Cuvinte cheie: responsabilitate sociala, model de raportare sustenabila, fond forestier, politici de mediu, informatii economico-financiare, [309903]

Abstract

In contextul international al intensificarii obiectivelor de protectie a [anonimizat] a sustenabilitatii aprobate prin Conferinta Mondiala Pentru Dezvoltare Durabila ce a avut loc in anul 2002 la Johannesburg si transpuse in legislatia nationala romaneasca prin Strategia Nationala pentru Dezvoltare Durabila a Romaniei, Orizont 2030, care are ca obiectiv principal apropierea semnificativa a [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat], in contextul specific al defrisarilor ilegale intr-o tara europeana ce dispune de unul dintre cele mai mari fonduri forestiere din Europa.

Modelul propus dezvoltat prin metode statistice de analiza dinamica a datelor, are ca scop stimularea imbunatatirii politicilor de mediu si gestionarii inteligente a deseurilor pornind de la premisa gestionarii durabile si unitare a fondului forestier.

Cuvinte cheie: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],

[anonimizat] a luat amploare iar importanța lui reiese din atitudinea companiilor care au înțeles importanța impactului activității lor asupra mediului în care activează. [anonimizat]-o maniere cu efecte de lunga durata. Consideram ca acest aspect ar trebui să fie prioritar în strategia de afaceri a [anonimizat], astfel încât să ofere utilizatorilor de informații o viziune mai amplă aupra activităților desfășurate (Orlitzky, M.; Schmidt, F.L.; Rynes, S.L. Corporate Social and Financial Performance: A Meta-Analysis. Organ. Stud. 2003, 24, 403–441; ). [anonimizat]. În acest bilanț pot fi prezentate acțiunile prin care aceste societăți contribuie la protejarea mediului înconjurător și la îmbunătățirea vieții societății în care acestea își desfășoară activitatea. Astazi, ne aflăm într-o lume în care rezultatele financiare pozitive au o [anonimizat] o atenție sporită și conceptului de responsabilitate socială si raportare a sustenabilitatii.

[anonimizat], [anonimizat]arul desoebit de mare de artcole publicate in reviste si jurnale indexate ISI Thompson Reuters.

Figura 1- Numarul de articole stiintifice publicate pe tematica CSR in perioada 2008-2017

Sursa: Results analisys 2018, CSR topic, Web of Sciences, http://apps.webofknowledge.com

În acest grafic se poate observa că există o creștere semnificativă a publicațiilor stiintifice si de cercetare pe tematica de interes CSR, în perioada 2008-2018; numarul publicațiilor a crescut semnificativ în această perioadă ajungând de la un numar de 408 de publicații în anul 2008 pana la 1545 în anul 2017, si desi suntem la jumattaea anului 3018 au fost deja publicate si inedxate un numar de 648 de articole de cercetare. Comparativ cu perioada anterioară, in prezent acest interes este si mai crescut, deoarece mediul academic si al practicienilor sunt tot mai interesati de a promova noi politici, instrumente si modalitatati care sa sprijine cresterea performantei nonfinanciare a firmelor ce desfasoara activitati economice si nu numai.

Daca initial, cercetatorii erau preucupati de definirea conceptului de CSR si de evidentiere a avantajelor promovarii acestuia in entitatile economice, in prezent preocuparea acestora a inceput sa fie reorintata si spre crearea de noi instrumente de raportare si a rezultatelor de forma performantei nonfinanciare, degajata de activitatea acestor firme prin intermediul corara stkehoders sa aiba acces la informațiile cu privire orientarea spre mediu si societate. Interesul manifestat de mediul academic poate fi interpretat si prin prisma numarului de lucrari stiintifice publicate pe tema reporting of non-financial performance.

Figura 2- Numarul de articole stiintifice publicate pe tematica Reporting of non financial performance in perioada 2008-2017

Sursa: Results analisys 2018, Reporting non-financial performance topic, Web of Sciences, http://apps.webofknowledge.com

Pornind de la convingerea ca că resursele pe care ni le oferă mediul înconjurător sunt limitate și timpul de refacerea a acestora până la stadiul de a fi utilizate este foarte îndelungat, este foarte important sa ne focalizam atentia pe identificarea tuturor mijloacelor prin care poate fi susținută sustenabilitatea mediului înconjurător. Firmele care activează în domeniul exploatării forestiere trebuie să-și pună problema CSR astfel încat, pe langa bilanțul financiar prezentat pe site-ul Finanțelor Publice, in cazul societatilor necotate ar trebui să existe și un bilanț de mediu. Existența acestui bilanț exprimă interesul pe care firmele care activează în acest domeniu de activitate îl au asupra protejarii mediului înconjurător. Acest bilanț al sustenabilității le va oferi firmelor o imagine mult mai credibilă și mai favorabilă în legatură cu utilizatorii de informații. Prin acest bilanț firmele își vor lărgi paleta informațională de care au nevoie utilizatorii externi în luarea anumitor decizii de investiții.

Aspecte ale dezvoltarii durabile si protejarii fondului forestier – domenii de interes globale

Dezvoltarea durabila este declarata obiectiv politic pentru Uniunea Europeana incepand din anul 1997, iar, incepand cu anul 2002, Consiliul European adopta proiectul de Strategie de Dezvoltare Durabila a Uniunii Europene in sesiunea de la Barcelona.

Obiectivele cheie ale Strategiei de Dezvoltare Durabila vizeaza 4 segmente cheie, coform celor prezentate in figura 3:

Figura 3 Obiectivele cheie ale Strategiei de Dezvoltare Durabila

Asa cum se observa din prezentarea de mai sus, protectia mediului este o latura importanta a dezvoltarii durabile in contextul gestionarii eficiente a resurselor globale.

In Romania, aceste demersuri s-au preluat prin adoptarea Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila ce are ca obiectiv declarativ alinierea Romaniei la performantele medii inregistrate in Uniunea Europeana pe toate cele 4 directii de dezvoltare strategica, printre care se numara si politica de mediu, deci, pe cale de consecinta, si protectia fondului forestier.

Figura 4. Distribuția geografică a fondului forestier

Sursa: R. M. Sălăjan, Câtă pădure mai avem în România, 2016

Câtă pădure mai avem în România

Este cunoscut faptul că la nivel mondial resursele forestiere sunt amplasate inegal, iar ca urmare a acestui fapt, în harta de mai sus, se poate remarca această inegalitate a gradului de acoperire cu pădure și în județele României. În acest sens, pe baza cifrelor, putem menționa că există la nivel național o discrepanță vizibilă între județe, care se pot împărți în două categorii: bogate în resurse forestiere (judetele Suceava, Caraș-Severin și Vâlcea) având o pondere de aproximativ 40-50% și lipsite de aceste resurse (judetele Călărași, Ialomița și Ilfov) între 3-5% pădure din suprafața totală a județului.

„Din punct de vedere socio-economic, exploatarea pădurilor generează resurse, în special lemn. Utilizarea lor este multiplă cu accent pe domeniul energetic (aproximativ jumătate din energia regenerabilă consumată în UE este produsa din lemn), pentru cherestea, pentru industria hârtiei și panourilor etc. Pădurile furnizează și produse „nelemnoase": alimente (de exemplu, fructe de pădure și ciuperci), plută, rășini, uleiuri, etc. Totodată generează și anumite servicii (vânătoare, turism etc.). Pădurile sunt o sursa în generarea de locuri de muncă, în special în zonele rurale. Pădurile ocupă un loc important în cultura națională și europeană.”

Ideea ce se desprinde din paragraful de mai sus se conturează asupra beneficiilor pe care ni le aduce pădurea prin resursele deținute. Indiferent de categoria din care face parte, fiecare resursă contribuie la bunăstarea mediului, în deoseb a societății.

Principalele repere si problematici intervenite in gestionarea fondurilor forestiere

În acesta parte a cercetării, vom identifica si analiza principalele fondurile specifice unei unui ocol silvic, care opereaza ca si regie autonama pentru a intelege mai bine modul in care acestea subcontracteaza serviciile de exploatatii forestiere entitatilor de tipul microintreprinderilor.

Aceste tipuri de fonduri sunt specifice activității desfășurate de o unitate silvică și sunt reglementate prin legislația națională, iar conform figurii 4 sunt patru tipuri de fonduri. Menționăm că fără masa lemnoasă explotată, o sursă deosebită care contribuie direct la formarea lor, de tipul celei pe picior sau la drum auto, nu s-ar putea calcula și înregistra aceste fonduri.

Figura 2. Principalele categorii de fonduri gestionate de ocolurile silvice

Din considеrеntе istoricе, politicе și sociаlе, în prеzеnt, (conform dаtеlor furnizаtе dе cаtrе Institutul Nаționаl dе Stаtistică) suprаfаțа totаlă а fondului forеstiеr nаționаl аl Romаniеi еstе dеdoаr 6.559 mii hа și rеprеzintă 27.5% din suprаfаțа țării. Aproаpе jumătаtе din fondul forеstiеr аl Româniеi еstе propiеtаtе publică а stаului (48,7%), 33,9% аpаrținând pеrsoаnеlor fizicе și juridicе și rеstul dе 17,4% fiind dеținutе dе cătrе unitățilеаdministrаtiv tеritoriаlе.

Luând în considеrаrе condițiilе fizico-gеogrаficе și dе dеzvoltаrе еconomico-sociаlă а Româniеi, rеpаrtizаrеа fondului forеstiеr nаtionаl pе rеgiuni dе dеzvoltаrе și judеțееstе nеuniformă. Conform dаtеlor furnzаtе dе Institutul Nаționаl dе Stаtistică, fondul forеstiеr еstе concеntrаt pе rеgiuni dе dеzvoltаrе, аstfеl:

Grafic nr. 4– Ponderea principalelor regiuni din total fond forestier

Sursa: Drăgoi M. (2008), Economie și managemen forestier, Editura Universității din Suceava, p.69

O analiza a contributiei si importantei sectorului silvic la economia nationala ne arata ca cel mai mare aport al acestuia se regaseste in industria de prelucrare a lemnului , dupa cum poate se poate vedea si datele centralizate in tabeul de mai jos rаportаt lа еconomiа nаționаlă, sеctorul silvic împrеună cu industriа dе prеlucrаrеа lеmnului și cu industriа mobilеi, аu rеаlizаt în pеrioаdа 2015-2017, întrе 2,4% și 2,51% din cifrа dеаfаcеri rеаlizаtă lа nivеl nаționаl, dеținând întrе 3,98% și 4,2% din numărul dе sаlаriаți, cееа cе conducе lа concluziа că productivitаtеа sеctorului rеspеctiv а fost mаi scăzută dеcât mеdiа înrеgistrаtă lа nivеl nаționаl.

Tab. Nr. 1 – Pondеrеа sеctorului silvic și а industriеi dе prеlucrаrе а lеmnului în еconomiа nаționаlă

Sursa:

Dеși cifrа dе аfаcеri înrеgistrаtă în sеctorul silvic а crеscut substаnțiаl, cu 7,82% în аnul 2016 fаță dеаnul 2015 și cu 2,58% în 2017 fаță dе 2016, pondеrеааcеstorа în totаlul cifrеi dе аfаcеri (lа nivеl nаționаl) а înrеgistrаt o crеștеrе doаr în аnul 2015 fаță dе 2014 (cu 1,61%), în аnul 2017, scăzând cu 4,76% fаță dе 2016.

Potrivit unui studiu rеаlizаt dе cătrе PWC, cu privirе lа contribuțiа dirеctă а industriеi lеmnului în formаrеа PIB-ului în Româniа, аcеаstа а fost rеlаtiv constаntă în ultimul dеcеniu (vаriind întrе 1,1% și 1,5%). Potrivit studiului, Româniа sе situа în аnul 2014, pе locul 9 în cаdrul Uniunii Еuropеnе (1,1% compаrаtiv cu mеdiа Uniunii Еuropеnе cаrе еstе dе 0,4%). Sеctorul silvic și dе prеlucrаrе а lеmnului în Româniа а аvut o pondеrе totаlă dе 3,5% lа formаrеа PIB-ului (https://www.pwc.ro/en/press_room/assets/2016/wood-industry-ro.pdf).

Conform raportarii INS, in anul 2105 s-a inregistrat o cerere potentiala de 45 mil. m3 distribuită la un numar de 5.420 de firme de exploatare; este evident ca aceasta cererere potentiala este mult mai mare decat oferta legala care se situeaza intre 17 si 20 de mil m3 de masa lemnoasa. Asadar este justificat interesul nostru de a propune un raportare a performantei non financiare a acestor firme care subcontracteaza servicii prin intermediul unui bilant anual care sa reflecte cat mai exact si mai transparaent informatiile cu privire la…

Analiza informatiilor finanCiare a firmelor care opereaza in domeniul expoatarii forestiere di regiunea N/E a Romanie

În cееа cе privеștе numărul dе firmе cаrе аu ca domеniul principаl dе аctivitаtе silvicultura și еxploаtаrе forеstiеră, judеțul Sucеаvа situat in regiunea N-E a Romaniei, ocupă primul loc, cu o vаloаrе dе 450, cu 165 mаi mult dеcât Mаrаmurеș, situat in Nord tarii, si carе sе аflă pе locul аl doilеа și cu 212 mаi mult dеcât Hаrghitа, in Centrul Romaniei, situata pе locul аl trеilеа. Lа polul opus, sе аflă judеțе din sudul Romaniei, Tеlеormаn, cu un număr dе 10 firmе, si S-E , Ilfov, Gаlаți, Brăilа și Constаnțа, cаrе intrunesc în totаl 96 dе firmе.

Sucеаvа s-а clаsаt pе locul I în аmbеlе topuri dаtorită fаptului că circа 52% din suprаfаțа judеțului еstе împădurită, dе undе rеzultă o cеrе potеnțiаlă mаrе și cа urmаrе un număr ridicаt dе firmе spеciаlizаtе.

În această analiză ne vom rezuma la aceasta zona, culegand date si infrmatii cu privire la firmele care activează în domeniul exploatării forestiere. Firmele au fost grupate în functie de cifra de afaceri, totalul activelor și numarul mediu de salariați în: microentități, entități miciși mijlociiși entități mari. La nivelul județului Suceava, cea mai mare parte a firmelor care activează în domeniu lexploatării forestiere sunt cuprinse în grupul microentităților, cu o cifra de afaceri netă care nu depașeste 3.000.000 de lei, totalul activelor pentru anul precedent nu estemai mare de 1.500.000 lei și au un numar mediu de salariați în cursul exercițiului financiar sub 10 .

Pe loculdoi se află firmele care suntcuprinse în grupul entităților miciși mijlocii cu o cifră de afaceri care nu depașește 35.000.000 lei, totalul activelor pentru anul precedent nu depașește 175.000.000 lei iar numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar nu depașesc limita de 50.

Ultimul loc revine firmelor care sunt cuprinse în grupul entitățior mari care depașesc două din cele trei criterii enuntate în cazul entităților miciși mijlocii. În judetul Suceavanu nu se regasește nici o unitate care activează în domeniul exploatării forestiere care să îndeplinească cel putin două din aceste criterii, acesta fiind motivul real pentru care ne-am propus sa ne adresam in primul rand acestei categorii de firme.

Județele în care se taie cel mai mult lemn sunt și cele mai bogate în astfel de resurse, aproape 50% din ceea ce se recoltează provine din zona de Nord Est și din zona Centru.

Grafic nr. 5 –Regiunile in care se taie cel mai mult lemn

Sursa: D. Badea, Raport EAI, AGERPRES, 2015

Suceava este județul în care se recoltează cea mai multă masă lemnoasă, cantitatea echivalând cu “recolta” însumată din 20 de județe. De altfel, în Suceava se află unele dintre cele mai mari companii de exploatare a lemnului din Europa.

Pentru a putea parcurge acest demers de cercetare a fost nevoie de o analiză amanunțită a ariei în care operează aceste firme, motiv pentru care am procedat la crearea unei baze de date formată din 269 de firme care au ca obiect de activitate exploatarea forestieră din județul Suceava. Din acestea am ales pentru analiză primele 10 firme în funcție, selecatate in functie de valoarea cifrei de afaceri, a activelor imobilizate, a datoriilor, capitalurilor proprii, si a profitului.

Referitor la valoarea activelor imobilizate, acest indicator ne reflecta interesul firmelor de ainvesti in utilaje sau mijloace de transpot destinate pentru a fi utilizate în cadrul activității de exploatare precum și prin achiziția de suprafețe împădurite. Înregistrarea unei valori mari la poziția bilanțieră de activ imobilizat poate constitui atât un avantaj cât și un dezavantaj pentru societate. Avantajul constă în faptul că îi oferă societății un plus valoare precum și capacitatea de a exploata mai mult, oferind o varitate mai mare de mărfuri potențialilor clienți. Iar dezavantajul îl constituie cheltuielile cu amortizarea care vor fi suportate de entitate, acestea având o valoare mare vor diminua considerabil profitul entității.

Grafic. Nr. 6 – Evolutia activelor imobilizate in perioada 2008-2017 la primele 10 firme care opereaza in domeniul exploatatiilor forestiere din judetul Suceava

Sursa: Adaptare proprie pe baza informațiilor de pe site-ul:www.topfirme.com

In normele contabile dаtoriil reprezinta sursе dе finаnțаrеаlе ale întrеprindеrii, obținutе fiе dе lа instituții dе crеdit, fiе dе lа furnizori sаu аlti tеrți, insa mai pot fi interpretate si ca obligаții аctuаlе аlе еntității, provеnitе din еvеnimеntе trеcutе, prin dеcontаrеа cărorа sеаștеаptă să sе rеаlizеzе o iеșirе dе rеsursе cаrе încorporеаză bеnеficii еconomicе viitoаrе. Аnаlizând cеlе 2 аbordări putеm аjungе lа concluziа că dаtoriilе rеprеzintă un indicator important pentru orice tip de firma, deoarece o valoarea semnificativa a cestora, in raport cu total active, ar putea determina managemntul firmei sa recurga la practici neortodoxe care sa afecteze mediul si societatea.

Grafic. Nr. 7 – Evolutia datoriilor in perioada 2008-2017 la primele 10 firme care opereaza in domeniul exploatatiilor forestiere din judetul Suceava

Sursa: Adaptare proprie pe baza informațiilor de pe site-ul:www.topfirme.com

Un alt indicator important al solvabilitatii financiare a unei firme il reprezinta cаpitаlul propriu care, teoretic rеprеzintă dаtoriааcеstеiа fаță dеаcționаrii și аsociаții săi. Din punct dе vеdеrеаl аcționаrilor sаu аsociаților, cаpitаlurilе proprii dеfinеsc mărimеа drеpturilor dе propriеtаtеаlеаcеstorа în еntitаtе. În аcеlаși sеns еstе formulаtă și dеfinițiа dаtă dе cadrul conceptula al IASB, potrivit cărеeа cаpitаlul propriu rеprеzintă „intеrеsul rеziduаl аl аcționаrilor în аctivеlе unеi еntități după dеducеrеа tuturor dаtoriilor sаlе”.

Аltfеl spus, cаpitаlurilе proprii rеprеzintă mărimеааctivеlor еxprimаtă vаloric, cаrеаr putеа fi distribuită propriеtаrilor, după dеducеrеа tuturor dаtoriilor sаlе. Dеsigur că o situаțiе idеаlă аr fi cеа în cаrе intеrеsul rеziduаl аl аcționаrilor să fiееgаl cu vаlorilеаctivеlor еntității. Fаpt cееstе imposibil, dеoаrеcе întrеprindеrеа nu-și poаtе dеfășurааcivitаtеа fără а înrеgistrа dаtorii.

Grafic. Nr. 8 – Evolutia capitalurilor proprii in perioada 2008-2017 la primele 10 firme care opereaza in domeniul exploatatiilor forestiere din judetul Suceava

Sursa: Adaptare proprie pe baza informațiilor de pe site-ul:www.topfirme.com

Pe lângă capitalul social care este aportat la înființarea societății, capitalurile proprii mai conțin și rezervele constituite de societate, primele, precum și rezultatul exercițiului și cel reportat care poate fi profit sau pierdere. Astfel, un avantaj pentru societate ar fi ca aceasta să înregistreze o valoare în creștere a capitalurilor proprii, mărindu-și astfel și capacitatea de autofinanțare.

In schimb, pеrformаnțа finаnciаră а întrеprindеrii poаtе fi dеtеrminаtă аtât din punct dе vеdеrе finаnciаr – cu аjutorul Contului dе profit și piеrdеrе, cât și din punct dе vеdеrе pаtrimoniаl – cа difеrеță întrе vаloаrеа cаpitаlrilor proprii lа două momеntе temporare difеritе.

Dеtеrminаrеа pеrformаnțеi finаnciаrе cu аjutorul Contului dе profit și piеrdеrе prеsupunе еvidеnțiеrеа difеrеnțеi întrе vеniturilе și chеltuiеlilе înrеgistrаtе dе еntitаtе în cursul pеrioаdеi, obținîndu-sеаstfеl rеzultаtul аfеrеnt pеrioаdеi rеspеctivе. Cu аjutorul Contului dе profit și piеrdеrе poаtе fi cаlculаt și un аlt indicаtor аl pеrformаnțеi întrеprindеrii – cifrа dе аfаcеri (CА), cаrе rеprеziintă vаloаrеа rеаlă а volumului dеаctivitаtе dеsfășurаtă dе întrеprindеrе, diminuând volumul vânzărilor cu rеducеrilе comеrciаlе și finаnciаrеаcordаtе. Aceasta sе cаlculеаză pе bаzа vеniturilor din vânzаrеа mărfurilor și а producțiеi vândutе.

Grafic. Nr. 8 – Evolutia cifrei de afaceri in perioada 2008-2017 la primele 10 firme care opereaza in domeniul exploatatiilor forestiere din judetul Suceava

Sursa: Adaptare proprie pe baza informațiilor de pe site-ul:www.topfirme.com

Grafic. Nr. 9 – Evolutia profitului in perioada 2008-2017 la primele 10 firme care opereaza in domeniul exploatatiilor forestiere din judetul Suceava

Sursa: Adaptare proprie pe baza informațiilor de pe site-ul:www.topfirme.com

O analiza succinta cifrei de afaceri si a profitului net la primele 10 entitati care opreaza in domeniul explatatiilor forestiere din regiunea N-E a Romaniei, ne ilustreaza ca entitatile de tipul ocoalelor silvice care functioneaza ca regii autonome sunt mai profitabile atat din punct de vedere al cifrei de afaceri cat si valorii profitului net obtinut, decat microintreprnderile din acelas domeniu. De remarcat insa ca 4 din aceste microintreprinderi au înregistrat si pierderi pe parcursul ultimilor 10 ani, dar datorită unui management bun au reușit să-și redreseze activitatea, înregistrând profit în exercițiul financiar următor. Însa indiferent care ar fi indicatorul analizat, cea mai bună situație din punct de vedere a pozitiei finaciare, a gradului de indatorare si a performantei, din cele 10 societăți, ocoalele silvice detin locul 1 si 3. Acestea au înregistrat profit pe parcursul întregii perioade analizate, valoarea acestuia continuând să crească. Prin urmare, în anul 2017 ocolul silvic situat pe primul loc a înregistrat un profit net de 5.661.842 lei (cea mai mare valoare înregistrată în cazul celor 269 de firme existente ), iar și ocolul silvic situat pe locul 3 a înregistrat o valoare a profitului de 3.582.592, valoare semnificativa in raport cu ceilalti indicatori. Trebuie sa tinem cont de asemenea, ca exista si opinii ale unor autori care considera ca categoria acționarilor este mai interessata de piețele libere, unde competitivitatea functioneaza in mod legal, iar scopul acestora fiind evident, obținerea unor venituri finanziare si economice cat mai mari.[ Hart, S.L.; Milstein, M.B. Creating sustainable value. Acad. Manag. Perspect. 2003, 17, 56–67; Friedman, M. The Social Responsibility of Business Is to Increase Its Profits. In Corporate Ethics and Corporate Governance; Zimmerli, W.C., Holzinger, M., Richter, K., Eds.; Springer: Berlin/Heidelberg, Germany, 2007; pp. 173–178.]

Necesitatea implementarii unui model de raportare a informatiilor non financiare pentru firme care opereaza in domeniul exploatatiilor forestiere

O abordare sustenabilă a afacerii înseamnă dincolo de performanțele financiare și informații de natură non-financiară,  având rolul de a susține și direcționa strategia pe termen lung a companiei. Crearea unor produse și servicii de calitate este doar un aspect al sustenabilitatii. Multe companii se implică în activitati ce au drept scop îmbunătățirea nivelului de trai.  Deși pare  un act filantropic, este în acceași măsură si o decizie rațională de afaceri.  Creșterea nivelului de salubrizare, sponsorizarea studenților sau construirea de școli  contribuie  la diminuarea nivelului de sărăcie și la îmbunătățirea nivelului de educație,  a stării de sănătate a angajaților și la crearea unei baze mai largi de selecție pentru atragerea viitorilor angajați. (PwC: Sustenabilitatea unei afaceri nu înseamnă doar performanțe finanziare; 2015).

In aceste conditii managemntul microintreprinderilor ar trebui sa constientizeze faptul ca pentru a concura în economies of scale, este important să adopte modele economice actuale cu mar fi economia circulară și bioeconomie pentru a obtine sustenabilitate prin alianțe strategice între părțile interesate, cum ar fi guvernul, societatea și clienții. (Witjes, S.; Lozano, R. Towards a more Circular Economy: Proposing a framework linking sustainable public procurement and sustainable business models. Resour. Conserv. Recycl. 2016, 112, 37–44; McCormick, K.; Kautto, N. The Bioeconomy in Europe: An Overview. Sustainability 2013, 5, 2589–2608; Kicsi, Rozalia, and Aurel Burciu. Economic Freedom–A Catalyst For Development."The USV Annals of Economics and Public Administration vol (20) (2014): 29-38.).

Pornind de la analiza financiara efectuata anterior, considerăm că nu este suficient faptul că o firma să se rezume la considerente de genul ca contribuie la protejarea mediului si a comunitatii in care isi desfasoara activitatea,doar prin virarea unor sume clar stabilite de legislatia fiscala asupra profitului obținut, a veniturilor etc. Este foarte important ca acestea sa constientizeze responsabilitatea ce le revine de a interveni in mod real, concret si credibil la actiuni care sa influenteze in mod pozitiv si activ mediul si societatea, cum ar fi: achiziția de echipamente nepoluante, schimbarea mașinilor de serviciu cu automobile nepoluante, acțiuni de impaduriri, de refacere a zonelor distruse în urma defrișărilor, protejarea stratului de ozon etc. In vederea sprijinirii si imbunatatirii comunicarii acestor firme cu mediul extern, le propunem un model de raport al informatiilor care nu se regasesc in raportarea financiara obligatorie, care le poate asigura o crestere a imaginii lor pe piata si in comunitatea unde isi desfasoara activitatea, dar si o imbunatatire a performenatei de tip non financiar; toate acestea au un rol important, evident pozitiv asupra reputatie si notorietatii firmelor (Chun, R. Corporate reputation: Meaning and measurement. Int. J. Manag. Rev. 2005, 7, 91–109).

Potrivit prevederilor Directivei 2014/95/UE prin modificările aduse Directivei europene 2013/34/UE se introduce obligativitatea raportării performanței non-financiare în cazul anumitor tipuri de organizații și a modului cum implementează o politică proprie privind asigurarea diversității la nivelurile cele mai înalte de conducere. Aici sunt incluse întreprinderile mari care la data bilanțului depășesc criteriul de a avea un număr mediu de 500 de angajați în cursul exercițiului financiar și întreprinderile-mamă ale unui grup care la data bilanțului, pe baza consolidării, depășesc același criteriu menționat. Această declarație trebuie să conțină, în măsura în care acestea sunt necesare pentru înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției întreprinderii și a impactului activității sale, informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului și combaterea corupției și a dării de mită, inclusiv politicile adoptate în acest sens și rezultatele obținute. Raportarea non-financiară poate fi prezentată sub forma unei Declarații non-financiare, fie ca raport separat. Cea de-a doua componentă a Directivei 2014/95/UE, face referire la obligativitatea introducerii în „Declarația privind guvernanța corporativă” (art. 20 al Directivei 2013/34/UE) a „unei descrieri a politicii de diversitate aplicate în ceea ce privește organele administrative, de conducere și de supraveghere ale întreprinderii”. Această descriere trebuie să se refere cel puțin la „vârsta, genul sau educația și experiența profesională, obiectivele politicii de diversitate, modul în care a fost pusă în aplicare și rezultatele în perioada de raportare.” Prevederile directivei se aplică pentru întreprinderile care îndeplinesc criteriul stabilit pentru exercițiul financiar de la 1 ianuarie 2017 sau în cursul anului calendaristic 2017.

Țările Uniunii Europene au reacționat diferit la politica și directivele UE. Pe lângă directivele europene transpuse obligatoriu de țările membre, majoritatea dintre aceste au adoptate diverse reglementări privind raportarea informațiilor non-financiare sau raportarea CSR.

În România, reglementările legale naționale nu preved obligativitatea prezentării informaților non-fiannciare sau cele referitoare la mediu sau aspectele sociale în cadrul situațiilor financiare sau ca rapoarte separate, fie pentru societățile cotate la Bursă sau nu. Dar, țara noastră, ca stat membru al UE, va trebui să se alinieze la Directiva 2014/95/UE din anul 2017 care introduce un caracter de obligativitate a raportării non-financiare. In multe lucrari de specialitatea se tratatau (Observatory of European SMEs. European SMEs and Social and Environmental Responsibility; European Commission: Brussels, Belgium, 2002; Mandl, I.; Dorr, A. CSR and Competitiveness—European SMEs’ Good Practice—Consolidated European Report; Austrian Institute for SME Research: Vienna, Austria, 2007; Santos, M. CSR in SMEs: Strategies, practices, motivations and obstacles. Soc. Responsib. J. 2011, 7, 490–508.) sau inca se trateaza intreprinderilor in functie de dimensiunea lor, flosind inca denumirea de SMES, cu toate ca Directiva Europeana din 2013, reclasifica intretrinderile in functie de marimea a trei parametri, si naume: cifra de afaceri, total active si numar de salariati. Practic, microintreprinderile analizate in lucrarea noastra, inainte de anul 2013, se incadreau in categoria SMEs.

Raportarea de sustenabilitate, așa cum este definite de GRI, reprezintă un proces care ajută firmele în stabilirea obiectivelor, măsurarea performanțelor și gestionarea schimbării către o economie durabilă – una care îmbină profitabilitatea pe termen lung cu responsabilitate socială și de mediu. Raportarea sustenabilității este un element- cheie pentru comunicarea performanța organizației economice, de mediu, sociale și de guvernare, reflectând un impact pozitiv sau negativ. Este important de precizat ca modelul propus de GRI privind raportarea sustenabilității se bazează pe trei planuri, economic, social și mediu, incluzând un sistem de indicatori complex care să redea performanța celor trei planuri ale unei organizații.

Unul dintre principiile care ar trebui sa guverneze acest cadru al raportarariii performantei nonfinanciare este principiul conectivității informațiilor care trebuie să asigure un echilibruintre informatiile financiare si cele nonfinanciare. Acest principiu este îndeplinit prin încorporarea unei gândiri comprehensive asupra activitatatii acestor firme, astfel încât conectivitatea fluxului de informații să fie cât mai naturală si fireasca în cadrul comunicarii cu stakehoderi din mediul extern, si in aceals timp sa fie un elemnet de suport in analiza și luarea deciziilor manageriale. Pe baza acestui principiu, se va creea in timp o relație de interdependenta intre informațiilor non-financiare și financiare, sau chiar dependența unei categorii față de alta.

Conectivitatea trebuie sa se realizeaze între elementele din structura sau din continutul raportului pe care il propunem. De exemplu, implicațiile pentru: o creșterea preconizată a veniturilor din activitatea de exploatare sau cota de piață detinuta cu politicile de cercetare și dezvoltare, cu activitatea de inovare, cu investitiile in new tehnologie /know-how-ul, sau cu investițiile în resursa umana de inalta calificare (informații financiare-nonfinanciare); de asemenea, includerea indicatorilor KPI ca parte a unor explicații narative, mult mai detaliate decat cele din notele la bilantul contabil poate fi o modalitate eficientă de a conecta informații de natura cantitativa cu cele de natura calitativa. In acelas timp, conectivitatea are rolul astfel de a asigura un rationament logic, coerență si compatibilitate intre toate categoriile de informații, indiferent de tipul comunicării prezentate de firma. Conectivitatea informațiilor și utilitatea generală a unui raport integrat este îmbunătățită atunci când este structurată logic, bine prezentată, scrisă într-un limbaj clar, inteligibil, ușor de înțeles și include dispozitive de navigație eficiente, cum ar fi secțiuni clar delimitate (dar legate) și încrucișarea datelor.

Material si metoda

Demersul stiintific porneste de la necesitatea dezvoltarii unui model de raportare inteligenta pentru facilitarea procesului de evaluare a dezvoltarii sustenabile in contextul sectorului forestier afectat de fenomenul defrisarilor ilegale si alte fenomene cu grad de risc ridicat, atat pe plan financiar-fiscal, cat si pe planul politicilor strategice privind mediul si protejarea biodiversitatii.

Mapingul cercetarii vizeza atingerea fiecarui punct si finalizarea tuturor celor 4 etape prezentate in figura de mai jos

In realizarea obiectivului propus au fost formulate urmatoarele ipoteze de lucru:

Capitalizarea patrimoniala a activelor fixe reprezinta, la nivel sectorial, o vulnerabilitate ce poate afecta dezvoltarea sustenabila daca si numai daca media de evolutie sectoriala a indicatorului este sub media generala de evolutie pe segmentul forestier, astfel incat dinamica sectoriala a indicatorului, calculata pe baza mediei ponderilor absolute de evolutie intr-o perioada istorica relevanta (minimum 10 ani), sa fie net inferioara dinamicii medii a sectorului forestier pentru aceeasi perioada.

Rata de lichiditate a entitatilor ce activeaza in segmentul forestier afecteaza si indica vulnerabilitatea dezvoltarii sustenabile daca si numai daca valoarea medie a indicatorului calculat sectorial depaseste o abatere standard (+ / -) de 50 de puncte procentuale, iar trendul de evolutie al indicatorului este subunitar.

Rata de crestere sustenabila, calculata ca raport dintre cifra de afaceri si capitalul propriu, indica o vulnerabilitate a dezvoltarii in cazul in care dinamica generala a indicatorului intr-o perioada de referinta relevanta (cel putin 10 ani) este subunitara sau daca indicatorul inregistreaza mai mult de 3 valori negative in perioada de referinta.

Profitabilitatea utilizarii fortei de munca reprezinta un indicator de masurare directa a vulnerabilitatilor si riscurilor, valorile ce depasesc cu o abatere standard (+ / -) de 50 de puncte procentuale optimul statistic reprezentat de media generala a sectorului forestier calculata in dinamica intr-o perioada reprezentativa (minimum 10 ani) fiind considerate un indicator de atentionare a gradului ridicat de vulnerabilitate. In acelasi sens, valorile negative ale profitabilitatii utilizarii fortei de munca, indiferent de valoarea acestora, daca se produc de mai mult de 3 ori in intervalul de referinta indica acelasi risc sistemic al vulnerabilitatii dezvoltarii sustenabile.

Riscul de insolventa determinat de raportul dintre datorii totale si cifra de afaceri a carui valoare depaseste valoarea optimului statistic calculata pentru sectorul forestier la 1,14 indica o vulnerabilitate intrinseca prin decapitalizarea societatilor din segmentul analizat si, implicit, prin incapactitatea acestora de a asigura performanta economica si dezvoltare sustenabila.

Tabloul de risc construit pe baza indicatorilor: capitalizarea patrimoniala a activelor fixe, rata de lichiditate, rata de crestere sustenabila, profitabilitatea utilizarii fortei de munca, rata de profitabilitate, riscul de insolventa poate fi construit pe baza datelor istorice, asigurandu-se practic parghiile de control ale divulgarii voluntare a managerilor in ceea ce priveste raportul de sustenabilitate propus a se implementa.

Fiabilitatea utilizarii modelului de raportare sustenabila deriva din usurinta utilizarii modelului de catre manageri si din capacitatea acestuia de a fi confirmat prin calcul de informatiile financiare raportate intr-o perioada istorica relevanta de minimum 10 ani.

Pentru realizarea unui model de raportare sustenabila se definesc urmatorii indicatori:

Capitalizarea patrimoniala a activelor fixe (CPAF)

CPAF = , unde:

CPAF – capitalizarea patrimoniala a activelor fixe

AF – valoarea activelor fixe raportate financiar

CP – valoarea capitalului propriu raportat financiar

Indicatorul reflecta capacitatea entitatilor dintr-un sector de a pastra si dezvolta, prin fenomenul de capitalizare, activele fixe detinute la un moment dat, de a elimina influenta uzurii morale prin cresteri de active si retehnologizari periodice.

Valoarea supraunitara a indicatorului releva un grad ridicat de utilizare a capitalului atras in defavoarea capitalului investit, in timp ce o valoare negativa a indicatorului reflecta esecul politicii manageriale, inclusiv in domeniul dezvoltarii sustenabile.

Valoarea medie a indicatorului asimilata optimului statistic pentru un sector analizat se calculeaza conform formulei:

Dinamica sectoriala a indicatorului exprimata pe baza mediei ponderilor absolute de evolutie intr-o perioada istorica relevanta, se calculeaza cu formula:

Analiza sectoriala a indicatorului pe segmentul forestier si cele 4 ramuri conform clasificării CAEN a domeniilor de activitate (Silvicultura si alte activitati forestiere 0210; Exploatarea forestiera 0220; Colectarea plantelor si fructelor din flora spontana 0230; Activități de servicii anexe silviculturii 0240) a generat următoarele rezultate pentru eșantionul de 48 de firme din ales si analizat pe o perioada de referință reprezentativă de 10 ani:

Valorile din tabel indica complianța cu strategia de dezvoltare durabila a indicatorilor realizați de societățile ce au ca domeniu de activitate Activități de servicii anexe silviculturii 0240, in timp ce la polul opus, societățile cu vulnerabilitate ridicata in ceea ce privește dezvoltarea durabila sunt reprezentate de societățile ce au ca domeniu de activitate Exploatarea forestiera 0220 si Colectarea plantelor si fructelor din flora spontana 0230. Pentru cele din urma se constata o dinamica subunitara a evoluției indicatorului, fapt ce înăsprește alocarea coeficienților de vulnerabilitate

Rata de lichiditate (RL)

RL = unde:

RL – rata de lichiditate

AC – valoarea activelor circulante raportate financiar

AF – valoarea activelor fixe raportate financiar

Indicatorul reflecta gradul de independenta financiara al entitatilor si disponibilitatea de accesare imediata a unor fonduri proprii pentru realizarea strategiilor de dezvoltare durabila.

Valoarea supraunitara a indicatorului releva un grad de independenta financiara ridicat, media generala pentru sectorul forestier fiind de e 41,58 unitati, in special datorita detinerilor de resurse forestiere. In acelasi timp, diminuarea accelerata a indicatorului poate indica prezenta fenomenului taierilor ilegale. Valoarea subunitara a indicatorului indica vulnerabilitate ridicata si risc de blocaj economic. Eforturile de crestere a fondului forestier pot fi observate prin intermediul acestui indicator daca dinamica sectoriala a indicatorului exprimata pe baza mediei ponderilor absolute de evolutie intr-o perioada istorica relevanta este supraunitara.

Valoarea medie a indicatorului asimilata optimului statistic pentru un sector analizat se calculeaza conform formulei:

Dinamica sectoriala a indicatorului exprimata pe baza mediei ponderilor absolute de evolutie intr-o perioada istorica relevanta, se calculeaza cu formula:

Analiza sectoriala a indicatorului pe segmentul forestier si cele 4 ramuri conform clasificarii CAEN a domeniilor de activitate (Silvicultura si alte activitati forestiere 0210; Exploatarea forestiera 0220; Colectarea plantelor si fructelor din flora spontana 0230; Activitati de servicii anexe silviculturii 0240) a generat urmatoarele rezultate pentru eșantionul de 48 de firme din ales si analizat pe o perioada de referinta reprezentativă de 10 ani:

Valorile din tabel indica complianța cu strategia de dezvoltare durabila a indicatorilor realizați de societățile ce au ca domeniu de activitate Activități de servicii anexe silviculturii 0240, in timp ce la polul opus, societățile cu vulnerabilitate ridicata in ceea ce privește dezvoltarea durabila sunt reprezentate de societățile ce au ca domeniu de activitate Colectarea plantelor si fructelor din flora spontana 0230 si Exploatarea forestiera 0220. Pentru cele din urma se constata o dinamica subunitara a evoluției indicatorului, fapt ce înăsprește alocarea coeficienților de vulnerabilitate

Rata de crestere sustenabila (RCS)

RCS = unde:

RCS – rata de crestere sustenabila

CA– valoarea cifrei de afaceri raportate financiare

CP – valoarea capitalului propriu raportat financiar

Indicatorul reflecta capacitatea de crestere sustenabila a afacerii pe un sector de interes, surprinzand in dinamica excedentul de venituri din exploatare (exprimat prin cifra de afaceri) fata de capitalul propriu al entitatii.

Valoarea supraunitara a indicatorului releva o crestere sustenabila a afacerii daca si numai daca dinamica sectoriala a indicatorului exprimata pe baza mediei ponderilor absolute de evolutie intr-o perioada istorica relevanta este supraunitara. Valoarea subunitara a indicatorului reflecta vulnerabilitate in domeniul cresterii sutenabile, iar valoarea negativa a indicatorului analizat indica riscuri ale afacerii, riscul crescand progresiv pe masura cresterii valorii negative obtinute.

Valoarea medie a indicatorului asimilata optimului statistic pentru un sector analizat se calculeaza conform formulei:

Dinamica sectoriala a indicatorului exprimata pe baza mediei ponderilor absolute de evolutie intr-o perioada istorica relevanta, se calculeaza cu formula:

Analiza sectoriala a indicatorului pe segmentul forestier si cele 4 ramuri conform clasificarii CAEN a domeniilor de activitate (Silvicultura si alte activitati forestiere 0210; Exploatarea forestiera 0220; Colectarea plantelor si fructelor din flora spontana 0230; Activitati de servicii anexe silviculturii 0240) a generat urmatoarele rezultate pentru eșantionul de 48 de firme din ales si analizat pe o perioada de referinta reprezentativă de 10 ani:

Valorile din tabel indica complianța cu strategia de dezvoltare durabila a indicatorilor realizați de societățile ce au ca domeniu de activitate Exploatarea forestiera 0220, in timp ce la polul opus, societatile cu vulnerabilitate ridicata in ceea ce priveste dezvoltarea durabila sunt reprezentate de societatile ce au ca domeniu de activitate Colectarea plantelor si fructelor din flora spontana 0230 .

Profitabilitatea utilizarii fortei de munca (PUFM)

PUFM = , unde:

PUFM – Profitabilitatea utilizarii fortei de munca

PN– valoarea profitului net raportata financiar

NS – numarul de salariati

Indicatorul releva eficienta utilizarii fortei de munca, valoarea adaugata asociata resursei umane si capacitatea de dezvoltare sustenabila prin utilizarea fortei de munca calificate in sectorul de referinta.

Valoarea supraunitara apropiata de media generala sectoriala releva un grad eficient de utilizare a resursei umane, dar o deviatie standard mai mare de 50% (coroborata cu un numar de personal aferent structurii microintreprinderilor sau IMM-urilor) indica posibile fraude fiscale, denaturari ale cresterii sustenabile si vulnerabilitati in ceea ce priveste mentinerea capacitatii de exploatare performante a resursei umane pe termen lung. Valoarea negativa a indicatorului indica esecul mangamentului resurselor umane si riscul asociat unei afaceri posibil frauduloase, daca si numai daca valoarea negativa se atinge de minimum 3 ori in perioada de referinta (minimum 10 ani de observatie).

Valoarea medie a indicatorului asimilata optimului statistic pentru un sector analizat se calculeaza conform formulei:

Dinamica sectoriala a indicatorului exprimata pe baza mediei ponderilor absolute de evolutie intr-o perioada istorica relevanta, se calculeaza cu formula:

Analiza sectoriala a indicatorului pe segmentul forestier si cele 4 ramuri conform clasificarii CAEN a domeniilor de activitate (Silvicultura si alte activitati forestiere 0210; Exploatarea forestiera 0220; Colectarea plantelor si fructelor din flora spontana 0230; Activitati de servicii anexe silviculturii 0240) a generat urmatoarele rezultate pentru eșantionul de 48 de firme din ales si analizat pe o perioada de referinta reprezentativă de 10 ani:

Valorile din tabel indica complianța cu strategia de dezvoltare durabila a indicatorilor realizați de societățile ce au ca domeniu de activitate Exploatarea forestiera 0220, in timp ce la polul opus, societatile cu vulnerabilitate ridicata in ceea ce priveste dezvoltarea durabila sunt reprezentate de societatile ce au ca domeniu de activitate Colectarea plantelor si fructelor din flora spontana 0230 respectiv Activitati de servicii anexe silviculturii 0240,unde s-au inregistrat valori negative ale mediei indicatorului.

Rata de profitabilitate (RP)

RP = , unde:

RP – Rata de profitabilitate

PN – valoarea profitului net raportata financiar

CA – valoarea cifrei de afaceri raportate financiare

Ratele de profitabilitate sunt definite din punct de vedere al optimului statistic ca subunitare si pozitive, valoarea acestora pentru dezvoltare sustenabila trebuind sa atinga cel putin 15 puncte procentuale. Valorile pozitive inregistrate sub optimul statistic indica vulnerabilitati in gestionarea sustenabila a afacerii, iar valorile negative indica riscuri majore aferente managementului si gestionarii afacerilor.

Asa cum se va observa din studiu, in sectorul forestier romanesc, media generala este subunitara negativa, ceea ce reflecta faptul ca unitatile, in principal regii autonome, nu dispun de capacitate manageriale pentru administrarea sustenabila a afacerilor.

Valoarea medie a indicatorului asimilata optimului statistic pentru un sector analizat se calculeaza conform formulei:

Dinamica sectoriala a indicatorului exprimata pe baza mediei ponderilor absolute de evolutie intr-o perioada istorica relevanta, se calculeaza cu formula:

Analiza sectoriala a indicatorului pe segmentul forestier si cele 4 ramuri conform clasificarii CAEN a domeniilor de activitate (Silvicultura si alte activitati forestiere 0210; Exploatarea forestiera 0220; Colectarea plantelor si fructelor din flora spontana 0230; Activitati de servicii anexe silviculturii 0240) a generat urmatoarele rezultate pentru eșantionul de 48 de firme din ales si analizat pe o perioada de referinta reprezentativă de 10 ani:

Valorile din tabel indica complianța cu strategia de dezvoltare durabila a indicatorilor realizați de societățile ce au ca domeniu de activitate Silvicultura si alte activitati forestiere 0210, in timp ce toate celelalte ramuri si indicatorul general la nivelul sectorului forestier indica noncomplianta vis a vis de dezvoltarea durabila

Riscul de insolventa (RI)

RI = , unde:

RI – Riscul de insolventa

D – valoarea utilizarii capitalului imprumutat reflectata prin indicatorul datorii totale raportate financiar

CA – valoarea cifrei de afaceri raportate financiare

In Romania, riscul de faliment a reprezentat un domeniu major de interes, in special in perioada crizelor economice, perioada in care fenomenul a fost manifestat la un nivel ridicat in intreaga economie romaneasca. Indicatorul propus este relevant in relatie cu dezvoltarea sustenabila, deoarece aparitia riscului de faliment reprezinta un semnal clar ca dezvoltarea sustenabila pentru o anumita entitate sau sector nu este posibila. Valoarea datoriilor acumulate de entitate poate reprezenta pana la un punct interesul managerilor de dezvoltare strategica a firmei daca si numai daca cresterea acestora este direct proportionala cu cresterea capitalurilor propii. In caz contrar, acumularea unor datorii este in masura a stopa dezvoltarea sustenabila, mai ales daca pentru acoperirea integrala a acestora ar fi nevoie de rezultatele a mai mult de 2 exercitii financiare consecutive (700 de zile).

Optimul statistic al indicatorului risc de insolventa calculat la nivelul sectorului forestier din Romania este de 1,14, ceea ce reprezinta faptul ca in sectorul forestier durata medie de achitare a obligatiilor totale este de 416 zile.

Inregistrarea unei valori sub acest optim reflecta buna capacitate de exercitiu si absenta riscului de insolventa, in schimb depasirea dinamicii sectoriale a indicatorului exprimata pe baza mediei ponderilor absolute de evolutie intr-o perioada istorica relevanta reflecta o vulnerabilitate in ceea ce priveste riscul de insolventa, iar depasirea valorii unitare 2 la nivelul indicatorului reflecta riscul de insolventa iminent pentru sectorul analizat.

Valoarea medie a indicatorului asimilata optimului statistic pentru un sector analizat se calculeaza conform formulei:

Dinamica sectoriala a indicatorului exprimata pe baza mediei ponderilor absolute de evolutie intr-o perioada istorica relevanta, se calculeaza cu formula:

Analiza sectoriala a indicatorului pe segmentul forestier si cele 4 ramuri conform clasificarii CAEN a domeniilor de activitate (Silvicultura si alte activitati forestiere 0210; Exploatarea forestiera 0220; Colectarea plantelor si fructelor din flora spontana 0230; Activitati de servicii anexe silviculturii 0240) a generat urmatoarele rezultate pentru eșantionul de 48 de firme din ales si analizat pe o perioada de referinta reprezentativă de 10 ani:

Valorile din tabel indica complianța cu strategia de dezvoltare durabila a indicatorilor realizați de societățile ce au ca domeniu de activitate Silvicultura si alte activitati forestiere 0210 respectiv Exploatarea forestiera 0220, in timp ce la polul opus, societatile cu vulnerabilitate ridicata in ceea ce priveste dezvoltarea durabila sunt reprezentate de societatile ce au ca domeniu de activitate Activitati de servicii anexe silviculturii 0240 .

….. Voi completa cu modelul ………..

Tabel nr. 2 – Proiectarea unui model de raportare performantei nonfinaciare pentru microîntreprinderi opereaza in domeniul exploatatiilor forestiere si ocolalele silvice – xls

Pt propuneri de transformat in instrument … machetare + eventual completare si cu alte intrebari

Model de raportare sustenabila

SC…………..

Sediu …………….

CIF………

NR INERG ONRC …………..

CAEN …………