asolament și porumb în cultură permanentă,
anul agricol 2009 -2010
Adâncimea,
cm Conținutul de elemente structurale determinate prin cernere uscată (numărător) și de agregate
hidrostabile (numitor), % Coeficientul
calității
structurii
K=a/b Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structurală
(cernere
umedă) >10 10-7 7-5 5-3 3-2 2-1 1 – 0,5 0,5 -0,25 < 0,25 Suma
10-0,25 (a) Suma
>10+<
0,25
(b)
Grâu de toamnă, câmpul I
0-10 24
– 7,2
– 5,4
0,1 4,7
0,2 11,4
0,6 20,7
0,8 4,8
4,4 9,4
19,8 12,4
74,1 63,6
25,9±2,40 36,4
74,1 1,7
0,4 bună mică
10-20 51,7
– 9,8
– 7,2
0,1 5,1
0,3 8,9
1,7 8,4
1,8 1,9
6,9 2,9
16,7 4,1
72,5 44,2
27,5±1,12 5±5,8
72,5 0,8
0,4 mijlocie mică
20-30 46
– 10,3
– 7,6
0,1 5,2
0,2 9,1
0,9 9,2
1,5 2,4
6,1 3,5
20,2 6,7
71 47,3
29,0±0,92 52,7
71 0,9
0,4 mijlocie mică
30-40 35
– 9,8
– 9,1
– 8,1
0,2 16,5
0,7 11,9
2,9 2,3
8,9 2,9
24,4 4,4
62,9 60,6
37,1±0,52 39,4
62,9 1,5
0,6 bună mică
50-60 10,1
– 5,8
– 6,2
– 7,3
0,2 27,8
1 22,9
5,1 3,9
12,7 6,3
21,5 9,7
59,5 80,2
40,5±1,13 19,8
59,5 4,1
0,7 bună mijlocie
DL 0,05 (cernere umedă) 3,5

153 Tabelul A 4.2 (continuare)
Adâncimea,
cm Conținutul de elemente structurale determinate prin cernere uscată (numărător) și de agregate
hidrostabile (numitor), % Coeficientul
calității
structurii
K=a/b Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structurală
(cernere
umedă) >10 10-7 7-5 5-3 3-2 2-1 1 – 0,5 0,5 -0,25 < 0,25 Suma 10 –
0,25 (a) Suma
>10+<
0,25
(b)
Porum b în cultură permanentă (28 ani), câmpul III
0-10 20,3
– 10,1
– 8,5
– 5,4
0,1 12,6
0,6 19,1
1,3 5,5
6,4 8,5
19,3 10
72,3 69,7
27,7±1,51 30,3
72,3 2,3
0,4 bună mică
10-20 53,2
– 10,3
– 9,3
– 6
0,4 9,7
1,6 6,9
4,1 1,2
13,5 1,5
22,7 1,9
57,7 44,9
42,3±3,31 55,1
57,7 0,8
0,7 mijlocie mijlocie
20-30 26
– 9,7
– 10,4
– 8,4
0,1 17,6
0,7 16,7
2,4 3,2
10,6 4,7
21,6 3,3
64,6 70,7
35,4±1,74 29,3
64,6 2,4
0,6 bună mică
30-40 29
– 6,7
– 8,2
– 8,2
0,1 20,7
1,1 16,7
6,5 2,9
15,1 4,1
23,6 3,8
53,6 67,2
46,4±0,33 32,8
53,6 2
0,9 bună mijlocie
50-60 19,6
– 7,4
– 8,2
0,5 7,7
0,4 23,8
1,9 18,5
8,2 3,6
12,9 5,4
18,6 5,8
57,5 74,6
42,5±1,47 25,4
57,5 2,9
07 bună mijlocie
DL 0,05 (cernere umedă) 5,0
Porumb (1), câmpul V
0-10 25,1
– 7,6
– 8
– 6,8
0,3 12,9
0,8 18,1
0,8 4,2
5,1 7,4
20,3 9,9
72,7 65
27,3±4,10 35
72,7 1,8
0,4 bună mică
10-20 44,8
– 9
– 8,6
– 5,8
0,1 11,8
0,8 11,2
2,1 2
10,5 3,2
23,6 3,6
62,9 51,6
37,1±1,05 48,4
62,9 1,1
0,6 mijlocie mică
30-40 20
– 6,9
– 9,9
– 9,8
0,1 25,3
1,1 16,5
7,5 2,5
15,6 4,1
23,9 5
51,8 75,0
48,2±1,22 25
51,8 3
0,9 bună mijlocie
50-60 33,1
– 13,7
– 9,8
0,1 8,6
0,1 18,5
0,9 9,8
7 1,8
15,5 2
24,7 2,7
51,7 64,2
48,3±0,1 35,8
51,7 1,8
0,9 bună mijlocie
DL 0,05 (cernere umedă) 6,1

154 Tabelul A 4.2 (continuare)
Adâncimea,
cm Conținutul de elemente structurale determinate prin cernere uscată (numărător) și de agregate
hidrostabile (numitor), % Coeficient
ul calității
structurii
K=a/b Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structurală
(cernere
umedă) >10 10-7 7-5 5-3 3-2 2-1 1 – 0,5 0,5 -0,25 < 0,25 Suma
10-0,25 (a) Suma
>10+<
0,25
(b)
Lucerna I an de folosință, câmpul VII A+gg (25 mai 2010)
0-10 38,1
– 6,2
– 5,4
– 4,2
0,6 9,5
1,4 14,2
2,2 4,2
6,5 7,4
17,4 10,8
71,9 51,1
28,1±0,47 48,9
71,9 1,1
0,4 mijlocie mică
10-20 37
– 6,5
– 7,5
0,5 6,5
0,7 16,7
2,1 13,2
5,4 3,4
10,3 4,5
20,7 4,7
60,3 58,3
39,7±0,82 41,7
60,3 1,4
0,7 mijlocie mică
20-30 26,8
– 9,6
– 9,9
– 7,4
0,3 19,4
1,3 14,8
4,5 2,5
9,8 4,6
19,7 5
64,4 68,2
35,6±0,42 31,8
64,4 2,2
0,6 bună mică
30-40 37,1
– 7
– 7,4
– 6,7
0,4 17,5
1,7 13,2
7,3 2,6
12,6 3,7
20,8 4,8
57,2 58,1
42,8±0,31 41,9
57,2 1,4
0,7 mijlocie mijlocie
50-60 25,1
– 6,7
– 7,4
0,2 6,8
0,3 19
1,3 16,6
5 3,5
10,9 5,8
18,2 9,1
64,1 65,8
35,9±0,54 34,2
64,1 1,9
0,6 bună mică
DL 0,05 (cernere umedă) 1,4

155 Tabelul A 4.3 Alcătuirea structurală a cernoziomului carbonatic sub agrocenoza de grâu de toamnă în funcție d e sistemul de lucrare a solului, anul
agricol 2013 -2014
Adâncimea,
cm Conținutul de elemente structurale determinate prin cernere uscată (numărător) și de agregate
hidrostabile (numitor), % Coeficientu
l calității
structurii
K=a/b Calitatea
structurii
(cernere
uscată) Hidrosta –
bilitatea
structurală
(cernere
umedă) >10 10-7 7-5 5-3 3-2 2-1 1 – 0,5 0,5 -0,25 < 0,25 Suma
10-0,25 (a) Suma
>10+<
0,25
(b)
Arătură
0-10 33,6
– 10,7
– 8,9
0,9 6,1
1,1 11,5
1,8 12,8
1,6 3,3
5,5 5,2
11,3 7,9
77,8 58,5
22,2±1,75 41,5
77,8 1,4
0,3 mijlocie mică
10-20 38,7
– 9,4
– 7,9
0,5 5,7
1 11,2
1,8 13
2,1 3,4
6,5 5
13,7 5,7
74,4 55,6
25,6±3,03 44,4
74,4 1,3
0,3 mijlocie mică
20-30 38,2
– 10,5
– 10
– 7,1
0,4 12
1,8 11,3
2,3 2,5
7,4 3,7
17,5 4,7
70,6 57,1
29,4±0,31 42,9
70,6 1,3
0,4 mijlocie mică
DL 0,05 (cernere umedă) 6,5
No-till
0-10 17,5
– 7,3
– 8,3
1,1 6,2
1,4 14,9
2,1 21,3
1,8 4,6
5,4 9
11,3 10,9
76,9 71,6
23,1±0,33 28,4
76,9 2,5
0,3 bună mică
10-20 26,2
– 10,3
– 11,6
0,9 8,7
1,9 15,9
4,3 14,1
4,1 3,1
8,7 4,5
15,2 5,6
64,9 68,2
35,1±2,15 31,8
64,9 2,1
0,54 bună mică
20-30 34,2
– 10,9
– 10,5
0,8 8,5
1 13,8
3 11,4
3,5 2,5
11,3 3,5
17,6 4,7
62,8 61,1
37,2±0,45 38,9
62,8 1,6
0,6 bună mică
DL 0,05 (cernere umedă) 4,1
DL 0,05 4,2

156 Anexa 5 .
Aderența cernoziomului carbonatic în diverse agroecosisteme
Tabelul A 5.1 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic sub
agrocenoza de grâu de toamnă în funcție de lucrarea de bază a solului și postacțiunea
îngrășămintelor , martorul 2, anul agricol 2008 -2009
Adâncimea,
cm Umiditatea, % la numărător și aderența, kPa la numitor
Arătură, îngrășăminte verzi+NPK
0-10 44,8 38,6 40,3 33,5 27,4 21,8 15,1
0,42 0,57 0,71 0,70 0,51 0,40 0,03
10-20 35,4 29,7 29,4 24,4 21,6 19,3 10,2
0,41 0,37 0,42 0,31 0,44 0,25 0
20-30 34,8 29,6 27,6 23,6 21,9 19,6 13,7
0,41 0,48 0,48 0,52 0,42 0,29 0
30-40 32,5 28,6 27,7 24,4 22,8 20,8 16,0
0,35 0,49 0,44 0,50 0,32 0,35 0
40-50 31,9 25,6 23,6 21,3 19,7 17,4 14,4
0,30 0,33 0,24 0,21 0,30 0,29 0
50-60 42,7 36,1 32,2 29,2 27,7 25,4 14,1
0,40 0,42 0,32 0,29 0,32 0,20 0,02
Arătură, gunoi de grajd
0-10 41,8 30,4 25,1 20,0 17,5 11,1
0,68 0,56 0,40 0,25 0,06 0
10-20 38,4 34,8 32,4 29,2 28,2 26,76 21,1 16,7
0,48 0,46 0,47 0,40 0,34 0,48 0,08 0,03
20-30 33,1 28,5 25,6 23,4 22,2 20,8 12,5
0,37 0,42 0,50 0,38 0,34 0,16 0,02
30-40 30,0 26,5 25,9 25,5 22,0 19,9 17,2
0,40 0,42 0,56 0,47 0,27 0,10 0
40-50 39,5 36,6 35,0 34,0 29,3 27,5 23,5 14,3 14,2
0,56 0,41 0,36 0,45 0,38 0,27 0,28 0,05 0
50-60 37,9 30,7 28,4 26,6 21,7 19,2 18,6 16,0
0,40 0,31 0,37 0,39 0,30 0,16 0,15 0
Paraplow, gunoi de grajd
0-10 37,9 37,0 35,3 33,1 27,9 22,7 21,1 14,0
0,67 0,68 0,62 0,58 0,43 0,11 0,10 0,01
10-20 38,2 33,6 29,3 27,6 21,8 18,8 14,8
0,59 0,44 0,46 0,49 0,42 0,11 0
20-30 30,6 26,8 25,1 24,6 20,5 19,0 18,7 17,1 13,4
0,41 0,49 0,43 0,45 0,21 0,15 0,16 0,02 0
30-40 34,4 30,3 26,8 24,8 21,6 19,6 16,5 13,3
0,49 0,47 0,40 0,46 0,24 0,25 0,16 0
40-50 35,0 30,2 27,8 20,6 16,9 15,0 12,6
0,43 0,49 0,51 0,45 0,16 0,10 0
50-60 34,3 27,6 25,8 24,9 19,5 16,7 16,2
0,36 0,44 0,38 0,50 0,19 0,07 0,01

157 Tabelul A 5.2 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic sub
agrocenoza de mazăre în funcție de lucrarea de bază a solului și postacțiunea îngrășămintelor ,
martorul 2, anul agricol 2008 -2009
Adâncimea,
cm Umeditatea, % la numărător și aderența, kPa la numitor
Arătură, îngrășăminte verzi+NPK
0-10 49,5 40,9 38,2 34,9 32,1 30,6 23,0 21,6 18,9
0,57 0,50 0,40 0,34 0,34 0,34 0,23 0,07 0
10-20 40,1 36,8 34,4 29,6 26,8 26,0 20,1 19,0 14,5
0,56 0,38 0,41 0,41 0,45 0,43 0,21 0,02 0
20-30 40,3 34,7 32,0 28,5 26,2 25,4 20,9 20,2 18,1
0,53 0,44 0,36 0,36 0,35 0,36 0,25 0,18 0
30-40 37,9 35,1 30,2 23,9 23,4 23,1 18,8 18,0 17,1
0,42 0,46 0,33 0,30 0,33 0,32 0,11 0,02 0
40-50 36,0 34,0 32,0 29,0 26,1 25,0 22,9 20,4 19,7
0,35 0,30 0,31 0,31 0,36 0,29 0,34 0,11 0
50-60 39,4 36,3 32,5 30,5 27,9 27,0 22,3 21,2 18,9
0,32 0,35 0,29 0,30 0,34 0,38 0,31 0,09 0
Arătură, gunoi de grajd
0-10 33,2 27,0 23,5 19,4 17,6
0,36 0,33 0,23 0,17 0,01
10-20 31,1 27,8 25,3 22,1 21,6 19,6 16,0
0,35 0,46 0,41 0,33 0,22 0,05 0
20-30 35,2 29,5 25,4 21,9 20,2 17,7 13,6
0,37 0,46 0,37 0,30 0,24 0,06 0
30-40 37,4 30,0 26,6 24,2 23,0 21,3 17,8
0,40 0,60 0,53 0,46 0,40 0,15 0
40-50 39,6 32,5 29,8 26,2 24,4 22,2 18,4
0,37 0,49 0,46 0,40 0,28 0,15 0,01
50-60 39,3 32,6 28,2 26,2 24,7 22,4 19,1
0,33 0,35 0,32 0,27 0,28 0,12 0
Paraplow, gunoi de grajd
0-10 43,3 30,8 26,8 25,7 22,8 21,0 19,1
0,36 0,26 0,32 0,31 0,23 0,19 0
10-20 36,1 34,1 31,5 31,3 28,5 27,7 25,1 21,8
0,37 0,41 0,40 0,50 0,42 0,40 0,25 0,03
20-30 37,5 35,8 31,6 29,1 24,9 24,2 21,3 18,6
0,59 0,47 0,45 0,45 0,29 0,38 0,09 0
30-40 40,0 33,1 28,2 26,1 22,0 20,0 16,0
0,46 0,40 0,38 0,45 0,13 0,10 0
40-50 38,3 33,7 29,9 26,4 22,8 21,4 16,8
0,41 0,45 0,31 0,41 0,29 0,11 0
50-60 41,0 31,5 27,1 25,0 24,2 19,9 15,6
0,45 0,41 0,32 0,33 0,16 0,18 0

158 Tabelul A 5.2 (continuare)
Paraplow, îngrășăminte verzi+NPK
0-10 40,3 36,6 33,5 32,7 24,4 22,4 17,9
0,56 0,40 0,38 0,34 0,25 0,29 0,03
10-20 38,5 32,6 28,9 24,8 22,1 20,7 17,6
0,52 0,38 0,39 0,35 0,15 0,17 0
20-30 32,3 27,8 25,1 23,4 19,5 17,2
0,37 0,39 0,40 0,50 0,21 0,01
30-40 37,7 29,9 27,3 26,8 23,7 22,3 19,6 18,4
0,33 0,34 0,39 0,46 0,20 0,23 0,08 0,01
40-50 41,7 33,6 29,9 28,0 24,8 23,1 20,4
0,33 0,37 0,42 0,42 0,32 0,20 0
50-60 38,1 31,1 28,9 27,1 23,8 21,8 18,7
0,45 0,41 0,30 0,35 0,24 0,17 0

159 Tabelul A 5.3 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic sub
agrocenoze din asolament și cultura permanentă a porumbului – începutul pe rioadei de vegetație
(luna mai), v arianta – arătură, gunoi de grajd, martorul 1, anul agricol 2009 -2010
Adâncimea,
cm Umiditatea, % la numărător și aderen ța, kPa la numitor
Grâu de toamnă (premergător mazăre)
0-10 43,2 36,3 34,2 32,2 30,3 27,4 25,0 21,9 20,2
0,56 0,52 0,50 0,45 0,48 0,32 0,22 0,15 0,08
10-20 36,0 30,5 29,3 26,7 25,4 23,5 21,3 19,9 16,9
0,35 0,37 0,42 0,37 0,39 0,26 0,15 0,16 0,05
20-30 38,4 32,5 30,4 29,0 26,9 25,0 22,8 20,1 17,5
0,32 0,39 0,38 0,31 0,47 0,34 0,23 0,16 0,02
30-40 34,0 29,2 28,1 27,1 25,5 22,4 20,3 18,2 18,1
0,38 0,38 0,29 0,38 0,33 0,24 0,21 0,04 0
40-50 42,6 35,1 33,8 31,9 30,1 27,5 25,2 23,0 20,6
0,34 0,40 0,32 0,33 0,30 0,29 0,18 0,14 0,10
50-60 42,1 35,7 33,7 31,8 30,5 27,4 25,3 22,6 19,5
0,32 0,35 0,35 0,36 0,33 0,30 0,22 0,23 0,07
Porumb la boabe (1) (premergător grâu de toamnă)
0-10 34,7 30,6 30,0 29,5 28,3 27,0 27,2 26,1 26,0 25,4 25,0
0,22 0,30 0,41 0,33 0,47 0,60 0,46 0,40 0,41 0,38 0,12
10-20 33,4 31,1 30,2 28,9 28,3 27,0 24,6 24,6 23,6 21,8 20,5 19,6
0,19 0,29 0,41 0,41 0,63 0,43 0,41 0,34 0,26 0,24 0,11 0,02
20-30 30,1 29,2 27,5 26,7 25,5 24,4 23,1 22,7 22,5 20,6 18,8
0,27 0,24 0,37 0,28 0,42 0,44 0,42 0,22 0,13 0,13 0
30-40 33,7 30,8 29,6 28,6 28,5 27,8 25,8 25,8 24,1 23,5 23,1 21,6
0,20 0,34 0,39 0,46 0,50 0,48 0,43 0,44 0,27 0,39 0,23 0,04
40-50 30,8 28,6 27,3 27,0 26,5 25,0 24,2 23,9 22,7 22,2 22,0 20,4
0,20 0,24 0,30 0,37 0,57 0,34 0,20 0,36 0,23 0,24 0,08 0,02
50-60 37,0 29,8 28,4 27,6 27,1 25,9 24,5 23,9 22,5 21,6 21,3 19,9
0,17 0,32 0,33 0,30 0,33 0,32 0,19 0,28 0,16 0,27 0,06 0
Porumb în cultură permanentă (28 ani)
0-10 32,4 29,5 27,2 24,9 23,1 19,5 18,1 17,6 17,5
0,24 0,33 0,36 0,40 0,28 0,26 0,25 0,10 0,05
10-20 30,3 27,8 26,3 24,3 23,0 20,7 19,7 19,1 19,0
0,20 0,37 0,36 0,32 0,35 0,22 0,19 0,05 0,02
20-30 28,9 25,5 24,8 23,2 21,8 19,1 18,6 18,1 17,4
0,21 0,34 0,32 0,30 0,32 0,19 0,19 0,12 0,07
30-40 32,5 30,2 28,8 26,5 25,9 22,7 21,1 21,8 20,1 17,9
0,22 0,28 0,32 0,34 0,32 0,25 0,18 0,14 0,16 0,04
40-50 34,1 30,8 28,9 26,4 25,0 21,9 20,6 18,5
0,24 0,35 0,33 0,31 0,26 0,20 0,23 0,07
50-60 40,5 35,0 32,6 29,6 28,5 25,3 24,6 21,9 19,0
0,31 0,33 0,42 0,30 0,36 0,27 0,27 0,15 0,02

160 Tabelul A 5.4 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic sub
agrocenoze din asolament – în perioada de vegetație (iulie), v arianta – arătură, gunoi de grajd,
martorul 1, anul agricol 2009 -2010
Adâncimea,
cm Umiditatea, % la numărător și ade rența, kPa la numitor
Grâu de toamnă – după recoltare (premergător mazăre)
0-10 41,2 33,9 31,5 29,2 26,1 23,1 20,5 19,8 17,0
0,50 0,41 0,42 0,31 0,32 0,26 0,14 0,09 0,01
10-20 39,6 32,5 28,8 26,9 24,5 21,6 19,0 18,9 16,5
0,41 0,35 0,41 0,39 0,35 0,21 0,19 0,07 0
20-30 38,1 31,2 28,2 26,7 23,4 20,3 17,0 16,9
0,33 0,44 0,41 0,40 0,33 0,22 0,13 0,03
30-40 41,9 31,5 27,6 26,6 24,1 21,5 19,8 19,6 17,3
0,30 0,31 0,40 0,39 0,33 0,26 0,22 0,10 0
40-50 35,9 30,3 28,6 26,6 24,7 20,5 19,1 17,8
0,29 0,36 0,33 0,37 0,30 0,22 0,09 0,04
50-60 38,0 30,7 28,9 27,0 24,8 21,4 18,7 18,1
0,26 0,28 0,31 0,35 0,23 0,25 0,10 0,04
Mazăre – faza legatul păstăilor (premergător porumb la boabe)
0-10 38,8 33,6 29,6 25,9 22,8 20,9 18,6 15,9
0,36 0,36 0,32 0,34 0,28 0,29 0,13 0,05
10-20 31,2 29,0 26,9 24,6 20,3 19,0 18,2 14,9
0,22 0,39 0,37 0,42 0,18 0,24 0,08 0
20-30 34,2 32,2 29,2 26,2 21,6 20,6 17,6 17,0
0,32 0,46 0,47 0,50 0,23 0,20 0,11 0,01
30-40 39,6 32,7 30,3 27,2 24,3 21,2 19,0 17,2
0,27 0,39 0,38 0,42 0,29 0,25 0,06 0,03
40-50 39,4 33,4 30,5 28,1 24,0 22,5 18,5 18,2
0,31 0,36 0,36 0,40 0,30 0,27 0,15 0,14
50-60 38,2 33,9 29,7 26,7 24,1 22,0 19,9 18,1
0,35 0,33 0,38 0,43 0,29 0,24 0,13 0,07
Lucernă – anul 1 de folosin ță
0-10 41,5 32,7 29,0 26,1 23,9 20,2 19,0 17,7
0,56 0,40 0,44 0,50 0,21 0,27 0,18 0,08
10-20 30,9 28,2 27,0 24,7 23,0 21,2 19,6 18,6
0,34 0,48 0,41 0,43 0,24 0,22 0,16 0,07
20-30 37,6 32,9 29,2 26,5 24,3 21,6 19,5 15,9
0,38 0,48 0,42 0,44 0,27 0,34 0,18 0,1
30-40 36,5 30,8 28,0 26,2 23,7 20,7 20,1 18,8
0,33 0,39 0,33 0,37 0,24 0,26 0,15 0,06
40-50 36,9 31,8 29,9 27,0 25,1 22,6 20,6 17,5
0,28 0,35 0,40 0,42 0,28 0,21 0,18 0,05
50-60 42,1 33,5 30,2 28,1 26,3 24,2 22,3 19,0
0,32 0,35 0,47 0,38 0,37 0,26 0,22 0,10

161 Tabelul A 5.5 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic sub
agrocenoze din asolament și cultura permanentă a porumbului la sfârșitul perioadei de vegetație
(luna septembrie), v arianta – arătură, gunoi de grajd, martorul 1, anul agricol 2009 -2010
Adâncime
a, cm Umiditatea, % la numărător și aderența, kPa la numitor
Porumb la boabe (1) (premergător grâu de toamnă)
0-10 39,8 35,0 32,4 31,0 30,1 28,8 25,5 23,4 18,6 18,1
0,38 0,33 0,35 0,37 0,42 0,28 0,30 0,20 0,08 0,04
10-20 28,8 25,9 25,6 25,5 24,2 22,8 22,4 21,0 18,2 17,7
0,40 0,42 0,30 0,39 0,29 0,33 0,24 0,14 0,14 0,03
20-30 30,2 26,9 23,8 23,0 21,5 19,4 19,2 18,8 17,0 16,9
0,46 0,35 0,34 0,38 0,28 0,20 0,06 0,12 0,05 0,01
30-40 31,3 26,3 23,2 22,6 21,2 19,8 17,5 16,3 15,7
0,38 0,35 0,41 0,34 0,31 0,28 0,16 0,05 0
40-50 34,3 30,1 26,6 26,8 25,5 24,3 22,4 20,7 17,9 20,6 18,0
0,28 0,24 0,23 0,28 0,26 0,29 0,23 0,19 0,19 0,12 0
50-60 33,8 29,4 27,5 26,5 25,9 24,3 21,7 20,3 16,9 16,2
0,26 0,30 0,27 0,37 0,38 0,32 0,22 0,17 0,07 0,06
Porumb la boabe (2) (premergător lucernă anul 2 de folosință)
0-10 43,1 38,4 35,5 33,2 30,3 27,5 23,9 21,0 17,2
0,44 0,46 0,53 0,41 0,40 0,29 0,20 0,13 0,04
10-20 33,8 27,5 25,2 23,5 21,1 20,7 19,0 16,5
0,31 0,30 0,38 0,35 0,18 0,22 0,05 0,01
20-30 30,8 28,1 25,6 22,9 20,7 18,5 17,8 15,4
0,41 0,40 0,40 0,40 0,28 0,15 0,01 0
30-40 34,3 30,1 27,2 25,2 23,2 19,8 17,7 17,2 17,1
0,34 0,55 0,45 0,31 0,21 0,26 0,09 0,05 0,02
40-50 40,1 32,2 30,7 27,8 25,4 22,7 19,8 19,1 15,7
0,33 0,49 0,43 0,39 0,29 0,22 0,13 0,16 0,05
50-60 36,4 31,6 28,9 27,5 24,8 22,4 20,6 19,0 16,9
0,37 0,36 0,35 0,34 0,39 0,23 0,21 0,08 0,01
Porumb în cultură permanent (28 ani)
0-10 38,8 32,3 30,4 29,9 28,9 26,8 24,6 22,9 20,4 19,3 17,4
0,43 0,54 0,45 0,58 0,64 0,30 0,41 0,24 0,22 0,12 0,06
10-20 30,6 27,6 26,6 26,0 25,9 24,8 23,6 22,4 19,6 18,9
0,41 0,37 0,49 0,39 0,38 0,27 0,19 0,21 0,08 0,02
20-30 28,8 25,1 23,4 22,6 21,6 19,7 19,0 18,7 16,3
0,33 0,36 0,41 0,29 0,39 0,21 0,10 0,09 0
30-40 33,7 24,1 22,1 21,6 21,0 18,5 17,4 17,1 16
0,36 0,47 0,39 0,23 0,36 0,23 0,05 0,04 0,03
40-50 35,4 29,5 28,0 27,2 26,2 25,0 22,1 20,2 17,3 17,3 15,7
0,24 0,30 0,31 0,30 0,34 0,24 0,23 0,20 0,15 0,12 0,07
50-60 39,4 30,3 27,9 27,2 25,9 24,7 22,0 19,6 16,4 16,0 15,2
0,34 0,30 0,32 0,42 0,32 0,26 0,26 0,17 0,10 0,06 0

162 Tabelul A 5.5 (continuare)
Lucernă anul 1 de folosință
0-10 36,5 30,2 25,6 23 21,7 20,6 20,1 19,1
0,36 0,38 0,42 0,49 0,28 0,04 0,07 0
10-20 33,2 29,4 26,8 24,9 22,5 21,1 18,8 17,8 15,3
0,37 0,42 0,42 0,40 0,41 0,25 0,07 0,04 0
20-30 41,8 34,4 30,4 27,6 25 22,6 20,3 19,5 18,6
0,36 0,40 0,34 0,41 0,32 0,20 0,08 0,02 0,04
30-40 40,4 32,4 28,9 26,1 24 21,4 20,1 19,5 18,1 15,5
0,38 0,33 0,35 0,38 0,28 0,19 0,10 0,04 0,1 0
40-50 39,4 32,9 29,5 26,9 25,4 23 20,8 19,5 16,8
0,42 0,37 0,35 0,41 0,29 0,25 0,13 0,13 0
50-60 38,4 33,1 30,1 27,2 25,0 21,9 19,8 18,1
0,37 0,34 0,40 0,35 0,35 0,33 0,18 0,04

163 Tabelul A 5.6 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic din
agroecosisteme ale staționarului cu culturi permanente – începutul perio adei de vegetație (luna
martie), anul agricol 2009 -2010
Adâncime
a, cm Umiditatea, % la numărător și aderen ța, kPa la numitor
Lucernă cultură permanentă (55 ani)
0-10 38,8 31,1 28,1 25,7 25,8 23,6 22,3 20,9
0,23 0,04 0,04 0 0 0 0 0
10-20 50,5 35,7 31,4 29,5 27,8 26,8 25,1 20,5
0,30 0,20 0,17 0,13 0,13 0,02 0,07 0
20-30 37,2 30,2 27,5 26,2 25,4 25,0 24,0 22,1
0,09 0,06 0,02 0,04 0,02 0,01 0,01 0
30-40 43,1 33,3 29,6 28,1 27,4 26,5 25,2 23,3
0,02 0,12 0,06 0,03 0,11 0,09 0,09 0
40-50 37,9 31,9 28,8 27,2 25,6 24,8 23,2
0,03 0,07 0,01 0,05 0,04 0 0
50-60 44,9 34,6 31,0 28,5 28,3 27,5 25,9 24,3
0,06 0,16 0,02 0,06 0,04 0,04 0,07 0
Ogor negru (55 ani)
0-10 44,6 32,2 28,5 26,5 25,2 23,3 22,2 20,7 17,1
0,31 0,20 0,08 0,18 0,04 0,13 0,15 0 0
10-20 38,7 29,3 27,0 26,5 25,5 24,7 23,6 21,5
0,14 0,12 0,14 0,14 0,17 0,21 0,38 0,01
20-30 42,0 30,6 27,3 26,4 25,4 23,7 22,2 20,4
0,26 0,25 0,19 0,21 0,15 0,20 0,08 0,01
30-40 39,7 30,4 28,0 26,1 23,8 23,2 21,3 19,9 16,7
0,18 0,39 0,39 0,45 0,39 0,45 0,37 0,43 0,02
40-50 35,0 28,5 27,3 27,0 26,8 26,2 24,7 23,6 20,4 17,8
0,08 0,44 0,38 0,46 0,41 0,30 0,33 0,34 0,17 0,06
50-60 46,6 36,7 33,8 31,3 29,9 29,0 27,4 25,4 21,3 18,8
0,08 0,40 0,46 0,47 0,45 0,40 0,39 0,36 0,27 0,11
Pârloagă (55 ani)
0-10 41,5 34,2 32,7 30,8 28,9 27,4 25,3 23,4 21,9 18,8
0,19 0,23 0,17 0,19 0,14 0,20 0,09 0,05 0,08 0,01
10-20 35,6 30,1 28,3 27,1 26,6 25,7 24,1 21,4 17,0
0,14 0,25 0,33 0,25 0,24 0,31 0,24 0,15 0,03
20-30 36,7 31,0 29,1 28,0 27,0 26,4 25,7 23,8 21,6 19,4
0,12 0,26 0,26 0,29 0,31 0,32 0,31 0,22 0,15 0,04
30-40 37,8 33,7 32,1 30,6 29,0 29,0 28,0 26,3 23,7 21,0
0,22 0,34 0,31 0,25 0,36 0,38 0,39 0,35 0,25 0,1
40-50 39,2 33,3 31,3 28,9 28,2 27,6 26,2 24,6 21,5 19,7
0,23 0,31 0,28 0,28 0,32 0,33 0,31 0,29 0,09 0,05
50-60 38,8 33,6 31,5 28,2 28,3 26,3 25,9 23,2 20,3 17,7
0,25 0,35 0,31 0,35 0,36 0,4 0,31 0,28 0,21 0,01

164 Tabelul A 5.7 Relația între aderența (kPa) și umiditatea (%) cernoziomului carbonatic din
agroecosisteme ale staționarului cu culturi permanente – sfârșitul perioadei de vegetație, anul
agricol 2009 -2010
Adâncimea,
cm Umiditatea, % la numărător și aderența, kPa la numi tor
Lucernă cultură permanentă (55 ani)
0-10 41,2 35,4 32,4 27,4 22,6 19,4 18,6
0,45 0,38 0,33 0,26 0,18 0,09 0,04
10-20 32,6 30,4 26,0 18,1 18,0 18,2 16,4
0,35 0,41 0,39 0,21 0,20 0,13 0,06
20-30 34,5 28,1 26,5 23,2 18,9 15,2 15,1
0,29 0,33 0,26 0,25 0,14 0,10 0,01
30-40 37,5 30,6 29,0 26,2 22,2 18,5 17,8
0,23 0,30 0,24 0,22 0,23 0,12 0,03
40-50 39,3 33,7 29,3 26,2 20,1 17,7 16,5
0,29 0,25 0,24 0,24 0,20 0,14 0,06
50-60 37,3 29,7 28,0 25,1 20,6 18,2 16,8
0,23 0,24 0,26 0,28 0,19 0,09 0,02
Ogor negru (55 ani)
0-10 44,5 30,9 26,6 23,3 21,0 18,0 14,8
0,73 0,56 0,43 0,27 0,25 0,13 0,08
10-20 39,1 27,5 23,2 19,4 17,3 16,0 15,9
0,77 0,51 0,35 0,21 0,19 0,02 0
20-30 43,4 30,4 26,6 24,5 22,3 19,2 16,4
0,48 0,43 0,37 0,27 0,28 0,11 0
30-40 47,0 33,2 29,0 26,3 23,9 20,1 17,2
0,57 0,46 0,37 0,36 0,32 0,19 0,05
40-50 43,1 31,6 28,0 25,5 23,5 20,8 18,5 17,6
0,46 0,45 0,35 0,47 0,28 0,20 0,10 0
50-60 43,4 30,3 27,1 24,3 21,5 18,8 16,0
0,47 0,39 0,40 0,33 0,23 0,18 0,03
Pârloagă (55 ani )
0-10 38,0 37,2 33,5 27,4 25,1 24,4 22,6
0,21 0,17 0,20 0,13 0,15 0,06 0
10-20 36,9 30,1 28,1 23,3 20,7 19,8 17,7
0,22 0,24 0,20 0,19 0,18 0,12 0
20-30 36,2 30,2 28,7 26,5 22,2 21,5 18,8
0,23 0,29 0,26 0,23 0 0,10 0,03
30-40 33,9 30,9 29,0 24,9 22,0 21,7 18,2
0,23 0,21 0,17 0,22 0,19 0,14 0
40-50 41,4 34,2 32,1 28,0 26,9 21,0 18,7
0,29 0,34 0,28 0,25 0,17 0,16 0,06
50-60 37,8 32,5 30,7 28,6 26,2 23,1 21,6 18,4
0,29 0,23 0,25 0,29 0,24 0,22 0,19 0,08

165 Anexa 6 .
Corelații stabilite între indici i fizico -mecanici (plasticitatea , aderența) și structura cernoziomului carbonatic
Tabelul A 6.1 Raportul corelativ între conținutul fracțiunii mai mici de 0,25 mm (%) în urma cernerii umede și indicele de plasticitate a s olului din
agroecosistemele staț ionarului cu culturi permanente, a nul 2010
*tst – criteriul lui Stiudent la gradul de libertate 14 este 2,15
Raportul corelativ negativ strâns, statistic veridic Agroecosistemul Adâncimea,
cm Factorii variabili
Coeficientul
corelativ, r±m r tr Raportul dintre
tr și tst* x y
Conținutul agregatelor
hidrostabile (<0,25
mm), % Indicele de plasticitate,
%
Pârloagă (55 ani) 0-10 27,3 16,4
-0,83±0,15 5,53 tr > tst 10-20 31,2 15,4
20-30 37,1 15,7
30-40 45,3 15,3
40-50 49,3 15,5
50-60 58,0 15,3
Lucernă în cultură
permanentă (55 ani) 0-10 67,7 13,2
10-20 71,7 14,0
20-30 49,6 16,2
30-40 59,6 16,6
50-60 63,4 16,4
Ogor negru (55 ani) 0-10 92,5 12,5
10-20 92,3 12,0
20-30 89,5 12,1
30-40 89,9 12,6
50-60 60,9 15,8

166 Tabelu l A 6.2 Raportul corelativ între conținutul fracțiunii mai mici de 0,25 mm (%) în urma cernerii umede și limita superioară de plastic itate a
solului din agroecosistemele staționarului cu culturi permanente, anul 2010
*tst – criteriul lui Stiudent la gradul de libertate 14 este 2,15
Raportul corelativ negativ strâns, statistic veridic
Agroecosistemul Adâncimea,
cm Factorii variabi li
Coeficientul
corelativ, r±m r tr Raportul dintre
tr și tst* x y
Conținutul agregatelor
hidrostabile (<0,25
mm), % Limita superioară de
plasticitate, %
Pârloagă (55 ani) 0-10 27,3 38,8
-0,93±0,10 9,3 tr > tst 10-20 31,2 34,9
20-30 37,1 35,8
30-40 45,3 35,6
40-50 49,3 35,2
50-60 58,0 34,3
Lucernă în cultură
permanentă (55 ani) 0-10 67,7 32,8
10-20 71,7 32,7
20-30 49,6 35,2
30-40 59,6 35,3
50-60 63,4 35,0
Ogor negru (55 ani) 0-10 92,5 30,3
10-20 92,3 29,5
20-30 89,5 29,9
30-40 89,9 30,5
50-60 60,9 35,1

167 Tabelul A 6.3 Raportul corelativ între conținutul fracțiunii mai mici de 0,25 mm (%) în urma cernerii umede și limita inferioară de plasti citate a
solului din agroecosistemele staț ionarului cu culturi permanente, anul 2010
*tst – criteriul lui Stiudent la gradul de libertate 14 este 2,15
Raportul corelativ negativ strâns, statistic veridic
Agroecosistemul Adâncimea,
cm Factorii variabili
Coeficientul
corelativ, r±m r tr Raportul dintre
tr și tst* x y
Conținutul agregatelor
hidrostabile (<0,25
mm), % Limita inferioară de
plasticitate, %
Pârloagă (55 ani) 0-10 27,3 22,4
-0,86±0,14 6,14 tr > tst 10-20 31,2 19,5
20-30 37,1 20,1
30-40 45,3 20,3
40-50 49,3 19,7
50-60 58,0 19,1
Lucernă în cultură
permanentă (55 ani) 0-10 67,7 19,6
10-20 71,7 18,8
20-30 49,6 19,1
30-40 59,6 18,7
50-60 63,4 18,6
Ogor negru (55 ani) 0-10 92,5 17,8
10-20 92,3 17,6
20-30 89,5 17,8
30-40 89,9 17,9
50-60 60,9 19,3

168 Tabelul A 6.4 Raportul corelativ între conținutul fracțiunii mai mici de 0,25 mm (%) în urma cernerii umede și indicele de plasticitate a solului sub
agrocenoze din asolament și porumb în cultură permanentă amplasate pe m artorul 1, agr ofond – Arătură, gunoi de grajd, anul 2010
*tst – criteriul lui Stiudent la gradul de libertate 12 este 2,18
Raportul corelativ negativ strâns, statistic veridic
Agroecosistemul Adâncimea,
cm Factorii variabili
Coeficientul
corelativ, r±m r tr Raportul dintre
tr și tst* x y
Conținutul agregatelor
hidrostabile (<0,25
mm), % Indicele de plasticitate,
%
Lucerna I an de
folosință 0-10 71,9 14,9
-0,79±0,18 4,39 tr > tst 10-20 60,3 16,2
20-30 64,4 16,3
30-40 57,2 16,8
50-60 64,1 17,2
Porumb pentru
boabe 0-10 72,3 15,4
10-20 57,7 14,7
30-40 64,6 17,5
50-60 53,6 18,5
Porumb în cultură
permanentă (28 ani) 0-10 57,5 14,7
10-20 72,7 16,2
20-30 62,9 16,6
30-40 51,8 18,0
50-60 51,7 18,5

169 Tabelul A 6.5 Raportul corelativ între conținutul fracțiunii mai mici de 0,25 mm (%) în urma cernerii umede și limita superioară de plastic itate a
solului sub agrocenoze din asolament și porumb în cultură permanentă amplasate pe m artorul 1, agrofond – Arătură, gunoi de grajd, a nul 2010
*tst – criteriul lui Stiudent la gradul de libertate 12 este 2,18
Raportul corelativ negativ strâns, statistic veridic
Agroecosistemul Adâncimea,
cm Factorii variabili
Coeficientul
corelativ, r±m r tr Raportul dintre
tr și tst* x y
Conținutul agregatelor
hidrostabile (<0,25
mm), % Limita superioară de
plasticitate, %
Lucerna I an de
folosință 0-10 71,9 33,8
-0,84±0,16 5,25 tr > tst 10-20 60,3 35,7
20-30 64,4 35,8
30-40 57,2 37,4
50-60 64,1 36,2
Porumb pentru
boabe 0-10 72,3 34,4
10-20 57,7 34,3
30-40 64,6 37,3
50-60 53,6 38,2
Porumb în cultură
permanentă (28 ani) 0-10 57,5 34,7
10-20 72,7 35,7
20-30 62,9 36,4
30-40 51,8 37,6
50-60 51,7 38,2

170 Tabelul A 6.6 Raportul corelativ între conținutul fracțiunii mai mici de 0,25 mm (%) în urma cernerii umede și limita inferioară de plastic itate a
solului sub agrocenoze din asolament și porumb în cultură permanentă amplasate pe m artorul 1, agrofond – Arătură, gunoi d e grajd, a nul 2010
*tst – criteriul lui Stiudent la gradul de libertate 12 este 2,18
Raportul corelativ negativ mediu, statistic veridic
Agroecosistemul Adâncimea,
cm Factorii variabili
Coeficientul
corelativ, r±m r tr Raportul dintre
tr și tst* x y
Conținutul agregatelor
hidrostabile (<0,25
mm), % Limita inferioară de
plasticitate, %
Lucerna I an de
folosință 0-10 71,9 19,0
-0,66±0,22 3,0 tr > tst 10-20 60,3 19,5
20-30 64,4 19,5
30-40 57,2 19,6
50-60 64,1 19,0
Porumb pentru
boabe 0-10 72,3 19,0
10-20 57,7 19,6
30-40 64,6 19,8
50-60 53,6 19,7
Porumb în cultură
permanentă (28
ani) 0-10 57,5 19,6
10-20 72,7 19,5
20-30 62,9 19,7
30-40 51,8 19,6
50-60 51,7 19,7

171 Tabelul A 6.7 Raportul corelativ între suma agregatelor hidrostabile agronomic valoroase (%) și
indicii maximali ai aderen ței solului ( kPa) din diverse agroecosisteme
Agroecosistemul Adâncimea,
cm Factorii variabili
Coeficientul
corelativ,
r±m r tr Raportul
dintre t r
și tst* Suma
agregatelor
hidrostabile
(0,25 -10
mm), % Indicii
maximali
ai
aderen ței,
kPa
Pârloagă
(55 ani) 0-10 72,7 0,23
-0,75±0,16 4,69 tr > tst 10-20 68,8 0,33
20-30 62,9 0,32
30-40 54,7 0,39
40-50 50,7 0,34
50-60 42,0 0,40
Ogor negru
(55 ani) 0-10 7,5 0,73
10-20 7,7 0,77
20-30 10,5 0,48
30-40 10,1 0,57
50-60 39,1 0,47
Lucernă în cultură
permanentă
(55 ani) 0-10 32,3 0,45
10-20 28,3 0,41
20-30 50,4 0,33
30-40 40,4 0,30
50-60 36,6 0,28
Grâu de toamnă
(asolament) 0-10 25,9 0,56
10-20 27,5 0,42
20-30 29,0 0,47
30-40 37,1 0,40
50-60 40,5 0,36
Lucernă 1 an de
folosință
(asolament) 0-10 28,1 0,56
10-20 39,7 0,48
20-30 35,6 0,48
30-40 42,8 0,39
50-60 35,9 0,47
Porumb
(asolament) 0-10 27,3 0,53
10-20 37,1 0,38
30-40 48,2 0,55
50-60 48,3 0,39
Porumb în cultură
permanentă
(28 ani) 0-10 27,7 0,64
10-20 42,3 0,49
20-30 35,4 0,41
30-40 46,4 0,47
50-60 42,5 0,42
*tst – criteriul lui Stiudent la gradul de libertate 33 este 2,04
Raport corelativ negativ strâns, statistic veridic

172 Tabelul A 6.8 Raportul corelativ între suma agregatelor agronomic valoroase (%) – cernere
uscată și indicii maximali ai aderen ței solului ( kPa) din diverse agroecosisteme
*tst – criteriul lui Stiudent la gradul de libertate 33 este 2,04
Raport corelativ negativ slab, dar statistic veridic Agroecosistemul Adâncimea,
cm Factorii variabili
Coeficientul
corelativ,
r±m r tr Raportul
dintre t r și
tst* Suma
agregatelor
(0,25 -10
mm), %
(cernere
uscată) Indicii
maximali ai
aderen ței,
kPa
Pârloagă
(55 ani) 0-10 88,8 0,23
-0,35±0,17 2,06 tr > tst 10-20 68,6 0,33
20-30 78,5 0,32
30-40 78,0 0,39
40-50 79,6 0,34
50-60 69,9 0,40
Ogor negru
(55 ani) 0-10 58,0 0,73
10-20 53,7 0,77
20-30 66,7 0,48
30-40 73,6 0,57
50-60 88,5 0,47
Lucernă în cultură
permanentă
(55 ani) 0-10 50,1 0,45
10-20 69,2 0,41
20-30 71,6 0,33
30-40 64,7 0,30
50-60 65,9 0,28
Grâu de toamnă
(asolament)
0-10 63,6 0,56
10-20 44,2 0,42
20-30 47,3 0,47
30-40 60,6 0,40
50-60 80,2 0,36
Lucernă 1 an de
folosință
(asolament) 0-10 51,1 0,56
10-20 58,3 0,48
20-30 68,2 0,48
30-40 58,1 0,39
50-60 65,8 0,47
Porumb
(asolament) 0-10 65,0 0,53
10-20 51,5 0,38
30-40 75,0 0,55
50-60 64,2 0,39
Porumb în cultură
permanentă
(28 ani)
0-10 69,7 0,64
10-20 44,9 0,49
20-30 70,7 0,41
30-40 67,2 0,47
50-60 74,6 0,42

173 Anexa 7 .
Consumul de combustibil și orele de lu cru în funcție de lucrare a solului
Tabelul A 7.1 Consumul de combustibil (motorină) și orele de luc ru la cultura de grâu de toamnă
Varianta Denumirea proceselor
tehnologice Combustibil
(litri/ha) Orele de lucru (ore/ha)
Sistem
tehnologic unic
pentru variantele
arătură și
paraplow Discuire 10,29 0,32
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de
semănat 7,52 0,24
Semănatul și tăvălugirea 5,24 0,30
Pregătirea și
administrarea nitratului de
amoniu 3,88 0,38
Recoltarea 4,52 0,25
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 11,29 0,50
Total 51,71 2,90
No-till Pregătirea și
administrarea erbicidelor
pe miriște 4,87 0,36
Semănatul direct 11,1 0,7
Recoltarea 4,52 0,25
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 11,29 0,50
Total 33,23 2,48

174 Tabelul A 7.2 Consumul de combustibil (motorină) și orele de lucru la cultura de porumb în
asolament, l ucrarea de bază a solului efectuată cu plug cu cormană și antitrupiță
Varianta experienței Denumirea proceselor tehnologice Combustibil
(litri/ha) Orele de lucru
(ore/ha)
Martorul 1 (în
perioada de
vegetație o cultivație
între rânduri) Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 20,77 0,53
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de semănat 7,52 0,24
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Cultivare între rânduri 3,94 0,29
Recoltarea 2,54 0,23
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 71,47 3,32
Martorul 2 (în
perioada de
vegetație o cultivație
+ două prașile
manuale) Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 20,77 0,53
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de semănat 7,52 0,24
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Cultivare între rânduri 3,94 0,29
Prașilă manuală -1 – 80,00
Prașilă manuală – 2 – 80,00
Recoltarea 2,54 0,23
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 71,47 3,32 + 160

175 Tabelul A 7.3 Consumul de combustibil (motorină) și orele de lucru la cultura de porumb în
asolament , lucrarea de bază a solului efectuată cu paraplow
Varianta experienței Denumirea proceselor tehnologice Combustibil
(litri/ha) Orele de lucru
(ore/ha)
Martorul 1 (în
perioada de
vegetație o cultivație
între rânduri) Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 10,20 0,46
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de semănat 7,52 0,24
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Cultivare între rânduri 3,94 0,29
Recoltarea 2,54 0,23
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 60,9 3,25
Martorul 2 (în
perioada de
vegetație o cultivație
+ două prașile
manuale) Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 10,20 0,46
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de semănat 7,52 0,24
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Cultivare între rânduri 3,94 0,29
Prașilă manuală -1 – 80,00
Prașilă manuală – 2 – 80,00
Recoltarea 2,54 0,23
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 60,90 3,25 + 160

176 Tabelul A 7.4 Consumul de combustibil (motorină) și orele de lucru la cultura de porumb ( în
asolament și cultură permanentă ) pe martorul cu erbicide
Varianta experienței Denumirea proceselor tehnologice Combustibil
(litri/ha) Orele de lucru
(ore/ha)
Arătură Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 20,77 0,53
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de semănat 7,52 0,24
Pregătirea și administrarea
erbicidelor 4,84 0,33
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Pregătirea și administrarea
erbicidelor 4,84 0,33
Cultivare între rânduri 3,94 0,29
Recoltarea 2,54 0,23
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 81,15 3,98
Paraplow Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 10,20 0,46
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de semănat 7,52 0,24
Pregătirea și administrarea
erbicidelor 4,84 0,33
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Pregătirea și administrarea
erbicidelor 4,84 0,33
Cultivare între rânduri 3,94 0,29
Recoltarea 2,54 0,23
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 70,58 3,91

177 Tabelul A 7.5 Consumul de combustibil (motorină) și orele de lucru la cultura permanentă de
porumb , lucrarea de bază a solului efectuată cu plug cu cormană și antitrupiță
Varianta experienței Denumirea proceselor tehnologice Combustibil
(litri/ha) Orele de lucru
(ore/ha)
Martorul 1 (în
perioada de
vegetație o cultivație
între rânduri) Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 20,77 0,53
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de semănat 7,52 0,24
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Cultivare între rânduri 3,94 0,29
Recoltarea 2,54 0,23
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 71,47 3,32
Martorul 2 (în
perioada de
vegetație lucrare
mecanizată
intensivă) Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 20,77 0,53
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de semănat 7,52 0,24
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Grăpare după apariția semănăturilor 4,58 0,16
Prima cultivare între rânduri 3,94 0,29
A doua cultivare între rânduri 3,94 0,29
Recoltarea 2,54 0,23
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 79,99 3,77

178 Tabelul A 7.6 Consumul de combustibil (motorină) și orele de lucru la cultura permanentă de
porumb, l ucrarea de bază a solului efectuată cu paraplow
Varianta experienței Denumirea proceselor tehnologice Combustibil
(litri/ha) Orele de lucru
(ore/ha)
Martorul 1 (în
perioada de
vegetație o cultivație
între rânduri) Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 10,20 0,46
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de semănat 7,52 0,24
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Cultivare între rânduri 3,94 0,29
Recoltarea 2,54 0,23
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 60,9 3,25
Martorul 2 (în
perioada de
vegetație lucrare
mecanizată
intensivă) Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 10,20 0,46
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivare 7,52 0,24
Cultivare înainte de semănat 7,52 0,24
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Grăpare după apariția semănăturilor 4,58 0,16
Prima cultivare între rânduri 3,94 0,29
A doua cultivare între rânduri 3,94 0,29
Recoltarea 2,54 0,23
Transportare 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 69,42 3,70

179 Tabelul A 7.7 Consumul de combustibil (motorină) și orele de lucru la cultura de porumb (în
asolament și cultură permanentă) în sistemele tehnolog ice convențional și conservativ, anul
agricol 2013 -2014
Varianta
experienței Denumirea proceselor
tehnologice Combustibil
(litri/ha) Orele de lucru
(ore/ha)
Arătură Discuire 7,52 0,24
Arat și grăpare 20,77 0,53
Grăpare primăvara 4,58 0,16
Cultivație 7,52 0,24
Cultivație înainte de semănat 7,52 0,24
Semănatul și tăvălugirea 5,13 0,32
Cultivație între rânduri 3,94 0,29
Pregătirea și administrarea
erbicidelor 4,84 0,33
Recoltarea 2,54 0,23
Transportarea 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 76,31 3,65
No-till Pregătirea și administrarea
erbicidelor (toamna) 4,87 0,36
Pregătirea și administrarea
erbicidelor (primăvara) 4,87 0,36
Semănatul direct 10,0 0,4
Pregătirea și administrarea
erbicidelor (faza de
vegetație) 4,87 0,36
Recoltarea 2,54 0,23
Transportarea 1,45 0,67
Alte lucrări mecanizate 10,5 0,40
Total 39,10 2,78

180

Anexa 8 .
Structura și indicii energetici (energia netă, eficiența energetică, energia specifică) în agroecosistemele cercetate
Tabelul A 8.1 Structura și eficiența energetică în agroecosis temele de grâu de toamnă după mazăre, media pentru anii 2009 -2010

Sursa de energie Cantitatea utilizată pe
unitatea de suprafață
(ha) Echivalentul total de
energie, MJ/ha Energie investită, %
Investită Forța de muncă ușoară (conducerea
tractorului), ore/om 2,90 2,12 0,03
Motorină, litri 51,71 2476,91 28,49
Mașini, kg 10 754,00 8,67
Semințe, kg 200 3340,00 38,41
Îngrășăminte – NH 4NO 3 (nitrat de amoniu )
-100 kg/ha din care N – 34,5 kg 34,5 2121,75 24,40
Total energie investită 8694,78 100
Obținută Recolta (boabe), kg Arătură Paraplow Arătură Paraplow Diferență față de arătură,
%
2578 2947 35679,52 40786,48 +14,3
Indici
energetici Energia netă, MJ/ha 26984,74 32091,7 0 +18,9
Eficiența energetică 4,10 4,69 +14,4
Energia specifică, MJ/kg 3,37 2,95 -12,5

181

Tabe lul A 8.2 Structura și eficiența energetică în agroecosistemele de porumb ( premergător grâul de toamnă ), agrofond – arătură, m edia pentru anii
2009 -2010
Martorul 1 – în perioada de vegetație o cultivație între rânduri
Martorul 2 – în perioada de vegetație o cultivație + două prașile manuale
Sursa de energie Cantitatea utilizată pe unitatea
de suprafață (ha) Echivalentul total de energie, MJ/ha Diferență față de
Martorul 1, % Martorul 1 Martorul 2 Martorul 1 Martorul 2
Investită Forța de muncă ușoară
(conducerea tractorului), ore/om 3,32 3,32 2,42 2,42 –
Forța de muncă intensivă,
ore/om – 160,00 – 267,2 –
Motorină, litri 71,47 71,47 3423,41 3423,41 –
Mașini, kg 15 15 1131,00 1131,00 –
Semințe, kg 14 14 233,80 233,80 –
Total energie investită 4790,63 5057,83 +5,6
Obținută Recolta (boabe) 4003 5353 59484,58 79545,58 +33,7
Indici
energetici Energia netă, MJ/ha 54693,95 74487,75 +36,2
Eficiența energetică 12,42 15,73 +26,7
Energia specifică, MJ/kg 1,20 0,94 -21,7

182

Tabel ul A 8.3 Structura și eficiența energetică în agroecosistemele de porumb ( premergător grâul de toamnă ), agrofond – paraplow, m edia pentru
anii 2009, 2010

Martorul 1 – în perioada de vegetație o cultivație între rânduri
Martorul 2 – în perioada de vegetație o cultivație + două prașile manuale Sursa de energie Cantitatea utilizată pe unitatea
de suprafață (ha) Echivalentul total de energie, MJ/ha Diferență față de
Martorul 1, % Martorul 1 Martorul 2 Martorul 1 Martorul 2
Investită Forța de muncă ușoară
(conducerea
tractorului), ore/om 3,25 3,25 2,37 2,37 –
Forța de muncă intensivă,
ore/om – 160,00 – 267,2 –
Motorină, litri 60,90 60,90 2917,11 2917,11 –
Mașini, kg 15 15 1131,00 1131,00 –
Semințe, kg 14 14 233,80 233,80 –
Total energie investită 4284,28 4551,48 +6,2
Obținută Recolta (boabe) 3145 5024 46734,70 74656,64 +59,7
Indici
energetici Energia netă, MJ/ha 42450,42 70105,16 +65,1
Eficiența energetică 10,91 16,40 +50,3
Energia specifică, MJ/kg 1,36 0,91 -33,1

183

Tabelul A 8.4 Structura și eficiența energetică în agroecosistemele de porumb ( premergător grâul de toamnă ), variantă cu erbicide, m edia pentru anii
2009, 2010
Sursa de energie Cantitatea utilizată pe unitatea de
suprafață (ha) Echivalentul total de energie, MJ/ha Diferență față de
arătură, % Arătură Paraplow Arătură Paraplow
Investită Forța de muncă ușoară
(conducerea
tractorului), ore/om 3,98 3,91 2,91 2,85 -2,1
Motorină, litri 81,15 70,58 3887,09 3380,78 -13,0
Mașini, kg 15 15 1131,00 1131,00 –
Semințe, kg 14 14 233,80 233,80 –
Erbicide, kg 2 2 930,2 930,2 –
Total energie investită 6185,00 5678,63 -8,2
Obținută Recolta (boabe) 4981 4688 74017,66 69663,68 -5,9
Indici
energetici Energia netă, MJ/ha 67832,66 63985,05 -5,7
Eficiența energetică 11,97 12,27 +2,5
Energia specifică, MJ/kg 1,24 1,21 -2,5

184

Tabelul A 8.5 Structura și eficiența energetică la cultura permanentă d e porumb al 27 -lea și 28 -lea an, agrofond – arătură, m edia pentru anii 2009 –
2010
Martorul 1 – în perioada de vegetație o cultivație între rânduri
Martorul 2 – în perioada de vegetație lucrare mecanizată intensivă
Sursa de energie Cantitatea utilizată pe unitatea
de suprafață (ha) Echivalentul total de energie, MJ/ha Diferență față de
Martorul 1, % Martorul 1 Martorul 2 Martorul 1 Martorul 2
Investită Forța de muncă ușoară
(conducerea tractorului),
ore/om 3,32 3,77 2,42 2,75 +13,6
Motorină, litri 71,47 79,99 3423,41 3831,52 +11,9
Mașini, kg 15 15 1131,00 1131,00 –
Semințe, kg 14 14 233,80 233,80 –
Total energie investită 4790,63 5199,07 +8,5
Obținută Recolta (boabe), kg 2185 5066 32469,10 75280,76 +31,9
Indici
energetici Energia netă, MJ/ha 27678,47 70081,69 +153,2
Eficiența energetică 6,78 14,48 +113,6
Energia specifică, MJ/kg 2,19 1,03 -37,0

185

Tabelul A 8.6 Structura și eficiența energetică la cultura permanentă d e porumb al 27 -lea și 28 -lea an, agrofond – paraplow, m edia pentru anii 2009 –
2010
Martorul 1 – în perioada de vegetație o cultivație între rânduri
Martorul 2 – în perioada de vegetație lucrare mecanizată intensivă
Sursa de energie Cantitatea utilizată pe unitatea
de suprafață (ha) Echivalentul total de energie, MJ/ha Diferență față de
Martorul 1, % Martorul 1 Martorul 2 Martorul 1 Martorul 2
Investită Forța de muncă ușoară
(conducerea tractorului),
ore/om 3,25 3,70 2,37 2,70 +13,9
Motorină, litri 60,9 69,42 2917,11 3325,22 +14,0
Mașini, kg 15 15 1131,00 1131,00 –
Semințe, kg 14 14 233,80 233,80 –
Total energie investită 4284,28 4692,72 +9,5
Obținută Recolta (boabe), kg 1624 4158 24132,64 61787,88 +156,0
Indici
energetici Energia netă, MJ/ha 19848,36 57095,16 +187,7
Eficiența energetică 5,63 13,17 +133,9
Energia specifică, MJ/kg 2,64 1,13 -57,2

186

Tabelul A 8.7 Structura și eficiența energetică la cultura permanentă de porum b al 27 -lea și 28 -lea an, v ariantă cu erbicide, m edia pentru anii 2009 –
2010
Sursa de energie Cantitatea utilizată pe unitatea
de suprafață (ha) Echivalentul total de energie, MJ/ha Diferență față de
arătură, % Arătură Paraplow Arătură Paraplow
Investită Forța de muncă ușoară
(conducerea tractorului),
ore/om 3,98 3,91 2,91 2,85 -2,1
Motorină, litri 81,15 70,58 3887,09 3380,78 -13,0
Mașini, kg 15 15 1131,00 1131,00 –
Semințe, kg 14 14 233,80 233,80 –
Erbicide, kg 2 2 930,2 930,2 –
Total energie investită 6185,00 5678,63 -8,2
Obținută Recolta (boabe) 4871 4318 72383,06 64165,48 -11,4
Indici
energetici Energia netă, MJ/ha 66198,06 58486,85 -11,6
Eficiența energetică 11,70 11,30 -3,4
Energia specifică, MJ/kg 1,27 1,32 +3,9

187

Tabelul A 8.8 Structura și eficiența energetică în agroecosistemele de grâu de toamnă ( premergător grâu de toamnă ) în cadrul s istemelor tehnologice
convențională și conservative, anii 2014 -2015
Sursa de energie Cantitatea utilizată pe
unitatea de suprafață (ha) Echivalentul total de energie,
MJ/ha Diferență față de
arătură, % Arătură No-till Arătură No-till
Investită Forța de muncă ușoară (conducerea
tractorului), ore/om 2,90 2,48 2,12 1,81 -14,6
Motorină, litri 51,71 33,23 2476,91 1591,72 -35,7
Mașini, kg 10 5 754,00 377,00 -50,0
Semințe, kg 200 200 3340,00 3340,00 –
Erbicide, kg – 2 – 930,2 –
Îngrășăminte – NH 4NO 3 (nitrat de
amoniu ) -100 kg/ha din care N – 34,5 kg 34,5 34,5 2121,75 2121,75 –
Total energie investită 8694,78 8362,28 -3,8
Obținută Recolta (boabe), kg 2117 2925 29299,28 40482,00 +38,2
Indici
energetici Energia netă, MJ/ha 20604,50 32119,72 +55,89
Eficiența energetică 3,37 4,84 +43,66
Energia specifică, MJ/kg 4,11 2,86 -30,39

188

Tabelul A 8.9 Structura și eficiența energetică în agroecosistemele de porumb ( premergător porumb ) în cadrul s istemelor tehnologice convențională
și conservativă, anii 2014, 2015

Sursa de energie Cantitatea utilizată pe unitatea
de suprafață (ha) Echivalentul total de energie, MJ/ha Diferență față de
arătură, % Arătură No-till Arătură No-till
Investită Forța de muncă ușoară
(conducerea tractorului), ore/om 3,65 2,78 2,67 2,03 -24,0
Motorină, litri 76,31 39,10 3655,25 1872,89 -48,8
Mașini, kg 15 5 1131,00 377,00 -66,7
Semințe, kg 14 14 233,80 233,80 –
Erbicide, kg 1 5 465,10 2325,50 +400
Total energie investită 5487,82 4811,22 -12,3
Obținută Recolta (boabe), kg 5438 5820 80808,68 86485,20 +7,0
Indici
energetici Energia netă, MJ/ha 75320,86 81673,98 +8,4
Eficiența energetică 14,73 17,98 +22,1
Energia specifică, MJ/kg 1,01 0,83 -17,8

189

Tabelul A 8.10 Structura și eficiența energetică la cultura permanentă de porumb al 32 -lea și al 33 -lea an în cadrul s istemelor tehnologice
convențională și conservative, anii 2014 -2015
Sursa de energie Cantitatea utilizată pe unitatea
de suprafață (ha) Echivalentul total de energie, MJ/ha Diferență față de
arătură, % Arătură No-till Arătură No-till
Investită Forța de muncă ușoară
(conducerea
tractorului), ore/om 3,65 2,78 2,67 2,03 -24,0
Motorină, litri 76,31 39,10 3655,25 1872,89 -48,8
Mașini, kg 15 5 1131,00 377,00 -66,7
Semințe, kg 14 14 233,80 233,80 –
Erbicide, kg 1 5 465,10 2325,50 +400
Total energie investită 5487,82 4811,22 -12,3
Obținută Recolta (boabe), kg 4552 4957 67642,72 73661,02 +8,9
Indici
energetici Energia netă, MJ/ha 62154,90 68849,80 +10,8
Eficiența energetică 12,33 15,31 +24,2
Energia specifică, MJ/kg 1,21 0,97 -19,8

190

Anexa 9.
Act de implementare

191

DECLARAȚIA PRIVIND ASUMAREA RĂSPUNDERII

Subsemnata, Macrii Lucia , declar pe propria răspundere că materialele prezentate în teza
de doctor se referă la propriile cercetări științifice , în caz contrar urmând să suport consecințele
în conformitate cu legislația în vigoare.

Macrii Lucia ________________________

Data _____________ ___________

192

CURRICULUM VITAE
MACRII Lucia
Data și locul nașterii : 16 ianuarie 1986
s. Sadovoe , r. Glodeni, Republica Moldova
Studii:
 2008 -2010 și 2014 -2015 Studii în docto rantură;
 2004 -2008 Universitatea Agrară de Stat din Moldova , Facultatea Agronomie, specialitatea
Ecologia și protecția mediului ambiant ;
 2001 -2004 Liceul teoretic „ B.P. Hajdeu”, or. Bălți.
Cursuri de calificare/perfecționare :
 Noiembrie 2009 – Aprilie 2 010. Cursuri de formare continuă la Modulul Psihopedagogic
în cadrul proie ctului bilateral de colaborare a Universității Agrare de Stat din Moldova și
Institutul de Educație și Comunicare din Praga (Republica Cehă).
 10-11 februarie 2017. F ormare privind „Elaborarea și managementul proiectelor europene ”
organizată de Agence Unive rsitaire de la francophonie (Europe centrale et orientale
Antenne de Chisinau).
Activitatea profesională:
 2018 – prezent, laborant, cercetător științific stagiar, catedra Agroecologie și Știința
Solului, Universitatea Agrară de Stat din Moldova;
 2015 -2016 lector universitar (prin cumul), catedra Agroecologie și Știința Solului,
Universitatea Agrară de Stat din Moldova;
 2008 -2010 asistent universitar (prin cumul), cercetător științific stagiar, catedra
Agroecologie și Știința Solului, Universitate a Agrară de Stat din Moldova;
Domeniile de activitate științifică:
 agroecologie;
 cercetarea indicilor fizici și fizico -mecanici a i solului în agroecosisteme.
 determinarea și evaluarea eficienței energetice a agroecosistemelor.
Participări la întruniri științifice internaționale :
 Simpozion Științific Internațional „100 ani de la nașterea distinsului savant și om de stat
Mihail Sidorov” din 30 -31 octombrie, 2014, UASM, Chișinău ;
 Conferința internațională „ Agricultura pentru viață, viața pentru agricultură ” din 9 -11
iunie, 2016, USAMV, București, România.

193

Lucrări științifi ce publicate :
 Articole în reviste de circulație națională – 2;
 Articole în culegeri naționale – 3;
 Teze – 2;
 Artico le în reviste internaționale – 3.
Participări în proiecte științifice naționale și internaționale:
 2016 – în derulare. 16.80013.5007.03/Ro “Evaluarea comparativă a sistemelor
convenționale și conservative de lucrare a solului privind sechestrarea carbonului și
fondarea agroecosistemelor durabile ” (Proiect bilate ral RM – România, Cluj -Napoca).
 2015 – în derulare. PI 15.817.05.27A „Cercetări agroecologice comparative privind
sistemele convenționale și conservative de lucrare a solului în scopul utilizării raționale a
resurselor naturale și promovării agriculturii d urabile.” (Proiect instituțional).
 2010 – 2008 – 016 „Fertilitatea și productivitatea solurilor și terenurilor în dependență de
condițiile pedoecologice și modelurile de gospodărire. Proiect la comanda de Stat.
Premii și mențiuni:
 2016 – Diplomă de participare la Conferința internațională „ Agricultura pentru viață,
viața pentru agricultură ” din 9 -11 iunie, 2016, USAMV, București, România.
Competențe lingvistice: Limba română – maternă; Limba rusă (scris/vorbit) – foarte bine; Limba
engleză (scris/vorbit) – bine.
Starea civilă : Căsătorită.
Date de contact:
Adresa: Mircești 44, Chișinău, Republica Moldova, MD -2049
Universitatea Agrară de Stat din Moldova,
Catedra: Agroecologie și Știința Solului
Tel. + 373 22 43 21 83
Tel. mob. + 373 79234691
e-mail: luciamacrii @yahoo.com
lmacrii@mail.ru