Cuvânt înainte, [303952]

[anonimizat] a rezolva diferite momente ivite în timpul jocurilor. [anonimizat].

[anonimizat], având calitățile necesare vor revitaliza rezultatele pe plan intern și internațional.

[anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat] a profesorilor. O [anonimizat]. Sistem competițional motivant și care să acopere o [anonimizat], [anonimizat], participare la turnee interne și internaționale în care personalitatea și valoarelor celor angrenați în astfel de competiții să crească permanent.

Handbalul este unul dintre cele mai rapide sporturi de echipă. Coordonarea, [anonimizat], [anonimizat], sunt caracteristicile acestui sport atractiv.

[anonimizat], [anonimizat], științific, cu dăruire și pasiune de sportivi și antrenori conduc în final la atingerea obiectivelor propuse.

[anonimizat], moderne, de optimizare și standardizare a mijloacelor specifice și nespecifice.

Toate exercițiile sunt ilustrate și executia lor în practică este ușor de înțeles. [anonimizat].

[anonimizat].

În acestă carte veți gasi XXX 740 [anonimizat], [anonimizat], portarului sau tuturor în același timp în funcție de ceea ce urmărește antrenorul.

Cartea este împărțită astfel :

O formare variată mărește motivația și oferă noi stimulente pentru îmbunătățire și definirea mișcărilor bine cunoscute. [anonimizat] o gamă diversificată de mijloace de rezolvare pentru a pregăti sportivul pentru situațiile cu care se va lovi pe parcursul jocului de handbal. [anonimizat], sporind astfel stimularea interesului în cadrul antrenamentelor și buna dispoziție în cadrul unităților de formare. Exercitiile prezentate oferă antrenorului posibilitatea de a [anonimizat] a urmări permanent jucătorii în pregătire.

Lăsăm la inspirația fiecărui antrenor/profesor de a-și alege conținutul lecției de antrenament, a metodelor de lucru comform propriilor obiective și a jucătorilor de care dispune.

Dedicăm această lucrare tuturor celor care iubesc acest minunat sport, handbalul cu speranța că veți gasi aici multe rezolvări cu care vă întâlniți în competiții la diferite nivele.

AUTORII

Aspecte teoretice în pregătirea sportivilor, indicații metodice pentru rezolvarea lor.

În handbal, ca și în toate sporturile colective, una dintre caracteristicile cele mai importante este că toate acțiunile jucătorilor sunt determinate de soluția tactică. Totul este atât de evident că tehnica este o acțiune realizată cu perfecțiunea absolută din punct de vedere biomecanic și cu efortul fizic corespunzător pe planul bioenergetic, dar a făcut într-un moment nepotrivit sau în circumstanțe inadecvate în raport cu situația specifică a jocului, pentru că în mod obișnuit pierderea de posesie a mingii. Din acest motiv, într-adevăr decisiv pentru rezultatul fiecărei acțiuni individuale sau colective este întotdeauna dat de adaptare la circumstanțele actuale, care sunt, în cele din urmă, calitățile tactice individuale ale jucătorilor și tactica echipei colective. Acest lucru se datorează sistemului de relații care este creat în joc și că diferitele componente sau unități separabile pentru funcționarea acestuia, acționând pe o interacțiune permanentă și în continuă schimbare situații: sportivi cu care să colaboreze, pentru a depăși adversarii, păstrarea mingii avănd control asupra ei, spațiul sau câmpul care trebuie protejat sau cucerit, conduce spre direcțiile care să meargă pentru ca rețelele și regulile să fie respectate pentru a efectua diferitele acțiuni. Toată activitatea jucătorilor și a echipelor se dezvoltă din relațiile dintre aceste elemente. Prin urmare, ambele echipe formează două grupuri colective care planifică acțiunile lor, acționează împotriva celuilalt într-o manieră individuală, de grup și colectiv și comportamentul sunt determinate de relațiile de atac care contrasteaza cu apărare în ceea ce privește mingea, să se adapteze la spații diferite cu o distanță mai mare sau mai mică de ambele porturi sau de poziția mingii. Orice activitate în timpul jocului se realizează în cooperare directă – interacțiune – cu colegii de joc și opoziția față de adversari. Acest sistem de inter-relații care este creat continuu în timpul jocului ne conduce la necesitatea de a folosi acțiunile într-un mod inteligent, legat de schimbările temporale ale diferitelor componente. Variabilitatea situațiilor de joc necesită o adaptare constantă a diferitelor mișcări și transformări în timpul execuției lor. În mod excepțional, dinamica jocului poate fi cu greu realizată prin acțiuni predeterminate pe care adversarul poate anticipa perfect. Orice acțiune tehnică efectuată va avea valoare și eficacitate individuală dacă va fi realizată în circumstanțe adecvate și va avea o practică colectivă semnificativă în cazul în care companionul înțelege și interpretează corect situația concretă. Tot acest proces implică pregătirea tactică.

Jocul este format din 4 faze. O fază de joc este determinată de succesiunea diferitelor secvențe ale jocului definit de posesia sau nu a mingii și a spațiului din jocul folosit. Atacul/apărarea organizat(ă) reprezintă organizarea colectivă în jurul unei apărări/atac deja regrupate în timp. Dacă în apărare preocuparea trebuie să fie pentru lupta jucătorilor de a intercepta mingea fără a comite infracțiuni și fără a permite echipei adverse să înscrie un gol, în atac sarcinile jucătorilor urmăresc transmisia directă de către portar în spatele defensivei ceea ce pune partenerul într – o situație de luptă 1-1 cu portarul advers, intercepția mingii, progres rapid și colectiv cu mingea prin sau ocolind retragerea defensivă, organizarea colectivă în spațiu distribuirea de roluri, sarcini jucănd simplu și eficace, evitând folosirea driblingului excesiv, cu determinare și încredere în vederea realizării înscrierii golului.

Jocul de tranziție constă în preluarea implicită în organizarea colectivă în vederea realizării sarcinilor viitoare.

Fundamentele jocului:

Retragerea defensivă – organizarea colectivă pentru a interzice trecerea în partea din spate a apărătorilor, pentru a împiedica progresia mingii sau chiar pentru a o recupera.

În fiecare fază, de atac respectiv apărare sunt două concepte:

Dispozitivul de joc – poziționarea de referință a jucătorilor. Sistemul de joc: principiile colective în care se organizează relațiile dintre jucători.

În apărare sunt identificate două sisteme majore: sistemul de zonă și apărarea om la om.

Apărarea când este organizată (zonă) urmărește recuperarea mingii, perturbă atacul, descurajează acțiunile adversarilor. Aceste acțiuni tactice pot fi aplicate în colectiv sau individual. Asigurați schimbări cu partenerii în cazul mișcărilor de jucători atacați. Asigurarea alunecării în spatele partenerilor în cazul mișcărilor de jucători adverși. Asigurați partenerii depășiți în duelul lor cu adversarul direct.

Sistemul de zone generează o concentrare a apărătorilor esențial în raport cu mingea și în care fiecare jucător este responsabil pentru o zonă care urmează să fie apărată.

Principiile sistemului de zone:

Prioritate la minge;

Un spațiu (o zonă) care trebuie protejat în care:

mingea nu trebuie să intre (fie pentru că un atacator vrea să ducă mingea în acest spațiu, o trecere a unui atacator în dispozitiv)

apărătorul trebuie să se poziționeze și să mute zona pentru a preveni traiectoriile mingii în acest spațiu.

Asistență pentru partenerul apropiat.

Se poziționează pe partea balonului.

Colaborare cu portarul.

Un număr de apărători ai mingii la numărul de atacanți.

Echipa se luptă să intre în posesie mingii fără săvârșirea infracțiunilor sancționată prin regulament și fără a permite la adversari să înscrie.

În sistemul om-om, apărătorii se concentrează pe prioritatea adversarului direct.

Cele mai frecvente în atac și utilizate sunt sistemele: 5+1 și 4+2. Aceste două dispozitive pot fi stabile și utilizate permanent în timpul unei întregi faze de atac sau chiar în timpul unui meci. Acesta pot, de asemenea, completâdu-se unul pe celălalt.

În sistemul de jocuri există:

– combinația tactică care reprezintă mișcările coordonate ale jucătorilor și mingii care vizează crearea unei situații de exploatare, acțiuni și combinații individuale tactice efectuate în conformitate cu un anumit plan organizațional ;

– modelul tactic – este un joc programat, o relație care reunește cel puțin 3 jucători inclusiv deplasarea jucătorilor și a mingii sunt predeterminate în avans;

– secvență de acțiuni cunoscute de toți jucătorii al căror scop este stabilit în prealabil.

– combinații tactice:

este o relație în doi, cel mai adesea (blocaj în atac, schimbarea jucătorilor în apărare …) care are mai multe variante în funcțiune de situațiile ivite în joc;

coordonarea acțiunilor individuale în scopul îndeplinirii unei sarcini parțiale a jocului.

Organizarea atacului vizează accesul la obiectiv în condiții favorabile, finalizarea, garantând în același timp menținerea, mișcarea mingii și a jucătorilor atâta timp cât această situație nu a fost anihilată de adversarii aflați în apărare.

Ocuparea spațiului – Capacitate maximă de spațiu în lățime adâncime: va fi asigurată de 2 extreme și 2 interi. În funcție de atac, apărarea trebuie să fie organizată pe întreaga lățime a semicercului. Poziționarea extremelor în colțul terenului, permite astfel cel mai important spațiu de joc eficient posibil și va promova șansele de finalizare cu gol. În acest sens atacul înconjoară apărarea.

În atac – Sistemul este dispozitivul în mișcare. Semnalul dat de jucătorul desemnat este începutul unei acțiuni ofensive, recunoscută de toți atacanții care să coordoneze acțiunile de jucători. Ritmul atacului este dată de o succesiune de studii ale adversarilor pe un timp redus. Cele mai importante momente sunt acelea în care atacul încearcă să facă presiuni pe apărare, pentru a găsi o situație favorabilă de aruncare. Timpii slabi sunt momente de respirație pentru atac: fie să permită înlocuirea după o lungă perioadă de timp care nu a avut loc, permite o reorganizare a fazei de atac. Jocul programat, jocul spontan: în funcție de momentele sau nevoile meciului, în conformitate cu desenele sau modelele pregătite de antrenor, echipa va organiza în atac: fie bazându-se, în esență, pe modele tactice, relații prestabilite și cunoscute de toți și vom vorbi de joc programat ; fie pe baza inițiativelor individuale, reflectată de acțiunile partenerilor și vom vorbi despre jocul spontan.

Jocul de handbal are următoarele influențe educative:

educă sportivii pentru ordine și disciplină;

dezvoltă gândirea colectivă;

dezvoltă independența și participarea activă la procesul de antrenament;

dezvoltă capacitatea de autoeducare;

dezvoltă spiritual de fair-play.

Calitățile unui bun jucător de handbal:

Să știe să aprecieze direcția și viteza mingii;

Să stăpânească driblingul;

Să culeagă mingile rostogolite, transmise în diferite direcții;

Să prindă mingea cu ambele mâini sau cu o mână, transmisă din direcții, înălțimi și cu viteze diferite.

În conținutul planurilor de antrenament se va avea în vedere la:

Pregătirea fizică generală

rezistența generală ca mijloace – alergarea pe distanțe diferite și teren variat (fartlek);

viteză

alergare accelerată, în tempo susținut și sprinturi;

starturi din poziții diferite de plecare;

dezvoltarea forței:

exerciții de gimnastică;

exerciții cu partener;

jocuri.

Îndemânare, mobilitate:

Folosirea altor jocuri sportive complementare.

Pregătirea fizică specială

Capacitatea de accelerare:

Alergare cu starturi din diferite poziții;

Alergare cu schimbare bruscă a direcției.

Detenta, forța de aruncare:

Exerciții speciale de gimnastică, sărituri, antrenament cu greutăți;

Antrenament în circuit cu și fără aparate.

Învățarea tehnicii

Tehnica fără minge:

În atac:

Porniri și opriri

Porniri din diferite poziții, opriri și întoarceri.

Alergare cu schimbarea tempoului și a direcției

Alergare în linie dreaptă în diferite direcții: înainte, lateral,, cu pași adăugați sau încrucișați, inapoi.

Alergare în diferite tempouri

Slalom și alergare țn zig-zag

Opriri, răsuciri și întoarceri

Fente

De demarcaj, pentru derutarea adversarului;

De pornire, cu schimbarea tempoului;

De corp și de schimbare de direcție.

Blocaje

Cu fața și cu spatele

Executate înaintețn vederea opririi aruncării și din lateral țn vederea barării drumului de pornire a jucătorilor din apărare.

În apărare:

Tehnica împotriva jucătorului care are mingea:

Urmărirea poziției adversarului

În apropierea zonei de aruncare, țn zona îndepărtată de aruncare la mijlocul terenului, cu marcarea adversarului, de la distanță și de aproape.

Interceptarea și prinderea mingii trimise la adversarul direct.

Apropierea de adversarul direct prin alergare sau cu pași adăugați;

Prin așteptare pe loc, pe partea brațului de aruncare, pe drumul de interior, cu și fără distanță de asigurare:

Înainte de preluarea mingii de către adversar;

În momentul preluării mingii;

După preluarea mingii.

Blocarea paselor trimise de adversarul direct.

Blocarea cu corpul a drumului de alergare a adversarului pe partea brațului de aruncare, pe partea opusă brațului de aruncare și spre înainte:

Aproape de semicerc;

Departe de semicerc;

La mijlocul terenului.

Culegerea mingilor de pe sol și din rostogolire;

Blocarea paselor după prinderea mingii, de pe loc și din săritură:

În apropierea porții adverse;

La mijlocul terenului;

Departe și aproape de semicerc.

Blocarea aruncărilor la poartă.

Blocarea aruncărilor la poartă, departe și aproape de semicerc, lângă și în spatele pivotului, pe partea brațului de aruncare și pe partea opsă brațului de aruncare.

Blocarea aruncării la poartă în timpul ducerii mâinii sus, scoaterea mingii cu o singură mână și prin blocarea aruncării cu o mână sau cu ambele mâini;

Blocarea după aruncare cu ambele mâini de pe loc, din deplasare și din săritură a mingilor înalte, medii și joase;

Blocarea paselor cu și fără asigurarea celor din jur;

Scoaterea mingii de la adversar din față, de pe loc, din deplasare înainte și din dribling.

Scoaterea mingii din lateral, pe partea opusă brațului de aruncare, prin ducerea mingii pe partea marcată spre înainte, în direcția opusă, cât și prin dribling;

A îngreuna aruncarea mingii cu ajutorul unui coechipier prin prinderea, respective respingerea mingii.

A îngreuna aruncările la poartă urmate de blocare;

A îngreuna aruncările cu ajutorul driblingului urmat de blocarea drumului cu pieptul sau de scoaterea mingii.

Tehnica împotriva atacantului care nu este în posesia mingii.

Poziția fundamental.

Pornirea din diferite poziții: din stand, din alergare, după opriri și întoarceri.

Direcția mingii.

Alergarea înainte pentru luarea poziției de marcare și pentru urmărirea adversarului;

Alergarea lateral cu pași adăugați în vederea luării poziției de marcaj;

Oprirea din alergarea rapidă.

Blocajele.

Blocajul cu ajutorul corpului împotriva demarcajelor din apropiere și a pătrunderilor de la distanță;

Evitarea blocajului se face prin deplasări înainte și înapoi.

Fentele

Ieșire din blocaj prin fente executate înainte sau înapoi;

Simularea demarcării, urmată de blocaj cu ajutorul corpului;

Simularea unui marcaj apropiat, urmată de o retragere.

Tehnica jocului cu mingea.

Prinderea și ținerea mingii

Prinderea mingilor trimise din față, din lateral, din spate, de pe loc și din deplasare.

Prinderea mingii

Prinderea cu două mâini, din săritură deasupra capului, în dreptul pieptului, la nivelul șoldului și prin prinderea mingilor joase.,

Prinderea mingilor din săritură cu o mână deasupra capului și la nivelul capului.

Oprirea mingilor

Oprirea mingilor din față, din lateral ți din spate, cu deplasarea ulterioară a mingii spre înainte, lateralși înapoi;

Prinderea cu o mână, din săritură, deasupra capului, la nivelul pieptului, a șoldului, a genunchilor și sub genunchi.

Idem – prinderea cu ambele mîini la nivelul capului, a pieptului, a șoldului, a genunchilor și sub genunchi.

Culegerea mingilor de pe sol.

Culegerea mingilor din alergare, a mingilor rostogolite din față, din lateral și din spate.

Ținerea mingii.

Cu două mâini deasupra capului, la nivelul pieptului, a șoldului, în fața corpului și dsin lateral;

Cu o mână sus, lateral și jos, înaintea corpului și lateral.

Pasarea mingii.

De pe loc, din deplasare, cu și fără elan, din alergare direct sau indirect.

Pasa zvârlită

Cu o mână de pe loc, deasupra capului, la nivelul corpului, a umărului sau din alergare, deasupra și la nivelul capului.

Pasa din săritură.

Cu ambele mâini deasupra capului

Din săritură înaltă executată în fața jucătorului din apărare și cu arunvcarea din săritură depășind adversarul.

Pasa lansată.

Obținerea performanțelor sportive depind de:

Stabilitate și mobilizare în sport;

Stabilitatea psihică este o component a stabilității performanțelor sportive, ea fiind responsabilă de succesul sportive. Eficența se exprimă prin rezultatul sportive, iar stabilitatea prin menținerea unor rezultate ridicate.

Stabilitatea performanțelor sportive implică intrarea sportivului, ori de câte ori situația o cere, în starea optimă de luptă, care determină în mare parte calitatea performanței. În această stare, sportivul simte că totul îi stă în putere, corpul este puternic, agil, ascultător, creierul funcționează cu precizie, deciziile sunt rapide, prompte, adecvate; sportivul se află într-o stare pozitivă, fiind cuprins de o stare de ușurință, bucurie, încredere în forțele proprii.

Concentrare și atenție;

Concentrarea atenției asupra celor mai importante momente ale activității sportive este una din condițiile de bază ale succesului sportive, cât și a le stabilităților sportive.

Modalități de educare a capacității de concentrare a atenției:

Regularitatea;

Perseverența;

Starea de calm;

Eficența;

Gradarea exercițiilor.

Echilibrul emoțional – condiție a succesului.

Pentru a obține un rezultat favorabil, sportivul nu trebuie să gândească negativ. Tracul competițional reprezintă una din cauzele majore ale eșecurilor sportive. Autoregalarea nivelului emoțional – cheia gândirii pozitive și una din cheile succesului, nelăsându-se dominat de febra de start sau apatia de start.

Totdeauna în bună dispoziție.

Imaginația – procesul psihic de reconstruire și transformare a elementelor experienței anterioare în scopul elaborării de imagini noi. Are rolul de a reflecta viitorul, posibilul, necunoscutul.

Pentru creșterea încrederii în forțele proprii imaginația pozitivă joacă un rol important – vei fi capabil să gândești tot mai clar, să te concentrezi tot mai bine. Te vei concentra asupra ceea ce ai de făcut, atenția va fi canalizată spre obținerea obiectivului propus, ai tot mai multă încredere în forțele proprii.

Gândirea pozitivă – o atitudine care ne permite să descoperim mai ușor soluțiile, aspectele pozitive ale situațiilor cu care ne confruntăm.

Se referă la optimism, orientare constructivă.

Atitudinile – felul cum reacționăm în fața situațiilor zilnice în sens cognitiv, afectiv și comportamental.

Dezvoltarea spiritului constructiv, a sentimentului eficenței;

Eliminarea timidității și a neîncrederii în forțele proprii;

Principii fundamentale ale jocului

Jocul are patru faze pentru atac și patru faze pentru apărare;

O fază de joc este o succesiune de secvențe diferite care se deosebesc prin posesia/lipsa mingii în anumite spații;

Planul de apărare:

Gruparea jucătorilor în fața unei zone organizate într-un sistem și dispozitiv de joc;

Lupta echipei pentru intrarea în posesia mingii, fără a se angaja în a provoca faulturi inutile, dar de a împiedica înscrierea golului;

Contraatacul, faza precedată de intrare în posesia mingii și tranziția acesteia spre poarta adversă;

Transmiterea mingii peste apărătorii adverși care se repliază spre propria poartă și finalizarea în luptă cu portarul;

Progresia rapidă a mingii individual sau colectiv, prin scurtarea timpului de pasare și a mișcărilor inutile în vederea surprinderii adversarilor;

Jocul de tranziție constă în a lua decizii rapide pe fondul retragerii adversarilor;

Atacul organizat

Organizarea jocului contra unei apărări organizate;

Retragerea defensivă

Organizarea colectivă care să împiedice transmiterea mingii în spatele apărătorilor și întârzierea jocului advers cu preocupare de intercepția mingii;

În aceste două faze atac/apărare două noțiuni:

Dispozitiv – poziționarea jucătorilor în sistemul de joc;

Sistemul de joc – principii colective de relaționare a jucătorilor între ei:

În atac – sistemul cu 5+1, 4+2

În apărare – sistemul 6-0, 5+1, etc

Apărarea: – ea este înțeleasă ca secvențe de joc în care echipa nu este în posesia mingii, momentul imediat când echipa pierde mingea și este împărțită în două faze:

Replierea defensivă și apărarea – grupate în patru faze:

Apărarea/momentul ofensiv, atacul/retragerea defensivă;

Apărarea – lupta jucătorilor de a intra în posesia mingii, fără a comite faulturi și împiedicarea adversarilor de a înscrie goluri. Pentru organizarea apărării trebuie să existe un dispozitiv și un sistem.

Deplasarea în teren a jucătorilor, organizarea lor și a intențiilor de joc;

Principalele sisteme:

6-0

5+1

3-2-1

4+2

3-3

1+5

Pentru a exprima spațiul între liniile apărătorilor sunt menționate acțiunile jucătorilor lateral sau în adâncime în funcție de sistemul de joc cu care se acționează;

Aceste dispozitive pot fi aliniate (apărarea 6-0) sau etajate pe doua sau mai multe linii;

Numerotarea jucătorilor:

De la margine spre centru, cu definarea clară a adversarului (ex. ALD/ES, AID/IS, ACD/P, ACS/C, AIS/ID, ALS/ED sau ALD/ES, AID/IS, ACR/P, ACA/C, AIS/ID, ALS/ED, etc);

Sistemul – acesta este dispozitivul de joc care conține principii colective de organizare ale jucătorilor.

În apărare sunt cunoscute doua sisteme mari de joc:

Zonă – concentrarea jucătorilor într-o anumită zona care au ca sarcina de a intra în posesia mingii și de a împiedica înscrierea golului, în care fiecare jucător are o anumită zonă de apărat;

Principii:

Prioritate mingea.

Un spațiu în care să nu pătrundă mingea (fig.1) sau un jucător care ulterior să primească mingea cu șanse de a înscrie. Poziția jucătorului și deplasarea sa în zonă pentru a mări siguranța apărării.

Ajutor unui apărător apropiat.

Deplasarea în apărare – flotarea.

Un număr suficent de apărători care să contracareze atacanții.

Om la om – jucătorii sunt concentrați si acționază asupra unui adversar direct ca prioritate.

Fig.1

Prioritate – un jucător pe care îl supraveghează și îl marchează

Jucătorului advers nu-i este permis să se apropie prea mult de poartă cu minge sau fără minge.

Poziționat între poartă și adversar.

Asigurați schimbarea jucătorilor în atac.

Schimbați adversarii când aceștia incrucișează în fața apărătorilor.

Asigurați alunecarea în cazul schimbării jucătorilor în atac.

Luptă cu adversarul direct pentru a împiedica acțiunea acestuia.

Ajutați pertenerii care acționeză în luptă cu adevesarul cu minge.

Intenții tactice:

Presiune;

Intercepție;

Ajutor;

Împiedicare.

Totuși urmați intenția apărării:

Recuperarea mingii;

Perturbarea atacului advers;

Protejarea porții.

Aceste intenții tactice între timp pentru cercetarea colectivului așezat în dispozitivul de joc mai mult sau mai puțin facilitează intercepția mingii, perturbarea atacului advers sau protejarea propriei porți.

Pentru perturbarea atacului advers:

Descurajează intențiile de a se apropia cu mingea de poartă;

Hărțuiește jucătorul cu mingea pentru a-l detremina să greșească.

Punerea în dificultate a atacului advers obligându-l să aleagă repede uneori greșit.

Pentru protejarea porții:

Neutralizarea – stoparea acțiunii spre poartă;

Ajutor în vederea susținerei acțiunii defensive de catre coechipier aflat în luptă cu purtătorul mingii;

Interpunerea în actiunea spre poartă;

Opunerea acțiunii de aruncare la poartă;

Alinierea

Contolul acțiunilor adverse.

Utilizarea diferitelor sisteme și dispositive de apărare într-un joc formează strategia echipei. Utilizarea unui sistem sau a unui dispozitiv particular determină un plan tactic special.

Deci apărarea poate fi în zonă sau mixtă.

Principii generale de atac:

Organizarea atacului permite accesul spre poarta adversă în condiții favorabile de aruncare, garanția permiterii păstrării mingii în atac și a jocului când nu pot fi create șanse de a înscrie.

Ocuparea spațiului – lărgime în atac prin plasamentul jucătorilor la nivel de extreme și interi. Obligă apărarea la deschiderea ei și implicit la gasirea soluțiilor de pătrundere spre poartă. Fig.2

Fig.2 Fig.3

Poziția interilor spre marginea terenului, a extremelor în colțul terenului asigură profunzime atacului încercuind apărarea adversă; Fig.3

Prin poziția jucătorului cu minge jucătorii vor acționa în consecință surprinzând adversarii direcți. Fig. 4

Fig.4Fig. 5

Sistemul de trapez în atac care să permit realizarea echilibrului defensiv;

Sistemul de trepez se poate modifica ca urmare a pătrunderii centrului la semicercul de 6m ca al doilea pivot, dar cu menținerea echilșibrului defensiv.

Sistemul se poate modifica prin pătrunderea extremei în circulație, demarcarea interului pe poziția sa și a centrului în locul interului reechilibrând sistemul defensive permițând creearea de avantaje la finalizare. Fig.5

Fig.6Fig.7

Sistemul se poate modifica prin pătrunderea interului ca al doilea pivot și reechilibrarea sistemului defensiv prin deplasarea centrului la nivel de inter. Fig.6

Poziția de trapez este realizată și în jocul cu doi pivoți;

Atacul sistemelor defensive:

Diferențieri între atacul unei apărări pe zonă și atacul unei apărări om la om.

Perincipiile atacării unei defensive în zonă:

Viteză de circulație a mingii;

Varietate în circulația mingii;

Pase retur executate foarte rapid, cu determinare;

Utilizarea pivotului pentru a împiedica flotarea în apărare.

Principiile atacării apărării om la om:

Relație 1-1 contra apărătorului direct;

Mișcarea unui jucător fără minge;

Plecarea interului, extremei, centrului într-o altă zonă de acțiune;

Inducția

Dă și du-te !;

Blocaj și blocaj-plecare.

Principii de creare a spațiului de atac:

O schimbare a sectorului pentru a putea juca;

O încrucișare;

Un bloc;

Un punct de fixare;

1-1 în forță;

Combinarea a acestora între ele.

Crearea supranumericului în zona de finalizare prin introducerea celui de-al șaptelea atacant; Fig.7

Atacul în culoar;

Atacul în intervalul pivotului;

Fig.8

Atacul unui sistem de joc:

6-0

Obiectiv – dezalinierea apărătorilor și pătrunderea spre poartă

Fig. 8

Dezalinierea apărătorilor adverși și jocul cu pivotul plasat între AID/ACD sau acțiunea IS pe ACD, finalizare.

Atacarea pe pivot care face paravan de aruncare;

Crearea unui punc fix și jucarea în diagonală în partea opusă. Fig. 9

Demarcarea pivotului pentru a creea un spațiu în zona opusă. Fig. 10

Pătrunderea în cruce și echilibrarea sistemului defensiv prin ocuparea spațiului de către centru;

Principiile atacării tuturor sistemelor de apărare etajate:

Contra unui jucător avansat +1

Fig. 9 Fig.10

Blocaj cu aruncare din zona centrală sau continuare spre zona laterală;

O pătrundere în diagonală a centrului cu atac în zona opusă;

Intrare a unui jucător din linia de 9m ca al doilea pivot și jocul pe aceștia;

Atacul apărării avansate 5+1(Fig. 11/12) :

În retur în triunghiul defensiv, pătrunderi ale extremelor îi demarcarea interului lateral cu echilibru asigurat de centru;

Netransmiterea mingii spre zonele laterale, pericol de intercepție;

Pivot în sectorul central contra a doi apărători avansați;

Relație 3-2 cu finalizare.

Fig.11 Fig.12

Atacul sistemului 4-2:

Pivotul așezat central;

Centrul poate pătrunde și în funcție de reacția apărătotrilor angajează pivotul sau finalizează;

Fig. 13 Fig.14

Pivotul se demarcă în spatele apărătorilor;

Atacul apărării 3-3 (Fig.13/14):

Pentru prima linie:

Luptă 1-1 finalizare;

Pătrundere în cruce cu balonul;

Jocul în pătrundere între cele două linii;

Jocul pe pivot cu angajarea sa;

Pătrunderea extremei cu echilibrarea de către inter și a centrului;

Bocajul și secvențele acestuia;

Fig.15 Fig.16

Jucătorii sunt așezați la nivel de ED, fiecare cu minge, 2 portari în semicerc. Se exersează lansarea pe contraatac și finalizarea din săritură, alergare, pași adăugați, pași incrucisati, etc. ED cu minge pasă cu P2, alergare de viteză, prinderea mingii transmisă de portar, dribling finalizare, apoi recuperează mingea și trece la urmă șirului. După un număr de execuții portarii sunt schimbați între ei. Idem de pe partea opusă. Relație 1-0.  Dozare 40x. Fig.15

Jucătorii sunt așezați la nivel de ED, fiecare cu minge, ES, 2 portari în semicerc. Se exersează lansarea pe contraatac și finalizarea din săritură, alergare, pași adăugați, pași incrucisati, etc în lupta cu adversar. ED cu minge pasă cu P2, alergare de viteză, prinderea mîngîi transmisă de portar, pasă cu ES care se deplasează spre semicercul de 9m, devine apărător, retur finalizare în condiții de adversitate. Retragere la urmă șirului opus Idem de pe partea opusă. După un număr de execuții portarii sunt schimbați între ei. Relatie1-1. Dozare 40x. Fig.16

Jucătorii sunt așezați astfel: ES, fiecare cu minge, ED, ID aflați la 1/2 teren, 2 portari în semicerc. Relație 2-1 în condiții de adversitate. ES cu minge pasă cu portarul 2, după care devine apărător activ la semicercul de 9m, ES placă în alergare de viteză, primește mingea de la portar, pasă cu ID, finalizare în condiții de apărător activ. După finalizare ED trece la urmă șirului ES, ES la nivel de ID, ID la nivel de ED. Idem de pe partea opusă. După un număr de execuții rolurile portarilor se schimbă. Dozare 30x.Fig.17

Fig.17Fig.18

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, alternativ câte 2 au minge, ED, 2 portari în semicercul de 6m. Contraatac până la 1/2 teren finalizare în relație 2-2. ES cu minge pasă cu portarul 2 și pleacă în alergare până la 1/2 teren împreună cu ED care primește mingea transmisă de portar, pase în 2 finalizare în condiții de adversitate, după care se recuperează mingea și se trece la urmă șirului de unde au plecat(varianta 1) sau la șirul opus (varianta 2). Atacanții pot încrucișa , au libertate de acțiune în timp ce apărătorii nu au voie să încrucișeze. Apărătorii acționează în zona semicercului de 9m. Dozare 30x. Fig.18Fig.19 Fig.20

Jucătorii sunt plăști la nivel de ES, alternativ câte 2 au minge, ED, pivot la 7m central, 2 portari în semicercul de 6m. Contraatac până la 1/2 teren finalizare în relație 3-2. ES cu minge pasă cu portarul 2 și pleacă în alergare până la 1/2 teren împreună cu ED care primește mingea transmisă de portar, pase în 2 finalizare în condiții de adversitate cu angajarea lui P dacă este liber. Apărătorii acționează în zona semicercului de 9m. După un număr de execuții portarii își inversează rolurile. Dozare 30x. Fig.19

Jucătorii sunt plasti la nivel de ES, alternativ câte 2 au minge, ED, pivot la 7m central, ACR, 2 portari în semicercul de 6m. Contraatac până la 1/2 teren finalizare în relație 3-3. ES cu minge pasă cu portarul 2 și pleacă în alergare până la 1/2 teren împreună cu ED care primește mingea transmisă de portar, pase în 2 finalizare în condiții de adversitate cu angajarea lui P dacă este liber. Apărătorii acționează în zona semicercului de 9m. După un număr de execuții portarii își inversează rolurile și ACR cu P. Dozare 30x. Fig. 20

O formare variată mărește motivația și oferă noi stimulente pentru îmbunătățire și definirea mișcărilor bine cunoscute.

Toate exercițiile sunt ilustrate și execuția lor în practică este ușor de înțeles. Sugestii și indicații speciale de care trebuie să țineți seama și bineînteles să găsiți dumneavoastra noi căi și soluții de rezolvare, să aplicați dozarea corespunzătoare în funcție de nivelul la care lucrați.

La fiecare vârstă la care se lucrează, trebuie oferită o gamă diversificată de mijloace de rezolvare pentru a pregăti sportivul pentru situațiile cu care se va lovi pe parcursul joculuide handbal.

Prin propriile lor caracteristici, mijloacele de exersare și de realizare permit cuplarea conținutului specific de handbal cu cerințele și posibilitățile specific nivelului la care se lucrează, sporind astfel stimularea interesului în cadrul antrenamentelor și buna dispoziție în cadrul unităților de formare.

Exercițiile prezentate oferă antrenorului posibilitatea de a specifica în mod științific opțiunile de acțiune, de a urmări permanent jucătorii în pregătire.

Copiii de la vârste cât mai mici pot învăța cu ușurință modelele și mișcările de acțiune. Ei învață să respecte regulile jocului dezvoltând calități excepționale specific jocului în echipă. La vârste fragede diferă de handbalul din zona performanței sau marii performanțe. La acest nivel trebuie să ne pregătim și să învățăm cu zâmbetul pe față. Exercițiile trebuie să fie variate, attractive care să capteze nivelul de pregătire.

La fiecare nivel la care se lucrează sunt elaborate căi și mijloace de rezolvare, de la simplu la complex.

Prezentele unități de formare urmăresc să îmbunătățească factorii de condiție pentru handbal, în special în ceea ce privește viteza, coordonarea, rezistența și forța.

În domeniul energiei, accentul este pus pe îmbunătățirea stabilității trunchiului prin exerciții de susținere și dinamizare de stabilizare. Stabilitatea este de mare importanță în toate domeniile jocului de handbal.

Antrenamentele se combină puterea de formare pe cursul cu concursuri de handbal mici și exerciții specifice și apoi indicați spre o modalitate de a face formarea de fitness variat, astfel încât distracția în formare nu este de neglijat.

Unitățile de antrenament incluse în carte se concentrează asupra antrenamentului perene specific cu handbal, cu sau fără minge, pe stadion și în sală. Ele sunt foarte potrivite pentru perioada de pregătire, dar își găsesc locul și în perioada competițională.

Îmbunătățirea rezistenței la handbal este scopul principal al unității de formare actuală.

Rezistența de bază este o condiție prealabilă pentru un nivel ridicat de joc pe tot parcursul jocului. În plus, există o rezistență specifică la handbal, care se reflectă într-o stabilitate de mare viteză și o recuperare bună a vârfurilor de stres. În sesiunile de formare, concentrarea este, de asemenea, antrenată în condiții de oboseală, o abilitate care nu poate fi imaginată în handbal, care este adesea avantajul decisiv la sfârșitul unui joc. Acordați atenția cuvenită dezvoltării rezistenței în fiecare antrenament iar ponderea acesteia să fie în funcție de obiectivele urmărite per etapă.

Competențele de coordonare sunt o condiție prealabilă pentru formarea de handbal de succes. Prin urmare, exercițiile de coordonare reprezintă o componentă elementară a fiecărui antrenament de handbal.

Atenție la modificăerile dinamice ale vitezei și direcției de joc ale adversarilor în handbalul actual.

Îmbunătățirea vitezei în apărare prin acțiuni și urmărirea acțiunilor ulterioare.

Instruire intensivă de mare viteză / putere rapidă cu diferite direcții de rulare.

Îmbunătățirea capacității de a juca prin instruire cu situații deschise.

Fii cu succes în competiții. Pregatește acest lucru !!! Nu se poate decât întâmplător să câștigați un joc – fără pregătire, fără muncă succesul nu poate fi de partea ta.

Lovitură dinamică prin mișcare cu și fără minge în vederea creșterii vitezei de reacție. Îmbunătățirea abilității de a coordona și de a reacționa.

Antrenament de viteză pentru atac prin aruncarea în serii cu elemente de sprint.

Antrenament intensiv de anduranță. Concentrați-vă pe viteză ! Scopul principal este de îmbunătăți viteza de lucru pe picioare în timpul mișcărilor specifice handbalului. Perfecționarea permanentă cu aruncări și exerciții de alergare diferite, cu sau fără adversitate, pentru dezvoltarea curajului de a arunca. Cine încearcă, prin pregătire și experiență de concurs, va izbândi.

Colaborarea presupune acțiuni conjugate – atingerea unui scop comun.

Combinarea eforturilor participanților, presupune respectarea celuilalt și perceperea acestuia ca un partener.

Colaborarea este eficentă – dialog și receptivitate.

Cine este psihologul ? – mediator în relația antrenor – sportiv.

Antrenorul trebuie să lanseze:

Obiective clare !

Pentru a obține o poziție credibilă față de echipă, obiectivele clar definite sunt importante. Un formator, care nu emite un motiv sub forma unui scop pentru acțiunile sale, este cu siguranță provocat mai repede. Echipa nu trebuie să fie doar învățată exerciții în formare, ci și de ce sunt selectate aceste exerciții și ce ar trebui să obțină în cele din urmă. Acest lucru ajută, de asemenea, liderul în practică în reflectarea propriilor sale acțiuni.

Dificultatea atingerii obiectivelor trebuie aleasă cu grijă: prea ușor de atins și echipa pierde motivația – prea dificil de atins și încrederea în sine poate dispărea. În plus față de obiectivele de formare, obiectivele concurenței sunt, de asemenea, cruciale. La finalul pregătirii sezonului, formatorul ar trebui să emită un scor total pentru ciclul competiției. Acest obiectiv sezonier ar trebui adaptat performanțelor și rezultatelor echipei, în funcție de cursul sezonului.

Formularea unor obiective clare înainte de competiția individuală (ziua meciului) este, de asemenea, foarte importantă. Formatorul ar trebui să stabilească un obiectiv de gol, pe de o parte și, pe de altă parte, să plaseze cerințe privind performanța (stilul jocului, comportamentul defensiv etc.).

Succesul formării nu este întotdeauna măsurabil cu parametrii fixați. Antrenamentele de formare sunt adesea percepute și evaluate doar subiectiv. Pe de altă parte, succesul antrenorilor poate fi, de obicei, determinat de un rezultat concret (victorie, scor egal, înfrângere), dar impresiile subiective (de exemplu, victoria) pot fi incluse și ca indicatori.

De obicei, activitatea de antrenorat, a antrenorului începe cu cunoașterea locului. Excepțiile pot include, de asemenea, discursuri sau discuții individuale în timpul călătoriei sau înainte de antrenament. Prima cerință majoră a competențelor liderului de exerciții fizice este proiectarea încălzirii.

Aici, antrenorul poate influența deja motivația și încrederea în sine a jucătorilor. De regulă, modelul de încălzire în timpul unui ciclu mai mare (sezon sau semestru) este doar puțin schimbat, deoarece procedurile familiare sunt cunoscute de mulți jucători și se pot concentra mai mult pe viitoarea sarcină de concurență. Pe de altă parte, în cazul în care programul de încălzire este modificat în mod constant, jucătorii pot deveni neliniștiți și rupți de concentrare.

În timpul unei competiții antrenorul este extrem de solicitant atât mental, cât și fizic. Există, de asemenea, o serie de activități de coaching inconștient legate de activitățile din apropiere, cum ar fi înlocuirea, anunțurile scurte și testele de motivare. Cele mai importante dintre acestea sunt observarea jocului și reacția la anomalii specifice în comportamentul de apărare și de atac. Astfel, formatorii trebuie să facă o varietate de decizii care pot avea un impact puternic asupra jocului.

Înlocuirea în special în faza inițială a unui joc ar trebui să fie luată în considerare cu atenție. În caz de îndoială, un început prost în joc ar trebui întrerupt mai degrabă decât printr-o schimbare completă a echipei. În cele din urmă, în cazul obișnuit, cea mai bună echipă se află pe teren de la început. La marginea terenului, antrenorul nu este doar un lider de echipă, ci și un exemplu. Din acest motiv, liderii practici trebuie să acorde întotdeauna atenție propriului limbaj corporal și să comunice cu ele comportamentul dorit (agresivitate, calm, pasiune, concentrare). Discuțiile cu arbitrul nu au aproape niciodată efecte pozitive și ar trebui, prin urmare, să fie limitate cât mai mult posibil.

Să instruiască și să fie preocupat de viteza în jocul de handbal:

În exersarea exercițiilor de viteză, cel mai important factor este forța de jumping reflexivă, sprinturile scurte și stabilitatea vitezei. Abilități care reprezintă un factor de succes în jocul de handbal. Organizarea exercițiilor poate fi aplicată și pentru clasele mai tinere, dar trebuie să se acorde atenție adaptării exercițiilor la nevoile tinerilor.

În domeniul energiei, accentul este pus pe îmbunătățirea stabilității trunchiului prin exerciții de susținere și dinamizare de stabilizare. Stabilitatea este de mare importanță în toate domeniile jocului de handbal și este de asemenea folosită pentru axele profilului accidentărilor.

Ritmul rapid este un factor important în rezultatul reușit al unui joc de handbal.

Motivarea echipei lor de notare rapidă, combinată cu uzura a adversarului, și creșterea atractivității jocului, sunt alte aspecte pozitive. Trecerea rapidă de la apărare la atac după ce a câștigat mingea (sau în centrul rapid, după un gol) pentru a profita de capacul încă format prin creșterea vitezei de joc pentru notare rapidă este, de altfel, obiectivul central al jocului ritm pe contraatacuri.
– a îmbunătăți siguranța jocului în primul val ; trecere rapidă de la acțiunea de apărare în mișcarea contraatacului
– dezvoltarea unui al doilea val structurat prin traversarea lungă și opțiunile de joc ulterioare

Îmbunătățirea inteligenței jocurilor prin viteza acțiunii.

Rapiditatea în handbal nu rezultă exclusiv din abilitățile fizice ale jucătorilor, ci mai degrabă în modul în care jucătorii reacționează la semnale externe sub o presiune temporală și iau decizii bune cu o viteză mare. Prezentele unități de formare sunt concepute special pentru a realiza tratamentul adecvat, cât mai repede posibil, ca răspuns la semnale diferite. În exercițiile complexe, care combină lanțuri de acțiune cu semnale diferite, comportamentul de luare a deciziilor este instruit. Situațiile deschise ajută la rezolvarea problemelor care nu au fost definite anterior în joc într-o manieră flexibilă și eficientă.

Sunt incluse următoarele unități de formare:

– bazele de coordonare specifice de handbal; 
– îmbunătățirea vitezei și răspunsul la extern; 
– îmbunătățirea vitezei de acțiune;
– îmbunătățirea capacității de coordonare și viteza de reacție; 
– îmbunătățirea vitezei de acțiune prin acțiuni de urmărire.

Nu aveți întotdeauna jucători individuali care pot rezolva în acțiune 1-1 situația de joc, astfel încât interacțiunea structurată este un important mijloc și joacă un factor decisiv pentru a depasi apărarea adversarului.

Antrenorul trebuie să dea indicații clare, scurte și precise:

Totul se rezolvă prin antrenament, de aceea ne antrenăm !

Fără fentă de pasare;

Dacă se poate cât mai puțini pași;

Mult mai multă intensitate;

Multă inventivitate;

Contra jocului static – viteză;

Eliminarea mișcărilor inutile !

Extrema să atace la 10m ca să nu poată fi oprită de adversar;

Mișcarea mingii cât mai rapidă;

Plăcerea de a juca;

Ceea ce facem să aibe succes;

Viteza mingii pe succesivă trebuie să crească;

Decizii foarte rapide ale jucătorilor;

Munca pivotului este foarte importantă în căutarea spațiilor libere;

Pivotul trebuie să se demarce invers sensului de pasare;

Antrenamentul să nu uităm că acceptă și greșeli;

Pivotul să anticipeze momentul surpriză. Să nu intre prea repede în culoar și să nu pătrundă cu acceași tehnică;

Permanent antrenăm ambele părți;

Nu trebuie intrat în 9m – viteză foarte mare de pasare;

Extremele să intre în joc și să atace;

Inteligenta pivotului, să intre când trebuie;

Nu intra să provoci faultul;

Ca antrenor ai două șanse: să câștigi sau să fii schimbat;

În antrenament un scop principal și mai multe secundare;

Fiecare jucător trebuie să se pregătească ca și cum este în prima echipă;

Antrenamentul mental: când ești în sală te gândești numai la handbal, iar în afară ești liber;

Încălzirea este foarte importantă – pentru a nu se accidenta. Nu ne interesează dacă-i place sau nu. Este jucător și trebuie să înțeleagă;

Handbalul este o marfă și ca să fie acceptată trebuie să aibe calitate;

Spectacolul nu-l faci decât cu un joc modern, pe contraatac;

Nu trebuie făcute concesii cu jucătorii;

Să nu fie bruscare între antrenor și jucători. Politețea trebuie să fie de ambele părți;

Un antrenor trebuie să aibe răbdare;

Lipsa de comunicare între jucători duce la insucces;

Trebuie găsit drumul spre sufletul jucătorului;

Știind să câștigi trebuie să știi să pierzi;

Nu te plânge arbitrului, este un semn de slăbiciune. Insultele nu aduc nimic bun;

Vestiarul e sacru pentru o echipă ce vrea performanța, nimic din ce se întâmplă acolo nu-și va găsi rezolvarea în afara acestuia;

Echilibrul în viața privată este vital. Viața unui sportiv este una sănătoasă. Nu este bine să comiți excese sau să stai până târziu;

Sportul nu este un joc noi contra ei: de aceea este necesară implicarea tuturor factorilor la toate nivelurile decezionale;

Victoria a devenit însuși esența competiției;

Sportul funcționează pe principiul randamentului. Sportivul este apreciat prin raportare la recorduri, competiții, clasamente.

Numai modeștii nu se impun.

Lexiconul atacantului

Aliniere: Poziționați pe aceeași linie a câtorva jucători. În atac, noțiunea de aliniere se referă la poziția celui cu minge care o transportă spre poarta adversă,al itermediarului și a unui vârf de atac.Poziția de a pătrunde în atac pentru a primi mingea de către partener sau de cel cu minge. Ieșiți din grup pentru a primi mingea !

Demarcarea : toți jucătorii care se deplasează aproape de zona de poartă și în contact cu apărarea adversă să se demarce permanent pentru a primi mingea.

Blocare: Folosirea de către atacator fără minge a corpului său pentru a împiedica o deplasare laterală sau înapoi a apărătorului.Acest obstacol ar trebui să faciliteze accesul spre poarta a celui cu mingea. Blocajul poate fi făcut intern (spre interiorul terenului) sau exterior (spre exteriorul terenului) față de apărător.

Bocaj-plecare. În timp ce blochează apărătorul în mișcare, este disponibil pentru a primi mingea.

Segmentul de schimbare: Atacatorul părăsește zona de joc corespunzătoare poziției sale de a juca într-un alt sector. Aceasta este o schimbare de sector. Se poate face la, cu sau fără jucătorul cu minge. Poate fi aproape (imediat lângă jucător) sau la distanță.

Circulație tactică – O serie de acțiuni individuale și combinații tactice efectuate în conformitate cu un anumit plan stabilit, cu mingea și jucătorii care se mișcă succesiv în locații prestabilite pe teren. Termenul utilizat în general în atac, pot exista mai multe posibilități de operare.

Circuit de circulație: zona de trafic, laterală sau în profunzime, determinată de dispozitivul defensiv, exploatabilă de atacatori. În general, acestea sunt punctele slabe ale dispozitivelor. În spatele apărătorilor avansați …

Calea directă de joacă. Coridor (virtual) care rulează de la purtătorul de balon la poartă. Acest coridor este în mod constant reconstituit în jocul colectiv și individual.

Crearea supranumericului – Atacarea apărătorului celui cu care se dorește a pasa, eliberând astfel atacantul și punându-l într-o situație cu avantaj. Ca rezultat al acestei acțiuni ofensive, atacul continuă să se schimbe.

Încrucișarea  (Crucea). Combinație care constă într-o schimbare a zonei de către purtătorul de minge pentru a perturba sistemul defensiv și a elibera zona de joc pentru partenerul său. Există încrucișări scurte și lungi în funcție de schimbarea spațiului.

Depășire. Acțiunile atacantului pentru a trece linia de avantaj determinată de poziția apărătorului. Vorbim despre depășire când jucătorii sunt aproape, altfel există o evitare.

Demarcarea: Acțiune pentru a ocupa un câmp cât mai larg, prin plasarea jucătorilor și circularea mingii. Acest concept se referă la fundamentele de atac. În atacul supranumeric acesta este primul principiu care trebuie respectat.

Prin plan: O acțiune ofensivă care, prin utilizarea corpului împiedică o deplasare anterioară a apărătorului.

Încercuire. Aranjarea jucătorilor din jurul blocului defensiv pentru a prezenta pericol, păstrând în același timp posibilitatea de a circula mingea în fața atacului. Obiective:

1. Împingeți apărarea în lățime și adâncime.

2. Permiteți circulația mingii.

Semnal. Începerea acțiunii, recunoscută de atacanți drept semnal și care permite coordonarea intențiilor jucătorilor. Deseori marcat de o pauză în ritm, transmisii și circulații. Angajamentul permite loc pentru inițiativa jucătorilor.

Spațiu avantajos. Spațiu creat de atacator și utilizat direct de acesta.Acest termen este adesea folosit pentru pivot.

Spațiu eficient de joc. Suprafața de teren efectiv utilizată într-o manieră operațională de atacanți. Acest spațiu este reprezentat prin participarea atacanților de la margine.

Spațiu liber: Zona neocupată de apărare și utilizabilă direct de atacant. Zona de sensibilă a apărării, căutarea acestui spațiu trebuie să fie prioritatea jucătorului în atac

Mijloace pentru pregătirea tehnico-tactică a sportivilor:

În atac :

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea pasării mingii în pătrundere succesivă;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea marcajului și a demarcajului;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea paselor de angajare a extremei și pivotului;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea procedeelor de aruncare la poartă, specifice posturilor;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea acțiunilor tehnico-tactice de depășire individuală specifice postului;

Exerciții pentru perfecționarea procedeelor tehnice de aruncare la poartă specifice posturilor liniei de 9m;

Exerciții pentru perfecționarea demarcajului direct și a pătrunderii;

Exerciții pentru perfecționarea driblingului multiplu;

Exerciții pentru perfecționarea contraatacului direct și cu intermediar;

Exerciții pentru perfecționarea aruncărilor de la 7m și a procedeelor de aruncare specifice posturilor;

În apărare :

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea intercepției mingii;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea acțiunii de atacare a jucătorului cu minge și de oprire a acțiunii de depășire individuală;

Exerciții pentru perfecționarea blocării mingilor;

Exerciții pentru consolidarea scoaterii mingii din dribling;

Exerciții pentru consolidarea acțiunilor tehnico-tactice pentru obținerea faultului în atac;

Exerciții pentru perfecționarea replierii;

Exerciții pentru pentru perfecționarea recuperării mingilor revenite din bară sau response de către portar;

Exerciții pentru sarcini specifice pregătirii tehnico-tactice a portarului;

Mijloace de acționare pentru pregătirea pe cupluri de jucători :

Exerciții pentru consolidare și perfecționarea încrucișărilor (linie de 9m), a învăluirilor (interioară, exterioară);

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea închiderii culoarelor de pătrundere;

Exerciții pentru perfecționarea pătrunderilor;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea pasei retur inter-extremă și centru-inter;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea ”un-doi-ului”;

Exerciții pentru perfecționarea fazei a II-a a atacului;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea schimbului de jucători la blocaj-plecare;

Exerciții pentru perfecționarea fazei temporare;

Mijloace de acționare pentru pregătirea colectivă :

Exerciții pentru perfecționarea aruncărilor de la 9m;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea atacului pozițional și în circulație 5+1;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea atacului pozițional și în circulație 5+1 combinat;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea combinațiilor la aruncările de la 9m;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea acțiunilor de atac la finalul primei reprize sau la final de joc;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea acțiunilor de atac la repunerea mingii de la centru după gol primit;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea sistemului de apărare 6-0;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea colaborării în cadrul sistemelor de apărare 6-0 și 5+1;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea acțiunilor de apărare la aruncările de la 9m;

Exerciții pentru consolidarea și perfecționarea acțiunilor de apărare la finalul primei reprize sau la final de joc;

Exerciții pentru perfecționarea acțiunilor blocării aruncărilor directe de la 9m din finaluri de repriză sau joc;

Mijloace de acționare pentru pregătirea teoretică :

Cunoașterea concepției de joc pentru atac și apărare;

Cunoașterea conținutului tehnico-tactic pe posturile din apărare și din atac – postul de bază și cel secundar;

Noțiuni de recuperare după efort;

Noțiuni de automasaj și masaj;

Cunoașterea regulamentului de joc;

Noțiuni teoretice cu privire la dezvoltarea calităților motrice, cunoașterea jocului adversarilor direcți – vizionarea și studierea capacității de joc adverse.

Obiective în atac :

Stabilirea inițiativei de apărare;

Modificarea situației defensive prin găsirea spațiilor libere;

Creșterea temporară a numărului de jucători între 6-9m;

Mărirea numărului de jucători în zona pivotului;

Determinarea comiterii de greșeli în schimbarea adversarilor în apărare;

Crearea unei probleme de apărare de pe urma căreia să se profite în minimum de timp prin soluții;

Conceptul de risc în jocul în atac;

Specialistul în atac:

Este răspunzător de joc și de creativitatea lui;

Mobilitate mare între 10-7m;

Mare diversitate în deplasare;

Calitatea paselor, primirilor, driblingului, deplasărilor, aruncărilor între 6-9m (maxim 11m, minim 7m);

Este răspunzător de menținerea continuității jocului de echipă;

Varietatea aruncărilor de la 9m.

ATACUL

Atacul se bazează pe colaborarea tuturor jucătorilor din echipă și constă în conducerea acțiunii pentru crearea unei faze de gol. Principiile de joc ale atacanților :

Coordonarea acțiunilor ofensive al cărui scop este angajrea a doi apărători. După realizarea acestei situații mingea este transmisă coechipierului;

Primirea mingii se va face în mișcare;

Jucătorul fără minge va urmări permanent acțiunile partenerilor și ale adversarilor anticipând situațiile când va avea mingea;

Va evalua rapid situația din teren, știind unde trebuie să acționeze;

Jocul va fi colectiv, subordonat interesului global;

Atacantul va încerca să resolve cât mai simplu, în viteză și cu eficență maxima;

Evitarea pe cît posibil a driblingului.

Indicații metodice pentru jocul în atac:

Preocuparea pentru atac trebuie să o avem permant atunci când ne aflam în apărare, indiferent de zona în care acționăm, pentru intrarea în posesia mingii.

Trecerea rapidă din apărare în atac să se facă simplu, fără ”floricele”, căutînd benzile laterale, individual sau colectiv, cu mișcări înșelătoare cu sau fără minge, direct spre poartă, cu încredere și detereminare.

Să țină cont de aspecte colective dinamice , mișcarea jucătorilor, deplasarea și plasarea jucătorului înainte de primirea mingii sau după primirea acesteia.

Să aibe în vedere combinațiile, care sunt o mișcare prestabilită a doi sau mai mulți jucători și care urmărește să creeze o situație care să o exploateze.

Mișcarea atacatorilor în sistemul defensiv opus. Mișcarea mingii în atac. Circulând nu înseamnă nimic sau mai degrabă joaca fără a juca ceea ce nu aduce nimic.

Realizarea supranumericului care este folosit pentru exploatarea unui excedent. Poziția supranumerică presupune o mișcare directă spre obiectiv care duce la valorificarea ei prin reușita aruncării în condiții libere.

Realizarea unui trapez in atac în așa fel încât vârfurile acestei figuri sunt pozițiile laterale, aceste poziții trebuie să fie în permanență pregătite pentru a echilibra atacul.

Continuitate: Un sistem de joc care permite conectarea acțiunilor ofensive individuale fără pauză.

Relația dintre cel care are mingea și cel care va intra în posesia ei, determină un joc rapid și eficent.

Atacul în interval, direct spre poartă, cu determinare și încredere, simplu sau pe blocajul unor coechipieri.

Relația ”dă și du-te” – folosirea și racordarea tuturor jucătorilor după pasa către un coechipier. Nerămânerea în afara jocului.

Stăpânirea blocajului de către toți jucătorii. Blocajul – acțiunea unui atacator împotriva unui apărător pentru a împiedica mișcarea laterală.

Jucătorii trebuie să fie permanent   informați. Pentru a fi informat, este necesar să puteți; ei trebuie să colaboreze, să-și transmită informațiile sonor sau din priviri pentru reușita în acțiune.

Fenomen de inducție. Acțiune cu sau fără minge pentru a determina apărătorul să reacționeze. Inducția poate fi făcută de câțiva jucători..

Creați un pericol pentru a obliga apărătorul să vă ia în considerare.

Creați un pericol, o incertitudine.

Puneți în valoare jocul pivotului în jurul căruia se construiește acțiunea de atac.

Folosiți mișcările înșelătoare pentru pasare, angajare, finalizare. Toate executate rapid și relaxat pentru elementul surpriză.

Pregătirea fizică condiția de bază a unui joc eficace.

Principiile exercițiilor in exersare:

De fapt există exerciții care se pot face mai mult sau mai puțin intens.

Cele mai potrivite au următoarele caracteristici:

• design și explicație simple;

• puține oportunități de eroare de performanță;

• controale ușoare de către formator;

• obiective foarte clare;

• multe repetari ale unei mișcări într-un timp scurt.

Unele reguli vă pot ajuta echipa să fie motivată în timpul exersarii exercitiilor:

favorizează serii scurte dar numeroase, intercalate cu pauze anunțate în prealabil;

oferiți obiective clare;

favorizează o formă de competiție (de exemplu, cei care au marcat 10 contraatacuri la rând pot să se odihnească);

faceți doar cele mai importante observații și evitați observațiile negative.

să nu fie influențați de jucători, de exemplu: lungimea pauzelor.

nu cereți imposibilul! Este imposibil să se antreneze intens timp de 2 ore;

să exersați în avans bazele exercițiilor.

Principiile de joc ale linie de 9m:

Schimbarea tempoului de joc în fața apărării adverse;

Recepționarea mingii în mișcare;

Colaborarea cu ceilalți coechipieri;

Tendința permanentă de a realiza o fază avantajoasă din punct de vedere tactric.

Principiile de joc ale jucătorilor de semicerc:

Menținerea unui plasament larg în joc (extremele);

Recepționarea mingii în mișcare;

Strânsă colaborare cu coechipierul cel mai apropiat;

Demarcarea și efectuarea blocajelor care să permita pătrunderea coechipierilor spre finalizare sau colaborarea și continuarea acțiunii cu aceștia (pivot).

Acțiunile tehnico-tactice în atac sunt realizate prin colaborarea dintre cel puțin doi parteneri, având că scop în joc depășirea opoziției adverse, iar în instruire, perfecionarea și sincronizarea acțiunilor tehnico-tactice ofensive. În antrenament, prezența factorului tactic poate fi mărită prin introducerea în exersare a intervențiilor adversarului, a finalizării, a ritmului de atac, etc.

Acțiunile tehnico-tactice impuse , sunt cele concepute anterior, exersate și apoi aplicate (combinații, scheme); altele pot fi elaborate spontande către jucători, comform solicitărilor concretesi imprevizibile ale jocului. Deși de egală importantă în ceea ce privește eficacitatea dintre cele două categoriide acțiuni de joc, o frecvența crescută o au cele spontane, adică cele cerute de dinamică jocului, diversitatea lor fiind infinită. Se pare că acțiunile cu caracter impus, de genul combinațiilor și circulațiilor, predomină în instruirea juniorilor, în raport cu cele spontane , mai des întâlnite la echipele de seniori.

Exersarea acțiunilor tehnico-tactice în atac și apărare să constituie o activitate permanentă în antrenament, dozată metodic din punct de vedere al solicitărilor fizice, țînând cont de cazurile concrete.

Elaborarea de către antrenor  a acțiunilor tehnico-tactice să se facă în funcție de de conținutul și de structura jocului.

Întrucât jocul este constituit din acțiuni impuse (combinații, scheme, circulații) și din acțiuni spontane, se cere că în pregătire ele să fie concepute și exersate similar, pe de o parte antrenorul elaborează el însuși anumite acțiuni pe care le impune jucătorilor, pe de altă parte creează cadrul acțiunilor pentru că aceștia să construiască asemenea acțiuni, prin activitatea lor independența.

Modelarea – ca metodă a perfecționării tehnicii de joc, reprezintă activitatea practică prin care conținutul tehnic și tactic este exersat în antrenament în forme forme și condiții similare procesului de joc. Pe plan metodic, este deci vorba de conceperea unor mijloace, a unui cadru de instruire care să solicite folosirea tehnicii în condiții asemănătoare jocului. În vederea modelării amplificate a tehnicii la joc, se cere însă folosirea unor mijloace cu caracter global, care să integreze acțiunile tehnice în anumite relații tactice, de colaborare și de adversitate, într-o dinamică de efort asemănătoare jocului, cu solicitări psihoafective specifice. Aceste mijloace sunt jocurile de pregătire, în diverse variante.

Jocul propriu-zis este o activitate analitică și globală în același timp și cere o acțiuni metodice de același tip pentru perfecționare. Pentru a conferi lecției dinamism, atractivitate, pentru a modela sarcinile și a ridică randamentul, folosirea diverselor forme de joc este foarte importantă.

Din întregul bagaj individual și colectiv al activității tactice, unele elemente sunt predominante, esențiale, determinând eficacitatea de joc. Această esențializare a tacticii trebuie înțeleasă în sensul că unele elemente tactice sunt esențiale doar pentru unele echipe, care prin ele își croiesc drum spre randament superior.

Tactică actuală relevă o sporire a rolului pe care-l au în joc relațiile între jucători. Oricare joc oferă un model general, pe care instruirea trebuie să-l realizeze și care să  se exprime prin :

–  specificul și dinamică acțiunilor tehnico-tactice ;

–   specificul relațiilor de colaborare;

–   specificul relațiilor de adversitate;

–   jocul imprevizibil al adversarului;

–   atmosfera și conținutul emoțional și particularități care pot fi programate la antrenamente locul și ora întâlnirii, terenul de joc (suprafață) ;

–    specificul publicului spectator ;

–    sistemul de joc și concepția tactică a echipei adverse ;

–    caracteristicile individuale tehnico-tactice ale adversarilor ;

–    arbitrajul, etc.

Modelarea, că metodă de învățare și de perfectinare a tacticii, se aplică deferentiat, în raport cu vârstă și gradul de pregătire al jucătorilor și în funcție de obiectivele etapelor, ciclurilor și lecțiilor de antrenament.

La juniori începători se impune modelarea generală a tacticii prin mijloace accesibile, cu ajutorul cărora aceștia să deprindă acțiunile tactice fundamentale în condiții de joc.

Exercițiile libere și impuse.

Perfecționarea procesului de joc, a structurii și dinamicii sale interne, a activității constructive și eficace a jucătorilor constituie un principiu și o tendința în pregătirea handbalistilor. Pentru realizarea acestui deziderat, mijloacele de pregătire, exercițiile, acțiunile, jocurile ajutătoare, trebuie să rezolve, printre altele, problema stabilirii unei legături strânse cu conținutul jocului. La nivelul performanței, eficența și direcția de pregătire, nu și-a găsit încă o rezolvare precisă și totală, deoarece pentru învățarea și perfecționarea jocului se folosesc de obicei exerciții și acțiuni impuse, create artificial de antrenor. Dacă acestea urmăresc perfecționarea analitică a factorilor de joc, a elementelor și procedeelor tehnico-tactice de baza, atunci când se urmărește formarea și consolidarea mecanismelor de baza ale elementelor de joc, însă ele nu pot contribui la perfecționarea jocului , acesta având o stuctură și o dinamică deosebită.

Exercițiile și acțiunile liber alese reprezintă mijloace prin care se acordă jucătorilor posibilitatea să acționeze, independent și creator într-un cadru general, respectând unele reguli și cerințe impuse de antrenor. Caracterul liber al exercițiilor în soluționarea problemelor de joc este dat de discernământul și inițiativa jucătorilor.

Corectarea deprinderilor tehnice

Cauzele deprinderilor tehnice greșite sunt multiple și diferite. Cele mai des întâlnite sunt:

–          deprinderi însușite și automatizate empiric;

–          calități motrice insuficent dezvoltate;

–          executarea deprinderilor tehnice în condiții de viteză, forță și rezistență prea ridicate față de stadiul lor de automatizare;

–          inaptitudini specifice, exprimate printr-o coordonare, îndemânare și aderența la minge reduse;

–          insuficente în educația calităților psihice și morale, îndeosebi a atenției, concentrării, percepției, perseverenței, puterii de lucru, curajul, etc;

–          oboseală provenită dintr-o dozare greșită a efortului;

–          denaturarea mentală de către jucător a elementelor tehnice, consecință a formării unei imagini incomplete și alterate, în decursul explicațiilor, demonstrațiilor și al primelor exersări.

Deprinderile tehnice deficitare pot fi esențiale și neesențiale. Cele esențiale afectează mecanismul de baza al deprinderilor și eficacitatea acestora; cele neesențiale se manifestă la diferite componente biomecanice sau faze ale acțiunii și ele nu impietează obținerea randamentului.

Corectarea deprinderilor tactice

Cauzele ineficacitatii tactice ar putea fi, printre multe altele, următoarele:

–          capacitate funcționale și dezvoltare fizică reduse;

–          calități motrice – viteză, rezistență, forță – insuficent dezvoltate;

–          elemente și acțiuni tehnice neautomatizate;

–          însușirea teoretică-tactică și demonstrații practice insuficente sau greșite;

–          educarea insuficență sau denaturarea a gândirii tactice;

–          inaptitudini tactice ale jucătorilor, exprimate printr-o gândire tactică limitată sau rigidă;

–          mijloace practice de exersare a tacticii în contradicție cu modelul real al jocului;oboseală fizică și psihică, preocupări în afară de pregătire sau indispoziții.

Procesul de corectare cere o clară și precisă explicație și demonstrație a actiunilot tactice. Dacă deprinderile tactice greșite apar la un jucător, pe un anumit post și rezistă la corectare, se cere anularea prin transferarea acestuia pe un alt post, care nu le solicita. Deprinderile tactice individuale se corectează prein exerciții care să cuprindă cel puțîn grupul tactic din care face parte jucătorul în cadrul echipei. Formele organizatorice de lucru pentru corectarea deprinderilor tactice collective sunt, in principal, acțiunile-joc, jocurile tactice, jocurile cu adversari mai slabi. Ele trebuie să se efectueze pe un fond de odihnasi disponibilitate optimă de lucru. Se pot aplică sancțiuni pedagogice constructive, care să limiteze sau să anihileze efectele folosirii mijloacelor greșite de joc.

RELAȚIE 1-1

Considerații tehnico-tactice:

Este cea mai des întânită relație de joc. Ea stă la baza întregului sistem de pregătire, iar structura jocului trebuie să plece de la această situație de joc. Atât atacantul cât și apărătorul trebuie să cunoască și să rezolve situația de 1-1. Trebuie încredere, determinare, forță și viteză, inteligență pentru a anticipa acțiunea adversarului.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, fiecare cu minge, C, apărător la semicercul de 6m, portar în semicerc. IS atacă poarta și scoate la învăluire pe C, pasă cu acesta după care se retrage, buclă, retur, finalizare în condiții de adversitate. După aruncare jucătorii trec la urmă șirului opus. Se exersează aruncarea la poartă prin diferite procedee precum și blocarea aruncării.Dozare 20x. Relație 1-1.Fig. 20

Fig.20 Fig.21

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la nivel de IS, C fiecare cu minge,ID, 1 apărător avansat la IS, 1 apărător la semicercul de 6m central, portar în semicerc. C cu minge atacă poarta, pasă cu ID după care face blocaj interior la apărătorul avansat, IS schimbare de direcție stg-dr, buclă, primește pasă și finalizează printr-un procedeu la alegere în condiții de adversitate. Se exersează eliberarea interului din marcaj și finalizarea liniei de 9m. Idem pe partea opusă. Relație 1-1 la finalizare. Dozare 30x. Fig. 21

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES și ED fiecare cu minge, IS, ID, 1 apărător aflat la semicercul de 6m, portar în semicerc. ES atacă succesiv, pasă cu IS, învăluire, retur, finalizare printr-un procedeu la alegere. Exercițiul continuă idem din partea opusă. Se exersează învăluirea și aruncările la poartă în condiții de adversitate Pot fi trasate anumite ținte – se aruncă într-un anumit loc, dacă se ratează se face compensator ceva…etc. Relație 1-1 la finalizare. Dozare 30x. Fig. 21

Fig.22 Fig.23

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, ID, ED fiecare cu minge, portar în semicerc. ES cu minge pasă cu IS după care devine apărător și încearcă să blocheze aruncarea IS, după care devine apărător la ID care primește pasă de la ED, finalizare. După finalizare ES trece la urmă șirului IS, IS la urmă șirului ES, ED la urmă șirului ID, iar ID la urmă șirului ED. Se exersează finalizarea în condiții de adversitate în relația 1-1. Dozare 30x. Exercițiu pentru încălzirea portarului. Fig. 22

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, fiecare cu minge, C, ID fiecare cu minge, iar la semicercul de 6m, 2 apărători, portar în semicerc, 2 jaloane la semicercul de 9m lateral. IS cu minge amenință poarta, pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă, buclă IS, în acest timp apărătorul corespondent pleacă în viteză ocolește jalonul și încearcă să împiedice aruncarea IS care reprimește și finalizează. Exercițiul continuă în partea opusă. Se exersează atât faza de atac cât și faza de apărare. După un număr de aruncări apărătorii sunt înlocuiți. Viteză/determinare. Relație 1-1. Dozare 30x. Fig. 23

Fig.24 Fig.25

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri la nivel de IS, ID, fiecare cu minge, C, 2 apărători în semicercul de 9m,portar în semicerc. ES pasă cu C, retur, schimbare dublă de direcție, finalizare (varianta 1), după care recuperează mingea și trece la urmă șirului opus, ID pasă cu C, retur, schimbare simplă de direcție, finalizare, recuperarea mingii trecere la urmă șirului opus (varianta 2). Se exersează schimbările de direcție, aruncările la poartă precum și modalitate de încălzire portar în condiții de adversitate. Relație 1-1 Dozare 40x. Fig. 24

Jucătorii sunt dispuși la nivel de ES, IS, primul fără minge, ID, fiecare cu minge, ED, 2 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. ID cu minge atacă interior, pasă cu IS care învăluie exterior, pasă cu ED, apărătorul atacă ED, retur cu IS în pătrundere, finalizare. ID după pasă atacă pe buclă cu învăluire la IS2 care atacă interior poarta, pasă cu ES, retur, apărătorul reacționează și închide culoarul, ID retur cu ES care se demarcă și finalizează. După finalizare se trece la urmă șirului opus. Diferite procedee de finalizare. Relație 1-1. Dozare 30x. Fig. 25Fig.26 Fig.27

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES în șir, primul fără minge, la nivel de IS fiecare cu minge, ALD, 2 AC, portar în semicerc.IS cu minge atacă interior, pasă cu ES care în prealabil face o schimbare de direcție interior-exterior, finalizare în condiții de adversitate. ES2 cu minge atacă interior poartă, pasă cu IS care se retrage în prealabil, buclă, finalizare din săritură în lupta cu 2 apărători. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 1-1/1-2. Dozare 40x. Fig. 26

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, jalon central la 16-17m de poartă, pasator în lateral cu mingi, portar în semicerc, 1 apărător la semicercul de 6m. Deplasare în poziție fundamentală între semicercul de 6-9m, alergare de viteză cu ocolirea unui jalon, primirea mingii transmisă de pastor, finalizare în condiții de adversitate cu 1 apărător care acționează semiactiv/active în funcție de indicațiile primate. După finalizare devine apărător, iar apărătorul trece la urmă șirului. Idem exercițiul se va execută și de pe partea opusă. Determinare și concentrare în executarea deplasării în poziție fundamentală de apărare. Seriozitate la finalizare. Relație 1-1. Dozare 30x. Fig. 27

Jucătorii sunt plasați la nivel de interi, fiecare cu minge, C, 2 apărători, portar în semicerc, 4 jaloane la semicercul de 9m pentru delimitare, 1 jalon la 7m. IS cu minge pasă retur cu C care atacă poartă, apărătorul corespondent ocolește un jalon, apoi blochează aruncarea IS. Idem în partea opusă. Se exersează aruncarea din săritură asigurată de linia interilor, iar apărătorii pe fondul deplasării asemănătoare condițiilor de joc încearcă să anihileze acțiunea de finalizare. Relație 1-1 la finalizare. Dozare 40x. Fig. 28

Fig.28Fig.29

Jucătorii sunt plasați pe 3 șiruri la nivel de IS cu mingi, C, ID cu mingi, 4 jaloane de departajare, iar între ei plasați 3 apărători, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă, finalizare cu aruncare de la distanță (varianta 1) sau retur cu IS, schimbare de direcție în spațiu delimitat în lupta 1-1, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul continuă în partea opusă. Apărătorii acționează în funcție de indicațiile primite (semiactiv, activ). După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Relație 1-1 la finalizare. Dozare 30x. Fig. 29

Fig.30Fig.31

Jucătorii sunt plasați la nivel de interi, fiecare cu minge, ES, ED, 2 apărători la 9-10m, portar în semicerc. ID cu minge pasă spre IS aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu P care se demarca la semicercul de 9m, retur cu IS pe o schimbare de direcție interior/exterior, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ES, schimbare de direcție exterior/interior, retur, finalizare (varianta 2). Idem exercitul continuă în partea opusă. Sunt exersate schimbările de direcție cu mingi venite din diferite poziții și aruncările la poartă în condiții de adversitate. Relație 1-1. Dozare 30x. Fig. 30

Jucătorii sunt plasați la nivel de interi, alternativ fiecare cu minge, C, 2 apărători, portar în semicerc. Se exersează schimbările de direcție și aruncările la poartă de la distanță în condiții de adversitate. ID cu minge atacă poartă, pasă cu C aflat în pătrundere, IS, schimbare de direcție cu 1 adversar care poate acționa (activ sau semiactiv), primește mingea finalizare printr-unprocedeu la alegere. Idem exercițiul continuă în partea opusă. Relație 1-1 la finalizare. Dozare 30x. Fig.31

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri, fiecare cu minge, primul dintr-un șir fără minge, 2 apărători la marginea semicercului de 9m, portar în semicerc. Aruncări la poartă în condiții de adversitate, cu schimbare de direcție înainte de a primi mingea, finalizare, recuperarea mingii și trecere la urmă șirului opus; exercițiul continuă din partea opusă. După un număr de execuții apărătorii sunt schimbați. Relație 1-1 la finalizare. Dozare 20x. Fig.32

Fig.32 Fig.33

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS cu minge. C, ID cu minge, ED cu minge, 2 apărători intermediari, portar în semicerc. IS cu minge atacă spre interior pasă cu ES și face schimb de locuri cu C, ES pasă cu C, finalizare; ID atacă poarta spre interior pasă cu IS, finalizare, buclă primește pasă de la ED, finalizare. Relație 1-1 la finalizare. Dozare 30x. Fig.33 Fig.34 Fig.35

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, C, ID fiecare cu minge, apărător la semicercul de 6m, portar în semicerc. Aruncări la poartă efectuat de jucătorii liniei de 9m în condiții de adversitate. IS cu minge aruncă la poartă în condiții de adversitate a unui apărător aflat la semicercul de 6m, apoi recuperează mingea și trece la urmă propriului șir, exercițiul continuă cu C, ID, etc. Relație 1-1. Dozare 30x. Portarul se deplasează activ urmărind permanent mingea și acțiunea celui care finalizează. Aruncările pot fi dirijate că loc. Fig.34

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, C, ID fiecare cu minge, apărător la semicercul de 6m, portar în semicerc. Aruncări la poartă efectuat de jucătorii liniei de 9m în condiții de adversitate. IS cu minge aruncă la poartă în condiții de adversitate a unui apărător aflat la semicercul de 6m, apoi recuperează mingea și trece la urmă șirului opus, exercițiul continuă cu C, ID, etc. Portarul se deplasează activ urmărind permanent mingea și acțiunea celui care finalizează. Aruncările pot fi dirijate ca loc. Relație 1-1. Dozare 30x. Fig.35

Fig.36 Fig.37

C cu minge atacă poarta și finalizează. Apărătorul se deplasează rapid împiedicând aruncarea; după finalizare, recuperează mingea și trece la urmă șirului. Idem exercițiul de la nivel de IS sau ID. Apărătorul acționează cu determinare încercând să blocheze aruncarea. El poate acționa în colaborare cu portarul acoperind anumite unghiuri. Relație 1-1. Dozare 30x. Se exersează acțiunile atacant/apărător. Fig.36

Jucătorii sunt plasați la nivelul interilor, fiecare cu minge, ES cu minge, ED, cu minge, 2 apărători la nivel de intermediari la 7-8m de poartă, portar în semicerc. IS cu minge atacă poartă, pasă cu AID, se retrage, buclă primește mingea de la ES, retur buclă primește mingea de la AID și aruncă peste apărător; idem exercițiul se execută concomitent din partea opusă. Relație 1-1 la finalizare. Dozare 30x. Fig.37

Fig.38

Jucătorii sunt în perechi la nivel de IS cu minge cu 1 AID, C cu minge cu 1AC, ID cu minge cu 1 AIS, portar în semicerc. Împiedicarea pătrunderii atacantului în zona de apărare. Jucătorii liniei de 9m alternativ atacă fiecare spațiul în care acționează, încercând să finalizeze în lupta cu apărătorul corespondent, dacă reușește să înscrie rămâne tot în atac, dacă nu rolurile se schimbă între atacant/apărător, idem exercițiul continuă. Relație 1-1. Dozare 40x. Fig.38

RELAȚIE 1-2

Considerații tehnico-tactice:

În ultima perioadă, în handbalul modern relația de atac 1-2 este tot mai des întâlnită. Ea are ca scop inteligenta unui jucător în a provoca datorită vitezei, determinarii cu care acționează provocarea apărătorilor de a strânge și a împiedica posibilitatea de pătrundere a atacantului, care astfel va produce într-o alta zonă apropiată sau mai depărtată a unei situații de superioritate numerică, dând șansă astfel spre o finalizare cu șanse mari de reușită.

Fig. 39Fig.40

Jucătorii sunt plasați la nivel de interi, alternativ fiecare cu minge, C, 4 apărători, portar în semicerc. Se exersează schimbările de direcție și aruncările la poartă de la distanță în condiții de adversitate. ID cu minge atacă poartă, pasă cu C aflat în pătrundere, IS, schimbare de direcție exterior/interior cu 1 adversar, primește mingea depășire alt adversar interior/exterior (braț peste), finalizare printr-un procedeu la alegere. Idem exercițiul continuă în partea opusă. Relație 1-2 la finalizare. Dozare 30x. Fig.39

Jucătorii sunt postați la nivel de C fiecare cu minge, P la semicercul de 6m, IS, ES, 2 apărători la nivelul semicercului de 6m, portar în semicerc. C cu minge scoate la învăluire pe P, pasă cu acesta, pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, finalizare în condiții de adversitate cu blocarea aruncării de către apărători (varianta 1) sau pasă cu ES demarcată în colțul terenului, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul din partea opusă. C trece în locul lui P, acesta la urmă șirului C, ES schimbă cu IS. Relație 1-2/1-1. Dozare 30x. Fig.40

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, ID, ED cu minge, AID, AIS, portar în semicerc. Aruncări la poartă de la nivelul interior în condiții de adversitate cu blocaj efectuat de 2 apărători. ES cu minge pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu ID finalizare cu blocarea aruncării de 2 apărători. Idem exercițiul continuă din partea opusă. Relație 1-2 la finalizare (2-3). Dozare 30x. Fig.41

Jucătorii sunt plasați la nivel de interi, fiecare cu minge, 3 apărători la semicercul de 6m, portar însemicerc. Aruncări la poartă de la 9m cu blocarea aruncărilor de câte un zid format din 2 apărători. După aruncare, interul se retrage la urmă șirului opus, apărătorul din interior asigura formarea zidului din 2 jucători prin deplasare laterală acolo unde se aruncă la poartă. Relație 1-2.

Dozare 40x. Fig. 42

Jucătorii sunt așezați la nivel de C, fiecare cu minge, 2 păsători laterali, 2 apărători, 2 jaloane de departajare, portar în semicerc. C cu mingea pasă cu 1 pasator retur atacă poartă și aruncă din săritură în condiții de adversitate. După aruncare recuperează mingea și trece la urmă șirului. Relație 1-2. Dozare 30x. Fig.42

Fig. 41Fig.42

Jucătorii sunt plasați la nivel de C, fiecare cu minge, 2 apărători, 2 jaloane de departajare, portar în semicerc. C cu mingea atacă poartă și aruncă din săritură în condiții de adversitate. Relație 1-2. Dozare 30x. Fig.43/44

Fig.43 Fig.44

Fig. ???

Jucătorii sunt așezați la ½ teren în perechi, fiecare cu minge, la semicercul de 9m 1 pasator, portar în semicerc. Pase în doi cu 2 mingi, unul din jucători pasează cu pasatorul, primește minge de la partener și finalizează, iar celălalt primește pasă de la pasator, finalizare, apoi rolurile se schimbă. Relație 2-0. Dozare 20x. Fig.

RELAȚIE 2-1

Considerații tehnico-tactice:

Relație tipică de joc întâlnită foarte des în fazele de atac. Este urmare firescă a unui joc care are ca scop apariția supranumericului într-o anumită zonă de teren sau ca urmare a unei eliminări anterioare a unui jucător din echipa adversă sau ca aplicării cu succes a atacului cu pase successive care permite pătrunderea și finalizarea de la semicercul de 6m, mărind astfel șansele de reușită. Atacanții profită de realizarea supranumericului surprinzând prin acțiunile lor apărarea adversă. Cu cât finalizarea este efectuată din zone central, unde unghiurile de finalizare sunt mai mari, cu atât șansele de finalizare cu gol cresc considerabil.

Jucătorii sunt plasați pe 2 șiruri la nivel de IS, fiecare cu minge, C, 1 pasator lateral, 1 apărător avansat la linia de 9m central, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu păsătorul retur, C schimbare de direcție dr.stg. învăluire exterioară cu IS primește mingea și finalizează (varianta 1) sau retur cu IS, finalizare (varianta 2). Relație 2-1. Dozare 30x. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. Fig.45

Fig.45Fig.46

Jucătorii sunt plasați pe 2 șiruri la nivelul interilor fiecare cu minge, ES, ED, apărător avansat în față ID, portar în semicerc. În același timp interii atacă poarta și pasează cu extrema de pe partea sa, încrucișează, reprimesc și finalizează. ID cu aruncare directă, IS cu schimbare de direcție stg dr, după care recuperează mingea și trec la urmă șirului opus. Relație 1-0/2-1-1 la

finalizare. Dozare 40x. Fig.46

Fig.47Fig.48

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES și ED fiecare cu minge, IS, ID, 1 apărător aflat la semicercul de 6m, portar în semicerc. ES atacă succesiv, pasă cu IS, pasă cu ID,învăluire ES, primește mingea și finalizează. Exercițiul continuă idem din partea opusă. Se exersează învăluirea și aruncările la poartă în condiții de adversitate. Pot fi trasate anumite ținte – se aruncă într-un anumit loc, dacă se ratează se face compensator ceva…etc. Relație 2-1 la finalizare. Dozare 30x. Fig.47

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES și ED fiecare cu minge, IS, ID, 1 apărător la semicerc, portar în semicerc. ES atacă succesiv, pasă cu IS, învăluire, retur cu ES, retur cu IS care se demarcă și pătrunde la semicerc, finalizare. Exercițiul continuă idem din partea opusă. Se exersează învăluirea și aruncările la poartă. Pot fi trasate anumite ținte – se aruncă într-un anumit loc, dacă se ratează se face compensator ceva, etc. Sincronizare în pasare, viteză de execuție. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.48

Fig.49 Fig.50

ES cu minge la semicercul de 9m lateral, IS, apărător intermediar avansat, jalon, portar în semicerc.ES cu minge atacă poartă, pasă cu IS care atacă interior în față unui apărător avansat semiactiv, schimbare de direcție spre exterior, pasă cu extremă care s-a demarcat în colțul terenului, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Determinare și încredere din partea extremei în tot ceea ce face. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.49

Jucătorii sunt dispuși la nivel de IS cu minge fiecare, ID cu minge fiecare, ES, P2, P1, portar în semicerc.P2 pleacă la învăluire pe semicercul de 9m, primește mingea de la IS, pasă cu ES, finalizare (varianta 1), P1 se demarca în locul lui P2 și devine apărător pentru ID care pasează cu IS, retur, finalizare (varianta 2). După acțiune interii se retrag la nivelul șirului opus. Idem exercițiul se poate execută și în partea opusă. Relație 3-0/2-1. Dozare 30x. Fig.50 Fig.51 Fig.52

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS fiecare cu minge, C, ES, P, 1 apărător avansat, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu C, retur, pasă cu ES, retur, schimbare de direcție în lupta 1-1, pasă cu P, finalizare (varianta 1) sau IS pasă cu ES, retur, pasă cu C, retur lupta 1-1 cu schimbare de direcție spre exterior, pasă cu P care se află în poziția 2 (varianta 2). Idem exercițiul de pe partea opusă. Apărătorul acționează agresiv în condiții de joc. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.51

Jucătorii sunt așezați la nivel de C fiecare cu minge, IS, P la semicercul de 6m, 1 apărător, portar în semicerc. C cu minge amenință poartă, pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă, apărătorul iese hotărât să împiedice finalizarea pasă cu P, finalizare. După angajare schimbă locurile cu C. După un număr de execuții P și apărătorul sunt înlocuiți. Relație 2-1. Dozare 30x. Idem exercițiul de pe partea opusă. Fig.52

Fig.53 Fig.54

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS fiecare cu minge, C, P, 2 AC, portar în semicerc, jaloane pentru delimitarea spațiului de lucru. IS pasă cu ES, retur în pătrundere spre poartă, schimbare de direcție în lupta cu 1 AC, pasă la P care se demarca, finalizare (varianta 1) sau pasă cu C aflat în pătrundere, pasă cu P, finalizare (varianta 2). Cel care angajează pe P trece în locul lui iar P la nivelul celui de unde l-a înlocuit. Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 2-1/2-2 la finalizare. Dozare 30x. Fig.53

Jucătorii sunt plasați pe 2 șiruri la nivel de IS cu minge, C, 1 apărător central la semicercul de 9m, portar în semicerc. IS pase retur cu C, IS se demarca spre poartă, primește mingea, schimbare de direcție exterior/interior, încrucișare cu C, finalizare sau retur cu C, finalizare în condiții de adversitate. Se exersează încrucișările, schimbările de direcție, aruncările la poartă. Dozare 30x. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Relație 2-1. Fig.54

Fig. 55 Fig.56

Jucătorii sunt așezați la nivel de interi, fiecare cu minge 2C, ACD, ACS, portar în semicerc. C1 cu minge pasă cu IS după care efectuează blocaj la ACD, învăluire, finalizare. Alternativ se execută același lucru din partea opusă cu minge de la C2. Exercițiu pentru învățarea și consolidarea blocajului. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.55

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS fiecare cu minge, ID, apărător central la semicercul de 6m, portar în semicerc. ID atacă poartă și primește pasă de la IS care apoi învăluie, retur, finalizare în condiții de adversitate, după care recuperează minge și trec la urmă șirului opus. Idem exercițiul se poate execută din partea opusă. Se exersează învăluirea interului cu finalizare. Viteză de execuție și nivelul adversității este dat de nivelul la care se lucrează. Relație 2-1. Dozare 25x. Fig.56

Fig.57 Fig.58

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, ALD, ED fiecare cu minge, ALS, portar în semicerc. Exersarea aruncărilor de la nivel de extremă. ES cu minge atacă succesiv în condiții de adversitate, pasă cu IS, după care se demarca rapid exterior, retur, finalizare după care recuperează mingea și trece la urmă propriului șir. Exercițiul continuă din partea opusă, portarul deplasându-se rapid și acționând pentru apărarea porții. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.57

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, ALD, ED fiecare cu minge, ALS, portar în semicerc. Exersarea aruncărilor de la nivel de extremă. ES cu minge atacă succesiv în condiții de adversitate, pasă cu IS, după care face schimbare de direcție exterior-interior, retur, finalizare după care recuperează mingea și trece la urmă propriului șir. Exercițiul continuă din partea opusă, portarul deplasându-se rapid și acționând pentru apărarea porții. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.58

Fig.59 Fig.60

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, ALD, ED fiecare cu minge, ALS, portar în semicerc. Exersarea aruncărilor de la nivel de extremă. ES cu minge atacă succesiv în condiții de adversitate, pasă cu IS, după care face schimbare de direcție exterior-interior, retur, finalizare după care recuperează mingea și trece la urmă propriului șir. Exercițiul continuă din partea opusă, portarul deplasându-se rapid și acționând pentru apărarea porții. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.59

Jucătorii sunt plasasti la nivel de interi, alternativ cu minge, 1 apărător la semicercul de 6m central portar în semicerc. ID cu minge atacă în diagonală cu dribling, IS învăluie cu buclă, primește mingea și finalizează în condiții de adversitate. După finalizare se recuperează mingea și se trece la urmă șirului opus. exercițiul continuă idem din partea opusă. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.60

RELATIE 2-2

Considerații tehnico-tactice:

Cea mai simplă relație colectivă de joc în care 2 atacanți acționează contra 2 apărători și poate fi întânită pe tot terenul, în toate fazele de atac și apărare. Inteligența cu care acționează, grevătă pe o pregătire anterioară în care cei doi atacanți se înțeleg și reacționează în așa fel încât să surprindă apărătorii, să-i destabilizeze, marind șansele de finalizare. Ca idee de bază în atac , jucătorul cu mingea trebuie să atace între cei doi apărători, coiechipierul acționând cu demarcare sau învaluire surprinzând apărătorii adverși.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, fiecare cu minge, C, 2 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. IS atacă poarta și scoate la învăluire pe C, pasă cu acesta după care se retrage, buclă, retur, finalizare în condiții de adversitate.După aruncare jucătorii trec la urmă șirului opus. Se exersează aruncarea la poartă prin diferite procedee precum și blocarea aruncării.Dozare 20x. Relație 2-2. Fig.61

Fig.61Fig.62

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS, cu minge, pasator la nivel de C, ALD, AID, portar în semicerc. IS, cu minge, pasă cu C, retur pe atac interior, ES, se demarcă între cei 2 apărători, primește mingea și finalizează. Reacția apărătorilor în funcție de nivelul de pregătire dobândit. Idem exercițiul se execută și de pe partea opusă.Viteză de execuție pentru surprinderea adversarilor. Relație 2-2.Dozare 15x. Fig.62

Fig.63 Fig.64

Jucătorii sunt așezați pe posturile de interi având în față 2 apărători plasați la semicercul de 9m, portar în semicerc. ID pasează spre IS care în prealabil execută o schimbare de direcție, finalizând printr-un procedeu la alegere. Exercițiul continuă și din partea opusă. Relație 2-2. Dozare 30x. Fig.63

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la nivel de IS, C fiecare cu minge, ID, 1 apărător avansat la IS, 2 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. C cu minge atacă poarta, pasă cu ID după care face blocaj interior la apărătorul avansat, IS schimbare de direcție stg-dr, buclă, primește pasă și finalizează printr-un procedeu la alegere în condiții de adversitate (varianta 2) sau aruncare directă de către ID (varianta 1) sau pătrundere la semicerc retur de la IS, finalizare (varianta 3). Idem pe partea opusă. Relație 2-2 la finalizare. Dozare 30x. Fig.64

Fig.65 Fig.66

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES și ED fiecare cu minge, IS, ID, 2 apărători la semicerc,portar în semicerc. ES atacă succesiv, pasă cu IS, retur cu IS care se demarcă și pătrunde la semicerc, finalizare. Exercițiul continuă idem din partea opusă. Se exersează învăluirea și aruncările la poartă în condiții de adversitate. Pot fi trasate anumite ținte – se aruncă într-un anumit loc, dacă se ratează se face compensator ceva…, etc. Relație 2-2 la finalizare. Dozare 30x. Fig.65

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS fiecare cu minge, ALD, AID, portar în semicerc. IS pasă cu ES aflată în pătrundere între cei 2 apărători, finalizează cu o schimbare de direcție (varianta 1) sau continuă retur cu IS, schimbare de direcție, finalizare (varianta 2). Se exersează schimbările de direcție în lupta directă cu adversar și finalizarea pe pătrundere spre poartă. Idem exercițiul se execută din partea opusă. După un număr de execuții apărătorii sunt schimbați. Relație 2-2. Dozare 25x. Fig.66

Fig.67Fig.68

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES fiecare cu minge, IS , ALD, AID, portar în semicerc. ES pasă cu IS aflată în pătrundere între cei 2 apărători, finalizează (varianta 1) sau continuă retur cu ES care învăluie, finalizare (varianta 2). Se exersează patrunderile pe culoar, învăluirile în lupta directă cu adversar și finalizarea. Idem exercițiul se execută din partea opusă. După un număr de execuții apărătorii sunt schimbați. Agresivitate crescută din partea apărătorilor. Relație 2-2. Dozare 25x. Fig.67

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS alternativ cu minge, ID alternativ cu minge, 2 apărători corespondenți avansați la semicercul de 9m, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu ID și pleacă în diagonală spre apărătorul advers efectuând blocaj interior, primește mingea de la ID aflat în învăluire exterioară, retur cu ID, apoi ID blocaj-plecare pasă cu IS, finalizare. Exercițiul continuă din partea opusă idem. Se perfecționează încrucișarea, blocajul și plecarea din blocaj cu agresivitate crescută din partea apărătorilor. Relație 2-2. Dozare 30x. Fig.68

Fig.69 Fig.70

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS cu minge, P la semicercul de 6m, AID avansat în marcaj strâns, ACR, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu P care se demarcă, primește mingea în luptă cu ACR, pivotează, finalizare. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Este dejucat jocul avansat în marcaj strâns. Relație 2-2. Dozare 15x. Fig.69

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS cu minge, P la semicercul de 6m, AID avansat în marcaj strâns, ACR, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu P care se demarcă, primește mingea în luptă cu ACR, IS schimbare de direcție interior/exterior, demarcare, reprimește mingea, finalizare (varianta 1) sau dacă ACR închide culoarul retur cu P rămas liber, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul se execută din partea opusă. Este dejucat jocul avansat în marcaj strâns. Relație 2-2. Dozare 30x. Fig.70

Fig.71Fig.72

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS cu minge, în marcaj strâns AID, ALD, portar în semicerc. IS cu minge pasează cu ES aflată în pătrundere interioară în luptă cu ALD, finalizare (varianta 1), sau IS cu minge schimbare de direcție exterior/interior, pasă cu ES idem, finalizare (varianta 2) sau ES primește mingea, pivotează, finalizare din acțiune spre exterior (varianta 3). Idem exercițiile din partea opusă. Este dejucat jocul avansat în marcaj strâns. Relație 2-2. Dozare 25x. Fig.71

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS cu minge, în marcaj strâns AID, ALD, portar în semicerc. IS cu minge pasează cu ES , schimbare de direcție exterior/interior, demarcare în interior, reprimirea mingii, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ES, pivotare spre exterior, demarcare exterior, pătrundere spre poartă, reprimirea mingii, finalizare (varianta 2). Idem exercițiile din partea opusă. Este dejucat jocul avansat în marcaj strâns. Relație 2-2. Dozare 25x. Fig.72

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS fiecare cu minge, 1 pasator central la 10-11m, ALD, AID, ES, ED, portar în semicerc. IS cu minge atacă poartă, pasă retur cu păsătorul cu schimbare de direcție interior/exterior, pătrundere, finalizare (varianta 1) sau când ALD închide culoarul pasă cu ES, finalizare (varianta 2). Portarul recuperează rapid mingea lansează pe contraatac, în partea opusă ED care pleacă energic. După finalizare se trece la urmă șirului următor. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 2-2/1-0. Dozare 2 X 25x. Fig.73

Jucătorii sunt așezați la nivel de interi, fiecare cu minge 2C, AID, ACD, ACS, AIS, portar în semicerc. C1 cu minge pasă cu IS după care efectuează blocaj la ACD, învăluire, finalizare în condiții de adversitate (varianta 1) sau pasă în pivot, finalizare (varianta 2). Alternativ se execută același lucru din partea opusă cu minge de la C2. Exercițiu pentru învățarea și consolidarea blocajului. Relație 2-2. Dozare 30x. Fig.74

Fig.73 Fig.74

Jucătorii sunt așezați la nivel de interi, fiecare cu minge, 1 apărător în marcaj la supraveghere, 1 P și 1 apărător corespondent în fiecare parte, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu P, schimbare de direcție exterior-interior, demarcare primirea mingii și finalizare. Exercițiul continuă alternativ din ambele părți. După aruncare, recuperează mingea și trece la urmă propriului șir. Relație 2-2. Dozare 30x. Fig.75

Fig.75 Fig.76

Jucătorii sunt așezați la nivel de interi, fiecare cu minge, 1 apărător în marcaj la supraveghere, 1 P și 1 apărător corespondent în fiecare parte, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu P, schimbare de direcție exterior-interior, demarcare primirea mingii și finalizare (varianta 1) sau pasă cu P când apărătorul încearcă să blocheze aruncarea interului (varianta 2). Exercițiul continuă alternativ din ambele părți. După aruncare, recuperează mingea și trece la urmă propriului șir. Relație 2-2. Dozare 30x. Fig.76

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, c cu minge, ID, apărători avansați în marcaj la strâns la interi, apărător central la semicercul de 6m, portar în semicerc. Exersarea schimbărilor de direcție interior-exterior și exterior-interior cu finalizare în condiții de adversitate. ES cu minge pasă cu IS, care în prealabil face schimbare de direcție interior-exterior, finalizare după care recuperează mingea și trece la urmă șirului ID. exercițiul continuă C pasă cu ID care face schimbare de direcție exterior-interior, finalizare după care recuperează mingea și trece la urmă șirului IS. Relație 2-2. Dozare 30x. Fig.77

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, P cu minge ED cu minge, IS, C, ID, 6 apărători corespondenți fiecărui atacant, portar în semicerc. ES cu minge pasă cu IS retur în condiții de adversiate pe pătrundere interioară sau exterioară, finalizare-adversitate. P cu minge pasă cu C retur în condiții de adversitate cu demarcare în stg sau dr, finalizare-adversitate. Idem la ED. portarul acționează închizând unghiurile de aruncare, mișcări înșelătoare pentru a intercepta mingea. Adversitatea în funcție de nivelul dobândit. Relație 2-2. Dozare 30x. Fig.78 Fig.77Fig.78

Jucătorii sunt așezați în grupe de câte 4 jucători (2 atacanți + 2 apărători) în perechi, câte o minge, portar în semicerc. Învățarea și perfecționarea blocajului-plecare. A). jucătorul cu minge face schimbare de direcție stg. dr. în lupta cu 1 apărător, pasă cu P care în prealabil face blocaj la apărătorul avansat, se demarcă și finalizează. B). idem exercițiul numai că schimbarea de direcție este dr. stg. Relație 2-2. Dozare 30x. Agresivitatea apărătorilor este dată de antrenor și de nivelul de pregătire. Fig.79

Fig.79 Fig.80

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS cu minge, ES, iar în apărare la nivel de AID, ALD, portar în semicerc. Antrenarea aruncărilor de la nivel de inter. IS cu minge pasă cu ES care se demarca exterior, schimbare de direcție spre interior cu pasă la IS aflat pe buclă spre poartă, finalizare în condiții de adversitate. ALD închide culoarul de pătrundere determinând ES să paseze, iar AID blochează aruncarea. Idem exercițiul din partea opusă. După un nr. de execuții, rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 2-2. Dozare 40x. Fig.80

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS cu minge, ES, P la semicercul de 6m, ALD, AID, ACD, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu ES, buclă retur, aruncare la poartă din săritură peste zidul efectuat de 2 jucători (varianta 1) sau pasă cu P, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 2-2. Dozare 25x. Fig.81

Fig.81

RELAȚIE 2-3

Considerații tehnico-tactice:

Ea are ca scop inteligenta unui jucător în a provoca datorită vitezei, determinarii cu care acționează provocarea apărătorilor de a strânge și a împiedica posibilitatea de pătrundere a atacantului, care astfel va produce într-o alta zonă apropiată sau mai depărtată a unei situații de superioritate numerică, dând șansă astfel spre o finalizare cu șanse mari de reușită. O bună interrelaționare între cei doi jucători de atac se poate realiza după un număr semnificativ de antrenamente, în care cei doi trebuie să se înțeleagă perfect pentru ai provoca pe apărători să greșească, iar ei, atacanții să găsească și să acționeze într-un timp foarte scurt, rețeta cu șanse de finalizare.

Fig.82 Fig.83

Jucătorii sunt plasați la nivel de interi, alternativ fiecare cu minge, C, ES, ED, 6 apărători, portar în semicerc. Relație 5-6. Se exersează schimbările de direcție și aruncările la poartă de la distanță în condiții de adversitate. ID cu minge atacă poartă, pasă cu C aflat în pătrundere, IS, schimbare de direcție exterior/interior cu 1 adversar, primește mingea depășire alt adversar interior/exterior (braț peste), finalizare (varianta 1) sau pasă cu ES, finalizare, când apărătorul lateral închide culoarul de aruncare (varianta 2). Idem exercițiul continuă în partea opusă. Relație 2-3. Dozare 30x. Fig.82

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS cu minge, C, 2 apărători în marcaj strâns pentru fiecare atacant, 1 apărător central la semicercul de 6m, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu C după care face schimbare de direcție exterior-interior, retur, finalizare în condiții de adversitate cu AC care blochează aruncarea (varianta 1) sau pasă retur cu C, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul din partea opusă. cu cât nivelul la care se lucrează este mai mare cu atât agresivitatea apărătorilor este crescută. Viteză-determinare în execuție a atacanților și apărătorilor. Relație 2-3. Dozare 25x. Fig.83

RELAȚIE 3-1

Considerații tehnico-tactice:

Este folosită în pregătirea unor acțiuni tehnico-tactice, la început, în care rolul și sarcina apărătorului este redusă. Pot fi antrenate diferite acțiuni tehnico-tactice cu cararcter în învățare, în care angrenarea apărătorilor este redusă.

Fig.84Fig.85

Jucătorii sunt plasați astfel : ES, IS fiecare cu minge, P la semicercul de 6m, 1 apărător, portar în semicerc. IS pasă retur cu ES, pe ieșirea apărătorului pentru a bloca acțiunea interului pasă cu P, finalizare. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Se execută în condiții de adversiatate crescută. Relație 3-1. Dozare 20x. Fig.84

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS cu minge fiecare, ID, AID, portar în semicerc. IS cu minge atacă poarta încercând să finalizeze (varianta 1) în luptă cu AID, pasă cu ES aflată în mișcare succesivă, pasă cu ID care se află în pătrundere spre poartă, finalizare în condiții de adversitate ca urmare a deplasării AID (varianta 2). Viteză și determinare în joc. Idem exercițiul se poate executa din partea opusă. După execuție fiecare jucător revine la urma propriului șir. Dozare 2 X 20x. Relație 3-1. Fig.85

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES fiecare cu minge, IS, ID, 1 apărător plasat central la semicercul de 6m, portar în semicerc. ES cu minge pe atac cu pase succesive, pasă cu IS, pasă cu ID, ES invăluire exterioară, reprimește mingea de la interul opus și finalizează în condiții de adversitate. Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 3-1. Dozare 2 X 30x. Fig.86

Fig. 86Fig.87

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS fiecare cu minge, C, 1 apărător la semicercul de 6m, portar în semicerc. IS cu minge atacă poartă, pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu ES, ES pasă cu IS care în prealabil face buclă și finalizează. Se antrenează aruncările de la distant în condiții de adversitate. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Relație 3-1. Dozare 30x. Fig.87

Fig.88 Fig.89

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS cu minge, P cu minge, AID, portar în semicerc. Se acționează pe jocul energic practicat de către extremă cu ieșire energică în succesiv pasă și retur de la IS, apoi retragere pasă și retur de la P, etc. Contactul cât mai scurt cu mingea pentru a dezvolta abilitățile necesare extremei. Pauză activă de 2 min. Idem la nivel de ED. Este introdus AID care acționează prin deplasare în funcție de acțiunea ES, portar în poartă. Rolurile se schimbă între cei care execută activ(ES/AID) și cei care pasează, (IS/P) fiecare jucător trecând prin toate posturile. Portarul acționează în funcție de jocul extremei plasându-se permanent pentru a interveni. Dozare 6 X 45 sec. Relație 3-1. Fig.88

Jucătorii sunt așezați la nivel de interi, fiecare cu minge , C, 2 apartori la semicercul de 6m, 4 jaloane de delimitare, portar în semicerc. Dozare 2 X 25x. IS cu minge pasă cu C care amenință poartă, pasă cu ES, pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, finalizare în condiții de apărare 1-1, directă sau cu schimbări de direcție (varianta 1) sau pasă la ES, pasă la C, pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă printre cele două jaloane, finalizare în lupta 1-1. (varianta 2). Alternativ se execută pe ambele părți interul fiind cel care decide varianta. Relație 3-1/ 1-1 la finalizare. Fig.89

Fig.90Fig.91

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, ID, ED fiecare cu minge, apărător central, portar în semicerc. ES cu minge pasă cu IS care atacă poartă, învăluire, retur, pasă cu IS aflat pe amenințarea porții, după care coboară în P unde este angajat de către IS, finalizare(varianta 1) sau retur cu IS în funcție de acțiunea apărătorului, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul continuă din partea opusă. Coordonare-sincronizare atât că viteză cât și că mișcare. Relație 3-1. Dozare 30x. Fig.90

Jucătorii sunt plasați pe 2 șiruri la nivel de IS cu minge, ID, 4 jaloane de demarcare care delimitează culoarul de atac, P la semicercul de 6m central, 1 apărător la 6m, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu ID care atacă poarta în culoar, retur cu pătrundere și finalizare în condiții de adversitate (poate acționa semiactic sau activ) (varianta 1) sau pasă cu P care se demarcă, finalizare (varianta 2). După aruncare jucătorii se retrag la urmă șirului opus. Se exersează aruncările la poartă și apărarea de către portar. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 3-1. Dozare 30x. Fig.91

RELAȚIE 3-2

Considerații tehnico-tactice:

Ea are ca scop inteligenta jucătorilor aflați în atac în a provoca pe fondul vitezei de pasare realizarea finalizării în special de la semicercul de 6m, de unde șansele de rezolvare cresc considerabil. O bună interrelaționare între cei trei jucători de atac se poate realiza după un număr semnificativ de antrenamente, în care cei doi trebuie să se înțeleagă perfect pentru ai provoca pe apărători să greșească, iar ei, atacanții să găsească și să acționeze într-un timp foarte scurt, rețeta cu șanse de finalizare.

Limitarea spațiului de joc.

Extrema – variază partea de desfășurare;

Centrul atacă zona opusă pivotului;

demarcare pentru a se orienta spre gol înainte de a primi mingea;

Fig.92 Fig.93

Jucătorii sunt plasați la nivelul IS, fiecare cu minge, C, P, plasat la nivelul semicercului de 6m exterior, AID, ACD, portar în semicerc. IS cu minge, atacă poarta, încrucișează cu C cu care pasează, retur amenințând finalizarea, ACD îl atacă încercând să-l stopeze. P se demarcă pe culoarul făcut, primește pasa și finalizează. Determinare, viteză de deplasare și execuție. Relație 3-2. Dozare 30x. Fig.92

Jucătorii sunt plasați pe 2 șiruri la nivel de interi având mingi, 2 apărători plasați la 9-10m de poartă, portar în semicerc. ID pasă cu IS, P avansează la semicercul de 9m primește pasă, retur, finalizare pe demarcarea IS, exercițiul continuă în partea opusă. Relație 3-2 Dozare 30x. Se exersează acțiunea jucătorilor de la linia de 9m cu schimbare de direcție. Fig.93

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS fiecare cu minge, C, 2 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. IS cu minge atacă poarta, pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu ES, ES pasă cu IS care în prealabil face buclă și finalizează. Se antrenează aruncările de la distanță în condiții de adversitate. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Apărătorii au sarcina de a bloca aruncarea în colaborare cu portarul. Relație 3-2. Dozare 30x. Fig.94

Jucătorii sunt așezați la linia de 9m cu o minge pe IS, C, ID, 2 apărători la semicercul de 6m. Atac cu pase succesive, pe o mișcare energică a picioarelor cu deplasare spre dr și apoi spre stg, cu pase din jucător în jucător, cu mare atenție la transmiterea mingii pe poziție viitoare în condiții de adversitate. După fiecare serie se schimbă câte 1 apărător. Relație 3-2. Dozare 4 X 1 min. Fig.95

Jucătorii sunt așezați la nivel de interi, fiecare cu minge , C, P, 2 apartori la semicercul de 6m, 4 jaloane de delimitare, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu C care amenință poartă, pasă cu ES, pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, finalizare în condiții de apărare 1-1, directă sau cu schimbări de direcție (varianta 1) sau pasă la ES, pasă la C, pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă printre cele două jaloane, finalizare în lupta 1-1. (varianta 2) sau pasă cu P (varianta 3). Alternativ se execută pe ambele părți interul fiind cel care decide. Dozare 2 X 25x. Relație 3-2/2-2 la finalizare. Fig.96

Fig.94Fig.95

Fig.96 Fig.97

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS fiecare cu minge, ID, portar în semicerc, 2 apărători la semicercul de 6m. IS cu minge atacă poartă exterior, învăluire cu pasă la ES, care pasează cu ID aflat în pătrundere spre poartă, finalizare în condiții de adversitate. După finalizare recuperează mingea și trece la urmă propriului șir, IS făcând schimb de locuri cu ES. Exercițiul se poate execută și de pe partea opusă cu finalizare de către IS. Relație 3-2. Dozare 30x. Fig.97

Jucătorii sunt așezați în relația 3-2 la nivel de IS, C cu minge, ID, 2 apărători la 8-9 m central, portar în semicerc. C cu minge atacă poarta, pasă cu ID după care efectuează blocaj la ACD, IS atacă, buclă primește mingea în pătrundere spre poartă, finalizare. Idem exercițiul se execută alternativ în partea opusă cu finalizare de către ID. Atitudine și detereminare în exercițiu. După aruncare se retrag la urmă propriului șir. Relație 3-2. Dozare 25x. Fig.98

Jucătorii sunt așezați în relația 3-2 la nivel de IS, C cu minge, ID, 3 apărători la 8-9 m central, portar în semicerc. C cu minge atacă poarta, pasă cu ID după care efectuează blocaj la ACD, IS atacă, buclă primește mingea în pătrundere spre poartă, finalizare în condiții de adversitate (varianta 1) sau pasă cu C la nivel de P, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul se execută alternativ în partea opusă cu finalizare de către ID. Atitudine și detereminare. După aruncare se retrag la urmă propriului șir. Relație 3-2. Dozare 25x. Fig.99

Fig.98Fig.99

Jucătorii sunt așezați la nivelde ES cu minge, IS, C, ID, ED cu minge, apărător central, AID, AIS, portar în semicerc. ES cu minge pasă spre C care atacă în diagonală, după care face blocaj la AID, IS învăluire, primește mingea, finalizare; exercițiul continuă din partea opusă. Se exersează învăluirile și afectuarea blocajului. Relație 3-2. Dozare 30x. Fig.100

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, P, 1 apărător avansat în marcaj strâns la inter, 1 AC, portar în semicerc. Schimbare de direcție stg. dr pătrundere în interior a IS, pasă de la ES aflată în atac succesiv, angajarea lui P că urmare a atacării de către AC, finalizare. Portarul închide unghiul de aruncare. Idem exercițiul în partea opusă. Se exersează în condiții de agresivitate maximă. Relație 3-2. Dozare 25x. Fig.101

Fig.100Fig.101

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, ID fiecare cu minge, P plasat central, în colțul terenului alți jucători pentru P, AID în marcaj strâns, apărător la nivel de P, portar în semicerc.IS schimbare de direcție stg-dr pe fondul unui blocaj interior efectuat de către P la AID avansat, primirea mingii de la ID, pasă cu P care pleacă din blocaj, finalizare după care recuperează mingea și trece la urmă șirului din colț intrând un alt P, interii retrăgându-se la urmă șirului opus. Exercițiul se poate execută și din partea opusă. Apărători activi. Relație 3-2. Dozare 30x. Fig.102

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri în atac la nivel de IS, C fiecare cu minge, ID, 3 jaloane de delimitare a spațiului de joc, 2 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. C cu minge scoate la învăluire ID care atacă central, primește mingea, pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, finalizare (varianta 1) sau retur cu ID aflat în pătrundere, finalizare (varianta 2). După aruncare, C se retrage la urmă șirului ID, iar ID la urmă șirului C, IS la urmă propriului șir. Idem exercițiul se poate execută și de pe partea opusă. Relație 3-2. Dozare 20x. Apărători activi. Fig.103

Jucătorii sunt așezați în grupe de câte 4 jucători (2 atacanți + 2 apărători) grupați câte 2, ES cu minge, ED cu minge, portar în semicerc. Se exersează blocajul plecare din blocaj cu finalizare în condiții de adversitate. A). ES cu minge pasă cu IS care se demarca și pasează cu P1 care în prealabil face blocaj la apărătorul avansat, finalizare. După finalizare este recuperată mingea, IS trece în locul lui P, P în locul lui ES, iar ES în locul lui IS. B). Idem pe partea opusă. Relație 3-2. Dozare 40x. Fig.104

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS, C cu minge, ID, ED, în atac iar în apărare la nivel de ALD, AID, respective ALS, AIS, portar în semicerc. C cu minge atacă spre exterior, pasă cu IS apoi intră la nivel de pivot, IS pasă cu ES, finalizare(varianta 1) sau Atacă succesiv pe retur pasă cu C, finalizare de la nivelul semicercului de 6m (varianta 2) sau pasă cu IS care atacă interior, finalizare (varianta 3) sau IS pasă cu C(P), finalizare (varianta 4). Idem exercițiul se execută în partea opusă în condiții de adversitate maximă. Relație 3-2. Dozare 20x. Fig.

Fig.103Fig.104

Fig.105Fig. ???

RELAȚIE 3-3

Considerații tehnico-tactice:

Interacțiunile care pot avea loc între jucători în zone laterale sau central în care se va urmări cu prisosință surprinderea apărătorilor prin acțiuni de pătrundere în viteză, încrucișări, blocaje, plecări din blocaje și finalizare cu șanse mari de reușită. Antrenarea acestor structuri de joc, care în final vor da posibilitatea atacanților să găsească și să aplice aceste variante prin surprinderea apărătorilor. Viteza de execuție, fentele de acționare, încrederea și determinarea cu care trebuie să surprindă apărătorii se realizează numai după o pregătire minuțioasă.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, iar în apărare la semicercul de 6m la nivel de ALD, AID, ACD, portar în semicerc. Transformarea interului în extremă pe plecarea acesteia. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS și pleacă în circulație, IS-C, retur pe fondul demarcării IS în locul rămas liber, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.106

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, IS, C cu minge, ALD, AID, ACD, portar în semicerc. Finalizare extremă pe blocajul efectuat de centru. C cu minge atacă în ariant, pasă cu IS care încrucișează și atac în ariant spre interior, pasă cu ES aflată în pătrundere pe blocajul interior efetuat de C la AID, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.107

Fig.106Fig.107

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, ID cu minge, ED iar în apărare la nivel de ALS, AIS, ALD, portar în semicerc. ID cu minge pasă cu ED care atacă poarta, ID învăluie, reprimește mingea, pasă peste semicerc cu ES demarcată în colțul terenului, finalizare. Apărătorii acționează în funcție de nivelul de pregătire sau de indicațiile ariant (pasiv, semiactiv, arian). În atac viteză de pasre și exprimare. Idem exercițiul se execută și de pe partea opusă. Relație 3-3. Dozare 25x. Fig.108

Fig.108 Fig.109

Jucătorii sunt plasați astfel : ES, IS, cu minge, C, în atac, iar în apărare ALD, AID, ACD, portar în semicerc.IS, cu minge atacă poarta, pasă cu C aflat în atac succesiv, pasă cu ES care învăluie și pătrunde între ACD și AID, primește pasă și finalizează. După pasă, IS, se retrage și ocupă locul ES. Viteză de joc pentru surprinderea adversarilor care reacționează în funcție de nivelul dobândit al jucătorilor de atac (semiactiv, arian). După un număr de execuții rolurile se schimbă între atac și apărare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. Relație 3-3. Dozare 20x. Fig.109

Jucătorii sunt plasați astfel: ES, IS, cu minge, C în atac, iar în apărare la semicercul de 6m, ALD, AID, ACD, portar în semicerc.IS, cu minge atacă poarta, pasă cu C, după care face o buclă retrăgându-se pe locul rămas liber că urmare a plecării ES la învăluire și pătrundere între AID și ACD, C pasă din săritură cu IS aflat în patrundere între ALD și AID, finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. Apărătorii reacționează în funcție de nivelul de pregătire. Rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 3-3. Dozare 25x. Fig.110

Fig.110 Fig.111

Jucătorii sunt plasați astfel: ES, IS, cu minge, C în atac, iar în apărare la semicercul de 6m, ALD, AID, ACD, portar în semicerc. IS cu minge atacă poarta, pasă cu C, ES atacă între ALD și AID primește pasă și finalizează sau continuă cu IS care face o buclă și atacă exterior ALD, finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. Apărătorii reacționează în funcție de nivelul de pregătire (semiactiv-activ). Rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 3-3. Dozare 25x. Fig.111

Fig.112 Fig.113

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS, C, cu minge în atac, iar în apărare cu ALD, AIC, ACD, la semicercul de 6m, portar în semicerc.C, cu minge atacă succesiv spre partea stg. scoate la învăluire IS, pasă cu acesta după care efectuează blocaj la AID. Pe acest aspect ES pleacă la învăluire și pătrundere între AID și ACD, primește mingea de la IS, finalizare. Exercițiul se execută la fel din partea opusă. Adversitatea apărătorilor crește odată cu nivelul de pregătire dobândit. Relație 3-3. Dozare 20x. Fig.112

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, C, ID cu minge în atac, iar în apărare cu AIC, AC, AIS, portar în semicerc. ID, cu minge atacă succesiv spre partea stg. scoate la învăluire C, pasă cu ID aflat în pătrundere spre poartă între AID și AC, după care face blocaj la AC. ID pasă cu C aflat în pătrundere pe blocaj, finalizare. Exercițiul se execută la fel din partea opusă cu plecare de la IS. Adversitatea apărătorilor crește odată cu nivelul de pregătire. Viteză de joc pentru surpriză! Relație 3-3. Dozare 20x. Fig.113

Fig.114 Fig.115

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, C, ID cu minge în atac, iar în apărare cu AIC, AC, AIS, portar în semicerc. ID cu minge atacă succesiv spre partea stg. scoate la învăluire C, pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă după care face blocaj la AC. C pasă cu IS aflat în pătrundere pe blocaj, finalizare. Exercițiul se execută la fel din partea opusă cu plecare de la IS. Adversitatea apărătorilor crește odată cu nivelul de pregătire. Viteză de joc pentru surpriză ! Relație 3-3. Dozare 20x. Fig.114

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, C, ID cu minge în atac, iar în apărare cu AIC, AC, AIS, portar în semicerc. ID, cu minge atacă succesiv cu arianti spre partea stg. scoate la învăluire C, pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă după care face blocaj la AID. C pasă cu IS aflat în pătrundere pe blocaj, finalizare. Exercițiul se execută la fel din partea opusă cu plecare de la IS. Adversitatea apărătorilor crește odată cu nivelul de pregătire. Viteză de joc, determinare în tot ceea ce fac. Relație 3-3. Dozare 20x. Fig.115

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de IS, C fiecare cu minge, ID, 3 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. C cu minge scoate la învăluire ID, pasă cu acesta care continuă învăluirea cu ID, aruncare la poartă peste zidul format din cei 3 apărători arianti, după care fiecare trece la urma șirului unde a pasat. Colaborare între jucătorii aflați în zid și portar. Se exersează finalizarea din săritură. Idem cu plecare în partea opusă. Dozare 50x. Relație 3-3. Fig.116

Jucătorii sunt plasați la nivel de interi, fiecare cu minge, C, iar la semicercul de 6m pe o parte 2 apărători, iar în partea opusă 1 jucator apărător, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu C, reprimirea mingii cu pasă venită din urmă, finalizare din aruncare cu săritură peste zidul format din 2 apărători, după care trece la urma șirului opus. ID cu minge pasă cu C, retur, schimbare de direcție în luptă cu 1 apărător, finalizare. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Relație 3-3. Dozare 40x. Fig.117

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS, C, ID cu minge, iar în apărare la nivelul semicercului de 9m AID, ACA, AIS, portar în semicerc. ID cu minge atacă poarta, schimbare de direcție spre interior, pasă cu C aflat la învăluire cu IS, pasă cu acesta, finalizare (ariant 1) sau retur cu C care atacă exterior, finalizare (ariant 2). Exercițiul se execută în condiții de adversitate crescută, atacanții găsind soluția corespunzătoare pentru finalizare. După un număr de execuții apărătorii sunt schimbați. Viteză și inteligență pentru surprinderea adversarilor. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.118

Fig.116Fig.117

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS cu minge, P, iar în apărare ALD, AID avansat în marcaj strâns la IS, ACR, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu P care se demarcă în luptă cu apărătorul direct, pivotează și finalizează pe fondul demarcării ES pentru deschiderea culoarului. Este dejucat astfel jocul avansat. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 3-3. Dozare 15x. Fig.119

Fig.118 Fig.119

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS cu minge, P, iar în apărare ALD, AID avansat în marcaj strâns la IS, ACR, portar în semicerc. IS cuminge pasă cu P care se demarcă în luptă cu apărătorul direct, schimbare de direcție interior/exterior, se demarcă reprimește mingea și finalizează pe fondul demarcării ES pentru deschiderea culoarului. Este dejucat astfel jocul

avansat. Relație 3-3. Dozare 15x. Idem exercițiul pe partea opusă. Fig.120

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS cu minge, P, iar în apărare ALD, AID avansat în marcaj strâns la IS, ACR, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu ES care se demarcă și finalizează pe fondul demarcării P pentru deschiderea culoarului, pe culoarul interior. Este dejucat astfel jocul avansat. Relație 3-3. Dozare 15x. Idem exercițiul pe partea opusă. Fig.121

Fig.120 Fig.121

Fig.122Fig.123

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS cu minge, P, iar în apărare ALD, AID avansat în marcaj strâns la IS, ACR, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu ES după ce face schimbare de direcție exterior/interior, se demarcă în interior, reprimește mingea și finalizează pe blocajul lui P la ACR (ariant 1) sau dacă ALD reacționează și închide culoarul pasă cu ES, finalizare (ariant 2). ES poate pivota exterior pentru a se demarca de apărătorul direct, primește pasă prin spatele lui, finalizare (ariant 3).Este dejucat astfel jocul avansat. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 3-3. Dozare 15x. Fig.122

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS fiecare cu minge, ES, P, iar în apărare ALD, AID, ACA, portar în semicerc. IS cu minge atacă culoarul între ALD și AID, finalizare (ariant 1) sau pasă cu P și finalizare (ariant 2), sau pasă cu ES, finalizare (ariant 3). IS unde pasează acolo se duce făcând schimb cu jucătorul ariantiv, dacă finalizează recuperează mingea și trece la urmă șirului de unde a plecat. Apărătorii execută mișcare de translație încercând să închidă culoarele de acțiune. Idem exercițiul se execută în partea opusă. Relație 3-3. Dozare 40x. Fig.123

În relația 3-3 cu jucători plasați în atac la nivel de ES, IS, P, iar în apărare la nivel de ALD, AID, AC, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS, schimbare de direcție spre interior, pasă cu P care în prealabil face blocaj exterior la AID, finalizare. Idem exercițiul se execută și de pe partea opusă. Viteză de joc crește odată cu nivelul dobândit de jucători. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.124

Fig.124 Fig.125

Jucătorii sunt plasați în atac la nivelul interilor (ID cu minge), P la 7-8m de poartă, apărători avansați la nivelul interilor care efectuează marcaj la supraveghere, apărător la nivel de P, portar în semicerc. ID cu minge schimbare de direcție dr.stg. pasă cu IS care în prealabil efectuează schimbare de direcție stg.dr., pasă cu P care face blocaj – plecare la apărătorul avansat, finalizare. Se execută același lucru și din partea opusă. Viteză de exprimare crește odată cu nivelul de pregătire dobândit. Agresivitate crescută a apărătorilor. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.125

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de ES cu minge, IS, P, iar în apărare la nivel de ALD, AID, AC, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS care în prealabil face schimbare de direcție stg.dr și finalizează pe blocajul interior efectuat de P. Idem exercițiul se poate executa din partea opusă. Agresivitate crescută a apărătorilor pentru ca exercițiul să fie exersat în condiții apropiate de joc. Relație 3-3. Dozare 25x. Fig.126

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de ES cu minge, IS, P, iar în apărare la nivel de ALD, AID, AC, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS care în prealabil face schimbare de direcție stg.dr și pasă cu ES pe blocajul interior efectuat de P, AC atacă pe IS, iar ALD încearcă se dubleze pe P. ES finalizează. Idem exercițiul se poate executa din partea opusă. Agresivitate crescută a apărătorilor pentru că exercițiul să fie exersat în condiții apropiate de joc. Relație 3-3. Dozare 25x. Fig.127

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de ES cu minge, IS, C, iar în apărare la nivel de ALD, AID, AC, portar în semicerc. ES cu minge pasă cu C aflat în pătrundere exterioară spre poartă, după care face blocaj exterior la AID, IS se demarca în locul ES, C finalizează (ariant 1) sau pasă cu IS finalizare de la nivel de extremă (ariant 2). Apărătorii acționează în condiții de agresivitate pentru a permite jucătorilor exersarea la arian reale de joc. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.128

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de IS cu minge, 2 P la semicercul de 6m, iar în apărare, apărător avansat la nivel de inter și câte 1 apărător pentru fiecare P, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu P1 care se demarcă, IS scapă de marcajul la supraveghere, primește mingea, pasă cu P2 care face blocaj exterior la apărător, IS se deplasează, primește mingea și finalizează. Idem exercițiul în partea opusă. Se exersează în condiții apropiate de joc, nivelul de agresivitate crește odată cu nivelul dobândit de jucători. Relație 3-3. Dozare 20x. Fig.129

Fig.126Fig.127

Fig.128 Fig.129

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED cu minge 3 apărători în zona centrală, portar în semicerc. ES atacă succesiv pasă cu IS aflat în pătrundere la semicercul de 6m, pasă cu C după care – și continuă pătrunderea la nivel de P în dreptul interului opus, C-ID, după care buclă și se demarca în locul IS, ID atacă exterior, pasă cu IS, finalizare. Exercițiul continuă din partea opusă. Relație 3-3 în zona centrală. Dozare 2 X 25x. Fig.130

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de C cu minge, ID, ED, iar în apărare la nivel de ACR, AIS, ALS, portar în semicerc. Antrenarea atacului apărării 6-0, finalizare C. ES cu minge atacă succesiv pasă cu IS-C, ID atac spre interior, primește mingea și pasează cu C care atacă pe învăluire pe după, primește mingea în pătrundere pe culoarul dintre ALS/AIS, finalizare. Idem exercițiul se poate executa și din partea opusă. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.131

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de C cu minge, ID, ED, iar în apărare la nivel de ACS, AIS, ALS, portar în semicerc. Antrenarea atacului apărării 6-0, finalizare de C. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS, pasă cu C, ED efectuează blocaj exterior la AIS, ID se demarcă în locul rămas liber primește mingea, joacă retur cu C aflat în pătrundere pe blocaj, finalizare în culoarul dintre AIS/ALS. Idem exercițiul se poate executa în partea opusă. Relație 3-3. Dozare 20x. Fig.132

Fig.130Fig.131

Fig.132Fig.133

Jucătorii sunt dispuși la semicercul de 6m – 3apărători – între 2 jaloane de delimitare a spațiului de joc, în atac la nivel de IS, C cu minge, ID, portar în semicerc. Linia de 9m ariant încearcă să pătrundă, să arunce, ca urmare a unor mișcări înșelătoare sau încrucișări în lupta cu 3 apărători activi care acționează în zona centrală imiedicand pătrunderea la semicercul de 6m, aruncările de la distanță, blocându-le. Ei acționează într-un tot unitar fiind permanent atent la adversarul direct, ajutând coechipierul sau, neavând dreptul să încrucișeze în apărare. Dacă atacanții reușesc să înscrie rămân tot în atac, dacă nu, rolurile se schimbă între atac/apărare. Dozare 30x. Relație 3-3. Fig.133

Jucătorii sunt la nivel de IS, cu minge, C, ID, cuminge, 3 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc, jaloane de delimitare a spațiului de lucru. Împiedicarea pătrunderii atacantului în zona de apărare. Jucătorii liniei de 9m alternativ atacă pecuplu de jucători IS-C/ID-C fiecare spațiul în care acționează, încercând să finalizeze în lupta cu apărătorii corespondenți. Apărătorul central după execuție se deplasează în zona opusă asigurând echilibrul numeric. Idem exercițiul continuă. Apărarea nu trebuie să permită atacatorilor să ajungă la 6 metri . Colaborare între doi apărători. Atacatorul cu mingea nu trebuie să atingă linia, să pătrundă la semicerc. Apărătorii împiedică și blochează aruncările, ei sunt preocupați permanent de a intercepta mingea de la adversari. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Relație 1-1. Dozare 40x. Fig.134

Jucatorii sunt asezati in atac la nivel de ES cu minge, IS, C, iar in aparare la nivel de ALD, AID, ACD, portar in semicerc. Antrenarea atacului apararii 6-0 cu finalizare de catre inter. ES cu minge pasa C si pleaca in circulatie, IS se demarca in locul ramas liber primeste mingea de la C foarte rapid, finalizare. Idem exercitiul cu finalizare din partea opusa. Relatie 3-3. Dozare 25x. fig.135

Fig.134 Fig.135

RELAȚIE 3-4

Considerații tehnico-tactice:

Are ca scop inteligenta jucătorilor aflați în atac în a provoca pe fondul vitezei de pasare și mișcării jucătorilor aducerea acestora în situații care să surprindă apărătorii adverși, relaxați poate și pe fondul superiorității numerice, putând să finalize și profita de situația creată. O colaborare foarte bună realizată prin antrenamente multiple care să permită o sincronizare perfectă.

Fig.136 Fig.137

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES cu minge, IS, C, iar în apărare ALD, AID, ACR, ACA, portar în semicerc. Exercițiu pentru atacul apărării 5+1. ES cu minge pasă cu IS-C, retur cu IS care atacă poarta, iar pe schimbarea de direcție stg.dr.C reprimește mingea, trece de +1 și finalizează. Idem exercițiul din partea opusă. Viteză și ritmul de joc cresc odată cu nivelul de pregătire dobândit de ariant. Relație 3-4. Dozare 30x. Fig.136

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ED cu minge, ID, C, iar în apărare ALS, AIS, ACS, ACD, portar în semicerc. Se exersează atacul în inferioritate ariant. ED cu minge pasă cu C aflat în atac succesiv exterior și pe blocajul la AIS, pătrundere, finalizare (ariant 1) sau pasă cu ID aflat în pătrundere ariant, finalizare (ariant 2). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 3-4. Dozare 30x. Fig.137

RELAȚIE 4-0

Considerații tehnico-tactice:

Situație tipică pentru învățarea unor combinații simple sau complexe care se execută la grupele de începători și care au ca scop formarea stereotipurilor care vor fi aplicate apoi în condiții de adversitate asemănătoare cu situațiile din timpul jocurilor. Viteza crește odată cu nivelul de cunoștințe însușit. Sunt exerciții care pot fi folosite în antrenarea portarilor sau la încălzirea înainte de joc/antrenament.

Fig.138 Fig.139

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, portar în semicerc. Se exersează transformarea centrului în al doilea pivot. ES cu minge pasă cu C, pasă cu ID apoi coboară în semicercul de 6m de unde va acționa, pasă cu IS, finalizare (ariant 1) sau pasă cu C, finalizare (ariant 2). Viteză de pasare pe poziție viitoare, determinare în acțiune. Idem în partea opusă. Relație 4-0. Dozare 20x. Fig.138

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, portar în semicerc. Se exersează transformarea interului în al doilea pivot ES cu minge pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu ID, apoi coboară la semicercul de 6m în partea opusă devenind al doilea pivot, C se demarcă pe buclă ocupând locul rămas liber, pătrunde spre poartă, primește mingea de la ID, finalizare (ariant 1) sau pasă cu IS, finalizare (ariant 2). Idem în partea opusă. Relație 4-0. Dozare 25x. Fig.139

RELATIE 4-1

Considerații tehnico-tactice:

Situații de joc care vor fi antrenate in special la începători pentru învățarea unor momente de joc cu introducerea adversității relative în pregătire în special finalizarea în condiții active.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES fiecare cu minge, IS, ID, P, 1 apărător plasat central la semicercul de 6m, portar în semicerc. ES cu minge pe atac cu pase succesive, pasă cu IS, pasă cu ID, ES invăluire exterioară, reprimește mingea de la interul opus și pe fondul atacării de către apărător paseaza cu P care finalizează. Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 4-1. Dozare 2 X 30x. Fig.121

Fig.121 Fig.122

Jucătorii sunt plasați la nivel de ED cu minge, ID, C, P la semicercul de 6m, ACS, portar în semicerc. Se exersează demarcarea, angajarea și finalizarea pivotului pe atac cu pase ariantiv în condiții de adversitate. ED cu minge atacă succesiv, pasă cu ID, succesiv, pasă cu C, pasă cu P care se demarca la 9m, pivotare, finalizare. Idem exercițiul în partea opusă. Relație 4-1. Dozare 25x. Fig.122

Fig.123 Fig.124

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C cu minge, ID, apărător central, portar în semicerc. C cu mingea atacă poarta, pasă cu ID, retur, scoate la învăluire și pasă cu ES, continuă pe buclă cu IS, finalizare (ariant 1) sau pasă cu ID, finalizare (ariant 2). Se exersează aruncările la poartă de la distanță în condiții de adversitate. Relație 4-1. Dozare 25x. Se trece ariantive prin toate posturile. Idem în partea opusă. Fig.123

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS, C, P, apărător la nivel de P, portar în semicerc. Învăluire cu angajarea pivotului de către extremă. IS atacă poartă, primește mingea de la C, ES pe învăluire exterioară primește pasă de la IS, apoi angajează pe P, pe fondul atacării extremei de către apărător, finalizare(varianta 1) sau finalizare ES dacă nu atacă apărătorul (varianta 2). După finalizare extremă se retrage la nivel de inter, iar interul la nivel de extremă. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. Relație 4-1. Dozare 20x. Fig.124

RELAȚIE 4-2

Considerații tehnico-tactice:

Exerciții de formare a relațiilor tehnico-tactice în atac în condiții de adversitate numeric inferioară, cu accent pe viteze de joc, colaborarea și surprinderea adversarilor în vederea finalizării cu maxim de eficență.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES fiecare cu minge, IS, ID, P, 2 apărători plasați central la semicercul de 6m, portar în semicerc. ES cu minge pe atac cu pase ariantiv, pasă cu IS, pasă cu ID, ES invăluire exterioară, reprimește mingea de la interul opus și pe fondul atacării de către apărător paseaza cu P care finalizează (ariant 1) sau finalizează (ariant 2). Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 4-2. Dozare 2 X 30x. Fig.125

Fig.125 Fig.126

Jucătorii sunt plasați la nivel de ED cu minge, ID, C, P la semicercul de 6m, ACS, ACD, portar în semicerc. Se exersează demarcarea, angajarea și finalizarea pivotului pe atac cu pase ariantiv în condiții de adversitate. ED cu minge atacă succesiv, pasă cu ID, succesiv, pasă cu C, ACD atacă, pasă cu P care se demarca la 9m, pivotare, finalizare. Idem exercițiul în partea opusă. Relație 4-2. Dozare 25x. Fig.126

Fig.127 Fig.128

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C cu minge, ID, 2 apărători centrali, portar în semicerc. C cu mingea atacă poarta, pasă cu ID, retur, scoate la învăluire și pasă cu ES, continuă pe buclă cu IS, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ID, finalizare (varianta 2) sau pasă cu ES aflată în pătrundere, finalizare (varianta 3). Se exersează aruncările la poartă de la distanță în condiții de adversitate. Se trece succesiv prin toate posturile. Idem în partea opusă. Relație 4-2. Dozare 25x. Fig.127

Jucătorii sunt dispuși la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, ID, ED fiecare cu minge, 2 apărători avansați la nivel de interi și câte 1 apărător lateral la fiecare extremă, portar în semicerc. Învăluire extremă, angajare de către interul opus. ES cu minge pasă cu IS după care pleacă în circulație, IS-ID-ES, finalizare în condiții de adversitate realizată de apărătorul lateral. Exrcitiul continuă din partea opusă. Relație 4-2. Dozare 25x. Fig.128

Fig.129

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, C, P, AID, ACD, portar în semicerc. Se antrenează aruncarea la poartă efectuată de inter în condiții de dublu blocaj. ES cu minge pasă cu C care atacă în diagonală, retur după care face blocaj la AID, P blocaj interior la ACD, ES pasă cu IS care atacă central, finalizare. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Viteză de joc și determinare în execuție. Relație 4-2. Dozare 25x. Fig.129

RELAȚIE 4-3

Considerații tehnico-tactice:

Relație tipică de joc, întânită foarte des în faza de atac, urmare firescă a unui joc care are ca scop apariția supranumericului într-o anumită zonă de teren ca urmare a unei eliminări anterioare a unui jucător din echipa adversă sau ca aplicării cu succes a atacului cu pase successive care permite pătrunderea și finalizarea de la semicercul de 6m, mărind astfel șansele de reușită. Atacanții profită de realizarea supranumericului surprinzând prin acțiunile lor apărarea adversă.

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, ED, iar în apărare la nivel de ALS, AIS, ACS, portar în semicerc. Dublu blocaj cu finalizare extrema. IS cu minge pasă cu C după care coboară la semicercul de 6m efectuând blocaj interior la AIS, C pasă cu ID după care coboară la nivelul semicercului de 6m efectuând blocaj interior la ACS, ID învăluie cu ED, pasă, pătrundere pe dublu blocaj, finalizare. Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 4-3. Dozare 30x. Fig.130

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, P plasat între AID/ACD, iar în apărare la semicercul de 6m la nivel de ALD, AID, ACD, portar în semicerc. Transformarea interului în extremă pe plecarea acesteia. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS și pleacă în circulație, P se demarcă în sensul invers de pasare, IS-C, retur pe fondul demarcării IS în locul rămas liber, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 4-3. Dozare 30x. Fig.131

Fig. 130 Fig.131

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, ED, iar în apărare la nivel de ALS, AIS, ACS, portar în semicerc. Dublu blocaj cu finalizare extrema. IS cu minge pasă cu C după care coboară la semicercul de 6m efectuând blocaj interior la AIS, C pasă cu ID după care coboară la nivelul semicercului de 6m efectuând blocaj interior la ACS, ID învăluie cu ED, pasă, pătrundere pe dublu blocaj, finalizare. Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 4-3. Dozare 30x. Fig.132

Fig.132Fig.133

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS fiecare cu minge, C la 10-11m, P, ALD, AID, ACD, ES, ED, portar în semicerc. IS cu minge atacă poartă, pasă retur cu C cu schimbare de direcție interior/exterior, pătrundere, finalizare (ariant 1) sau când ALD închide culoarul pasă cu ES, finalizare (ariant 2) sau pasă cu P, finalizare (ariant 3). Portarul recuperează rapid mingea lansează pe contraatac, în partea opusă ED care pleacă energic. După finalizare se trece la urmă șirului următor. Idem exercițiul în partea opusă. Relație 4-3/1-0. Dozare 25x. Fig.133

Jucătorii sunt plasați la nivel de ED cu minge, ID, C, P la semicercul de 6m, ACS, ACD, AIS, portar în semicerc. Se exersează demarcarea, angajarea și finalizarea pivotului pe atac cu pase ariantiv în condiții de adversitate. ED cu minge atacă succesiv, pasă cu ID, succesiv, AIS atacă, pasă cu C, ACD atacă, pasă cu P care se demarca la 9m, pivotare, finalizare. Idem exercițiul în partea opusă. Relație 4-3. Dozare 25x. Fig.134

Fig.134 Fig.135

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C cu minge, ID, 3 apărători centrali, portar în semicerc. C cu mingea atacă poarta, pasă cu ID, retur, scoate la învăluire și pasă cu ES, continuă pe buclă cu IS, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ID, finalizare (varianta 2) sau pasă cu ES aflată în pătrundere, finalizare (varianta 3) sau continuă cu pasă la C aflat în pătrundere la nivel lateral, finalizare (varianta 4). Se exersează aruncările la poartă de la distanță în condiții de adversitate. Se trece succesiv prin toate posturile. Idem în partea opusă. Relație 4-3. Dozare 25x. Fig.135

Fig. 136 Fig.137

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, mai mulți jucători, ID (2 jucători), ED, ALD, AID, AIS, ALS, portar în semicerc. ES cu minge pasă cu IS care atacă spre interior, pasă cu ID după care învăluie, ID-ED, retur cu IS aflat în pătrundere spre poartă, finalizare (varianta 1) sau în funcție de acțiunea ALS pasă cu ED, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul în partea opusă. Apărătorii acționează activ. Relație 4-3. Dozare 2 X 20x. Fig.136

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED cu minge, P la semicercul de 6m, 3 apărători în zona centrală, portar în semicerc. ES atacă succesiv pasă cu IS aflat în pătrundere la semicercul de 6m, pasă cu C după care–și continuă pătrunderea la nivel de P în dreptul interului opus pe deplasarea lui P în zona opusă, C-ID, după care buclă și se demarca în locul IS, ID atacă exterior, pasă cu IS, finalizare. Exercițiul continuă din partea opusă. Relație 4-3 în zona centrală. Dozare 2 X 25x. Fig.137

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, 3 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. Se exersează transformarea centrului în al doilea pivot. ES cu minge pasă cu C, pasă cu ID apoi coboară în semicercul de 6m de unde va acționa, pasă cu IS, finalizare (ariant 1) în condiții de adversitate sau pasă cu C, finalizare (ariant 2). Idem din partea opusă. Viteză de pasare pe poziție viitoare, determinare în acțiune. Relație 4-3. Dozare 20x Fig.138

Fig.138 Fig.139

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, 3 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. Se exersează transformarea interului în al doilea pivot ES cu minge pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu ID, apoi coboară la semicercul de 6m în partea opusă devenind al doilea pivot, C se demarcă pe buclă ocupând locul rămas liber, pătrunde spre poartă, primește mingea de la ID, finalizare (varianta 1) în condiții de adversitate sau pasă cu IS, finalizare (varianta 2). Relație 4-3. Dozare 25x. Idem în partea opusă. Fig.139

Fig.140

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, cu minge, IS, C, P, iar în apărare la nivel de ALD, AID, ACD, portar în semicerc. Antrenarea atacului apărării 6-0 cu finalizare de către inter. ES cu minge pasă cu IS care învăluie și încrucișează cu C, pasă cu acesta, retur finalizare pe blocajul lui P. Idem exercițiul din partea opusă cu finalizare de către ID. Relatie 4-3. Dozare 30x. Fig.140

RELAȚIE 4-4

Considerații tehnico-tactice:

Interacțiunile care pot avea loc între jucători în condiții de egalitate numerică în care se va urmări cu prisosință surprinderea apărătorilor prin acțiuni de pătrundere în viteză, încrucișări, blocaje, plecări din blocaje și finalizare cu șanse mari de reușită. Antrenarea acestor structuri de joc, care în final vor da posibilitatea atacanților să găsească și să aplice aceste variante prin surprinderea apărătorilor. Viteza de execuție, fentele de acționare, încrederea și determinarea cu care trebuie să găsească apărătorii nepregătiți se realizează numai după o pregătire minuțioasă.

Fig.141 Fig.142

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de C cu minge, ID, ED, P la semicercul de 6m, iar în apărare ALS, AIS, ACS, ACD, portar în semicerc. C cu minge pasă cu ID care atacă poarta spre exterior, învăluire cu ED, care pătrunde pe cularul dintre AIS/ACS pe blocajul interior efectuat de P, primește mingea și finalizează. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.141

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES cu minge,IS, C, P la semicercul de 6m între ACD/ACR, iar în apărare ALD, AID, ACR, ACA, portar în semicerc. Exercițiu pentru atacul apărării 5+1. ES cu minge pasă cu IS-C, retur cu IS care atacă poarta, P se demarcă în culoarul ALD/AID, iar pe schimbarea de direcție stg.dr., C reprimește mingea, trece de +1 și finalizează. Idem exercițiul din partea opusă. Viteză și ritmul de joc cresc odată cu nivelul de pregătire dobândit de sportivi. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.142

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ED cu minge, ID, C, P plasat între ACD/ACS, iar în apărare ALS, AIS, ACS, ACD, portar în semicerc. Se exersează atacul împotriva apărării 6-0. ED cu minge pasă cu C aflat în atac succesiv exterior și pe blocajul la AIS, pătrundere, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ID aflat în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul din partea opusă. Viteză de joc, apărători în condiții de adversitate sporită. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.143

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ED, IS cu minge, C, P, iar în apărare la nivel de ACR, ACA, ALS, AIS, portar în semicerc. Exercițiu pentru învățarea atacului apărării 5+1. IS cu minge pasă cu C după care coboară în diagonală spre partea opusă de atac prin spatele +1, C pasă cu P care se demarcă spre linia de 9m, acesta pasează cu IS, învăluire cu ED și pasă cu aceasta, care în condiții de superioritate numerică în zona, finalizează. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.144

Fig. 143Fig.144

Fig.145Fig.146

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ED cu minge, ID, C, IS, iar în apărare la nivel de ALS, AIS, ACS, ACD, portar în semicerc. Instruire atacul apărării 6-0 cu finalizare de către extremă. ED cu minge pasă la ID, C coboară la semicercul de 6m și face blocaj interior la AIS, ID atacă în diagonală cu pasă pe încrucișare cu IS aflat în pătrundere oblică spre interior, ED pătrunde pe blocaj, primește mingea și finalizează. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.145

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de C cu minge, ID, ED, P la semicercul de 6m, iar în apărare ALS, AIS, ACS, ACD, portar în semicerc. C cu minge pasă cu ID care atacă poarta spre exterior, învăluire cu ED, care pătrunde pe cularul dintre AIS/ACS pe blocajul interior efectuat de P, primește mingea și finalizează. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.146

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, ID cu minge, P1, P2, la semicercul de 6m, iar în apărare la nivel de ALS, AIS, apărător cu fiecare pivot, portar în semicerc. ID cu minge pasă cu ED care atacă poarta, ID învăluie, reprimește mingea, pasă peste semicerc cu P1 care se demarcă, finalizare (varianta 1) sau pasă cu P2 care se demarcă, finalizare (varianta 2). Se execută alternativ. Apărătorii acționează în funcție de nivelul de pregătire sau de indicațiile primite (pasiv, semiactiv, activ). Portarul se deplasează rapid reacționând și închizând unghiurile de aruncare. Idem exercițiul se execută și de pe partea opusă. Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.147

Fig.147 Fig.148

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, ID cu minge, P, la semicercul de 6m, 3 IS, iar în apărare la nivel de ALS, AIS, ACR, AID, portar în semicerc. ID cu minge pasă cu ED care atacă poarta, ID învăluie, reprimește mingea, pasă peste semicerc cu P care se demarcă, finalizare (varianta 1) sau pasă cu IS care se află în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 2) sau din aeriană, finalizare (varianta 3). Se execută alternativ. Portarul se deplasează rapid, reacționează și închide unghiurile de aruncare. Se poate executa și din partea opusă. Apărătorii acționează în funcție de nivelul de pregătire sau de indicațiile primite (pasiv, semiactiv, activ). Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.148

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, IS, C cu minge, P, iar în apărare cu 1 jucător avansat la supraveghere, ALD, AID, ACD, portar în semicerc, jalon de delimitare la semicercul de 9m. C cu minge atacă cu dribling în lupta cu apărătorul avansat, pătrunde spre semicerc până în jalonul de delimitare, finalizare (varianta 1) sau continuă cu o pasă cu P care se demarcă invers sensului de atac, finalizare (varianta 2), sau acesta continuă că urmare a acțiunii AID cu pasă la IS aflat în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 3) sau ca urmare a acțiunii ALD pasă cu ES aflată în pătrundere finalizare (varianta 4). Idem exercițiul se poate executa din partea opusă. Relație 4-4. Dozare 2 X 15x. Fig.149

Jucătorii sunt plasați astfel – C, fiecare cu minge, ES, IS, P la semicercul de 6m între ACD și AID, ALD, portar în semicerc. C cu minge, atacă poarta în condiții de adversitate, pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, AID atacă încercând să-l oprească din acțiune, pasă cu ES, P se demarcă pe locul lăsat liber de apărătorul intermediar, primește mingea și finalizează. Exercițiul se poate executa și de pe partea opusă. Agresivitatea apărătorilor crește odată cu nivelul de pregătire dobândit. Relație 4-4. Dozare 2 X 15x. Fig.150

Jucătorii sunt plasați în atac astfel – C cu minge, ES, IS, P, iar în apărare AID, ALD, ACD, ACS, portar în semicerc. C cu minge, pasă cu P care iese energic la marginea semicercului de 9m, pasă cu IS care atacă exterior, acesta fiind atacat de ALD eliberează ES care primește mingea și finalizează. Agresivitatea apărătorilor crește odată cu nivelul de pregătire însușit. Accent pe viteza de joc. După executarea unei serii rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 4-4. Dozare 2 X 15x. Fig.151

Fig.149 Fig.150

Fig.151Fig.152

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C cu minge, P la semicercul de 6m în atac, iar în apărare ALD, AID, ACD, ACS, portar în semicerc. C cu minge pasă cu IS care pasează și încrucișează cu ES, această pasează cu C care atacă hotărât poarta, pasă cu ES aflată în pătrundere la semicercul de 6m, finalizare. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Reacția apărătorilor în funcție de nivelul dobândit de jucători. Relație 4-4. Dozare 20x. Fig.152

Fig. 153Fig.154

Jucătorii sunt plasați la nivel de ED cu minge, ID, C, P la semicercul de 6m, ACS, ACD, AIS, ALS, portar în semicerc. Se exersează demarcarea, angajarea și finalizarea pivotului pe atac cu pase succesive în condiții de adversitate. ED cu minge atacă succesiv pe atacul ALS, pasă cu ID, succesiv, AIS atacă, pasă cu C, ACD atacă, pasă cu P care se demarca la 9m, pivotare, finalizare. Idem exercițiul în partea opusă. Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.153

Jucătorii sunt dispuși în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, P iar în apărare la semicercul de 6m AID, ACD, ACS, AIS, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu C care pătrunde la semicercul de 6m și încrucișează și pasă cu P, acesta pe buclă pasă cu ID pătrunzând din nou la semicerc, reprimește mingea și finalizează (varianta 1) sau pasă cu IS, finalizare (varianta 2). Exercițiul este folosit pentru atacul apărării 6-0. Viteză de exprimare și încredere în acțiune. După un număr de execuții rolurile se schimbă atac/apărare. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.154

Fig.155 Fig.156

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C cu minge, ID, 4 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. C cu mingea atacă poarta, pasă cu ID, retur, scoate la învăluire și pasă cu ES, continuă pe buclă cu IS, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ID, finalizare (varianta 2) sau pasă cu ES aflată în pătrundere, finalizare (varianta 3) sau continuă cu pasă la C aflat în pătrundere la nivel lateral, finalizare (varianta 4). Se exersează aruncările la poartă de la distanță în condiții de adversitate. Se trece alternativ prin toate posturile. Idem în partea opusă. Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.155

Fig.157 Fig.158

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de IS cu minge, 2 P la semicercul de 6m, ED, iar în apărare, apărător avansat la nivel de inter și câte 1 apărător pentru fiecare P, ALS portar în semicerc. IS cu minge pasă cu P1 care se demarcă, IS scapă de marcajul la supraveghere, primește mingea, pasă cu P2 care face blocaj exterior la apărător, IS se deplasează, primește mingea ALS închide culoarul ED primește mingea și finalizează (varianta 1) sau pasă cu P1, finalizare. Idem exercițiul în partea opusă. Se exersează în condiții apropiate de joc, nivelul de agresivitate crescut. Relație 4-4. Dozare 20x. Fig.156

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de IS cu minge, P1, P2 la nivel de semicercul de 6m,

iar în apărare câte 1 apărător avansat la interi în marcaj la supraveghere, 1 apărător la fiecare P. Suveică cu exersarea demarcajului din marcajul la supraveghere. IS cu minge pasă la P1 care se demarcă după care deplasare spre interior și retur, pasă cu ID, idem în partea opusă. Viteză de joc crește odată cu nivelul de pregătire dobândit de jucători. După o serie rolurile se schimbă între atacanți și apărători. Relație 4-4. Dozare 6 X 1 min. Fig.157

Jucătorii sunt așezați în atac pentru sistemul cu 2 pivoți (IS cu minge, ID, 2 P, iar în apărare pentru sistemul de joc 3-2-1 ( ACA, AID, AIS, ACR), portar în semicerc. IS cu mingea pasă cu P1 care se demarcă spre interior avansat, apoi se demarcă lateral în pătrundere, retur, finalizare (varianta 1) sau P1 pasă cu P2, finalizare (varianta 2). Atacul apărării 3-2-1. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.158

Fig.159Fig.160

Jucătorii sunt așezați în atac pentru sistemul cu 2 pivoți (IS cu minge, ID, 2 P, iar în apărare pentru sistemul de joc 3-2-1 ( ACA, AID, AIS, ACR), portar în semicerc. IS cu mingea pasă cu P1 care se demarcă spre interior avansat, apoi se demarcă lateral în pătrundere, retur, finalizare (varianta 1) sau P1 pasă cu P2, finalizare (varianta 2). Atacul apărării 3-2-1. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.159

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS, C cu minge, ID, P plasat între AID/ACD, ACS, AIS, portar în semicerc. Exercițiu pentru atacul apărării 6-0. C cu minge încrucișare cu ID, IS se demarcă exterior, AID atacă, IS atacă interior, primește mingea și pe demarcarea lui P, angajare, finalizare. Idem exercițiul de pe partea opusă. Viteză de joc, determinare în finalizare. Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.160

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, 4 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. Se exersează transformarea centrului în al doilea pivot . ES cu minge pasă cu C, pasă cu ID apoi coboară în semicercul de 6m de unde va acționa, pasă cu IS, finalizare (varianta 1) în condiții de adversitate sau pasă cu C, finalizare (varianta 2). Idem din partea opusă. Viteză de pasăre pe poziție viitoare, determinare în acțiune. Relație 4-4. Dozare 20x. Fig.161

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, portar în semicerc, 4 apărători la semicercul de 6m. Se exersează transformarea interului în al doilea pivot ES cu minge pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu ID, apoi coboară la semicercul de 6m în partea opusădevenind al doilea pivot,C se demarca pe buclă ocupând locul rămas liber, pătrunde spre poartă, primește mingea de la ID, finalizare (varianta 1) în condiții de adversitate sau pasă cu IS, finalizare (varianta 2). Idem în partea opusă. Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.162

Fig.161Fig.162

Fig.163Fig.164

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, P la semicercul de 6m între apărătorii centrali, iar în apărare la nivel de apărători intermediari și centrali, portar în semicerc. Exersarea atacului contra apărării 6-0 cu finalizare de către inter. IS cu minge pasă cu C pe coborârea la semicercul de 6m în vederea efectuării blocajului interior la ACS, pasă cu ID care învăluie și atacă poarta spre culoarul dintre ALD/AID, pasă cu IS aflat la învăluire, finalizare cu aruncare de la distanță sau în pătrundere pe dublul blocaj. Apărătorii au ca sarcină blocarea aruncărilor de la distanță, inchiderea culoarelor de pătrundere, ei neavând voie să încrucișeze în apărare. Agresivitate crescută. Cei din atac determinare în acțiunile de finalizare pe fondul crescut al vitezei de pasare. Se lucrează în condiții apropiate de joc. Relație 4-4. Dozare 20x. Fig.163

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de C, IS cu minge , ES, P, iar în apărare la nivel de ALD, AID, ACA, ACR, portar în semicerc.Antrenarea atacului împotriva apărării 5+1. C învăluire și se deplasează spre ES, primește mingea de la IS, pasă cu ES aflată în învăluire, IS se demarcă, pe blocajul exterior la +1, primește pasă prin spatele +1, finalizare în condiții de adversitate. Idem exercițiul din partea opusă. În atac viteză-sincronizare în pasare, determinare în finalizare, în apărare asigurarea închiderii culoarelor, fără a încrucișa. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.164

Fig.165 Fig.166

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ID cu minge, C, IS, P între apărătorii centrali, iar în apărare la nivel de AIS, ACS, ACD, AID, portar în semicerc. Pregătirea atacului apărării 6-0 cu finalizare de către centru. ID cu minge atacă poartă, pasă cu C care atacă succesiv, IS învăluire, primește mingea, retur cu C aflat în pătrundere la semicerc, finalizare. Determinare și încredere în acțiunea jucătorilor atât în atac cât și în apărare. După un număr de execuții rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.165

Jucătorii sunt dispuși la semicercul de 6m – 4apărători – între 2 jaloane de delimitare a spațiului de joc, în atac la nivel de IS, C cu minge, ID, P, portar în semicerc. Linia de 9m din atac încearcă să pătrundă, să arunce, ca urmare a unor mișcări înșelătoare sau încrucișări, să angajeze pivotul care acționează la linia de 6m, în luptă cu 4 apărători activi care acționează în zona centrală imiedicand pătrunderea la semicercul de 6m, aruncările de la distanță, blocându-le jocul pivotului. Sistemul de apărare poate fi 4-0 sau 3+1 în funcție de indicațiile profesorului, pivotul putând acționa numai la semicercul de 6m sau să participe, prin învăluiri la linia de 9m. Dozare 30x. Relație 4-4. Întrajutorare între apărători. Fig.166

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ED, IS cu minge, C, P, iar în apărare la nivel de ACR, ACA, ALS, AIS, portar în semicerc. Exercițiu pentru învățarea atacului apărării 5+1. IS cu minge pasă cu C după care coboară în diagonală spre partea opusă de atac prin spatele +1, C pasă cu P care se demarcă spre linia de 9m, acesta pasează cu IS, învăluire cu ED și pasă cu aceasta, care în condiții de superioritate numerică în zona, finalizează. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.167

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ED cu minge, ID, C, IS, iar în apărare la nivel de ALS, AIS, ACS, ACD, portar în semicerc. Instruire atacul apărării 6-0 cu finalizare de către extremă. ED cu minge pasă la ID, C coboară la semicercul de 6m și face blocaj interior la AIS, ID atacă în diagonală cu pasă pe încrucișare cu IS aflat în pătrundere oblică spre interior, ED pătrunde pe blocaj, primește mingea și finalizează. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.168

Fig.167 Fig.168

RELAȚIE 5-3

Considerații tehnico-tactice:

Interacțiuni de joc între jucătorii aflați în atac, pe o sincronizare reușită în vederea surprinderii apărării nepregătite. Structuri de exerciții asemănătoare cu cele de joc, cu exersarea lor în antrenamente în care la finalizare se apropie de condițiile normale de joc. Viteza de execuție și de deplasare, mișcările înșelătoate efectuate cu scopul de a crește procentajul și șansele la finalizare, sunt antrenate în vederea aplicării la condițiile reale ivite în timpul jocurilor.

În atac jucătorii sunt dispuși pe următoarele postrui: ES cu minge, IS, C, ID, ED, iar în apărare cu portar în semicerc, AID, AC, AIS. ES cu minge atacă succesiv cu pasă la IS care pasează cu C, AIS iese hotărât la intercepție sau încearcă să blocheze acțiunea, AC îi preia locul, iar AID se deplaseaza în locul rămas liber dublând acțiunea. Idem exercițiul se poate executa din partea opusă. Se execută în prealabil cu un rând de pase. După fiecare execuție AIS iese locul său fiind luat de AC. In locul AID intră un alt apărător. Relație 5-3. Dozare 4 X 15x.Fig.169

Fig.169/Fig.170

În atac jucătorii sunt dispuși pe următoarele posturi : ES cu minge, IS, C, ID, ED, iar în apărare cu 1 portar în semicerc, AC, AIS, ALS. ES cu minge atacă succesiv pasă cu IS care continuă cu pasă spre C, iar acesta pasă spre ID. În acest moment ALS iese hotărât și încearcă intercepția sau blocarea acțiunii, AIS îi ocupă locul, iar AC preia locul AIS asigurând dublarea. Idem exercițiul din partea opusă. După fiecare execuție AIS iese locul său fiind luat de AC. In locul AID intră un alt apărător. Dozare 4 X 20x. Relație 5-3. Fig.169

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED, AID, ACR, AIS, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv din colțul terenului energic la linia de 9m, pasă cu IS aflat în pătrundere succesivă spre poartă, după care se retrage din nou în colțul terenului, IS pasă cu C care atacă succesiv, acesta continuă cu pasă la ID, care continuă cu ED și face schimb de locuri, ED pasă succesiv spre stg cu ID, pasă cu C succesiv, pasă cu IS care schimbă locurile cu ES, această continuă cu C, etc. Totul se execută pe fondul introducerii unor apărători care acționează în funcție de nivelul dobândit de pregătire. Portarul se deplasează în poziție fundamentală plasându-se permanent pe bisectoarea unghiului între cele două bare ale porții. După fiecare repriză, câte un apărător este schimbat, din dreapta, iar cei care rămân ocupă locurile libere schimbând poziția și antrenând activitatea și de pe alte posture din apărare. Dozare 6 x 4 min. Relație 5-3. Fig.170

RELAȚIE 5-4

Considerații tehnico-tactice:

Relație tipică de joc, întânită foarte des în faza de atac, urmare firescă a unui joc care are ca scop apariția supranumericului într-o anumită zonă de teren ca urmare a unei eliminări anterioare a unui jucător din echipa adversă sau ca aplicării cu succes a atacului cu pase succesive care permite pătrunderea și finalizarea de la semicercul de 6m, mărind astfel șansele de reușită. Atacanții profită de realizarea supranumericului surprinzând prin acțiunile lor apărarea adversă. Viteză în exprimare, coordonare perfectă a tuturor jucătorilor aflați în faza de apărare, antrenarea lor și aplicarea cu success în cadrul jocului.

Fig.171Fig.172

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, ED, P iar în apărare la nivel de ALS, AIS, ACS, ACD, portar în semicerc. Dublu blocaj cu finalizare extrema. IS cu minge pasă cu C după care coboară la semicercul de 6m efectuând blocaj interior la AIS, P se demarcă în partea opusă, C pasă cu ID după care coboară la nivelul semicercului de 6m efectuând blocaj interior la ACS, ID învăluie cu ED, pasă, pătrundere pe dublu blocaj, finalizare. Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 5-4. Dozare 30x. Fig.171

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, ID, P, ED cu minge, în atac, iar în apărare 4 apărători centrali, portar în semicerc. ES cu minge pe atac cu pase succesive, pasă cu IS, apoi învăluie cu acesta, IS pasă cu ID, anagajare ES aflată în pătrundere la semicercul de 6m pe schimbul de locuri efectuat de P, finalizare. Exercițiul continuă din partea opusă. Apărătorii acționează activ. Viteză de execuție crescută în funcție de nivelul dobândit de jucători. Se execută în condiții apropiate de joc. Relație 5-4. Dozare 2 X 20x. Fig.172

RELAȚIE 5-5

Considerații tehnico-tactice:

Interacțiune a jucătorilor aflați în faza de atac în condiții de egalitate numerică ca urmare a preluării unui atacant în marcaj strâns sau ca urmare a unei duble eliminari. Cei aflați în atac printr-o colaborare eficentă realizată în urma antrenamentelor multiple, prin care trebuie să surprindă nepregătiți apărătorii adverși în vederea reușitei la finalizare. Folosirea demarcajelor directe și false, a mișcărilor înșelătoare la pasare și finalizare, a unei permanent joc în mișcare, sincronizare eficentă în pasare, a blocajelor și a plecării din blocaj, cu finalizare de la semicercul de 6m sau de la distanță în funcție de condițiile concrete din teren.

Fig.173 Fig.174

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0 cu pivot plasat central, mingea la IS, iar în apărare în sistemul de joc 5-0 (dublă eliminare), portar în semicerc. Atacul apărării 5-0 . IS cu minge , pasă cu ID, retur cu IS, pasă cu ES care finalizează pe blocajul exterior efectuat de P (varianta 1) sau exterior în lupta cu ALD (varianta 2). Agresivitatea apărătorilor crescută. Determinare în atac pentru pătrundere și finalizare. Ritm de pasare. Relație 5-5. Dozare 25x. Fig.173

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0 , iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării pe semicerc în situația când amble echipe au jucători eliminați. ID cu minge pasă cu ED care atacă poarta, ID învăluie, reprimește mingea, pasă peste semicerc cu IS care se află în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 1) sau din aeriană, finalizare (varianta 2), sau pasă cu ES, finalizare (varianta 3) sau aeriană cu ES, finalizare (varianta 4) sau dublă aeriană cu ES-C, finalizare (varianta 5). Se execută alternativ. Apărătorii acționează activ. Portarul se deplasează rapid, reacționează și închide unghiurile de aruncare. În atac viteză de pasăre și de acționare pentru a surprinde apărătorii și procentajul de reușită să fie maxim. După un număr de execuții sau în funcție de nivelul dobândit de jucători, la finalizare să existe semnalizări în prealabil. Idem de pe partea opusă. Relație 5-5. Dozare 40x. Fig.174

Fig.175 Fig.176

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc, ca urmare a unor sancțiuni disciplinare. Atacul apărării pe semicerc. C cu minge scoate la învăluire ED pe buclă, pasă cu ID care atacă succesiv, finalizare (varianta 1) sau pasă cu IS care atacă în culoar, primește mingea și finalizează (varianta 2) sau dacă ALD strânge, pasă cu ES, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul se execută cu finalizare în partea opusă. Apărătorii acționează (semiactiv, activ). În atac viteză și ritm de pasare. Relație 5-5. Dozare 25x. Fig.175

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C cu minge, ID, ED în atac, iar în apărare ALD, AID avansat în marcaj strâns, ACA, AIS, ALS, portar în semicerc.C cu minge pasă în dr. cu ID după care pleacă în stg și încrucișează cu IS care scapă din marcaj, primește mingea, retur cu C în pătrundere, finalizare (varianta 1) sau ID continuă cu ED care în prealabil face o schimbare de direcție exterior-interior, pătrundere, finalizare (varianta 2). Atacul contra apărării avansate. Relație 5-5. Dozare 20x. Fig.176

Fig.177

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED în atac, iar în apărare ALD, AID avansat în marcaj strâns, AC, AIS în marcaj strâns, ALS, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu C care se află în pătrundere în diagonală, pasă cu ID după care efectuează blocaj interior pentru IS; ID schimbare de direcție exterior-interior pasă cu IS care în prealabil face schimbare de direcție exterior-interior, scapă de marcaj că urmare a blocajului, finalizare în conditiii de adversitate (varianta 1) sau retur cu ID, finalizare (varianta 2) sau pasă cu ED aflată în pătrundere la semicerc (varianta 3). Idem din partea opusă. Relație 5-5. Dozare 15x. Fig.177

RELAȚIE 5-6

Considerații tehnico-tactice:

Interacțiuni în inferioritate numerică, des întâlnită în jocul de handbal, în special pe fondul diminuării numărului de jucători ca urmare a unei eliminări. Măiestria, pe fondul vitezei de pasare și colaborarea de către jucătorii aflați în atac, în vederea surprinderii și a găsirii soluțiilor eficente de finalizare. Încredere în a transforma o situație de inferioritate numerică în una cu reale soluții de rezolvare favorabile. Sincronizare perfectă în acțiunile întreprinse pe un fond crescut a vitezei de pasare și deplasare.

Fig.178 Fig.179

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 (marcaj la supraveghere central), portar în semicerc (inferioritate numerică). Atacul apărării 5+1. ES cu minge atacă poartă pasă cu IS-ID, pasă cu ES aflată în pătrundere în culoarul dintre AID/ACD, finalizare (varianta 1) sau ES-IS aflat în pătrundere în culoarul dintre ACS/AIS, finalizare (varianta 2) sau IS-C aflat în pătrundere în următorul culoar, finalizare (varianta 3) sau C-ED aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 4). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 5-6. Dozare 40x. Fig.178

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu marcaj la supraveghere la IS, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1 în inferioritate numerică. ID cu minge atacă succesiv spre interior, pasă cu C aflat în pătrundere la semicerc pe culoarul dintre ALD/AID, finalizare (varianta 1) sau pasă cu IS care se demarca exterior în urmă unui blocaj exterior efectuat de ES la ACA, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul în partea opusă cu marcaj la ID. Relație 5-6. Dozare 30x. Apărătorii acționează semiactiv sau activ. Atacul – viteză și încredere ! . Fig.179

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0, cu minge la ES, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1 în inferioritate numerică. ES cu minge pasă cu IS-C, retur cu IS care atacă poarta, pe schimbarea de direcție stg. dr., C reprimește mingea, trece de +1 și finalizează (varianta 1) sau pasă cu ID aflat pe succesiv, finalizare (varianta 2) sau ID pasă cu ED aflată în pătrundere succesivă, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 5-6. Dozare 25x. Fig.180

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ED cu minge, ID, C, iar în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Se exersează atacul împotriva apărării 6-0. ED cu minge pasă cu C aflat în atac succesiv exterior și pe blocajul la AIS, pătrundere, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ID aflat în pătrundere exteriora, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 5-6. Dozare 30x. Viteză de joc, apărători în condiții de adversitate sporită. Fig.181

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0 . IS cu mingea atacă poarta, pasă cu C-ID-ED care atacă poarta, ID învăluie, reprimește mingea, pasă peste semicerc cu ES demarcată în colțul terenului, finalizare. Apărătorii acționează în funcție de nivelul de pregătire sau de indicațiile primite (pasiv, semiactiv, activ). În atac viteză de pasare și exprimare. Idem exercițiul se poate executa din partea opusă. Relație 5-6. Dozare 25x. Fig.182

Fig.180Fig.181

Fig.182 Fig.183

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării pe semicerc în inferioritate numerică. C cu minge scoate la învăluire ED pe buclă, pasă cu ID care atacă succesiv, pasă cu IS care atacă în culoar, primește mingea și finalizează (varianta 1) sau dacă ALD strânge, pasă cu ES, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul se execută și cu finalizare în partea opusă. Apărătorii acționează (semiactiv, activ). În atac viteză și ritm de pasare. Unitățile de pregătire prezente pregătesc un tratament prealabil pentru o apărare de 6:0 cu diferite posibilități de joc variabile. Relație 5-6. Dozare 20x. Fig.183

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, marcaj la supraveghere la C, portar în semicerc.Antrenarea atacului împotriva apărării 5+1 în condiții de inferioritate numerică. C învăluire și se deplasează spre ES, primește mingea de la IS, pasă cu ES aflată în învăluire, IS se demarcă, primește pasă prin spatele +1, finalizare în condiții de adversitate (varianta 1) sau IS-ID, finalizare (varianta 2) sau ID pasă cu ED, finalizare ( varianta 3). Idem exercițiul din partea opusă. . În atac viteză-sincronizare în pasare, determinare în finalizare, în apărare asigurarea închiderii culoarelor, fără a încrucișa. Nivelul de agresivitate este determinat de bagajul de cunoștințe dobândit de jucători sau de indicățiile transmise de antrenor. Relație 5-6. Dozare 30x. Fig.184

Fig.184 Fig.185

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0, cu mingea la ED iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Se exersează atacul în inferioritate numerică asupra sistemului de joc 6-0. ED cu minge, atacă succesiv, pasă cu ID, pasă cu C care schimbă sensul de atac succesiv, pasă cu IS care atacă spre interior și pe blocajul efectuat de ED la ALD, ES pătrunde, primește mingea și finalizează. Idem exercițiul se poate execută din partea opusă. Relație 5-6. Dozare 25x. Fig.185

RELAȚIE 6-4

Considerații tehnico-tactice:

Interacțiunea jucătorilor aflați în faza de atac printr-o colaborare fructuasă în vederea finalizării cu șanse ridicate de reușită. Antrenarea și aplicarea lor în anumite moment reale de joc.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, 2 apărători intermediari, 2 apărători centrali, portar în semicerc. Se exersează transformarea interului în al doilea pivot. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu C, în acest timp IS coboară în diagonală la semicercul de 6m în locul rămas liber că urmare a demarcării lui P în partea opusă (blocaj la AID), C pasă cu ID apoi se demarcă pe buclă în locul rămas liber a lui IS, ID-ED, retur, finalizare în condiții de adversitate (varianta 1) sau pasă cu C aflat în pătrundere (varianta 2) sau C-IS, finalizare (varianta 3). Relație 6-4. Dozare 30x. Fig.186

Fig.186

RELAȚIE 6-5

Considerații tehnico-tactice:

Interacțiuni în superioritate numerică, des întâlnită în jocul de handbal, în special pe fondul diminuării numărului de jucători ca urmare a unei eliminări din echipa adversă. Măiestria, pe fondul vitezei de pasare și colaborarea de către jucătorii aflați în atac, în vederea surprinderii și a găsirii soluțiilor eficente de finalizare. Încredere în a transforma o situație de superioritate numerică în una cu reale soluții de rezolvare favorabile. Sincronizare perfectă în acțiunile întreprinse pe un fond crescut a vitezei de pasare și deplasare. Deschiderea jocului ca lărgime, folosirea paselor dintr-o parte în alta a terenului, finalizarea din zone favorabile cu șanse ridicate de a înscrie.

Fig.187 Fig.188

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, în inferioritate numerică, portar în semicerc. Atacul apărării 5-0. ES cu minge pasă cu IS care atacă spre interior, C învăluie și primește mingea, pasă în pătrundere pe culoarul dintre ALD/AID, pasă cu ES care se demarcă, finalizează (varianta 1) sau IS pasă cu P care se demarcă și finalizează (varianta 2) sau pasă retur cu ID și finalizează (varianta 3) sau ID pasă cu ED aflată în pătrundere între ALS/AIS, finalizare (varianta 4). Idem exercițiul în partea opusă. Relație 6-5. Dozare 30x. Fig.187

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot central, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării 5-0 (superioritate numerică). ED cu mingea atacă succesiv pasă cu ID care învăluie și pasă cu C, finalizare (varianta 1) sau C pasă cu P, finalizare (varianta 2) sau P continuă și pasează cu ID aflat în pătrundere în culoarul dintre AID/ACR, finalizare (varianta 3) sau acesta pasează cu IS aflat în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 4) sau continuă cu pasă la ES demarcată exterior, finalizare (varianta 5). Idem exercițiul din partea opusă. În funcție de nivelul dobândit apărătorii acționează (semiactiv, activ). Ritm de pasare și determinare în acțiunea de finalizare a atacanților. Relație 6-5. Dozare 30x. Fig.188

Fig.189 Fig.190

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat central, mingea la ED, iar în apărare în sistemul de joc 5-0 la semicercul de 6m, portar în semicerc. Atacul apărării în inferioritate numerică. ED cu mingea atac exterior, pasă cu ID care atacă succesiv spre interior încercând să pătrundă în culoarul dintre ACR/AIS, pasă cu C în culoarul următor, finalizare (varianta 1) sau acesta pasează cu IS în pătrundere pe următorul culoar, finalizare (varianta 2) sau continuă cu ES în demarcare și pătrundere exterioară cu finalizare (varianta 3). Relație 6-5. Dozare 30x. Se exersează în condiții de adversitate crescută a apărătorilor care încearcă să împiedice înscrierea golului. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Fig.189

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central, mingea la IS, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării 5-0 în inferioritate numerică. IS cu minge pasă cu C care atacă succesiv exterior, pasă cu ID, retur în pătrundere, finalizare (varianta 1) sau ID pasă cu IS, pasă cu ES care finalizează pe blocajul exterior efectuat de P (varianta 2) sau exterior în lupta cu ALD (varianta 3). Agresivitatea apărătorilor crescută. Determinare în atac pentru pătrundere și finalizare. Ritm de pasăre. Relație 6-5. Dozare 25x. Fig.190

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central între AID/ACR, iar în apărare 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării pe semicerc în superioritate numerică. ED cu minge pasă cu ID care atacă succesiv spre interior, C pleacă în diagonală și face blocaj interior la ED, ID-IS care atacă spre interior, pasă cu P, finalizare (varianta 1) sau pasă ES aflată în pătrundere pe blocajul la ultimul apărător, finalizare (varianta 2). Relație 6-5. Dozare 25x. Idem exercițiul se execută și în partea opusă. Fig.191

Fig. 191Fig.192

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central între ACD/ACS, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării în inferioritate numerică. C cu minge pasă cu ID apoi atacă în diagonală, pasă cu IS care încrucișează și atac în diagonală spre interior, pasă cu ES aflată în pătrundere pe blocajul interior efetuat de C la AID, finalizare (varianta 1). P se demarcă invers sensului de pasare primește pasă de la ID, finalizare (varianta 2) sau pasă cu ED, finalizare (varianta 3) sau ID pasă cu ED aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 4). Relație 6-5. Dozare 25x. Fig.192

Fig.193 Fig.194

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot central, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării 5-0 (superioritate numerică). ED cu mingea atacă succesiv pasă cu ID care învăluie și pasă cu C, finalizare (varianta 1) sau C pasă cu P, finalizare (varianta 2) sau P continuă și pasează cu ID aflat în pătrundere în culoarul dintre AID/ACR, finalizare (varianta 3) sau acesta pasează cu IS aflat în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 4) sau continuă cu pasă la ES demarcată exterior, finalizare (varianta 5). Idem exercițiul din partea opusă. În funcție de nivelul dobândit apărătorii acționează (semiactiv, activ). Ritm de pasare și determinare în acțiunea de finalizare a atacanților. Relație 6-5. Dozare 30x. Fig.193

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat central, mingea la ED, iar în apărare în sistemul de joc 5-0 la semicercul de 6m, portar în semicerc. Atacul apărării în inferioritate numerică. ED cu mingea atac exterior, pasă cu ID care atacă succesiv spre interior încercând să pătrundă în culoarul dintre ACR/AIS, pasă cu C în culoarul următor, finalizare (varianta 1) sau acesta pasează cu IS în pătrundere pe următorul culoar, finalizare (varianta 2) sau continuă cu ES în demarcare și pătrundere exterioară cu finalizare (varianta 3). Se exersează în condiții de adversitate crescută a apărătorilor care încearcă să împiedice înscrierea golului. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Relație 6-5. Dozare 30x. Fig.194

Fig.195 Fig.196

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării 5-0 inferioritate numerică ES cu minge atacă succesiv cu pasă la IS, apoi pleacă în circulație efectuând blocaj interior la AIS, IS-C-ID, ED învăluie și pătrunde pe blocajul efectuat de P și ES, primește mingea de la ID, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Nivelul la care se lucrează determina și intensitatea , ritmul și agresivitatea jucătorilor.Relație 6-5. Dozare 30x. Fig.195

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării 5-0. ES cu minge pasă cu IS care atacă spre interior, C învăluie și primește mingea, pasă în pătrundere pe culoarul dintre ALD/AID, pasă cu ES care se demarcă, finalizează (varianta 1) sau IS pasă cu P care se demarcă și finalizează (varianta 2) sau pasă retur cu ID și finalizează (varianta 3) sau ID pasă cu ED aflată în pătrundere între ALS/AIS, finalizare (varianta 4). Idem exercițiul în partea opusă. Relație 6-5. Dozare 30x. Fig.196

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central între ACD/ACS, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. ID cu minge pasă cu ED care atacă poarta, ID învăluie, reprimește mingea, pasă peste semicerc cu P care se demarcă, finalizare (varianta 1) sau pasă cu IS care se află în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 2) sau din aeriană, finalizare (varianta 3), sau pasă cu ES, finalizare (varianta 4) sau aeriană cu ES, finalizare (varianta 5) sau dublă aeriană cu ES-C, finalizare (varianta 6) sau alte combinații de aeriene. Se execută alternativ. Portarul se deplasează rapid, reacționează și închide unghiurile de aruncare. Apărătorii acționează în funcție de nivelul de pregătire sau de indicațiile primite (semiactiv, activ). În atac viteză de pasare și de acționare pentru a surprinde apărătorii și procentajul de reușită să fie maxim. După un număr de execuții sau în funcție de nivelul dobândit de jucători, la finalizare să existe semnalizări în prealabil. Idem de pe partea opusă. Relație 6-5. Dozare 40x. Fig.197

Fig197 Fig.198

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat între apărătorii centrali, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării pe semicerc în superioritate numeric. C cu minge scoate la învăluire ED pe buclă, pasă cu ID care atacă succesiv, P se demarcă invers sensului de pasare, IS atacă în culoar, primește mingea și finalizează (varianta 1) sau dacă ALD strânge, pasă cu ES, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul se execută cu finalizare în partea opusă. Apărătorii acționează (semiactiv, activ). În atac viteză și ritm de pasare. Relație 6-5. Dozare 25x. Fig.198

Fig.199 Fig.200

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării în inferioritate numerică. ES cu minge pasă la IS după care pleacă în circulație, IS-C, pasă cu ES care ocupă locul că urmare a avansării lui P, finalizare de la semicercul de 6m. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-5. Dozare 30x. Fig.199

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării 5-0. ED cu minge pasă cu ID după care pleacă în pătrundere spre semicercul de 6m între AIS/ACS, iar pe blocajul efectuat de C că urmare a coborârii spre semicerc cu minge de la ID-ED, finalizare (varianta 1) sau pasă cu IS-ID aflat în pătrundere între AID/ACD, finalizare (varianta 2) sau pasă retur cu IS în culoarul ALD/AID, finalizare (varianta 3) sau pasă cu ES, finalizare (varianta 4). Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.200

Jucătorii sunt plasați la nivel de ED cu minge, ID, C, P la semicercul de 6m, AID, ACS, ACD, AIS, ALS, portar în semicerc. Se exersează demarcarea, angajarea și finalizarea pivotului pe atac cu pase succesive în condiții de adversitate sau desfășurare pe succesiv finalizare unde se permite ED cu minge atacă succesiv pe atacul ALS, pasă cu ID, succesiv, AIS atacă, pasă cu C, ACD atacă, pasă cu P care se demarca la 9m, pivotare, finalizare. (varianta 1) sau pasă cu IS, finalizare (varianta 2) sau pasă cu ES (varianta 3). Relație 6-5. Dozare 25x. Fig.201

Fig.201 Fig.202

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, mingea la C, iar în apărare 5-0, portar în semicerc. C cu minge atacă spre ES, pasă cu aceasta, pasă cu IS care schimbă locurile cu ES plecată la învăluire, IS-C-ES-P care se demarcă la linia de 9m, pasă cu C, idem exercițiul continuă în partea opusă, P se demarcă în partea unde este mingea. Finalizare unde se ivește ocazia pe fondul vitezei de pasare și de deplasare. Relație 6-5. Dozare 20x . Fig.202

Fig.203 Fig.204

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat între AID/ACR, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării 5-0, inferioritate numerică, finalizare C. ES cu minge atacă succesiv pasă cu IS-C, ID atac spre interior, primește mingea și pasează cu C care atacă pe învăluire pe după, primește mingea în pătrundere pe culoarul dintre ALS/AIS, finalizare. Idem exercițiul se poate executa și din partea opusă. Relație 6-5. Dozare 30x. Fig.203

Atacul în superioritate numerică. ES cu mingea pasează succesiv cu IS-C, P se demarca invers sensului de pasăre, ID atacă și se demarca la semicercul de 6m, în acest timp ED face schimbare de direcție dr-stg, pătrunde la semicercul de 6m între ALS/AIS, primește mingea și finalizează. Idem din partea opusă. Apărătorii acționează în condiții de agresivitate. Relație 6-5. Dozare 20x. Fig.204

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat central, mingea la ED, iar în apărare în sistemul de joc 5-0 la semicercul de 6m, portar în semicerc. Atacul apărării în inferioritate numerică. ED cu mingea atac exterior, pasă cu ID care atacă succesiv spre interior încercând să pătrundă în culoarul dintre ACR/AIS, pasă cu C în culoarul următor, finalizare (varianta 1) sau acesta pasează cu IS în pătrundere pe următorul culoar, finalizare (varianta 2) sau continuă cu ES în demarcare și pătrundere exterioară cu finalizare (varianta 3). Relație 6-5. Dozare 30x. Se exersează în condiții de adversitate crescută a apărătorilor care încearcă să împiedice înscrierea golului. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Fig.205

Fig.205Fig.206

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot central, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării 5-0 (superioritate numerică). ED cu mingea atacă succesiv pasă cu ID care învăluie și pasă cu C, finalizare (varianta 1) sau C pasă cu P, finalizare (varianta 2) sau P continuă și pasează cu ID aflat în pătrundere în culoarul dintre AID/ACR, finalizare (varianta 3) sau acesta pasează cu IS aflat în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 4) sau continuă cu pasă la ES demarcată exterior, finalizare (varianta 5). Idem exercițiul din partea opusă. În funcție de nivelul dobândit apărătorii acționează (semiactiv, activ). Ritm de pasare și determinare în acțiunea de finalizare a atacanților. Relație 6-5. Dozare 30x. Fig.206

JOCUL AERIAN

Considerații tehnico-tactice:

Spectaculozitatea duelurilor aerien în moment dificile de joc sau pentru a crea deliciul spectatorilor nu se poate realize fără o sincronizare perfecrtă a celor implicați în finalizare. Sunt moment deosebite , care sunt antrenate ca apoi să fie folosite eficent în joc.

Prin rafinamentul lor, datorită încrederii în realizarea lor, a gradului ridicat de măiestrie cu care sunt realizate, aceste acțiuni au un efect pozitiv asupra echipei care le realizează. În handbalul modern, jocul aerian este des întânit și aplicat cu success și în cadrul atacului în inferioritate numeric. Ponderea tot mai mare în cadrul antrenării acestor momente de joc în cadrul antrenamentelor. Adaptarea la diferite sisteme de apărare. Necesitatea înscrierii unui gol rapid. Elementul ”adâncime jocului” este sporit. Soluții de îndemânare cu un înalt nivel de coordonare și spectaculozitate.

Fig.207 Fig.208

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES cu minge, P1, P2, iar în apărare ALD, ACR, AIS, portar în semicerc. Antrenarea jocului aerian. Relatíe 1-1 la nivel lateral cu apărător semiactiv, pasă spre P1 care se demarca, finalizare din joc aerian(varianta 1) sau pasă cu P2 idem, finalizare (varianta 2). Se poate execută același lucru de pe partea opusă. Coordonare între zbor și finalizare. Soluții de îndemânare cu un înalt nivel de coordonare și spectaculozitate. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.207

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 2 pivoți, mingea la IS, iar în apărare 5+1, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu P1 care se demarca spre linia de 9m, pasă aeriană cu ES, finalizare (varianta 1) sau pasă aeriană cu P2, aeriană dublă, finalizare (varianta 2). Soluții de îndemânare cu un înalt nivel de coordonare și spectaculozitate. Idem de pe partea opusă. Relații 6-6. Dozare 25x. Fig.208

Jucătorii sunt în atac la nivel de ES, C cu minge, ID, iar în apărare la nivel de ALD, ACR, AIS, portar în semicerc. Când ALD joacă avansat C-ID-C-ED aeriană, finalizare. Coordonare-sincronizare între pasă-zbor-finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 3-3. Dozare 10x. Fig.209

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, IS, ID, (interii cu minge), ED, P, ALD, AID, AIS, ALS, portar în semicerc. IS cu minge atacă spre interior, angajare în aeriană ES, care finalizează (varianta 1) sau din zbor pasă cu P, finalizare (varianta 2).rRelație 5-4. Dozare 20x. Fig. 210.

Fig.209Fig.210

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, IS cu minge, ID, ED, iar în apărare la nivel de ALD, AID, AIS, ALS, portar în semicerc. Exersarea jocului aerian cu acțiune pornită de la IS cu minge pasă retur cu ID, pasă în zbor cu ES, pasă în aeriană cu ID aflt în pătreundere, finalizare. Idem din partea opusă. Relație 4-4. Dozare 20x. Fig.211

Jucătorii sunt așezați în atac în relația 4+2 cu P plasați central, iar în apărare la nivel de sistem 4+2, cu minge la IS, portar în semicerc. Se exersează jocul aerian, sincronizarea dintre jucători și aplicarea ei în anumite moment când este necesar să intervenim cu elemental surpriză. IS atacă poarta, pasă cu P1 care se demarcă și angjează ES în semicerc pentru atac aerian, finalizare (varianta 1) sau ES din zbor pasă cu ID aflat în pătrundere în aeriană, finalizare (varianta 2) sau pasă ES-ED aflată tot în zbor, finalizare (varianta 3), ambele dublă aeriană sau ES-SD-IS aflat deasupra semicercului, finalizare, triplă aeriană (varianta 4). Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.212

Fig.211Fig.212

Atacul sistemelor de apărare

ATACUL ÎMPOTRIVA APĂRĂRII 5+1

Considerații tehnico-tactice:

În apărarea 5+1(fig.213) fiecare apărător are responsabilitatea pentru adversar în spațiul său de acțiune. Principii tactice, cum ar fi schimbarea adversarilor, mișcări laterale în funcție de poziția mingii. În mod frecvent, apărătorul avansat este pe linia de 9 metri în zona centrală din fața porții pentru a împiedica aruncarea din zona centrală. Punctele slabe se află în spațiile mai mari dintre jucătorii defensivi în special la nivel de culoar intermediar/lateral și lateral.

Elementele de bază ale apărării de 5+1:

Punctele tari sunt cele ale spațiilor centrale de apărare între 6-10 m;

Adâncime redusă;

Coordonarea tacticii de apărare între blocul central: ACA, AID, ACR, AIS.

Vulnerabilități: spații mari între între apărători.

Fig.213

Ca indicație de bază – jucați mult cu extremele pentru a deschide apărarea, care și așa este largă datorită +1. Scopul oricărei acțiuni este de a finaliza cât mai aproape de semicerc mărind astfel șansele de reușită. Creați presiune la nivel de apărători intermediari și apărători laterali. Evitați zona centrală de finalizare unde adversarii datorită acțiunii +1 eficența acestora este mare.

Fig.214Fig.215

Interacțiuni de grup în relație 3-3 cu rezolvări la nivel de intermediari sau lateral profitând de spațiile mari realizate. Acțiunile au ca finalizare aruncările de la semicercul de 6m ca urmare a vitezei de acțiune, determinare în ceea ce întreprind atacanții. Mijloace tactice de bază sunt prezentate în figura 214 – Vedem tactici de grup și interacțiunea în grupuri de câte trei.

Cu principiul de a ataca apărarea dintre prima linie ca urmare a avansării pivotului și participarea acestuia la joc cu pasă de la inter, retur cu atac pe jucătorul avansat în vederea demarcării centrului în sensul de pasare a mingii cu realizarea superiorității numerice pe partea opusă, finalizare de la nivel de extremă. Fig. 215

O altă idee este de a destabiliza jocul ACA prin realizarea blocajului de către pivot, cu atac în partea opusă de către centru, pasă rapidă și surprizătoare cu interul în partea opusă, învăluire exterioară a interului cu realizarea supranumericului cu multiple posibilități de finalizare în funcție de situația concretă din teren sau în funcție de cum reacționează apărătorii. Fig. 216

Eruoare la schimbarea adversarului în apărare ca urmare a plecării extermei în circulație și acționarea în zona rămasă liberă de către inter, cu posibilități de finalizare și de către pivot. Această nouă situație nouă creată va fi rezolvată pe fondul rapid și exploziv de acțiune a pasei, demarcării și finalizării. Fig.217

Fig.216Fig.217

ATACUL ÎMPOTRIVA APĂRĂREI 3-2-1

Considerații tehnico-tactice:

Trebuie cunoscute caracteristicile apărării 3-2-1 în vederea rezolvării atacului împotriva acestui sistem de apărare.

Este o apărare în zonă.

Sarcinile individuale ale jucătorilor sunt de a acoperi zone de teren bine definite;

Apărătorii răspund de anumite zone și atacă orice adversary care se află în zona sa de acțiune, cu sau fără minge;

Sistemul se bazează pe colaborare între jucători la care participă toți.

Depinde de:

Plasamentul jucătorilor și deplasările lor din poziția inițială;

Împidicarea aruncării prin atacarea brațului de aruncare;

Atacul jucătorului cu mingea cu preocupare de intercepție și nu de fault;

Schimbarea jucătorilor supravegheați – să nu se rămână în blocaj, paravan;

Împiedicarea circulației jucătorilor pentru a evita pasele înapoi, în față sau lateral;

Jocul la intercepție;

Colaborarea cu portarul.

Sunt trei linii de acțiune:

Linia 1 – constituită din 3 jucători în zonă, care acționează la semicercul de 6m și care au ca scop anihilarea jocului extremelor și a pivotului advers;

Linia 2 – constituită din 2 jucători (intermediari), care acționează la 10-11m (îi regăsim la 8-9m) și care au ca sarcină de a împiedica aruncările interilor adverși de la distanță, de a împiedica acțiunile de circulație ale extremelor și pivotului și de a împiedica transmiterea mingii către aceștia.

Linia 3 – este vorba de ACA, a cărui sarcină este să împiedice pasele, aruncările, pătrunderile centrului advers, de a închide culoarele de pătrundere ale interilor.

Fig. Fig.

Sarcina principală a acestei apărări este de a împiedica adversarul să organizeze un atac colectiv. Jucătorii în apărarea se deplasează în funcție de jucătorul cu minge.

Principiile de atac contra unei astfel de apărări trebuie să vizeze punctele slabe ale sistemului 3-2-1.

Atacul pe culoar, între 2 apărători pentru crearea supranumericului într-o anumită zonă care va permite finalizarea (pivotal se va plasa la semicercul de 6m, fix, între 2 apărători și nu în fața lor pentru fixarea apărării;

Apărarea 3-2-1 fiind etajată lasă spații mari între jucători, favorizând jocul direct 1-1 combinat cu jocul colectiv;

Ca urmare a concentrării jucătorilor în zona central, permite atacanților pătrunderile în diferite zone ducând la crearea supranumericului, destabilizând apărarea adversă, cu posibilitatea de finalizare de la 6m;

Favorizează jocul pe extreme, fie în luptă 1-1 sau prin colaborare cu interul sau pivotul;

Este necesar ca jucătorii de atac să stăpânească elementele tehnico-tactice individuale:

Pase speciale care să facă legătura între linii;

Blocaj, paravan;

Depășire 1-1,etc

FigFig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES cu minge, IS, P, iar în apărare la nivel de ALD, AID, ACR, portar în semicerc. ES cu minge, pasă cu P care se demarcă efectuând blocaj exterior la AID, finalizare (varianta 1) sau pasă cu IS pe fondul blocajului interior la AID efectuat de P, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul din partea opusă. Realație 3-3. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, IS, C cu minge, iar în apărare la nivel de ALD, AID, ACA, portar în semicerc. C cu minge, dribling și blocaj la AID, pasă cu IS care acționează cu buclă spre interior, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Realație 3-3. Dozare 20x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, IS, C cu minge, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivel de ALD, AID, ACR, ACA, portar în semicerc. C cu minge atacă exterior efectuând blocaj interior la AID avansat la nivel de 9m, pasă cu IS care atacă interior pe buclă, finalizare (varianta 1) sau pasă cu P care se demarcă, pivoteaza, finalizează (varianta 2) sau IS pasă cu ES aflată în pătrundere la semicercul de 6m, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul se poate executa și din partea opusă. Relație 4-4. Dozare 15x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel ES, IS, C cu minge, P la semicercul de 6m plasat central, iar în apărare la nivel de ALD, AID, ACR, ACA, portar în semicerc. C cu mionge schimbare de direcie dr-stg. cu continuare finalizare după ce trece de adversarul direct (varianta 1) sau pasă cu P care se demarcă,finalizare (varianta 2a, 2b), sau pasă cu IS, finalizare în pătrundere (varianta 3), sau continuare cu pasă la ES, finalizare în pătrundere (varianta 4). Idem exercițiul se instruiește și pe partea opusă. Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, fiecare cu minge, ID, apărători avansați la semicercul de 9m pentru fiecare coloană, portar în semicerc. IS pasă cu ID, schimbare de direcție exterior-interior, finalizare (varianta 1) sau interior –exterior, finalizare (varianta 2). Se exersează schimbarile de direcție în condiții de adversitate progresivă în funcție de nivelul de pregătire. Idem, cu finalizare de către IS. Relație 2-2. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, fiecare cu minge, ID, apărători avansați la semicercul de 9m pentru fiecare coloană, portar în semicerc. IS schimbare de directive exterior –interior, pasă cu ID, schimbare de direcție exterior-interior, finalizare. Se exersează schimbarile de direcție în condiții de adversitate progresivă în funcție de nivelul de pregătire. Atacul direct spre poartă. Idem, cu finalizare de către IS. Relație 2-2. Dozare 20x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivel de AID avansat, ACR, portar în semicerc. IS schimbare de directive exterior –interior, sau interior -exterior pasă cu P, finalizare. Se exersează schimbarile de direcție în condiții de adversitate progresivă în funcție de nivelul de pregătire, pe fondul colaborării cu pivotul. Idem pe partea opusă la nivel de ID. Relație 2-2. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS cu minge, C, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivel de ALD, AID, ACA, ACR, portar în semicerc. C schimbare de directie exterior –interior, pătrundere, primește mingea prin urma apărătorului intermediar avansat și finalizare. Se exersează schimbarile de direcție în condiții de adversitate progresivă în funcție de nivelul de pregătire, pe fondul demarcării pivotului în sens opus pătrunderii. Pătrundere/demarcare pentru crearea culoarului de finalizare. Idem pe partea opusă cu pasă de la ID. Relație 4-4. Dozare 20x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, iar în apărare la nivel de AID, ACA, AIS, portar în semicerc. Atac direct cu pasă de la inter la inter. IS cu minge pasă cu C-ID, pasă cu IS care se demarcă, aflat în pătrundere, finalizare. Idem în partea opusă. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivel de AID, ACA, AIS, ACR, portar în semicerc. Atac direct cu pasă de la inter la inter. IS cu minge pasă cu C-ID, pasă cu IS care se demarcă, aflat în pătrundere, pe fondul demarcării pivotului, finalizare. Idem în partea opusă. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, cu minge, IS, C, ID, ED, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivelde ALD, AID, ACA, ACR, AIS, ALS, portar în semicerc. Atacul de jur împrejur. Exersarea atacului în condiții de adversitate cu pasă din jucător în jucător pe fondul creșterii vitezei de pasare în condiții de adversitate in funcție de nivelul la care se lucrează sau de obiectivul propus. După un număr de execuții rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 6-6. Dozare 8 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivel de AID, ACA, AIS, ACR, portar în semicerc. Atac direct cu pasă de la inter la inter. IS cu minge pasă cu C-ID, pasă cu IS care se demarcă, aflat în pătrundere, pe fondul demarcării pivotului, finalizare. Idem în partea opusă. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, cu minge, IS, C, ID, ED, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivelde ALD, AID, ACA, ACR, AIS, ALS, portar în semicerc. Atacul de jur împrejur. Exersarea atacului în condiții de adversitate cu pasă pe traseul ES-IS-C-IS-ID-ED-ID-C-ID-IS, etc pe fondul creșterii vitezei de pasare în condiții de adversitate in funcție de nivelul la care se lucrează sau de obiectivul propus. După un număr de execuții rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 6-6. Dozare 8 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, cu minge, IS, C, ID, ED, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivelde ALD, AID, ACA, ACR, AIS, ALS, portar în semicerc. Atacul de jur împrejur. Exersarea atacului în condiții de adversitate cu pasă pe traseul ES-IS-C-ID-ED-ID-C-IS, etc pe fondul creșterii vitezei de pasare în condiții de adversitate in funcție de nivelul la care se lucrează sau de obiectivul propus. Circulația jucătorilor în atac cu schimb de locuri ES/IS, C/P, ID/ED cu preocupare permanentă de pătrundere și finalizare. După un număr de execuții rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 6-6. Dozare 8 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, cu minge, IS, C, ID, ED, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivelde ALD, AID, ACA, ACR, AIS, ALS, portar în semicerc. Atacul de jur împrejur. Exersarea atacului în condiții de adversitate cu pasă pe traseul ES-IS-C-ID-ED-ES-IS,etc pe fondul creșterii vitezei de pasare în condiții de adversitate in funcție de nivelul la care se lucrează sau de obiectivul propus. Atac cu pase din jucător în jucător, cu pasă de la o extremă la cealaltă. După un număr de execuții rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 6-6. Dozare 8 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES, cu minge, IS, C, ID, ED, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivelde ALD, AID, ACA, ACR, AIS, ALS, portar în semicerc. Atac cu pase de la ES-C-P-C-ED-C-P-C-ES, etc. Seinstruiește relația cu pivotal. După un număr de execuții rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 6-6. Dozare 8 min. Fig.

Fig. Fig.

Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac pentru sistemul cu 2 pivoți (IS cu minge, ID, 2 P, ES, ED, iar în apărare pentru sistemul de joc 3-2-1 ( ACA, AID, AIS, ACR, ALD, ALS), portar în semicerc. IS cu mingea pasă cu P1 care se demarcă spre interior avansat, apoi se demarcă lateral în pătrundere, retur, finalizare (varianta 1) sau IS pasă cu ES pe fondul închiderii culoarului de către ALD, finalizare (varianta 2) sau P1 pasă cu P2, finalizare (varianta 3).Atacul apărării 3-2-1. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 3-2-1, portar în semicerc. Atacul contra apărării 3-2-1 cu coborârea C în al doilea P și plecarea ES în circulație, crearea superiorității numerice. ES cu minge pasă cu IS, C schimbare de direcție dr.-stg. pătrundere la semicercul de 6m, primește mingea, finalizare (varianta 1) sau C pasă cu ID, retur, pătrundere, finalizare (varianta 2), sau ID pasă cu ES, finalizare (varianta 3) sau ID-ED-ES, finalizare (varianta 4) toate în relație de superioritate numerică 3-2/2-1. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 3-2-1, portar în semicerc. Atacul contra apărării 3-2-1 cu coborârea C în al doilea P și crearea superiorității numerice. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS, C face blocaj interior la AID, se demarcă pe plecarea P în partea opusă, primește mingea și finalizează (varianata 1) sau pasă cu ID, pasă cu P, finalizare (varianta 2) sau ID pasă cu ED-P, finalizare (varianta 3); toate în relație de superioritate numerică 3-2/2-1 la finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 3-2-1, portar în semicerc. Atacul contra apărării 3-2-1 cu coborârea IS în al doilea P și crearea superiorității numerice. ES cu minge pasă cu IS-C după care C intră la semicercul de 6m în partea opusă lui P, pasă cu ID angajare IS, finalizare (varianta 1), sau pasă cu ED, angajare IS cu finalizare (varianta 2) sau pasă cu ID angajare IS, finalizare (varianta 3); toate în relație de superioritate numerică 3-2/2-1 la finalizare. Idem din partea opusă. Se poate execută și pe partea unde este pivotul numai că acesta se demarcă în prealabil în partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 3-2-1, portar în semicerc. Atacul contra apărării 3-2-1 cu coborârea ES în al doilea P și crearea superiorității numerice. ES cu minge pasă cu IS după care intră la semicercul de 6m în partea opusă lui P, pasă cu C-ID angajare ES, finalizare (varianta 1), sau pasă cu ED, angajare ES cu finalizare (varianta 2) sau pasă cu ID angajare ES, finalizare (varianta 3); toate în relație de superioritate numerică 3-2 la finalizare. Idem din partea opusă. Se poate executa și pe partea unde este pivotul numai că acesta se demarcă în prealabil în partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 3-2-1, portar în semicerc. Atacul contra apărării 3-2-1 cu coborârea C în al doilea P și crearea superiorității numerice. ES cu minge pasă cu IS-C-ID, după care C intră la semicercul de 6m, pasă cu ED, angajare C cu finalizare (varianta 1) sau pasă cu ID angajare C, finalizare (varianta 2); ambele în relație de superioritate numerică 3-2 la finalizare. Se execută în condiții de joc. Relație 6-6. Dozare 4x25x. Fig.

Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 3-2-1, portar în semicerc. Se repetă în cadrul atacului blocajul la diferiți apărători de către P. Jucătorii din atac efectuează pase cu amenințarea porții în timp ce P în funcție de situația ivită face blocaj la diferiți apărători. Determinare și încredere în acțiunea pivotului. Viteză de joc este dată de indicațiile primite, de nivelul la care se lucrează. Relație 6-6. Dozare 4 X 2min. Fig.

Viteza mingii pe succesivă trebuie să crească ! IS-C-IS-ES-IS, finalizare (varianta1) sau ID-C-ID-ED-ID, finalizare (varianta 2), antrenarea aruncărilor la poartă și blocarea lor pe faza defensivă. Relație 1-2 la finalizare. Dozare 30x. Fig.

Succesivă – IS-C-IS-ES-IS-C-ID, finalizare. Idem din partea opusă. Relație 5-0. Dozare 20x. fig. Antrenamentul să nu uităm că accept greșeli. Totul se rezolvă prin antrenament de aceea de antrenăm !.

Fig. Fig.

Fig. Fig.

Idem exercițiul anterior, numai că finalizarea este efectuată de către extremă. Relație 5-0. Dozare 30x. Viteză de pasare. Fig.

Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de ES, IS, C, ID, ED, P1, P2. Se exersează angajarea pivotului pe un atac cu pase succesive in care pivotul trebuie să anticipeze momentul surpriză, să aleagă și să se sincronizeze pentru a nu intra prea repede în gaură și să schimbe tehnica cu care intră. Jucătorii trebuie încurajați permanent. IS-C-IS-ES-IS-C-ID, P1, finalizare. Permanent antrenăm ambele părți. Nu trebuie intrat în 9m, viteză foarte mare de pasare. Extremele să intre în joc și să atace succesiv. Inteligența pivotului să intre când trebuie. Atenție să nu intre să provoace fault!. Idem din partea opusă. Relație 6-0. Dozare 25x. Fig.

Antrenarea atacului cu pase successive cu demarcarea falsă a pivotului ți finalizare în partea opusă. În relație 6-0 cu mingea la C-ID-ED-IS (care în prealabil a încrucișat cu C)-C-ES, finalizare. Idem din parte a opusă. Dozare 20x. Fig.

Pentru a înțelege mai bine cum trebuie să atacăm sistemul de apărare 3-2-1, este important să cunoaștem cum funcționează el. Să cunoaștem punctele forte și pe cele slabe și în funcție de calitățile propriilor jucători să instruim și să aplicăm mijloacele cele mai eficente pentru realizarea scopului propus – înscrierea golului ! Sistemul trebuie analizat și instruit în funcție de poziția mingii, să-i găsim vulnerabilitățile sistemului. Organizarea apărării colective se bazează pe norme exacte și precise care sunt neschimbate. Trebuie analizate cum acționează apărătorii, ce calități au, în funcție de linia unde acționează, respective la semicercul de 6m sau avansat.

Fig. 218Fig.219

În figura nr. 218 este prezentat așezarea în sistemul de apărare 3-2-1, cu denumirea apărătorilor: ALD=apărător lateral dreapta, ACR=apărător central retras, ALS=apărător lateral stânga, AID=apărător intermediar dreapta, ACA=apărător central avansat, AIS=apărător intermediar stânga, precum și zonele de acțiune.

Zonele slabe ale sistemului 3-2-1 sunt cele de la semicercul de 6m între ALD/ACR, ALS/ACR și cele avansate între ALD/AID, ALS/AIS. Fig.219

Fig.220 Fig. 221

Trebuie observat că apărătorii acționează realizând un echilibru aproape perfect în așa fel încât adversarii (atacanții) să nu pătrundă sau să nu finalizeze de la distanță. Poziția lor este determinată de poziția mingii. Fig 220/221/222

Fig.222

Dacă am înțeles cum se poziționează și acționează apărătorii în cadrul acestui sistem, prezentăm câteva aspecte de rezolvare ale jucătorilor de atac.

Fig. 223Fig.224

Atacul ar trebui să vizeze în primul rând spațiile dintre apărătorii avansați în stânsă colaborare cu jucătorii care acționează la semicercul de 6m. Filosofia jocului pentru atac trebuie, prin urmare, să se concentreze asupra acestor spații. Permanent să fie exploatate surprizător spațiile lăsate liber ca urmare a aglomerării apărării pe partea mingii. Un principiu important este schimbarea rapidă a sensului de pasare a mingii. Fig.223/224

Fig.225 Fig.226

Pasele surprinzătoare de la un inter spre celălat, mișcări înșelătoare realizate de centru, duc la crearea elementului surpriză și poate fi o cale de rezolvare. Fig.225

Pătrunderea interului prin atac exterior cu demarcarea extremei în vederea finalizării, exploatarea locului între apărătorul lateral și cel central de către pivot prin demarcare și primirea mingii în vederea finalizării. Fig.226

Participarea pivotului la sensul de pasare a mingii, pe fondul unui atac cu pase succesive și ruperea apărării prin pătrunderea centrului, interului opus și a extremei care este demarcată și care poate fi pusă în valoare de inter. Fig.227

Fig. 227Fig.228

Participarea pivotului la sensul de pasare a mingii prin pătrunderea în spațiul central, pe fondul unui atac cu pase succesive și ruperea apărării prin pătrunderea centrului, interului opus și a extremei care este demarcată și care poate fi pusă în valoare de inter, cu punerea în valoare a demarcării pivotului. Fig.228

Antrenarea și pregătirea în condiții de adversitate pentru a găsi soluțiile viabile în vederea finalizării cu eficență maximă.

ATACUL CU 2 PIVOȚI CONTRA APĂRĂRII 6-0

Considerații tehnico-tactice:

????

Fig. Fig.

Relație 6-6 contra apărării 6-0 cu atac cu pase successive executate în mare viteză și profitând de demarcarea celor 2 pivoți asigurând astfel superioritatea numerică. Determinare în jocul atacanților pe fondul sporit de agresivitate practicat de apărători. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 2 pivoți la nivel central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS după care pleacă în circulație la semicercul de 9m, IS-ID, iar pe fondul atacării de către AIS pasă cu ES aflată în pătrundere, finalizare (varianta 1) sau pe fondul pătrunderii ES la semicerc pasă cu P1, finalizare(varianta 2) sau retur cu IS care finalizează de la distanță pe paravanul pivotilor (varianta 3). Idem, exercițiul în partea opusă. Atenție la jocul la intercepție ! Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig.

Jucatorii sunt asezati in atac in sistemul de joc 4+2 cu pivotii plasati la semicercul de 6m intre P1 AID/ACD si P2 (ACD/ACS), mingea la ES, iar in aparare in sistemul de joc 6-0, portar in semicerc. Atacul cu 2 pivoti contra apararii 6-0. ES cu minge pasa cu IS-ID, P1 se demarca la marginea semicercului de 9m, primeste mingea, retur cu ID, finalizare. Idem exercitiul din partea opusa cu finalizare de către IS. Relatie 6-6. Dozare 25x. Fig.

ASPECTE ALE ATACULUI ÎMPOTRIVA APĂRĂRII DESCHISE

Procesul de învățare și dezvoltarea muncii împotriva apărării deschise este influențată de orientările generale de învățare a sistemelor ofensive.

Dar mai puțin în ce definește învățarea specifică a sistemelor. Logic această perioadă este în ultima etapă de formare.

Procesul general de dezvoltare a sistemelor de jocuri ar ieși determinată de cele trei caracteristici care ar fi următoare:

1. Filosofia generală a muncii împotriva diferitelor tipuri de apărare:

– Împotriva apărării închise

– Împotriva apărării deschise

– Jocul în inegalitatea numerică

– Idei de bază privind dezvoltarea rapidă

2. Mișcări de bază împotriva diferitelor mijloace de apărare:

Transformările sistemului de apărare;

Mișcări de bază contra apărărilor pe două linii cu doi pivoți;

Jocul pivotului în prima linie avamnsat în prima linie cu pivotul;

Modificări surpriză în direcția mingii, cu schimbarea senzsului de joc;

3. Sistemul specific al fiecărei echipe.

Ideile de bază:

Datorită adâncimii apărării, șansele de a crea jocul nostru sunt reduse. În mod egal, pentru densitatea defensivă, liberă spațiile se schimbă tot timpul. Aceste circumstanțe ne obligă să facem deciziile rapide.Combinația specială dintre prima linie și pivot are o relevanță specială împotriva acestui tip de apărare. Este important în a se ocupa spațiile libere în momentul oportun. Realizarea blocajelor apărătorilor la semicercul de 6m. Deschiderea jocului prin extreme pentru a ataca centrul apărării. În acest sens activitățiile speciale individuale și pe grupuri în colaborare trebuiesc perfecționate, astfel:

Aspecte individuale ale jucătorilor:

Luarea deciziilor în timp optim;

Dezvoltarea inteligenței tactice;

Capacitatea de a reacționa la situații neprevăzute;

Circulația rapidă a mingii și a jucătorilor.

Fig.Fig.

Fig.Fig.

Aspecte colective:

Colaborarea cu pivotal pentru jocul în adâncime.

Jucătorii trebuie să aibă încredere în sistem și să acționeze ca un tot unitary, aspect antrenate anterior.

Antrenarea numai în condiții de adversitate pentru a forma rapid și eficent, putând găsi soluțiile corespunzătoare.

Motivarea permanentă a jucătorilor.

Să nu se insiste pe ceva ce nu iese. Analizați și reluați într-un alt antrenament.

– Atacul unui 6-0 are ca obiectiv: desfacerea defensivă pentru a face să funcționeze atacul în profunzime.

– Destabilizați apărarea: atacați spatele prin lateral, în sectorul pivotului, poziționarea pivotului între 2 și 3 cu atacul interului pe 3 pasa cu angajare pivot sau finalizare de la distanță.

ATACUL CONTRA APĂRĂRII 4+2

Considerații tehnico-tactice:

?????????????????????????

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED, P în atac, iar în apărare ALD, AID avansat în marcaj strâns, 2AC, AIS în marcaj strâns, ALS, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu C care se află în pătrundere în diagonală, pasă cu ID după care efectuează blocaj interior pentru IS; ID schimbare de direcție dr-stg pasă cu IS care în prealabil face schimbare de direcție stg-dr, scapă de marcaj că, finalizare (varianta 1)sau retur cu ID,finalizare (varianta 2) sau pasă cu ED (varianta 3) sau pasă cu P, finalizare (varianta 4) sau blocaj P/ALD, finalizare ES(varianta 5). Relație 6-6. Dozare 15x. Fig

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu mai multe mingi, IS, ID, ED P1, P2, ALD, AID avansat, AIS avansat, ACD, ACS, ALS, portar în semicerc. ES cu minge atac cu pasă succesiv la IS, P1 face blocaj interior la AID avansat, pasă cu ID care finalizaeaza pe blocajul interior efectuat de P2 la AIS (varianta 1) sau pasă cu P2 care se demarca, finalizare (varianta 2) sau pasă ID cu ED aflată în pătrundere interioară, finalizare (varianta 3). Se lucrează în condiții de agresivitate a apărătorilor în funcție de nivelul de pregătire. Relație 6-6. Dozare 15x.Fig.

ATACUL CONTRA APĂRĂRII 3-3

Considerații tehnico-tactice:

?????????????????????????

Jucătorii sunt plasați în apărare avansată, cu 3 jucători acționând la semicercul de 6m, iar ceilalți 3 în afară semicercului de 9m, în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, portar în semicerc. Acțiunea apărătorilor la pătrunderea în circulație a ED semicercul de 6m când mingea este la ES, pasă la ISși transformarea în al doilea P.În acest moment ACR anihilează acțiunea ED, ALS presinng la ID, AIS coboară la P, ceilalți fac presing 1-1 la adversarul direct. Se exersează la început fără minge, apoi se introduce și se perfecționează reacția apărătorilor în condiții de joc în relația 6-6. Apărătorii sunt permanet conectați la deplasare, la jocul la intercepție, la a se apăra regulamentar pentru a contracara jocul advers, nu vor reacționa imediat la fentele de pasăre/angajare, la mișcările înșelătoare ale atacanților, practicând un joc echilibrat și permanent conectați la realitățile din teren. Idem din partea opusă. Dozare 20x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați în apărare avansată, cu 3 jucători acționând la semicercul de 6m, iar ceilalți 3 în afară semicercului de 9m, în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, portar în semicerc. Acțiunea apărătorilor la pătrunderea în circulație a ED când are mingea, pasă la ID, la semicercul de 6m și transformarea lui în al doilea P. În acest moment ACR anihilează acțiunea ED , ceilalți fac presing 1-1 la adversarul direct. Se exersează la început fără minge, apoi se introduce și se perfecționează reacția apărătorilor în condiții de joc în relația 6-6. Apărătorii sunt permanet conectați la deplasare, la jocul la intercepție, la a se apăra regulamentar pentru a contracara jocul advers, nu vor reacționa imediat la fentele de pasăre/angajare, la mișcările înșelătoare ale atacanților, practicând un joc echilibrat și permanent conectați la realitățile din teren. Idem din partea opusă. Dozare 20x. Fig.

ATACUL CONTRA APĂRĂRII 5+1

Considerații tehnico-tactice:

???????????????????????????????????????

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu +1 în marcaj la supraveghere la C, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ES cu minge pasă cu IS care atacă spre interior, C învăluie și primește mingea, pasă în pătrundere pe culoarul dintre ALD/AID, pasă cu ES care se demarcă, finalizează (varianta 1) sau IS pasă cu P care se demarcă și finalizează (varianta 2) sau pasă retur cu ID și finalizează (varianta 3) sau ID pasă cu ED aflată în pătrundere între ALS/AIS, finalizare (varianta 4). Idem exercițiul în partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, la supraveghere, mingea la ED, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu minge pasă cu ID-IS, C se demarcă și primește pasă prin spatele lui +1, finalizare (varianta 1) sau IS rezolvă situația în lupta 1-1 cu AID, finalizare (varianta 2a, 2b), sau IS pasă cu ES aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 3). Relație 6-6. Dozare 25x. Idem exercițiul din partea opusă. Viteză de pasare și determinare la finalizare pe fondul crescut al agresivității în apărare. Fig.

Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat intră AID/ACR, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu marcaj la supraveghere la IS, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ID cu minge atacă succesiv spre interior, pasă cu C aflat în pătrundere la semicerc pe blocajul exterior efectuat de P pe culoarul dintre ALD/AID, finalizare (varianta 1) sau pasă cu IS care se demarca exterior în urmă unui blocaj exterior efectuat de ES la ACA, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul în partea opusă cu marcaj la ID. Relație 6-6. Dozare 30x. Apărătorii acționează semiactiv sau activ. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot central, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, cu marcaj la supraveghere la +1, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu mingea atacă succesiv pasă cu ID care învăluie și pasă cu C, finalizare (varianta 1) sau C pasă cu P, finalizare (varianta 2) sau P continuă și pasează cu ID aflat în pătrundere în culoarul dintre AID/ACR, finalizare (varianta 3) sau acesta pasează cu IS aflat în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 4) sau continuă cu pasă la ES demarcată exterior, finalizare (varianta 5). Idem exercițiul din partea opusă. În funcție de nivelul dobândit apărătorii acționează (semiactiv, activ). Ritm de pasare și determinare în acțiunea de finalizare a atacanților. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu minge atac cu pase succesive, pasă cu ID-C-IS-ES aflată în circulație la 9m, pasă cu C, retur în pătrundere cu ES, finalizare (varianta 1) sau pasă cu C care atacă culoarul dintre ALD/AID, finalizare (varianta 2) sau C pasă cu IS aflat în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 20x. Adversitate crescută în apărare. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu P plasat între AC/AID, cu minge la ES, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ES cu minge pasă cu IS-C, retur cu IS care atacă poartă, P se demarca în culoarul ALD/AID, iar pe schimbarea de direcție stg, dr. C reprimește mingea, trece de +1 și finalizaeaza (varianta 1) sau pasă cu ID aflat pe succesiv, finalizare (varianta 2) sau ID pasă cu ED aflată în pătrundere succesivă, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central între AID/ACR, iar în apărare 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării pe semicerc. ED cu minge pasă cu ID care atacă succesiv spre interior, C pleacă în diagonală și face blocaj interior la ED, ID-IS care atacă spre interior, pasă cu P, finalizare (varianta 1) sau pasă ES aflată în pătrundere pe blocajul la ultimul apărător, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul se execută și în partea opusă. Viteză și ritm de pasare pe fondul agresivității în apărare. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot central, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, cu marcaj la supraveghere la +1, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu mingea atacă succesiv pasă cu ID care învăluie și pasă cu C, finalizare (varianta 1) sau C pasă cu P, finalizare (varianta 2) sau P continuă și pasează cu ID aflat în pătrundere în culoarul dintre AID/ACR, finalizare (varianta 3) sau acesta pasează cu IS aflat în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 4) sau continuă cu pasă la ES demarcată exterior, finalizare (varianta 5). Idem exercițiul din partea opusă. În funcție de nivelul dobândit apărătorii acționează (semiactiv, activ). Ritm de pasare și determinare în acțiunea de finalizare a atacanților. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu minge atac cu pase succesive, pasă cu ID-C-IS-ES aflată în circulație la 9m, pasă cu C, retur în pătrundere cu ES, finalizare (varianta 1) sau pasă cu C care atacă culoarul dintre ALD/AID, finalizare (varianta 2) sau C pasă cu IS aflat în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul din partea opusă. Adversitate crescută în apărare. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, la supraveghere, mingea la ED, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu minge pasă cu ID-IS, C se demarcă și primește pasă prin spatele lui +1, finalizare (varianta 1) sau IS rezolvă situația în lupta 1-1 cu AID, finalizare (varianta 2a, 2b), sau IS pasă cu ES aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 3). Relație 6-6. Dozare 25x. Idem exercițiul din partea opusă. Viteză de pasare și determinare la finalizare pe fondul crescut al agresivității în apărare. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu marcaj la supraveghere la C, portar în semicerc, mingea la IS. Atacul apărării 5+1. IS cu minge pasă cu C după care coboară în diagonală spre partea opusă de atac prin spatele +1, C pasă cu P care se demarcă spre linia de 9m, acesta pasează cu IS, învăluire cu ED și pasă cu aceasta, care în condiții de superioritate numerică în zonă, finalizează. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu +1 în marcaj la supraveghere la C, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ES cu minge pasă cu IS care atacă spre interior, C învăluie și primește mingea, pasă în pătrundere pe culoarul dintre ALD/AID, pasă cu ES care se demarcă, finalizează (varianta 1) sau IS pasă cu P care se demarcă și finalizează (varianta 2) sau pasă retur cu ID și finalizează (varianta 3) sau ID pasă cu ED aflată în pătrundere între ALS/AIS, finalizare (varianta 4). Idem exercițiul în partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat între apărătorii centrali, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării pe semicerc. C cu minge scoate la învăluire ED pe buclă, pasă cu ID care atacă succesiv, P se demarcă invers sensului de pasare, IS atacă în culoar, primește mingea și finalizează (varianta 1) sau dacă ALD strânge, pasă cu ES, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul se execută cu finalizare în partea opusă. Apărătorii acționează (pasiv, semiactiv, activ). În atac viteză și ritm de pasăre. Unitățile de pregătire prezente pregătesc un tratament prealabil pentru o apărare de 6:0 cu diferite posibilități de joc variabile. Nu aveți întotdeauna jucători individuali care pot rezolva în acțiune 1-1 situația joc, astfel încât interacțiunea structurată este un important mijloc și joacă un factor decisiv pentru a depăși apărarea adversă. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 la supraveghere la C, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ES cu minge pasă la IS după care pleacă în circulație, IS-C, pasă cu ES care ocupă locul că urmare a avansării lui P, finalizare de la semicercul de 6m. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între ACR și AIS, mingea la ED, în apărare în sistemul de joc cu 5+1 la supraveghere, portar în semicerc. ED cu mingea atacă succesiv, pasă cu ID aflat în pătrundere în diagonală spre semicerc, pasă cu P care se demarcă în sensul de pasare, finalizare (varianta 1) sau continuă cu C care atacă succesiv care poate pătrunde cu dribling spre finalizare (varianta 2) sau continuă cu IS aflat în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 3) sau dacă ALD închide culoarul continuă cu ES, finalizare (varianta 4). Idem de pe partea opusă. Atenție sporită la jocul la intercepție practicat de cei aflați în apărare. După o serie se schimbă rolurile între atac/apărare. Agresivitate în funcție de nivelul dobândit. Relație 6-6. Dozare 2 X 15x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu 1 jucător avansat central la supraveghere, portar în semicerc. ES cu minge pasă cu IS aflat în pătrundere spre semicerc, pasă cu C, după care efectuează blocaj interior la AID, pasă cu ID, ED se demarcă lateral, P se demarcă, primește mingea și finalizează (varianta 1) sau pasă cu ES aflată în pătrundere la semicerc pe blocajul IS, primește mingea și finalizează (varianta 2). Idem exercițiul de pe partea opusă. Viteză și determinare în execuție. Atenție la transmiterea paselor pentru a evita jocul la intercepție ! Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 1P aflat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu 1 jucător avansat central în marcaj la supraveghere, portar în semicerc. ES cu minge pasă cu IS care atacă exterior, pasă cu C, apoi se demarcă în locul rămas liber la nivel de extremă că urmare a plecării în circulație a acesteia. C pasă cu ID, ED se demarca fals exterior, ID în pătrundere exterioară spre poartă, pasă cu ES aflată în pătrundere la semicerc pe blocajul exterior efectuat de P la ACR, finalizare. Relație 6-6. Dozare 20x. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 1 P aflat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu 1 apărător avansat în marcaj la supraveghere central, portar în semicerc. ES cu minge pasă cu IS care atacă exterior, pasă cu C, după care se demarcă în locul rămas liber la nivel de extremă că urmare a plecării în circulație a ES. C pasă cu ID după care se demarcă și pătrunde la semicerc, reprimește mingea și finalizează pe

blocajul lui P la ACR (varianta 1) sau pasă cu ES aflată în pătrundere la semicerc în culoarul dintre ACR și AIS, finalizare (varianta 2). Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc 6-0 cu un pivot plasat la nivelul semicercului de 6m central, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu 1 apărător avansat în marcaj la supraveghere central, portar în semicerc. C cu minge pasă cu IS pasă cu ES schimbând locurile, ES pasă cu C după care pleacă în circulație și pătrundere la semicercul de 6m pe blocajul lui P, C-ID care atacă exterior și pe reacția AIS care atacă, pasă cu ES, finalizare. ED se demarcă pentru a deschide apărarea. Idem exercițiul se poate execută și din partea opusă cu finalizare de către ED. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat la nivelul semicercului de 6m între ACR și AIS, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu marcaj strâns la C, portar în semicerc. ID cu minge atacă succesiv, pasă cu IS care încrucișează și pasează cu ES, care pleacă în circulatie, P se demarcă în acest timp în sensul de pasare a mingii, poate primi pasă de la ES, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ID, pasă cu ED , învăluire ES, pasă în pătrundere și finalizare de la 6m (varianta 2). Exercițiul se execută și din partea opusă. Atenție la jocul la intercepție ! Relație 6-6. Dozare 15x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu marcaj la supraveghere în zona centrală, portar în semicerc. ID pleacă la încrucișare cu C, în acest timp ED cu minge atacă succesiv, pasă cu C, finalizare în pătrundere (varianta 1) sau retur, finalizare ED în pătrundere (varianta 2) sau C-P, finalizare (varianta 3) sau P-ID-IS aflat în pătrundere, finalizare (varianta 4) sau eliberarea ES care primește pasă în pătrundere și finalizează (varianta 5). Relație 6-6. Dozare 20x. Idem de pe partea opusă. Agresivitate în apărare crescută. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasat între ALD și AID, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu 1 ACA la marcaj strâns la IS, portar în semicerc. ES cu minge pasă cu C după care pătrunde la semicercul de 6m prin spatele ACR, C-ID care atacă exterior încercând să pătrundă prin culoarul dintre ALS și AIS că urmare a demarcării ED în colțul

terenului, pasă cu ES care finalizează. Idem exercițiul se execută din partea opusă cu plecarea ED în cazul marcajului strâns la ID. Dozare 20x. Relație 6-6. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED în colțul terenului, P plasat la nivel central în atac, iar în apărare la nivel de ALD, AID, ACR la P, ACA la supraveghere central, AIS, ALS, portar în semicerc. ES cu minge pasă cu IS-C, ID pătrunde la semicercul de 6m, C-ED, pasă cu ID, finalizare. Idem de pe partea opusă. Relație 6-0. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac cu 1 pivot la semicercul de 6m central, mingea la ID, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 la supraveghere central, portar în semicerc. ID cu minge atacă poartă, învăluire cu pasă cu ED, pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu IS care atacă exterior, finalizare în pătrundere (varianta 1) sau pasă cu ED aflată în pătrundere la semicercul de 6m pe demarcarea falsă a P în partea opusă (varianta 2) sau pasă cu ES, finalizare (varianta 3). Idem atacul cu finalizare în partea opusă. Atacul contra apărării 5+1. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac cu 1 pivot la semicercul de 6m central, mingea la IS, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 la supraveghere central, portar în semicerc. IS cu minge atacă spre interior, pasă cu C care face schimbare de direcție stg.- dr., învăluire cu IDpasa cu acesta, retur pe buclă și pătrundere spre poartă pe blocajul exterior efectuat de către P la AIS, finalizare. Idem atacul cu finalizare în partea opusă. Atacul contra apărării 5+1. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între AID și AC, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 , în marcaj la IS, portar în semicerc. ES cu minge atac cu pase succesive, pasă cu IS care în prealabil efectuează o schimbare de direcție exterior/interior, finalizare pe blocajul exterior efectuat de P. Idem exercițiul se poate efectua din partea opusă pentru ID. În prealabil pot fi efectuate 2-3 rânduri de pase succesive dintr-o parte în altă. Relație 6-6. Dozare 15x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, mingea la C, iar în apărare 5+1, portar în semicerc. C cu minge atacă spre ES, pasă cu aceasta, pasă cu IS care schimbă locurile cu ES plecată la învăluire, IS-C-ES-P care se demarcă la linia de 9m, pasă cu C, idem exercițiul continuă în partea opusă, P se demarcă în partea unde este mingea. Finalizare unde se ivește ocazia pe fondul vitezei de pasare și de deplasare. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS, C cu minge, ID, ES, ED, P plasat între AID/ACD, ACS, AIS, ALD, ALS, portar în semicerc. Exercițiu pentru atacul apărării 6-0. C cu minge încrucișare cu ID, IS se demarcă exterior, AID atacă, IS atacă interior, primește mingea și pe demarcarea lui P, angajare, finalizare (varianta 1) sau pasă în pătrundere a ES între ALD/AID, finalizare (varianta 2) sau pasă cu ES care atacă exterior, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul de pe partea opusă. Viteză de joc, determinare. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în apărare în sistemul de joc 5+1, iar în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central, portar în semicerc. Exersarea jocului de apărare cu intercepție din lateral. Atacarea adversarului direct și retragere pe direcție de pasarea mingii la semicercul de 6m, ALS anticipează atacă hotărât ID pentru intercepție, AIS face schimb de locuri cu el. Idem în partea opusă. După fiecare serie se schimbă rolurile între atac/apărare. Jucătorii acționează cu determinare în condiții de joc activ. Relație 6-6. Dozare 4 X 30 x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în apărare în sistemul de joc 5+1, iar în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central, portar în semicerc. Exersarea jocului de apărare cu atacarea adversarului cu presing lateral. Atacarea adversarului direct și continuare avansată la următorul adversar, cu agresivitate la nivel lateral asigurată de ALS și AIS fără fault în vederea așteptării greșelii atacantului. Idem exercițiul în partea opusă. ACR acționează cu acoperirea jocului pivotului plasându-se permanent în față lui. După fiecare serie se schimbă rolurile între atac/apărare. Relație 6-6. Dozare 10 X 30 sec. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu 1 apărător care face marcaj strâns la IS, mingea la C, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. C cu mingea pasă la ID, în acest moment IS se demarcă spre ES însoțit de apărătorul sau direct, ES preia locul interului, ALD închide culoarul spre centru, ID pasă retur cu ES cu pătrundere spre interior, pasă cu C, pasă cu ES care se demarcă lateral (în prealabil IS însoțit de apărătorul său încearcă să pătrundă central spre semicerc), ES finalizează. Idem de pe partea opusă. Relație 6-6. Dozare 25x.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu 1 apărător care face marcaj strâns la IS, mingea la C, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. C cu mingea pasă la ID, apoi face blocaj interior la apărătorul avansat pentru demarcarea IS spre interior, ID pasă cu ED care atacă exterior, după care face blocaj exterior la AIS, ED pasă cu IS aflat în pătrundere la semicerc, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Nivelul de agresivitate în apărare este determinat de nivelul dobândit de jucători. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu 1 apărător care face marcaj strâns la IS, mingea la ED, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu mingea pasă cu ID în pătrundere spre interior, P face blocaj la apărătorul avansat pentru demarcarea spre interior a IS, pasă cu C demarcat spre exterior, pasă cu ES aflată în pătrundere la semicercul de 6m, finalizare. Idem exercițiul se poate exersa în partea opusă. Nivelul de agresivitate în apărare este determinat de nivelul dobândit de jucători. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între apărătorii centrali, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu marcaj strâns la IS. Mingea la ID, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ID cu mingea, atacă poartă, în acest timp ES face blocaj exterior la IS, acesta profită și se demarca în locul rămas liber, P face blocaj extrior la AID; ID pasă cu C care atacă exterior, pasă cu IS demarcat în pătrundere pe semicerc că urmare a închiderii culoarului de către ALD, finalizare. Idem exercițiul în partea opusă. Determinare în atac pe fondul agresivității în apărare. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între apărătorii centrali, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu marcaj strâns la IS. Mingea la C, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. C cu mingea, pasă cu ID, după care coboară fals spre semicercul de 6m, apoi energic urcă și face blocaj interior pentru IS; ID continuă pasa cu ED, retur, pasă cu IS care scapă din marcajul strâns, blocaj-plecare cu C, P pe avansarea AID, face blocaj exterior pentru pătrunderea C, finalizare; ES se demarcă exterior. Idem exercițiul în partea opusă. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, portar în semicerc.Antrenarea atacului împotriva apărării 5+1. C învăluire și se deplasează spre ES, primește mingea de la IS, pasă cu ES aflată în învăluire, IS se demarcă pe blocajul exterior efectuat de P la +1, primește pasă prin spatele +1, finalizare în condiții de adversitate (varianta 1) sau IS-ID, finalizare (varianta 2) sau ID pasă cu ED, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul din partea opusă. În atac viteză-sincronizare în pasare, determinare în finalizare, în apărare asigurarea închiderii culoarelor, fără a încrucișa. Nivelul de agresivitate este determinat de bagajul de cunoștințe dobândit de jucători sau de indicățiile transmise de antrenor. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu marcaj la supraveghere la C, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, învăluire și pasă cu C care pătrunde în culoarul dintre ALD/AID, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ES demarcată exterior, finalizare ( varianta 2), sau C pasă cu P care se demarcă, finalizare (varianta 3), sau C pasă cu IS aflat în pătrundere între AIS/ACR, finalizare ( varianta 4) sau IS pasă cu ID, finalizare ( varianta 5) sau ID pasă cu ED, finalizare (varianta 6). Relație 6-6. Dozare 40x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot central, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, cu marcaj la supraveghere la +1, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu mingea atacă succesiv pasă cu ID care învăluie și pasă cu C, finalizare (varianta 1) sau C pasă cu P, finalizare (varianta 2) sau P continuă și pasează cu ID aflat în pătrundere în culoarul dintre AID/ACR, finalizare (varianta 3) sau acesta pasează cu IS aflat în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 4) sau continuă cu pasă la ES demarcată exterior, finalizare (varianta 5). Idem exercițiul din partea opusă. În funcție de nivelul dobândit apărătorii acționează (semiactiv, activ). Ritm de pasare și determinare în acțiunea de finalizare a atacanților. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu minge atac cu pase succesive, pasă cu ID-C-IS-ES aflată în circulație la 9m, pasă cu C, retur în pătrundere cu ES, finalizare (varianta 1) sau pasă cu C care atacă culoarul dintre ALD/AID, finalizare (varianta 2) sau C pasă cu IS aflat în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 20x. Adversitate crescută în apărare. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, la supraveghere, mingea la ED, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu minge pasă cu ID-IS, C se demarcă și primește pasă prin spatele lui +1, finalizare (varianta 1) sau IS rezolvă situația în lupta 1-1 cu AID, finalizare (varianta 2a, 2b), sau IS pasă cu ES aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 3). Relație 6-6. Dozare 25x. Idem exercițiul din partea opusă. Viteză de pasare și determinare la finalizare pe fondul crescut al agresivității în apărare. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, la supraveghere, mingea la Ed, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu minge pasă cu ID-IS, C se demarca și primește pasă prin spatele lui +1, finalizare (varianta 1) sau IS rezovla situația în lupta 1-1 cu AID, finalizare (varianta 2a, 2b), sau IS pasă cu ES aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 3). Relație 6-6. Dozare 25x. Idem exercițiul din partea opusă. Viteză de pasăre și determinare la finalizare pe fondul crescut al agresivității în apărare. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 5+1, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. ED cu minge atac cu pase succesive, pasă cu ID-C-IS-ES aflată în circulație la 9m, pasă cu C, retur în pătrundere cu ES, finalizare (varianta 1) sau pasă cu C care atacă culoarul dintre ALD/AID, finalizare (varianta 2) sau C pasă cu IS aflat în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul din partea opusă. Adversitate crescută în apărare. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 cu marcaj la supraveghere la C, portar în semicerc, mingea la IS. Atacul apărării 5+1. IS cu minge pasă cu C după care coboară în diagonală spre partea opusă de atac prin spatele +1, C pasă cu P care se demarcă spre linia de 9m, acesta pasează cu IS, învăluire cu ED și pasă cu aceasta, care în condiții de superioritate numerică în zonă, finalizează. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig.

ATACUL CONTRA APĂRĂRII 6-0

Considerații tehnico-tactice:

Este faza de atac poate cea mai des înâlnită în cadrul jocului de handbal, la fiecare nivel de joc. Apărarea 6-0 poate fi atacată cu un sistem de joc cu 1-2 pivoți, static sau în permanentă circulație a jucătorilor. Plasamentul jucătorilor din atac diferă de jocul și posibilitățile tactice ale adversarilor, de scorul la care se joacă, de obiectivul propus, de viteza de joc cu care reacționează atacanții, etc.

Fig.

Atacul pe intervale pe poziționarea pivotului pentru a nu permite flotarea apărătorului central stânga, evitarea driblingului pe o circulație foarte rapidă a mingii și punerea în valoare pentru finalizare pe partea opusă. Dacă AIS nu atacă ID cu mingea finalizează (varianta 1), dacă ALS stânge pentru a închide culoarul ID, acesta pasează foarte rapid ED aflată în mișcare cu finalizare (varianta 2), iar dacă AIS atacă atunci pasează cu P care finalizează având spațiu suficent de acțiune (varianta 3). Se execută cu determinare și seriozitate la finalizare.Idem în partea opusă. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0 cu supraveghere atentă asupra pivotului, portar în semicerc. C cu minge pasă cu ID care atacă poartă spre exterior, învăluire cu ED, care pătrunde pe culoarul dintre AIS/ACS pe blocajul interior efectuat de P, primește mingea și finalizează (varianta 1) sau pasă cu C care atacă exterior în partea opusă, efectuând blocaj interior la ALD, IS învăluie, primește mingea de la ED, pasă cu ES aflată în pătrundere pe blocaj, Relație 6-6. Dozare 20x. Idem invers. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. ES cu minge atacă succesiv cu pasă la IS, apoi pleacă în circulație efectuând blocaj interior la AIS, IS-C-ID, ED învăluie și pătrunde pe blocajul efectuat de P și ES, primește mingea de la ID, finalizare. Relație 6-6. Dozare 30x. Idem exercițiul din partea opusă. Nivelul la care se lucrează determină și intensitatea , ritmul și agresivitatea jucătorilor. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central între apărătorii ACD/ACS, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. C cu minge pasă cu IS care învăluie și pasează cu ES, această pasează cu ID care învăluie cu ED și atacă în pătrundere, pasă cu ES aflată în pătrundere în culoarul ACS/AIS, finalizare Relație 6-6. Dozare 20x. Apărătorii închid culoarele de pătrundere, nu au voie să incrucișeze (atenție cu cine se apară fiecare) iar atacanții viteză și ritm de pasare pentru a surprinde adversarii. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. ES cu minge atacă poartă pasă cu IS-ID, pasă cu ES aflată în pătrundere în culoarul dintre AID/ACD, finalizare (varianta 1) sau ES-IS aflat în pătrundere în culoarul dintre ACS/AIS, finalizare (varianta 2) sau IS-C aflat în pătrundere în următorul culoar, finalizare (varianta 3) sau C-ED aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 4). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 40x. Fig

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, portar în semicerc. Atacul apărării 5-0 inferioritate numerică ES cu minge atacă succesiv cu pasă la IS, apoi pleacă în circulație efectuând blocaj interior la AIS, IS-C-ID, ED învăluie și pătrunde pe blocajul efectuat de P și ES, primește mingea de la ID, finalizare. Relație 6-5. Dozare 30x. Idem exercițiul din partea opusă. Nivelul la care se lucrează determina și intensitatea , ritmul și agresivitatea jucătorilor. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. ES cu minge pasă cu IS-C, pasă cu ES aflată în învăluire și pătrundere spre semicerc în partea opusă, pasă cu ID care atacă în diagonală în partea opusă, ED pătrunde pe culoarul dintre AIS/ACS, primește pasă de la ID, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă cu finalizare de către ES. Ritm de pasare, curaj în penetrarea sistemului de apărare. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central între apărătorii ACD/ACS, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. C cu mingea încrucișează cu ID cu care pasează, retur, învăluire C cu ED cu care pasează, finalizare (varianta 1) sau ED-IS aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu P care se demarcă și finalizează (varianta 3) sau IS finalizează în lupta 1-1 cu AID (varianta 4a, 4b) sau IS pasă cu ES aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 5). Relație 6-6. Dozare 30x. Se lucreză în condiții de joc. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc (inferioritate numerică). Atacul apărării 6-0. ES cu minge atacă poartă pasă cu IS-ID, pasă cu ES aflată în pătrundere în culoarul dintre AID/ACD, finalizare (varianta 1) sau ES-IS aflat în pătrundere în culoarul dintre ACS/AIS, finalizare (varianta 2) sau IS-C aflat în pătrundere în următorul culoar, finalizare (varianta 3) sau C-ED aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 4). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 5-6. Dozare 40x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central, iar în apărare în sistemul de joc 5-0 (inferioritate numerică), portar în semicerc. Atacul apărării 5-0. ES cu minge atacă poarta pasă cu IS-ID, pasă cu ES aflată în pătrundere în culoarul dintre AID/ACD, finalizare (varianta 1) sau ES-IS aflat în pătrundere în culoarul dintre ACS/AIS, finalizare (varianta 2) sau IS-C aflat în pătrundere în următorul culoar, finalizare (varianta 3) sau C-ED aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 4). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-5. Dozare 40x. Fig

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5-0, iar în apărare în sistemul de joc 5-0, (dublă eliminare), portar în semicerc. Atacul apărării 5-0. ES cu minge atacă poarta pasă cu IS-ID, pasă cu ES aflată în pătrundere în culoarul dintre AID/ACD, finalizare (varianta 1) sau ES-IS aflat în pătrundere în culoarul dintre ACS/AIS, finalizare (varianta 2) sau IS-C aflat în pătrundere în următorul culoar, finalizare (varianta 3) sau C-ED aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 4). Idem exercițiul din partea opusă. Relație 5-5. Dozare 40x. Fig.

Fig.Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat între apărătorii centrali, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. C cu mingea atacă poarta, pasă cu ID care atacă în diagonală interior, încrucișează și pasează cu IS plecat în diagonală în partea opusă, IS pasă cu ED aflată în învăluire, pasă cu ES aflată în învăluire și pătrundere pe semicerc pe blocajul interior la AID, finalizare. Agresivitatea apărătorilor crește după stăpânirea combinației de către atacanți. Determinare în atac. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central, mingea la IS, iar în apărare în sistemul de joc 5+1 la supraveghere central, portar în semicerc. Atacul apărării 5+1. IS cu minge pasă cu C care atacă succesiv exterior, pasă cu ID, retur în pătrundere, finalizare (varianta 1) sau ID pasă cu IS, pasă cu ES care finalizează pe blocajul exterior efectuat de P (varianta 2) sau exterior în lupta cu ALD (varianta 3). Agresivitatea apărătorilor crește după stăpânirea combinației de către atacanți. Determinare în atac. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot așezat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0 – Dublu blocaj cu finalizare extrema. ES cu minge pasă cu IS-C după care coboară la semicercul de 6m efectuând blocaj interior la AIS, P se demarcă în partea opusă, C pasă cu ID după care coboară la nivelul semicercului de 6m efectuând blocaj interior la ACS, ID învăluie cu ED, pasă, pătrundere pe dublu blocaj, finalizare. Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ED cu minge, ID, C, P plasat între ACD/ACS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Se exersează atacul împotriva apărării 6-0. ED cu minge pasă cu C aflat în atac succesiv exterior și pe blocajul la AIS, pătrundere, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ID aflat în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul din partea opusă. Viteză de joc, apărători în condiții de adversitate sporită. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între ACD/ACS, mingea la ID, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. ID cu minge atacă succesiv spre interior, pasă cu C, ED pleacă în circulație, iar pe acest fond IS se demarcă în locul rămas liber, primește mingea de la C, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central între ACD/ACS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Finalizare extrema pe blocajul efectuat de centru. C cu minge atacă în diagonală, pasă cu IS care încrucișează și atac în diagonală spre interior, pasă cu ES aflată în pătrundere pe blocajul interior efectuat de C la AID, finalizare. P se demarcă invers sensului de pasare. Idem exercițiul din partea opusă. Agresivitate în apărare. Se pune accent pe închiderea culoarelor. Viteză în atac.Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central între ACD/ACS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. C cu minge pasă cu ID apoi atacă în diagonală, pasă cu IS care încrucișează și atac în diagonală spre interior, pasă cu ES aflată în pătrundere pe blocajul interior efetuat de C la AID, finalizare (varianta 1). P se demarcă invers sensului de pasare primește pasă de la ID, finalizare (varianta 2) sau pasă cu ED, finalizare (varianta 3) sau ID pasă cu ED aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 4). Idem exercițiul din partea opusă.Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central între apărătorii ACD/ACS, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. C cu mingea încrucișează cu ID cu care pasează, retur, învăluire C cu ED cu care pasează, finalizare (varianta 1) sau ED-IS aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu P care se demarcă și finalizează (varianta 3) sau IS finalizează în lupta 1-1 cu AID (varianta 4a, 4b) sau IS pasă cu ES aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 5). Relație 6-6. Dozare 30x. Se lucreză în condiții de joc. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central între apărătorii ACD/ACS, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. C cu minge pasă cu IS care învăluie și pasează cu ES, această pasează cu ID care învăluie cu ED și atacă în pătrundere, pasă cu ES aflată în pătrundere în culoarul ACS/AIS, finalizare. Apărătorii închid culoarele de pătrundere, nu au voie să incrucișeze (atenție cu cine se apară fiecare) iar atacanții viteză și ritm de pasare pentru a surprinde adversarii Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc, mingea la ED. Atacul apărării 6-0 cu finalizare de către extremă. ED cu minge pasă la ID, C coboară la semicercul de 6m și face blocaj interior la AIS, ID atacă în diagonală cu pasă pe încrucișare cu IS aflat în pătrundere oblică spre interior, ED pătrunde pe blocaj, primește mingea și finalizează. Idem exercițiul din partea opusă. Agresivitatea apărătorilor crește odată cu nivelul de pregătire dobândit. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0 cu supraveghere atentă asupra pivotului, portar în semicerc. C cu minge pasă cu ID care atacă poartă spre exterior, învăluire cu ED, care pătrunde pe culoarul dintre AIS/ACS pe blocajul interior efectuat de P, primește mingea și finalizează (varianta 1) sau pasă cu C care atacă exterior în partea opusă, efectuând blocaj interior la ALD, IS învăluie, primește mingea de la ED, pasă cu ES aflată în pătrundere pe blocaj. Idem invers. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. ES cu minge atacă succesiv cu pasă la IS, apoi pleacă în circulație efectuând blocaj interior la AIS, IS-C-ID, ED învăluie și pătrunde pe blocajul efectuat de P și ES, primește mingea de la ID, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Nivelul la care se lucrează determină și intensitatea , ritmul și agresivitatea jucătorilor. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. ES cu minge pasă cu IS-C, pasă cu ES aflată în învăluire și pătrundere spre semicerc în partea opusă, pasă cu ID care atacă în diagonală în partea opusă, ED pătrunde pe culoarul dintre AIS/ACS, primește pasă de la ID, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă cu finalizare de către ES. Ritm de pasare, curaj în penetrarea sistemului de apărare. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot așezat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0 – Dublu blocaj cu finalizare extrema. ES cu minge pasă cu IS-C după care coboară la semicercul de 6m efectuând blocaj interior la AIS, P se demarcă în partea opusă, C pasă cu ID după care coboară la nivelul semicercului de 6m efectuând blocaj interior la ACS, ID învăluie cu ED, pasă, pătrundere pe dublu blocaj, finalizare. Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central între ACD/ACS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0 . IS cu mingea atacă poarta, pasă cu C-ID-ED care atacă poarta, ID învăluie, reprimește mingea, pasă peste semicerc cu ES demarcată în colțul terenului, finalizare (varianta 1) sau pasă cu P, finalizare (varianta 2). Relație 6-6. Dozare 25x. Apărătorii acționează în funcție de nivelul de pregătire sau de indicațiile primite (pasiv, semiactiv, activ). Idem exercițiul se poate executa din partea opusă. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central între ACD/ACS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. ID cu minge pasă cu ED care atacă poarta, ID învăluie, reprimește mingea, pasă peste semicerc cu P care se demarcă, finalizare (varianta 1) sau pasă cu IS care se află în pătrundere la semicerc, finalizare (varianta 2) sau din aeriană, finalizare (varianta 3), sau pasă cu ES, finalizare (varianta 4) sau aeriană cu ES, finalizare (varianta 5) sau dublă aeriană cu ES-C, finalizare (varianta 6) sau alte combinații de aeriene. Se execută alternativ. Portarul se deplasează rapid, reacționează și închide unghiurile de aruncare. Apărătorii acționează în funcție de nivelul de pregătire sau de indicațiile primite (pasiv, semiactiv, activ). Idem de pe partea opusă. Relație 6-6. Dozare 40x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între apărătorii centrali la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. ED cu minge pasă cu ID după care pleacă în pătrundere spre semicercul de 6m între AIS/ACS, iar pe blocajul efectuat de C că urmare a coborârii spre semicerc cu minge de la ID-ED, finalizare (varianta 1) sau pasă cu IS-ID aflat în pătrundere între AID/ACD, finalizare (varianta 2) sau pasă retur cu IS în culoarul ALD/AID, finalizare (varianta 3) sau pasă cu ES, finalizare (varianta 4). Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat la semicercul de 6m între AID și ACD, mingea la C, în apărare în sistemul 6-0, portar în semicerc. C cu minge învăluire interioră cu ID, pasă cu acesta care atacă succesiv, plecarea lui P pe învăluire la semicercul de 9m trăgând după el AID, pe culoarul creeat, IS atacă poarta, ALD închide culoarul, pasă cu ES, finalizare (varianta 1) sau C continuă cu P, după care se demarcă, P poate finaliza (varianta 2) sau continuă cu C care beneficează de demarcarea ED care ajută pentru culoar, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul se execută din partea opusă. După o serie se schimbă rolurile între atac/apărare. Agresivitate crescută în funcție de nivelul la care se lucrează. Atenție la transmiterea mingii pentru a contracara jocul la intercepție. Relație 6-6. Dozare 2 X 10x. Fig.

Relație 6-6 contra apărării 6-0 cu atac cu pase successive executate în mare viteză și demarcarea pivotului în partea opusă asigurând astfel superioritatea numerică. Determinare în jocul atacanților pe fondul sporit de agresivitate practicat de apărători. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Relație 6-6 contra apărării 6-0 cu atac cu pase successive executate în mare viteză și demarcarea ED plecată în circulație în zona opusă asigurând astfel superioritatea numerică, cu finalizare de către acesta. Idem pe partea opusă. Determinare în jocul atacanților pe fondul sporit de agresivitate practicat de apărători. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 P plasast între AC, cu minge la IS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0 la semicercul de 6m, portar în semicerc. Combinație tehnico tactică cu finalizare de către extremă. IS cu minge atacă poarta, pasă la ES după care intră la semicercul de 6m efectuând blocaj exterior la ACS, C atacă exterior primește mingea de la ES aflată în atac cu pase succesive, pasă cu ID care atacă exterior, ED se demarcă lateral, ID pasă cu ES aflată în pătrundere la semicerc pe blocajul IS, finalizare. Idem de pe partea opusă. Relatie 6-6. Dozare 15x. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 1pivot plasat la nivelul semicercului de 6m între ACS și AIS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS după care pleacă în circulație infiltrându-se pe semicerc realizând blocaj interior la AIS, IS-C după care pleacă în pătrundere pe culoarul dintre blocajul lui P la ACS și blocajul ES, C-ID, primește pasă de la ID care atacă exterior, finalizare. ED se demarcă deschizând apărarea. Idem exercițiul de pe partea opusă. Determinare în execuție. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. ID cu minge atacă succesiv, pasă cu C, pasă cu IS care încrucișează și schimbă locurile cu ES, ES-C-ID pasă cu ES aflată în pătrundere la semicercul de 6m între ACS și AIS, finalizare. Idem exercițiul se va execută și din partea opusă cu finalizare asigurată de ED. Relație 6-6. Dozare 20x. Reacția de agresivitate a apărării depinde de nivelul la care se lucrează. Viteză în execuție pentru surprinderea adversarilor. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 2 pivoți la nivel central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS după care pleacă în circulatiela semicercul de 9m, IS-ID, iar pe fondul atacării de către AIS pasă cu ES aflată în pătrundere, finalizare (varianta 1) sau pe fondul pătrunderii ES la semicerc pasă cu P1, finalizare (varianta 2). ED se demarcă rapid în colțul terenului pentru a deschide apărarea. Se execută în viteză maximă, cu determinare și încredere în ceea ce fac pentru a găsi soluția optimă de finalizare. Idem, exercițiul se execută din partea opusă. Atenție la jocul la intercepție ! Adversitatea apărării în funcție de nivelul dobândit. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. C cu minge atacă poarta, pasă cu ID, pe avansarea apărării P se demarcă și efectuează blocaj interior la ALD, ID pasă directă cu IS care transmite mingea ES aflată în pătrundere pe blocaj, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Rapiditatea este cheia și elementul surpriză pentru a prinde apărarea adversă pe picior greșit. Relație 6-6. Dozare 15x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între AID și ACD, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. ES cu minge atac cu pase succesive, cu placare în circulație și finalizare de la nivelul extremei opuse pe blocajul efectuat de ED. Idem exercițiul se poate execută în partea opusă. Relație 6-6. Dozare 10x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED, P, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. ES cu minge atac cu pase succesive, pasă cu IS, pasă cu ID, după care coboară în P pe demarcarea pivotului în zona opusă, C preia locul rămas liber de către IS pe o buclă, primește mingea de la ID în pătrundere și finalizează (varianta 1) sau pasă cu P, finalizare (varianta 2), sau pasă cu IS în pivot, finalizare (varianta 3). Agresivitate a apărătorilor în funcție de nivelul de pregătire. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 2 pivoți, apărare 6-0, portar în semicerc. ED cu minge pasă cu ID aflat în pătrundere spre interior, pasă cu P2, finalizare (varianta 1) sau pasă cu P1, finalizare (varianta 2) sau continuă cu pasă la IS aflat în pătrundere, acesta pasă cu P1, finalizare (varianta 3), sau pasă cu P care pătrunde în culoarul dintre apărătorii centrali, finalizare (varianta 4) sau pătrunde el cu finalizare (varianta 5) sau pe fondul închiderii culoarului de către ALD, pasă cu ES, finalizare (varianta 6). Idem exercițiul din partea opusă. Determinare, încredere și viteză în execuție. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la liniei de 9m (IS, C cu minge, ID), ES, ED, P plasat între AID/ACD, ACS, AIS, ALD, ALS, portar în semicerc. C cu minge scoate la învăluire ID atacând în diagonală, pasă cu acesta, ID pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, finalizare (varianta 1) sau IS coboară mingea în P care se demarcă și finalizează (varianta 2) sau IS pasă directă cu ES care atacă exterior, finalizare (varianta 3). Se exersează în condiții de joc cu apărători activi, IS căutând să găsească soluția optimă. Idem exercițiul în partea opusă. Relație 6-6. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Se exersează transformarea interului în al doilea pivot. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu C, în acest timp IS coboară în diagonală la semicercul de 6m în locul rămas liber că urmare a demarcării lui P în partea opusă (blocaj la AID), C pasă cu ID apoi se demarcă pe buclă în locul rămas liber a lui IS, ID-ED, retur, finalizare (varianta 1) sau pasă cu C aflat în pătrundere (varianta 2) sau C-IS, finalizare (varianta 3). Idem din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, mingea la IS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0 cu finalizare de către inter. IS cu minge pasă cu C pe coborârea la semicercul de 6m în vederea efectuării blocajului interior la ACS, pasă cu ID care învăluie și atacă poarta spre culoarul dintre ALD/AID, pasă cu IS aflat la învăluire, finalizare cu aruncare de la distanță sau în pătrundere pe dublul blocaj. Apărătorii au ca sarcină blocarea aruncărilor de la distanță, inchiderea culoarelor de pătrundere, ei neavând voie să încrucișeze în apărare. Agresivitate crescută. Cei din atac determinare în acțiunile de finalizare pe fondul crescut al vitezei de pasare. Se lucrează în condiții de joc. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat la semicercul de 6m între apărătorii centrali, mingea la IS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0 cu finalizare de către inter. IS cu minge pasă cu C care amenință poarta, pasă cu ID care învăluie cu ED, pasă cu aceasta, P se demarcă fals invers sensului de pasare, ED-IS aflat în pătrundere spre poartă, finalizare de la linia de 9m. Idem exercițiul se execută din partea opusă pentru ID. Apărătorii au că sarcină închiderea culoarelor fără a încrucișa la învăluiri. Mobilizare și concentrare pentru închiderea culoarelor și blocarea aruncărilor. Determinare-viteză de pasare pentru surprinderea advesarilor nepregătiți în apărare, ca sarcină pentru cei aflați în atac. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat între AID/ACD, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0, finalizare C. ES cu minge atacă succesiv pasă cu IS-C, ID atac spre interior, primește mingea și pasează cu C care atacă pe învăluire pe după, primește mingea în pătrundere pe culoarul dintre ALS/AIS, finalizare. Idem exercițiul se poate executa și din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat central, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0, finalizare de C. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS, pasă cu C, ED efectuează blocaj exterior la AIS, ID se demarcă în locul rămas liber primește mingea, joacă retur cu C aflat în pătrundere pe blocaj, finalizare în culoarul dintre AIS/ALS. Idem exercițiul se poate executa în partea opusă. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central, mingea la ID, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0 cu finalizare de către centru. ID cu minge atacă poartă, pasă cu C care atacă succesiv, IS învăluire, primește mingea, retur cu C aflat în pătrundere la semicerc, finalizare. Apărătorii acționează (pasiv, semiactiv, activ) în funcție de indicațiile primite, agresivitate la nivel lateral. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot plasat central la semicercul de 6m, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. ES cu minge atacă exterior, pasă cu IS care atacă exterior, idem ceilalți jucători, IS-C, ID, schimbare de direcție exterior interior (ED, pătrunde și primește mingea, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă cu finalizare de către ES. Apărătorii acționează prin mișcare laterală încercând să închidă culoarele de pătrundere,aflându-se permanent între adversar/poartă. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc 5+1 cu 1 pivot așezat central, mingea la ES, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. ES cu mingea pasează succesiv cu IS-C, ID atacă și se demarca la semicercul de 6m, în acest timp ED face schimbare de direcție dr-stg, pătrunde la semicercul de 6m între ALS/AIS, primește mingea și finalizează. Idem din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central între apărătorii ACD/ACS, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. C cu minge pasă cu IS care învăluie și pasează cu ES, această pasează cu ID care învăluie cu ED și atacă în pătrundere, pasă cu ES aflată în pătrundere în culoarul ACS/AIS, finalizare Relație 6-6. Dozare 20x. Apărătorii închid culoarele de pătrundere, nu au voie să incrucișeze (atenție cu cine se apară fiecare) iar atacanții viteză și ritm de pasare pentru a surprinde adversarii. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central între apărătorii ACD/ACS, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. C cu mingea încrucișează cu ID cu care pasează, retur, învăluire C cu ED cu care pasează, finalizare (varianta 1) sau ED-IS aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu P care se demarcă și finalizează (varianta 3) sau IS finalizează în lupta 1-1 cu AID (varianta 4a, 4b) sau IS pasă cu ES aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 5). Relație 6-6. Dozare 30x. Se lucreză în condiții de joc. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1, cu mingea la ED, P plasat între AID/ACD, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Relație 6-6. Dozare 25x. Se exersează atacul asupra sistemului de joc 6-0. ED cu minge, atacă succesiv, P se demarcă în sensul opus pasă cu ID, pasă cu C care schimbă sensul de atac succesiv, pasă cu IS care atacă spre interior, pasă cu P, finalizare (varianta 1) și pe blocajul efectuat de ED la ALD, ES pătrunde, primește mingea și finalizează. (varianta 2) Idem exercițiul se poate execută din partea opusă. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central între apărătorii ACD/ACS, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. C cu mingea încrucișează cu ID cu care pasează, retur, învăluire C cu ED cu care pasează, finalizare (varianta 1) sau ED-IS aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu P care se demarca și finalizează (varianta 3) sau IS finalizează în lupta 1-1 cu AID (varianta 4a, 4b) sau IS pasă cu ES aflată în pătrundere exterioară, finalizare (varianta 5). Relație 6-6. Dozare 30x. Se lucreză în condiții de joc. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc 5+1 cu pivot plasat central între apărătorii ACD/ACS, mingea la C, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. Atacul apărării 6-0. C cu minge pasă cu IS care învăluie și pasează cu ES, această pasează cu ID care învăluie cu ED și atacă în pătrundere, pasă cu ES aflată în pătrundere în culoarul ACS/AIS, finalizare. Apărătorii închid culoarele de pătrundere, nu au voie să incruciseseze (atenție cu cine se apară fiecare) iar atacanții viteză și ritm de pasare pentru a surprinde adversarii. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc, mingea la ED. Atacul apărării 6-0 cu finalizare de către extremă. ED cu minge pasă la ID, C coboară la semicercul de 6m și face blocaj interior la AIS, ID atacă în diagonală cu pasă pe încrucișare cu IS aflat în pătrundere oblică spre interior, ED pătrunde pe blocaj, primește mingea și finalizează. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Agresivitatea apărătorilor crește odată cu nivelul de pregătire dobândit. Fig

Fig.Fig.

Jucatorii sunt asezati in atac in sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat intre aparatorii centrali,mingea la ES, iar in aparare in sistemul de joc 6-0, portar in semicerc. Atacul apararii 6-0 cu finalizare de catre inter. ES cu minge pasa IS-C care scoate la invaluire ED, pasa cu aceasta, ED-ID-IS aflat in patrundere pe blocajul lui P, finalizare. Idem exercitiul din partea opusa. Relatie 6-6. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucatorii sunt asezati in atac in sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat intre ACS/AIS,mingea la ES, iar in aparare in sistemul de joc 6-0, portar in semicerc. Atacul apararii 6-0 cu finalizare de catre inter. ES cu minge pasa C si pleaca in circulatie, IS se demarca in locul ramas liber primeste mingea de la C foarte rapid, finalizare. Idem exercitiul cu finalizare din partea opusa. Relatie 6-6. Dozare 25x.

Jucatorii sunt asezati in atac in sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat intre aparatori centrali, mingea la ES, iar in aparare in sistemul de joc 6-6, portar in semicerc. Atacul apararii 6-0 cu finalizare de catre inter. ES cu minge pasa cu IS care invaluie si incruciseaza cu C, pasa cu acesta, retur finalizare. Idem exercitiul din partea opusa cu finalizare de catre ID. Relatie 6-6. Dozare 20x. Fig.

Jucatorii sunt asezati in atac in sistemul de joc 5+1 cu pivotul plasat intre aparatori centrali, mingea la ED, iar in aparare in sistemul de joc 6-6, portar in semicerc. Atacul apararii 6-0 cu finalizare de catre inter. ED cu minge pasa cu ID-C care ameninta poarta, pasa cu IS care finalizeaza pe blocajul interior efectuat de ED la AID. Idem de pe partea opusa. Relatie 6-6. Dozare 20x. Fig.

Fig.

RELAȚIE 7-6 ATACUL CONTRA APĂRĂRII 6-0

Considerații tehnico-tactice:

?????????

Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac pentru o aruncare de la 9m pe final de joc în relația 6-6, mingea în paravan format din 3 jucători, ED, ID, C, ALS, zid format din 5 jucători, portar în semicerc. Pe fondul aruncării la poartă de la 9m, final de joc 5-10 sec. portarul echipei din atac vine la schimbare, se execută cu pasă din paravan pentru ID, pasă spre jucătorul care pătrunde în atac surprinzând echipa adversă. Idem cu participarea directă a portarului. Viteză de deplasare pentru surprinderea echipei adverse nepregătite. Relație 7-6. Dozare 10x. Fig.

Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac pentru o aruncare de la 9m pe final de joc în relația 6-6, mingea în paravan format din 3 jucători, ED, ID, C, ALS, zid format din 5 jucători, portar în semicerc. Pe fondul aruncării la poartă de la 9m, final de joc 5-10 sec. portarul echipei din atac vine la schimbare, se execută cu pasă din paravan pentru ID, pasă spre jucătorul care pătrunde în atac surprinzând echipa adversă. Idem cu participarea directă a portarului. Apărătorul lateral din zid sesizează și împiedică intenția de finalizare și încearcă să împiedice, retur cu C, finalizare. Viteză de deplasare pentru surprinderea echipei adverse nepregătite. Relație 7-6. Dozare 15x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii perfecționează atacul în situația de 6+1 cu scoaterea portarului în anumite momente speciale de joc. Atac cu pase succesive cu punerea în valoare a pivotului din partea opusă declanșării atacului. Viteză de joc pentru a surprinde apărarea adversă. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED, P1, P2 la semicercul de 6m între cei 2 apărători intermediar, ALD, ALS, portar în semicerc. Atac cu pase succesive pornind de la ES punînd în valoare jocul extremelor pe o demarcare la finalizare a pivotului în sens invers de atac. Relație cu introducerea jucătorului 6+1 și scoaterea portarului în condiții speciale. Exersarea atacului împotriva apărării 6-0. Preocupare sporită pentru a nu greși acțiunea, fiind descoperiți pe faza de apărare. Dozare 20x.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în apărare la nivelul semicercului de 6m în sistemul de joc 6-0, iar în atac la nivel de ES cu minge, IS, C, P1, P2 plasați între aparătorii laterali și cei intermediari, ID, ED. Antrenarea jocului apărătorilor cu atacarea și retragerea la semicercul de 6m după ce adversarul direct a pasat mai departe, mutând și inchizând jocul pe partea sa. Cei din atac execută atac cu pase succesive din jucător în jucător punând în valoare și jocul pivoților. După fiecare serie rolurile se schimbă între atac și apărare. Relație 7-6. Dozare 20 x 1 min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C cu 1 cărucior cu mingi, ID, ED, P1, P2, ALD, AID, 2 ACA, AIS; ALS, portar în semicerc. Aruncări la poartă în condiții de adversitate. C pasă cu IS schimbare de direcție stg-dr, pe blocajul lui P1, angajarea acestuia, finalizare (varianta 1), sau pasă IS cu ES atac exterior, finalizare (varianta 2). Idem în partea opusă în care C pasă cu ID, schimbare de direcție dr-stg, finalizare (varianta 3) sau pasă direct cu ED, finalizare (varianta 4). Relație 7-6. Dozare 40x. Dinamism în execuție, agresivitate în apărare. Fig.

ATACUL ZONEI CENTRALE

Considerații tehnico-tactice:

?????

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac la nivelul liniei de 9m (IS, C, ID), și P la semicercul de 6m între cei 2 AC; mai sunt AID, AIS, portar în semicerc.C, cu minge, pasă cu ID, apoi se demarcă în partea stângă încrucișând cu IS care-i preia locul, primește mingea de la ID, este atacat de ACD, finalizează cu aruncare din săritură sau continuă cu pasă la P care se demarcă la semicerc, finalizare. Idem exercițiul se execută și cu plecare în partea opusă.Dozare 20x.Relație 4-4. Se dezvoltă jocul central transformându-se în final într-o relație 2-2 care poate rezolva atacul. Situație de atac/apărare, egalitate numerică, care cu abilitatea și experiență jucătorilor dobândite în pregătire și jocuri duce în final la posibilitatea înscrierii golului că urmare a creerii unei variante corespunzătoare. Schimbul de jucători, viteză crescută a păsării mingii precum și elementele surpriză la finalizare caracterizează acest exercițiu. Se exploatează zona centrală, care că vulnaritate este cu grad crescut. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac la nivelul liniei de 9m (IS, C, ID), și P la semicercul de 6m între cei 2 AC, ES, ED;mai sunt ALD,AID, AIS, ALS, portar în semicerc.C, cu minge, pasă cu ID, apoi se demarcă în partea stângă la semicercul de 6m, ID pasă cu IS aflat în pătrundere centrală, pasă cu ES plecată la învăluire exterioară, retur cu IS, P se demarcă în partea opusă jocului, iar pe atacul ACD, C se demarcă în locul rămas liber, primește mingea și finalizează. Relație 6-6 cu finalizare din zona centrală.Dozare 25x. Transformarea unui jucător de 9m într-un jucător de semicerc, care aduce superioritatea în zona centrală. Agresivitatea apărătorilor în funcție de nivelul jucătorilor, de pregătirea acestora.Rapiditatea cu care se execută combinația duce în final la reușită. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de ES, IS, C, ID, ED, P între ALD și AID, ACD, ACS, AIS, ALS, portar în semicerc.C, cu minge pleacă în dribling scoțând la învăluire și pasă cu P, după care rămâne la semicercul de 6m, P pasă cu ID aflat în pătrundere spre poartă care poate finaliza sau joacă retur cu IS aflat în pătrundere centrală spre poartă, finalizare sau angajarea lui P care se demarcă în zona centrală. Relație 6-6.Dozare 20x.Determinare și viteză de exprimare în acțiune pentru surprinderea adversarilor. Combinația are că scop destabilizarea zonei central, vulnerabilă în astfel de situații cu multiple variante de finalizare atât de la 9m cât și de la semicercul de 6m în funcție de reacția apărătorilor. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot aflat între AID și ACD, iar în apărare în sistemul 6-0, portar în semicerc.C, cu minge atacă în partea stânga, scoate la învăluire IS, pasă cu acesta, continuă cu pasă la ID aflat în învăluire cu atac în zona centrală, iar pe blocajul efectuat de IS la ACS, finalizează sau continuă cu pasă la P care se demarcă că urmare a atacării de către ACD, finalizare. Relație 6-6.Dozare 25x.Mobilitate crescută a jucătorilor aflați în atac pentru crearea elementului surpriză. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS, C, cu minge, ID, P la semicercul de 6m, iar în apărare la nivel de AID, ACD, ACS, AIS, portar în semicerc.Încrucișare laterală între C, cu minge și ID iar pe fondul blocajului efectuat de P la AIS, ID finalizeză sau pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă care primește mingea și finalizează. Relație 4-4.Dozare 25x.Acțiunea se desfășoară în zona centrală iar reușită depinde și de fixarea AIS de către P. Se instruiesc aruncările de la distanță în condiții de adversitate. Fig.

Jucătorii sunt dispuși în atac la linia de 9m pe IS, C, cu minge, ID, respectiv P, iar în apărare AID, AC, AIS, portar în semicerc. C cu minge atac cu dribling exterior, încrucișează cu ISpasă cu acesta , pasă cu IS finalizare din zonă central. C după pasă se demarcă și pătrunde la semicercul de 6m prin spatele apărătorilor.la se demarca lateral exterior, IS dacă nu finalizează continuă retur cu ID care finalizează sau pasă la nivel de P, finalizare. Relație 4-4.Dozare 20x. Transformarea lui C în al doilea pivot încercând să deranjeze apărarea în zona centrală. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, cu minge, C, P în atac, iar în apărare la nivel de ALD, AID, ACD, ACS, portar în semicerc.IS cu minge, atacă lateral stânga, pasă cu ES. C face buclă și învăluie exterior în timp ce IS se demarcă în zona centrală, primește mingea și finalizează de la 9m sau pasă cu P care se demarcă că urmare a acțiunii interului. Relație 4-4.Dozare 25x.Idem exercițiul se poate execută și de pe partea opusă. Finalizarea din zona centrală într-o relație 2-2 între IS/P și apărătorii centrali. Fig.

Jucătorii sunt dispuși în atac la linia de 9m IS, C cu minge, ID, respectiv P, iar în apărare la semicercul de 6m AID, ACD, ACS, AIS, portar în semicerc.C cu minge pasă în dreapta cu ID și se demarcă în partea opusă, IS buclă atacă succesiv în zona centrală, primește pasă de la IS, învăluie cu acesta, ID primește mingea și finalizează pe blocajul lui P sau P se demarcă, primește pasă și finalizează de la semicercul de 6m. Relație 4-4 care la finalizare se transformă în 2-2 în zona centrală. Dozare 20x.Viteză de execuție pentru surprinderea adversarilor. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, P, iar în apărare AID, ACD, ACS, AIS, portar în semicerc.IS cu minge atacă lateral stânga, pasă cu C care atacă succesiv stg, pasă cu ID care atacă și el succesiv stg. priomeste pasă, angajează pe P, finalizare. Relație 4-4 în zona centrală care la finalizare se transformă în 2-2. Dozare 20x. Viteză de execuție duce la reacția apărătorilor de a ataca jucătorii liniei de 9m care în final conduce la

oportunitatea angajării lui P. Fig.

Jucătorii sunt dispuși în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între AID și ACD, iar în apărare 6-0 la semicercul de 6m, portar în semicerc. IS cu minge atacă poarta, pasă cu ES plecată în circulație, aceasta pasează cu C, pasă cu ID, retur cu C care în prealabil face o buclă, atacă poartă cu finalizare sau pasă la P, finalizare. Relație 6-6 care la finalizare din zona centrală se transformă în 2-2 între C/P și AID/ACD. Transformarea ES în al doilea pivot încearcă să distragă atenția în zona centrală a apărătorilor. Coordonare și viteză de exprimare în joc. Fig.

Fig.Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac IS, C cu minge, ID, P plasat exterior AID la semicercul de 6m, iar apărare ACR, ACA, AIS, portar în semicerc.C cu minge în dribling spre poartă, scoate la învăluire pe P, pasă cu acesta care este în viteză, pasă cu ID care atacă exterior, P pătrunde și primește mingea la semicercul de 6m, finalizare. Relație 4-4 în zona centrală care la finalizare se transformă în relație 2-2 P/ID contra AC și AIS. Mișcarea cu care trebuie săsurprindă adversarii din apărare trebuie să fie convingătoare realizată pe fondul vitezei de deplasare. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între ACS și ACD la semicercul de 6m, iar cei din apărare în sistemul 6-0 retras, portar în semicerc.ID cu minge pasă cu ED după care se transformă în al doilea pivot la semicercul de 6m între AID și ACD. C atacă lateral spre ED de la care primește mingea pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă și pe blocajul lui P la ACD finalizează sau continuă cu pasă la ID, finalizare de la 6m. Relație 6-6 care în final se transformă în 2-2 între IS/ID și AID/ACD. Dozare 25x. Surprinderea apărătorilor în zona centrală. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între apărătorii centrali, iar în apărare în sistemul 6-0, portar în semicerc.C cu minge, pasă în dreapta cu ID și se deplasează în partea opusă încrucișând cu IS care îi preia locul. ES pleacă în circulație pe la semicercul de 9m devenind al doilea pivot efectuând blocaj la ACS; ID pasă – retur cu IS, ID este pus în situația de a finaliza de la distanță pe blocajul ES sau pasă cu P care face bloc plecare la ACD ieșit avansat la 9m. Relație 6-6 cu finalizare centrală.Dozare 20x. Istețimea jucătorilor de atac de la 6m în efectuarea blocajelor precum și viteză cu care se acționează pun în dificultate zona centrală care devine vulnerabilă ducând la scopul final al atacului : golul. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, C cu minge, ID, P în atac, iar în apărare AID,ACD,ACS, AIS, portar în semicerc. C cu minge atacă poarta, pasă înstg. demarcare în partea opusă, dublă învăluire IS cu ID, finalizare din zona centrală de către IS sau continuare lateral cu C, finalizare (varianta 1) sau continuare pe blocaj plecare efectuat de P la ACD ieșit să împiedice aruncarea IS de la distanță (varianta 2). Relație 4-4 care în faza finală se transformă în 2-2.Dozare 25x.Viteză de pasăre și schimbul rapid de locuri dezechilibrează apărarea adversă. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat la 6m între ACS și AIS, în apărare sistemul 5+1 cu 1 apărător avansat în marcaj strâns la IS, portar în smicerc. C cu minge atacă poarta, pasă în dreapta cu ID, deplasare în stg cu efectuarea blocajului interior pentru IS. ID aflat în pătrundere spre poartă poate să continuie cu P, finalizare (varianta 1) sau pasă în centru pe demarcajul IS, finalizare (varianta 2) sau angajarea ES care pătrunde pe culoarul dintre ALD și AID, finalizare (varianta 3). Relație 6-6 transformată la finalizare în 2-2. Dozare 25x.Rapiditate în execuție pentru destabilizarea zonei centrale care devine vulnerabilă. Idem exercițiul se poate execută și în opartea opusă. Fig.

Jucătorii sunt în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat între ALD și AID, mingea la C, iar în apărare în sistemul 6-0 la semicercul de 6m, portar în semicerc.C cu minge pasă în dreapta cu ID, demarcare în stânga învăluire cu IS, P pleacă în circulație exterioară fixându-se între apărătorii centrali, ID pasă retur cu C, IS pe buclă central primește mingea, finalizare (varianta 1) sau continuare cu P, finalizare (varianta 2). Dozare 25x.Relație 6-6 cu transformare la finalizare în zona centrală în 2-2.C în prima fază poate continuă cu pasă la ES exterior, finalizare. (varianta 3). Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS cu minge, C, ID, ED, P între AID și AC, iar în apărare ALD, AID, AC AIS, ALS, ACA în sistemul 5+1 la supraveghere, portar în semicerc.ES pleacă în atac succesiv primește pasă de la IS, continuă cu C care se demarcă pentru a primi mingea, după care se retrage înapoi la locul inițial. C evita intercepția ACA continuă cu ID aflat în pătrundere centrală spre poartă, finalizare (varianta 1) sau pe ieșirea pentru blocarea aruncării lui ID a apărătorilor, P se demarcă, primește pasă și finalizează de la semicercul de 6m. (variant 2). Dozare 25x. Prin rapiditatea jocului, atacanții urmăresc desincronizarea apărării în zona centrală, pivotului rămându-i sarcina să decidă momentul demarcării pentru a prinde mingea în timp util în vederea finalizării pe avansarea apărătorilor. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS cu minge, C, ID, ED, P între AID și AC, iar în apărare ALD, AID, AC AIS, ALS, ACA în sistemul 5+1 la supraveghere, portar în semicerc.ES pleacă în atac succesiv primește pasă de la IS, continuă cu C care se demarcă pentru a primi mingea, după care se retrage înapoi la locul inițial. C evită intercepția ACA continuă cu ID aflat în pătrundere centrală spre poartă, finalizare (varianta 1) sau pe ieșirea pentru blocarea aruncării lui ID a apărătorilor, P se demarcă, primește pasă și finalizează de la semicercul de 6m. (variant 2). Dozare 25x. Prin rapiditatea jocului, atacanții urmăresc desincronizarea apărării în zona centrală, pivotului rămându-i sarcina să decidă momentul demarcării pentru a prinde mingea în timp util în vederea finalizării pe avansarea apărătorilor. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, C, ID cu minge, P între AID și ACR, în atac, iar în apărare 3 jucători la semicercul de 6m și un jucător avansat la supraveghere la 9m (ACA), portar în semicerc. ID cu minge atacă poarta, pasă cu C plecat în pătrundere spre semicerc lateral, pasă cu IS care atacă central, finalizare (varianta 1) sau angajare pivot, finalizare (varianta 2) sau angajare la semicercul de 6m ID finalizare (varianta 3) sau dacă AID anticipează și închide culoarul, pasă cu C, finalizare (varianta 4).Relație 4-4 care se transformă la finalizare în 2-2. Dozare 25x.Atenție la jocul la intercepție. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot între AID și ACD la semicercul de 6m, iar în apărare în sistemul 6-0, portar în semicerc.C cu minge scoate la învăluire ES, pasă cu acesta după care ocupă locul acestuia, ES atacă suuccesiv pe buclă, pasă cu IS aflat în amenințarea porții, finalizare (varianta 1) sau retur cu ES finalizare de la linia de 9m (varianta 2) sau IS continuă și pasează cu P aflat demarcat în partea opusă între AIS și ACS la semicercul de 6m, finalizare. (varianta 2). Dozare 25x.Relație 6-6 cu transformare la finalizare în 1-1/2-2/2-1. Apariția pivotului în zona opusă are că efect distragerea atenției apărătorilor din zona centrală, realizarea supranumericului care în final duce la reușită acțiunii. Viteză de pasăre, atenție la jocul advers la intercepție, siguranță în prindere-pasăre, seriozitate la finalizare care duce la un efect pozitiv asupra moralului jucătorilor că urmare a unei finalizări reușite. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS cu minge, C, P în atac, iar în apărare AID, ACD, ACS, AID la semicercul de 6m, portar în semicerc.IS cu minge pleacă în dribling central spre poartă, C învăluie și primește mingea, ES aflată în învăluire spre zona centrală primește pasă de la C, finalizează de la 9m surprinzând apărătorii centrali (varianta 1) sau continuă cu pasă la P, finalizare (varianta 2) sau dacă ACS închide culoarul pivotului continuă cu pasă la IS aflat în pătrundere, finalizare (varianta 3). Dozare 25x. Relație 4-4 cu transformare în 2-2/2-1/1-1. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED cu minge, P la semicercul de 6m, 4 apărători în zona centrală, portar în semicerc. ES atacă succesiv pasă cu IS aflat în pătrundere la semicercul de 6m, pasă cu C după care – și continuă pătrunderea la nivel de P în dreptul interului opus pe deplasarea lui P în zona opusă, C-ID, după care buclă și se demarca în locul IS, ID atacă exterior, pasă cu IS, finalizare. Exercițiul continuă din partea opusă. Relație 4-4 în zona centrală. Dozare 2 X 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul liniei de 9m, ID cu minge, 2 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. Aruncări la poartă efectuate de jucătorii liniei de 9m, cu încrucișare între IS/C. ID cu minge pasă cu C, retur, C încrucișează cu IS, pasă cu IS în zona centrală, finalizare (varianta 1) sau pasă direct la C aflat la nivel de IS, finalizare (varianta 2), în condiții de adversitate. Idem exercițiul în partea opusă. După finalizare ID se retrage la urmă propriului șir, iar ceilalți la șirul opus. Relație 3-2. Dozare 2 X 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul liniei de 9m, ID cu minge, 3 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. Aruncări la poartă efectuate de jucătorii liniei de 9m, cu încrucișare între IS/C. ID cu minge pasă cu C, retur, C încrucișează cu IS, pasă cu IS în zona centrală, finalizare (varianta 1) sau pasă direct la C aflat la nivel de IS, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul în partea opusă. După finalizare ID se retrage la urmă propriului șir, iar ceilalți la șirul opus. Relație 3-3. Dozare 2 X 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la nivel de IS, C fiecare cu minge, ID, 2 apărători centrali, portar în semicerc. C cu minge pasă cu IS care atacă exterior, apoi se deplasează și atacă pe o buclă spre partea unde a păsat, finalizare în condiții de adversitate cu 2 apărători (varianta 1) sau după ce primește mingea retur C cu 1-2 driblinguri (dacă este necesar) pasă cu ID care în prealabil face schimbare de direcție dr. stg, finalizare (varianta 2). Relație 3-2. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la nivelul liniei de 9m (IS, C cu minge, ID), P plasat între AID/ACD, ACS, AIS, portar în semicerc. C cu minge scoate la învăluire ID atacând în diagonală, pasă cu acesta, ID pasă cu IS aflat în pătrundere spre poartă, finalizare (varianta 1) sau IS coboară mingea în P care se demarcă și finalizează (varianta 2). După execuție C se retrage la urmă șirului unde a păsat, ID la urmă șirului C, iar IS la urmă propriului șir. Apărătorii acționează activ, atacanții exersând în condiții de joc. Pregătește jocul pe grupe mici, acționând asupra legăturilor liniei de 9m în colaborare cu pivotul. IS trebuie să ia decizia rapide de joc: finalizează sau pasă cu P pentru finalizare sau continuă cu C care s-a demarcat în inter, reluând atacul. Idem exercițiul în partea opusă. Relație 4-4. Dozare 25x.

Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, 2 apărători intermediari, portar în semicerc. Se exersează transformarea interului în al doilea pivot. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu C, în acest timp IS coboară în diagonală la semicercul de 6m în locul rămas liber că urmare a demarcării lui P în partea opusă (blocaj la AID), C pasă cu ID apoi se demarcă pe buclă în locul rămas liber a lui IS, ID-ED, retur, finalizare (varianta 1) sau pasă cu C aflat în pătrundere (varianta 2) sau C-IS, finalizare (varianta 3). Idem din partea opusă. Relație 6-2. Dozare 30x. Fig.

Atacul apărării om la om

Principiile atacului apărării om la om:

– 1-1: luptă cu adversarul său direct,

– mișcarea jucătorului fără minge: – extrema pe plecare, spate, jumătate centru, traseu scurt, lung, blocajul și plecarea din blocaj, etc

Principii de creare a spațiului sau supranumericul pentru finalizare:

– o schimbare a sectorului sau o permutare de jucător;

– o încrucișare;

– un bloc;

– un punct de fixare; etc

Fiecare atac de nivel înalt combină cel puțin două din aceste 5 elemente.

Principiile de funcționare ale supranumericului:

Atunci când un supranumeric este creat pe o parte a atacului echipa trebuie să fie capabilă să o exploateze în cealaltă parte:

– atac în culoar;

– nici un atac în intervalul pivotului.

PRINDERE – PASARE

Considerații tehnico-tactice:

În funcțíe de situația de joc și de tactica aleasă se vor respecta următoarele:

pe drumul cel mai scurt, cât mai puține pase, în vederea înscrierii golului;

se vor executa pase rapide pentru a nu permite adversarilor interceptarea lor;

vor fi evitate pasele în diagonal în cazul apărării om la om;

pasele către un jucător nemarcat se vor transmite direct;

unui jucător marcat pasa va fi transmisă cu un procedeu special;

unui jucător demarcat, aflat în pătrundere spre poartă, pasa i se va transmite pe poziție viitoare ținând cont de viteza de deplasare a jucătorului;

pasele rapide solicit apărătorii adverși;

pasele lente permit adversarilor să reacționeze, existând riscul intercepției;

toți jucătorii trebuie să fie preocupați de recepția mingii în orice moment;

demarcajul jucătorilor duce la reușita paselor;

cel care pasează este răspunzător de transmiterea mingii;

demarcarea prea repede, pasa prea târzie sau prea repede duce la nereușita acțiunii respective.

Pe cât posibil se va face cu ambele mâini, la jucătorii cu experiență este întâlnită și recepția ei cu o mânî care duce la scurtarea acțiunii și implicit marind șansele reușitei.

Greșeli:

Prinderea mingii cu brațele prea încordate;

Întârzierea asigurării mingii duce la pierderea ei;

Corpul prea încordat face ca mișcarea de amortizare a brațelor să nu fie sprijinită de mișcarea corpului.

La pasele din deplasare nu există coordonare între mișcarea brațelor și cea a picoarelor;

Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS, C, P, portar în semicerc. Învăluire cu angajarea pivotului de către extremă. IS atacă poartă, primește mingea de la C, ES pe învăluire exterioară primește pasă de la IS, apoi angajează pe P, finalizare. După finalizare extremă se retrage la nivel de inter, iar interul la nivel de extremă. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. Viteză de execuție crește odată cu nivelul de pregătire. Relație 4-0. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe lungimea terenului, câte 2 cu câte o minge. Exerciții de prindere pasare executate cu viteză și precizie crescută, în mișcare permanentă. Schimbare de direcție interior-exterior pasă (varianta 1), pase în 2 interior exterior (varianta 2), schimbare de direcție exterior interior pasă (varianta 3), pase în 2 din săritură (varianta 4), unul transmite pe jos mingea, celălalt o recuperează pasă din săritură (varianta 5), pase speciale (varianta 6), pase cu 2 mingi zvârlite(varianta 7), pase cu 2 mingi unul pasă cu pământul celălalt zvârlită (varianta 8), pase cu 2 mingi, unul pasă cu piciorul, celălalt cu mâna (varianta 9), față în față pase voleibalate cu 1-2 mingi (varianta 10), pase din șezut (varianta 11), pase în doi în prealabil se execută o genoflexiune (varianta 12), în prealabil se execută un plonjon (varianta 13), etc Relație 2-0. Dozare 3 X 5 min. Se pune accentul pe creșterea vitezei de pasare, pe siguranță transmiterii pasei în condiții de lipsă a adversității. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați câte 2, unul pe post de pivot la semicercul de 6m, celălalt la 11-13m. Exerciții de prindere – pasare specifice jocului pivotului cu demarcare și deplasare rapidă. După executarea unei serii rolurile se schimbă. Relație 2-0. Dozare 4 X 2 min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, P cu minge, 1 jalon. Exerciții de prindere-pasare executate cu viteză și precizie în transmiterea mingii crescute. ES pasă cu IS retur, deplasare în partea opusă idem cu P. Relație 3-0. Dozare 4 X 45 sec. Rolurile apoi se schimbă între ei, existândperioada de refacere activă. Fig.

Jucătorii sunt plasați câte 2 , unul pe post de pivot la semicercul de 6m, celălalt la 11-13m, 1 apărător plasat între cei doi executanți. Exerciții de prindere – pasare specifice jocului pivotului cu demarcare și deplasare rapidă în condiții de adversitate.După executarea unei serii rolurile se schimbă. Relație 2-1. Dozare 4 X 2 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, P cu minge, 1 apărător, 2 jaloane. Exerciții de prindere-pasare executate cu viteză și precizie în transmiterea mingii crescute. ES pasă cu IS retur, deplasare în partea opusă idem cu P. Apărătorul reacționează la jocul interului atacându-l și retrăgându-se după un jalon. Relație 3-1. Dozare 4 X 45 sec. Rolurile apoi se schimbă între ei, existând perioada de refacere activă. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați câte 3 cu o minge așezați în triunghi. Exerciții de prindere pasare cu diferite procedee de pasare executate în trei jucători așezați sub formă de triunghi, de pe loc sau din deplasare. După un timp se schimbă sensul de pasare (varianta 1). Se introduce o a două minge și se execută același lucru (varianta 2). Accent pe mișcare permanentă. Relație 3-0. Dozare 4 X 2 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la linia de 9m cu o minge pe IS, C, ID. Atac cu pase succesive, pe o mișcare energică a picioarelor cu deplasare spre dr și apoi spre stg, cu pase din jucător în jucător, cu mare atenție la transmiterea mingii pe poziție viitoare. Relație 3-0. Dozare 4 x 1 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv din colțul terenului energic la linia de 9m, pasă cu IS aflat în pătrundere succesivă spre poartă, după care se retrage din nou în colțul terenului, IS pasă cu C care atacă succesiv, acesta continuă cu pasă la ID, care continuă cu ED și face schimb de locuri, ED pasă succesiv spre stg cu ID, pasă cu C succesiv, pasă cu IS care schimbă locurile cu ES, această continuă cu C, etc. Portarul execută poziție fundamentală pe un semicerc imaginar între porți urmărind permanent traseul mingii. Viteză de pasăre, relaxare concentrată asupra exercițiului. Dozare 4 X 3min. Relație 5-0. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS cu minge, P, portar în semicerc, jalon plasat la 8m lateral de poartă. ES atacă și iese pentru pasă, primește de mingea și retur cât mai scurt cu IS din dreptul jalonului, pivotează se demarcă la semicerc primind din nou pasă de la IS, fiind astfel în situație favorabilă de a arunca, pasă cu P, pasă cu IS, exercițiul continuă. Se pune în valoare jocul extremei. Portarul urmărește permanet acțiunea extremei și a mingii. Determinare în tot ceea ce face, relaxare mentală activă. Relație 3-0. Dozare 6 X 45 sec, cu pauză activă de 2 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în formație de triunghi la nivel de ES cu minge, IS, P. Exerciții de prindere-pasare folosind diferite procedee de pasare, în permanentă mișcare, cu demarcare și revenire pe locul inițial după pasă. ES-IS-P-ES. Viteză și ritm de pasare. După executarea unei serii se schimbă sensul de pasare. Pot fi introduse pe rând încă câte o minge ajungând la 3, în funcție de nivelul dobândit de jucători. Idem se execută din partea opusă. Relație 3-0. Dozare 10 X 1 min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS cu minge, ID cu minge P la semicercul de 6m central, jalon la 8 m central, portar în semicerc. P acționează în spatele jalonului cu ieșire energică pentru pasă/retur cu IS, apoi deplasare prin spatele jalonului și pasă/retur cu ID în permanentă mișcare.

Dozare 6 X 45 sec cu pauză activă de 2 min. Portarul acționează cu deplasare în poziție fundamentală urmărind permanet acțiunea pivotului și a mingii. Relație 3-0. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge plasat în colțul terenului, IS cu minge P la semicercul de 6m, jalon la 9m, portar în semicerc. Se acționează asupra acțiunii lui P care se deplasează prin spatele jalonului ieșind pentru pasă/retur cu ES și IS. Portarul acționează cu deplasare în poziție fundamentală urmărind permanent mingea și activitatea lui P. Contact cât mai scurt cu mingea de către P. Relație 3-0. Dozare 6 X 45 sec cu 2 min pauză activă. Fig

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, C, P, 1 jalon la 11-12m. Jocul interului – pasă retur cu P, apoi pasă retur cu C ocolind jalonul. Se pune accent pe jocul de picioare, pe un contact cât mai mic ca timp asupra mingii. După fiecare serie jucătorul executant este înlocuit cu unul din păsători. Relație 3-0. Dozare 4 X 45 sec cu pauză activă de 2 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de C și de P fiecare cu minge așezați la semicercul de 6m, 1 jalon la 11-12m central. Pasă -retur cu P1, idem cu P2, pe o mișcare energică a C. Viteză de joc, putând efectua diferite pase care să pună în valoare jocul pivotului. Relație 3-0. Dozare 4 X 45 sec. după fiecare serie C este înlocuit cu 1 pasator. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS cu minge, C, ID cu minge, 2 jaloane la 13-14 m de poartă, portar în semicerc. Jocul centrului enegic, cu joc de picioare, în permanentă mișcare cu pasă retur cu IS, apoi același lucru cu ID. După fiecare serie C este înlocuit cu 1 jucător pasator. Relație 3-0. Dozare 6 X 45 sec. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS cu minge, C, ID. Exerciții de prindere pasare, din mișcare permanentă, cu pasă pe poziție viitoare, crescând ritmul și viteză de pasare odată cu nivelul dobândit de jucători. Pot fi folosite diferite procedee de pasare. După executarea unei serii sensul de pasare este schimbat. Poate fi folosit ca exercițiu de încălzire. Relație 3-0. Dozare 12 X 1 min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS cu minge, C, ID, P. Exerciții de prindere pasare, din mișcare permanentă, cu pasă pe poziție viitoare, crescând ritmul și viteză de pasare odată cu nivelul dobândit de jucători. Pot fi folosite diferite procedee de pasare. După executarea unei serii sensul de pasare este schimbat. Poate fi folosit că exercițiu de încălzire. ES-C-ID-P-ES…/ID-C-IS-P-ID…/IS-C-P-ID-IS…/ID-C-P-IS-IS…/IS-P-C-ID-IS…/ID-P-C-IS-ID… Relație 4-0. Dozare 18 X 1 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați câte 2 că în figura de mai sus, în care unul dintre ei are minge. Învățarea demarcării pivotului. Jucătorul nr. 1 pasă cu 2 care se demarca la 9m , apoi se întoarce spre poartă 2 pași, pasă retur cu nr. 1. Idem exercițiul continuă. Poate fi folosit și la încălzirea inaite de joc între C și P. Prinderea mingii cu o mână. Relație 2-0. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați în grupe de câte 2, fiecare pereche cu câte o minge. Pase în 2 pe lungimea terenului cu schimb de locuri. treptat se mărește viteză de deplasare. Relație 2-0. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați câte 2 cu o minge. Demarcare cu primirea mingii și retur a unui jucător pivot. După fiecare serie rolurile se schimbă. Relație 2-0. Dozare 4 X 45 sec. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C cu minge, ID, ED. Prindere pasare în triunghi efectuat astfel : ES cu minge pasă cu IS-ID, retur cu IS, ES, în același timp C cu minge pasă cu ED-ES retur cu ED-C, etc. Coordonare în pasare. Viteză de pasare crește odată cu nivelul dobândit de jucători. Dozare 4 X 45 sec. Fig.

DRIBLING

Considerații tehnico-tactice:

?????

Sunt exercitii in caiet in modelul pregatirii fizice

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe lățimea terenului în grupe de câte 2 pe perechi. Exersarea driblingului multiplu. A – dribling multiplu până la 1/2 din distanță pasă spre colegul din șirul din față după care trece în alergare la urmă șirului opus. B – dribling multiplu până la șirul opus, trecere la urmă șirului unde a pasat. C – dribling multiplu printre jaloane, trecere la urmă șirului opus. D – dribling multiplu până la 1/2 din distanță pasă spre colegul din șirul opus, retragere la urmă șirului său. Relație 1-0. Dozare 8 X 45 sec. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe lungimea terenului, fiecare cu minge, vor executa pe lățimea terenului. Exerciții pentru dezvoltarea îndemânării și coordonării: dribling multiplu cu o minge sau două, una cu mâna alta cu piciorul, cu față sau cu spatele pe direcția de înaintare, menținerea mingii sus cu ambele mâini sau cu o mână, la semnal dribling, cu aruncarea ei pe verticală și reprindere, cu trecerea printre picioare din mers sau din fandare, pe după corp cu schimbarea sensului la semnal, etc. Dozare 3 min. Relație 1-0. Fig.

Fig.

Jucătorii sunt așezați pe lungimea terenului, în perechi unul cu minge, vor execută pe lățimea terenului. Exerciții pentru dezvoltarea indemanarii și coordonarii. Câte 2 față în față, fiecare cu minge prindere-pasăre cu o mâna, după 8-10 pase, la semnal dribling se schimba locurile (1), pase cu o mâna pe lățimea terenului unul înaintează celălalt se retrage (2), sau deplasare laterală idem (3), dribling simplu de pe loc cu săritură stg-dr.(4), un apărător cu 2 mingi ținute la spate se retrage, atacantul reacționează la mingea scoasa în față, interceptează dribling (5), idem dar mingea i se aruncă în sus, stânga/dreapta (6), idem dar mingea i se dă în dribbling, câte 2 cu o minge, un jucător pe semicercul de 9m cu o minge, celălalt pe semicercul de 6m, culcat dorsal sau ghemuit. Cel cu mingea o aruncă pe vertical, cel de pe 6m se ridică și amândoi încearcă să intercepteze mingea din aer. Relație 2-0/1-1. Dozare 8-10 min. Fig.

Dribling liber pe tot terenul, fiecare cu minge încercând să atingă un coleg. Cel atins se culcă dorsal apopi revine în joc. Dozare 2 min.

Pe perechi față în față, fiecare cu minge, pase zvârlite cu mâna și cu piciorul. Relație 1-1. Dozare 3x 45 sec.

Idem, pasă de la piept cu ambele mâini, celălalt aruncă mingea pe vericală – coordonare, apoi se inversează rolurile. Relație 1-1. Dozare 4X45 sec.

Fiecare cu minge, se aruncă pe vertical, apoi jucătorul atinge solukl cu ambelel mâini, prinzând mingea înainte de a atinge solul. Relație 1-0. Dozare 4×30 sec.

Dribling multiplu pe teren, la semnal se continuă driblingul pe loc, se așează în șezut cu picioarele semighemuite și corpul ridicat – abdomen. Relație 1-0. Dozare 4x30sec.

Dribling pe loc, la semnal se așează pe genunchi, cu vârfurile ridicate – menținerea echilibrului. Relație 1-0. Dozare 4x.

Dribling înalt de pe loc, cu 1 picior ridicat. Relație 1-0. Dozare 6x.

Idem exercițiul anterior, executat numai pe pingea încercând să coboare (flexeze) picioarele. Relație 1-0. Dozare 6x.

Culcat facial, extensia trunchiului, dribling jos (mic). Relație 1-0. Dozare 6x.

Culcat dorsal, picioarele ghemuite, extensia trunchiului, treverea mingii pe sub corp dintr-o parte în alta. Relație 1-0. Dozare 4×45 sec.

Idem exercițiul anterior numai că se ridică 1 picior de pe sol în extensie. Relație 1-0. Dozare 4x45sec.

Culcat dorsal ridicat, cu sprijin pe tălpi și antebrațe, mingea pe abdomen – aducerea ei cu mâna pe lângă corp, revenire deasupra pe abdomen. Relație 1-0. Dozare 20x.

Culcat costal ridicat cu sprijin pe antebraț și pingea – echilibruRelație 1-0. Dozare 4x20sec.

Idem exercițiul, ridicarea unui picior sus. Relație 1-0. Dozare 4x20sec.

Idem poziția, picioarele se sprijină pe o minge. Echilibru. Relație 1-0. Dozare 4x20sec

Din culcat facial sprijin pe palme și pingea (poziția de flotări), sub corp se află o minge. Ducerea mâinilor înainte, coborârea trunchiului pînă este atinsă mingea. Relație 1-0. Dozare 4 X 10x.

Spate în spate semighemuit, fiecare jucător cu minge; dribling pe loc. Relație 1-1. Dozare 4 X 45 sec.

Idem poziția, dribbling lateral. Relație 1-1. Dozare 4 X 45sec.

Umăr în umăr, pe perechi, dribbling pe loc – se impinge în partener. Relație 1-1. Dozare 4 X 45 sec.

Față în față, împingând cu mâna stângă în adversar, poziție joasă – dribbling. Relație 1-1. Dozare 4 X 20 sec.

Pe lățimea terenului jucătorii împărțiți ăn 2 echipe – handball cu atingerea suprafețelor laterale cu mingea, ceilalți încearcă să nu pătrundă jucătorii. Dozare 3 min.

Coordonare. De la ½ teren, fiecare cu minge, alergare cu genunchii sus, trecerea mingii în jurul capului, de la 8-9m aruncare la poartă.

Idem ca așezare – sărituri cu depărtarea picioarelor și ridicarea brațului îndemânatic, mingea fiind îinută în cealaltă mână – aruncare din alergare. Relație 1-0. Dozare 2 min.

Sărituri stg.dr. de la ½ teren, finalizare de la 8-9m. Relație 1-0. Dozare 30x.

La 1/2 teren, aruncarea mingii pe verticală, întorcere 360, aruncare din nou pe vertical a mingii întoarcere în partea opusă, aruncare la poartă. Relație 1-0. Dozare 30x.

Sărituri pe ambele picioare 180 cu revenire stg.dr, cu înaintare și finalizare de la 8-9 m. Relație 1-0. Dozare 20x.

De la ex32….33..

BLOCAJE

Considerații tehnico-tactice:

??????

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, cu minge, IS, C, P la semicercul de 6m, ALD, AID, ACD, ACS, portar în semicerc. ES, cu minge, pasă cu IS care atacă succesiv, pasă cu C succesiv, pasă cu ES care este în pătrundere între apărătorii centrali pe blocajul efectuat de P, finalizare. Pasele de angajare pot fi speciale care să surprindă apărarea adversă. Relație 4-4. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, cu minge, IS, C, ID, iar la semicercul de 6m, ALD, AID, ACD, P, ACS, portar în semicerc. ES cu minge, atacă între ALD și AID, pasă cu IS, pasă cu C, pasă cu ID, pasă în pătrundere a IS pe dublul blocaj efectuat între apărătorii centrali de P și C. Relație 5-5. Dozare 30x. Viteză de pasare și deplasare pentru a surprinde apărarea adversă. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, cu minge, IS, C, ID, iar la semicercul de 6m, ALD, AID, ACD, P, ACS, AIS, portar în semicerc. ES, cu minge, pasă cu IS, schimbare de direcție, pasă cu C, pasă cu ID, pasă cu IS aflat în pătrundere la semicercul de 6m pe blocajul efectuat de P și de demarcarea falsă a C la 6m care crează culoar de pătrundere, finalizare. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Detereminare în execuție, viteză pentru a surprinde apărarea adversă. Dozare 20x. Relație 5-5. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 2 pivoți, iar în apărare 6-0, portar în semicerc. ED, cu minge, pasă cu ID aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu IS, pasă cu P2 care se demarcă la 9m, retur în pătrundere a IS pe blocajul lui P1, finalizare. Idem exercițiul din partea opusă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES cu minge, IS, C, P plasat între cei doi AC ALD, AID, portar în semicerc. ES pasă cu IS, pasă cu C, retur cu IS după care face blocaj interior la AID, IS pasă cu ES care pătrunde pe culoar, finalizare. Idem exercițiul se poate executa de pe partea opusa. Adversitatea apăratorilor crește odată cu nivelul de pregătire dobândit. Dupa terminarea unei serii se schimbă rolurile între atacanți/apăratori. Relație 4-4. Dozare 2 X 15x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES cu minge, IS, C, P plasat între cei doi AC ALD, AID, portar în semicerc. ES pasă cu IS, pasă cu C, retur cu IS după care face blocaj interior la AID, IS pasă cu ES care pătrunde pe culoar, ACD atacă, pasă cu P, finalizare. Idem exercițiul se poate executa de pe partea opusă. Adversitatea apărătorilor crește odată cu nivelul de pregătire dobândit. După terminarea unei serii se schimbă rolurile între atacanți/apărători. Relație 4-4. Dozare 2 X 15x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ES cu minge, IS, C, P între AC, în apărare ALD, AID, portar în semicerc. ES pasă cu C care învăluie interior cu IS, atacă poarta, efectuează blocaj interior la AID, pasă cu ES aflată în pătrundere, finalizare. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Viteză de execuție pe fondul crescut în acțiunea apărătorilor. După o serie se schimbă rolurile între atac/apărare. Relație 4-4. Dozare 2 X 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați că în figura cu 2 jucători apărători, 2 pasatori și 1 atacant. Jucătorul din mijloc (atacantul) efectuează blocaj la apărătorul 1 după care primește minge de la pasatorul A și continuă cu pasă la păsătorul B apoi efectuează blocaj la apărătorul 2, după care primește mingea, pasă cu pasatorul 1, etc. După un număr de execuții, rolurile se schimbă între pasatori și apărători și este introdus un alt atacant. Se învață efectuarea blocajului și a plecării de blocaj. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în șir (atacanții) iar la diferite distanțe 4 apărători. Învățarea efectuării blocajului și plecării din blocaj. Fiecare atacant, pe rând efectuează blocaj la un apărător în poziție specifică cu picioarele puțin flexate și depărtate cu brațele îndoite la nivelul pieptului, apoi plecare din blocaj și efectuarea unui alt blocaj la un alt apărător, etc Relație 1-1. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii așezați la nivel de ED și ID, portari în semicercuri, o minge. ED se demarcă în alergare de viteză, primește mingea de la portar, la ½ teren pasă cu jucătorul intermediar aflat și el în alergare după care trece la urmă șirului ED, ID pasă cu portarul opus după care în alergare se repliază la urma șirului interului; exercițiul continuă idem în partea opusă. Idem exercițiul se poate executa de la nivel de ES. Atenție sporită la transmiterea mingii din alergare. Viteză crește odată cu nivelul dobândit al jucătorilor. Relație 2-0. Dozare 3 X 5 min. Fig.

Fig

DEMARCAJ

Trebuie să ne bazăm și să ne orientăm pe noi înșine pentru a învăța jucătorul să perceapă în orice moment informațiile necesare, astfel încât să găsească răspunsul sau răspunsurile adecvate, în funcție de evoluția jocului și jocul în continuă schimbare.

Exercițiile trebuie să vizeze dezvoltarea și sporirea acelei percepții și pentru aceasta exercițiile trebuie să funcționeze ca un întreg care face parte dintr-un întreg mai larg care este jocul însuși în acest caz handbal.

Percepția ar trebui să fie întotdeauna cât mai largă, cu toate că jucătorul trebuie să știe cum să aleagă informațiile de care are nevoie, iar exercițiile și jocurile noastre trebuie să învețe continuu informațiile de care are nevoie.

Exercițiile vor urmări:

Pentru îmbunătățirea câmpului vizual (luarea de informații), este convenabil ca jocul să se dezvolte fără minge, care forțează continuu să treacă și să se elibereze.

Este recomandabil ca jocul să aibă una sau mai multe orientări finale.

Nu este necesar să se folosească exclusiv minge de handbal, poate fi o minge de tenis, o minge de ușoară, etc. Cel mai important lucru este să intenționezi să lucrezi.

Este bine să adaptați spațiul la nivelurile jucătorilor pe care-i instruiți. Dacă jucătorii sunt începători sau jocul este o nou, utilizare mai mult spațiu, astfel încât spațiile să aibă mai multe șanse de succes și jocul să aibă o continuitate suficientă. Când jucătorii sunt mai adaptați la joc, spațiul poate fi redus și calitatea acțiunilor ar trebui îmbunătățită.

Este important ca jocurile să nu fie foarte lungi și să aibă timp de intervenție redusă, încât să poți schimba echipamentul împotriva celor care joacă chiar și membrii aceleiași echipe. Acest lucru vă ajută să aveți posibilitatea de a avea echipamente care nu acționează. Echipele care nu acționează își pot observa coechipierii, astfel încât să-și poată extinde gama de posibilități, văzând alți jucători luând soluții diferite decât le iau.

Pentru a varia componența echipelor și confruntările:

– echipe cu jucători de diferite nivele

– echipe cu jucători egali

– întâniri cu echipe de diferite nivele

– confruntarea cu echipe de același nivel.

Aceasta oferă antrenorului o gamă largă, care îi permit să pregătească instruirea în detaliu, aici sunt câteva dintre intențiile antrenorului:

Jucătorii din apărare au ca obiective:

Marcaj;

Anticipare;

Intercepție;

Evitarea blocajului;

Câmp vizual;

Comunicare;

Orientare ;

Jucătorii din atac au ca obiective:

Demarcare;

Pase în mișcare;

Anticipare;

Ajutor;

Jocul cu minge;

Găsirea spațiilor;

Orientare;

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS cu minge, C, iar în apărare câte un jucător în marcaj strâns la fiecare atacant, portar în semicerc. C se demarcă exterior, pătrunde spre interior, primește mingea de la IS, finalizare. Idem de la nivel de ID. Relație 2-2. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS cu minge, C, P la semicercul de 6m, iar în apărare câte un jucător în marcaj strâns la fiecare atacant, portar în semicerc. C se demarcă exterior pe blocajul exterior efectuat de P la apărătorul avansat, pătrunde spre interior, primește mingea de la IS, finalizare. Idem de la nivel de ID. Relație 3-3. Dozare 20x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS cu minge, C, P1, P2 la semicercul de 6m, iar în apărare câte un jucător în marcaj strâns la fiecare atacant, portar în semicerc. C se demarcă exterior pe blocajul exterior efectuat de P2 la apărătorul avansat, pătrunde spre interior, IS pasă cu P1 demarcat la marginea semicercului de 9m, C primește mingea de la P1, finalizare. Idem de la nivel de ID. Relație 4-4. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați ca în figura de mai jos, în relația 3-3 se exersează demarcajul în care atacantul trebuie să găsească cea mai bună soluție de a se debarasa de adversar, observând și alegând situașia cea mai bună în funcție de ce se întâmplă în acel moment pe teren. Dozare 20x. După un număr de execuții rolurile se schimbă. Fig.

Fig.Fig.

Exerciții și trasesee de demarcare în vederea primirii mingii și punerea atacantului într-o situație favorabilă în relația 3-3/5-5/6-6 în ½ teren. Fig. 1+2 ???

Fig. Fig. Fig.Fig.

Exerciții și trasesee de demarcare în vederea primirii mingii și punerea atacantului într-o situație favorabilă în relația 4+2-4 în ½ teren. Atacanții pasează între ei ajutați de 2 pivoți care acționează în interior prin blocaje.Fig. 1+3???

Fig.Fig.

Fig.

În handbal instruirea se va face pe grupuro de jucători, apropiind relațiile de joc ca cele existente în condiții normale de întrecere. În acest fel, organizarea muncii echipei devine mai simplă și se obține un randament mai mare al adaptărilor produse de sportivi. Prin urmare, este necesar să se dedice o parte din volumul nostru de muncă la instruirea tehnică-tactică specifică a jucătorilor de teren ai diferitelor posturi specifice. Nu putem, totuși, să uităm că, deși performanța înaltă necesită această specializare, are nevoie și de jucători echilibrați, capabili să îndeplinească marile sarcini ale jocului astfel încât toți jucătorii trebuie să poată utiliza caracteristicile de bază ale jocului în orice loc specific ivit pe parcursul jocului.

Tactica individuală? Acesta va fi abilitatea jucătorului de a lua decizii în timpul jocului. Spunem că un jucător este bun tactic, când în mod obișnuit, ia decizii eficiente în joc. Tactica individuală este astfel legată de componentele perceptual-cognitive ale procesului de procesare a informațiilor. Abilitatea de a captura informații relevante pentru joc; Modul în care sunt gestionate aceste informații.

În consecință, instruirea tactică individuală ar trebui să fie ghidată de :

• Îmbunătățirea percepției – mecanismul de percepție;

• Optimizarea proceselor de procesare a informațiilor într-un mod foarte scurt, deoarece nu este tema care ne aduce aici, putem scrie că îmbunătățirea capacității perceptive ar trebui să urmeze nivelurile de cunoaștere pe care le avem asupra unui anumit subiect – în acest caz, handbal – permițându-mi atenția să mă concentrez asupra a ceea ce este cu adevărat important – atenție selectivă. Jucătorul trebuie astfel să poată să discrimineze numai ceea ce este interesat, astfel încât factorii de condiționare a procesului de luare a deciziilor să poată fi reduse, făcând răspunsul mai simplu.

Abilitatea de a efectua demarcări :

Posturilor adiacente specifice intervalul de atac

Domeniu de recepție;

Recepție în mișcare;

Precizia tuturor tipurilor de demarcare și pasare;

Câmp de schimbare a direcției cu și fără minge;

Varietate a face față schimbului de ritmîn timpulș jocului;

Extindeți jocul și colaborați cu linia a doua (de semicerc);

Stăpânirea în câmpul visual;

Capacitatea de luare a deciziilor;

Diversitate în transmiterea paselor;

Varietate la finalizare.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în coloană la nivel de C, un pasator plasat lateral cu un cărucior cu mingi, apărător plasat la semicercul de 9m, portar în semicerc. Demarcare C, pasator reacționând și pasând mingea pe traseul realizat, finalizare. Relație 1-1. Dozare 20x. Idem cu așezare la nivel de IS, ID. Fig.

Jucătorii sunt ațezați la niveld de IS, ID, alternativ cu câte o minge, 2 apărători plasați la nivel de 9m, portar în semicerc. Demarcare IS spre interior, finalizare (varianta 1) pasa cu ID care se demarcă exterior , finalizare (varianta 2), IS demarcare exterior, primirea mingii de la ID, finalizare (varianta 3), pasă retur cu ID care se demarcă în interior, finalizare (varianta 4). Relație 2-2. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, P, iar în apărare la nivel de AID, ACA, AIS, portar în semicerc. Trasee de pase, cu demarcare și finalizare. IS pasă cu C, retur, demarcare exterior, finalizare (varianta 1), IS-C-ID spre interior, demarcare P, finalizare pe minge venită de la ID sau ID-C-P, finalizare (varianta 2) IS-C-P se demarcă să primească mingea și dacă apărătorul reacționează , ID se demarcă exterior, în pătrundere, primește mingea, finalizare. Relație 4-3. Dozare 30x. Fig.

Trasee de demarcare și pasare în relația 5-5/5+1-5, 4-4. Dozare 20x.Fig. wx

Fig.Fig.w

Fig. x

SCHIMBĂRI DE DIRECȚIE

Considerații tehnico-tactice:

O bună coordonare pentru surprinderea adversarilor;

Se va executa cu determinare pentru a ”păcăli ” adversarul direct;

Alegerea momentului prielnic pentru execuție;

Centrul de greutate al corpului trebuie să fie cât mai jos.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri fiecare cu minge, în față fiecărui șir , jaloane. Schimbare de direcție stg.-dr în față fiecărui jalon, repliere la urmă șirului următor cu dribling multiplu executat în alergare de viteză, schimbare de direcție dr. – stg. , repliere cu dribling, schimbare de direcție dublă, repliere cu dribling la urmă primului șir. Se va pune accent pe executarea cât mai corectă a procedeului în viteză cât mai mare, cu determinare și convingere. Relație 1-0. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe grupe de câte 2 față în față, jalon. Schimbări de direcție stg.-dr. cu trecere la urmă șirului din față (varianta 1), schimbări de direcție dr.-stg. cu trecere la urmă șirului din față (varianta 2), schimbări de direcție duble cu trcere la urmă șirului din față (varianta 3) depășire braț peste cu trcere la urmă șirului din față (varianta 4) depășire braț peste, pivotare trecere la urmă șirului din față (varianta 5). Dozare 5 x 20x . Relație 1-0. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorul cu minge pasă spre pasator, schimbare de direcție stg.-dr, reprimire pasă cu trecre la urmă șirului din față,următorul pasă cu păsătorul schimbare dublă de direcție dr.stg.dr (varianta 1), invers (varianta 2), depășire braț peste (varianta 3), depășire braț peste, pivotare (varianta 4), etc toate se execută având în față 1 adversar care poate acționa pasiv, semiactiv, activ în funcție de nivelul dobândit. Relație 1-1. Dozare 40x.Fig.

Jucătorii sunt plasați pe un șir, în față șirului 1 apărător care efectuează marcaj la supraveghere, 1 P și 1 apărător corespondent la semicercul de 9m, 1 pasator lateral cu minge. Pasatorul transmite mingea primului jucător care transmite mingea spre P, apoi face schimbare de direcție dr.stg, se demarcă reprimește mingea, pasă la pasator și trece la urmă șirului; exercițiul continuă. După un număr de execuții pasatorul trece pe partea opusă și se face schimbare de direcție stg.dr idem . Exercițiu pentru învățarea și consolidarea schimbării de direcție. Relație 2-1. Dozare 2 X 20x.Fig.

ARUNCĂRI DE LA 9M

Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac pentru o aruncare de la 9m, pe final de joc, în relația 6-6, mingea în paravan format din 3 jucători, ED, ID, C, zid foprmat din 5 jucători, portar în semicerc. Pe fondul aruncării la poartă de la 9m, final de joc 5-10 sec., portarul echipei din atac vine la schimbare, se execută pasa din paravan pentru ID, pasă spre jucătorul care pătrunde în atac surprinzând echipa adversă. Idem cu participarea portarului la finalizare fără schimbare. Relație 7-6. Dozare 10x. Fig.

Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac pentru o aruncare de la 9m, cu IS, 2 în paravan, C, ID, ED, iar în apăare 3 jucători formează zidul, AC, AIS, ALS, portar în semicerc. Pe un atac cu pase successive efectuat ca urmare a pasei primate din paravan de către IS, pasă cu ID care invăluie cu C, pasă cu acesta, finalizare în pătrundere (varianta 1) sau continuare cu pasă la ED, finalizare (varianta 2). Relație 6-6. Dozare 15x. fig

Fig.

Jucătorii sunt așezați pentru aruncarea de la 9m, cu IS pregătit pentru aruncare, 3 atacanți formează paravanul, iar 3 jucători sunt postați la semicercul de 6m formând zidul, 1 apărător avansat și 2 perechi de jucători, portar în semicerc. Aruncare de la 9m cu pasă spre IS și retragerea paravanului în așa fel încât să nu se facă fault în atac, dar nici să nu se spargă paravanul, 1 apărător care încearcă să împiedice aruncarea directă. Relație 6-6. Dozare 30x. Fig.

Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de IS, C, fiecare cu minge, ID, 3 apărători la semicerculș de 6m, portar în semicerc. C, cu minge, scoate la învăluire pe IS, aruncare la poartă peste zidul format din 3 apărători defensivi, după care fiecare trece la urma șiruluiunde a pasat. Colaborare între jucătorii aflați în zid și portar. Relație 3-3. Dozare 20x. Fig.

INVĂLUIRE

Considerații tehnico-tactice: ????????

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, fiecare cu minge, C, portar în semicerc.IS, cu minge, atacă poarta pasă cu ES, C, învăluie primește mingea și finalizează; IS și C după execuție trec la urmă șirului opus. Idem de pe partea opusă. Determinare, viteză de deplasare și execuție. Relație 3-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, fiecare cu minge, C, portar în semicerc, AID, ALD.IS, cu minge, atacă poarta pasă cu ES, C, învăluie primește mingea și finalizează pe învăluire; IS și C după execuție trec la urmă șirului opus. Se execută în condiții de adversitate.C finalizează. Idem de pe partea opusă. Determinare, viteză de deplasare și execuție. Relație 3-2.Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, fiecare cu minge, C, portar în semicerc, AID, ALD. IS cu minge, atacă poarta pasă cu ES, C, învăluie primește mingea și finalizează pe învăluire; IS și C după execuție trec la urma șirului opus. Se execută în condiții de adversitate. Pe fondul închiderii culoarului de către ALD, C pasă cu ES, finalizare. Idem de pe partea opusă. Determinare, viteză de deplasare și execuție. Relație 3-2. Dozare 30x..Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, fiecare cu minge, C, portar în semicerc, ACD, AID, ALD. IS, cu minge, atacă poarta, pasă cu ES, C, învăluie primește mingea și finalizează sau continuă cu ES, finalizare. IS și C după execuție trec la urmă șirului opus. Se execută în condiții de adversitate. Idem de pe partea opusă. Determinare, viteză de deplasare și execuție. Relație 3-3.Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES fiecare cu minge, IS, ID, portar în semicerc. ES cu minge pe atac cu pase succesive, pasă cu IS, pasă cu ID, ES invăluire exterioară, reprimește mingea de la interul opus și finalizează. Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 3-0. Dozare 2 X 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES fiecare cu minge, IS, ID, 1 apărător plasat central la semicercul de 6m, portar în semicerc. ES cu minge pe atac cu pase succesive, pasă cu IS, pasă cu ID, ES invăluire exterioară, reprimește mingea de la interul opus și finalizează în condiții de adversitate. Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 3-1. Dozare 2 X 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri lateral, fiecare cu minge, 1 pasator plasat central la 13-14m de poartă, 3 jaloane de delimitare. Exercițiu pentru învățarea învăluirilor, a plecării în circulație. Jucătorul cu minge pasă cu păsătorul, pleacă în alergare, retur, ocolire jalonul din mijloc, finalizare. (varianta 1) sau jalonul lateral, finalizare (varianta 2). Alternativ din ambele părți. Seriozitate la finalizare. După un număr de execuții pasatorul este înlocuit. Relație 1-0. Dozare 40x. După finalizare, recuperarea mingii și trecere la urmă șirului opus. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri lateral, fiecare cu minge, 1 pasator plasat central la 13-14m de poartă, 3 jaloane de delimitare, portar în semicerc, 2 apărători la semicercul de 6m. Exercițiu pentru învățarea învăluirilor, a plecării în circulație. Jucătorul cu minge pasă cu păsătorul, pleacă în alergare, retur, ocolire jalonul din mijloc, finalizare în condiții de adversitate (varianta 1) sau jalonul lateral, (varianta 2). Alternativ din ambele părți. După un număr de execuții păsătorul este înlocuit. După finalizare, recuperarea mingii și trecere la urmă șirului opus. Seriozitate la finalizare apărătorul acționând în funcție de indicațiile primate. Relație 1-1. Dozare 40x. Fig.

Fig.

SUVEICI

Considerații tehnico-tactice: ???????

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați că în figura de mai sus sub formă de triunghi, cu o minge. Suveică cu pasă în triunghi și trecere la urmă șirului unde pasează. Viteză de pasăre crește odată cu nivelul de pregătire. Pasele pot fi oferite, zvârlite, speciale, din săritură, etc. Relație 3-0.Dozare 3 X 120 sec. Fig.

Jucătorii sunt așezați în triunghi, câte 2-3 la fiecare șir, 1-2 mingi.Suveică cu pasă și trecere la urmă șirului invers de pasare. La început se execută cu o minge, apoi se introduce și a două minge.Viteză și ritmul de pasare crește odată cu nivelul de pregătire.Se dezvoltă coordonarea mișcării și simțul de anticipație în prindere-pasare. Pasele pot fi executate în diferite

moduri. Relație 3-0. Dozare 4 X 180 sec. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în formație de pătrat, câte 2-3 jucători la fiecare șir, cu 1-4 mingi.Suveică în pătrat cu trecere la urmă șirului unde se pasează cu 1 minge. Treptat, pe fondul și nivelul de pregătire se poate introduce o altă minge, dar numărul sportivilor la fiecare șir crește proporțional odată cu această. Pe fondul vitezei de pasare crește și se dezvoltă îndemânarea.Se poate alege felul de pasare de către fiecare jucător.Relație 4-0. Dozare 3 X 180 sec.Fig.

Jucătorii sunt așezați că în figura alăturată cu 2-4 mingi. Exerciții de prindere-pasare, cu 2-4 mingi introduse treptat ca urmare a nivelului de pregătire , de pe loc sau cu deplasare pe locul celui căruia i s-a pasat. Treptat pot fi dublați numărul de sportivi pe fiecare loc, iar atunci exercițiul poate fi executat și cu deplasare. Dozare 4 X 180 sec.Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați câte 3 la fiecare șir cu 1-2 mingi.Suveică cu pasă și trecere la urmă șirului propriu cu 1-2 mingi.Viteză de pasare crește odată cu nivelul de pregătire dobândit.Relație 4-0. Dozare 3 X 180 sec.Fig.

Jucătorii sunt așezați câte 3 la fiecare șir cu 1-2 mingi.Suveică cu pasă și trecere la urmă șirului unde se pasează, cu 1-2 mingi.Viteză de pasare crește odată cu nivelul de pregătire dobândit.Relație 4-0. Dozare 3 X 180 sec. Coordonare în regim de viteză.Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați că în figura alăturată, cu 2-4 mingi și cu interval de 4-5 m între ei. Prindere-pasare cu atacarea spre interior succesiv în momentul când are mingea, cu pasă în dreapta și revenire. Se va pune accent pe prinderea mingii în mișcare, viteză de pasare crește odată cu nivelul de pregătire. Idem se execută în partea opusă.Se poate execută cu schimbarea direcției de pasare la semnal. Pot fi efectuate diferite forme de pasare – speciale, din săritură, cu schimbare de direcție în prealabil, etc Dozare 2 X 5 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați în 4 grupe de câte 3 jucători, că în figura alăturată, cu 2 mingi.Suveică cu dribling și pasă cu trecere la urmă șirului unde pasează.Se execută simultan cu 2 mingi.Viteză de pasare și execuție crește odată cu nivelul de pregătire; treptat se poate scoate driblingul crescând viteză de deplasare.Se poate executa cu pase zvârlite, din săritură, cu schimbare simplă/dublă de direcție, speciale, etc. Dozare 2 X5min.Fig.

Fig.

Jucătorii sunt așezați pe două șiruri, pe lungimea terenului, cu o minge.Suveică cu pasă în lateral și alergare cu trecere în față propriului șir. La început se execută din mers, apoi din alergare. Pasele pot fi zvârlite, din săritură, speciale, cu schimbare de direcție, pivotare, etc. Dozare 15x.Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați într-un șir cu o minge. Suveică în doi, cu pasă și trecere la urmă șirului.Pot fi efectuate cu diferite pase.Se pot da sarcini suplimentare – retragerea cu spatele pe direcția de înaintare, alergare până la semicercul opus și trecere la urmă șirului, etc. Dozare 3 X 4 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați într-un șir cu o minge și doi apărători la semicercul de 6m.Suveică în doi,cu pasă și trecere în locul apărătorului. După pasă atacantul preia locul apărătorului acționând semiactiv, atacanții executând suveică cu pase în condiții de adversitate moderată. Apărătorul pleacă la urmă șirului. Se poate executa cu diferite pase. Se pot da sarcini suplimentare – alergare până la semicercul opus și trecere la urmă șirului, etc. Dozare 3 X 4 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați într-un șir cu o minge. Suveică cu pase în trei și trecere la urmă șirului. Amenințarea porții și pasă spre jucătorul care atacă poarta cu pase din om în om și trecere la urmă șirului. Pot primi sarcini suplimentare – retragere cu spatele pe direcția de înaintare, alergare până la semicercul opus, etc. Pasele pot fi zvârlite, din săritură, speciale, etc. Dozare 5 X 3 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați într-un șir cu o minge. Suveică în doi (sau în V) cu pasă cu jucătorul care atacă poartă și trecere ca apărător. Se execută în condiții de adversitate progresivă în funcție de nivelul de pregătire. Ca apărător după ce atacă, se deplasează lateral, atacă din nou și trece la urmă șirului în alergare. Dozare 3 X 4 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe două șiruri cu o minge.Suveică în doi cu amenințarea porții și trecere la urmă șirului opus. Pasele pot fi executate – zvârlite, cu pași încrucisati, alăturați, din săritură, cu o schimbare simplă/dublă de direcție, speciale. Replierea poate fi făcută în viteză maximă sau cu spatele pe direcția de deplasare, cu mișcări energice de brațe cu pași adăugați antrenând poziția fundamentală de apărare.Dozare 3 X 4 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe două șiruri cu o minge.Suveică în doi cu amenințarea porții și trecere la urmă propriului șir. Pasele pot fi executate – zvârlite, cu pași încrucisati, alăturați, din săritură, cu o schimbare simplă/dublă de direcție, speciale. Replierea poate fi făcută în viteză maximă sau cu spatele pe direcția de deplasare, cu mișcări energice de brațe cu pași adăugați antrenând poziția fundamentală de apărare.Dozare 3 X 4 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la mijlocul terenului în șir câte unul, o minge.Suveică în 5, cu pasă și amenințarea porții. Primul jucător din șir atacă poartă central la nivel de C, următorul se demarcă la nivel de IS și primește mingea, următorul la nivel de ED, ID – C – IS – ES, etc. După pasă se retrag la urmă șirului. Complexitatea exercițiului crește odată cu nivelul de pregătire introducându-se tot felul de pase. Relație 5-0. Dozare 3 X 4 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, o minge. Primul jucător, cu minge atacă poarta la nivel de IS, pasă cu ES care se demarcă, exercițiul continuă cu demarcare la nivel de IS, C, etc. Idem pe partea opusă. Relație 3-0.Dozare 3 X 4 min. Viteză de pasare și determinare în atacarea porții. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS și ID, o minge. IS, cu minge atacă poarta și pasează cu jucătorul demarcat la nivel de ES, apoi cu IS – ID – ED, etc, după pasă se retrage la urmă propriului șir. Relație 4- 0.Dozare 4 X 4 min. Viteză de pasare și felul paselor diferă în funcție de nivelul de pregătire dobândit. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, C, ID, 1 minge. IS, cu minge atacă poarta, pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă, continuă cu ID – C, etc, după pasă se retrag la urmă propriului șir.Relație 3-0.Dozare 4 X 5 min. Pot fi folosite și pase din săritură, speciale.Viteză de pasare. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, C, ID, 1 minge. IS, cu minge atacă poarta, pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă, continuă cu ID – C, etc. După pasă se retrag la urmă șirului unde pasează. Relație 3-0.Dozare 4 X 5 min. Pot fi folosite și pase din săritură, speciale. Viteză de pasare. La retragere deplasarea se efectuează cu pași adăugați.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, cu o minge, ID, 3 apărători plasați la nivelul semicercului de 6m (AID, AC, AIS). IS cu minge atacă poarta și pasează în condiții de adversitate cu ID, după care devine apărător; cel care a atacat ca apărător (AID) se retrage la urmă șirului IS. Sensul de deplasare al apărătorilor este spre partea opusă, după ce atacă interul cu mingea se retrage la urmă șirului acestuia. Dozare 3 X 4 min. Relație 2-3. Viteză de pasăre și adversitatea apărătorilor crește odată cu nivelul de pregătire dobândit. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C, cu minge, ID, ED.C, cu minge atacă succesiv spre ES aflată în circulație, după care trece la urmă șirului unde a păsat, ES-IS aflat în atac succesiv, pasă cu ED-ID, etc; după pasă se trece la urmă șirului unde a păsat. Relație 5-0.Dozare 4 X 4 min. Viteză de pasăre crește odată cu nivelul dobândit. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, cu o minge, IS, P, AID, ALD.În condiții de adversitate se execută suveică cu pasă de la ES spre IS, care atacă poarta, pasă cu P, acesta cu ES; unde se pasează se trece la urmă șirului respectiv. Nivelul, viteză și adversitatea cresc odată cu nivelul de pregătire.Dozare 3 X 5 min. Relație 3-2. Idem pe partea opusă.Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac pe următoarele posturi – ES cu minge, IS, ID, Ed, P1, P2, 2 portari în semicerc. Suveică cu atac cu pase succesive de la ES-IS-ID-P2-ED-ID-IS-P1-ES, etc – portarii exersează deplasare în poziție fundamentală. Relație 6-0. Dozare 2 X 5min. Viteză crescută. Se va pune accent pe transmiterea mingii pe poziție viitoare. Fig.

Jucătorii sunt dispuși la nivel de ES, IS, ID, ED, cu o minge. Suveică cu pasă de la ES-IS (după pasă trece la urma propriului șir) – ID (după pasă trece la urma propriului șir) – ED, retur, etc. Viteza crește odată cu nivelul dobândit de jucători. Pot fi folosite diferite pase – din săritură, din pronație, cu pământul, pe la spate etc. Relație 4-0. Dozare 3 X 4 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt dispuși la nivel de ES, IS, ID, ED, cu o minge. Suveică cu pasă de la ES-IS (după pasă trece la urma propriului șir) – ID (după pasă trece la urma propriului șir) – ED, retur, etc. Viteza crește odată cu nivelul dobândit de jucători. Pot fi folosite diferite pase – din săritură, din pronație, cu pământul, pe la spate etc. Relație 4-0. Dozare 3 X 4 min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C, ID, ED, P cu o minge. Suveică cu transmiterea mingii din post în post cu trecere la urma propriului șir. La semnal se poate schimba direcția de pasare a mingii. Pot fi introduse mai multe mingi în același timp, în funcție de nivelul de pregătire dobândit de sportivi. Relație 6-0. Dozare 4 X 2 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucător ii sunt plasați la nivelul extremelor, ES cu minge, IS, ID. Suveică cu pasă la interul opus cu trecere la urma șirului unde pasează, interul pasând cu extrema de pe partea sa. Exercițiu continuă pe fond de viteză de pasare și joc de picioare. Este interzis driblingul. Atenție la transmiterea pasei pe poziție viitoare. Relație 4-0. Dozare 3 X 5 min. Fig.

Jucător ii sunt plasați la nivelul extremelor, ES cu minge, IS, ID. Suveica extremelor cu pasă la interul opus și trecere la urma șirului opus al extremelor. Viteză de deplasare, control al mingii, evitarea driblingului, prindere pasare din alergare, joc de picioare active al interilor. Relație 4-0. Dozare 3 X 4min. Fig.

FigFig.

Jucătorii sunt asezați la nivelul extremelor și interilor, ES cu minge. Suveică în care extremele pasează cu interul de pe partea sa, acesta pasă cu celălalt inter, pasă cu extrema care continua alergarea și pasă cu extrema opusă, etc dupa care trece la urma sirului extremei opuse. Joc de picioare actival interilor, atenție în transmiterea și recepționarea mingii. Relație 4-0. Dozare 3 X 5min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la semicercul de 6m, primii cu minge, 2 pasatori așezați spate în spate la mijlocul terenului. Primul jucător cu minge din fiecare șir pasează cu jucătorul aflat la ½ teren, se deplasează în viteză, reprimește mingea, schimbare de direcție interior-exterior, pasă din săritură spre șirul opus, după care trece la urma propriului șir. Dozare 40x. Coordonare și viteză de execuție. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul IS cu minge, ID pe 2 șiruri, AID, ACR, AIS, portar în semicerc. Suveică efectuată între interi cu retragere la urma propriului șir, pe fondul agresivității efectuate de cei 3 apărătoricare schimbă locurile între ei (după atacare se retrag pe locul ACR, după care atacă în partea opusă) ( varianta 1) sau idem cu retragere la urma șirului opus (varianta 2). Viteză de pasare in atac, pasă pe poziție viitoare, retragere cu fața la joc la urma șirului, iar apărătorii concentrare și mobilizare exemplară pentru a împiedica acțiunea adversarului direct, retragere pentru dublare. După fiecare serie apărătorii sunt înlocuiți. Relație 2-3. Dozare 8 X 45 sec. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul IS cu minge,C, ID pe 3 șiruri, AID, ACR, AIS, portar în semicerc. Suveică efectuată între interi ți centru cu retragere la urma propriului șir, pe fondul agresivității efectuate de cei 3 apărători care schimbă locurile între ei (după atacare se retrag pe locul ACR, după care atacă în partea opusă) ( varianta 1) sau idem cu retragere la urma șirului unde pasează (varianta 2). Viteză de pasare in atac, pasă pe poziție viitoare, retragere cu fața la joc la urma șirului, iar apărătorii concentrare și mobilizare exemplară pentru a împiedica acțiunea adversarului direct, retragere pentru dublare. După fiecare serie apărătorii sunt înlocuiți. Relație 3-3. Dozare 8 X 45 sec. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul IS cu minge, ID pe 2 șiruri, P la semicercul de 6m central, AID, AIS, portar în semicerc. Suveică efectuată între interi cu retragere la urma propriului șir, pe fondul agresivității efectuate de cei 2 apărători care după ce atacă se retrag și au preocupare de P ( varianta 1) sau idem cu retragere la urma șirului opus (varianta 2). Viteză de pasare in atac, pasă pe poziție viitoare, retragere cu fața la joc la urma șirului, iar apărătorii concentrare și mobilizare exemplară pentru a împiedica acțiunea adversarului direct, retragere pentru dublare. După fiecare serie apărătorii sunt înlocuiți. Relație 3-2. Dozare 6 X 45 sec. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul IS cu minge,C, ID pe 3 șiruri, AID, ACR, AIS, portar în semicerc. Suveică efectuată între interi ți centru cu retragere la urma propriului șir, pe fondul agresivității efectuate de cei 3 apărători care schimbă locurile între ei după ce atacă se retrag și au preocupare de P (după atacare se retrag pe locul ACR, după care atacă în partea opusă) ( varianta 1) sau idem cu retragere la urma șirului unde pasează (varianta 2). Viteză de pasare in atac, pasă pe poziție viitoare, retragere cu fața la joc la urma șirului, iar apărătorii concentrare și mobilizare exemplară pentru a împiedica acțiunea adversarului direct, retragere pentru dublare. După fiecare serie apărătorii sunt înlocuiți. Relație 3-3. Dozare 8 X 45 sec. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de interi cu o singură minge, iar în apărare la AID, ACR, AIS. Suveică cu pasă și trecere la urma propriului șir (varianta 1) sau la șirul opus (varianta 2), pe fondul agresivității asigurate de apărători în care cei intermediari atacă și se retrag, ACR având sarcina de a muta, a dubla și de a închide culoarul. Viteza crește odată cu nivelul dobândit de jucători, cu preocupare permanentă de transmitere a mingii pe poziție viitoare, apoi se retrage cu fața spre poartă, iar apărătorii concentrare, determinare și agresivitate crescută, cu mișcare energică a brațelor desfăcute, pentru împidicarea acțiunii interuluide finalizare sau angajare. Relație 2-3. Dozare 8 X 45 sec. după fiecare serie apărătorii sunt înlocuiți. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS, C, ID, Ed, P, cu 2 mingi la nivel de ES și ID. În același timp se începe pasarea mingii pe traseul ES-IS-C-ID-ED-P-ES cu ambele mingi pornind în același timp, după pasă se trece la urma propriului șir. Dozare – se execută reprize de 3 x 3 min, după care se schimbă sensul de pasare. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 1/2 teren în fiecare colț, cu 2 mingi dispuse în diagonală. Suveică cu pasă și trecere la urmă șirului unde pasează. Mingea va fi transmisă pe poziție viitoare. Viteză de exprimare crește odată cu nivelul dobândit de jucători. Relație 4-0. Dozare 4 X 2 min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED. Suveică cu pasă la următorul jucător și trecere la urmă șirului unde pasează. transmitera pasei pe poziție viitoare ES-IS-C-ID-ED-ES….etc. Treptat pot fi introduse mai multe mingi în funcție de nivelul dobândit al jucătorilor angrenați în exercițiu. La semnal se poate schimba sensul de pasare. Relație 5-0. Dozare 2 X 5min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED. Suveică cu pasă și retragere astfel – ES-IS-C-ED-ID-C-ES, etc. Atenție la transmiterea pasei pe poziție viitoare. Ritmul de pasare crește odată cu nivelul la care se lucrează. Relație 5-0. Dozare 4 X 4 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED, P. Suveică cu pasă și retragere astfel : ES-IS-C-P-ED-ID-C-P-ES, etc. Atenție la transmiterea pasei pe poziție viitoare. Ritmul de pasare crește odată cu nivelul la care se lucrează. Relație 6-0.Dozare 4 X 4 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, ID, ED, apărător la semicercul de 6m, portar în semicerc. Circulația extremei cu pasă la inter și trecere la urmă extremei opusă. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS-ID, transmite mingea ES aflată în circulație în condiții de adversitate progresivă efectuată de apărător, ES-ED, etc. Relație 5-1. Portarul se deplasează în semicerc pe direcția mingii. Dozare 4 X 3 min. Viteză de pasare și atenție la transmiterea pasei pe poziție viitoare. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES (2 jucători, 1 cu minge), IS, ID, ED, ACA, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS după care pleacă energic în circulație pe la semicercul de 9m, IS trece de ACA, pasă cu ES după care trece la urma lui ID, ES-ED, pasă cu ID, retur cu ED aflată în alergare la semicercul de 9m după ce trece de ACA, se retrage la nivel de IS, etc. Atenție la transmiterea mingii pe poziție viitoare. Se execută în viteză crescută. Portarul execută în același timp deplasare în poziție fundamentală odată și pe direcția mingii. Relație 4-1. Dozare 4 X 3 min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES (2 jucători, 1 cu minge), IS, ID, ED, ACA, portar în semicerc apărător la semicercul de 6m. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS după care pleacă energic în circulație pe la semicercul de 9m, IS trece de ACA, pasă cu ES după care trece la urmă lui ID, ES-ED, pasă cu ID, retur cu ED aflată în alergare la semicercul de 9m după ce trece de ACA, se retrage la nivel de IS, etc, totul în raport de adversitate asigurat de apărătorul de la semicerc. Atenție la transmiterea mingii pe poziție viitoare. Viteză de joc asigurată de deplasarea extremelor și de jocul de picioare efectuat de interi. Portarul se deplasează în poziție fundamentală plasându-se între minge și poartă. Relație 4-2. Dozare 4 X 3 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 4 șiruri, cu 2 mingi la o distanță de 6-12m. Suveică cu pasă la șirul din față, unde se pasează acolo se retrage jucătorul care a pasat. Viteză de deplasare, atenție la intensitatea pasei. Pot fi folosite diferite procedee de pasare. Relație 4-0. Dozare 4 X 3 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 4 șiruri cu 2 mingi, cu o distanță de 14-18m. Suveică cu pasă la șirul din față și deplasare la șirul opus oblic. Atenție la intensitatea pasei pe poziție viitoare. Pot fi folosite diferite procedee de pasare. Distanță și viteză de deplasare crește odată cu nivelul dobândit al jucătorilor. Relație 4-0. Dozare 4 x 3 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri în diagonală terenului, cu 2 mingi, 2 pasatori la mijlocul distanței dintre cele 2 șiruri. Suveică cu pasă spre jucătorul din mijloc și trecere la urma șirului opus. Cei din mijloc după ce primesc mingea schimbă locurile între ei, pasă retur cu următorul, etc. Odată cu nivelul de pregătire dobândit de sportivi crește viteză de execuție și distanță între jucători. După o serie sunt schimbați jucătorii din mijloc. Relație 2-0. Dozare 4 X 3 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați într-un șir fiecare cu minge, 2 păsători la o distanță de 15m între ei formând un triunghi. Exerciții de prindere-pasăre din deplasare în care jucătorul cu mingea pasează către primul pasator, alergare de viteză,schimbare de direcție exterior/interior, pasă din alergare cu celălalt pasator, retur, dribling, trecere la urmă șirului. Exercițiul continuă cu următorul jucător. După un număr de execuții păsătorii sunt înlocuiți. Atenție la transmiterea pașei și recepția ei din alergare. Relație 3-0. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS cu minge, ID, ED, P2, P1, ES. Suveică cu încrucișare în zona centrală și deplasare. IS pasă cu ID-IS2-ED-ES-P2,P1, etc. Viteză de pasare crește odată cu nivelul dobândit de jucători. Relație 6-0. Dozare 3x3min. Fig

.Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS cu minge, ID, ED, P2, P1, ES. Suveică cu pase de la nivel de interi și deplasare. IS pasă cu ID-IS2-ED-ES-P2,P1, etc. Viteză de pasare crește odată cu nivelul dobândit de jucători. Relație 6-0. Dozare 3x3min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de 2 ES cu minge, IS, C, ID, ED. ES1 pasă cu IS după care pleacă în circulație spre ED, IS-ID(ES face schimb de locuri cu C)-ES-ED-ID (după pasă ED pleacă în circulație spre ES), ID-IS(ID după pasă schimbă cu C)-ED-ES2, etc. Viteză de execuție, pasare pe poziție viitoare. Relație 6-0. Dozare 4 X 3 min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED, P.Circulația jucătorilor de semicerc pe fondul schimbului de locuri între IS/C. ES cu minge pasă în pătrundere succesivă, pasă cu C care în prealabil face schimb de locuri cu IS, apoi pleacă în circulație spre extremă opusă; C pasă cu IS-ID-ED după pasă pleacă spre extremă opusă (participa la circulație), retur cu ID pe o buclă atacând spre interior etc. Idem exercițiul se poate execută cu schimb de locuri între ID/C. Relație 6-0 Dozare 4 X 2 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED cu minge, P cu minge. Învăluire centru/inter, extremă pasă-retur, cu retragere și executare același lucru în partea opusă. Interii învăluire cu centru, pasă de la pivot, pasă inter-retur, pasă pivot, retragere. Suveică cu pase punând accent pe coordonarea mișcării, sincronizare între cuplurile de jucători. Viteză de pasăre crește odată cu nivelul dobândit de jucători. Relație 6-0. Dozare 4 X 4 min. Fig.Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED. Suveică cu prindere pasare și încrucișare. ES cu minge pasă cu C aflat în pătrundere în diagonală, retur, C încrucișează și schimbă locurile, C pasă cu ED după care schimbă locurile cu ID care atacă în diagonală pasă cu ES, etc. Viteză de pasare crește odată cu nivelul dobândit de jucători. Dozare 6 X 2 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de P cu minge, IS, C, ID. Prindere pasare cu încrucișare în suveică. P pasă cu C care încrucișează cu IS, apoi pasă cu ID, pasă cu P care se deplasează la nivelul semicercului de 6m în partea opusă, pasă cu IS, etc. Viteză de deplasare și pasare. Atenție la transmiterea și recepționarea pasei pe poziție viitore. Relație 4-0. Dozare 6 X 3 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, mingea la C. Suveică cu pase și învăluire efectuate de extremă. C cu minge atacă spre ES, pasă cu aceasta, pasă cu IS care schimbă locurile cu ES plecată la învăluire, IS-C-ES-P care se demarcă la linia de 9m, pasă cu C, idem exercițiul continuă în partea opusă, P se demarcă în partea unde este mingea. Relație 6-0. Dozare 4 X 3 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS (1 și 2), C(1,2,3), ID(1 și 2). Suveică cu prindere și pasare efectuare astfel: IS (1 și 2) se rotesc între ei, atacând poarta și retrăgându-se cu pasă numai primită de la C (1, 2 sau 3) C (1,2,3) se rotesc între ei, primesc pasă de la un IS sau ID și pasează cu celălalt IS sau ID, astfel: IS1 pasă cu C1 care atacă în diagonală pasă înapoi cu IS2, după care se deplasează spre interul opus, primește pasă de la ID1, retur cu ID2, se retrage la urmă propriului șir, C2 primește pasă de la IS1, retur cu IS2, etc Relație 3-0. Dozare 4 X 2 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la nivel de IS cu minge, ID, P, 2 jaloane de delimitare. Suveică cu pasă și trecere la urmă propriului șir. Se instruiește atacul în pătrundere efectuat de interi și demarcarea pivotului. IS cu minge atacă poartă, pasă cu ID, care pasează cu P demarcat în pătrundere pe după jalon, pasă cu IS2, etc. După pasă fiecare se retrage la urmă șirului său. Viteză de joc crește odată cu nivelul de pregătire dobândit de sportivi. Idem exercițiul în partea opusă. Relație 3-0. Dozare 4 X 2 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS, C, ID cu minge, ED. ID cu minge pasă cu C care se află în incrucisare cu IS, pasă cu acesta care atacă în diagonla cu buclă, pasă cu ED, după care se retrage în locul ID, care lasă locul liber în urmă pașei și trece în locul C. ED pasă cu ID care se deplasează pe buclă făcând schimb de locuri cu IS, pasă cu C care încrucișează cu IS pasă cu ES, exercițiul continuă. Relație 5-0. Dozare 3 X 4 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de extreme si inter, pe fiecare parte cu câte o minge. Se execută simultan din ambele părți. ES cu minge ataca spre interior, schimbare de direcție stg.dr (după care se retrage la urma propriului șir) pasă cu IS care atacă interior, schimbare de direcție dr.stg după care se retrage la urma șirului opus (ID), în același timp ED cu minge atacă exterior – spre colțul terenului terenului, schimbare de direcție dr. stg. pasă cu ID apoi se retrage la urma propriului șir, ID atacă spre interior schimbare de direcție dr. Stg. pasă cu ED, apoi se retrage la urma șirului opus (IS), etc. Relație 4-0. Dozare 10 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de extreme (ES/ED) și la nivel de interi (IS/ID), cu o minge, iar în apărare la nivel de ALD, AID, AIS, ALS. IS cu minge atacă poarta pe fondul agresivității efectuate de AID, pasă cu ES, schimbare de direcție stg.dr. pasă ci IS aflat pe buclă interioară, pasă cu ID, după care se retrage la urma șirului opus (ID0, idem în partea opusă, etc. Relație 4-4. Dozare 10 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, ID, ED. ES cu minge atacă succesiv pasă cu IS1, is2 se demarcă la nivel de C și primește mingea, retur pe buclă cu IS1, pasă cu ES care se demarcă spre colțul terenului, pasă peste semicerc în partea opusă, idem, etc, Realție 6-0. Dozare 10 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES (2) cu minge, IS, C, ED (2), ID, C. ES1 cu minge pasă cu IS care atacă interior, pasă cu C care atacă interior, pasă cu IS care se demarcă buclă interior, primește mingea, pasă cu ES1 care se demarcă pe buclă interior, pasă cu ES2 aflată în colțul terenului, pasă peste semicerc, ide, etc. Reașie 6-0. Dozare 10 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de extreme (ES, ED) și la nivel de interi (IS, ID), mingi la nivel lateral. Se execută același lucru din fiecare parte. ES pasă cu IS, buclă și pasă cu ED aflată în circulație, pasa cu ES2 (din partea opusă ED cu minge pasă cu ID, buclă si pasă cu ES aflată în circulație, pasă cu ED2). Relație 4-0. Dozare 10 min. Fig.

Jucătorii sunt în relație 6-6, în atac la nivel de ES, IS, C cu minge, ID, ED, P plasat între AID/ACD. C cu minge scoate la învăluire ES, IS buclă și primește pasa, continuă în partea opusă cu scoaterea la învăluire a ED, pasă cu ID aflat pe buclă interioară, etc. Dozare 10 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt în relație 6-6, în atac la nivel de ES, IS cu minge, C, ID, ED, P plasat între ACD/ACS. IS pasă cu ES și atacă spre interior, buclă C care ocupă locul interului, primește mingea pasă cu IS aflat central, pasă cu ID care atacă interior, pasă cu ED, IS buclă și ocupă locul interului, exercuițiul continuă, etc. Dozare 10 min. Fig.

Jucătorii sunt în relație 6-6, în atac la nivel de ES, IS cu minge, C, ID, ED, P plasat între ACD/ACS. Atac pe după. IS cu minge atacă interior, C învăluie și primește mingea, pasă cu ES demarcată, finalizare. Idem în partea opusă. Dozare 10 min. Fig.

În relația 6-6 cu jucători în atac la nivel de ES, IS, C cu minge, ID, ED, P plasat între AIS/ACS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. C cu minge atacă poarta, pasă cu IS care face schimb de locuri cu ES, pasă cu aceasta, pasă cu C, idem exercițiul în partea opusă. Dozare 10 min. Fig.

Fig.Fig.

În relația 6-6 cu jucători în atac la nivel de ES, IS, C cu minge, ID, ED, P plasat între AIS/ACS, iar în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc. C cu minge atacă poarta, pasă cu IS care face schimb de locuri cu ES, pasă cu aceasta, pasă cu C pe buclă, pasă cu ES aflată în pătrundere pe semicerc, finalizare. Idem exercițiul în partea opusă. Dozare 20x. Fig.

SUVEICA CU PASE IN TREI CU AMENINTAREA PORTII

PE LUNGIMEA TERENULUI, IDEM IN 2, CU SAU FARA ADVERSARI SEMIACTIVI

ARUNCĂRI

Considerații tehnico-tactice:

Scopul unității de formare este de a învăța și de a îmbunătăți performanța corectă a aruncării. Procedând astfel, aruncarea din stand și din mișcare este antrenată fără salt, pentru a se concentra asupra mișcării brațelor și a corpului, apoi cu 1-2 pași pentru elanul aruncării.

Prezentele unități de formare urmăresc să îmbunătățească factorii de condiție pentru handbal, în special în ceea ce privește viteza, coordonarea, rezistența și forța.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, primul nu are minge, și ID fiecare cu minge, portar în semicerc, 3 jaloane. Atac în interior, finalizare exterior ! ID, cu minge, atacă în centru, pasă cu IS care se demarcă exterior, finalizare; după finalizare retragere la urmă șirului opus. ID se retrage și atacă exterior primind mingea pe atacul lui IS2, etc. Finalizarea în colțul opus. Relație 2-0. Dozare 30x.Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, primul nu are minge, și ID, fiecare cu minge, ES, ED, portar în semicerc, 3 jaloane. Atac în interior, finalizare exterior !. ID, cu minge, atacă în centru, pasă cu IS care se demarcă exterior, pe atacul AID, pasă cu ES, finlizare ; după finalizare pasă IS se retrage la urmă șirului opus. ID se retrage și atacă exterior primind mingea pe atacul lui IS2, iar pe atacul apărătorului pasă cu ED, finalizare. Finalizarea în colțul opus. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, primul fără minge, ID, fiecare cu minge, portar în semicerc, 3 jaloane. ID, cu minge, atacă exterior spre jalon, pasă cu IS aflat în pătrundere după jalonul central, primește mingea și finalizează, apoi recuperează mingea și trece la urmă șirului opus. ID se retrage, buclă, atacă pe după jalonul central, primește pasă de la IS2 care atacă exterior jalonul, finalizare, apoi trece la urma șirului opus, etc. Viteză de pasare și execuție. Dozare 40x. Relație 2-0. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, primul fără minge, ID, fiecare cu minge, 2 pivoți, 1 apărător plasat la linia de 7m, portar în semicerc, 3 jaloane. ID cu minge, atacă exterior spre jalon, pasă cu IS aflat în pătrundere după jalonul central, primește mingea și pe atacul apărătorului pasă cu P1, finalizare, apoi recuperează mingea și trece la urmă șirului opus. ID se retrage, buclă, atacă pe după jalonul central, primește pasă de la IS2 care atacă exterior jalonul, pe atacul apărătorului pasă cu P2, finalizare, apoi trece la urmă șirului. Dozare 30x. Relație 2-1. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, C, portar în semicerc. ES, cu minge atacă succesiv, pasă cu IS care atacă poarta succesiv, pasă cu C care atacă succesiv, finalizare. După pasă se trece în locul celui care a pasat, iar după finalizare, recuperarea mingii și trecere la urmă șirului ES. Idem exercițiul se poate execută și de pe partea opusă. Viteză de deplasare și atenție în transmiterea mingii pe poziție viitoare. Se exersează jocul de picioare specific atacului. Relație 3-0. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, C, ED, portar în semicerc, jalon la nivel de apărător intermediar avansat. ES, cu minge atacă succesiv, pasă cu IS care atacă poarta succesiv, pasă cu C care atacă succesiv, pasă cu ED finalizare. După pasă se trece în locul celui care a pasat, iar după finalizare, recuperarea mingii și trecere la urmă șirului ES. Idem exercițiul se poate execută și de pe partea opusă. Relație 4-0. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, C, ED, 2 P, portar în semicerc, jalon la nivel de apărător intermediar avansat. ES, cu minge atacă succesiv, pasă cu IS care atacă poartă succesiv, pasă cu C care atacă succesiv, pasă cu ED, pasă cu P finalizare. După pasă se trece în locul celui care a pasat, iar după finalizare, recuperarea mingii și trecere la urmă șirului ES. Idem exercițiul se poate executa și de pe partea opusă. Viteză de execuție și atenție în transmiterea pasei pe poziție viitoare. Relație 5-0. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, C, ID, ED, 2 P, portar în semicerc, jalon la nivel de apărător intermediar avansat. FIERĂSTRĂU ! ES, cu minge atacă succesiv, pasă cu IS care atacă poarta succesiv, pasă cu C care atacă succesiv, pasă cu ID, pasă cu ED, pasă cu P finalizare. După pasă se trece în locul celui care a pasat, iar după finalizare,

recuperarea mingii și trecere la urmă șirului ES. Idem exercițiul se poate executa și de pe partea opusă. Viteză de execuție și atenție în transmiterea pasei pe poziție viitoare. Relație 6-0. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, C, ID, ED, portar în semicerc. FIERĂSTRĂU ! ES, cu minge atacă succesiv, pasă cu IS care atacă poarta succesiv, pasă cu C care atacă succesiv, pasă cu ID, pasă cu ED, finalizare. După pasă se trece în locul celui care a păsat, iar după finalizare, recuperarea mingii și trecere la urmă șirului ES. Idem exercițiul se

poate execută și de pe partea opusă. Viteză de execuție și atenție în transmiterea pasei pe poziție viitoare. Relație 5-0. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, C, ID, ED, 2P, portar în semicerc, 1 jalon la nivel de apărător intermediar. FIERĂSTRĂU ! ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS care atacă poarta succesiv, pasă cu C care atacă succesiv, pasă cu ID, pasă cu ED, finalizare, alternativ cu P, finalizare. După pasă se trece în locul celui care a pasat, iar după finalizare, recuperarea mingii și trecere la urmă șirului ES. Idem exercițiul se poate executa și de pe partea opusă. Viteză de execuție și atenție în pasare ! Relație 6-0. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, fiecare cu minge, IS, C, ID, 2 P, portar în semicerc, 1 jalon la nivel de apărator intermediar. FIERĂSTRĂU! ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS care atacă poarta succesiv, pasă cu C care atacă succesiv, pasă cu ID, pasă cu P, finalizare. După pasă se trece în locul celui care a pasat, iar după finalizare, recuperarea mingii și trecere la urmă șirului ES. Idem exercițiul se poate execută și de pe partea opusă. Viteză de execuție și atenție în pasare! Relație 5-0.Dozare 25x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la nivel de IS, C fiecare cu minge, ID, 1 apărător avansat la IS, portar în semicerc. C cu minge atacă poartă, pasă cu ID după care face blocaj interior la apărătorul avansat, IS schimbare de direcție stg-dr, buclă, primește pasă și finalizează printr-un procedeu la alegere. Se exersează eliberarea interului din marcaj. Idem pe partea opusă. Relație 1-0 la finalizare. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 2 șiruri, IS fiecare cu minge, ES, 1 apărător la nivelul interului, jalon, portar în semicerc. IS cu minge acțiune în interior pasă cu pasatorul aflat central, repliere buclă reprimește mingea și pe atacul apărătorului pasează și eleibereaza ES care finalizează. Angajarea extremei se face folosind mâna exterioară, cu contact cât mai puțin pentrusurprinderea adversarului, pase speciale. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Relație 1-0 la finalizare. Dozare 40x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES și ED fiecare cu minge, IS, ID, portar în semicerc. ES atacă succesiv, pasă cu IS, învăluire, retur, finalizare printr-un procedeu la alegere. Exercițiul continuă idem din partea opusă. Se exersează învăluirea și aruncările la poartă. Pot fi trasate anumite ținte – se aruncă într-un anumit loc, dacă se ratează se face compensator ceva…etc. Relație 2-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES și ED fiecare cu minge, IS, ID, portar în semicerc. ES atacă succesiv, pasă cu IS, pasă cu ID,învăluire ES, primește mingea și finalizează. Exercițiul continuă idem din partea opusă. Se exersează învăluirea și aruncările la poartă. Pot fi trasate anumite ținte – se aruncă într-un anumit loc, dacă se ratează se face compensator ceva…etc. Relație 3-0 la finalizare. Dozare 30x. Sincronizare în pasare, viteză de execuție. Fig

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES și ED fiecare cu minge, IS, ID, portar în semicerc. ES atacă succesiv, pasă cu IS, retur cu IS care se demarcă și pătrunde la semicerc, finalizare. Exercițiul continuă idem din partea opusă. Se exersează învăluirea și aruncările la poartă. Pot fi trasate anumite ținte – se aruncă într-un anumit loc, dacă se ratează se face compensator ceva…, etc. Sincronizare în pasare, viteză de execuție. Relație 2-0 la Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C, ID, ED, P fiecare cu minge, portar în semicerc. ES atacă poarta, finalizează cu procedeu la alegere sau comandat de antrenor, IS, idem, etc. După aruncare recuperează mingea și trec la urmă șirului său. Exercițiu folosit pentru încălzirea portarului și pentru antrenarea aruncărilor. Relație 1-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C, ID, ED, P fiecare cu minge, câte 1 apărător corespondent la semicercul de 6m, portar în semicerc. ES atacă poarta, finalizează cu schimbare de direcție simplă sau dublă, (varianta 1), IS cu aruncare de la distanță finalizează (varianta 2) C cu schimbare de direcție sau aruncare de la sold finalizarea(varianta 3), ID aruncare de la distanță (varianta 4), ED schimbare de direcție, finalizare (varianta 5), P pivotare, finalizare (varianta 6) în lupta 1-1, după aruncare recuperează mingea și trec la urmă șirului său. Exercițiu folosit pentru încălzirea portarului și pentru antrenarea aruncărilor. Relație 1-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C, ID, ED, P, portar în semicerc, portar cu mingi în semicerc. Finalizare la poartă de pe posturi în ordinea ES, IS, C, ID, ED, P (varianta 1) cu pasă transmisă de către portarul 2 sau într-o ordine pe care o alege portarul 2 (varianta 2).După un număr de aruncări portarii își schimbă rolurile. Prinderea mingii trebuie făcută în mișcare, iar finalizarea să fie cât mai rapidă. Antrenarea portarilor pentru blocarea aruncărilor și pentru transmiterea pasei la distanță în siguranță. Relație 1-0. Dozare 40x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS fiecare cu minge, C, portar în semicerc. IS cu minge atacă poarta, pasă cu C aflat în pătrundere spre poartă, pasă cu ES, ES pasă cu IS care în prealabil face buclă și finalizează. Se antrenează aruncările de la distanță. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Relație 3-0. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri la nivel de IS, ID, fiecare cu minge, C, portar în semicerc. ES pasă cu C, retur, schimbare dublă de direcție, finalizare (varianta 1), după care recuperează mingea și trece la urmă șirului opus, ID pasă cu C, retur, schimbare simplă de direcție, finalizare, recuperarea mingii trecere la urmă șirului opus.(varianta 2) Se exersează schimbările de direcție, aruncările la poartă precum și modalitate de încălzire portar. Relație 1-0. Dozare 40x. Fig.

Jucătorii sunt plasat la nivel de ES, IS cu minge, P cu minge. Se acționează pe jocul energic practicat de către extremă cu ieșire energică în succesiv pasă și retur de la IS, apoi retragere pasă și retur de la P, etc. Contactul cât mai scurt cu mingea pentru a dezvoltă abilitățile necesare extremei. Pauză activă de 2 min. Idem la nivel de ED. Dozare 6 X 45 sec cu pauză activă de 2 min. Relație 3-0. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri la nivel de IS și ID, primul din IS fără minge, 2 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. Exersarea aruncărilor la poartă de la nivel de interi cu atacarea porții și primirea mingii de la interul opus, finalizare, retragere a jucătorului care a pasat, buclă, primirea mingii de la interul opus, finalizare… etc. După aruncare recuperarea mingii și trecere la urmă șirului opus. Relație 1-2 – apărătorii au că sarcina să blocheze aruncarea în cuplu sărind puțin mai târziu. Dozare 40x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri la nivel de IS, fiecare cu minge, C, primul nu are minge, portar în semicerc. Se exersează aruncările la poartă cu diferite procedee de aruncare. C atacă poartă și primește pasă de la IS, finalizare apoi devine apărător pentru IS. C2 atacă poarta cu minge, pasă cu IS, finalizare în condiții de adversitate. După finalizare recuperează mingea și trec la urmă șirului opus. Idem exercițiul se execută și în partea opusă. Relație1-0/1-1. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri la nivel de IS, fiecare cu minge, ES primul nu are minge, portar în semicerc. Se exersează aruncările la poartă cu diferite procedee de aruncare. ES atacă poarta și primește pasă de la IS, finalizare apoi devine apărător pentru IS. ES2 atacă poarta cu minge, pasă cu IS, finalizare în condiții de adversitate. După finalizare recuperează mingea și trec la urmă șirului opus. Idem exercițiul se execută și în partea opusă. Relație1-0/1-1. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri la nivel de P, fiecare cu minge, ES primul nu are minge, portar în semicerc. Se exersează aruncările la poartă cu diferite procedee de aruncare.ES atacă poarta și primește pasă de la P, finalizare apoi devine apărător pentru P. ES2 atacă poarta cu minge, pasă cu P aflat demarcat la semicercul de 9m, finalizare în condiții de adversitate. După finalizare se trece la urmă șirului opus. Idem exercițiul se execută și pe partea opusă. Relație1-0/1-1. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri la nivel de P, fiecare cu minge, IS primul nu are minge, portar în semicerc. Se exersează aruncările la poartă cu diferite procedee de aruncare.IS atacă poarta și primește pasă de la P, finalizare apoi devine apărător pentru P. IS2 atacă poarta cu minge, pasă cu P aflat demarcat la semicercul de 9m, finalizare în condiții de adversitate. După finalizare se trece la urmă șirului opus. Idem exercițiul se execută și pe partea opusă. Relație1-0/1-1. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, ED fiecare cu minge, IS, ID, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS, după care face schimbare de direcție interior/exterior, retur, finalizare (varianta 1). ED cu minge atacă succesiv pasă cu ID, se demarcă reprimește mingea, finalizare (varianta 2). Extrema după pasă pivotează exterior, reprimește mingea și finalizează (varianta 3). Viteză de execuție și determinare în ceea ce face pentru a surprinde apărarea adversă. Relație 1-0. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES fiecare cu minge, IS, ED, P, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS, după care face schimbare de direcție interior/exterior, retur, pasă la ED finalizare(varianta 1), finalizare din aeriană. ES poate să se demarce sau să pivoteze înainte de a primi mingea. Viteză de execuție pentru elementul surpriză. ED poate pasa cu P finalizare (varianta 2). Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 2-0/3-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt dispuși la nivel de ID fiecare cu minge, C, IS, ES, 1 jalon plasat la nivelul ALD la 7m, portar în semicerc. Atac cu pase succesive pornind de la ID-C-IS-ES, finalizare, după pasă trece în locul celui căruia i-a păsat. După finalizare recuperează mingea și trece la urmă șirului ID. Viteză de pasare, atenție la transmiterea pasei pe poziție viitoare. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Relație 4-0. Dozare 40x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt dispuși la nivel de ID fiecare cu minge, C, IS, ES, 1 jalon plasat la nivelul ALD la 7m, portar în semicerc, 1 apărător la semicercul de 6m în dreptul AIS. Atac cu pase succesive pornind de la ID-C-IS-ES, finalizare, în condiții de adversitate asigurată de apărătorul care se deplasează atacând jucătorul cu mingea,după pasă trece în locul celui căruia i-a păsat. După finalizare recuperează mingea și trece la urmă șirului ID. Viteză de pasare, atenție la transmiterea pasei pe poziție viitoare. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Relație 4-1. Dozare 40x. Fig.

Jucătorii sunt dispuși la nivel de ID fiecare cu minge, C, IS, ES, ED, 1 jalon plasat la nivelul ALD la 7m, 1 jalon plasat la nivelul ALS, portar în semicerc, 1 apărător la semicercul de 6m în dreptul AIS. Atac cu pase succesive pornind de la ID-C-IS-ES-EDfinalizare, în condiții de adversitate asigurată de apărătorul care se deplasează atacând jucătorul cu mingea,după pasă trece în locul celui căruia i-a pasat. După finalizare recuperează mingea și trece la urmă șirului ID. Viteză de pasare, atenție la transmiterea pasei pe poziție viitoare. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Relație 5-1. Dozare 40x. Fig.

Jucătorii sunt dispuși la nivel de ID fiecare cu minge, C, IS, ES, ED, P, 1 jalon plasat la nivelul ALD la 7m, 1 jalon plasat la nivelul ALS, portar în semicerc, 1 apărător la semicercul de 6m în dreptul AIS. Atac cu pase succesive pornind de la ID-C-IS-ES-ED-P(varianta 1), sau ID-C-IS-ES-P, finalizare (varianta 2) finalizare, în condiții de adversitate asigurată de apărătorul care se deplasează atacând jucătorul cu mingea,după pasă trece în locul celui căruia i-a păsat. După finalizare recuperează mingea și trece la urmă șirului ID. Viteză de pasare, atenție la transmiterea pasei pe poziție viitoare. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Relație 6-1. Dozare 40x. Fig

Fig.Fig.

Jucătorii sunt dispuși la nivel de ID fiecare cu minge, C, IS, ES, ED, P, 1 jalon plasat la nivelul ALD la 7m, 1 jalon plasat la nivelul ALS, portar în semicerc, AIS, ACA, ACR, AID. Atac cu pase succesive pornind de la ID-C-IS-ES-ED-P, finalizare (varianta 1), sau ID-C-IS-ES-P, (varianta 2) finalizare, în condiții de adversitate asigurată de apărătorul care se deplasează atacând jucătorul cu minge. După finalizare recuperează mingea și trece la urmă șirului ID. Viteză de pasare, atenție la transmiterea pasei pe poziție viitoare. Idem exercițiul se execută din partea opusă. Relație 6-4. Dozare 40x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, ED, ID cu minge, portar în semicerc. ID cu minge atacă poartă exterior, pasă cu ED care pasează direct cu ES, finalizare de la semicerc sau din aeriană. Idem exercițiul se perfecționează din partea opusă. Atenție la sincronizarea în transmiterea mingii către extremă opusă. Relație 3-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, ED, ID cu minge, P la semicercul de 6m, portar în semicerc. ID cu minge atacă poartă exterior, pasă cu ED care pasează direct cu ES, finalizare de la semicerc sau din aeriană (varianta 1), sau ES pasă cu P, finalizare (varianta 2) sau ED pasă cu P, finalizare (varianta 3). Idem exercițiul se perfecționează din partea opusă. Atenție la sincronizarea în transmiterea mingii către extremă opusă. După pasă ID, schimbă cu ED. Relație 4-0. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, jalon central la 16-17m de poartă, pasator în lateral cu mingi, portar în semicerc. Deplasare în poziție fundamentală între semicercul de 6-9m, alergare de viteză cu ocolirea unui jalon, primirea mingii transmisă de pastor, finalizare. Idem exercițiul se va execută și de pe partea opusă. Determinare și concentrare în executarea deplasării în poziție fundamentală de apărare. Relație 1-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, C cu minge, ID, portar în semicerc. C cu mingea atacă poartă, pasă cu ID, retur, scoate la învăluire și pasă cu ES, continuă pe buclă cu IS, finalizare (varianta 1) sau pasă cu ID, finalizare (varianta 2). Se exersează aruncările la poartă de la distanță. Se trece alternativ prin toate posturile. Idem în partea opusă. Relație 4-0. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în grupe de câte 2-4, fiecare cu minge, pasator la 12-13m central, portar în poartă. Pasă spre pasator, atacarea porții, retur, finalizare în ordinea ES, P, IS, C, ID, P, ED; după aruncare recuperarea mingii și trecere la urmă propriului șir. Viteză și ritmul de aruncare în funcție de nivelul la care se lucrează. Aruncările sunt dirijate în așa fel încât portarul să fie solicitat. După un număr de aruncări portarul este înlocuit. Portarul intervine alternative stg-dr. Relație 1-0. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS, fiecare cu minge, câte 1 pasator la nivel de ES și la nivel de C. Pasă retur cu păsătorul de la ES, pasă retur, buclă cu păsătorul C, finalizare (varianta 1) sau invers (varianta 2). Idem exercițiul de pe partea opusă. Poate fi folosit în antrenarea portarului pe lângă pregătirea interului. Relație 1-0. Dozare 25x. Fig.Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în coloana central, fiecare cu minge, jaloane de departajare, portar în semicerc. Atacarea culoarului, finalizare. Dribling multiplu, pătrundere printre jaloanele de departajare, finalizare, alternativ. După finalizare, recuperarea mingii și trecere la urmă șirului. Relație 1-0. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS fiecare cu minge, ID, portar în semicerc. IS cu minge atacă poartă exterior, învăluire cu pasă la ES, care pasează cu ID aflat în pătrundere spre poartă, finalizare. După finalizare recuperează mingea și trece la urmă propriului șir, IS făcând schimb de locuri cu ES. Exercițiul se poate executa și de pe partea opusă cu finalizare de către IS. Relație 3-0. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de interi cu minge alternativ, portar în semicerc. ID cu minge pasă cu IS care atacă poartă, învăluire, retur, finalizare. Idem exercițiul continuă în partea opusă. După finalizare recuperarea mingii și trecere la urmă șirului opus. Relație 2-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, ID, ED, 2 jaloane la nivel lateral, portar în semicerc. Se exersează atacul cu pase succesive, finalizare de la nivel de extreme și acțiunea portarului la acest exercițiu. ES cu minge atacă cu pasă succesivă spre IS care atacă interior, pasă cu ID care atacă exterior, pasă cu ED aflată în pătrundere spre poartă, finalizare. Idem exercițiul continuă în partea opusă. Portarul se deplasează în poartă pe direcția de pasare a mingii. Relație 4-0. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, IS, ID, ED, 2 jaloane la nivel lateral, portar în semicerc. Se exersează atacul cu pase succesive, finalizare de la nivel de extreme și acțiunea portarului la acest exercițiu. ES cu minge atacă cu pasă succesivă spre IS care atacă interior, pasă cu ID care atacă exterior, pasă cu ED aflată în pătrundere spre poartă, pasă cu ES, finalizare. Idem exercițiul continuă în partea opusă. Portarul se deplasează în poartă pe direcția de pasare a mingii. Relație 4-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul liniei de 9m, ID cu minge, portar în semicerc. Aruncări la poartă efectuate de jucătorii liniei de 9m, cu încrucișare între IS/C. ID cu minge pasă cu C, retur, C încrucișează cu IS, pasă cu IS în zona centrală, finalizare (varianta 1) sau pasă direct la C aflat la nivel de IS, finalizare (varianta 2). Idem exercițiul în partea opusă. După finalizare ID se retrage la urmă propriului șir, iar ceilalți la șirul opus. Relație 3-0. Dozare 2 X 30x.Fig.Fig. Fig.

P plasat central, 4 jaloane de delimitare, pasator la 12-13m cu 1 cărucior cu mingi, portar în semicerc. Jocul pivotului cu pasă de la 1 pasator, finalizare cu pătrundere pe culoar. Viteză de execuție, determinare în mișcare. Dozare 4 X 16x. Fig.

ES, ED, 4 jaloane de delimitare, pasator la 12-13m cu 1 cărucior cu mingi, portar în semicerc. Jocul extremei cu pasă de la 1 pasator, finalizare cu pătrundere pe culoar. Viteză de execuție, determinare în mișcare. Dozare 4 X 16x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de P la semicercul de 6m, pasator la 12-13m cu 1 cărucior cu mingi, 2 apărători centrali cu interval între ei, portar în semicerc. Antrenarea jocului pivotului cu pasă de la 1 pasator și finalizare între cei 2 apărători pe fondul închiderii culoarului de aruncare de către portar. Relație 1-1 la finalizare când apărătorul poate acționa pasiv, semiactiv, activ în funcție de indicațiile primite sau de nivelul de pregătire la care se lucrează. Dozare 4 X 10x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de P la semicercul de 6m, 2 păsători la 12-13m lateral, C, 2 , 1 apărător avansat în marcaj la supraveghere, 2 apărători centrali cu interval între ei, portar în semicerc. Antrenarea jocului pivotului cu pasă de la C care face schimbare de direcție spre exterior cu pasă primită de la pasator și finalizare între cei 2 apărători pe fondul închiderii culoarului de aruncare de către portar. Relație 1-1 la finalizare când apărătorul poate acționa pasiv, semiactiv, activ în funcție de indicațiile primite sau de nivelul de pregătire la care se lucrează. Dozare 4 X 10x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ED cu 1 cărucior cu mingi, P la nivel central la semicercul de 6m, portar în semicerc. Angajarea pivotului de către extremă. P se demarca, primește pasă de la ED, finalizare (varianta 1) sau finalizare din aeriană (varianta 2). Idem exercițiul de pe partea opusă. Relație 2-0. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES fiecare cu minge, IS, ID, ED fiecare cu minge, portar în semicerc, 2 jaloane la nivel de apărători laterali. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu ID aflat în atacarea porții, retur cu ES aflată în învăluire, finalizare (varianta 1) sau continuă pătrunderea la semicercul de 6m, primește mingea și finalizează de la 6m (varianta 2) sau atacă pe după jalon, primește mingea în pătrundere și finalizează (varianta 3). Exercițiul continuă din partea opusă cu ED. Se exersează acțiunea extremei fără adversitate. Relație 2-0. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, P, ED, fiecare cu minge, portar în semicerc. ES cu minge aruncă la poartă, recuperează mingea și trece la urmă propriului șir, P, idem, ED, idem. Se exersează aruncările la poartă fără advesitate de la nivelul semicercului de 6m. Portarul se deplasează rapid pentru a para aruncările. Relație 1-0. Dozare 40x. Fig

Jucătorii sunt plasați pe 2 șiruri la nivel de IS cu minge, ID, 4 jaloane de demarcare care delimitează culoarul de atac, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu ID care atacă poarta în culoar, retur cu pătrundere și finalizare. După aruncare jucătorii se retrag la urmă șirului opus. Se exersează aruncările la poartă și apărarea de către portar. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 2-0. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 2 șiruri la nivel de IS cu minge, ID, 4 jaloane de demarcare care delimitează culoarul de atac, 1 apărător plasat la semicercul de 6m, portar în semicerc. IS cu minge pasă cu ID care atacă poarta în culoar, retur cu pătrundere și finalizare în condiții de adversitate (poate acționa semiactic sau activ). După aruncare jucătorii se retrag la urmă șirului opus. Se exersează aruncările la poartă și apărarea de către portar. Idem exercițiul pe partea opusă. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasasti la nivel de interi, alternativ cu minge, portar în semicerc. ID cu minge atacă în diagonală cu dribling, IS învăluie cu buclă, primește mingea și finalizează. După finalizare se recuperează mingea și se trece la urmă șirului opus. Exercițiul continuă idem din partea opusă. Relație 2-0. Dozare 30x. Fig.

SITUAȚII SPECIALE

Actuala evoluție a jocului depinde în mod clar de modificările și interpretarea regulilor jocului; Interpretarea sancțiunii progresive care dă posibilitatea interpretării mai exacte a jocului pasiv, dând șansă clară jocului ofensiv și preocuparea jucătorilor pentru acest lucru. A creat și o situație în care sunt relevante situațiile de inferioritate numerică în timpul meciului și care sunt

decisive pentru rezultatul final. Acesta este motivul pentru care obținerea unui bune performanțe în situații de inferioritate numerică devine obligatorie în handbalul de performanță actual și căruia trebuie să i se acorde importanța corespunzătoare în prgătirea jocurilor. Filozofia jocului este una aparte în care cunoașterea ei de către toți jucătorii și aplicarea ei conduce și se reflectă în rezultatul final.

Atacul în inferioritate numerică, tot mai des întânit în handbalul modern este tratat cu atenție deosebită, în care rolul schimbării portarului și introducerii unui jucător de câmp pentru echilibrarea numerică între atac și apărare, măiestria, sincronizarea și anticiparea momentului cănd unul dintre cei aflați în atac revine la schimb pentru reintroducerea portaruilui în joc. Deasemeni sunt momente speciale de joc când echipa din atac aflată în situația de joc 6-5 sau 6-6 introduce la schimb un alt jucător de câmp (7-5/7-6) pentru a ușura și a permite înscrierea golului cât mai rapid.

În situația jocului în inferioritate numerică (5-6), se va urmări:

Rezolvarea situațiilor de 1:1 pe spațiile exterioare la nivel de extreme; Fig. X

Forțarea situațiilor 2: 2 (în orice spațiu). Fig. y

Crearea și realizarea situațiilor surprizătoare.

Ca organizare poate fi :

Atac fără pivot

Atac cu pivot și doi interi,

în care se va urmări găsirea opțiunilor împotriva apărărilor: 6:0, 5+1, 4+2.

Fig.XFig. Y

Spațiul exterior este cel mai mult adecvat pentru a dezvolta o situație de 1:1 echilibrând astfel inferioritatea numerică a echipei ofensive care profită de evoluția foarte bună a jocului extremei. Fig. X

Colaborare în situația 2-2 pentru reușita finalizării de către extremă. Fig. Y

Fig. Z Fig. Q

Colaborare în situația 2-2 pentru reușita finalizării la nivel de extremă de către inter pe blocajul extremei la apărătorul lateral. Fig. Z

Colaborare în situația 2-2 pentru reușita finalizării la nivel de extremă de către inter pe plecarea în circulație a extremei și reacția greșită a apărătorului lateral. Fig. Q

Fig.Fig.

Colaborare în situația 2-2 pentru reușita finalizării la nivel de extremă în situația unei apărări 4+2 cu plecarea în circulație a extremei cu dribling, încrucișare cu interul opus, crearea situației de pătrundere cu finalizare sau pasă cu extrema în lupta 1-1, finalizare. Fig.

Colaborare în situația 2-2 pentru reușita finalizării la nivel de extremă în situația unei apărări 5+1 cu plecarea a extremei la nivel de semicercului de 6m între apărătorul lateral și apărătorul intermediar, atac fals al interului spre exterior cu pasă pe atac exterior efectuat de centru, continuare cu pasă la interul opus care atacă spre interior, încrucișează cu extrema plecată în circulație, eliberarea extremei pentru lupta 1-1 cu finalizare. Fig.

Fig.Fig.

Colaborare în situația 2-2 pentru reușita finalizării la nivel de extremă în situația unei apărări 5+1 prin realizarea unor mișcări false și revenire pe locurile inițiale. Extrema pe fondul opasării mingii spre interior în partea opusă, pleacă în circulație prin fața apărătorilor până în zona centrala de unde revine rapid înapoi și va fi pusă în valoare de atacul succesiv plecat din partea opusă. Fig.

Colaborare pentru reușita finalizării la nivel de extremă în situația unei apărări 6-0 prin realizarea unor mișcări false de atac succesiv în partea opusă cu încrucișare între inter și extremă, pasă pentru finalizare din joc aerian cu extrema opusă. Fig.

Fig.Fig.

Colaborare pentru reușita finalizării de către extremă în situația unei apărări 6-0 prin realizarea unei pătrunderi între AI/AC ca urmare a unui atac cu pase succesive efectuat din partea opusă cu demarcarea falsă a interului, încrucișare între centru pe pătrundere la semicerc cu extrema aflată în pătrundere. Fig.

Colaborare pentru reușita finalizării de către inter în situația unei apărări 5+1 prin realizarea unei pătrunderi între AI/AC ca urmare a unui atac cu pase succesive efectuat din partea opusă cu demarcarea falsă a extremei până în zona centrală și revenire, pe fondul unei situații 2-2. Fig.

FigFig.

Colaborare pentru reușita finalizării de către extremă în situația unei apărări 5+1 prin realizarea unei pătrunderi între AI/AC ca urmare a unui atac cu pase de la ES-IS-ID-C-IS- ED, finalizare. Idem execițiul se poate executa și de pe partea opusă. Relație 5-6. Dozare 20x. Fig.

Colaborare pentru reușita finalizării de către extremă în situația unei apărări 6-0 prin realizarea unei pătrunderi între apărătorii centrali ca urmare a unui atac cu pase de la ED-ID-C-IS-retur cu C care pleacă în direcția de unde primește mingea, IS, buclă cu învăluire central primind mingea, pasă cu ES, finalizare. Idem, exercițiul poate avea finalitate și din partea opusă. Relație 5-6. Dozare 20x. Fig.

Fig.Fig.

Colaborare pentru reușita finalizării în inferioritate numerică contra unei apărări 5+1. În atac la nivel de ED cu minge, ID, C, IS, ES, iar în apărare la nivel de ALS, AIS, ACR, AID, ALD, ACA, portar în semicerc. ED cu minge pasă cu ID, pasă cu C apoi coboară la semicercul de 6m între AID/ACR, C-IS-ID care avansează spre intriorul terenului, pasă cu C aflat pe buclă în pătrundere spre portă, finalizare (varianta 1) sau continuă cu ED demarcată exterior, finalizare (varianta 2). Relație 5-6. Dozare 20x. Fig.

Fig. Fig.

Colaborare pentru reușita finalizării în egalitate numerică contra unei apărări 6-0. În atac jucătorii sunt așezați la nivel de ED cu minge, ID, IS, ES, P1, P2 plasați între apărătorii intermediari și cei centrali, portar în poartă. ED-ID, P1 se demarcă exterior, pasă cu IS care continuă și angajează P2 care se demarcă în locul rămas liber, finalizare. Idem exercițiul se poate executa cu finalizare în partea opusă. Relație 6-6. Dozare 15x. Fig.

Colaborare pentru reușita finalizării în inferioritate numerică contra unei apărări 5+1. În atac la nivel de ED, ID cu minge, C, IS, ES, iar în apărare la nivel de ALS, AIS, ACR, AID, ALD, ACA, portar în semicerc. ID cu mingepasă cu C care atacă hotărât poarta oblic după care coboară spre semicercul de 9m, IS învăluire pe locul lăsat liber de către ID, C retur cu ID-IS finalizare din pătrundere sau pasă cu ED aflată pe demarcare exterioară, finalizare. Idem, exercițiul poate să se desfășoare și pe partea opusă. Relație 5-6. Dozare 20x. Fig.

Situații speciale.

Superioritate numerică:

– atac succesiv cu finalizare în zona centrală;

încrucișare centru-inter fără minge, continuată cu atac succesiv;

– învăluire interioară de extremă;

încrucișare inter centru cu sau fără retur inter/inter;

centru pe lângă pivot (încrucișare inter centru cu 1-2, cu pivotul blocaj la apărătorul central);

angajarea extremei de către interul opus.

– Inferioritate numerică

învăluire interioară de extremă cu retur;

încrucișare extremă-extremă cu pasă deasupra semicercului;

încrucișare inter-centru continuată cu atac succesiv.

– Alte situații speciale

9m organizat (lateral și central);

9m direct;

finaluri de repriză sau joc;

6:4 sau 4:6 (utilizarea depășirilor individuale);

repunere rapidă a mîngîi de la centru după primirea unui gol (atac succesiv cu blocaj al pivotului în zona centrală);

7:6 (utilizarea jocului cu doi pivoți).

în atac: atacul în pătrundere succesivă cu și fără retur, cu pivotul între AI și AC sau între AC și AC, transformările în pivot ale extremelor, centrului sau interilor, schimburile de locuri fără minge ale jucătoarelor din linia de 9m, paravanul dublu sau triplu;

cuplurile ce vor activă vor fi: E-I-C-I-P/AL-AI-AC-AC-AI pe partea stânga sau dreapta a atacului respectiv apărării.

În toate variantele de cupluri de posturi repetarea acțiunilor se va efectua în superioritate numerică sau inferioritate numerică, cu anumite sarcini precise sau liber, având că prioritate omogenizarea cuplurilor (atac și apărare), dar și creșterea eficacității acțiunilor (atac și apărare); nu vor fi neglijate situațiile speciale, mai ales cele de inferioritate numerică în atac și cele de superioritate numerică în apărare.

În partea a II-a a pregătirii se vor stabiliza cuplurile de posturi în așa fel încât jucătorii să se integreze perfect în cerințele posturilor pe care vor juca, formându-se astfel cupluri stabile mai ales la nivelul apărării (AC-AI, AC-AC).

Pregătirea colectivă

– repetarea acțiunilor tehnico-tactice colective în stare de adversitate (jocuri școală, jocuri de pregătire și de verificare) va fi principalul mijloc de pregătire colectivă; componentă lotului, vârstă și experiență competițională ne face să credem că în realizarea acestor mijloace poate stă reușită;

– jocuri împortiva unor adversari puternici, cu sisteme diferite de joc în atac și în apărare,dar mai ales antrenamentele în care combativitatea jucătoarelor atât din atac cât și din apărare să se ridice la efortul din joc, vor fi mijloacele de baza în realizarea sarcinilor pregătirii colective;

– o mare importanță se va acordă rezolvării situațiilor specifice și mai ales rezolvării tactice a finalurilor de repriză și de joc, prin repetări a tuturor situațiilor ce pot apare, în funcție de scor și de timpul de joc rămas.

Este important, prin formarea tinerilor, să exersați cu discernământ.

CONTRAATAC

Considerații tehnico-tactice:

Dezvoltarea vitezei de deplasare. Accentul acestei unități de antrenament este de a dezvolta rezistența alergătorului alternând cu elemente de întărire.

Mișcarea de oprire și întoarcere este principalul obiectiv al sprinturilor.

Ritmul rapid este un factor important în rezultatul reușit al unui joc de handbal. Motivarea echipei lor de acționare rapidă, combinată cu uzura a adversarului și creșterea atractivității jocului, sunt alte aspecte pozitive. Trecerea rapidă de la apărare la atac după ce a câștigat mingea (sau în centrul rapid, după un gol) pentru a profita de naivitatea apărătorilor care nu se concentrază suficent pe următoarea fază de joc, prin creșterea vitezei de joc pentru deplasarea rapidă este, de altfel, obiectivul central al jocului pe contraatacuri. Începând cu câștigul de minge și comutarea rapidă a apărării în acțiunea de atac, pe deschiderea din primul sau un al doilea val.

Sugestiile suplimentare și posibilitățile de variație ar trebui să ofere alternative, să modifice exercițiile și să le adapteze la performanța jucătorilor lor.

Rapiditatea în handbal nu rezultă exclusiv din abilitățile fizice ale jucătorilor, ci mai degrabă în modul în care jucătorii reacționează la semnale externe sub o presiune temporală și iau decizii bune cu o viteză mare. Prezentele unități de formare sunt concepute special pentru a realiza tratamentul adecvat, cât mai repede posibil, ca răspuns la semnale diferite. În exercițiile complexe, care combină lanțuri de acțiune cu semnale diferite, comportamentul de luare a deciziilor este instruit. Situațiile deschise ajută la rezolvarea problemelor care nu au fost definite anterior în joc într-o manieră flexibilă și eficientă.

Îmbunătățirea siguranței paselor în primul și al doilea val.

Reușita contraatacului este urmare firească a antrenamentului, în timpul căruia jucătorul trebuie să fie bine orientat, să aibe filingul că în momentul aruncării la poartă de către jucătorii adverși, trebuie să organizeze contraatacul. Jucătorii trebuie pregătiți din punct de vedere tehnic, cât și a condiției fizice. Principiul de bază al contraatcului este obținerea superiorității numerice, în relația 2-1, 3-2, care se concretizează în final prin finalizare.reușita unei astfel de acțiuni depinde de cxorectitudinea și de felul cum este condusă. În cazul unei nereușite, acestea se datorează posibilităților de apărare ale adversarilor. La acțiunile de 2-2, 3-3, totul depinde de ingeniozitatea atacanților și conținutul tehnico-tactic al acestora. În cazul unui contraatac vor fi urmărite următoarele aspecte:

Se va evita ținerea exagerată a mingii din momentul intrării în posesia ei;

Atacul se va desfășura frontal;

În cazul unui raport de egalitate între adversari se vor utiliza schimburile rapide de mingi;

Vor fi evitate pasele din săritură;

Fără justificărei tactice driblingul este interzis, acțiunile vor fi încheiate prin aruncări din săritură.

Sportivii trebuie să fie convinși că cel mai eficent mijloc de dereglare a sistemului advers este contraatacul. În învățarea lui trebuie să se utilizeze următoarele tipuri de exerciții:

Exerciții de bază care au ca scop perfecționarea deprinderilor tehnice în condiții de alergare;

Exerciții cu un caracter precis care au ca scop ameliorarea colaborării cu partenerii, fără participarea adversarilor;

Secvențe de joc apropiate de condițiile reale.

Fig.Fig.

Jucătorii așezați la nivel de ED și IS, portari în semicercuri, o minge. ES se demarcă în alergare de viteză, primește mingea de la portar, la ½ teren pasă cu jucătorul intermediar aflat și el în alergare după care trece la urmă șirului ES, ID pasă cu portarul opus după care în alergare se repliază la urma șirului interului; exercițiul continuă; Idem exercițiul se poate execută de la nivel de ES. Atenție sporită la transmiterea mingii. Relație 2-0. Dozare 3 X 5 min. Fig.

Fig. Fig

Jucătorii sunt așezați la nivel de extreme, 1 pasator la 13-14m de poartă cu mingi, portari în semicercuri, 1 apărător la semicercul de 9m opus. Contraatac direct cu transmiterea mingii către porar, acesta fiind momentul declanșării atacului, cu pasă spre unul din vârfuri, atac cu dribling spre apărător, încrucișare, pasă, finalizare. Apărătorul acționează activ încercând să împiedice finalizarea . Se continuă cu pasă către celălat vârf de atac în exercițiul viitor. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt dispuși în atac la nivelul semicercului de 6m câte 3, portari în semicercuri, 1 pasator aflat în zona central la 10-11m de poartă, 3 apărători la semicercul opus la semicercul de 9m. Pasatorul transmite mingea către portar, în acest moment jucătorii din atac pleacă energic pe contraatac, se demarcă, intermediarul primește mingea continua pasa cu coechipierul aflat pe partea opusă finalizare (varianta 1) sau continuă retur central, finalizare (varianta 2) sau dacă nu a reușit continuă cu jucătorul aflat în partea opusă, finalizare (varianta 3). Idem jucătorul aflat central se poate demarca în partea opusă. Viteză de pasare, atenție la transmiterea mingii pentru a surprinde apărarea adversă. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt dispuși astfel: în grupe de câte 3 la semicercul de 6m, portari în fiecare semicerc, 1 pasator cu mingi plasat lateral, în terenul advers 4 apărători in sistemul de +1. Pasatorul pasă cu portarul, se declanșează contraatacul cu demarcarea jucătorului din centru spre lateral stg, primește pasa, pasă cu varful din dr. finalizare (varianta 1) sau continuare cu pasă spre centru, finalizare, (varianta 3), idem continuare cu pasa în lateral, finalizare (varianta 3). Viteză de deplasare și execuțuie pentru a surprinde apărătorii adverși și a putea finalize. Apărătorii acționează în funcție de nivelul de pregătire dobândit. Relatie 3-4 la finalizare. Dozare 15x. Idem exercițiul cu demarcarea spre dr. inițial. Exrcițiu folosit pentru atacarea sistemului de joc 5+1.Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la nivel lateral și central, 1 șir cu mingi din care va participa câte 1 jucător pentru faza defensivă, portari în fiecare semicerc. Primul jucător va pasa cu portarul, este momentul declanșării contraatacului cu plecarea energică a primilor 3 jucători, lansare spre partea stg. în condiții de adversitate, eventual dribling și finalizare (varianta 1) sau continuare cu pasă spre jucătorul central, finalizare (varianta 2), sau pasă cu jucătorul din dr. finalizare (varianta 3). Viteză de deplasare, coordonare la transmiterea mingii pe poziție viitoare, seriozitate la finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă în care grupul de apărători vor fi dispuși și ei pe partea cealaltă. Relație 3-1. Dozare 20x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la nivel lateral și central, 1 pasator așezat lateral cu mingi șir cu mingi, 1 apărător plasat în prima ½ teren, 3 apărători la semicercul de 9m advers, portari în fiecare semicerc. Pasatorul pasă cu portarul, este momentul declanșării contraatacului cu plecarea energică a primilor 3 jucători, lansare spre partea stg. cu intermediarul demarcat în condiții de adversitate, pasă în diagonală, finalizare (varianta 1), continuare cu pasă în centru finalizare (varianta 2) sau continuare lateral stg. finalizare (varianta 3). Viteză de deplasare, coordonare la transmiterea mingii pe poziție viitoare, seriozitate la finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă în care intermediarul se va demarca în partea dr. cu relatie de adversitate 1-3 în prima ½ teren și 3-3 la finalizare. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la nivel lateral și central, 1 pasator așezat la 10-11 m de poartă cu minge care va devein apărător, in prima ½ teren, 4 apărători la semicercul de 9m advers, portari în fiecare semicerc. Pasatorul pasă cu portarul, este momentul declanșării contraatacului cu plecarea energică a primilor 3 jucători, lansare spre partea dr. cu intermediarul demarcat în condiții de adversitate, pasă spre centru cu jucătorul care s-a demarcate în prealabil în urma unei încrucișari pasă in dr. finalizare (varianta 1) sau pasă în stg. finalizare (varianta 2). Viteză de deplasare, coordonare la transmiterea mingii pe poziție viitoare, seriozitate la finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă în care intermediarul se va demarca în partea stg. cu relație de adversitate 1-3 în prima ½ teren și 3-4 la finalizare. Dozare 20x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la nivel lateral și central, 1 pasator așezat lateral cu mingi șir cu mingi, 1 apărător plasat în prima ½ teren, 4 apărători la semicercul de 9m advers în sistemul +1, portari în fiecare semicerc. Pasatorul pasă cu portarul, este momentul declanșării contraatacului cu plecarea energică a primilor 3 jucători, lansare spre partea stg. cu intermediarul demarcat în condiții de adversitate, pasă în diagonală, finalizare (varianta 1), continuare cu pasă în centru finalizare (varianta 2) sau continuare lateral stg. finalizare (varianta 3). Viteză de deplasare, coordonare la transmiterea mingii pe poziție viitoare, seriozitate la finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă în care intermediarul se va demarca în partea dr. cu relatie de adversitate 1-3 în prima ½ teren și 3-4 la finalizare. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la semicercul de 6m, 2 apărători la 11-13 m de poartă în prima ½ teren, unul din ei cu minge, portari în fiecare semicerc. Cel cu mingea pasă cu portarul, acesta fiind momentul declanșării contraatacului cu demarcarea spre marginile terenului în viteză corespunzătoare, pasă cu intermediarul demarcate spre dr. continuă cu pasă spre jucătorul lateral, retur în centru, finalizare (varianta 1), retur lateral, finalizare (varianta 2) sau pasă în partea opusă (spre stg.), finalizare (varianta 3). Relație de adversitate numai în prima ½ teren 3-2, iar la finalizare 3-0. Dozare 20x. Idem exercițiul cu demarcarea intermediarului în partea opusă. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Ei acționează actitv, iar prin mișcari înșelătoare încearcă să surprindă adversarii, preocuparea lor fiind recuperarea mingii. Viteză de joc, inteligență în pasarea mingii pe poziție viitoare, seriozitate la finalizare pentru reușita acțiunii. Fig.

Fig. E18

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri la semicercul de 6m, 2 apărători la 11-13 m de poartă în prima ½ teren, unul din ei cu minge, 2 apărători la 11-13m de poartă în terenul advers, portari în fiecare semicerc. Cel cu mingea pasă cu portarul, acesta fiind momentul declanșării contraatacului cu demarcarea spre marginile terenului în viteză corespunzătoare, pasă cu intermediarul demarcate spre dr. continuă cu pasă spre jucătorul lateral, retur în centru, finalizare (varianta 1), retur lateral, finalizare (varianta 2) sau pasă în partea opusă (spre stg.), finalizare (varianta 3). Relație de adversitate numai în prima ½ teren 3-2, iar la finalizare 3-2.Apărătorii acționează numai în ½ teren unde se află. Dozare 20x. Idem exercițiul cu demarcarea intermediarului în partea opusă. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Ei acționează actitv, iar prin mișcari înșelătoare încearcă să surprindă adversarii, preocuparea lor fiind recuperarea mingii. Viteză de joc, inteligență în pasarea mingii pe poziție viitoare, seriozitate la finalizare pentru reușita acțiunii. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 3 șiruri la nivelul semicercului de 6m, 1 pasator la 12-13m central, portari în fiecare semicerc, 4 apărători la semicercul opus. Contraatac cu intermediar cu demarcarea jucătorului central în partea dr. de atac, pasă spre portar de către pasator, portarul lansează cât mai rapid, încrucișare a coechipierilor plecați pe contraatac, pase din jucător în jucător, finalizare în condiții de adversitate. Idem, exercițiul se poate executa cu desfășurare și pe partea opusă. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi în funcție de indicațiile primate. Apărătorii au ca sarcină dirijarea atacului advers spre părțile laterale, asigurînd permanent supranumericul și fiind permanent preocupați pentru jocul la intercepție. Eliminarea pe cât posibil a faultului și determinarea adversarilor să greșească. Relație de atac 3-4. Dozare 25x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 3 șiruri la nivelul semicercului de 6m, 1 pasator la 12-13m central, portari în fiecare semicerc, 1 apărător în prima ½ teren, 4 apărători la semicercul opus dispuși în sistemul 3+1. Contraatac cu intermediar cu demarcarea jucătorului central în partea dr. de atac, pasă spre portar de către pasator, portarul lansează cât mai rapid, încrucișare a coechipierilor plecați pe contraatac, pase din jucător în jucător, finalizare în condiții de adversitate. Idem, exercițiul se poate executa cu desfășurare și pe partea opusă. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi în funcție de indicațiile primate. Apărătorii au ca sarcină dirijarea atacului advers spre părțile laterale, asigurînd permanent supranumericul și fiind permanent preocupați pentru jocul la intercepție. Eliminarea pe cât posibil a faultului și determinarea adversarilor să greșească. Relație de atac 3-1 în prima ½ terenului, la finalizare 3-4. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 3 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 2 apărători în prima ½ teren din care unul are minge. Contraatac cu intermediar cu demarcarea jucătorului central în partea dr. de atac, pasă spre portar de către cel cu mingea, portarul lansează cât mai rapid, pase din jucător în jucător, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 2 apărători care acționează pe prima ½ teren. Idem, exercițiul se poate executa cu desfășurare și pe partea opusă. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 3-2 în prima ½ terenului, la finalizare 3-0. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 3 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 2 apărători în prima ½ teren din care unul are minge. Contraatac cu intermediar cu demarcarea jucătorului central în partea dr. de atac, pasă spre portar de către cel cu mingea, portarul lansează cât mai rapid, pase din jucător în jucător, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 2 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 2 apărători. Idem, exercițiul se poate executa cu desfășurare și pe partea opusă. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 3-2. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de semicercul de 6m, lateral, unul cu minge, 2 apărători centrali care au ca scop să acționeze pornind din urma atacanților, iar prin viteza lor de deplasare să împidice desfășurarea contraatacului susținut. Atacanții desfășoara întraga acțiune cu atenție sporită la transmiterea mingii din alergare de viteză cu seriozitate maximă la finalizare. Relație 3-2. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 3 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 2 apărători în prima ½ teren din care unul are minge, 4 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac cu intermediar cu demarcarea jucătorului central în partea dr. de atac, pasă spre portar de către cel cu mingea, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 2 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 4 apărători, pase din jucător în jucător, încrucișare la ½ teren de ES și C, finalizare. Idem, exercițiul se poate executa cu desfășurare și pe partea opusă. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 3-2 în prima ½ teren, 3-4 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. Apărătorii au ca sarcină dirijarea atacului advers spre părțile laterale, asigurînd permanent supranumericul și fiind permanent preocupați pentru jocul la intercepție. Eliminarea pe cât posibil a faultului și determinarea adversarilor să greșească. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 3 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 3 apărători în prima ½ teren din care unul are minge, 4 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac cu intermediar cu demarcarea jucătorului central în partea dr. de atac, pasă spre portar de către cel cu mingea, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 3 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 4 apărători, pase din jucător în jucător, încrucișare la ½ teren de ES și C, finalizare. Idem, exercițiul se poate executa cu desfășurare și pe partea opusă. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 3-3 în prima ½ teren, 3-4 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. Apărătorii au ca sarcină dirijarea atacului advers spre părțile laterale, asigurînd permanent supranumericul și fiind permanent preocupați pentru jocul la intercepție. Eliminarea pe cât posibil a faultului și determinarea adversarilor să greșească. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la semicercul de 6m in grupe de câte 4 cu o minge. Transportul mingii cu pase din jucător în jucător cu deplasarea inversă direcției de pasare. La început se execută din mers pentru însușirea exercițiului trecându-se treptat la deplasare marind viteza de joc. Exercițiu ce dezvoltă imaginația și coordonarea jucătorilor. Relație 4-0. Dozare 30x.

Jucătorii sunt plasați în grupe de câte 4 la semicerc, portarul având mingi în părțile laterale, declanșarea contraatacului cu pasă pe poziție viitoare în parta opusă de unde ia mingea. Antrenorul poate dirija exercițiul indicând locul de unde recuperează mingea portarul. Se exersează paralel și jocul și reacția portarului. Finalizare cu seriozitate maximă putînd fi exersat și jocul aerian. Relație 4-0. Dozare 25x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 4 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 2 apărători în prima ½ teren din care unul are minge, 3 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac cu intermediar cu demarcarea jucătorului central în partea dr. de atac, pasă spre portar de către cel cu mingea, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 2 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 3 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Idem, exercițiul se poate executa cu desfășurare și pe partea opusă. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 4-2 în prima ½ teren, 4-3 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 4 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 3 apărători în prima ½ teren din care unul are minge, 4 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac cu intermediar cu demarcarea jucătorului central în partea dr. de atac, pasă spre portar de către cel cu mingea, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 3 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 4 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Idem, exercițiul se poate executa cu desfășurare și pe partea opusă. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 4-3 în prima ½ teren, 4-4 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 4 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 4 apărători în prima ½ teren . Contraatac cu intermediar cu demarcarea jucătorilor centrali în părțile laterale ale terenului, pasă de la portar, cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 4 apărători care acționează pe prima ½ teren. Idem, exercițiul se poate executa cu desfășurare și pe partea opusă. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 4-4 în prima ½ teren, 4-0 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. La finalizare atacanții pot exersa jocul aerian. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt dispuși in atac cu 4 jucători care execută pase successive, cu ameninșarea porții, contra 4 jucători la semicercul de 6m care se deplasează în poziție fundamentală de apărare, portari în semicercuri. La semnal se declanșează contraatacul susținut în care atacanții devin apărători și au ca sarcina de la început să împiedice desfășurarea atacului. Relație 4-4 pe toată lungimea terenului în care atacanții au preocupare sporită în transmiterea mingii în așa fel încât să dejoace intențiile de intercepție ale apărătorilor. Exercițiul va continua la poarta adversă, însă rolurile se schimbă. Dozare 30x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 2 apărători în prima ½ teren, 2 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 2 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 2 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-2 în prima ½ teren, 5-2 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 2 apărători în prima ½ teren, 2 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 2 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 3 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-2 în prima ½ teren, 5-3 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 2 apărători în prima ½ teren, 4 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 2 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 4 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-2 în prima ½ teren, 5-4 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 2 apărători în prima ½ teren, 5 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 2 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 5 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-2 în prima ½ teren, 5-5 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 3 apărători în prima ½ teren, 2 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 3 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 2 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-3 în prima ½ teren, 5-2 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 3 apărători în prima ½ teren, 3 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 3 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 3 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-3 în prima ½ teren, 5-3 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 3 apărători în prima ½ teren, 4 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 3 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 4 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-3 în prima ½ teren, 5-4 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 3 apărători în prima ½ teren, 2 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 3 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 5 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-3 în prima ½ teren, 5-5 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 4 apărători în prima ½ teren, 2 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 4 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 2 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-4 în prima ½ teren, 5-2 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 4 apărători în prima ½ teren, 3 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 4 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 3 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-4 în prima ½ teren, 5-3 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe 5 șiruri la nivelul semicercului de 6m, portari în fiecare semicerc, 4 apărători în prima ½ teren, 4 apărători în a doua jumătate a terenului. Contraatac susținut cu demarcarea jucătorilor, portarul lansează cât mai rapid, finalizare în condiții de adversitate realizată de cei 4 apărători care acționează pe prima ½ teren, în a doua jumătate acționând alți 4 apărători, pase din jucător în jucător, finalizare. Viteză de deplasare, atenție sporită la transmiterea pasei pe poziție viitoare, determinare la finalizare. Agresivitatea apărătorilor va fi maximă. Apărătorii au ca sarcină stoparea contraatacului advers pentru a permite apărării să se replieze și să acționeze în sistem. Relație de atac 5-4 în prima ½ teren, 5-4 la finalizare. Atacanții vor dirija jocul pe benzile laterale, cele central prezentând risc mare de intercepție. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Dozare 25x. Fig.

Fig.

Jucătorii exersează trecerea din apărarea 5+1 în fazele de atac cu desfășurarea și traseele de demarcare pentru a surprinde echipa adversă. Legarea fazelor de atac exersată la început fără minge, apoi se trece la condiții apropiate de joc. Relație 6-0. Dozare 15x.Fig.

Jucătorii sunt plasați la semicercul de 6m, intr-un șir fiecare cu minge, pasator la ½ teren, portar în semicercul opus. Exercițiul se desfășoară pe tot terenul. Jucătorul cu minge pasă către pasatorul aflat la ½ teren, alergare de viteză spre poarta adversă, reprimire, eventual dribling, finalizare, recuperarea mingii și trecere la urma șirului de început. Aruncarea poate fi efectuată din alergare, cu păași adăugați, cu pași încrucișați, din săritură, plonjon, etc. Seriozitate la finalizare, viteză de deplasare și execuție, atenție la prindrea-pasarea mingii din alergare. Dozare 30x. Relație 1-0. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe grupe de câte 4 astfel – la nivel de extreme, fiecare cu minge la semicercul de 6m, la jumătatea terenului câte 2 jucători de fiecare parte, portar în semicercul opus. Exercițiul se desfășoară pe lungimea terenului. Jucătorul cu minge pasează în diagonală cu jucătorul aflat la mijlocul terenului, alergare de viteză, reprimirea mingii venită din urmă, eventual dribling, aruncare la poartă prin diferite procedee de realizare. După finalizare se retrage la mijlocul terenului la urma șirului respectiv pasatorul la urma șirului cu minge. Idem din partea opusă. Viteză de execuție și atenție sporită la transmitera mingii pe poziție viitoare și a recepționării ei venită din urmă. Relație 2-0. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt grupați câte 3, fiecare grupă cu o minge, portari în fiecare semicerc, 2 apărători la semicercul opus, câte 1 jucător cu minge plasat lateral la semicercul de 9m. Contraatac susținut cu pase între jucătorii de atac, rezolvarea situației de superioritate numeric, finalizare, declanșarea și trasformarea apărătorilor în atacanți cu participarea unui jucător de pe margine care are minge. Aceeași acțiune la ambele porți. Accent pe transportul rapid a mingii în atac, cu pase pe poziție viitoare, iar în apărare cu mișcări rapide și înșelătoare pentru a împiedica acțiunea atacnților. Relație 3-2. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul ES fiecare cu minge, portari în fiecare semicerc, 2 apărători plasați la ½ teren și în imediata apropiere a semicercului de 9m opus pe partea de acțiune a extremei, 2 pasatori. Contraatac cu pasă la portar, plecare energică a extremei, primirea mingii transmisă rapid de portar, pasă cu pasatorul, retur, pasă cu al doilea pasator, retur, finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. Se perfecționează lucrul în luptă cu adversarul care acționează în funcție de sarcinile trasate. Relație 1-1. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES fiecare cu minge, portari în fiecare semicerc, 1 apărător la semicercul advers la 13-14m de poartă pe aceeași parte de joc. Contraatac direct cu pasă la portar, lansare și transmiterea mingii pe poziție viitoare peste apărătorul pasiv, finalizare printr-un procedeuu la alegere. Idem exercițiul se poate executa concomitant din ambele părți. La fel exercițiul se execută pe partea opusă de catre ED. Relație 1-1. Dozare 30x. Se exersează concomitent acțiunea extremei pe o viteză crescută, dar și transmiterea mingii pe poziție viitoare exact la coechipierul demarcat. El poate primi mingea venită din urmă cu o mână în funcție de nivelul dobândit de jucători. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul extremelor, fiecare cu minge. Pasă cu portarul alternativ de pe ambele extreme, lansare pe contraatac, ieșire la intercepție de către portarul advers, sesizarea acestui aspect, aruncare din poartă în poartă pentru a surprinde echipa adversă. Se execută , iar pe fondul ieșirii din poartă la intercepție (tema portarului advers ), portarul decide și acționează ținând cont de realitățile din teren. Relație 1-0 . Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul semicercului de 6m, fiecare pereche cu câte o minge, 3 apărători dispuși în șir având distanță între ei, portari în fiecare semicerc. Pase în doi în viteză maximă în condiții de adversitate a apărătorilor întâlniți, finalizare, recuperarea mingii. Idem se execută la poarta opusă. Relație 2-1. Dozare 25x. Agresivitate a apărătorilor care acționează numai în zona lor prin mișcări înșelătoare. Fig.

Jucătorii sunt așezați în grupe de câte 3, cu câte o minge. Pase în 3 cu schimb de locuri, atacantul cu minge trece prin față cu pasă înapoi. În funcție de nivelul la care se lucrează, viteza de deplasare crește considerabil. Relație 3-0. Dozare 20x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în grupe de câte 3, cu câte o minge. Pase în 3 cu schimb de locuri, atacantul cu minge trece prin urma celui cu care pasează. În funcție de nivelul la care se lucrează, viteza de deplasare crește considerabil. Relație 3-0. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt dispuși la semicercul de 6m astfel: C cu minge, IS, ES, P la semicercul de 6m unde se găsesc și 2 apărători, portari în fiecare semicerc. C cu minge, pasă către propriul portar, fiind momentul declanșării contraatacului susținut. Portarul pasă retur cu C, acesta desfășoară jocul pe partea unde s-au demarcat coechipierii, pasă cu IS-ES, finalizare (varianta 1) sau continuă cu pasă retur la IS, finalizare (varianta 2 ) sau pasă cu P demarcat la semicercul de 6m, finalizare (varianta 3) sau pasă cu C, finalizare (varianta 4). Jocul continuă până se reușește finalizarea prin mișcări de demarcare și aruncare din poziție favorabilă. Relatie 4-2. Dozare 30x. Viteză crescută de joc, determinare în faza de atac pentru a reuși ca cel mai bine poziționat jucător să finalizeze. Cei din apărare prin mișcări înșelătoare executate rapid încearcă să-i dirijeze pe atacanți spre zonele laterale unde șanse de a rata cresc. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Fig.

Jucătorii sunt dispuși la semicercul de 6m astfel: C cu minge, IS, ES, și 2 apărători, portari în fiecare semicerc. C cu minge, pasă către propriul portar, fiind momentul declanșării contraatacului susținut. Portarul pasă retur cu C, acesta desfășoară jocul pe partea unde s-au demarcat coechipierii, pasă cu IS-ES, finalizare (varianta 1) sau continuă cu pasă retur la IS, finalizare (varianta 2 ) sau pasă cu C, finalizare (varianta 3). Jocul continuă până se reușește finalizarea prin mișcări de demarcare și aruncare din poziție favorabilă. Relatie 3-2. Dozare 40x. Viteză crescută de joc, determinare în faza de atac pentru a reuși ca cel mai bine poziționat jucător să finalizeze. Cei din apărare prin mișcări înșelătoare executate rapid încearcă să-i dirijeze pe atacanți spre zonele laterale unde șanse de a rata cresc. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt dispuși la semicercul de 6m astfel:IS cu minge, ES, și 1 apărător, portari în fiecare semicerc. IS cu minge, pasă către propriul portar, fiind momentul declanșării contraatacului susținut. Portarul pasă retur cu IS, acesta desfășoară jocul pe partea unde s-ademarcat coechipierul, pasă cu ES, finalizare (varianta 1) sau continuă cu pasă retur la IS, finalizare (varianta 2 ). Jocul continuă până se reușește finalizarea prin mișcări de demarcare și aruncare din poziție favorabilă. Relatie 2-1. Dozare 40x. Viteză crescută de joc, determinare în faza de atac pentru a reuși ca cel mai bine poziționat jucător să finalizeze. Cel din apărare prin mișcări înșelătoare executate rapid încearcă să-i dirijeze pe atacanți spre zonele laterale unde șanse de a rata cresc. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Fig

Fig. Fig.

Jucătorii sunt dispuși la semicercul de 6m astfel:IS cu minge, ES, portari în fiecare semicerc. IS cu minge, pasă către propriul portar, fiind momentul declanșării contraatacului susținut. Portarul pasă retur cu IS, acesta desfășoară jocul pe partea unde s-ademarcat coechipierul, pasă cu ES, finalizare (varianta 1) sau continuă cu pasă retur la IS, finalizare (varianta 2 ). Relatie 2-0. Dozare 25x. Viteză crescută de joc, determinare în faza de atac pentru a reuși ca cel mai bine poziționat jucător să finalizeze. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul celor 2 extreme (ES cu minge), 1 apărător la semicercul de 9m, portar în semicerc. Se execută pe lungimea terenului. Pase în 2 jucătorii deplasându-se pe marginea terenului până la semicercul opus, retur cu pase mărind viteza de deplasare și finalizare în condiții de adversitate. Apărătorul încearcă prin mișcări înșelătoare să intercepteze mingea. Relație 2-1. Dozare 20x.Fig

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel lateral cu minge, 2 apărători la semicercul de 9m, portar în semicerc. Se execută pase pe diagonală până la semicercul opus, retur cu pase mărind viteza de deplasare și finalizare în condiții de adversitate. Apărătorii încearcând prin mișcări înșelătoare să intercepteze mingea. Relație 2-2. Dozare 20x. Exercițiul continuă până la finalizare. Idem de pe partea opusă. Fig

Jucătorii sunt plasați la nivel de C cu minge, IS, ES, portar în semicercul advers. C pornește cu dribling spre coechipierii care se demarcă în viteză pe contraatac, pasă cu ES care încrucișează cu IS schimbând locurile, pasă cu IS, retur, finalizare. Recuperează mingea și trec la urma șirului următor. Accent pe viteza de deplasare și pe transmiterea mingii pe poziție viitoare. Idem exercițiul se execută și de pe partea opusă. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la ½ teren în perechi, portari în fiecare semicerc cu mingi. Jucătorii aleargă spre mijlocul terenului, ei pot pleca din diferite poziții la semnal (ghemuit, culcat dorsal, facial, execută fandări sau genoflexiuni, mișcări de coordonare executate în perechi – atingeri de picioare, etc), portarul lansează mingea spre mijlocul terenului, este interceptată de 1 jucător care devine atacant, luptă 1-1, finalizare. Exercițiul continuă idem pe partea opusă. Relație 1-1. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați la ½ teren în perechi, pe ambele părți ale terenului, portari în fiecare semicerc cu mingi. Jucătorii aleargă spre mijlocul terenului, ei pot pleca din diferite poziții la semnal (ghemuit, culcat dorsal, facial, execută fandări sau genoflexiuni, mișcări de coordonare executate în perechi – atingeri de picioare, etc), portarul lansează mingea spre mijlocul terenului, este interceptată de 1 jucător care devine atacant cu un alt partener din cealaltă grupă, luptă 2-2, finalizare. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la ½ teren în perechi, pe ambele părți ale terenului, 2 jucători la semicercul de 9m, portari în fiecare semicerc cu mingi. La semnal, jucătorii aleargă spre mijlocul terenului, ei pot pleca din diferite poziții la semnal (ghemuit, culcat dorsal, facial, execută fandări sau genoflexiuni, mișcări de coordonare executate în perechi – atingeri de picioare, etc), portarul lansează mingea spre unul din cei jucători aflați la semicercul de 9m, pasă către 1 jucător care devine atacant cu un alt partener din cealaltă grupă, luptă 2-2, finalizare. Relație 1-1/2-2. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați astfel : C la semicercul de 6m central, ES fiecare cu minge, portari în fiecare semicerc. ES pasă cu portarul, după care pleacă energic în alergare pe contraatac, pasă cu C care se demarcă ca intermediar, pasă cu ES, eventual dribling, finalizare. Accent pe transmiterea mingii pe poziție viitoare, pe viteza de deplasare, seriozitate la finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. Relație 2-0. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați astfel : C la semicercul de 6m central, ES fiecare cu minge, 1 apărător la semicercul opus la 8-9m de poartă, portari în fiecare semicerc. ES pasă cu portarul, după care pleacă energic în alergare pe contraatac, pasă cu C care se demarcă ca intermediar, pasă cu ES, eventual dribling, finalizare în luptă 1-1 cu apărătorul care poate acționa pasiv, semiactiv sau active. Accent pe transmiterea mingii pe poziție viitoare, pe viteza de deplasare, schimbări de direcție, mișcări înșelătoare, seriozitate la finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. După finalizare atacantul devine apărător. Relație 2-1. Dozare 30x. Fig.

Contraatac cu intermediar cu 2 vârfuri. Jucătorii sunt plasați astfel : C la semicercul de 6m central, ES fiecare cu minge, ED, 1 apărător la semicercul opus la 8-9m de poartă, portari în fiecare semicerc. ES pasă cu portarul, după care pleacă energic în alergare pe contraatac, pasă cu C care se demarcă ca intermediar, pasă cu ES-ED-ESeventual dribling, finalizare în luptă 2-1 cu apărătorul care poate acționa semiactiv sau activ. Accent pe transmiterea mingii pe poziție viitoare, pe viteza de deplasare, schimbări de direcție, mișcări înșelătoare, seriozitate la finalizare. După finalizare atacantul care nu aruncă devine apărător celălalt recuperează mingea și împreună cu fostul apărător se retrag la urma șirului. Relație 3-1. Dozare 30x. Fig.

Contraatac cu intermediar cu 2 vârfuri. Jucătorii sunt plasați astfel : C la semicercul de 6m central, ES fiecare cu minge, ED, 2 apărători la semicercul opus la 8-9m de poartă, portari în fiecare semicerc. ES pasă cu portarul, după care pleacă energic în alergare pe contraatac, pasă cu C care se demarcă ca intermediar, pasă cu ES-ED-ESeventual dribling, finalizare în luptă 2-2 cu apărătorii care pot acționa semiactiv sau activ. Accent pe transmiterea mingii pe poziție viitoare, pe viteza de deplasare, schimbări de direcție, mișcări înșelătoare, seriozitate la finalizare. După finalizare atacanții devin apărători. Relație 3-2. Dozare 30x. Fig.

Fig.Fig.

Contraatac cu intermediar cu 2 vârfuri. Jucătorii sunt plasați astfel : C la semicercul de 6m central, ES fiecare cu minge, ED, 1 apărător la 12-13m în fața C, 2 apărători la semicercul opus la 8-9m de poartă, portari în fiecare semicerc. ES pasă cu portarul, după care pleacă energic în alergare pe contraatac, pasă cu C care se demarcă ca intermediar, apărătorul din imediata apropiere încearcă să împiedice lansarea contraatacului (acesta acționează pasiv, semiactiv, activ, în funcție de nivelul dobândit de jucători sau de indicațiile primate), pasă cu ES-ED-ESeventual dribling, finalizare în luptă 2-2 cu apărătorii care pot acționa semiactiv sau activ. C trebuie să fie atent la jocul la intercepție, el trebuie să se demarce, să facă o fentă de pasare, apoi să paseze în funcție de situația concretă. Accent pe transmiterea mingii pe poziție viitoare, pe viteza de deplasare, schimbări de direcție, mișcări înșelătoare, seriozitate la finalizare. După finalizare atacanții devin apărători. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați astfel : pasator cu mingi la 12-13m de poartă central, ES lateral, portari în fiecare semicerc. Pasatorul pasă cu portarul, în timp ce ES pleacă energic în alergare pe contraatac, transmiterea mingii de către portar la ES, dribling eventual, finalizare. Accent pe transmiterea mingii pe poziție viitoare, pe viteza de deplasare, seriozitate la finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. Relație 1-0. Dozare 30x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați astfel : pasator cu mingi la 12-13m de poartă central, ES lateral, la 9m un aparător, portari în fiecare semicerc. Pasatorul pasă cu portarul, în timp ce ES pleacă energic în alergare pe contraatac împreună cu apărătorulcare acționează semiactiv sau activ, transmiterea mingii de către portar la ES, dribling eventual, finalizare. Accent pe transmiterea mingii pe poziție viitoare, pe viteza de deplasare, seriozitate la finalizare. Idem exercițiul se execută de pe partea opusă. Relație 1-1. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la semicercul de 6m, în perechi cu câte o minge, față în față , portar în semicercul opus. Se execută pe lungimea terenului. La semnal jucătorul de atac pleacă în dribling spre poarta adversă în luptă cu apărătorul care poate acționa pasiv, semiactiv sau activ, finalizare (varianta 1) apoi rolurile se schimbă sau dacă interceptează mingea rolurile se schimbă, finalizare (varianta 2). În prealabil jucătorii pot executa ceva suplimentar (pase in 2 din diferite poziții, simulare de aruncare/blocarea aruncării, etc) cel cu mingea la semnal devine atacant, luptă 1-1, finalizare (varianta 3). Viteză de deplasare, determinare în ceea ce face în funcție de situația în care acționează (atacant/apărător). Dozare 30x.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES fiecare cu minge, portari în semicerc, 2 saltele la ½ teren, pasator, saltea în terenul advers la 11-13m, 5 jaloane. ES cu minge, pasă cu portarul , pleacă pe contraatac, pasă cu pasatorul aflat la ½ teren, rostogolire pe prima saltea, recepționare pasă venită de la pasator, retur, rostogolire pe a doua saltea, alergare de viteză, reprimirea mingii transmisă de pasator, finalizare, continuarea alergării în partea opusă, rostogolire pe saltea, primirea pasei transmisă de pasator, retur, deplasare în poziție fundamentală specifică apărării între jaloane, reprimire, finalizare. Dozare 15x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel lateral (ES, ED), portar în fiecare semicerc, pasator cu mingi. Plecare pe contraatac din diferite poziții(flotări, culcat dorsal, facial, genoflexiuni cu săritură,, fandări, etc) executate de primii jucători din fiecare coloană, inclusiv de către portar, pasatorul transmite mingea (pe jos, cu boltă, efect, etc) către portar care lansează vârfurile de contraatac, finalizare cu pasă în doi. Relație 2-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt plasați astfel – 2 la 9m cu o minge se țin apucat de mâini, portari în fiecare semicerc. Cei 2 jucători cu o minge, care se țin de mână, la semnal, alergare cu dribling efectuat de cel care are mingea până la semicercul de 9m opus, finalizare în condiții de adversitate cu 3 jucători care se țin de mâini, după finalizare rolurile se schimbă și se trece cu repunere a mingii de la ½ teren în relație 3-2. Dozare 10x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe perechi în fiecare parte a terenului, portari în fiecare poartă, pasator la 11-12m cu un cărucior cu mingi. Pasatorul pasă cu portarul, lansarea contraatacului cu două vârfuri de contraatac cu plecare din diferite poziții (ghemuit, pe un genunchi, culcat dorsal, lateral, etc) în condiții de adversitate. Relație 2-2. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt plasați în diferite locuri pe teren, portar în semicerc, mingi. La semnal portarul se deplasează spre minge și va lansa contraatacul spre un jucător care ridică mâna în sus. În prealabil pentru îngreuierea exercițiului portarul poate executa o rostogolire înainte, flotări, fandări sărituri, etc. Se pune accent pe lansarea exactă spre vârful de contraatac demarcate. Dozare 5 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în diferite locuri pe teren, portar în semicerc, mingi, 1 apărător plasat în apropierea semicercului. La semnal portarul se deplasează spre minge și va lansa contraatacul spre un jucător care ridică mâna în sus în luptă cu 1 apărător care încearcă să împiedice lansarea contraatacului. În prealabil pentru îngreuierea exercițiului portarul poate executa o rostogolire înainte, flotări, fandări sărituri, etc. Se pune accent pe lansarea exactă spre vârful de contraatac demarcate. Dozare 10 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivelul ED fiecare cu minge, ES, în fiecare parte a terenului, portar în semicerc. ED pasă cu portarulși trece la urma șirului opus, în timp ce ES pleacă energic pe contraatac, primește mingea transmisă de portar, pasă la ES opusă, care efectueazș driblingdin alergare de viteză apoi se trece la urma șirului opus. Idem de pe partea opusă. Dozare 2 x 3 min. Accent pe transmiterea și recepția mingii din aleergare de viteză. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri cu minge toți cu excepția primului jucător aflat în șirul din față, 2 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. Primul jucător din șirul din spate pasă pe poziție viitoare cu primul jucător aflat în șirul din față, finalizare în luptă 1-1, după finalizare devine apărător, mingea fiind recuperată de fostul apărător care trece la urma șirului de unde se aruncă. Cel din șirul din spate primește pasa venită din urmă de la șirul opus, finalizare în condiții de adversitate, după care devine apărător. Dozare 2 X 5 min. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 3 șiruri, cel din spate fiecare jucător cu minge, 1 apărător plasat la semicercul opus, portar în semicerc. Jucătorul cu minge pasă spre primul jucător din șirul din față, acesta pasează cu primul din șirul din față, finalizare în condiții de adversiate 1-1, apoi devine apărător. După execuție se trece la urma șirului din față, respectiv la primul șir. Relație la finalizare 1-1. Dozare 30x. Atenție la transmiterea și recepționarea mingii venită din spate. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați pe două șiruri, din care unul cu minge, 2 jaloane, apărători postați la nivelul semicercului de 6m advers, portar în semicerc. Primul jucător din șirul cu mingi pleacă în dribling în alergare de viteză, din apărători îi iese în întâmpinare 2 apărători, unul atacă pe cel cu mingea determinându-l să paseze, celălalt ocolește 1 jalon, pasă cu vârful de contraatac, finalizare în condiții de adversitate. Se pune accent pe precizia pasării și pe viteza de deplasare.Relație 2-2 la finalizare.Dozare 25x.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES fiecare cu minge, ID, portari în cele două semicercuri, 2 apărători la semicercul de 9m advers.ESpasă cu portarul, pleacă pe contraatac, portarul lansează intermediarul care se demarcă, acesta pasează cu vârfujl de contraatac.Finalizare în condiții de adversitate, apoi se trece la urma șirului opus, etc.Relație la finalizare 1-1.Dozare 20x.Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt dispuși în atac câte 3 la semicercul de 6m, iar alți 3 la ½ teren, 6 apărători la semicercul de 6m advers, portari, fiecare în semicercul lui. Portarul cu minge lansează mingea spre un intermediar demarcat, dribling în alergare de viteză, încrucișare cu ID, extremele se demarcă larg spre colțurile terenului, pivotul central transmite mingea lui ID, acesta pasează cu IS aflat în pătrundere, finalizare. În faza finală relație 6-6.Dozare 15x.Fig.

Jucătorii sunt dispuși câte 2 la nivel de ES și IS cu minge, portar în semicerc. Pase în 2 din alergare până la semicercul opus, un jucător devine atacant celălalt apărător, luptă 1-1 cu dribling și finalizare. Exercitiu în condiții de adversitate crescută, punându-se accent pe intuiția jucătorilor, viteza de deplasare și execuție. Relație1-1.Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt așezați într-un șir la semicercul de 9m, 1 portar în semicerc, 2 pasatori plasați lateral în afară semicercului cu mingi. Primul jucător din șirul de la 9m execută poziție fundamentală de apărare stg.- dr., la semnal pleacă energic pe contraatac, se demarcă lateral, pasatorul opus demarcării pasă cu portarul, acesta transmite mingea pe poziție viitoare, dribling și revenire la urmă șirului. Exercițiul continuă în partea opusă. Viteză de deplasare, siguranță în transmiterea și recepționarea mingii. Relație 1-0. Dozare 25x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați într-un șir la semicercul de 9m, 1 portar în semicerc, 2 pasatori plasați lateral în afara semicercului cu mingi, 2 apărători. Primul jucător din șirul de la 9m execută poziție fundamentală de apărare stg.- dr., la semnal pleacă energic pe contraatac, se demarcă lateral, pasatorul opus demarcării pasă cu portarul, acesta transmite mingea pe poziție viitoare, dribling și revenire la urmă șirului în condiții de adversitate semiactivă. Exercițiul continuă în partea opusă. Siguranță în transmiterea și recepționarea mingii. Adaptarea intensității transmiterii mingii de către portar ținând cont de diferiți parametrii – distanță, direcție și viteză de deplasare pe o poziție viitoare ținând cont și de adversarul care încearcă să intercepteze mingea. Relație 1-1. Dozare 25x Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri la semicercul de 6m, 2 portari plasați în semicercul de 6m cu mingi. La semnal jucătorul din șirul indicat se demarcă, pleacă energic pe contraatac, primește mingea din spate transmisă în diagonală de portarul opus, dribling multiplu cu trecere la urmă șirului opus. Idem exercițiul continuă din partea opusă. Atenție la recepția mingii venit din urmă. Relație 1-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri la semicercul de 6m, 2 portari plasați în semicercul de 6m cu mingi, 2 apărători la semicercul de 6m fiecare cu câte 1 jalon plasat înapoi, lateral. La semnal jucătorul din șirul indicat se demarcă, pleacă energic pe contraatac, primește mingea din spate transmisă în diagonală de portarul opus, dribling multiplu cu trecere la urmă șirului opus. Apărătorul corespondent pleacă în viteză, ocolește jalonul și alearagă încercând să prindă vârful de contraatac.Idem exercițiul continuă din partea opusă. Atenție la recepția mingii. Relație 1-1. Dozare 30x. Fig.

APĂRARE

Apărarea – o fază de joc în care echipa nu este în posesia mingii. Începe imediat ce echipa pierde mingea și se împarte în două faze:

Retragerea defensivă și apărarea plasată.

Apărarea se termină cu recuperarea mingii.

Reflecție asupra a două tipuri principale de apărare – zonă și om la om.

Trebuie avute în vedere:

Dispozitivele de apărare

Gesturi defensive

Lexiconul apărătorului

Directori de formare

Acțiuni de apărare .

CONDIȚIILE SUCCESULUI ÎN APARARE (Spiritul apărării)

Spiritul de echipă

Dorința de a face apărare

Motivația

Disciplina în sistemul de apărare

CUNOȘTINȚE PRIVIND APĂRAREA

Rolul în sistemul de apărare

Cooperarea în sistemul de apărare

Informații despre adversar

Recunoașterea abilităților personale proprii

Regulile jocului

ABILITATEA DE A PRACTICA(Condiție și tehnici)

Caracteristici fizice

Rezistența psihologică (motivație)

Condiție

Tehnici de apărare

Tehnici de apărare 1: 1

Jocul de picioare

Alunecare

Blocarea, etc.

Tactica în apărare:

Apărătorii vor fi plasați în marea majoritate a sistemelor de joc în apropierea semicercului propriu;

Vor avea preocupare permanentă pentru stânjenirea acțiunilor adversarilor, împiedicând pătrunderea acestora spre poartă;

Acțiunile de apărare vor fi îndreptate asupra mingii, având preocupare permanentă de a intercepta mingea, iar în ultima instanță de al opri prin fault pentru a împiedica înscrierea golului;

Atenția apărătorului va fi îndreptată permanent asupra adversaului direct, urmărind permanent mingea și intențiile adversarilor;

Cu cât adversarul se află mai aproape de poartă, cu atât marcajul om la om va fi mai strâns;

Atenția apărătorului va fi îndreptată asupra brțului cu mingea;

Jucătorii din apărare trebuie să impună adversarilor drumul cel mai convenabil în vederea diminuării șanselor de finalizare;

Atenție sporită la mișcările ănșelătoare ale adversarilor și reacție corespunzătoare pentru a nu fi ”păcăliți”;

Vor stânjeni permanent pe adversarul cu mingea;

Dirijarea acțiunilor spre părțile laterale ale terenului, diminuând șansele de a înscrie;

În cazul acțiunilor de inferioritate numerică concentrarea în zonele centrale permițând și dirijând adversarii spre zonele laterale;

Nu au voie să încrucișeze în apărare;

După respingerea mingii de către portar vor avea preocuparea pentru interceptarea mingii;

Nu au voie să părăsească posturile cît timp acțiunea este în zona sa;

Nu au voie să acționeze prin săritură (excepție la aruncările din săritură ale adversarilor);

Colaboarea cu portarul în vederea unei reușite ;

Mobilizarea și încurajarea permanentă a coechipierilor;

Acțiuni curajoase ți determinante care duc la atingerea obiectivului.

În cazul atacării adversarului cu mingea se urmărește impiedicarea acestuia de a finaliza, pe principiul că jucătorul cu mingea este cel mai periculos adversar;

În cadrul tacticii de apărare individuală jucătorilor le stau următoarele mijloace:

Urmărirea adversarului;

Împiedicarea acestuia de a intra în posesia mingi;

Bararea drumului de pătrundere;

Scoaterea mingii de la adversar;

Împiedicarea aruncării la poartă;

Atacantul va fi împidicat să acționeze cît mai departe de poartă, anticipând acțiunile acestuia;

Poziția apărțtorului va fi în funcție de acțiunea adversarului;

Vedere de ansamblu asupra jocului, avân preocupare permanentă de a ajuta coechipierii prin inchiderea culoarelor, blocarea acțiunilor adverse;

La scoaterea mingii din driblind apărătorul va interpune mâna între minge căzută spre sol și mâna adversarului;

Apărătorii laterali vor avea ca sarcina principală inchiderea culoarului spre interior;

În zona centrală se recomandă a fi jucătorii cu o talie corespunzătoare care să contrabalanseze acțiunile adverse, potențialul liniei de 9m. Vor acționa prin blocarea mingilor cu ambele mâini din fată pe blocarea brațului de aruncare, prin executarea săriturilor simultane cu aruncarea la poartă efectuată din săritură de către adversar.

Adversarul și întrewaga situație de joc să fie observate continuu;

Dacă atacul propriu nu reușește să se retraga urgent spre semicerc;

Posesorul mingii va fi marcat, atacat în zona periculoasă pe partea brațului de aruncare;

Atacarea adversarului se va face hotărât și tare;

Pivotul va fi marcat pe partea brațuluid e aruncare;

Aruncătorii de la distanță vor fi atacați permanent cînd aceștia au mingea.

Sarcinile de joc ale apărătorilor:

Marcarea unui jucător fără minge;

Marcarea unui jucător cu minge;

Sesizarea unei situații speciale;

blocaj singular;

obținerea mingii.

Obiectivele jocurilor prezintă situații simplificate de învățare, prin care sunt implementate simultan obiective tehnice, tactice și sociale.

Combinația de variabile trebuie să evidențieze cel mai important element: experiența jocului!

Exercitarea elementelor pur tehnice are sens la copii numai dacă diferitele posibilități ale jocului sunt epuizate

Exercițiile de pregătire prezentate pregătesc mijloacele și căile de rezolvare pentru o apărare 6-0, cu variante multiple în care fiecare antrenor trebuie să-și aducă contribuția ținând cont de nivelul la care se lucrează și de cunoștințele pe care le-au dobândit jucătorii.

Apărarea 3-2-1 este un mijloc tactic excelent pentru a pune atacul sub presiune. Prin aceată apărare se poate intercepta mingea și să se declanșeze jocul rapid cu șanse mari de finalizare. Jocul la intercepție, colaborarea și intrajutorarea, mișcările surprinzătoare grfate pe o bună pregătire sunt premisele reușitei. Este recomandată în pregătirea și aplicarea de tinerii jucători.

Unitatea de antrenament promovează absorbția contactului corporal și cooperarea împotriva încercărilor de descoperire a atacului, fără a provoca faultul, având permanentă preocupare pentru jocul la intercepție și intrarea rapidă în posesia mingii.

Îmbunătățirea vitezei în jocul de apărare prin acțiuni ulteriore. Principalul obiectiv este îmbunătățirea activității de învățare a jocului în apărare, deoarece viteza este instruită prin sarcini successive în toate exercițiile.

Formarea individuală a jocului în faza defensivă pentru o reacție rapidă și aplicarea în jocul de handbal, trebuie să fie o premiză a pregătirii. Observă simultan mingea și adversarul.

Comportamentul de intrajutorare în apărare – ajutor și prevenire. Căi și mijloace de formare a tinerilor jucători, cu preocupare permanetă în timpul exercițiilor de apărare. Informare și formare ca răspuns la modificările acțiunilor adversarilor, cu urmărirea până la inchiderea acțiunii. Reacție rapidă la influențele externe cu aspect de anticipație.

Învățarea și aplicarea muncii de bază în apărare în acțiunile de urmărire, de aruncare ulterioară și formarea atitudinii în jocul de apărare. Comportamentul în apărare cu un jucător defensiv orientat ofensiv.

Formarea și aplicarea în apărare a acțiunilor 1-1, 2-2, 3-3. Obiectivul principal al acestei unități de formare este de a elabora mișcarea individual de apărare, cu predarea și preluarea atacanților fără a încrucișa. Îmbunătățirea jocului rapid de picioare în apărare. Preocupare permanent pe factorul de anticipație, prin scoaterea mingii din dribbling sau/și interceptarea ei. Mișcări defensive în grupul mic. Scopul principal al unității de formare este îmbunătățirea cooperării în domeniul apărării.

În apărarea ofensivă, care vizează în principal câștigurile de minge, comportamentul anticipativ și prinderea mingilor au o mare importanță.

Apărarea pe poziția exterioară în formațiile ofensive de apărare. Îmbunătățirea comportamentului individual de apărare a celor din afară, în special formațiunile ofensive de apărare este un obiectiv principal de urmărit și pregătit. Colaborarea în schimbarea poziției jucătorilor de atac. Îmbunătățirea jocului de apărare în sectorul central. Atenție în pregătirea comportamentului cooperative în apărare, ajutor și prevenire. Apărarea împotriva pătrunderii jucătorilor din exterior, de la nivel lateral spre centru, fără minge. Apărarea împotriva jucătorilor puternici.

Crearea principiilor de bază pentru apărarea individuală este componenta principală a unităților de formare. Munca individuală de apărare și cooperarea în cadrul antrernamentelor formează partea principală a unității de formare. Colaborarea în apărare împotriva mișcărilor încrucișate, în timp ce acoperirea simultană a circuitului este componenta principală a unității de antrenament prezente.

Mișcările înainte și înapoi ale unui sistem defensiv activ, cu ieșire către jucătorii „periculoși” și comprimarea ulterioară cu acoperirea jucatorilor, formează accentul principal al apărării 6-0. Concentrați-vă pe mișcările de apărare ! Mișcări dinamice înainte și laterale în apărare. Unitatea de formare introduce predarea și preluarea în apărare atunci când schimbă poziția atacantului, ca un bloc important în tranziție. Este important să vă ajutați la momentul potrivit și să împidicați continuarea acțiunii adverse.

Îmbunătățirea muncii defensive în 1 contra 1 și în grupul mic în 2 contra 2 trebuie să fie o cerință în instruirea apărării.

Instruirea și aplicarea unui sistem de apărare 4+2 prin acțiuni în grupuri mici cu preocupare permantă de a împiedica acțiunile adverse, pentru a contracara aruncările de la distanță.

Formarea individuală a jucătorilor, precum și interacțiunea în echipă reprezintă un element important pentru succes și trebuie repetate și aprofundate. De asemenea, o condiție fizică condiționată este extrem de importantă pentru performanța concentrată a apărării.

Permiteți-vă să vă inspirați prin modul în care poate fi proiectat un training cu accent pe apărare și, de asemenea, să vă încorporați ideile proprii. Găsiți permanent mijloace și căi multiple de rezovare. Instruire și pregătirea sportivilor conduce în timpul jocului la soluții surpriză având posiblitatea surprinderii adversarilor.

Unitățile de pregătire prezente pregătesc un tratament prealabil pentru o apărare de 6: 0 cu diferite posibilități de joc variabile.

Nu aveți întotdeauna jucători individuali care pot rezolva în acțiune 1-1 situația joc, astfel încât interacțiunea structurată este un important mijloc și joacă un factor decisiv pentru a depași apărarea adversă.

Replierea, un factor important în asigurarea ulterioară a unei apărări eficente. Această sesiune de formare este concepută pentru a îmbunătăți comportamentul de retragere și apărarea împotriva contraatacului advers. Trebuie pregătită încă din faza de atac prin asigurarea echilibrului defensive, ea trebuie efectuată în timp util. jucătorii vor fi preocupați de anihilarea vârfurilor de contraatac, în zona temporară prin îmiedicarea contraatacului susținut continuând cu ocuparrea zonei central din apărare.

Îmbunătățirea jocului în apărare cu atenție la pătrunderea din exterior spre interior a jucătorilor fără minge, la schimbul de jucători pe o colaborare eficentă în cadrul sistemului defensiv. Apărare împotriva jucătorilor puternici aruncători prin contracararea acțiunilor acestora prin prevenirea sau dacă nu se poate prin blocarea aruncărilor intr-o strâsă colaborare cu portarul.

Se va avea în vedere ca să jucăm permanent în egalitate numerică, să evităm pe cât posibil eliminările care destabilizează sistemul de joc, chiar să asigurăm un plus prin ajutorul dat de coechipieri. Atacantul cu minge să fie tratat cu mare atenție, el trebuie întâmpinat în superioritate numeric, apărătorul care atacă să fie dublat permanent, iar zona din spstele lui să fie foarte densă. În condiții de angajament fizic total apărătorii trebuie să stăpânească și să folosească când situația de joc o impune, forma de marcaj, deposedarea adversarului de minge, blocarea mingilor aruncate spre poartă, intercepția, predarea și preluarea adversarilor, dublarea și schimbul de jucatori, pe fondul evoluției jocului.

Jucătorii care posedă o condiție fizică excepțională, o tehnică de apărare perfectă și cunoștințe privind posibilitățile tehnice defensive ating nivelul de performanță la care se poate realize concepția de joc pretinsă.

Reflecție asupra a două tipuri principale de apărare. Apărărea om-la-om sau apărarea zonei? Apararea este un sector important în handbalul modern.

Sistemul defensiv definește poziția jucătorilor din teren, pornind de la linia de semicerc.

5-1 este o apărare formată dintr-o primă linie (5 jucători), la esmicercul de 6mși o a doua linie (1 jucător) avansat

4-2 compus dintr-o primă linie (4 jucători) retrași spre semicercul de 6m și o a doua linie(2 jucători) avansați.

6-0 constând dintr-o singură linie de 6 jucători

Și așa mai departe …

Sistemul defensiv definește funcționarea apărării. Există două sisteme defensive principale:

• Sistemul om-om;

• Sistemul de zone;

Dacă aceste două sisteme sunt perfect definite, există în practicade apărare folosind puțin din fiecare sistem pentru a stabili un sistem mixt.

Aici prezentăm sistemele "om-la-om" și "zonă", definițiile acestora, principiile lor generale, obiectivele colective și individuale și, în final, punctele forte și punctele slabe ale acestora.

Definiție:

Apărarea om la om – Sistemul defensiv al unei echipe unde fiecare apărător este responsabil de un atacator direct.

Apărarea pe zonă – Sistemul defensiv al unei echipe unde fiecare apărător este responsabil pentru un sector.

Principii generale:

Apărarea om la om: centrarea pe jucătorul care este adversarul direct.

Apărarea pe zonă : centrarea pe minge

Obiectivele colective de apărare

Apărarea om la om: Fiecare jucător trebuie să aibă întotdeauna un adversar direct, obiectivul fiind să perturbe circulația mingii.

Apărarea pe zonă: a pus maxim de jucători între minge și scopul de a apăra, de exemplu, oferă un ajutor semnificativ pentru a crea partea unde este mingea o defensivă care constituie o unitate de apărare, care se deplasează în funcție de mișcarea mingei. Interzic balonul să intre în interiorul sistemului.

Scopurile individuale ale fiecărui jucător:

Apărarea om la om: punerea echilibrului de putere în favoarea sa, asumându-și responsabilitățile. Neutralizați jucătorul cu mingea. Intenții tactice: hărțuire, agresivitate, descurajare, ajutor, interceptare. Combinații tactice: aliniați, alunecați când nu vă puteți schimba.

Apărarea pe zonă: flotarea și de a se ajuta reciproc, anihilarea purtătorului de minge, au o atitudine dinamică și orientarea umerilor spre minge, închide zona centrală cu direcția de picioare, zid.

Punctele forte:

Apărarea om la om: se opune mișcărilor jucătorilor. Nu există niciodată un atacator singur. Jucătorul cu minge este hărțuit în mod constant. Nu există nicio problemă de distribuire.

Apărarea pe zonă: solidaritate defensivă. Apărarea sectorului central consolidat. Mobilitate indiferent de jucător. O pauză defensivă în fața mingii, ceea ce duce la acces dificil pentru purtătorul de mingi.

Puncte slabe:

Apărarea om la om: efectuați modificările jucătorului. Persoanele în atac care pot pune balanța de putere individuală în favoarea lor. Ajutor reciproc mai dificil.

Apărarea pe zonă: sectoarele laterale. Zonele opuse mingii, în special în cazul inferiorității numerice. Dificultate în a face față traficului cu minge rapidă sau trecerii la intercepție. Apărare obositoare.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul semicercului de 6m, deplasare în poziție fundamentală sub atentă coordonare a antrenorului. Dozare 10 X 30 sec. Fig.

Jucătorii sunt plasați la semicercul de 6m unde este precizată acțiunea celor din apărare, cu deplasare laterală a apărătorilor laterali, cu ieșire și retragere a celor intemediari, și cu ieșirea și dublajul asigurat de apărătorii centrali – deplasări în poziție fundamentală dirijată și condusă de antrenor, cu ruperi de ritm și schimbări de direcție. Dozare 10 X 30 sec.Fig.

Fig.

Jucătorii sunt plasați în apărare în sistemul de joc 6-0, portar în semicerc, iar cei din atac ES, cu minge, IS, C. ID,ED, P1, P2, P3 la nivelul semicercului de 6m. Pase din jucător în jucător pe traseul ES, IS, C, ID, ED, etc, pe fondul mișcării rapide în apărare în vederea împiedicării angajării jucătorilor de la semicerc. Finalizarea este permisă numai de la semicerc. Mobilizare și determinare în jocul din apărare. Fig

REPLIEREA

Considerații tehnico-tactice:

Preocuparea pentru repliere trebuie făcută încă din faza de atac și de obicei jucătorii liniei de 9m trebuie să asigure echilibrul defensiv. Deasemeni plasamentul portarului avansat care trebuie să apreciieze jocul la intercepție. Atenție deosebită deoarece împiedicarea de către portar prin fault la vârful de contraatac se penalizează în acest moment cu descalificare pentru a preveni producerea unor accidentări grave. Replierea se face pe drumul cel mai scurt, alergând în cea mai mare viteză spre propria poartă având permanet contact vizual asupra evoluției jocului adversarilor. Se face pe principiul că cel mai periculos adversar este cel cu mingea.

Exerciții:

exerciții din școala alergării executate de toți jucătorii individual pe lățimea terenului.

alergare cu joc de gleznă; Dozare 2x

alergare cu genunchii sus; Dozare 2x

alergare cu pendularea gambei înapoi; Dozare 2x

alergare cu pași adăugați; Dozare 2x

alergare cu pași încrucișați; Dozare 2x

alergare cu pendularea gambei înainte; Dozare 2x

alergare cu schimbări de direcție; Dozare 2x

alergare cu pas săltat; Dozare 2x

alergare cu pas sărit; Dozare 2x

alergare cu plecare din diferite poziții: ghemuit, șezând, culcat dorsal, facial, costal; Dozare 2x

alergare cu spatele pe direcția de înaintare; Dozare 2x, etc

alergare de viteză pe lungimea terenului cu schimbarea direcției la semnal. Dozare 10x

alergare printre jaloane dispuse la o distanță de 3m între ele, pe lungimea terenului, sprint înapoi până la ½ tere, alergare cu spatele pe direcția de înaintare pe 10m. Dozare 10x.

alergare cu spatele pe direcția de înaintare . Dozare 4 X 20m. Pauză 15 sec.

Joc ”cine ține mingea mai mult”. După un număr de 15 pase consecutive, echipa care pierde pedeapsă: flotări, genoflexiuni, sărituri cu genunchii la piept, etc Dozare 10 min.

Suveică dublă pe lungimea terenului executată în condiții de adversiate redusă. Dozare 2 X 2 min.

Atac dirijat, la semnal repliere pe semicerc. 15x. Se execută la ambele porți rolurile se schimbă.

Idem exercițiul numai că cel mai apropiat de minge împiedică lansarea contraatacului advers. Dozare 20x.

Jucătorii sunt așezați pe lățimea terenului, la linia de poartă: alergare de viteză la semnal până în dreptul semicercului de 6m, retur, alergare pâna la semicercul de 9m, retur, alergare până la ½ teren, retur, alergare până la linia de fund opusă a terenului. Relație 1-0.Dozare 6x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe lățimea terenului, la linia de poartă: alergare de viteză la semnal până în dreptul semicercului de 9m, retur până la 6m, alergare de viteză până la ½ teren, retur la semicercul de 9m, alergare până la linia de fund opusă a terenului. Relație 1-0. Dozare 6x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe lățimea terenului, la linia de poartă: alergare de viteză la semnal până în dreptul semicercului de 6m advers, retur până la ½ teren, alergare de viteză până la linia de fund opusă a terenului. Relație 1-0. Dozare 10x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe lățimea terenului, la linia de poartă: alergare de viteză la semnal până la ½ teren, retur la 6m, alergare de viteză până la semicercul de 6m opus, retur la ½ teren, alergare de viteză până la linia de fund opusă a terenului. Relație 1-0. Dozare 6x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la semicercul de 6m, poziție fundamental specific jocului de apărare, la semnal alergare de viteză până la semicercul opus de 6m, retur la 6m, alergare de viteză până la linia de fund opusă a terenului. Relație 1-0. Dozare 4x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe lățimea terenului, la linia de poartă: alergare de viteză la semnal până la 6m, retur, alergare de viteză până la ½ teren. Relație 1-0. Dozare 10x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe lățimea terenului, la linia de poartă: alergare de viteză până la ½ teren, retur. Relație 1-0. Dozare 10x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe lățimea terenului, la linia de poartă: alergare de viteză până la 6m, alergare cu spatele retur. Relație 1-0. Dozare 10x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe lățimea terenului, la linia de poartă: alergare de viteză până la 9m, alergare cu spatele retur. Relație 1-0. Dozare 10x. Fig.

Fig Fig

Fig.Fig.

Fig.Fig.Fig.Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la ½ teren, cu minge fiecare, 1 pasator între cele două șiruri, 2 apărători la semicercul de 6m, portar ăn semicerc. IS pasă cu C, retur pe poziție viitoare, apărătorul corespondent atacă. Relație 1-1 cu încercare de finalizare. Se execută alternative din ambele părți. Dozare 15x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, portar în fiecare semicerc cu câte un cărucior cu mingi, la ½ teren se află în zona centală câte 1 apărător. Lansare contraatac direct, împiedicarea atacantului și jocul la intercepție efectuat de către apărător. Relație 1-1. Dozare 20x. După un număr de execuții apărătorii sunt înlocuiți. Fig.

Fig.Fig.

Greșeli:

Jucătorii nu au preocupare din atac spre momentul de apărare, nu anticipează și nu reacționează.

Jucătorii nu sunt preocupați de recuperarea mingii.

Atacul asupra adversarului cu minge este întârziat.

Se folosește prea mult alergarea cu spatele pe direcția de înaintare.

Atacul asupra jucătorului cu minge este nehotărât, întârziat și ineficent.

Atenție la fauturile comise în ultimele 30 de sec. !!!

ZONA TEMPORARĂ

Considerații tehnico-tactice:

Este faza de apărare în care se încearcă întârzierea finalizării în așa fel încât să fie permisă retragerea tuturor coechipierilor în sistemul de apărare. Cu cât participî un număr mai mare de jucători, chiar în condiții de inferioritate numerică, șansele de reușită cresc.

Exerciții:

Sprinturi pe distanțe mici 3-5m, poziție fundamentală de apărare cu deplasări; Dozare 2 X 10x.

Scoaterea mingii din dribling de la adversar. Jucătorii sunt așezați pe perechi, unul cu minge, celălat îl așteaptă. Se execută la început din mers, apoi se mărește viteza de deplasare în funcție de nivelul de pregătire dobândit sau de nivelul la care se lucrează. Relație 1-1. Dozare 2 X 15x.

Relație 3-3 – jucătorii se retrag spre poartă în luptă cu 3 atacanți care încearcă să-i depășească. Idem exercițiul se execută la poarta opusă schimbând rolurile între ei. Dozare 25x.

Relație 1-1 la ½ teren cu interceptarea mingii transmise de un pasator, cel care intră în posesia mingii devine atacant, celălalt devine apărător și acționează în consecință. Dozare 5 min.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ID, ES la ½ teren, în apărare 2 jucători la nivelul semicercului de 6m, portari în ambele semicercuri. Portarul lansează conraatacul pentru ES care se deplasează spre semicercul advers, apărătorul corespondent atacă și blochează șansele de finalizare, ES pasă cu ID lansat în mare viteză spre semicerc, finalizare în condiții de adversitate în care apărătorul direct încearcă să blocheze aruncarea sau să intercepteze mingea. Relație 2-2. Dozare 20x. După terminarea exercițiului atacanții se retrag la urma șirului opus. Fig.

Fig.

Greșeli:

Datorită poziției fundamentale greșite apărătorii sunt depășiți în viteză de către adversarii direcți;

Lipsa concentrării și a atenției în aceasta fază de joc;

Nu cunosc sau nu aplică regulile de tactică individuală și colectivă pentru faza de apărare.

Neatacarea jucătorului cu mingea care pătrunde nestingherit și finalizează.

ORGANIZAREA APĂRĂRII

Considerații tehnico-tactice:

Este faza în care jucătorii revin pe locurile unde vor acționa în sistemul de apărare. Acum este momentul, în funcție și de intențiile adversarilor, de a face schimbări între jucătorii de atac și cei specializați pentru faza de apărare. Ea poate fi efectuată și în momentul întreruperii jocului din diferite motive.

Exerciții:

Jucătorii sunt dispuți la ½ teren, adversarii declanșează contaatacul susținut, retragere la semicercul de 6m. Relație 6-6. Dozare 20x.

Jucătorii sunt dispuși în atac, unde execută pase din jucător în jucător, la semnal repliere în cea mai mare viteză la semicercul de 6m. Relație 6-6. Dozare 20x.

De la ½ teren retragere pe drumul cel mai scut la semicercul de 6m, apoi prin deplasări în poziție fundamentală trec și ocupă locul în apărare. Tot acum pot fi exersate și schimbările între jucătorii din atac și cei din apărare. Relație 6-6. Dozare 20x.

Greșeli:

Repliere spre postul propriu din apărare fără să țină cont de adversarul cu mingea, cel care este cel mai periculos adversar.

Nu îndeplinesc sarcinile jucătorului pe postul din apărare temporar la care a ajuns.

Nu se aleg momentele cele mai bune pentru schimbarea posturilor și pentru schimbarea dintre jucătorii care acționează doar în apărare.

Se grăbesc în a trece pe locul destinat în apărare și nu urmărește acțiunile adverse, este preocupat să vină rapid la schimb deși situația concretă din teren nu permite acest lucru.

APĂRAREA ÎN SISTEM

Considerații tehnico-tactice:

Este faza apărării în care jucătorii acționează comform cerințelor tehnico-tactice specifice postului respectiv, în care ei acționează individual și colectiv însă toate aceste acțiuni sunt subordonate interesului echipei, al grupului, pentru îndeplinirea scopului apărării – acela de a nu primi gol.

Apărarea constituie faza de joc care oferă numeroase soluții pentru mărirea potențialului echipei, precum și pentru practicarea unui joc de bună calitate.

Acțiunile și sistemele defensive pot deveni arme principale de lupta ale echipei, cu ajutorul cărora putem compensa deficentele altor compartimente.

Abordarea unui stil de joc bazat pe apărare și accesibil echipelor noastre, care dispun de jucători cu un temperament adecvat rezolvării cu success a acestor sarcini. Acest deziderat se întemeiază, în primul rând, pe cosiderentul că jucătorii tineri sunt cu mai multă ușurință dispuși spre exercitarea unor eforturi intense necesare apărărilor agresive. În același timp, apărarea înlesnește valorificarea deplină a unor însușiri psihice ușor educabile la această vârstă.

Acțiunile de apărare necesită în esență o tehnică corectă de execuție a elementelor de mișcare, dublată de indici crescuți de dezvoltare a unor calități motrice.

Cu toate acestea, un stil de joc bazat pe apărare este greu de realizat. Trebuie să subliniem faptul că, disponibilitățile jucătorilor și ale echipei pentru jocul de apărare se dobândesc prin muncă grea, la care handbaliștii trebuie să se angajeze cu simt de răspundere, disciplină și fără compromisuri.

Structura de baza a echipei deservește și tactică de apărare a acesteia.

Structurile de baza ale echipei, propuse, favorizează, îndeosebi, aplicarea tuturor formelor și sistemelor de joc în apărare.

“Atacul este cea mai bună apărare”; în această maximă este cuprins fondul ideii de joc în ofensivă, ceia ce nu-l scutește pe antrenori de a-i instrui pe handbalisti pentru jocul de apărare, deoarece în handbalul modern acesta trebuie să funcționeze foarte bine. Apărarea este condiție a construirii raționale a atacului. O apărare slabă, lipsa colaborării, jocul pasiv și eruorile individuale influențează, pe lângă succesul echipei adverse, în mod negativ organizarea propriului atac. În handbalul modern s-au modificat rolul și sarcinile jucătorului din apărare. În prezent apărătorii trebuie să fie: agili, să dispună de forță, deprinderi de gândire tactică, reacții rapide, pregătire excelență. Un bun apărător nu trebuie doar să reacționeze rapid la mișcările adversrului; el trebuie să prevadă atacul adversarului și să se străduiască să intercepteze mingea.

Eficența apărării, nivelul ei ridicat trebuie să se bazeze pe anumite principii, care pot fi caracterizate în felul următor:

Cel mai important factor, care condiționează succesul, îl constiuie raportul în care se află jucătorii față de acest joc. Spre deosebire de atac, care este mai atractiv și mai iubit de sportivi, jocul în  apărare este privit ca dificil și deseori ingrat. Eficența apărării este rezultatul entuziasmului și dorinței de lupta ale apărătorilor. Chiar și o apărare gândită foarte bine, din punct de vedere tactic, va înregistra eșecuri, dacă nu toți jucătorii depun un maxim de efort. Tocmai din acest motiv formarea unei atitudini favorabile în echipă față de jocul în apărare constituie ulterior un factor decisiv în cadrul meciurilor.

Nu poate fi vorba de un joc corect în apărare fără să se cunoască procedeele tehnice fundamentale, de către toți jucătorii. Apărarea nu se poate baza doar pe 3-4 jucători; eficența ei trebuie să fie subliniată de întreagă echipa.

Fiecare jucător în funcție de sistemul de apărare utilizat, trebuie să-și cunoască îndatoririle și sarcinile pe care le are în colaborare cu partenerul. Executarea exactă a acestor sarcini pretinde din partea handbalistilor inteligență și disciplină în joc.

Una din sarcinile antrenorului este stabilirea concepției tactice de bază în apărare. În acest scop el va proceda la alegerea celor mai potrivite sisteme de apărare pentru echipa sa.

Fiecare echipă va pregăti mai multe sisteme de apărare, pentru a ale putea folosi în funcție de adversari și de situația concretă din teren. În comparație cu atacul, apărarea ar trebui să aibe o pondere de 55-60%. Obiectivele apărării pot fi realizate prin perfecționarea continuă a tehnicii și tacticii individuale în apărare și urmăresc: intrarea în posesia mingii, împiedicarea adversarului de a primi și juca mingea în condiții comfortabile, împiedicarea aruncarilor la poartă de la distanță și din apropierea semicercului, anihilarea celor mai periculoși adversari, formarea jucătorului care să rezolve această situație și care să-l marcheze om la om. De asemenea trebuie perfectionate acțiunile de întrajutorare (dublare, marcaj dublu, schimb de jucători, etc.) care să mărească posibilitățile de dominare a adversarului și șansele de intrare în posesia mingii.

Exerciții:

Deplasări în poziție fundamentală pe semicercul de 6m dintr-o parte în cealaltă, executând același lucru pe semicercul de 9m în sens invers. Relație 1-0. Dozare 10x. Fig.

Deplasări în poziție fundamental individual între semicercul de 6-9m, cu executarea în sens opus între 9-12m. relație 1-0. Dozare 6x.

Fig.Fig.

Fig. Fig.

Joc la o poartă pe număr de atacuri în relația 4-4 cu accent pe mutarea activă pentru închiderea culoarelor de pătrundere. Rolurile se schimbă după un număr de execuții. Dozare 5 min. Idem 5-5. Fig.

Exersarea aruncărilor în momentele fixe de joc (9m/7m), plasamentul apărătorilor și recuperarea mingii. Realizarea prim-planului față de adversar cu respectarea distanței față de minge de 3m. Dozare 4 min. Fig.

Fig.Fig.

Joc ”cine ține mingea mai mult” în spațiul de 9m între 6 jucători pentru fiecare echipă. Relație 6-6. Dozare 6 min.

Joc 2×2 pe spații limitate. Dozare 4 min.

Joc 3×3 pe spații delimitate. Dozare 4 min.

Joc 4×4 pe spații delimitate. Dozare 4 min.

Greșeli:

Apărătorii nu se ajută și nu colaborează în faza defensivă;

Schimbul de jucători se face prea încet sau apărătorii greșesc și încrucișează în apărare;

Apărare nu mută cu viteza adecvată pe direcția de pasare a mingiiȘ

Participarea apărătorilor este nemotivantă, permitând atacanților să finalizeze;

Greșeli în repartizarea jucătorilor;

Joc peste limitele admise de regulament care va duce la diminuarea numărului de jucători în faza de apărare și implicit slăbirea sistemului defensiv;

Tratarea cu superficialitate a momentelor fixe de joc și lipsa preocupării pentru recuperarea mingii;

Rămânerea în blocajul efectuat de pivoți in special în relația 6-7.

APĂRARE 1-1

Considerații tehnico-tactice:

În lupta 1-1 cu adversarul, coboară brațele acestuia;

Atingeți coatele adversarului;

Loviți mingea dacă este în dribling.

Tactica defensivă individuală

Dacă ne uităm la un joc între echipele evoluate în ceea ce privește greșelile făcute în sarcinile defensive, realizăm că acestea au ca rezultat un număr mare de cazuri, erori de cooperare între grupuri mici de jucători sau eșecuri de caracter individual. Aceste erori sunt direct afectate de alegerea necorespunzătoare a mijloacelor tactice de grup care trebuie utilizate împotriva unei anumite acțiuni ofensive, precum și de dificultățile de anticipare a soluțiilor la problemele apărute din duelurile stabilite în joc. Într-o fază avansată de formare a jucătorilor, în care cerința concurenței este condiționată de mai mulți factori, va fi cu siguranță mai dificilă stabilizarea învățării dacă nu se întâmplă în timp util. Din acest motiv, este esențial să planificăm activități care duc la obiective clare și perfect identificabile. Aceste activități nu sunt decât exerciții menite să pună în practică idei care să rezolve problemele ridicate de complexitatea și interactivitatea jocului.

Handbalul de astăzi necesită o participare activă a apărătorilor în căutarea unui profil de acțiune care să nu depindă de mișcări ofensive, dar autonom în funcționarea sa și întotdeauna integrat în modele care încearcă să condiționeze atacul într-un mod sistematic. Pentru aceasta, antrenorul trebuie să identifice comportamentele defensive care sunt decisive pentru efect, în sensul că atleții săi pot atinge niveluri ridicate de competență sportivă.

Odată ce aceste comportamente au fost identificate, va fi necesar să se adapteze tehnicile defensive de bază la poziția specifică, luând în considerare modelul defensiv care urmează să fie dezvoltat. Luând în considerare tipul deplasărilor defensive, se observă uneori echipe cu modele de apărare de 3-2-1, care nu prezintă diferențe semnificative cu apărarea 5+1 în care deplasările sunt aparent asemănătoare. Acest exemplu nu este decât o adaptare inadecvată a conținutului tactic individual într-un sistem defensiv cu caracteristici proprii, a căror succes depinde de detaliile acțiunilor jucătorilor sistemului.

Un apărător pentru a produce niveluri ridicate de performanță individuală defensivă, deși în majoritatea cazurilor este dificil să se separe acțiunile individuale de la acțiunile grupului, el ar trebui să poată să înscrie în proximitate și distanță cu o poziție de bază care îi permite să lucreze în echilibru dinamic, cu lățimea umărului și mai ales suporturile asimetrice ale umărului, cu o orientare trunchi pentru a evita dezechilibrul și pentru a conduce atacatorul la zonele de finalizare sau continuitate mai puțin eficiente. Greutatea corpului trebuie să fie susținută în principal pe partea anterioară a suporturilor și trunchiul ușor flexat (permite o viteză mai mare de reacție). Brațele trebuie să fie deschise la o înălțime intermediară, astfel încât să faciliteze condițiile de interceptare și controlul adversarului în cazul contactului.

Contactul cu adversarul, mai ales ar trebui să se facă cu trunchiul, protejând întotdeauna caracteristicile individuale, în calitate de actori cu mici și mari, ar trebui să facă uz de o mobilitate sporită, în scopul de a împiedica traiectorii favorabile asupra căutării de contact.

Obiectivul de a avea perechea atacantă și purtătoarea mingii în câmpul vizual trebuie să fie o constantă în performanța defensivă, deși uneori sunt necesare referințe tactice (poziția pivot). Căutarea sistematică a informațiilor relevante este o sarcină care permite luarea unor decizii mai precise, favorizând niveluri mai ridicate de concentrare.

Apărătorul nu poate exclude posibilitatea de a recurge la dezarmare, mai ales atunci când atacatorul se driblează, dar nu trebuie să intre într-un dezechilibru în momentul utilizării acestuia. Este necesar să se încerce dezarmarea garantând întotdeauna condiții de echilibru care să permită continuarea jocului (obstrucționarea traiectoriilor favorabile) în încercarea de a cuceri sau a oferi spații de joc.

Munca defensivă individuală trebuie să aibă intenții tactice care provoacă erori ofensive, cum ar fi descurajarea, importantă pentru limitarea acțiunii jucătorilor cu mingi (ciudat) sau pentru combinarea cu acțiuni de interceptare (impare sau chiar). După cum sa menționat anterior, acest mediu tactic, ca și alții (interceptarea sau blocarea), este unul dintre cele mai dificil de disociat de mijloace tactice de grup, deoarece, deși poate fi o inițiativă individuală, are sens doar atunci când este în legătură cu diferiți actori (coechipieri și adversari).

Pentru ca interceptarea să aibă succes, apărătorul trebuie să ofere o linie de trecere, menținând o distanță efectivă de interceptare de la purtătorul de minge și de la receptorul posibil. În acest caz, este necesar să se știe că este mai ușor să se intercepteze o trecere făcută la o distanță mai mare, care obligă apărătorul să ia decizii pentru a evalua riscul inerent folosirii acestui mediu tactic.

La rândul său, blocul ar trebui să limiteze unghiurile de întoarcere efective, precum și să se facă în colaborare cu portarul, dacă există condiții pentru astfel de. Jucătorul care utilizează blocul trebuie să caute traiectoria spatelui aproape de brațul executor, iar portarul se adaptează la situația corespunzătoare zonelor obiectiv în care teoretic apărătorul poate avea mai puține interferențe. Dacă există condiții pentru acest lucru, saltul ar trebui făcut ușor înapoi pentru a împiedica loviturile rectificate, limitând în același timp unghiuri mai bune de aruncare. Utilizarea acestui mediu tactic ar trebui să fie înțeles ca un mijloc alternativ de a evita o situație clară de gol și ar trebui să fie epuizate toate posibilitățile pentru a se evita depunerea. Uneori, din motive strategice, utilizarea blocului este o opțiune prioritară, având în vedere că există echipe cu aruncători de calitate inferioară. Cu toate acestea, cel mai bun apărător este cel care este pregătit să se confrunte cu cel mai bun atacator.

În construirea exercițiu de bloc, apărătorii trebuie să lase întotdeauna cu unele dezavantaje de poziție (de exemplu, cu spatele la aruncător sau de opoziție înainte), să se adapteze în continuare gestul tehnic pentru orientarea trunchiului aruncătorului, iar calea sau distanța de la ea. Având în vedere principiul progresivității, puteți limita zonele de capăt, numărul de sprijin utilizat sau de tipul de aruncare pentru a stabili modele de percepție care duc la răspunsul cel mai adecvat. Mișcările înșelătoare sau alte acțiuni pot fi efectuate în oricare dintre momentele discutate mai sus, deoarece face ca sarcina apărătorilor să fie mai dificilă. Comportamentul apărătorilor determină continuitatea, care poate lua forme diferite. Utilizarea acestui mediu tactic presupune o viabilitate mai mare dacă luăm în considerare un sistem defensiv mai profund, deoarece există mai mult spațiu pentru a fi folosit. Mai mult decât atât, aceste sisteme, de asemenea, au de obicei mai multe linii de apărători mai rapizi În acest caz, ar trebui să fie posibil (sistemul mai profund) să arate duelul dintre apărătorul central care este același, ar trebui să aibă o confruntare directă un pivot cu o mobilitate mai mare și cine știe intențiile tactice ale clarificării. Clarificarea efectuată de pivot în raport cu partea stângă, care reflectă și decide continuitatea. În același mod, există posibilitatea de plasare în mod circumstanțial a jucătorilor.

Jucătorii așezați pe perechi în care unul apară un cerc împiedicând pătrunderea partenerului de întrecere care efectuează schimbări de direcție încercând să pătrundă în cercul apărătorului atingând salteaua. Dozare 2 X 10 x 30 sec. Rolurile schimbându-se între ei. Se poate juca sub formă de concurs. Fig.

Jucătorii așezați că în figura de mai sus în care cei din interiorul cercului apară “regele” (un sportiv sau manechin) și nu permit intrarea adversarilor care prin schimbări de direcție încearcă să pătrundă și să atingă sportivul din centru. Dozare 2 X 10x. Rolurile se schimbă după fiecare repriză. Se poate juca sub formă de concurs exersând închiderea culoarelor, jocul de picioare specific apărării, schimbul de jucători în apărare. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, fiecare cu minge, C, apărător la semicercul de 6m, portar în semicerc. IS atacă poarta și scoate la învăluire pe C, pasă cu acesta după care se retrage, buclă, retur, finalizare în condiții de adversitate. După aruncare jucătorii trec la urmă șirului opus.Se exersează aruncarea la poartă prin diferite procedee precum și blocarea aruncării în colaborare cu portarul. Dozare 20x. Relație 1-1.Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 grupe apărători (la semicercul de 6m) – atacanți (la semicercul de 9m); deplasări în poziție fundamentală în ”oglindă” dintr-o parte în cealaltă a semicercului. Idem apoi în sens invers. După un număr de execuții rolurile se inversează. Relație 1-1. Dozare 8x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ALS, iar în atac la nivel de ID, C, IS, ES. Deplasare în poziție fundamental cu atacarea jucătorilor de atac, retragere, etc. Idem din partea opusă. După un număr de execuții rolurile se schimbă. Relație 1-1. Dozare 5 min. Fig.

Fig.Fig.

Fig.

APĂRARE 2-1

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, fiecare cu minge, C, 2 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. IS atacă poarta și scoate la învăluire pe C, pasă cu acesta după care se retrage, buclă, retur, finalizare în condiții de adversitate.După aruncare jucătorii trec la urmă șirului opus.Se exersează aruncarea la poartă prin diferite procedee precum și blocarea aruncării în care cei 2 apărători sar ceva mai târziu. Dozare 20x. Relație 2-1.Fig.

În atac jucătorii sunt dispuși pe următoarele posturi : ES cu minge, IS, C, ID, ED, iar în apărare cu 1 portar în semicerc, ACD, ACS, AIS, ALS. Se exersează jocul la intercepție. ES cu minge atacă succesiv, pasă cu IS, acesta continuă cu pasă spre C. ACS iese hotărât la intercepție sau la blocarea adversaului, locul său fiind ocupat printr-o mișcare de translație de către ACD, AIS face aceași mișcare la C, locul său fiind ocupat de ALS. Idem exercițiul se va executa și din partea opusă. După un număr de execuții apăratorii sunt schimbați. Relație 5-4. Dozare 4 X 10x. Coordonare a acțiunii cu preselmnalizarea în prealabil ca toți jucătorii care participă la intercepție să acționeze ca un tot unitar. Portarul se deplasează în poziție fundamentală pe direcția mingii. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în relația 5-5, în atac pe ES cu minge, IS, C, ID, ED, iar în apărare ALS, AIS, AC, AID, ALD, portar în semicerc. ES cu minge atacă cu pasă succesivă spre IS, acesta continuă cu C, AIS iese hotărât la intercepție sau dacă nu să stopeze acțiunea, AC acoperind locul rămas liber. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Poate fi exersată ca temă de joc intercepția, iar realizarea ei să aducă un bonus echipei. Dozare 4 X 15x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în relația 5-5, în atac pe ES cu minge, IS, C, ID, ED, iar în apărare ALS, AIS, AC, AID, ALD, portar în semicerc.ES cu minge atacă cu pasă succesivă spre IS, acesta continuă cu C, care continuă cu ID, ALS iese hotărât la intercepție sau dacă nu să stopeze acțiunea, AIS acoperind locul rămas liber. Idem exercițiul se execută și din partea opusă. Poate fi exersată ca temă de joc intercepția, iar realizarea ei să aducă un bonus echipei. Dozare 4 X 15x. Fig.

Jucătorii sunt așezați în perechi, față în față la o distanță între ei de 4-5m. Se exersează în relația 1-1 jocul individual de apărare cu accent pe viteza de reacție și răspuns a apărătorilor la acțiunile atacanților. A – Contact față în față cu simulare de fault în atac; B – Atac al apărătoruluicu blocarea brațului de aruncare a atacantului; C – Reacție a apărătorului la schimbarea de directie a atacantului; D – Alergare șerpuită cu atacare și retragere-reacțiea apărătorului; E – Blocarea aruncărilor sus, din săritură, sau de la șold; F – Reacție la depășire efectuată de atacant. Dupa 10x rolurile se schimbă. Toate exercițiile trebuie executa cu mobilizare și concentrare 100% din partea apărătorilor. Relație 1-1. Dozare 3 X 10x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în perechi, față în față; se execută pe lățimea terenului, astfel : A – față în față, împingeri piept în piept, cu brațele lateral; B – față în față, cu mâinile împreunate la piept, pe 1 picior , împingeri cu opunere de rezistență în adversar; C – față în față, de mâini apucat, fandări laterale; D – față în față, sărituri pe verticală cu atingerea palmelor sus; E – față în față, ghemuit, împingeri cu menținerea echilibrului; F – culcat dorsal (sau ghemuit), la semnal ridicare în picioare alergare atac/apărare; După executarea unei serii rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 1-1. Dozare 4 X 20 sec. Fig.

Fig.

Jucătorii sunt așezați în perechi, față în față; se execută pe lățimea terenului, astfel : A – braț peste/blocare; B – atac/apărare, pas lateral simulare fault în atac; C – culcat lateral, la semnal ridicare în picioare și alergare atac/apărare cu schimbări de direcție; D – față în față, cu o minge ținută cu ambele mâini de ambii jucători, tragere și smulgerea mingii de la partener; E – în picioare la o distanță de 3m, la semnal alergare atac/apărare cu demarcare și marcarea adversarului; F – culcat facial, la semnal ridicare în picioare, alergare atac/apărare. După efectuarea unei serii rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 1-1. Dozare 4 X 30 sec. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivelul IS cu minge, ID pe 2 șiruri, AID, AIS, portar în semicerc. Suveică efectuată între interi cu retragere la urma propriului șir, pe fondul agresivității efectuate de cei 2 apărători ( varianta 1) sau idem cu retragere la urma șirului opus (varianta 2). Viteză de pasare in atac, pasă pe poziție viitoare, retragere cu fața la joc la urma șirului, iar apărătorii concentrare și mobilizare exemplară pentru a împiedica acțiunea adversarului direct, retragere pentru dublare. După fiecare serie apărătorii sunt înlocuiți. Relație 2-2. Dozare 6 X 45 sec. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în apărare la semicercul de 6m pe următoarele posture : ALD, AID, AIS, ALS, 2 jaloane care delimitează zona de acțiune a lor, iar în atac la nivel de ES cu minge, IS, ID, ED. ALD atacă ES aflată în atac succesiv după care se retrage la semicercul de 6m, pasă cu IS, AID atacă hotărât interul apoi se retrage la semicercul de 6m după ce IS dă drumul la minge spre ID, etc. Exercițiu în care se perfecționează jocul apărătorilor care au ca sarcină atacarea hotărâtă a adversaului direct acționând în imediata apropiere a lui până ce acesta pasează mai departe, retrăgându-se la semicercul de 6m. Agresivitatea acestora este determinată de nivelul la care se lucrează. După fiecare serie apărătorii sunt înlocuiți. Relație 4-4. Dozare 8 X 1 min. Fig.

Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, fiecare cu minge, ID, iar în apărare la nivel de apărători centrali/intermediar, portar în semicerc. Is pasă cu ID AIS atacă, AIS dubnlează și invers în condiții active. După un număr de execuții rolurile se schimbă. Relație 2-2. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt plasați în atac la nivel de IS, o minge, ID, P, iar în apărare cu 1 apărător care efectuează marcaj străns la IS, 2 jaloane care delimitează acțiunea celor 3 apărători de la semicercul de 6m. IS cu minge schimbare de direcție exterior/interior, pasă cu ID, apoi se retrage la urma propriului șir (varianta 1) sau cu retragere la urma șirului opus (varianta 2) ACR dublează activitatea lui P în timp ce AIS atacă, etc. Este antrenat jocul apărătorilor în sistemul de apărare +1. Activitate energică a brațelor pe fondul agresivității crescute cu sarcini speciale în funcție de nivelul dobândit de jucători. Relație 3-4. Dozare 10 X 1min. După fiecare serie apărătorii sunt înlocuiți. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați câte 3 cu o minge, așezați în triunghi, în mijloc 3 apărători. Exerciții de prindere pasăre cu diferite procedee de pasăre executate în 3 jucători așezați sub formă de triunghi, de pe loc sau din deplasare în condiții de adversitate cu 1 apărător. După un timp se schimbă sensul de pasăre. Accent pe mișcare permanentă. Se schimbă apărătorul la fiecare serie. Se exersează și jocul la intercepție. Relație 3-3. Dozare 12 X 2 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați câte 3 cu o minge, așezați în triunghi, în mijloc 1 apărător. Exerciții de prindere pasare cu diferite procedee de pasare executate în trei jucători așezați sub formă de triunghi, de pe loc sau din deplasare în condiții de adversitate cu 1 apărător. După un timp se schimbă sensul de pasare, (varianta 1). Se introduce o a două minge și se execută același lucru (varianta 2). Se introduce a treia minge și se execută același lucru (varianta 3). Accent pe mișcare permanentă. Se schimbă apărătorul la fiecare serie. Se instruiește jocul la intercepție ! Relație 3-1. Dozare 8 X 2 min. Fig.

Jucătorii sunt plasați câte 3 cu o minge, așezați în triunghi, în mijloc 2 apărători. Exerciții de prindere pasare cu diferite procedee de pasare executate în 3 jucători așezați sub formă de triunghi, de pe loc sau din deplasare în condiții de adversitate cu 1 apărător. După un timp se schimbă sensul de pasare, (varianta 1). Se introduce o a doua minge și se execută același lucru (varianta 2). Se introduce 1 alt apărător aceleași variante de exerciții (varianta 3). Accent pe mișcare permanentă. Se schimbă apărătorul la fiecare serie. Se instruiește jocul la intercepție ! Relație 3-2. Dozare 9 X 2 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la linia de 9m cu o minge pe IS, C, ID, 3 apărători la semicercul de 6m, portar în semicerc. Atac cu pase succesive, pe o mișcare energică a picioarelor cu deplasare spre dr și apoi spre stg, cu pase din jucător în jucător, cu mare atenție la transmiterea mingii pe poziție viitoare în condiții de adversitate. După fiecare serie se schimbă câte 1 apărător. Portarul execută deplasare în poziție fundamentală între barele porții. Relație 3-3. Dozare 9 X 1 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge, IS, C, ID, ED, AID, ACR, AIS, portar în semicerc. ES cu minge atacă succesiv din colțul terenului energic la linia de 9m, pasă cu IS aflat în pătrundere succesivă spre poartă, după care se retrage din nou în colțul terenului, IS pasă cu C care atacă succesiv, acesta continuă cu pasă la ID, care continuă cu ED și face schimb de locuri, ED pasă succesiv spre stg cu ID, pasă cu C succesiv, pasă cu IS care schimbă locurile cu ES, această continuă cu C, etc. Totul se execută pe fondul introducerii unor apărători care acționează în funcție de nivelul dobândit de pregătire. Portarul se deplasează în poziție fundamentală plasându-se permanent pe bisectoarea unghiului între cele două bare ale porții. După fiecare repriză, câte un apărător este schimbat, din dreapta, iar cei care rămân ocupă locurile libere schimbând poziția și antrenând activitatea și de pe alte posture din apărare. Dozare 6 x 4 min. Relație 5-3. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS cu minge, P, portar în semicerc, AID, jalon plasat la 8m lateral de poartă. ES atacă și iese pentru pasă, primește de mingea și retur cât mai scurt cu IS din dreptul jalonului, pivotează se demarcă la semicerc primind din nou pasă de la IS, fiind astfel în situație favorabilă de a arunca, pasă cu P, pasă cu IS, exercițiul continuă. Se pune în valoare jocul extremei în condiții de adversitate crescută cu introducerea AID. Relație 3-1. Dozare 6 X 45 sec, cu pauză activă de 2 min. Portarul urmărește permanet acțiunea extremei și a mingii. Rolurile se schimbă după fiecare repriză între cei care lucrează activ (ES/AID) și pasatori (IS/P) în așa fel fiecare să treacă prin toate posturile în care se lucrează. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS cu minge, ID cu minge P la semicercul de 6m central, jalon la 8 m central, portar în semicerc. P acționează în spatele jalonului cu ieșire energică pentru pasă/retur cu IS, apoi deplasare prin spatele jalonului și pasă/retur cu ID în permanentă mișcare.

Dozare 10 X 45 sec. Este introdus ACA care acționează pentru a închide culoarele. Portarul acționează cu deplasare în poziție fundamentală urmărind permanet acțiunea pivotului.Relație 3-1. După fiecare repriză rolurile se schimbă între cei care lucrează activ ( P/ACA) și cei care sunt păsători (IS/ID). Fig.

Fig.Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS cu minge, ID cu minge P la semicercul de 6m central, jalon la 8 m central, jalon la 11m central, ACR, ACA, portar în semicerc. P acționează în spatele jalonului cu ieșire energică pentru pasă/retur cu IS, apoi deplasare prin spatele jalonului și pasă/retur cu ID în permanentă mișcare. Dozare 12 X 45 sec cu pauză activă . Este introdus ACA care acționează pentru a închide culoarele și ACR care se deplasează semiactiv cu P. P după retur poate pivota că să se debaraseze mai rapid de acțiunea ACR care va acționa în funcție de nivelul de pregătire dobândit de jucători. Relație 3-2. Portarul deplasare în funcție de minge și activitatea lui P. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES cu minge plasat în colțul terenului, IS cu minge P la semicercul de 6m, AID, jalon la 9m, portar în semicerc. Se acționează asupra acțiunii lui P care se deplasează prin spatele jalonului ieșind pentru pasă/retur cu ES și IS în condiții de adversitate cu AID care monitorizează acțiunea lui P. După fiecare repriză se schimbă rolurile între P/AID și ES/IS. Portarul acționează cu deplasare în poziție fundamentală urmărind permanent mingea și activitatea lui P. Relație 3-1. Dozare 6 X 45 sec. Fig

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS, C, P, 1 apărător, 1 jalon la 11-12m. Jocul interului – pasă retur cu P, apoi pasă retur cu C ocolind jalonul în lupta cu 1 adversar activ. Se pune accent pe jocul de picioare, pe un contact cât mai mic că timp asupra mingii. După fiecare serie jucătorii care au fost protagoniști IS/apărător vor fi înlocuiți cu cei 2 pasatori. Viteză de execuție, determinare a apărătorului în a urmări acțiunea IS. Relație 3-1. Dozare 4 X 45 sec cu pauză activă de 2 min. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de C și de P fiecare cu minge așezați la semicercul de 6m, 1 apărător, 1 jalon la 11-12m central. Pasă – retur cu P1, idem cu P2, pe o mișcare energică a C. Viteză de joc, putând efectua diferite pase care să pună în valoare jocul pivotului în condiții de adversitate a unui apărător care acționează în spatele jalonului. Relație 3-1. Dozare 8 X 45 sec.

după fiecare serie C/apărător sunt înlocuiți de către păsători. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de IS cu minge, C, ID cu minge, 2 jaloane la 13-14 m de poartă, portar în semicerc, 1 apărător. Jocul centrului enegic, cu joc de picioare, în permanentă mișcare cu pasă retur cu IS, apoi același lucru cu ID în condiții de adversitate a unui apărător care acționează în spatele jalonului.Relație 3-1. Dozare 10 X 45 sec. După fiecare serie C/apărător sunt înlocuiți de jucătorii păsători. Portarul execută deplasare în poziție fundamentală pe direcția mingii. Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de IS fiecare cu minge, ID primul fără minge, ACA la 11-12m, AID, ACR, AIS, portar în semicerc. IS cu minge atacă și pasează în condiții de adversitate (ACA) cu ID, după ocupă locul lui P care se demarcă în partea opusă, primește pasă de la ID și trece la urmașirului lui IS, ID2 atacă poarta, pasează în condiții de adversitate (ACA) cu IS după care ocupă locul lui P care se demarcă în partea opusă și primește mingea de la IS, apoi trece la urmă șirului lui ID, etc. Atenție la transmiterea mingii față de cei 2 apărători (ACA/ACR), Viteză exercițiului este dată de nivelul de pregătire dobândit de jucătorii participanți. Portarul se deplasează energic în poziție fundamentală fiind permanent pe direcția mingii. Relație 3-4. Dozare 4 X 3 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de ID, C, IS, ES, iar în apărare, ALD, AID, ACD, portar în semicerc cu minge. Portarul transmite mingea spre ID care atacă succesiv, pasă cu C-IS-ES, retur, cu deplasare în poziție fundamentală a apărătorilor aflați la semicercul de 6m. Exercițiul continuă punându-se accent pe concentrarea mentală a apărătorilor. Viteză de joc crește în funcție de nivelul dobândit de jucători. După o serie se schimbă rolurile între atac și apărare. Idem exercițiul se execută și în partea opusă. Dozare 8 X 1 min. Relație 3-4. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac pe 3 șiruri cu o minge la nivelde IS, C, ID, iar în apărare AID, ACA, AIS, portar în semicerc. În atac se execută suveică cu pase în atac succesiv cu trecere la urmă șirului unde se pasează, iar în apărare deplasare în triunghi plasându-se permanent între poartă și adversar, portarul se deplasează și el în poziție fundamentală de apărare. După o serie, jucătorii din apărare sunt înlocuiți. Concentrare și determinare în jocul apărătorilor, viteză de pasare succesiv în atac. Este folosit pentru învățarea și perfecționarea apărării avansate. Relație 3-3. Dozare 8 X 2 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS, C în atac, iar în apărare AC, AID, ALD, portar în semicerc. Portarul cu minge pasă cu C care atacă succesiv cu pasă spre IS-ES, finalizare în condiții de mișcare de translație a apărătorilor cu atacarea și închiderea culoarelor. C după pasă schimbă locul cu IS. Viteză de pasare pe fondul crescut a agresivității apărătorilor. Portarul, după pasă se deplasează urmărind acțiunea jucătorilor și a mingii. Idem exercițiul se execută în partea opusă. Relație 3-3. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de ES, IS, C, P în atac, iar în apărare AC, AID, ALD, portar în semicerc. Portarul cu minge pasă cu C care atacă succesiv cu pasă spre IS-ES, finalizare în condiții de mișcare de translație a apărătorilor cu atacarea și închiderea culoarelor, cu trecere peste P cu preluarea și predarea lui.C după pasă schimbă locul cu IS. Viteză de pasare pe fondul crescut a agresivității apărătorilor. Portarul, după pasă se deplasează urmărind acțiunea jucătorilor și a mingii. Idem exercițiul se execută în partea opusă. Relație 3-4. Dozare 30x. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES, jalon central la 16-17m de poartă, pasator în lateral cu mingi, portar în semicerc, 1 apărător la semicercul de 6m, 1 jalon la nivel de extremă, ED. Deplasare în poziție fundamentală între semicercul de 6-9m, alergare de viteză cu ocolirea unui jalon, primirea mingii transmisă de pastor, pasă cu ED în condiții de adversitate cu 1 apărător care acționează semiactiv/active în funcție de indicațiile primate, finalizare. După finalizare devine apărător, iar apărătorul trece la ED, iar ED la urmă șirului de început. Idem exercițiul se va execută și de pe partea opusă. Determinare și concentrare în executarea deplasării în poziție fundamentală de apărare. Seriozitate la finalizare. Fig. Relație 1-1. Dozare 30x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în colțul terenului pe 2 șiruri unul cu mingi, 2 jaloane de delimitare la 7m. Deplasare în poziție fundamentală de apărare până în centru, ocolire jalon, pase în 2 din alergare până la 1/2 teren, apoi se despart, cel cu mingea se deplasează cu dribling la urmă șirului, celălalt cu spatele pe direcția de înaintare. Relație 1-0/2-0. Dozare 25x. Fig.

Jucătorii sunt așezați astfel : C cu minge, P, apărător între cei doi. Demarcarea pivotului și angajarea lui de către centru, cu retur pe demarcarea lui C. Exercițiu de demarcare și prinderea mingii pe cât posibil cu o mâna. Sunt utilizate tot felul de fente în care apărătorul este foarte agresiv. După un număr de execuții apărătorul este schimbat. Relație 2-1 . Dozare 40x. Fig.Fig.Fig.

Jucătorii sunt plasați la nivel de ES cu mai multe mingi, IS, mai mulți jucători, C, ID, ED cu minge, portar în semicerc, 3 apărători corespondenți liniei de 9m. ES atacă cu pasă succesivă cu IS, pasă cu ID care în prealabil încrucișează cu C și schimbă locurile între ei, ED pasă retur cu C pe agresivitate a apărătorilor corespondenți, ID din poziția de C retur cu IS, finalizare. Viteză de pasare și exprimare în acțiunea de finalizare pe fondul unei agresivități crescute a apărătorilor. Se exersează apărarea în zona centrală și schimbul de jucători în atac. Relație 6-3.Dozare 25x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe două linii, antrenor. Deplasare în poziție fundamentală specifică apărării la comanda antrenorului. Concentrare și determinare. Mișcare de brațe. Relație 1-0. Dozare 8 X 45sec. Fig.

Jucătorii sunt așezați într-un romb cu cel puțin câte 2 jucători în fiecare colț, o minge, 4 apărători în interior. Suveică cu pase spre dreapta și trecere la urmă șirului în partea opusă. Apărătorii, în funcție de nivelul de pregătire acționează semiactiv sau activ. Se dezvoltă simțul de anticipație pentru intercepție – mișcări înșelătoare. Orientarea în spațiu. La semnal se schimbă sensul de pasare și implicit de retragere. Pot fi introdue 2 mingi. Nu este permis driblingul, iar contactul cu mingea trebuie să fie cât mai redus. Coordonare în execuție. Rapiditate în gândire. Atenție la transmiterea și la recepționarea mingii. După fiecare serie se schimbă apărătorii. Relație 4-4. Dozare 6 X 2 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați în apărare în sistemul de joc 5+1, iar în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central, portar în semicerc. Exersarea jocului de apărare cu atacarea adversarului. Atacarea adversarului direct și retragere la semicercul de 6m acoperind zona în care se deplasează mingea, apărătorul pivotului acoperă permanent zona de acțiunea a lui plasându-se în față atacantului. +1 acționează în zona centrală atacând adversarul direct și închizând culoarele de pătrundere, etc. Portarul urmărește și se deplasează pe direcția de pasăre a mingii. Relație 6-6. Dozare 10 X 30 sec. Fig.

Fig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în apărare în sistemul de joc 6-0, iar în atac în sistemul de joc cu 1 pivot plasat central, portar în semicerc. Exersarea jocului de apărare cu acoperirea pivotului de către apărătorul central din partea în care vine mingea. Deplasare în poziție fundamentală, la semicercul de 6m pe direcția de pasare a mingii. Portarul urmărește și se deplasează pe direcția de pasare a mingii. După fiecare serie se schimbă rolurile între atac/apărare. Relație 6-6. Dozare 10 X 30 sec. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel lateral, un șir fiecare cu minge, jaloane pentru delimitarea spațiului de lucru. La semnal, pe perechi din stg și dr pleacă câte un jucător, poziție fundamentală între jaloane, apoi pase în 2 până la 1/2 teren, revenire la urmă propriului șir. Exersarea deplasării în poziție fundamentală specifică jocului de apărare, legată cu declanșarea contraatacului susținut. Relație 2-0. Dozare 30x. Fig.

Jucătorii sunt așezați pe 2 șiruri față în față cu o minge, 5 jaloane postate pe semicercul de 6-9m. Suveică cu pasă și trecere la urmă șirului unde pasează, apoi se deplasează în poziție fundamentală specifică apărătorului între jaloane, revenire la urmă șirului opus, etc. Dozare 2 X 3 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați la nivel de C fiecare cu minge, 1 apărător central la semicercul de 6m, portar în semicerc. C cu minge atacă cu dribling poarta, se retrage și finalizează în condiții de adversitate; după finalizare, recuperează mingea și trece la urmă șirului. Idem exercițiul de la nivel de IS sau ID. Apărătorul acționează cu determinare încercând să blocheze aruncarea. El poate acționa în colaborare cu portarul acoperind anumite unghiuri. Relație 1-1. Dozare 30x. FigFig.Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de C cu minge, IS, ES, iar în apărare cu 3 jucători la semicercul de 6m corespondenți atacanților. Se exersează jocul la intercepție efectuat de apărătorul lateral spre care se pasează; C cu minge pasă spre IS, ALS anticipează și atacă încercând să intercepteze mingea, AID se deplasează și ocupă locul rămas liber (ALS), AC închide culoarul pe direcția de pasăre; exercițiul poate fi executat și pe partea opusă. Inteligență în intercepție pe fondul anticipării. Relație 3-3. Dozare 4 X 45 sec. Fig.Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în atac la nivel de IS cu minge, C, ID, iar în apărare cu 3 jucători la semicercul de 6m corespondenți atacanților, 1 apărător avansat la semicercul de 9m. Se exersează jocul la intercepție efectuat de apărătorul intermediar opus interului; IS cu minge pasă spre C, AIS anticipează și atacă încercând să intercepteze mingea, ACR se deplasează și ocupă locul rămas liber (AIS), ACA se retrage și ocupă locul liber lăsat de ACR; exercițiul continuă cu pasă la ID, retur, AID atacă avansat central că să intercepteze, etc. Relație 4-3. Dozare 4 X 45 sec. Fig.

Jucătorii sunt așezați în formație de pătrat, câte 2-3 jucători la fiecare șir, cu 1-2 mingi, 2-3 apărători în interiorul patrulaterului.Suveică în pătrat cu trecere la urmă șirului unde se pasează cu 1 minge. Treptat, pe fondul și nivelul de pregătire se poate introduce o altă minge, dar numărul sportivilor la fiecare șir crește proporțional odată cu această. 2-3 jucători din interior încearcă să intercepteze mingea. Se poate alege felul de pasăre de către fiecare jucător.Relație 4-2/4-3.Dozare 3 X 180 sec. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați că în figura de mai sus sub formă de triunghi, cu 1-2 jucători apărători în interiorul triunghiului.Suveică cu pasă în triunghi și trecere la urmă șirului unde pasează, pe fondul jocului la intercepție a apărătorului. Sensul de pasăre poate fi schimbat. Viteză de pasare crește odată cu nivelul de pregătire. Pasele pot fi oferite, zvârlite, speciale, din săritură, etc. Se dezvoltă spiritul de intuiție, jocul la intercepție. Relație 3-1/3-2.Dozare 3 X 120 sec. Fig.

Jucătorii sunt plasați în apărare avansată, cu 3 jucători acționând la semicercul de 6m, iar ceilalți 3 în afară semicercului de 9m, în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, portar în semicerc. Acțiunea apărătorilor la pătrunderea în diagonală a C la semicercul de 6m și transformarea lui în al doilea P. În acest moment ACA se retrage si blochează acțiunea C.Ceilalți apărători fac presing la adversarul direct în luptă 1-1. Se exersează la început fără minge, apoi se introduce și se perfecționează reacția apărătorilor în condiții de joc în relația 6-6. Apărătorii sunt permanet conectați la deplasare, la jocul la intercepție, la a se apăra regulamentar pentru a contracara jocul advers, nu vor reacționa imediat la fentele de pasăre/angajare, la mișcările înșelătoare ale atacanților, practicând un joc echilibrat și permanent conectați la realitățile din teren. Idem în partea opusă. Dozare 20x. Fig.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt plasați în apărare avansată, cu 3 jucători acționând la semicercul de 6m, iar ceilalți 3 în afară semicercului de 9m, în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, portar în semicerc. Acțiunea apărătorilor la pătrunderea în circulație a ED când are mingea, pasă la ID, la semicercul de 6m și transformarea lui în al doilea P. În acest moment ACR anihilează acțiunea ED , ceilalți fac presing 1-1 la adversarul direct. Se exersează la început fără minge, apoi se introduce și se perfecționează reacția apărătorilor în condiții de joc în relația 6-6. Apărătorii sunt permanet conectați la deplasare, la jocul la intercepție, la a se apăra regulamentar pentru a contracara jocul advers, nu vor reacționa imediat la fentele de pasăre/angajare, la mișcările înșelătoare ale atacanților, practicând un joc echilibrat și permanent conectați la realitățile din teren. Idem din partea opusă. Dozare 20x. Fig.

Jucătorii sunt plasați în apărare avansată, cu 3 jucători acționând la semicercul de 6m, iar ceilalți 3 în afară semicercului de 9m, în atac în sistemul de joc cu 1 pivot, portar în semicerc. Acțiunea apărătorilor la pătrunderea în diagonală a IS la semicercul de 6m și transformarea lui în al doilea P. În acest moment ACR preia IS, iar AID preia P. Ceilalți apărători fac presing la adversarul direct în luptă 1-1. Se exersează la început fără minge, apoi se introduce și se perfecționează reacția apărătorilor în condiții de joc în relația 6-6. Dozare 20x. Apărătorii sunt permanet conectați la deplasare, la jocul la intercepție, la a se apăra regulamentar pentru a contracara jocul advers, nu vor reacționa imediat la fentele de pasăre/angajare, la mișcările înșelătoare ale atacanților, practicând un joc echilibrat și permanent conectați la realitățile din teren. Idem din partea opusă. Fig.

Situații de apărare 1×2, exerciții de caracter general în poziția specifică.
LATERAL

• Exercițiu lateral 1×2 plus controlul pivotului în aceeași zonă.

• Descrierea trece de la o parte la susținere și devine apărător

• Obiectiv: domeniul spațiului apărat

Fig.

CENTRAL

• Exercițiu direct de control al adversarului (pivot) plus ajutor avansat.

• Descriere: fundașul avansat acționează ca o umbre peste adversarul său direct, odată ce acesta este depășit, fundașul central îi oferă ajutorul.

• Obiectiv: domeniul muncii spațiale apărate de falsuri și decepții asupra atacatorului cu mingea.

Fig.

LATERAL ȘI CENTRAL

• Exercițiu extins la pozițiile laterale și centrale.

• Descriere: circulația A-C-A-C după circulație, căutarea pentru finalizare. Apărătorii 3 și 5 apar în linie de lovituri cu ieșiri până la 8.5mts.

• Obiectiv: la fel ca în anii precedenți

Fig.
LATERAL, CENTRAL ȘI EXTREM

• Exerciții extinse la pozițiile laterale, extreme și centrale.

• Descriere: circulație completă după finalizarea căutării. Apărătorii 3 și 5 apar în linie de lovituri cu ieșiri până la 8.5mts. exteriorul în așteptare și ajutor

• Obiectiv: la fel ca în anii precedenți.

Fig.
LATERALĂ, AVANSATĂ ȘI EXTREMĂ

• Exercițiu extins la poziții laterale, extreme și avansate.

• Partea apropiată nu poate trece la pivotul următor

• Obiectiv: la fel ca în anii precedenți • Finalizați cu 6×7

Fig

APĂRARE 2-2

Nu dezarmați, câștigă poziția, luptă permanent !

Interceptează mingea;

Împiedică recepția mingii;

Evită atacul în pătrundere spre poartă;

Include exerciții care să presupună deplasarea defensivă;

Poziții diferite ca înălțime, ca joc energic de brațe;

Importantă poziția brațelor și viteza pentru intercepție.

APĂRARE 3-2-1

Considerații tehnico-tactice

Sarcinile jucătorilor laterali și central retras (ALD/ALS,ACR):

Să execute mișcările laterale extraordinar de rapid spre stâna sau spre dreapta; să posede capacitatea de a opri adversarul direct prin blocaj corect cu corpului;

să stăpânească provocare forțării în atac;

Să știe să respingă pasele pe care le primește pivotul;

Actiunile tehnico tactice în apărare reprezintă activitatea comună a doi sau mai mulți apărători, având ca scop apărarea porții de acțiunile ofensive ale echipei adverse. În raport cu cele de atac, sunt de o diversitate și de o cantitate mai redusă, au un conținut tehnic și tactic stabil, structurat în înlănțuiri oarecum constante.

Acest sistem se caracterizează printr-o mare animație. Punctul de plecare pentru acest sistem îl constituie apărarea 5-1. În timp ce în apărarea 5-1 jucătorii externi ai apărării apară și pozițiile extreme și de aici trec la contraatac, în varianta 3-2-1 ei sunt legați pe pozițiile din interior.

Avantaje :

Obligațiile jucătorilor sunt definite în mod clar în acest sistem de apărare.

Coordonarea jucătorilor este mai bună decât alte sisteme de apărare.

Schimbarea la alte sisteme de apărare este ușoară.

Combinările rapide-pauză sunt mai eficiente.

Principiul de bază al apărării "adâncimea și densitate "se formează mai ușor în acest sistem de apărare.

Atacul jucătorilor cu mingea pot controla doi jucători de apărare în timpul jocului.

Dezavantaje:

Extremele sunt lăsate deschise pentru jucătorii ofensivi.

Caracteristici ale sistemului de apărare 3-2-1.

În organizarea jocului în apărare al propriei echipe, fiecare antrenor ține cont de calitatea pregatirii fizice, tehnice, psihice și individuale a jucătorilor săi. Felul în care este tratată apărarea în prezent este principial diferită. În selecționarea jucătorilor pentru prima echipă, antrenorul ia în considerare sarcinile echipei în atac și în apărare . O a două tendința este alegerea jucătorilor mai bine pregătiți din punct de vedere tehnic pentru ocuparea anumitor posturi în echipa. Jucătorii în apărare trebuie să aibe în vedere în permanentă punctele forțe și cele slabe ale atacului advers.

O pregătire a jocului în apărare, învățarea lui din punct de vedere psihic, precum și atitudinile ce trebuie adoptate în funcție de jocul unui anumit  adversari, trebuie să depindă în mod constant de deciziile luate în legătură cu sarcinile următoare privind acțiunea defensive:

– perturbarea sistematică a acțiunilor colective;

– blocarea aruncarilor;

– interceptarea mingii de la adversari și pasă pe contraatac.

Acționând în apărare, jucătorul rezolvă în mod constant și continuu una din sarcinile ce privesc întreagă echipa. Fiecare mișcare a jucătorului în apărare trebuie să se integreze, comform unei prevederi regulamentare, în complexitatea mișcărilor de apărare ale întregii echipe. De fiecare dată când are el însuși de rezolvat o sarcina, această trebuie să se coreleze cu acțiunea coechipierilor săi sis a-și afle locul în mod armonios în desfășurarea jocului. Ele trebuie să se subordoneze:

spiritului de echipă – reușită acțiunilor colective depinde în primul rând de înțelegerea dintre jucători; obligația primordială a fiecărui apărător este unică: apărarea propriei porți. Succesul în îndeplinirea acestei sarcini este posibil numai cu condiția că toate mișcările fiecăruia dintre jucători să fie subordinate intereselor echipei, iar între jucători să se manifeste un puternic spirit de solidaritate.

crearea avantajului de superioritate: în față atacantului aflat în posesia mingii, în zona, într-o situație periculoasă pentru apărarea porții, trebuie creat avantajul superiorității numerice în apărare.

anticiparea acțiunilor atacanților: jucătorul din apărare trebuie să prevadă momentul culminant al acestor acțiuni, să-l întrerupă pe atacant în acțiunile lui, să blocheze astfel atacul prin recuperarea mingii.

păstrarea poziției de apărare active permanent, de poziția jucătorului din apărare depind greșelile pe car le pot comite atacanții.

agresivitatea apărării – apărarea trebuie să fie permanent foarte active și să tindă să ocupe pozițiile din zona până la linia aruncarilor libere, împidicând dezvoltarea atacului în faza lui cea mai periculoasă, fiind agresiv față de atacant. Ieșirea agresivă are că drept scop să jeneze combinațiile pe care le stăpânesc atacanții.

colaborarea cu portarul – apărarea acoperă un colț al porții în timp ce portarul acoperă cealaltă parte.

Apărarea 3-2-1 este o apărare agresivă, de contact în cadrul căreia apărătorii își propun să între agresiv și mobil pentru a îndepărta orice primejdie semnalată la propria poartă. Se aplică contra echipelor care posedă aruncători puternici din linia a două, dispun de un portar bun, care reușește să intercepteze bine aruncările de pe extreme sau de la linia de 6m. Toți jucătorii din apărare trebuie să posede un ridicat simt al jocului, forță morală și voință de a acționa cu hotărâre în momentele decisive. Această apărare depinde de fiecare individ, orice greșeală individuală putând fi fatală pentru propria poartă.

Apărarea poate fi stucturată pe două linii: prima linie, în care jucătorii trebuie să posede calități psihofizice excepționale, viteză, forță, mobilitate și o îndemânare remarcabilă. A doua linie asigură întinderea apărării. Acești jucători trebuie să aibă o pregătire psiho-fizică excepțională care se va exprima pe teren print-un mare număr de mișcări laterale și joc în duel și blocaj.

Sarcinile jucătorilor din apărarea 3-2-1 :

Apărătorii laterali (ALS/ALD): să împiedice pătrunderea extremelor în circulație și toate tentativele ofensive ale atacului advers la nivel de extreme. Ajută apărătorul intermediar încercând să se apropie cât mai mult pentru a restrânge câmpul de acțiune al jucătorului centru.

Apărătorii intermediari (AIS/AID) : jucători rapizi, pe viteză de start și de reacție, cu o bună vedere periferică și un înalt nivel de inteligență tactică. Sarcina lor este să iasă până la 10 m, căutând contactul cu adversarul  și hărțuindu-l pe jucătorul cu mingea, provocându-i să greșească, să împiedice dezvoltarea atacului advers, să jeneze pasele adversarilor din față printr-o retragere rapidă și o acoperire a pivotului replasat pe diagonală.

Apărătorul central avansat (ACA): jucătorul cel mai tehnic și mai puternic pe plan tehnic și tactic, cu calități morale și de voință. Responsabilitatea lui este cea mai mare, orice greșeală a lui duce la năruirea sistemului de apărare. Are că sarcina de a atacă adversarul direct până la 10 m, pentru a-i stopa acțiunea de pătrundere sau finalizare, să se plaseze în față acestuia și să împiedice prin contact direct pătrunderile și jocul spre pivot.

Apărătorul central retras (ACR) jucător de talie mare, dotați cu calități de deplasare laterală rapide, supraveghind jocul pivotului advers, așezându-se permanent între jucătorul advers cu mingea și propria poartă ; blochează aruncările la poartă.

Caracteristicile apărării 3-2-1

Această apărare acționează pe principiul “colțului” (dacă mingea se află către partea stânga a apărării noastre, atunci colțul va fi orientat către partea dreapta a atacului).

Este permeabilă la jocul pe extreme și din zona, ceia ce înseamnă că echipa trebuie să aibe un portar care să facă aruncarilor la poartă din aceste poziții.

Formulă de apărare 3-2-1 este mai indicate că orice alt sisem de apărare datorită clarității repartizării sarcinilor defensive care facilitează învățarea să rapidă. Ea se bazează pe apărători obișnuiți cu formulă 1-1, fiind greu de dejucat.

Pentru aplicarea cu succes a apărării 3-2-1, componenții echipei trebuie să stăpânească acțiunea 1-1, jocul fără minge, permanent atenți la patrunderile adversarilor și la schimbul de jucători în aceste momente, asupra fentelor, a paravanului a paselor retur, a incrucisarilor, a paselor speciale. Țînând cont în pregătire de posibilitățile de rezolvare a atacului advers putem să înțelegem mai ușor și putem aplică cu randament crescut apărarea 3-2-1.

Fig.Fig.

Sistemul de apărare 3-2-1 cu pivot plasat central la semicercul de 6m. Fig. Mecanismul de bază în așezarea în sistemul de apărare 3-2-1 cu pivot plasat central la semicercul de 6m, mingea la C cu pasă spre inter. Fig.

Fig.

Mecanismul de bază în așezarea în sistemul de apărare 3-2-1 cu pivot plasat central la semicercul de 6m, mingea la inter cu pasă spre extremă. Fig.

Fig. Fig.

Mecanismul de bază în așezarea în sistemul de apărare 3-2-1 în care extrema după pasă cu interul pleacă în circulație prin spatele apărătorului intermediar și reacția apărătorului lateral care-l însoțește și-l marchează, iar apărătorul intermediar avansează și trece în marcaj strâns la inter. Fig.

Mecanismul de bază în așezarea în sistemul de apărare 3-2-1 în care extrema după pasă cu interul pleacă în circulație prin fața apărătorului intermediar și reacția apărătorilor prin schimbul de jucători în care apărătorul lateral preia strâns interul, iar apărătorul intermediar preia extrema. Fig.

Fig.Fig.

Mecanismul de bază în așezarea în sistemul de apărare 3-2-1 în care interul după pasă cu extrema pleacă în circulație prin spatele apărătorului central avansat (ACA) și reacția apărătorului intermediar care-l însoțește și-l marchează, iar apărătorul central avansat (ACA) avansează și trece în marcaj strâns la centru. Fig.

Mecanismul de bază în așezarea în sistemul de apărare 3-2-1 în care interul după pasă cu extrema pleacă în circulație prin fața apărătorului central avansat (ACA) și reacția apărătorilor prin schimbul de jucători în care apărătorul intermediar preia strâns centru, iar apărătorul intermediar preia interul. Fig.

Trăsăturile caracteristice ale apărării 3-2-1.

–          sarcinile individuale ale jucătorilor sunt de a acoperi zone de teren bine precizate.

–          apărătorii plasați în față zonei lor răspund de anumite zone determinate și atacă orice adversari care se află în zona să, cu minge sau fără minge.

–          în cadrul apărării există o colaborare colectivă la care participă toți jucatorii și depinde de următorii factori:

plasamentul jucătorilor și deplasările pornind din poziția inițială;

blocarea aruncarilor sau anihilarea brațului de aruncare;

atacul jucătorului aflat în posesia mingii prin tehnici adecvate;

împidicarea circulației jucătorilor și reluarea jocului pozițional;

schimbul de jucători în apărare prin evitarea blocajelor, a paravanului;

interceptarea mingii;

colaborarea cu portarul.

Linia 1, constituită din 3 jucători în zonă vizează neutralizarea extremelor și a pivotului, linia 2, să împiedice aruncările de la 8-10m, să jeneze deplasările atacanților din prima și a doua linie și pasele de la interi la jucătorii de 6m; linia 3 are că sarcina să împiedice pasele, aruncările, deplasările și pătrunderile, având rolul de a închide culoarele.

Principala sarcină a acestei apărări este împiedicarea adversarului de a organiza și de a întreprinde un atac colectiv. Echipa se deplasează în funcție de jucătorul cu mingea. Principiile și elementele apărării se stabilesc în sens opus punctelor forte și slabe din atacul advers, țînând cont de particularitățile fiecărei echipe. Atenție la jocul direct al adversarilor.

Este necesar de a se cultivă mentalitatea de apărător, cea care da liniște și siguranță, asigurând succesul în jocul sau turneul respectiv. Să se cultive agresivitatea în apărare care poate duce la declanșarea contraatacului propriu. Să se pună accent pe jocul la anticipație prevăzând sensul unor acțiuni și conceperea unui program de contraactiune adecvat.

Să nu se uite că handbalul este un joc de echipă, această idee trebuie instruită, învățată, înțeleasă și practicată ca atare.

Sistem de apărare 3: 2: 1 ar trebui să fie format și aplicat în conformitate cu:

calitatea jucătorilor echipei;

strategia de atac a echipei adversarului;

caracteristicile specifice ale jucătorilor adversari.

Să nu uităm !!! – Bună apărare este prima fază de atacuri reușite și eficiente ea fiind cheia succesului în proporție de 75%.

Fig. Fig.

Jucătorii sunt așezați în apărare la nivel de AIS, ACA, AID, portar în semicerc, iar în atac la nivel de IS cu minge, C, ID. Antrenarea jocului central în cadrul apărării 3-2-1. Linia de 9m efectuează pase cu amenințarea porții în timp ce adversarii direcți atacă și se retrag pe direcția de pasare asigurând dublajul pentru colegul spre care atacantul amenință. Ritmul și viteză de pasare depind de nivelul la care se lucrează. Atacanții pot pasa și pe sărite, ei putând să încrucișeze. Se va urmări ca apărătorii să nu încrucișeze. Determinare și viteză ! După 2 serii rolurile se schimbă între apărători și atacanți. Relație 3-3. Dozare 10 X 1 min. Fig.

Jucătorii sunt așezați în apărare la nivel de AIS, ACA, AID, portar în semicerc, iar în atac la nivel de IS , 3C cu minge, ID. Antrenarea jocului central în cadrul apărării 3-2-1. Apărătorii atacă permanent jucătorul cu mingea după care se retrag asigurând închiderea culoarelor de acțiune a jucătorilor din atac. C cu minge pasă cu IS după care trece la urmă șirului unde a pasat, IS cu minge atacă lateral cu dribling pasă cu C2, apoi trece la urmă șirului central, etc. Viteză de joc și de exersare depinde de nivelul dobândit de jucători. Apărătorii preocupați de minge, fără fault !. După 2 serii rolurile se schimbă între apărători și atacanți. Relație 3-3. Dozare 10 X 1 min. Fig.

Fig. Fig.

Apărătorii sunt așezați la nivel de AID, ACR, AIS, portar în semicerc, iar în atac pe 2 șiruri la nivel de IS (primul cu minge), ID. Antrenarea jocului apărătorilor in apărarea 3-2-1, zona centrală în relație de superioritate numerică. Jucătorii din atac efectuează o suveică cu amenințarea porții și pasă cu trecere la urmă șirului unde au păsat. Apărătorii atacă jucătorul cu mingea după care se retrag închizând culoarele de pătrundere, ACR asigură dublajul. Apărătorii intermediari au o zona mai mare de acțiune, ei trebuie să fie foarte rapizi, preocupați permanent de jocul la intercepție, fără fault, ocupând primii zona viitoare de acțiune și anticipând acțiunile adversarilor. Portarul exersează si el deplasare în funcție de direcția mingii, coordonând acțiunile apărătorilor, încurajându-i permanent. Preocupare de poziție fundamentală, de a fi primul spre jucătorul cu minge, de a anticipa. Atacanții amenință poartă, au viteză de acțiune și în funcție de nivelul dobândit ei pot să execute braț peste și apoi să paseze cu următorul. Relație 3-2. Dozare 12 X 1 min. După 2 serii rolurile se schimbă între apărători și atacanți. Fig.

Apărătorii sunt așezați la nivel de AID, ACR, AIS, portar în semicerc, iar în atac pe 2 șiruri la nivel de IS (primul cu minge), ID, P la semicercul de 6m. Antrenarea zonei centrale în apărarea 3-2-1. Jucătorii din atac efectuează o suveică cu amenintarea porții și pasă cu trecere la urmă șirului unde au păsat. Apărătorii intermediari atacă jucătorul cu mingea după care se retrag închizând culoarele de patrundere, având permanent în atenție și jocul pivotului. ACR asigură dublajul și are preocupare permanentă asupra acțiunilor efectuate de către P, plasându-se între minge și atacant (varianta 1) sau avându-l permanent pe ”piept” (varianta 2). Portarul exersează si el deplasare în funcție de direcția mingii. Preocupare de poziție fundamentală, de a fi primul spre jucătorul cu minge, de a anticipa, nu au voie să faulteze, preocupare de intercepție – neccesară viteză de joc, încredere și determinare pe fondul încurajării între ei. Jucătorii din atac (interii) efectuează suveică cu pasare, ei putând să relaționeze cu P care se poate demarca primind mingea, iar exercițiul continuă fără a fi întrerupt. După executarea a două serii rolurile se schimbă între apărători și atacanți. Profesorul impune ritmul de joc, ținându-se seama și de nivelul la care se lucrează, iar jucătorii de pe margine încurajând permanent pe executanți. Relație 3-3. Dozare 12 X 1 min. Fig.

Fig. Fig.

Jucatorii sunt asezati in aparare la nivel de ALS, AIS, ACR, ACA, iar in aparare la nivel de ED cu minge, ID, C. Se exerseaza reactia aparatorilor pe patrunderea jucatorilor la semicercul de 6m. ED cu minge pasa cu ID, retur, dupa care ID patrunde la semicercul de 6m, C ii preia locul iar P trece in locul lui C; in tot acest timp aparatorii incearca sa-si preia noul adversar fiind atent si la minge. Idem exercitiul pe partea opusa. Dozare 8 X 45 sec. Relatie 4-4. Fig.

Fig.

Jucatorii sunt asezati in aparare la nivel de aparatori intermediari si central retras, iar in atac la nivel de ID, IS, P1, P2. Exersarea actiunilor de atac la jucatorul cu minge dupa care retragere la pivot, ACR deplasare spre celalalt pivot, aparatorul intermediar opus ataca interul unde a fost transmisa mingea, etc. Atacantii executa suveica cu pasa la interul opus si retragere la urma propriului sir. Viteza de joc creste odata cu nivelul de pregatire. Relatie 3-4. Dozare 8 X 45 sec.

APĂRARE 6-0

Un apărător bun nu permite adversarului să-și pregătească acțiunile, limitează timpul și spațiul de acțiune al atacatorului, iar după rezolvarea problemelor din zona sa își ajută coechipierii.

Apărarea prezintă câteva obiective tactice și sarcini de bază. În ceea ce privește obiectivele tactice, după ce a pierdut mingea, jucătorul aflat în apărare trebuie să împiedice orice atacant cu mingea capabil de a obține zone favorabile de aruncare, să se opună toate, să împiedice sub toate formale transportul mingii spre jumătatea proprie de teren, preocupat permanent de recuperarea mingii.

În ceea ce privește sarcinile de bază, ele se opun mișcării atacatorilor și în opoziție cu mingea.

Un apărător ar trebui să se bazeze pe trei domenii majore:

1 – Structura mentală.

2 – Acțiuni tehnice și tactice.

3 – Prgătire fizică.

Structura mentală – Pentru educația în domeniul apărării, este necesar să se stimuleze gustul apărării, care este de a căuta mingea, de a crea probleme pentru atacatori și de a o împiedica să fie un scop. Curajul este o altă caracteristică pe care o stimulează, deoarece corpul are de multe ori să împiedice trecerea mingii sau adversarii. Imagistica poate fi utilă pentru ameliorarea anumitor idei transmise ca „acesta este castelul nostru aici nu pătrunde nimeni“ . Este important ca în apărare jucătorul să se simtă încrezător, capabil să oprească orice adversar și gata să-și recâștige posesia mingii și să iasă în contra-atac.

Acțiunile tehnico-tactice – Apărarea are un set de acțiuni tehnice care singure nu înseamnă nimic, deoarece eficacitatea acesteia depinde de momentul realizării sale și de gradul de adaptabilitate la acțiunile propuse de adversar. Printre aceste acțiuni putem evidenția deplasările, blocajul, controlul fizic, dezarmarea sau interceptarea. Pe de altă parte, găsim un alt set de acțiuni care depind de adversar, deoarece acestea sunt marcarea, încadrarea, ajutoarele, blocurile de joc sau schimburile de adversari.

Poziția de bază defensivă reprezintă o anumită poziție pe care jucătorii trebuie să o obțină atunci când se află în acțiune defensivă. Acesta este caracterizat prin plasarea anterioară a unui picior unul față de altul, fără călcâiul care nu este în contact cu solul, cu picioarele ușor îndoite, trunchiul ușor înclinat în față și brațe semi-indoite la nivelul pieptului, cu mâinile deschise. Este o poziție care ar trebui să ne permită să reacționăm rapid.

Marcarea reprezintă responsabilitatea directă pentru un anumit adversar sau adversarul care apare în zona specifică a unui apărător. Marcarea are forme diferite, în funcție de gradul mai mare sau mai mic de pericol pe care îl reprezintă agresorul (marcarea supravegherii, abordarea sau interceptarea). Marcarea poate varia, de asemenea, în funcție de situația în care ne aflăm pe o linie de trecere între doi atacatori sau între o linie de foc; distanța atacatorului, orientarea și gestul făcut de atacator. În zilele noastre există situații complexe ale jocului în care același apărător trebuie să-și asume responsabilitatea pentru supravegherea a doi adversari (de obicei în situații de inferioritate numerică sau în partea opusă a mingii).

Încadrarea înseamnă plasarea apărătorului între atacantul direct și poartă.

Deplasările defensive pot fi efectuate în poziția de bază. Pentru o performanță bună a deplasărilor defensive, centrul de greutate trebuie să fie ușor mai mic decât poziția normală, printr-o ușoară flexiune a membrelor inferioare. Deplasarea poate fi frontală, înapoi sau laterală. Pentru acestea din urmă, picioarele trebuie să se miște rapid fără a pierde niciodată contactul cu solul. Unele dintre cele mai frecvente greșeli sunt legate de traversarea picioarelor, de sărituri sau de încrucișarea picioarelor în timpul efectuării deplasărilor într-o poziție defensivă.

Pentru a intercepta o trecere trebuie sa fii de la inceput orientat spre minge. Apoi capacitatea de a anticipa, pe baza experienței și a capacității perceptuale, devine decisivă pentru acțiunea finală, pe baza capacității de reacție a membrelor inferioare, a vitezei de execuție a membrelor superioare. Această acțiune ar trebui luată prin surprindere, colaborată cu un schimb de jucători pe faza defensivă cu asigurarea echilibrului defensiv.

Pentru o bună blocare, este important ca apărătorul să fie în tandem cu atacatorul și să-și poată plasa rapid membrele superioare între minge și poartă, fără să-i permită să se miște în acea direcție. Realizarea blocurilor depinde de înălțimea mingii. Când este deasupra capului apărătorului, blocul trebuie făcut cu ambele mâini. Atunci când mingea este sub linia umărului, blocul se execută cu o singură mână.

Pentru dezarmare, viteza de execuție a brațelor este extrem de importantă, asociată cu momentul ideal când mingea nu este în contact cu atacatorul. Această acțiune de surpriză și de viteză mare trebuie să se facă atunci când mingea este în calea ascendentă și nu trebuie să fie incompatibilă sau să interfereze cu alte acțiuni simultane, cum ar fi alergarea, marcarea sau încadrarea.

Ajutoarele sunt considerate acțiuni tipice pentru apărare. Acestea pot fi interpretate ca acțiuni de ajutor în fața unei erori sau a anticipării sau a consolidării defensive.

Schimburile adversarului au loc prin acțiuni încrucișate, o pereche de fixare urmată de un impar cu pivot în mijlocul ambelor sau în intrări la același nivel de jucători pentru cel de-al doilea pivot.

Blocul de cont reprezintă o formă de schimb de adversari, în care apărătorul blocantului îl controlează fizic pentru a permite apărătorului blocat să scape de bloc și să efectueze schimbul de adversari.

Cu toate acestea, am subliniat din nou că succesul acțiunilor defensive nu depinde numai de eficiența tehnică, deoarece va contribui doar la îmbunătățirea acestora.

Pregătirea fizică – De-a lungul timpului, pregătirea fizică a jucătorilor noștri ar trebui îmbunătățită în perspectiva că ele devin mai puternice și agile pentru cererile defensive.

De asemenea, aici sunt câteva relații care pot fi importante în momentul pregătirii sesiunii de antrenament. În acest fel, forța care are o relație directă cu dobândirea și aplicarea unei tehnici corecte, permite dezvoltarea generală și specifică a unor structuri musculare.

Astfel, există o relație directă între jocul de lupte și controlul fizic.

Abilitatea de a sări permite o îmbunătățire a acțiunii care este înainte de gestul tehnic al blocului. Înainte de a efectua exerciții specifice pentru îmbunătățirea abilităților de sărituri, cum ar fi cele de înaltă densitate (salturi adânci), trebuie să învățăm să sărim pe verticală.

Anticipația permite o îmbunătățire față de capacitatea de pornire importantă pentru acțiunile de deplasare și mai ales pentru interceptare. Baza acestui exercițiu se află în picioare.

Important este să avem idei clare cu privire la calea pe care o vom urmări pentru construirea jucătorilor noștri. Există mai multe căi, totuși toate acestea reprezintă munca sistematică, organizată, continuă și persistența din partea antrenorului. În afară de un control care ne permite să percepem când suntem și unde vrem să mergem.

Este important să observăm tânărul jucător în ansamblul său și să nu fie obsedat de detalii mici, care în nici un caz nu înseamnă calitatea generală a jucătorului.

Sistemele defensive nu sunt atât de importante, atât timp cât baza este prelucrată și consolidată, cu mai mult sau mai puțin dificultate, jucătorii pot interpreta orice sistem defensiv. Construirea unui apărător care să gândească la un sistem defensiv este o greșeală. Pregătirea pentru a juca este ușoară deoarece, pentru a apăra cu un succes relativ, este adesea suficientă stimularea nivelurilor de agresivitate, totuși cheia succesului constă în articularea diferiților factori care stau la baza formării unui jucător gata să concureze. Un bun apărător este rezultatul acestor factori articulați într-un anumit moment în care voința de a apăra, de a observa și de a anticipa acțiunile care nu au fost programate de atacator, pe baza unei bune execuții tehnice și a unei bune pregătiri pentru motor – un rezultat practic pozitiv: prevenirea unui gol, recâștigarea posesiei mingii sau oprirea unui adversar.

Considerații tehnico-tactice:

În cadrul acestui sistem de apărare se urmărește acoperirea unei porțiuni cât mai mari a semicercului de 6m. Jucătorii sunt plasați la nivelul semicercului de 6m, pe o singură linie, iar fiecare acționează și răspunde de o anumită zonă. Repartiția și denumirea lor se face de la exterior spre interior, astfel: apărător lateral dreapta (ALD) care are ca sarcină anihilarea extremei stânga (ES) sau a primului atacant din partea sa, apărător intermediar dreapta (AID) care are ca sarcină al doilea jucător din atac, de obicei interul stânga (IS), apărătorul central dreapta (ACD) care are sarcina de a anihila jocul celui de-al treilea atacant plasat (poate fi pivotul sau centrul), ACS care are ca sarcină anihilarea jocului celui de-al treilea jucător de atac numărat din partea opusă (care poate fi centrul sau pivotul), apărătorul intermediar stânga (AIS) care anihilează jocul celui de-al doilea atacant din partea sa (de obicei interul dreapta), apărătorul lateral stânga (ALS) care anihilează jocul extremei (ED) sau a primului atacant din partea sa. Când mingea se îndreaptă spre atacantul din zona apărătorului, acesta își atacă hotărât adversarul, închiderea culoarului rămas liber unde poate acționa un alt adversar revenindu-le coechipierilor cu care se învecinează, apoi după pasă se retrage la semicercul de 6m pe direcția de pasare a mingii. Totul trebuie tratat cu seriozitate, să acționeze hotărât pentru a descuraja acțiunea adversarului, a împiedica acțiunea acestuia de a finaliza sau de a angaja un coechipier, iar dacă nu, în colaborare cu portarul să-i diminueze șansele acestuia de reușită. Atenție deosebită și la momentele fixe executate din apropierea semicercului, privind repartiția adversarilor și posibilitățile acestora de a acționa. Dacă acțiunea de finalizare are loc pe partea opusă, apărătorul lateral avansează creând premizele unui contraatac, iar dacă acțiunea s-a finalizat cu gol în viteză maximă se va deplasa la mijlocul terenului pentru a primi mingea și a o repune rapid în joc.

Sarcinile apărătorilor în cadrul sistemului:

Fiecare apărător are de apărat o anumită zonă la linia semicercului de 6m și întotdeauna un atacant advers în zonă.

Apărarea lucrează în funcție de acțiunile întreprinse de jucătorii echipei adverse, întotdeauna în direcția mingii.

Apărătorul nu urmărește schimbarea poziției ca urmare a acțiunii adversarului direct, ci el îl predă jucătorului alăturat pentru a prelua un alt jucător care este în zona sa de acțiune.

Apăratorul lateral (ALD/ALS) – trebuie să prevină intervenția atacantului advers, să limiteze acțiunile acestuia, să-i respingă atacurile, să nu permită finalizarea de către acesta, să-l ajute pe partenerul de alături. Se deplasează exclusiv pe linia semicercului de 6m și în zona de aruncare. Dacă atacul se află pe partea opusă sistemului defensiv, se deplasează spre interior avansând până la semicercul de 9m acoperind zona de acțiune a extremei și a interului, putând pleca rapid pe contraatac în cazul că situația o impune sau se deplasează rapid spre centrul terenului pentru a repune mingea în joc ca urmare a primirii unui gol. Dacă atacul advers este în zona alăturată, atunci apărătorul lateral are ca sarcină să-l ajute pe acesta, inchizând culoarul de pătrundere, fiind permanent preocupat de jocul la intercepție. Dacă acționează direct în zona sa atunci acesta va ocupa locul de bază la lina de aruncare pentru a restrânge căile de acționare ale adversarului. Apărătorul va fi preocupat permanent să-l deposedeze de minge, îl va împiedica să paseze mingea, va opri acțiunile adverse fracțion/nd astfel jocul advers și întârziind finalizarea adversă, va încerca să restrângă spațiul favorabil unei aruncări la poartă. El va împiedica pătrunderea extremei spre centru, blocând calea adversarului, dacă nu va prelua stâns primul adversar.

Apărătorul intermediar (AID/AIS) – răspund de aruncătorii de la distanță (interii adverși). Trebuie să se remarce prin curaj, gândire tactică, viteză de reacție. Să acționeze în vederea blocării aruncărilor de la distanță, de pe picioare sau din săritură, acționând în strânsă cloaboare cu portarul propriu. Să atace hotărât adversarul direct, să se retragă la pivot dacă este în zona sa, să se retragă pe direcția mingii fiind preocupat permanent de a închide culoarele de pătrundere și acțiune ale adversarilor. Să fie atent și să reacționeze corespunzător la aruncările fixe de la 9m, să se poziționeze corespunzător la aruncările de la 7m adverse pentru a putea intercepta mingea sau să o repună rapid în joc.

Apărătorul central (ACD/ACS) – răspund de zona centrală a apărării, poate cea mai importantă din toatele zonele apărării, aici unde de obicei din această zonă au loc cele mai multe finalizări. Să supravegheze și să împiedice actiunile pivotului sau a centrului advers, reacționând corespunzător, atent la fentele de pasare, aruncare sau angajare ale adversarilor, să blocheze aruncările la poartă, să ajute zonele învecinate, să joace regulamentar pentru a evita sancțiunile disciplinare și implicit diminuarea numărului de jucători xca urmarea unor eliminări. Dacă adversarul nu este în posesia mingii atunci rămâne la semicercul de 6m. În momentul când adversarul poate primi minge, atunci apărătorul se îndreaptă spre mâna de aruncare a adversarului, nelăsându-l să ajungă în situația de aruncare, îl împieidică și la pasarea mingii, preocupat permanent de a recuper mingea și să nu-i permită să treacă pe lângă el. Să aibă preocupare de pivot și să se plaseze permanent între propria poartă și adversar. Colaborarea cu portarul, preocupare pentru prinderea mingilor ricoșate, preluarea și predarea adversarilor.

Colaboarea tuturor jucătorilor în apărare – marcarea individuală a adversarului direct, schimbul de jucători, ajutorul jucătorului în direcția mingii, mutarea înainte a întregii zone în direcția mingii, prevenirea apariției unor adversari supranumerici, blocarea în grup, evitarea blocajelor, numărarea adversailor și colaborarea cu coiechipierii pe această temă, colaborarea cu portarul, prevenirea aruncării libere, jocul în inferioritate numerică, etc.

Greșeli ale apărătorilor – nu mută în direcția de pasare a mingii, rămîn infiferenți în fața adversarului propriu, permite jucătorului cu mingea să se miște liber, greșeala a apărătorului lateral care atacă spre exterior permitând astfel adversarului să pătrundă, permite să acționeze prin spatele său în circulație la semicerc, nu preia alt jucător după ce adversarul direct a plecat doin zona sa de acțiune, în fața jucătorului care are mingea nu se află nici un apărător acesta putând finaliza nestingherit, atacă prea tîrziu, reacționează la fentele adversarului permițând acestuia să continue acțiunea, nu are preocupare de a intercepta mingea, nu se întoarce pentru recuperarea mingii în situația unei aruncări, din cauza lipsei de comunicări apărătorii marchează același jucător, îi oferă posibiltatea unui blocaj, nu joacă regulamentar.

Avantajele apărării 6-0 – restrânge spațiul de acționare al adversarilor pe extreme ți la nivel de pivot, există o privire de ansamblu asupra întregului atac advers, putând reacționa corespunzător, sunt fixate sarcinile fiecărui apărător, existând o bună colaboare cu portarul, iar bine aplicată permite declanșarea atacului rapid.

Dezavantaje – nu corespunde cu succes unor aruncători buni de la distanță, față de un adversar care dorește să conserve rezultatul.

Apărare 6-0 contra jocului cu 1 pivot, în care apărătorii acționează cu predilecție la semicercul de 6m, cu o mobilitate foarte mare, indiferent de poziția pivotului (A, B, C). Fig.

Fig. Fig.

A – zonă de risc maxim !

B+ – zonă de risc crescut !

B – zona de risc redus !

Fig.Fig.

Când mingea se află la ID venita de la ED, ALS supraveghează la semicercul de 6m activitatea de joc a ED, cu predilecție spre zona centrală, AIS marchează stâns activitatea lui P plasat între ALS/AIS, ACS atacă hotărât pe ID împiedicând regulamentar jocul și activitatea interului din zona sa, toți acționând într- o zona cu risc maxim, ACD inchide culoarul și nu permite pătrunderea interului spre interior acționând într-o zona cu risc ridicat, ALD poate acționa la zona semicercului de 6m mutând zona spre interior sau acționează avansat până la semicercul de 6m, anticipând un eventual contraatac are sub atenta supraveghere activitatea ES și a IS, acționând într-o zonă cu risc redus. Idem activitatea în partea opusă. Fig.

Când mingea se află la ID venita de la ED, ALS supraveghează la semicercul de 6m activitatea de joc a ED, cu predilecție spre zona centrală, AIS marchează stâns activitatea lui P plasat între AIS/ACS, ACS atacă hotărât pe ID împiedicând regulamentar jocul și activitatea interului din zona sa, toți acționând într- o zona cu risc maxim, ACD inchide culoarul și nu permite pătrunderea interului spre interior acționând într-o zona cu risc ridicat, ALD poate acționa la zona semicercului de 6m mutând zona spre interior sau acționează avansat până la semicercul de 6m, anticipând un eventual contraatac are sub atenta supraveghere activitatea ES și a IS, acționând într-o zonă cu risc redus. Idem activitatea în partea opusă. Fig.

Când mingea se află la ID venita de la ED, ALS supraveghează la semicercul de 6m activitatea de joc a ED, cu predilecție spre zona centrală acționează în zonă cu risc crescut, AIS marchează stâns activitatea lui P plasat între ACS/ACD, AIS atacă hotărât pe ID împiedicând regulamentar jocul și activitatea interului din zona sa, toți acționând într- o zona cu risc maxim, ACD inchide culoarul și nu permite pătrunderea interului spre interior acționând într-o zona cu risc ridicat, ALD poate acționa la zona semicercului de 6m mutând zona spre interior sau acționează avansat până la semicercul de 6m, anticipând un eventual contraatac are sub atenta supraveghere activitatea ES și a IS, acționând într-o zonă cu risc redus alături de AID supraveghind activitatea centrului. Idem activitatea în partea opusă. Fig.

Fig.fig.

Atacanții se mișcă pas cu pas, făeră minge de-a lungul limiei de aruncare liberă. Apărătorii depun eforturi pentru a reacționa la timp și corect la mișcările adversarilor și a rămâne tot timpul între ei și poartă. Relație 6-6. Dozare 6 x 45 sec. Fig.

Adaptarea apărării la tactica adversarului de a schimba pozițiile. Jucătorii apără, predau și preiau atacanții care se deplasează rapid prin zona sa de acțiune. După fiecare serie rolurile se schimbă. Relație 3-3. Dozare 8 x 30 sec. Fig.

Ieșire la timp spre adversar concomitent cu mutarea spre laturile unde este mingea. Apărătorii se îndreaptă alternativ spre posesorul mingii și se întorc apoi în dreptul semicercului.se va avea în vedere ca apărătorii să se mute intotdeauna în direcția mingii. După fiecare serie rolurile se schimbă între atac/apărare. Relație 6-6. Dozare 6 x 45 sec. Fig.

Fig.aceeasi fig pt 2 ex.

Asigurare. Apărătorul se lansează spre atacantul cu mingea, timp în care jucătorii din vecinătate îl asigură. Atacanții își pasează mingea. Relație 6-6. Dozare 8 x 45 sec. Fig.

Fig.Fig.idem pt 2 ex.

Predarea adversarului direct în cazul utilizării tacticii de schimb între atacanți. Jucătorii sunt așezați în sistemul de apărare 6-0 la semicercul de 6m, iar în atac la nivel de ES, IS, C, ID, ED, P, portar în semicerc. ES pleacă în circulație, P se demarcă în sens invers spre ES, ED preia locul lui P, în timp ce apărătorii conlucrează între ei și își schimbă adversarii numărând permanent și urmărind ce adversar pătrunde în zona sa. După fiecare serie rolurile se schimbă între atac și apărare. Relație 6-6. Dozare 6 x 45 sec. Fig.

Apărare 6-0 în condiții de superioritate numerică – atacanților nu se permite decît finalizare de la 6m. Jucătorii sunt așezați în apărare în sistemul de joc 6-0 la semicercul de 6m, iar în atac la nivel de ES, IS, C, ID, ED cu minge. Pase cu amenințarea porții și încercare de finalizare numai prin pătrundere la semicercul de 6m. Închiderea culoarelor, simulare fault în atac. Dupa executarea unei serii, se schimbă rolurile între atac/apărare. Relație 6-5. Dozare 8 x 45 sec. Fig.

Același exercițiu ca așezare numerică în teren. Idem, numai că atacanții finalizează de la distanță. Blocarea aruncărilor. Relație 6-5. Dozare 8 x 45 sec. Fig.

Blocarea la aruncările de la 9m. Exersarea zidului. Jucătorii sunt așezați ăn atac cu 3 jucători care formează zidul, 1 aruncător care va finaliza din săritură, iar în apărare 4 jucători plasați la semicercul de 6m. Portar în semicerc.Se execută serii de aruncări în care apărătorii se organizează pentru blocarea aruncărilor. Relație 4-4. Dozare 30x. Fig.

Fig.

Apărare 6-0 contra jocului cu 2 pivoți în care apărătorii acționează cu predilecție la semicercul de 6m, inferent de poziționarea pivoților (varianta 1 – între apărătorii intermediari și centrali, varianta 2 – între apăratorii laterali și apărătorii intermediari). Fig.

Fig.Fig.Fig. Fig.

Când mingea este la IS, ACD marchează strâns P1, AID atacă hotărât pe IS fiind într-o zonă cu risc maxim, ACS închide culoarul interior la semicercul de 6m, dublând și împiedicând acțiunea de pătrundere a IS spre interior fiind intr-o zonă cu risc ridicat, AIS marchează strâns P2 împiedicând acțiunea acestuia spre interior, ALD acționează la semicercul de 6m, supraveghind activitatea ES, ALS avansează până la semicercul de 9m, supraveghind activitatea ID/ED, acționând în zonă cu risc scăzut. Fig.

Când mingea este la ID, ACS marchează strâns P2, AIS atacă hotărât pe ID fiind într-o zonă cu risc maxim, ACD închide culoarul interior la semicercul de 6m, dublând și împiedicând acțiunea de pătrundere a ID spre interior fiind intr-o zonă cu risc ridicat, AID marchează strâns P1 împiedicând acțiunea acestuia spre interior, ALS acționează la semicercul de 6m, supraveghind activitatea ED, ALD avansează până la semicercul de 9m, supraveghind activitatea IS/ES, acționând în zonă cu risc scăzut. Fig.

APĂRARE 5+1

Sistemul de apărare 5: 1 este în prezent unul dintre sistemele defensive cele mai utilizate de echipe, atât în ​​performanțe ridicate, cât și în alte etape de inițiere.

Apărarea 5: 1 este o apărare structurată pe două linii, cu 5 jucători pe blocul din primul rând și un jucător mai avansat în al doilea rând.

Este un sistem defensiv de agresivitate relativă, care pierde un pic de lățime în detrimentul câștigurilor în profunzime. Organizarea sa presupune o densitate ridicată în jurul poziției mingii, cu o mare protecție a zonei centrale a zonei de poartă, ceea ce face dificilă organizarea jocului ofensiv.

Este un sistem defensiv care poate avea interpretări diferite, în funcție de performanța apărătorului avansat. În cazul figurii 1 observăm comportamentul apărătorului avansat în zone destul de departe de blocul său defensiv, aparent deschizând spații uriașe pe spatele lui. Figura 1

Figura 2 ??? – Apărare 5+1 cu jucător, care are sarcini în marcajul strâs la un jucător. Fig. Fig. Fig.

O altă structură pe care acest sistem defensiv o poate adopta este așa-numit 5+1 cu

armata avansată își asumă o responsabilitate mai mare pe una dintre zonele laterale ale campului, pentru a împiedica circulația jucătorilor în acea zonă sau pentru a împiedica acțiunile unui anumit jucător.

Se aplică în momentul:

• Când adversarul are un ritm bun de mișcare a mingii;

• Când adversarul are o organizare excelentă și o organizare ofensivă;

• Când un jucător de pe prima linie are o calitate excelentă.

Organizarea oricărui sistem defensiv trebuie să respecte următorii parametri:

• În cazul în care jucătorii se ciocnesc

• Ce fac ei din punct de vedere individual

• Ce fac colectiv

Figura 3 – Apărare 5: 1 "tradițională"

Este un sistem foarte simetric când pivotul este plasat în zona centrală a jocului. În această situație responsabilitatea apărării avansate este în fața centrului, responsabilitatea apărării centrale este cu pivotul, responsabilitatea apărării laterale este cu părțile opuse și responsabilitatea apărării externe este cu actorii extremi.

Doi dintre cei mai importanți jucători din acest sistem sunt fundașul central și apărătorul avansat care, împreună cu portarul, constituie a fundamentale pentru acest tip de organizație defensivă. Fundașul central trebuie să fie un jucător înalt, capabil să facă schimburi late și scurte și cu abilități excelente de blocare, precum și să stăpânească marcajele. La rândul său, apărarea avansată trebuie să fie rapidă, agilă, înțelegătoare și trebuie să fi stăpânit tot felul de deplasări și opriri.

Din punct de vedere individual, jucătorii trebuie să stăpânească câteva din intențiile tehnice-tactice fundamentale, cum ar fi controlul purtătorului de minge – păstrarea liniei de vizionare, lovituri, opriri și blocuri – și apăsarea – păstrând partea puternică a adversarului sau zona centrală a terenului, atunci când atacatorul posedă mingea; și controlul purtătorului fără balon, acoperirea, plierea, descurajarea și interceptarea atunci când atacantul nu posedă mingea.

Deși toate aceste intenții ar trebui să fie teoretic dominate de toți actorii în apărare, este adevărat că în sistemul defensiv 5: 1 unele sunt mai relevante decât altele și mai sunt încă unele care sunt mai importante pentru diferite poziții în sistem defensiv. Interceptarea și descurajarea sunt esențiale atât pentru apărarea externă, cât și pentru cea înainte, în timp ce acoperirea și dublarea sunt mai importante pentru apărarea laterală și apărarea centrală. Deși, în ochii iubitorilor sportului, interceptarea pare a fi intenția fundamentală a jocului în apărare – atât pentru spectaculozitatea sa, cât și pentru obiectivul rapid care oferă, ceea ce este incontestabil – adevărul este că pentru noi intențiile antrenorilor deoarece acoperirea și plierea sunt considerate a fi de importanță vitală pentru construirea oricărui sistem defensiv. Acest lucru poate însemna că va fi imposibil să fie simultan pe două laturi, dar că, indiferent de acest lucru, va fi nevoie să se creeze superioritate numerică sau pozițională pe partea mingii. Aceasta se numește anticipare și ajutor (Laguna, 2004), două moduri oarecum diferite de a gândi astăzi apărarea. Ajutați-i să presupunem situații de 1X2 pe partea opusă mingii și momentan pe partea laterală a mingii. Anticipați, atacați atacatorul și mingea, lăsându-i să nu gândească sau purtând balonul confortabil (Laguna, 2004).

Din punct de vedere colectiv, nu trebuie să uităm niciodată că este o apărare a zonei și că jucătorii, cu mișcările lor, trebuie să provoace cele mai mici perturbări ale structurii inițiale a sistemului. Cu toate acestea, în cazul încrucișărilor, ele trebuie să utilizeze schimburile de marcare, precum și înainte de încuietori pe aceeași linie defensivă. Cu toate acestea, înainte de blocurile avansate de apărare trebuie să folosim alunecările de teren și numai în utilizarea schimburilor de marcare. Dacă atacul folosește penetrații succesive, putem lua în considerare utilizarea ajutoarelor pentru jucători extreme, astfel încât focurile să fie făcute din unghiuri dificile.

Principala problemă în utilizarea sistemului defensiv 5+1 se referă la momentele în care atacul se transformă sistemul ofensiv 3: 3 în 2: 4, deoarece aceasta implică o schimbare profundă în sistemul structurii inițiale, forțând avansat aparare :

• Deplasați-vă într-o parte a zonei de atac urmărind adversarul în mod direct sau marcând una din laturi sau

• Transformarea sistemului defensiv de la 2 linii la o singură linie defensivă

Concepte actuale, strâns legate de spațiul pe care jucătorii să ia terenul de joc și a capacității sale de deplasare – cerințele tehnice și fizice în continuare, pentru a alege să păstreze structura sistemului, cu apărarea avansată pentru a ocupa zona centrală a jocului.

Fundamental în acest caz va fi capacitatea de a anticipa jucătorii defensivi – un bun gameplay – ca presupunând inferioritatea numerică / pozițională opusă mingii – 1X2.

Sarcini ale jucătorului în apărare

Apărare avansată

• Trebuie să fie agil, rapid și inteligent

• Nu ar trebui să fie prea mică pentru a face dificil jocul între părți

• Trebuie să controleze toate deplasările, precum și opririle și pornirea

• Domeniu 1X1 în spații largi

• Capabil să realizeze o excelentă citire a jocului, în special în transformările sistemului ofensiv

• Fiți capabili de anticipare și de intuiție

• Tăierea liniilor de trecere și trecere

• Controlul ajutoarelor

• Dominanța contrablocării și alunecării

• Capacitatea șocurilor

Apărare centrală

• Trebuie să fie mare

• Deplasarea, oprirea și pornirea în spații mici

• Blocați domeniul

• Colaborarea cu portarul

• Stăpânirea marcajelor și schimbarea alunecărilor

• Marcarea la pivotul din față și din spate

• Decuparea liniilor de trecere

• Controlul ajutoarelor

• Recuperarea bilelor de la gol

• Direcția de apărare în domeniu
Apărări laterale

• Trebuie să fie mare

• Trebuie să stăpânească blocul

• Deplasarea, oprirea și pornirea

• Adâncime defensivă

• Stăpânirea marcajelor și schimbarea alunecărilor

• Stăpânirea contrablocurilor

• Controlul ajutoarelor

• Abilitatea de a anticipa

• Decuparea liniilor de trecere

• Marcarea pivotului

• Domeniul 1X1

• Capacitatea șocurilor

Apărări externe

• Domeniul 1X1

• Domeniu 1X2

• Abilitatea de a anticipa

• Domeniul de ajutor

• Decuparea liniilor de trecere

• Dificultatea penetrării adversarilor direcți

• Apăsarea în apropiere a adversarului în cazul în care nu există "un adversar direct"

• Recuperarea bilelor

• Deplasarea, oprirea și pornirea.

??????????????????????

Apărarea 5+1 se caracterizeză prin plasarea unui jucător avansat care acționează peste linia de 9m, efectuând marcaj la supraveghere sau strâns la un adversar și cinci jucători care acoperă semicercul de 6m. Repartiția lor se face din exterior spre interior și răspund ca sarcini de următorii adversari:

apărătorul lateral dreapta (ALD) răspunde de anihilarea primului atacant dispus din tușa laterală, de obicei extrema stângă (ES);

apărătorul intermediar dreapta (AID) răspunde de anihilarea celui de-al doilea atacant dispus din tușa laterală, de obicei interul stânga (IS), ținând cont și de sarcinile apăratorului avansat urmăresc acțiunile pivotului advers, plecările extremei în circulație;

apărătorul central retras (ACR) care acționează la semicercul de 6m având ca scop anihilarea celui de-al treilea jucător, de obicei pivotul advers dacă acesta se află în zona sa de acțiune;

apărătorul central avansat (ACA) care are ca sarcină anihilarea unui jucător din linia de 9m, în cazul marcajului strâns sau în calitatea lui de zburător având ca sarcină părincipală anihilarea jocului adversarului direct – al treilea atacant (de obicei centrul advers);

apărătorul intermediar stânga (AIS) răspunde de anihilarea celui de-al doilea atacant dispus din tușa laterală, de obicei interul stânga (ID), ținând cont și de sarcinile apăratorului avansat, urmăresc acțiunile pivotului advers, plecările extremei în circulație;

apărătorul lateral dreapta (ALS) răspunde de anihilarea primului atacant dispus din tușa laterală, de obicei extrema stângă (ED); în situația plecării extremei în circulație, în funcție de situație și de tactica adoptată de echipă avansează la interul advers, facându-se rapid o nouă repartiție a adversarilor sau pleacă cu acesta anihilându-l

Caracteristici ale sistemului:

Evitarea golului;

Recuperarea mingii;

Obligarea și dirijarea adversarilor de a juca în părțile laterale;

Provocarea eruorilor în atacul advers;

Dacă jucătorii nu pot recupera mingea elaborează o presiune asupra atacanților adverși care pot primi mingea.

Pentru perfecționarea apărării 5+1 sunt folosite jocuri 2×2, 3×3, 4×4, asemănătoare cu situațiile de joc, iar în anumite momente 2×1, 3×2, 4×3.

Sarcini ale apărătorului lateral (ALS/ALD):

Lupta 1×1 cu împiedicarea adversarului direct de a juca;

Anticipația;

Viteză pentru contraatac;

Înălțime medie în poziția fundamentală de apărare.

Sarcini ale apărătorului intermediar (AID/AIS):

Stăpânirea jocului 1×1 și 2×2;

Cunoașterea jocului central retras și avansat;

Atenție la jocul pivotului, la anihilarea acestuia;

Capacitate de anticipație și intercepție;

Înălțimea este importantă în poziția fundamentală.

Sarcini ale apărătorului central retras (ACR):

Jucătorul cel mai important din sistem, liderul în defensivă, în jurul căruia se construiește sistemul defensiv;

Viteză în deplasare;

Domină adversarul în jocul 1×1 și 2×2;

Inteligență tactică pentru anticipație în luptă cu adversarul;

Capacitate de a ”vedea” combinațiile adversarilor.

Sarcini ale apărătorului central avansat (ACA):

Viteză în deplasare;

Dominant în jocul 1×1;

Inteligență tactică pentru anticiparea deplasărilor adversarului direct;

Dominant în jocul la intercepție.

Fig.

Jucatorii sunt asezati la nivel de interi (ID cu minge),

antrenor, aparator avansat ce poate actiona in afara

semicercului de 9m, aparator central retras care

actioneaza pana la semicercul de 9m, portar in

semicerc, jaloane de delimitare. ID cu minge pasa cu antrenorul, apoi invaluie cu IS,

acesta primeste mingea si in patrundere spre poarta

in lupta cu ACR finalizeaza (varianta 1) sau pasa cu

ID, finalizare (varianta 2). Agresivitate a aparatorilor in

zona in care actioneaza. Relatie 2-1. Dozare 30x. Fig.

Apărare 5+1 contra jocului cu 1 pivot jucătorii sunt plasați și acționează la semicercul de 6m (ALD, AID, ACR, AIS, ALS) și ca +1 (zburător) în imediată zonă a semicercului de 6m, la supraveghere.

Fig.

Fig. Fig.

Când mingea se află la ID venită din lateral, ALS acționează într-o zonă cu risc ridicat, supravheghind activitatea ED în special spre zona interioară, AID atacă hotărât pe ID reducându-i acestuia zona de activitate, împidicându-l regulamentar să joace, ACA închide culoarul de pătrundere spre interior, supravheghind și activitatea C, ACR marchează strâns activitatea și jocul P plasat între ALS/AIS, toți acționând într-o zonă cu risc maxim, AID mută spre interior, ALD avansează până la semicercul de 9m între ED și ID, anticipând o eventuală lansare pe contraatac, acționând într-o zona cu risc scăzut. Fig.

Când mingea se află la ID venită din lateral, ALS acționează într-o zonă cu risc ridicat, supravheghind activitatea ED în special spre zona interioară, AID atacă hotărât pe ID reducându-i acestuia zona de activitate, împidicându-l regulamentar să joace, ACA închide culoarul de pătrundere spre interior, supravheghind și activitatea C, ACR marchează strâns activitatea și jocul P plasat între ALS/AIS, toți acționând într-o zonă cu risc maxim, AID mută spre interior, ALD avansează până la semicercul de 9m între ED și ID, anticipând o eventuală lansare pe contraatac, acționând într-o zona cu risc scăzut. Fig.

Fig. Fig.

Așezare în apărare în sistemul 5+1 contra jocului cu 2 pivoți, în care 5 jucători acționează la semicercul de 6m, iar 1 jucător +1 (zburător) care poate fi la supraveghere sau în marcaj strâns cu un anumit jucător. Când mingea este la ID, AID marchează strâns P1, AIS atacă hotărât pe ID, acționează în zonă cu risc maxim și încearcă regulamentar să oprească orice activitate a interului de pe partea sa, ACA coboară și închide culoarul interior, zonă cu risc ridicat, dublând și împiedicând acțiunea de pătrundere a ID spre interior, ACR preia apărarea agresivă asupra lui P2 acționând și el tot într-o zona cu risc ridicat, ALD poate acționa la semicercul de 6m supraveghind activitatea ES sau poate avansa până la semicercul de 9m, supraveghind activitatea IS/ES, zona cu risc scăzut de activitate. Fig.

Fig. Fig.

Când mingea este la IS, AIS marchează strâns P2 în zonă cu risc mediu, AID atacă hotărât pe IS, acționează în zonă cu risc maxim și încearcă regulamentar să oprească orice activitate a interului de pe partea sa, ACA coboară și închide culoarul interior, zonă cu risc ridicat, dublând și împiedicând acțiunea de pătrundere a IS spre interior, ACR preia apărarea agresivă asupra lui P1 acționând și el tot într-o zona cu risc ridicat, ALS poate acționa la semicercul de 6m supraveghind activitatea ES sau poate avansa până la semicercul de 9m, supraveghind activitatea ID/ED, zona cu risc scăzut de activitate. Fig.

APĂRARE 4-2

Așezare în apărare în sistemul 4+2 contra jocului cu 2 pivoți în care 4 jucători sunt plasați la semicercul de 6m, iar 2 jucători acționează la nivelul semicercului de 9m, în funcție de mișcarea mingii și pozitionarea adversarilor. Fig.

Când mingea este la IS, AAD marchează strâns IS zonă de risc maxim având obligația să-l împiedice prin orice mijloace regulamentare pătrunderea lui IS sau colaborarea cu ceilalți jucători în special cu P1, AID marchează stăns P1 nepermitând acestuia sau diminuâd zona de acțiune, ALD supraveghează acțiunea ES și împreună cu AID blochează zona de acțiune a P1, fiind în zona de risc crescut, AAS coboară și închide culoarul interior, dublând și împiedicând acțiunea de pătrundere a IS spre interior, acționează în zona cu risc mediu, AIS restricționează zona de acțiune a P2, ALS poate acționa la semicercul de 6m supraveghind activitatea ED sau poate avansa până la semicercul de 9m, supraveghind activitatea ID/ED acționțnd într-o zonă cu risc redus. Fig.

Fig.Fig.

Fig.

Când mingea este la ID, AAS marchează strâns ID zonă de risc maxim având obligația să-l împiedice prin orice mijloace regulamentare pătrunderea lui ID sau colaborarea cu ceilalți jucători în special cu P1, AID marchează stăns P1 nepermitând acestuia sau diminuâd zona de acțiune, ALS supraveghează acțiunea ED și împreună cu AIS blochează zona de acțiune a P2, fiind în zona de risc crescut, AAD coboară și închide culoarul interior, dublând și împiedicând acțiunea de pătrundere a ID spre interior, acționează în zona cu risc mediu, AIS restricționează zona de acțiune a P2, ALS poate acționa la semicercul de 6m supraveghind activitatea ED sau poate avansa până la semicercul de 9m, supraveghind activitatea IS/ES acționând într-o zonă cu risc redus. Fig.

APĂRARE 3-3

Sistemul de apărare 3+3 în care 3 jucători acționează in imediata apropiere a semicercului de 6m, iar alți 3 la semicercul sau în apropierea semicercului de 9m. Ca sarcini clare de joc , acest sistem se apropie ca idei tactice mai mult de sistemul de joc al apărării om la om. Deci avem posibilitatea să-l aplicăm în anumite momente de joc sau chiar pe întreaga durata a jocului, în funcție de partenerul de întrecere și de calitățile tehnico-tactice dobândite de proprii jucători. Un sistem bazat pe o pregătire fizică de excepție în care toți jucătorii fac risipă de energie în vederea blocării acțiunilor adverse și căutând prin inteligența cu care este aplicat să se intre rapid în posesia mingii, declanșând astfel atacul surprinzător și rapid. Este un sistem de joc deschis, cu o zonă foarte mare de acoperit și de dublat în care jucătorii sunt chemați să joace regulamentar pentru a nu permite diminuarea numărului de jucători, care clar nu este în avantajul propriei echipe. Aplicat cu măiestrie, acest sistem de apărare, face posibilă neadaptarea adversarilor la joc, aceștia negăsit soluțiile corespunzătoare. Este un sistem de joc atipic, care bine însușit și aplicat corect duce cu siguranță la eficentizarea jocului. În acest sistem de joc, chiar dacă pare că fiecare își urmărește un adversar direct, el ca sistem acționează unitar, ca un bloc care se deplasează permanent , aglomerând jocul în zona unde este mingea și implicit pericolul finalizării. Jucătorii trebuie să dea dovadă de o bună inteligență de joc, primordial fiind intrajutorarea între coiechipieri. Inchiderea culoarelor, simularea de fault în atac printr-o rapidă deplasare și un plasament de anticipație permit obținerea rapidă și eficentă a mingii. Curajul de a se lupta cu adversarul direct, puterea de a împiedica prin mijloace regulamentare jocul pertenerului de întrecere, fac din acest sistem de apărare unul foarte bine gândit și apreciat care aplicat și implementat în sistemul de pregătire poate fi una din cheile succesului. Să nu uităm că atunci cînd nu găsim soluții în apărare, când adversarii înscriu cu ușurință, schimbarea sistemului de apărare este cheia rezolvării situației de joc. Nu trebuie neapărat să cunoaștem la perfecție sistemul de apărare cu care încercăm să-i surprindem pe adversari, ci însuși prin aplicarea lui conduce la posibilitatea ca adversarii să nu găsească soluțiile corespunzătoare. Deci schimbați sistemul atunci cănd nu merge !!!. Însă pentru aceasta orice sistem, fie el de apărare sau de atac trebuie pregătit prin numerpoase ore de antrenament, după principiul ” greu la antrenament, ușor la joc”. Nimic nu se poate obține fără muncă enormă, fără ca jucătorii să fie conectați atunci când sunt la antrenament sau la joc, mental numai cu gâgul la handbal.

În situația când mingea se află la ID, AIS avansează energic spre posesorul mingii încercănd și anticipând intențiile de joc ale adversarului direct. El are obligația să se ia la luptă cu acesta regulamentar, împidicându-l să joace, să paseze, să colaboreze.acționează într-o zonă cu risc maxim de pericol. ACA închide culoarul de acțiune spre interior, dublând coiechipierul prin acțiunile ce la va desfășura, având permanet sub observație adversarul direct – C. Acționează într-o zonă cu pericol ridicat, în care concentrarea și atitudinea de joc trebuie să fie maximă. ALS ține sub observare adversarul direct, ED, acționând și el într-o zonă de risc ridicat, dublează spre interior și este atent și la jocul P. Nu permite intrarea extremei la joc spre interior. ACR care are ca adversar direct P, îl ține permanent sub observație, nepermitându-i acestuia să participe la joc, în a creea difeirte blocaje, să-i limiteze săațiul de acțiune. Zonă de risc ridicat existând permanent posibiltatea de a fi angajat. Atent ca acivitatea să fie regulamentară în luptă cu adversarul. AID se deplasează spre interiorul terenului fără a pierde din vizor activitatea adversarului direct IS. Inchide culoarul de pătrundere al acestuia și îl însoțește în situația că acesta devine al doilea pivot. Agresiv, cu inteligență, preocupat pentru jocul la intercepție. Zonă de activitate cu risc mediu. ALD monitorizează activitatea ES, nu-i permite accesul spre zona interioară, se deplasează cu acesta în orice acțiune. Aționează într-o zonă cu risc scăzut, dar atenția trebuie să fie mărită pentru că în orice moment adversarul direct, prin acțiunile sale poate deveni un potențial +1 la finalizare. Idem activitatea se desfășoară invers pentru situația când mingea este la IS. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

Fig.

Fig.Fig.

Când mingea se aflî la C, aca acționeaxă energic oprindu-i toate acțiunile acestuia – de a juca spre stânga sau spre dreapta, de a colaborara cu partenerii apropiați (IS, ID, P). Este o zonă cu risc maxim, în care pe acest post trebuie să acționeze un jucător foarte inteligent și care să posede calitățile necesare de a stopa în relația 1-1 pe adversarul direct. Apărătorii intermediari avansați (AID/AIS) închid culoarele de pătrundere dublând activitatea ACA, ținând permanent sub observare adversarii direcți (interii). Mare putere de muncă, effort susținut în vederea realizării apărării, inteligemnță în acțiunile lor privind jocul la intercepție, atenție la posibilitatea de a rămâne în blocaj efecvtuat de P. Zonă de acțiune cu risc mare. ACR cu adversar direct P, se deplasează permanent urmărindu-l pe acesta, limitându-i sfera de acșiune, atent la blocaje și la plecarea din blocaj, preocupat permanet de a închide culoarele de acțiune în zona periculoasă, atent la adversar pentru că este jucătorul cel mai expus din apărare la sancțiuni disciplinare. Zonă de acțiune cu risc mare. Apărătorii laterali (ALS/ALD) supraveghează activitatea și acțiunile extremelor respective, acționând spre închiderea culoarelor spre interior, nepermițând adversarilor direcți de a pleca în incursiuni spre interior care prin realizarea de +1 poate să fie fatală. Zonă de risc mediu. Relație 6-6. Dozare 20x. Fig.

De descris situațiile de joc

APĂRARE ”OM LA OM”

Considerații tehnico-tactice:

Organizarea acțiunilor în cadrul acestui sistem de apărare se caracterizează prin asigurarea marcăjului de către fiecare apărător la un adversar atacant, căutând să-l împiedice în mod regulamentar să acționeze. În funcție de locul unde are loc poate fi pe tot terenul sau în propria jumătate de teren. Deasemeni se poate aplica după înscrierea unui gol cu un marcaj om la om de la jumătatea terenului păstrând distanța de de 3m de minge. Scopul acestei acțiuni este de a intra rapid în posesia mingii, determinând adversarul să greșească. Un alt moment este acela de situația de superioritate numerică a echipei aflate în apărare. Scopul principal este să-l facă pe adversar să greșească – preocupare permanentă de intercepția mingii. În prima fază repatiția jucătorilor se face pe considerentul celui mai apropiat de adversar.

Fig.

Fig.Fig.

APĂRARE ”AFRICANĂ”

APĂRARE 1-5

Fig.

APĂRARE ÎN INFERIORITATE NUMERICĂ

Considerații tehnico-tactice.

O analiză a sistemul defensiv și acțiunile jucătorilor în inferioritate numerică trebuie să țină seama de:

numărul total al celor eliminați într-o partidă, respectiv în prima și a doua repriză;

numărul de apărări realizate contra ataculșui advers;

în situația 6-7;

în situația 5-6;

în situația 4-6;

numărul total de minute penalizate (I/II repriză);

numărul de goluri primite din această perioadă;

Exerciții de apărare pentru problema defensivă în aceasta sistuație de inferioritate numerică:

recuperarea mingii :

la pase;

aut;

greșeli tehnice ale adversarilor:

atacuri finalizate fără gol:

blocaje;

intervenții ale portarului;

aruncări pe lângă poartă.

atac pasiv

Eșecul defensiv:

Acțiuni terminate cu gol;

Acțiuni terminate cu aruncări de la 7m;

Echipa este sancționată cu eliminare temporară.

Se va ține seama de – cum s-a comportat echipa în situații de inferioritate numerică, ce sistem de joc a aplicat.

Apărarea în inferioritate numerică reprezintă % din totalul jocului (ca minute). În inferioritate numerică predomină apărarea 5-0, cu o mobilitate crescută în zona centrală, încercând să dirijeze jocul spre părțile laterale, micșorând astfel șansele de finalizare. În situația specială în care echipa adversă introduce un jucător de câmp în locul portarului, apărătorii trebuie să antreneze situația când intră rapid în posesia mingii ca urmare a intercepâiei, a unei greșeli tehnice sau a unei aruncări apărate sau pe lângă poartă și trebuie să surprindă echipa advresă prin trnsmiterea mingii direct spre poarta adversă sau prin acțiunea unui intermediar.

Fig.Fig.

Apărarea în inferioritate numerică, relație 5-6 ca urmare a unei eliminări Fig.

Apărarea în inferioritate numerică, relație 6-7 ca urmare a introducerii de către echipa adversă a unui jucător de câmp în locul portarului. Fig

Fig.

PORTARUL – considerații tehnico-tactice

Adesea se spune și pe bună dreptate – un portar bun, o jumătate de echipă !

Acțiunile lui spectaculoase acționează asupra psihicului adversarilor, o reușită având caracter mobilizator asupra propriei echipe.

Încredrea în potențuialul de joc crește dacă la începutul jocului are 3-4 intervenții spectaculoase.

Condițiile de a deveni un bun portar :

– un portar trebuie să fie talentat ;

– în ceea ce privește capacitatea fizică, ar trebui să fie printre cei mai buni din echipa sa;

– viteza de reacție și relaxare;

– curajul este esențial, să nu aibe frica în fața aruncărilor puternice ale adversarilor;

– portarul trebuie să "lupte" pentru fiecare minge și să fie un exemplu în acest domeniu;

– portarul trebuie să radieze superioritatea și încrederea în sine. Starea fizică, baza pentru un joc efficient;

– simțul lui pentru joc care se exteriorizează prin poziția sa în poartă;

Calități necesare jucătorului specializat pe postul de portar .

Conținutul tehnico-tactic al jocului de handbal, complex și variat, necesită un fond motric adecvat. Caracterizarea acestuia din punct de vedere al complexității îl prezintă ca fiind diversificat în regimuri de calități motrice (rezistență în regim de viteză, forță, îndemânare) și de factori ai performanței (luptă corporală, stres). Corelând conținutul tehnico-tactic cu necesitățile motrice specifice postului, rezultă un efort complex și diversificat în regimuri de calități motrice și factori ai performanței, respectiv viteza de reacție în regim de îndemânare și rezistență specifică, în condițiile unui fond puternic stresant. Portarul de handbal trebuie să apere aruncări executate cu cu o forță deosebită, de la distanțe variind între 2 și 11m (uneori chiar mai puțin). Ținând cont de faptul că precizia acestor aruncări este mai mare decât în alte jocuri sportive, deoarece sunt executate cu mâna, rezultă că timpul în care portarul trebuie să acționeze este foarte mic, de ordinul zecimilor de secundă, timp în care include intuirea sau observarea traiectoriei mingii, analiza situației respective (poziția sa față de poartă, poziția segmentelor corpului față de direcția mingii și față de corp, procedeul tehnic ce trebuie executat) precum și răspunsul motor (deplasarea corpului sau segmentelor acestuia). Toate aceste acțiuni pot fi executate cu eficiență numai în cazul existenței unei viteze de reacție superioare, calitate motrică ce este dominantă în jocul portarului de handbal.

Este necesară existența unei îndemânări deosebite, atât generală (mobilitate articulară și suplețe), cât și specifică (tehnică), pentru că pe baza vitezei de reacție, intervențiile portarului trebuie să aibă un randament sporit, randament care trebuie menținut pe tot parcursul desfășurării jocului.

Factorii stresanți sunt constituiți atât din faptul că portarul fiind un ultim apărător orice intervenție nereușită se transformă într-un gol pentru advesari, precum și din acțiunile atacanților adverși (forță de aruncare, precizia aruncărilor, procedeele tehnice de finalizare a postului de pe care se aruncă la poartă). La acestea se adaugă manifestările publicului, de cele mai multe ori aspre, la adresa portarului.

Acțiunile de apărare de succes implică o serie de factori de performanță specifici rolului luicare trebuie interacționate la momentul potrivit. Care dintre ele ar trebui luate în considerare în special în timpul antrenamentului ?

Dintre toți jucătorii, portarul trebuie să aibă cea mai bună condiție fizică.

Forța musculară a trunchiului. Fiecare portar ar trebui să aibă o evoluție musculară armonioasă. Musculatura lui este deseori imperfect dezvoltată și este importantă pe toate mișcările defensive, în pararea aruncărilor puternice. Executați periodic exerciții de construcție musculară. În plus, forța musculară completă crește sentimentul propriei valori și scade frica în fața aruncărilor.

Relaxare – îmbunătățirea tehnicii de apărare. Din acest motiv, instruirea pe fond de relaxare este importantă pe tot parcursul sezonului.

Mobilitate – Un vechi proverb din sport este valabil și pentru portar. Cu cât este mai mobil un atlet, cu este mai rapid. O bună mobilitate a brațelor, a brațului și a picioarelor întărește viteza de execuțieși relaxare. De asemenea, facilitează intervențiile: un portar nu poate para aruncărilenumai dacă are suficientă mobilitate segmentată. În același timp, o bună întindere mușchiul protejează împotriva accidentelor musculare. Portarul trebuie să poată efectua parări în diferite situații de joc sau atitudini (înainte, înapoi, sărituri, în creștere…) întinderea este o necesitate absolută și face parte din toate perioadele de formare, în cadrul formării specifice, este necesar să se includă exerciții care să dezvolte mobilitatea.

Rezistența de bază – Acesta este în special pentru mărirea capacității de a concentrarea la care sunt solicitați portarii. Chiar și în ultimul minut al jocului, trebuie să fie capabil să salveze situația printr-o reacție rapidă. Prin urmare, este normal ca ar trebui au o bună rezistență de bază. Dacă este posibil de două ori pe săptămână, efectuați antrenament de anduranță fie în pădure, pe stadion, durata minimă fiind de 30 de minute. A se realiza nu numai în timpul perioadei de pregătire dar și în perioada competițională.

Viteză – Abilitatea de a vă deplasa rapid cu brațele și picioarele are o importanță decisivă. Viteza este de asemenea, necesare pentru a recupera mingea aruncată. Portarul trebuie să fie capabil să mențină o viteză mare de acțiune timp de 60 de minute. Un portar efectuează aproximativ 60 de intervenții decisive pe joc cu viteză maximă. În timpul antrenamentului, toate intervențiile trebuie să funcționeze la 100% ca intensitate.Viteza de reacție. Este evident că portarul trebuie să aibă o viteză remarcabilă de reacție. Prin antrenament o bună îmbunătățire a "reacției de alegere" (colțul din dreapta sau din stânga) tipic de joc al portarului. În timpul exercițiilor de reacție, portarul nu trebuie să vadă aruncătorul.

Model somatic :

Talia 185- (B) și 170- (F) ;

Greutatea în kg 80-88 (B) și 65-75 (F) ;

Raportul talie – 100 , 1,05-1,06 (B) și 1,05 (F) ;

greutate

Deschiderea palmei în cm : 24 (B) și 21 (F) ;

Anvergura : 195- (B) și 180- (F) ;

Diametrul biacromial, în cm : 42 (B) și 38 (F) ;

Diametrul bitrohanterian, în cm : 32-35 (B) și 32-36 (F) .

Modelul psihologic – Aptitudini senzoriale :

Percepție vizuală – vedere periferică ;

Echilibru – percepția propriului corp ;

Capacitatea de orientare spațio-temporală – proprietatea de a intui traiectoria de zbor a mingii.

Aptitudini neuro și psihomotorii :

Coordonare motrică specifică cu acțonarea simultană a tuturor segmentelor corpului;

Îndemânare în reținerea balonului, precizie în execuție, în lansarea-repunerea ei în joc;

Viteza de reacție la nivelul tuturor segmentelor corpului.

Aptitudini intelectuale :

Inteligența generală cu o bună claritate ;

Inteligența practică dublată de viteza de analiză și decizie în acțiuni ce trebuiesc întreprinse ;

Capacitatea de anticipare a acțiunii, a momentului și a locului declanșării aruncării ;

Stabilitate emoțională bună, curaj desăvârșit.

Model al calității motrice :

Coordonare motrică bună, îndemânare în respingerea–reținerea mingii la semicercul de 6m ;

Suplețe articulară (la toate articulațiile) ;

Forță în brațe și picioare ;

Detentă și echilibru ;

Orientare în spațiu, simțul traiectoriei mingii ;

Rezistență de joc deosebită (specifică postului, cu aspecte psihice) ;

Viteză de reacție, execuție, deplasare în spațiul porții ;

10x30m : 4.2s (B), 4.5s (F) ;

Deplasare în triunghi : 15.8s (B), 16.5s (F) ;

Aruncarea mingii la distanță : 54m (B), 40m (F) ;

Test Cooper : 3200 (B), 2000 (F) ;

Decasalt : 29m (B) ;

Pentasalt : 11.00m (F).

Tehnica,,plasament’’.

Concomitent cu dezvoltarea dinamicii jocului de handbal, s-a ajuns și la unele deosebiri fundamentale în tehnica apărării. Sistemul și condițiile de antrenament (sala, terenul de bitum, mingile) au dus la formarea unor jucători cu șuturi foarte puternice. Toate acestea au condiționat schimbarea tehnicii portarului de handbal. Apare o nouă tehnică, mai rațională, care se oglindește în următoarele :

Se încearcă să se micșoreze numărul mișcărilor, unghiul de aruncare al adversarului, în timp ce portarul acoperă o porțiune cât mai mare din colțul scurt al porții, prin aceasta mărindu-se posibilitatea apărării mingilor.

Spre deosebire de tehnica veche, în tehnica nouă s-a ajuns la concluzia ca portarul să apere mingile și cu mâinile și cu picioarele.

Reacția și mișcările anumitor părți ale corpului sunt mai rapide decât reacția întregului corp.

Prin adoptarea unei poziții ,,solide’’ pe picioare se crează posibilitatea unei mai bune apărări, ceea ce nu era caracteristic vechii tehnici. De nenumărate ori, utilizând ,,stilul reflex’’, portarul se dezechilibrează dintr-o simplă rotare a brațului. Pentru a-și reveni în poziția inițială, îi trebuie foarte mult timp. Folosind această nouă tehnică portarul are întotdeauna un picior fixat pe sol, în afară de plonjon, când întregul corp este în aer. Am prezentat doar o parte din tehnica apărării portarului, dar ea nu trebuie să fie unică. Portarul trebuie să fie multilateral.

Cu cât se angajează mai rapid un coechipier pentru semicontraatac sau contraatac, cu atât mai mari sunt șansele de izbândă.

Defecte curente și remedii :

A. ,,Dansatorul’’.

Indiciu : portarul schimbă punctele de sprijin ale picioarelor în timp ce aruncătorul se află în săritură.

Remedii : îmbunătățirea mișcărilor înșelătoare. În timp ce aruncătorul se află în săritură, portarul să-și îndoaie genunchii.

B. ,,Ușa’’.

Indiciu : la aruncările de pe extreme, portarul se ferește, el se apără în timp ce se retrage.

Remediu : depărtarea picioarelor spre înainte.

C. ,,Broasca’’.

Indiciu : portarul sare la aruncările de pe extreme.

Remediu : punerea accentului pe aruncările de pe extreme în care portarul să apere cu un picior sau ambele picioare pe sol.

D. ,,Marioneta’’.

Indiciu : portarul apără aruncările joase prin coborârea brațelor.

Remediu : întărirea musculaturii picioarelor. Apărarea aruncărilor joase cu ajutorul picioarelor sau apiciorului și a brațului de aceeași parte.

E. ,,Scaunul’’.

Indiciu : portarul nu apără mingile laterale.

Remediu : ameliorarea plasamentului.

F. ,,În retragere’’.

Indiciu : portarul se află în retragere în timpul paradelor (el ajunge în așezat).

Remediu : în timpul pre-paradei, baterea pasului pe loc pe vârfurile picioarelor și îndoirea ușoară a genunchilor.

G. Caz particular : aruncarea de la 7 metri.

Indiciu : portarul este încet la aruncările de la 7 metri.

Remediu : conform statisticilor, alegerea unui colț și declanșarea unui atac lateral.

10 sugestii de urmat pentru portar :

1. Să aștepte când mingea este pasată la nivelul umărului aruncătorului înainte de a declanșa parada.

2. Dacă aruncătorul plonjează în timpul aruncării și are cotul jos, el va avea mari dificultăți în a ridica cotul, portarul fiind avantajat dacă folosește o poziție joasă.

3. În timpul aruncărilor de la 7 m, când portarul se află pe linia porții, aruncătorul are tendința de a arunca în partea opusă brațului de aruncare.

4. Extremele stângi au tendința de a arunca la colțul scurt.

5. Într-o mică măsură, jucătorii au tendința să arunce în sensul alergării lor.

6. Mai mult decât atât, atunci când un jucător este obosit, el va avea tendința să facă fault în atac.

7. Atunci când portarul este bun, el își va permite să iasă în întâmpinarea mingii.

8. La aruncările de la 7 m, portarul pasiv își va alege un colț.

9. Să aibă tupeu și să nu-i fie frică să-și facă adversarul să-și schimbe aruncarea (să-l facă pe acesta să fie indecis).

10. Să utilizeze cât mai mult posibil statisticile.

Problematica activității portarului.

Portarul este jucătorul care, în contextul aruncării, reprezintă partea defensivă în duelul dintre jucători (portar – aruncător).

Pentru o analiză aprofundată a duelului între aruncător și portar, am pus în legătură acțiunile fiecăruia dintre protagoniști :

În timp ce faza de joc care se derulează înaintea primirii mingii de către aruncător, portarul se deplasează (cu pași adăugați în poziție fundamentală).

Apoi, în timpul transportului mingii de către atacant se înțelege în deplasarea sa și (sau) eventuala săritură, portarul va adopta un plasament optim.

În sfârșit, în timpul aruncării mingii de către atacant, portarul va efectua parada.

Așadar, la fel cum jucătorul de câmp trece prin statutul de participant la acțiune departe de minge, de particiant la acțiune în apropierea mingii și de participant la acțiune fiind în posesia mingii, portarul trece succesiv prin acțiunile sale de deplasare, apoi prin acțiunea de plasament (a pre-paradei) apoi la acțiunea decisivă – parada.

În aceste faze diferite, protagoniștii sunt supuși exigențelor contradictorii pe care le vom prezenta mai jos :

Aruncătorul : pentru menținerea incertitudinii portarului pe toată durata ținerii mingii va avea în vedere căutarea tuturor traiectoriilor posibile și viteza și precizia traiectoriei mingii.

Portarul : pentru menținerea incertitudinii aruncătorului pe toată durata ținerii mingii are în vedere să caute să închidă maximum de traiectorii posibile ale aruncătorului și să împartă disponibilitatea maximă a tuturor segmentelor corporale de a participa la paradă.

Aruncătorul poate juca două registre de acțiune pentru a menține portarul în incertitudine maximă : accelerarea gestului de lansare pe toată durată ținerii mingii pentru a crește viteza de declanșare a aruncării și o poziționare a corpului pentru a da maximum de traiectorii posibile ale aruncării.

Tehnica de bază.

Se întreabă adesea dacă există "tehnica ideală". De fapt, observarea celor mai buni portari dezvăluie că fiecare dintre ei prezintă în paradele lor caracteristicile individuale. Trebuie să dobândească și să automatizeze o tehnică de bază pentru a interveni pe aruncări jos, medii sau înalte. În plus,intervenția asupra lobilor sau atacul în cazul contraatacului. Mai mult, ca parte a sarcinilor ofensive, trebuie să stăpânească perfect aruncarea lungă. Aceste tehnici de bază trebuie să fie lucrate sistematic de către tinerii între 13 și 20 de ani, vârsta ideală pentru acest tip de formare. O instruire sistematică a tehnicilor de bază evită automatizarea rapidă a erorilor conduce. Tehnicile de bază trebuie să fie respectate la fiecare sesiune de instruire, încălzire. Repetițiile pot părea uneori monotone pe termen lung, ele trebuie repetate pentru că ele fac parte din programul de formare a apărării.

Plasarea portarului este, bineînțeles, condiționată de adversar, el este esențial condiționate de observarea aruncătorilor. O cunoaștere prealabilă a acestora, particularitatea imaginilor lor, preferințele lor, colțurile lor, să contribuie la alegerea plasamentului potrivit în timpul competiției. Desigur, colaborarea cu propria apărare joacă un rol important în mișcarea portarului. Experiența necesară este dobândită în timp. Este necesar să lucrăm în domeniul deplasări în situații apropiate de joc, cu adversitate.

Fenta sau mișcările înșelătoare – Portarul poate folosi un repertoriu diversificat de fente în același mod ca un atacator sau un apărător. Un comportament întotdeauna identic este ușor de luat în considerare de adversar. Scopul manevrelor de deviere a apărării este de a influența comportamentul aruncătorilor, de a provoca aruncarea într-un anumit colț. Garda trebuie să fie întotdeauna imprevizibilă.

Relația cu apărarea – Este prea adesea uitat faptul că stabilirea unor reguli de coordonare între portar și apărători sunt esențiale pentru o paradă eficientă. Aceste reguli relaționale trebuie totuși să rămână flexibile, ele pot fi modificate în orice moment la inițiativa portarului sau antrenorului.

Conducerea jocului – În multe momente, portarul poate influența evoluția jocului, prin a-și coordona apărarea cu voce tare, de asemenea, pentru a încuraja sau a mângâia parteneri care tocmai au făcut o greșeală gravă. El are de asemenea puterea de a influența ritmul propriei sale echipe, fie prin practicare rapidă sau calmarea jocului. Portarul trebuie să fie sprijinul întregii echipe. Prin personalitatea sa, modul în care își motivează coechipierii, depinde de evoluția întâlnirii. Toate astea nu ar trebui să-l facă să-și uite sarcina principală, să oprească înscrierea golului.

Capacitatea de concentrare – care trebuie pusă în evidență în mod deosebit. Trebuie remarcat faptul că portarul trebuie să se păstreze întregul joc, în ciuda stresului și oboselii, calități de percepție, reflecție și acțiune. Portarul trebuie să poată menține un nivel ridicat de concentrare,în formare.

Abilitatea de a anticipa – Învățați să percepeți. Portarul trebuie să știe foarte clar că paradele sale sunt prea întâziate dacă dorește să fie pe baza traiectoriei mingii. Cealaltă posibilitate este de a specula fără nici o observație cu privire la o probabilitate de a trage într-un colț, să se arunce în speranța că arucătorul alege același colț. Un astfel de comportament oferă ocazional rezultate bune. O anticipare sistematică este luată rapid în considerare de un portar bun. Intențiile de aruncare sunt recunoscute din timp. Dacă portarul a învățat să observe din timp este posibil să se deducă din impulsul aruncătorului, plasarea corpului sau brațul pe traiectoria probabilă a mingii este mărită, având astfel șansa de a para aruncarea. Portarii pot citi intențiile de aruncare ale adversarilor opuse și pot reacționa corespunzător. Astfel la aruncările de la semicerc ale pivotului șansele de a arunca sus sunt limitate, portarul acționând spre aruncările jos și medii. Cunoașterea obiceiurilor de aruncare și a colțurilor preferate de către adversar, permite portarului să reacționeze rapid și eficient. În timp, portarii trebuie să învețe să citească o lovitură. Următoarele puncte sunt să observe în special:- contactul cu apărătorul, locul probabil de aruncare, în special pe săritură, mișcarea brațului, mișcarea bustului. Toate aceste sunt dobândite prin multă muncă, jocuri de pregătire și oficiale, printr-o pregătire mentală și de joc remarcabilă. Portarul trebuie să aibe această preocupare.

Pregătirea pentru competiție. Portarul trebuie să se concentreze în special asupra pregătirii pentru următorul joc, turneu. Fiecare portar trebuie să-și găsească propria tehnică, propriul model de motivație, adaptare și reglementarea stresului. Informații corecte despre slăbiciunile adversarului, despre proprii apăratori. În timpul jocului, portarul trebuie să fie atent să nu fie distras de observații, să fie concentrat numai asupra jocului. Trebuie să lupte pentru fiecare minge și să fie în toate un exemplu pentru echipa sa.

Consiliere psihologică :

Nu vă îngrijorați de greșeli.

Concentrați-vă pe următoarea acțiune defensivă.

Fii pozitiv, nu te gândi la consecințele unei posibile înfrângeri.

Luptă pentru fiecare minge.

Chiar și după 3 sau 4 goluri succesive, nu renunțați niciodată. Influența adversarilor prin prezența și superioritatea sa.

Nu fi deranjat de spectatori sau de oficiali.

Cum să reacționeze la :

Aruncări de la distanță:

Organizați colaborarea cu fiecare apărător. Regula fundamentală este că apărătorul să acționeze pe partea brațului de aruncare, reacție pe cealaltă parte.

Observați din spate spate, în special, mișcarea adversarului , trunchiul și mișcarea brațului cu mingea.

La aruncarea în condiții de adversitate comportamentul este următorul:

– nu sari,

– nu ieși,

– atacă mingea pe linia de poartă,

– așteptați aruncarea, nu plecați înainte.

Nu acționați la punctul de impuls, ci la punctul de aruncare.

Acțiunea defensivă trebuie să fie laterală, nu orientată spre înainte.

Stați în picioare, păstrați bustul drept.

Acoperiți cât mai mult suprafață. Aruncați ambele mâini și piciorul liber la punctul de aruncare.

Urmăriți brațul de aruncare. În timpul săriturii, corectați acțiunea defensivă dacă este necesar.

Aruncările de la semicerc:

Efectuate de extremă :

Reduceți unghiul de tragere cu unul sau doi pași, în cazul în care extrema se evidențiază.

Acționați lateral de pe post și o poziție stabilă. Nu sari la aruncător fără obiectiv precis (pericol de lobare a mingii sau aruncare între picioare).

Corectați permanent destinația de plasare. Poziție pe o axă relativă la declanșarea aruncării prin însoțireaaruncătorului în timpul săriturii sale în jurul a 7 metri.

Nu abandonați primul post dacă aruncătorul este "atacat" sau aruncă dintr-un unghi închis.

Modificați plasarea într-o serie "falsă". Acoperiți, de exemplu, al doilea post.

Folosiți doar momente din timp. Ele merită efectuate prin surprindere.

Citiți intenția de aruncare observând cu atenție brațul de ardere și bustul.

Efectuate de pivot:

Toate aruncările pivotului cu opoziție defensivă trebuie jucate pe linia de poartă.

Când pivotul este demarcat, portarul trebuie să iasă pentru a închide unghiul de aruncare.

Ori de câte ori este posibil, simulați parea pe o parte a aruncării și apărați pe partea deschisă.

Nu sariți spre pivot (lobare sau aruncare între picioare), reacționați lateral.

Urmați mișcarea brațului de aruncare.

Acorduri defensive cu partenerii. Apărătorul încearcă să se miște, atacatorul de pe partea opusă brațului de tragere.

Nu tolerați niciodată o lovitură a brațului de aruncare.

-La contraatac:

Nu sări la aruncare. Ai grija de lobarea mingii.

Acționarea laterală spre un colț dintr-o plasare stabilă.

Stați înalt în timpul paradei pentru a oferi cea mai mare suprafață posibilă.

Urmăriți brațul de aruncare; urmați mișcarea.

Atacul mingea pe linia de poartă dacă adversarul:

– este presat de un apărător

– trebuie sa traga dintr-o pozitie nefavorabila (off-shot)

– aruncă înainte de a ajunge în zona de poartă.

– La aruncarea de la 7 metri:

Rămâneți imprevizibil, nu aveți un comportament stereotip. Nu priviți mingea, ci bustul și brațul de aruncare.

Adoptați, după 2 sau 3 încercări nereușite în poziția ofensivă, o plasare pe linia de poartă.

Nu reacționează ci acționează, mingile țn figură sunt rare.

Nu schimbați imediat după prima aruncare ratată de la 7 metri, doar al treilea sau al patrulea aruncare.

Utilizați tehnica pașilor săriți pentru a merge în colțuri. Conform tehnicii preferate, dar și sub forma unei variante educaționale, saltul poate / trebuie să efectueze cu impuls asupra piciorului de pe partea mingii sau a piciorului opus mingii. Efectuați un pas la un moment dat între sărituri.

Îndepărtați treptat mingile de la portar pentru a aduce acțiuni apropiate de joc.

Acordați atenție tehnicii de deplasare: prelungiți pasul către post.

Îndreptați bustul în timpul schimbării laterale.

Accelerați pașii la maxim, îndepărtați baloanele de la portar, urmăriți progresiv colțuri.

Portarul preia mingea cu o mână.

În antrenament

– Antrenorul variază locațiile, astfel:

– serii de aruncări sus;

– serii de înălțime medie;

– serii de aruncări jos;

– serii diagonale, de exemplu, stânga sus și dreapta stânga;

– serii cu locații variate la diferite înălțimi;

– lucrați diagonalele (partea stângă sus, dreapta și invers).

– Pregătirea tehnicii de bază nu este niciodată terminată, prin repetiții neîncetate, trebuie să fie complet automatizată.

– Creșteți treptat puterea aruncărilor pentru a obliga portarul să "lupte" pentru fiecare minge.

– Măriți dificultatea, aruncați mingea astfel încât portarul să poată ajunge numai la ea la limită și prin sărituri.

– Seria de aruncare standard este utilizată pentru a instrui tehnica de bază și a mări rata de reacție. Ele sunt o parte integrantă a fiecărui antrenament.

– La exercițiile pentru creșterea vitezei de reacție. Acțiunile defensive trebuie să fie explozive, viteza de reacție a brațelor și a picioarelor constituie un punct esențial în formare.

Scopul acestei unități de formare este interacțiunea dintre portar și jucătorii săi defensivi. Următoarele exerciții defensive sunt o abordare pas cu pas între jucătorul defensiv și portarul său. Accentul se pune, de asemenea, pe mișcarea în jocul de picioare.

Coordonare între portar și jucătorii aflați în apărare în vederea obținerii obiectivului propus – intercepția mingii sau eșuarea acțiunii de atac.

Formarea vitezei de reacție pentru portari va fi cheia succesului în competiție. Un portar ofensiv, pregătit permanent de a repune mingea in joc cât mai rapid este o cale de urmat în formarea lor.

Acțiunile apărătorilor trebuie, la rândul lor, să țină seama de cele posibile ale portarului, de calitățile și tehica lui. Cu timpul se stabilește o înțelegere între apărători și portar asupra acestui punct de vedere.

Fără îndoială, prima sarcină a unui apărător este de a bloca aruncarea, deci de a ieși rapid și eficace la atacant, pe direcția brațului lui de aruncare. Nu întotdeauna se poate realiza complet această acțiune. Apărătorului îi revine în astfel de situații sarcina de a ușura acțiunile portarului. În principiu se stabilește că apărătorii acoperă colțul scurt atunci când au posibilitatea de a alege, portarului rămânându-i să se plaseze puțin spre colțul lung, lucru pe care îl va face cu prudență

Mijloace folosite în antrenamentul portarului.

Exerciții simple de gimnastică.

În categoria celor mai simple mijloace de pregătire intră fără discuție exercițiile de gimnastică, care contribuie la dezvoltarea generală a organismului. Ele se vor executa în partea de încălzire a fiecărui antrenament sau joc și vor avea o pondere mai mare în perioadele de pregătire dinaintea competițiilor. Bagajul acestor mișcări este deosebit de bogat, alegerea lor făcându-se în funcție de obiectivele fiecărui antrenament sau de rezultatele analizei individuale și de sarcinile ce rezultă din acestea.

Exercițiile simple pe care le vom enumera considerăm că nu trebuie să lipsească din antrenamentul portarului.

Rostogoliri înainte, rostogoliri înapoi, răsturnare înainte, răsturnare înainte și rostogolire, din stând pe mâini rostogolire înainte, roata laterală, din stănd pe mâini rulare pe abdomen.

Stând, rotări de brațe, cu ridicarea pe vârfuri o dată cu ducerea brațelor sus;

Stând, cu un braț pe lângă corp, celălalt deasupra capului: alternativ se schimbă poziția brațelor cu ridicarea pe vârful picioarelor. Exercițiu pentru întărirea musculaturii scapulo-humerale. Fig.

Fig. Fig.Fig

Stând, prin săritură se depărtează picioarele concomitent cu ridicarea brațelor și revenire. Exercițiile sunt destinate fortificării mușchilor centurii scapulo-humerale. Fig.

Stând, picioarele depărtate, brațele la ceafă: aplecări ale trunchiului spre stânga și spre dreapta. Fig.

Fig.Fig.

Fig.

Stând cu picioarele depărtate, mâinile la ceafă, răsucirea trunchiului spre dreapta și spre stânga.

Stând cu picioarele depărtate, trunchiul aplecat spre înainte, brațele lateral, răsucirea trunchiului spre stânga și spre dreapta. Exerciții pentru întărirea mușchilor centurii scapulo-humerale și rotatori ai spatelui.

Fig. Fig.

Culcat facial, brațele în prelungirea trunchiului, ridicarea concomitentă a brațelor și a picioarelor, revenire în poziția inițială. Exercițiu pentru întărirea mușchilor trunchiului și a mușchilor fesieri.

Culcat facial, brațele în prelungirea trunchiului; se ridică concomitent brațul drept și piciorul stâng, apoi brațul stâng și piciorul drept. Exercițiu pentru întărirea mușchilor fesieri și a musculaturii centurii scapulo-humerale.

Fig. Fig.

Din stând, sărituri pe verticală cât mai înalte. La intervale de timp dinainte stabilite săritura se efectuează cu genunchii îndoiți la piept, iar mâinile cuprind genunchii. Exercițiu pentru întărirea mușchilor fesieri și a musculaturii picioarelor.

Din ghemuit cu brațele în jos, săritură înaltă pe verticală cu brațele în sus. Revenire în ghemuit. Exercițiu pentru întărirea musculaturii picioarelor și a centurii scapulo-humerale.

Fig. Fig.

Din stând depărtat, brațele partenerilor sunt prinse jos și sus, răsucirea trunchiului în afară cu trecere în fandat. Exercițiu pentru mobilitatea articulațiilor și întindere.

Partenerii unul în spatele celuilalt, cel din spate îl ține de șolduri, iar cel din față, din semigenuflexiune, sare pe verticală împins de partener. Exercițiu pentru musculatura centurii scapulo-humerale și a picioarelor.

Primul executant se așează în culcat dorsal, cuprinde pe ce-l de-al doilea cu mâinile de glezne; primul executant ridică picioarele la verticală, iar ce-l de-al doilea împinge picioarele înapoi, apoi lateral. Exercițiu pentru întărirea mușchilor fesieri, abdominali și ai picioarelor.

Fig. Fig.

Partenerii stau în ghemuit spate în spate, cu brațele înlănțuite. Ridicarea concomitentă a partenerilor până în stând și revenire în poziția inițială. Exercițiu pentru musculatura picioarelor.

Partenerii în așezat, cu picioarele îndoite, ținându-se de mâini. Ridicare în stând cu brațele întinse. Se execută un tur întreg cu revenire în poziția inițială. Exercițiu pentru întărirea mușchilor brațelor, a centurii scapulo-humerale și a picioarelor.

Fig. Fig.

Partenerii stau față în față la distanța de 10-12 m. Din stând cu brațele ridicate deasupra capului, ținând o minge medicinală, se execută pase cu extensia trunchiului înapoi. Exercițiu pentru întărirea musculaturii brațelor și a centurii scapulo–humerale.

Din stând depărtat, brațele lateral, aruncarea mingii medicinale pe deasupra capului de pe o mână pe cealaltă. Exercițiu pentru întărirea musculaturii centurii scapulo-humerale.

Fig. Fig.

Partenerii spate în spate, cu trunchiul aplecat spre înainte își pasează mingea printre picioare, apoi trec în poziția stând cu brațele ridicate și își pasează mingea pe deasupra capului. Revenire în poziția inițială. Exercițiu pentru întărirea mușchilor abdominali, fesieri și ai centurii scapulo-humerale.

Partenerii stau față în față la distanța de 10-12 m, unul are mingea. Prin aplecarea trunchiului și ducere mingii între picioare, aruncarea ei partenerului concomitent cu îndreptarea corpului și întinderea brațelor. Exercițiu pentru întărirea mușchilor fesieri, ai picioarelor și brațelor.

Fig. Fig.

Din stând depărtat, trunchiul aplecat spre înainte, mingea ținută cu ambele mâini între picioare, ridicarea trunchiului și a brațelor concomitent cu aruncarea mingii spre înapoi. Exercițiu pentru întărirea articulațiilor.

Partenerii stau spate în spate; picioarele depărtate; prin răsucirea inversă a trunchiului își pasează mingea. Se execută pe ambele părți. Exercițiu pentru întărirea mușchilor rotatori ai trunchiului și pentru musculatura centurii scapulo-humerale.

Din culcat dorsal, cu o minge medicinală între glezne, iar cealaltă ținută cu mâinile întinse deasupra capului, ridicarea concomitentă a picioarelor și a trunchiului atingând cele două mingi medicinale, apoi revenire în poziția inițială. Exercițiu pentru întărirea mușchilor abdominali, fesieri, ai picioarelor și a musculaturii centurii scapulo-humerale.

Partenerii stau culcat facial față în față, la o distanță de circa 2 m își pasează mingea medicinală peste lada de gimnastică (o singură cutie) așezată pe lățimea sa. Exercițiu pentru întărirea mușchilor centurii scapulo-humerale, ai trunchiului și ai brațelor.

Fig.Fig.

Partenerii stau în poziția culcat dorsal cu tălpile lipite și brațele întinse. Unul are mingea medicinală. Ridicări de trunchi până în așezat, preluarea mingii de către celălalt partener și revenire în poziția inițială. Exercițiu pentru întărirea mușchilor abdominali, ai centurii scapulo-humerale, ai fesierilor și ai picioarelor.

Din culcat dorsal, cu brațele întinse deasupra capului (mingea medicinală ținută în mâini), ridicarea concomitentă a trunchiului și a picioarelor și trecerea mingii între labele picioarelor, apoi revenire în poziția inițială. Exercițiu pentru întărirea mușchilor abdominali, fesieri, ai picioarelor, articulațiilor genunchiului și a musculaturii centurii scapulo-humerale.

Din culcat facial, cu brațele întinse înainte, ținând mingea medicinală, ridicarea acesteia cât mai sus și revenire în poziția inițială. Exercițiu pentru întărirea mușchilor centurii scapulo-humerale, ai fesierilor și ai spatelui.

Partenerii față în față la distanța de 10-12 m; elan de trei pași, desprindere pe verticală cu brațele sus și pasarea mingii. Exercițiu pentru întărirea musculaturii picioarelor, a mușchilor rotatori ai trunchiului, ai centurii scapulo-humerale și ai brațelor.

Din semigenuflexiune, săritură pe lada de gimnastică așezată transversal (o singură cutie), desprindere pe verticală și aruncarea mingii ținută cu ambele mâini. Exercițiu pentru întărirea musculaturii picioarelor, a trunchiului, mușchilor centurii scapulo-humerale și ai brațelor.

De pe lada de gimnastică așezată transversal săritură pe sol cu aterizare în ghemuit, apoi desprindere pe verticală și aruncarea mingii medicinale ținută cu ambele mâini peste o bară înaltă. Exercițiu pentru întărirea musculaturii picioarelor, trunchiului și ai centurii scapulo-humerale.

Din stând cu brațele întinse, ridicarea piciorului stâng și coborârea brațului drept și invers. Exercițiu pentru dezvoltarea mobilității în articulația coxo-femurală, a elasticității musculaturii posterioare a coapsei și a mușchilor centurii scapulo-humerale.

Stând cu brațele lateral, rotarea lor la început cu amplitudine mică, iar apoi cu amplitudine din ce în ce mai mare. Aceeași poziție inițială, se fac rotări de brațe prin înainte. Exercițiu pentru dezvoltarea mobilității articulației scapulo-humerale.

Stând depărtat cu brațele deasupra capului, rotări de trunchi spre dreapta, apoi spre stânga. Exercițiu pentru dezvoltarea mobilității coloanei vertebrale.

Din așezat cu un picior întins spre înainte, celălat îndoit orientat spre înapoi (coapsa acestuia formând cu celălalt picior un unghi de 90ș, aplecarea trunchiului cu brațele întinse spre piciorul întins (menținere 6 secunde) și revenire cu extensie ducând brațele sus. 3-5 repetări în această poziție, după care se schimbă poziția picioarelor. Exercițiu pentru dezvoltarea mobilității în articulația coxo-femurală și întinderea mușchilor părții posterioare a coapsei.

Din sprijin culcat facial, depărtarea picioarelor prin săritură. Revenire tot prin săritură. Exercițiu pentru dezvoltarea mobilității în articulația coxo-femurală.

Din stând, balansarea cât mai amplă a unui picior înainte și înapoi cu mici sărituri pe piciorul de sprijin. 30’’, după care se execută și cu celălat picior. Exercițiu pentru dezvoltarea mobilității în articulația coxo-femurală, pentru întinderea musculaturii picioarelor și a mobilității în articulația scapulo-humerală.

Din stând, balansarea cât mai amplă a unui picior prin fața celuilalt, cu sărituri ușoare pe piciorul de sprijin. 30’’ după care se execută și cu celălalt picior. Exercițiu pentru mobilitate în articulația coxo-femurală.

Exerciții specifice lucrului direct cu portarul :

Exerciții pentru apărarea mingilor joase :

Ghemuit, brațele cuprind genunchii. Reacție la o minge aruncată puternic de la distanța de 4-5 m; întindere simultană a piciorului și a brațului, cu palma deschisă, înaintea piciorului. Mișcarea se execută spre stânga și spre dreapta.

Pe genunchi, brațele în poziția fundamentală. Mingea este trimisă puternic de la distanța de 4-5 m. Reacție simultană cu brațul și cu piciorul (palma se va afla înaintea piciorului). Se execută pe ambele părți.

Fig. Fig.

Din poziție fundamentală la mijlocul porții: reacție la o minge aruncată foarte puternic în stânga și apoi în dreapta. Fandare rapidă cu palma deschisă înaintea piciorului. Se execută spre stânga și spre dreapta.

Din poziție fundamentală la mijlocul porții: ghemuire, trecere rapidă în fandat, brațul înaintea piciorului, reacție la o minge aruncată puternic de la o distanță de 4-5 m. Revenire în poziția inițială. Acest exercițiu se repetă și în partea opusă.

Poziția inițială – ghemuit. Din rostogolire înapoi la mijlocul porții, revenire în ghemuit, reacție la o minge aruncată de la distanța de 4-5 m. Simultan se întind piciorul și brațul, acesta înaintea piciorului, apoi revenire în poziția inițială. Același exercițiu se repetă și în partea cealaltă.

Fig. Fig.

Poziția inițială – ghemuit. Rostogolire înapoi lângă bară, pe linia porții, revenire în ghemuit, reacție rapidă prin fandare la o minge aruncată puternic de la distanța de 4-5 m, cu condiția ca mâna și piciorul să închidă calea mingii (mâna înaintea piciorului). Se repetă pe ambele părți.

Stând în poziție fundamentală lângă bară. Pas înainte, ghemuire, apoi pas lateral și fandare pentru apărarea unei mingi aruncate puternic. Brațul se va plasa înaintea piciorului. Se execută în ambele părți.

Exerciții pentru apărarea mingilor semiînalte :

Mingile semiînalte pot fi apărate în trei feluri, în funcție de situația din timpul meciului.

Deplasarea în poziția fundamentală trebuie făcută în așa fel încât brațul să se găsească pe direcția mingii. Din poziția fundamentală, deplasare din ghemuit spre minge cu un picior ridicat și cu mâna înaintea piciorului. Cu săritură în depărtat, brațele lateral și o ușoară aplecare a corpului. Mâinile se află înaintea picioarelor.

Nu se poate stabili care din aceste apărări este mai bună, deoarece fiecare dintre ele are anumite caracteristici și se folosește în funcție de posibilități și situații. Combinația mână-picior asigură cea mai mare suprafață de apărare, dar este indicat să se cunoască toate cele trei moduri de apărare, deoarece este nevoie de variație în tehnica portarului.

Poziție fundamentală: ridicarea piciorului stâng și coborârea mâinii stângi până la picior; mâna înaintea piciorului. Acest lucru se repetă și în partea cealaltă. Exercițiul trebuie continuat într-un anumit ritm.

Fig. Fig.

Atârnat la bara transversală. Printr-o reacție spontană de depărtare a picioarelor se încearcă oprirea mingii aruncate puternic de la o distanță de 4-5 m.

Poziție fundamentală, mâinile la spate; se reacționează numai cu picioarele la mingi aruncate la diferite înălțimi și în diferite direcții.

Poziție fundamentală, deplasare și ridicarea genunchiului de pe partea în care se execută deplasarea, simultan cu ducerea brațului înaintea piciorului, revenire în poziția inițială. Se execută pe ambele părți.

Poziție fundamentală pe mijlocul porții; reacție numai cu mâna la o minge aruncată puternic de la 4-5 m. Piciorul în fandat spre minge. Revenire în poziția inițială; se repetă și pe partea cealaltă.

Fig. Fig.

Poziție fundamentală: săritură cu depărtarea picioarelor, brațele, pe cât posibil, înaintea acestora. Mingea este aruncată puternic de la 4-5 m.

Poziție fundamentală pe mijlocul porții: ghemuit și ridicare cu genunchiul îndoit lateral. Brațul înaintea piciorului. Reacție la o minge aruncată de la 4-5 m. Revenire în ghemuit și execuție cu piciorul celălalt.

Poziție fundamentală pe mijlocul porții: prin împingere pe un picior, deplasare laterală cu genunchiul îndoit și brațul înaintea piciorului. Reacție la o minge aruncată puternic, cu mâna și cu piciorul. Revenire în poziția fundamentală. Același lucru se repetă și pe partea cealaltă.

Fig.

Poziție fundamentală pe mijlocul porții; ghemuire și fandare lateral cu brațele întinse. Se reacționează numai cu mâna la mingile aruncate puternic. Revenire în poziția inițială. Se repetă și pe partea cealaltă.

Poziție fundamentală pe mijlocul porții, deplasare înainte și ghemuire. Săritură cu depărtarea picioarelor – reacție cu mâna și piciorul la mingile aruncate puternic.

Poziție fundamentală lângă bară, deplasare înainte și ghemuire, împingere puternică pe un picior. Reacție concomitentă cu piciorul și cu mâna, brațul se va plasa înaintea piciorului. Se repetă exercițiul și la cealaltă bară.

Poziție fundamentală lângă bară, deplasare înainte și ghemuire, trecere în fandat. Reacție numai cu mâna, deplasare înaite și ghemuire. Revenire în poziție inițială. Se repetă și la bara cealaltă.

Exerciții pentru apărarea mingilor înalte:

Din poziție fundamentală se pleacă cu brațele întinse în direcția mingii. În felul acesta se apără mingile înalte trimise de inter. În cazul în care jucătorul aruncă de pe linia de 7 m, portarul apără cu un singur braț, deoarece distanța de la care se aruncă mingea este mai mică și reacția cu o singură mână este mai rapidă. Spre deosebire de apărarea mingilor joase, unde portarii tineri sunt instruiți să apere cu o singură mână, în acest caz se apără cu ambele brațe din mai multe motive: – o suprafață mai mare de apărare; – o mai bună apărare, posibilitate mai mare de a angaja un coechipier în semicontraatac și contraatac (din punct de vedere tactic); – mingile înalte se vor apăra prin săritură și nu prin semifandare.

Culcat facial, brațele pe lângă corp, ridicarea trunchiului, extensie înapoi cu depărtarea brațelor lateral, reacție la o minge aruncată de la o distanță de 4-5 m.

Trunchiul aplecat cu brațele jos; îndreptarea trunchiului cu brațele sus. Reacție la o minge aruncată de către un coleg aflat la o distanță de 4-5 m.

Fig. Fig.

Poziție fundamentală pe mijlocul porții; ghemuit, apoi săritură laterală cu genunchiul piciorului din afară îndoit. Reacție cu ambele mâini la o minge aruncată puternic. Revenire în poziția inițială. Același exercițiu se repetă și pe partea cealaltă.

Poziție fundamentală, lângă bară: trecere în ghemuit, săritură laterală, reacție cu ambele brațe la o minge aruncată puternic în direcția celeilalte bare. Revenire în poziție inițială. Se repetă și la cealaltă bară.

Din poziția fundamentală, săritură cu depărtarea concomitentă a brațelor și picioarelor (prin deschidere – ,,evantai’’). Reacția numai cu brațele la o minge aruncată cu putere.

Rostogolire înainte, săritură laterală, depărtarea concomitentă a picioarelor și brațelor. Reacția la o minge aruncată puternic de la o distanță de 4-5 m. La început reacția va fi numai cu picioarele, iar mai târziu numai cu brațele.

Fig. Fig.

Poziție fundamentală, săritură laterală peste o sfoară întinsă și depărtarea concomitentă a picioarelor și a brațelor. Reacție la o minge aruncată cu putere de la o distanță de 4-5 m. La început se apără numai cu picioarele, apoi numai cu mâinile.

Poziție fundamentală pe mijlocul porții, 2 pași adăugați (se execută rapid) și culcat facial. Printr-o săritură bruscă, cu depărtarea picioarelor și a brațelor, se reacționează la o minge aruncată puternic de la 4-5 m. Revenire pe mijlocul porții în poziția inițială, apoi același exercițiu se repetă la bara cealaltă.

Exerciții pentru apărarea mingilor aruncate de pe extremă:

Poziția fundamentală este cu genunchii ușor îndoiți, greutatea corpului este repartizată pe piciorul care este mai aproape de bară, în timp ce celălalt picior este eliberat de greutate pentru a putea reacționa la minge. Corpul este ușor răsucit față de juicătorul care aruncă (din cauza suprafeței mai mari), brațul mai aproape de bară, ridicat și ușor îndoit așa încât să apere mingile aruncate la înălțimea capului. Celălalt braț se află lângă corp și servește la apărarea mingilor semiînalte și înalte.

Nici la apărarea aruncărilor de pe extreme, portarul nu are voie să fie unilateral. Ieșirea portarului în fața jucătorului advers s-a dovedit adesea eficace, dar nu trebuie să devină unica tehnică de apărare.

Piciorul cu care se apără mingea se deplasează pe calea cea mai scurtă, prin alunecare, nedesprinzându-se de pe suprafața solului.

Mingi joase:

1. Poziție fundamentală, reacție la o minge puternică de la 4-5 m, la înălțimea gambei. Se execută în ambele părți.

2. Poziție fundamentală, reacție la mingea aruncată de la 4-5 m, la înălțimea genunchiului, în dreapta și în stânga.

3. Poziție fundamentală, reacție la o minge joasă aruncată lângă laba piciorului. Trunchiul se apleacă ușor în față. Se execută în ambele părți.

Fig. Fig.

Mingi semiînalte:

1. Poziție fundamentală, reacție exclusiv cu mâna la o minge aruncată de la distanța de 4-5 m. Într-o parte și în cealaltă.

2. Poziție fundamentală. Reacție la o minge aruncată cu putere de la 4-5 m la înălțimea șoldului. Se apără concomitent cu piciorul și cu mâna care se află în fața piciorului. Se execută în ambele părți.

3. Poziție fundamentală, reacție la o minge aruncată cu putere de la distanța de 4-5 m. Se apără numai cu piciorul aproape întins. Se execută la ambele bare.

Mingi înalte:

1. Poziție fundamentală, reacție la minge aruncată cu putere de la o distanță de 4-5 m de lângă bară, deasupra capului, cu un singur braț. Se execută aruncări de pe ambele exetreme.

2. Poziție fundamentală, reacție la o minge aruncată de la o distanță de 4-5 m, pe lângă cap în colțul opus, se apără cu ambele mâini, la ambele exetreme.

Aruncări de pe posturi:

Jucătorii sunt așezați pe două șiruri și aruncă de pe poziția de interi. Aruncările se execută în rafale, alternativ, în toate direcțiile. Sarcina portarului este să se p[laseze cât mai repede pentru a apăra mingile, să acționeze rapid și eficace. Jucătorul care aruncă, impune viteza de execuție.

Fig.

Două coloane de jucători sunt așezate pe poziția de interi, în fața lor, pe linia de 6 m se găsește câte un coechipier. Sarcina portarului este să reacționeaze la mingile aruncate pe lângă cei doi jucători de pe linie, existând posibilitatea ca mingea să fie pasată unuia dintre cei doi pentru ca ei să tragă la poartă. Portarul trebuie să se plaseze cât mai repede în poziția optimă pentru a apăra mingile aruncate fie de pe poziția de inter, fie de pe linia de 6 m.

Coloana de jucători se află la centru : aruncări în rafale de la distanța de 6-7 m, la diferite înălțimi. La începutul exercițiului se stabilește cum se execută aruncarea: jos, stânga, dreapta, apoi la semiînălțime, stânga-dreapta, apoi sus stânga-dreapta. Exercițiul se încheie cu aruncări a căror direcție portarul nu o cunoaște.

Fig.

Coloana de jucători se află la centru : aruncări în rafale de la distanța de 7-8 m, prin spatele unui jucător. Sarcina portarului este să reacționeze cât mai corect.

Două coloane de jucători pe poziția de extreme, plasarea alternativă a portarului de o parte și alta a porții. Executanții dictează tempoul mișcării, adică plasamentul portarului.

Fig.

Portarul este plasat pe mijlocul porții: antrenorul (plasat la linia de 4 m) aruncă încet în diferite direcții, portarul reacționează apoi cu viteză mare, se plasează pentru a apăra aruncările de pe extremă de unde reacționează la mingile aruncate cu putere de către aceasta. Revenire în poziția inițială. Acest exercițiu se repetă și la cealaltă bară.

Jucătorii sunt așezați pe semicercul de 9 m pe poziții de extremă stângă și dreaptă, interi stâng și drept, centru și pivot. Se execută aruncări la poartă alternativ, de pe aceleași poziții. Sarcina portarului este să se plaseze cât mai repede în poziția optimă pentru a apăra. Fig.

Fig.

La distanța de 8 m de poartă se așează un paravan. Jucătorii aruncă alternativ peste el. Sarcina portarului este să reacționeze cât mai corect la mingile aruncate. În cadrul exercițiului există posibilitatea ca mingea să fie pasată, eventual, unui coechipier aflat lângă paravan. În acest caz portarul are o sarcină și mai grea : să se plaseze pentru a apăra mingea aruncată din afară, iar după aceea să o apere pe cea de la linia de 6 m.

Exerciții complexe.

În antrenamentul special pentru portari se plasează spre sfârșit o serie de exerciții complexe, imaginate de antrenor în așa fel încât să-l solicite pe portar la maximum, pretinzând un număr mare de procedee și mișcări.

Portarul execută deplasări din poziția fundamentală, de la o bară la alta; la un semnal culege o minge aflată în spatele porții sau în interiorul semicercului și lansează pe contraatac la un punct fix sau la un jucător aflat în alergare.

Portarului, executând același joc de picioare, i se aruncă o minge dificilă pe care o respinge din plonjon, se ridică rapid, primește altă minge mai ușoară, o prinde și o aruncă imediat pe contraatac.

Se execută exercițiul de mai sus în întregime și după lansarea contraatacului se revine în poartă și se apără o aruncare de la 7 m.

Portarul execută mișcări prin care simulează apărarea celor 4 colțuri, se oprește în poziția fundamentală și apără o aruncare reală, executată foarte puternic. Exercițiul se reia.

Portarul execută 2-3 rostogoliri, revine rapid în poziția fundamentală și apără o aruncare puternică. Exercițiul se reia, portarul fiind obligat de fiecare dată să arunce pe contraatac la punct fix o nouă minge, pasată ușor.

Exercițiile unul la unul, doi la doi și trei la trei cu aruncare la poartă pun portarului probleme identice celor din timpul jocului, dar cu o frecvență și intensitate sporite.

Exerciții cu mingea care contribuie la formarea și concentrarea atenției asupra obiectului principal:

Pase în doi și trei jucători, cu două și trei mingi.

Mai mulți jucători își pasează mai multe mingi, la un semnal unul aruncă prin surprindere, portarul apără și continuă să urmărească pe cei care își pasează.

Portarul apără aruncările executate de mai mulți atacanți aproape simultan, toți îl solicită și îl striga pe nume.

Portarul apără numai de la 1-2 jucători, toți îl strigă însă pe nume.

Folosirea exercițiilor complexe cu 3-4 acțiuni succesive, obligatorii, într-o anumită ordine.

Exerciții pentru dezvoltarea simțului de joc: portarul joacă la antrenamente ca jucător de câmp având astfele ocazia astfel să arunce de mai multe ori la poartă.

Colaborarea cu apărarea:

– apărătorul apără colțul lung, iar portarul colțul scurt.

– aruncări din poziția centrului – apărătorul îl obligă pe aruncător să plaseze mingea în dreapta portarului;

– aruncări din poziția de atac pe partea dreaptă – apărătorul acoperă colțul scurt, iar portarul colțul lung;

– față de un aruncător stângaci aceste regului se vor aplica din partea opusă;

– în cazul colaborării cu ceilalți parteneri portarul trebuie să se adapteze la poziția apărătorului și nu invers;

-chiar și cel mai bun portar nu poate să facă dintr-un aruncător bun unul slab, un portar mediocru poate să facă dintr-un aruncător slab unul bun.

Portarul de handbal: de vazut ce este bun

Accentul se pune pe importanța formării mecanismelor perceptiv și de luare a deciziilor, având în vedere că se pare că nu este suficientă o formare profesională eminamente, datorită faptului că,viteza de reacție a portarului nu este suficientă pentru a ajunge la minge înainte de a intra în poartă dacă se așteaptă să vadă ieșirea.

În acest sens, este vorba despre justificarea, pe baza teoriilor deja existente privind achiziția și gestionarea informațiilor, și a unui studiu

desfășurată la lansările din Liga ASOBAL din linia frontului, că dacă am realizat o îmbunătățire a managementului,

Transportatorii fac informațiile pe care le primesc din mediul înconjurător, adică dacă le îmbunătățim înțelegerea jocului, capacitatea lor tactică, în

Acestea vor îmbunătăți performanța față de acest tip specific de lansări, deoarece vor putea să anticipeze acțiunile pe baza unui a urmate de semnalele pe care le aduce jocul și pe care trebuie să le poată elimina și analiza, pentru a emite un răspuns corectat în timp și spațiu. Pentru a face acest lucru, am stabilit un exemplu de serie de sarcini care vizează îmbunătățirea mecanismelor perceptive

și decizia.

Introducere

Lucrarea pe care o prezentăm mai jos este orientată cu privire la posibilitatea unei performanțe mai bune Portarul de handbal în fața unor tipuri de de presă. Va încerca să demonstreze asta, începând a unei schimbări în metodologia de formare a portarilor, insistând asupra unei lucrări axate pe mecanisme care precedă execuția, adică mecanismele Perceptiv și de luare a deciziilor, portarul poate crește nivelurile de eficacitate față de lansările făcute de la prima linie. În acest sens, ele sunt propuse O serie de sarcini care sunt destinate să servească exemplu de modul în care o "tactică" este în prezent înțeleasă de portarul de handbal. Ele sunt sarcini care subliniază într-o îmbunătățire a aspectului perceptiv și de decizie și în care partea tehnică funcționează simultan (Mecanism executiv), deoarece acestea nu au sens lucrări în care cele trei mecanisme nu coexistă, Deoarece formarea ar trebui să reflecte realitatea a jocului.

Managementul psihopedagogic: acțiunea de investigare În acest moment, pare obligatoriu să se facă referire Care ar trebui să fie rolul antrenorului, cine este persoana care petrec cea mai mare parte a sesiunii sau a sesiunii concurența, observând (Pieron, 1999). În timpul asta Timpul de observare, antrenorul face o analiză a jocului, care vă va oferi informații care ulterior vă vor permite să se concentreze asupra procesului de instruire. Asta este, antrenorul devine un cercetător de dezvoltare din joc: investigație-acțiune. Putem înțelege acest concept ca un tip Cercetare care se concentrează direct pe practică cu scopul de ao îmbunătăți; Astfel, Stenhouse (1987) indică Că această acțiune de cercetare coaching implică căutarea constantă a practicii pentru că aceasta poate fi întărită. Antrenorul trebuie să fie instruit să reflecteze despre practica însăși și trebuie să stabilească câteva modele de intervenție care se adaptează progresiv la realitate. În lucrarea de subiect, se efectuează studiul unei situații în special a jocului, lansează prima linie, și în ce fel, prin acțiuni de cercetare, este un a A spune că aplicarea cercetării în practică poate fi ghidată Îmbunătățirea pregătirii portarului de handbal în față de acest tip de lansări. Se pare că ancheta despre formare Portarul de handbal începe să-și găsească un loc de muncă Doar tehnic lipsit de sens, pentru că asta Acest tip de formare duce la o serie de deficiențe tactici care au suferit portari frumoși Nu cu mult timp în urmă, și ar fi aproape de aproape Nu există o instruire axată pe îmbunătățire perceptiv și de luare a deciziilor pe care le-ați finalizat munca tehnică și că este echipat cu portariile capacității pentru a "înțelege" anumite elemente ale jocului, în cazul nostru prima linie lansează, în scopul de a crește, În acest fel, șansele de succes într-unul din Cele mai relevante intervenții pe parcursul partidului: cele care sunt făcute înainte de aceste lansări pe distanțe lungi Abilitatea de a anticipa a portarului Potrivit lui Durand (1988), "situații sportive (de exemplu, lansări la distanță lungă și modul în care portarul reacționează), arată doar ca unul bit la sarcinile bazate pe timpul de reacție al ceea ce este disponibil înaintea necesității de a alege. În De fapt, faptul de a declanșa răspunsul nu este niciodată Apare dintr-o dată și dă mereu un anumit nume din stimuli care indică, cu mai multă siguranță sau mai puțin, Ce va fi aceasta, adică nu sunt toate situațiile nimic, dar configurații probabilistice în cazul în care apariția de fapt este asociat cu o probabilitate care sa întâmplat. Din punct de vedere istoric, acest subiect a fost deja interesat, așa cum este se găsește reflectată în declarații precum cele ale lui Turvey (în Durand, 1988), pe care deja le-au respins, în anii șaptezeci, ce acțiunile au fost limitate la reacțiile la un semnal, pentru că am înțeles că în acest fel a fost "părtinitor" realitate, fapt care într-adevăr nu sa întâmplat în acest fel. Subiectul nu poate acționa pur și simplu În calitate de executor al reacțiilor la anumiți stimuli, dar poate fi să vă pregătiți să anticipați pe a voastră Răspund și își bazează acțiunile asupra prelucrării și analiza informațiilor (stimulilor), înainte de apariție a declansarii stimulului. În sport și, în mod specific, în spectacolele Portari de handbal, performanțe anticipate înainte de anumite Stimulările sunt o realitate. Doamnele au nevoie Advance stop acțiuni pentru a depăși handicapul că viteza mare care ajunge la mingea. Este clar, atunci, că ei folosesc informații înainte de declanșatoarele declanșate de răspunsul în sine, adică își bazează acțiunile pe un punct focal a atenției asupra celor mai importanți stimuli

și într-un preparat motor diferit bazat pe predictibilitate al răspunsului (Proteau și Dugas, Proteau i alții, în Durand, 1988), care se poate baza pe regularitate a succesiunii evenimentelor care declanșează acțiuni. Aceste comportamente sunt cunoscute sub numele de "Încercări de ordin temporar", datorită cărora portarul el va putea să analizeze toate informațiile care îi aparțin,

atât în ​​timpul aceleiași acțiuni pentru lansarea mingii (ieșirea din minge), ca precedent (analiză a

preíndexs). Se pare evident că utilizarea informațiilor inerent

Jocul aparține domeniului de studiu din cadrul Handbalul jucătorilor curs de formare, în general și în special portarul. Astfel, punerea în funcțiune a proceselor cognitive adaptate situațiilor în care este. Acestea sunt toate despre joc, aceasta va însemna creșterea de eficacitatea acțiunilor portarilor și a acestor procese.

Cognitivul va fi reflectat în strategiile care fiecare utilizează, conform Singer (1986), forma Proprii sau sugerați să utilizați informațiile cu Scopul de a decide, în mod corespunzător, cum să-l obțineți un scop Comportamentul tactic de portarul de handbal Matvéev (1977) a afirmat deja că tehnica de sport A fost legată direct de tactici ca mijloc comun Pentru a unifica setul de acțiuni oferite în acest scop pentru a atinge obiectivul competiției. Din asta Forma, relația stabilită între tehnică și Tactica sportivă face procesul de formare tehnic să fie inseparabilă de munca tactică. Această declarație Se înțelege perfect atunci când lucrează cu jucătorii de teren, dar aceeași relație nu este stabilită de lucru când vine vorba de formarea portarilor, și această diferență este ceva care nu are prea mult sens, deoarece nivelul de înțelegere a jocului pe care îl veți avea Pentru a ajunge la portarul va trebui să ajungă la același nivel cu restul jucătorilor, pentru că acest lucru vă va permite să vă îmbunătățiți performanța Conform lui Malho (1969), comportamentul tactic ar fi bazat pe un proces decizional. la Acest autor, acțiunea tactică, de la cele diferite Situațiile jocului ar fi compuse succesiv prin: Situația jocului. Variante ale soluției mentale (tactici) la problema / situație. Alegerea celei mai adecvate soluții mentale. Alegerea programului de acțiune motivat. Motorul de execuție al soluției mentale. În multe situații, realitatea jocului face asta Este imposibil să se atingă viteze de reacție suficiente înalt ca portar, dacă se așteaptă ieșirea din Ball pentru a calcula locația finală, să fie capabil pentru a-și acoperi cariera înainte de a intra în poartă, adică dacă își bazează acțiunea pe o reacție (Execuție = Tehnică). Ca exemplu, Czerwinski (1993) a stabilit Diferite viteze care pot ajunge la o minge aruncata, în funcție de tipul de lansare: în cursă (110 km / h), în picioare (95 km / h), în suspensie (120 km / h) sau în jogging (135 km / h). un alt studiu referitor la selecția daneză (Mikkelsen și Norgaard, în Bayer, 1987), reflectă vitezele maxime Mingea vine în focuri de sprijin cu impuls și fără, 100 și respectiv 92 km / h, i în suspensie, în acest caz ajunge la 95 km / h. Latiskevits (1991) se referă și la acest subiect, i Se stabilește că o minge aruncată cu puterea maximă de la 10 m durează 0.44 secunde pentru a ajunge la gol, mai puțin de o jumătate de secundă! Este aici, unde încercăm să influențăm: Dacă un portar nu poate așteptați să vedeți ce traiectorie urmează mingea, Odată ce a ieșit din mâna lansatorului, atunci va trebui să anticipați! Și dacă anticiparea poate fi înțeleasă ca o predicție a comportamentului, a predicției Traiectoriile unei mingi, de exemplu, sunt o încercare Prezicerea comportamentului viitor, precum și sincronizarea Odată cu mișcarea membrilor corpului Pentru a coincide într-un moment temporar (Oña, 1999) iar această definiție poate fi ajustată la ceea ce se înțelege tactici sportive În acel moment, unde problema este localizată și cum o puteți rezolva? Problema pe care o lăsăm este dificultatea pe care o are Portar pentru a putea actiona eficient impotriva unei mingi Distanta foarte rapida si foarte scurta. Adică, ceea ce este considerat o problemă spațio-temporală Pentru a rezolva, deci trebuie să alegeți unul Un răspuns eficient și eficient într-o perioadă foarte lungă scurt, pentru a contracara acțiunea adversarului său, aruncatoare. Conform teoriei procesului de informare (Ruiz Pérez y Sánchez Bañuelos, 1997; Oña și colab., 1999), unul Conduita motorului este determinată de o secvență a trei mecanisme: percepția, luarea deciziilor și execuția. Astfel, răspunsul oferit de jucator în fiecare dintre ele este reglementat situația jocului. Înainte de lansare, portarul folosește, în În primul rând, mecanismul de percepție, care vă va permite pentru a extrage informațiile relevante pentru a efectua una analiza jocurilor; Pentru a face acest lucru, va trebui să vă concentrați atenția stimulii relevanți. După acest proces, interveniți mecanismul de decizie, bazat pe capacitatea de alegere a jucătorului (tactica individuală) a răspunsului motor a emit în fața acestei situații. În cele din urmă, el apare Mecanism de execuție, care implică soluția motorului
Problema, prin acțiunea tehnică, care în cazul Portarul este oprirea. Prin urmare, analiza concurenței ne dezvăluie acest lucru Doormenul își rezolvă problema spațio-temporală prin anticipare (Bayer, 1988, Latiskevits, 1991), care este de a prevedea cel mai probabil se va întâmpla într-o situație viitoare. Apoi, situațiile de învățare în care subiecții își dau seama de capacitatea lor tactică, va permite creșterea eficienței în activitatea sa performanțe, deoarece, în acest fel, le vom oferi a unui lucru fundamental pentru formarea sa, cum este înțelegerea a ceea ce se întâmplă în jurul lor, care este, vă vom da instrumentul necesar pentru a analiza acest lucru astfel încât să puteți elimina informațiile pe care le aveți Fii important sau esențial pentru intervențiile tale. Fazele lansării prima linie Pentru a realiza propunerea noastră de intervenție În formarea portarului de handbal, pe baza În așteptare, un studiu al Lansarea pe front-line în High Performance. Apoi descompuneți acțiunea lansării pentru a face analiza (figura 1). Faza 1 Faza inițială Începe în momentul în care jucătorul este posibil aruncătorul primește mingea; în acest fel, orice jucător Cine primește mingea devine un potențial lansator, scump este în posesia telefonului mobil. În această fază am putea diferenția mai mulți stimuli: Lateralitatea lansatorului posibil: stânga sau dreapta. Lateralitatea lansatorului influențează în el Angulare și verticalitate, în ceea ce privește lansarea la țintă (fig.2). Poziția de origine. Situația în domeniul în care jucătorul Bilele primite sunt începutul acțiunii tehnico-tactice. Originea mingii. Dacă centrala este corectă Și mingea vine din partea stângă, logic Mai multă posibilitate de lansare, pentru că va pleca la punct, mai mult decât dacă veniți din partea dreaptă

Figura 1

Fases de l’acció del llançament.

Faza 2: Faza de atac a lansatorului

Etapa în care atacatorul își arată intenția

pentru a ataca obiectivul.

Tipul traseului. Jucători de prima linie

Ele au tot felul de traiectorii: diagonale, lungi,

scurt, vertical, etc. În figura A observăm

traiectoriile pe care le vom lua în considerare, ce

vor fi traiectoriile punctului puternic (2), drepte (3) sau

drumurile de slăbiciune (1) (fig.4).

•

Următorul stimul pe care trebuie să-l luăm în considerare este ciclul de trepte de trepte. Posibilitatea de a

Puteți lansa unul, doi sau trei pași, chiar și unul utilizarea smochinelor sărate.

Zona de lansare a lansării. Zona de pe câmp aruncătorul eliberează mingea (figura 5).

Etapa 3: Faza finală: execuția finală

Tipul de impuls pe care îl face jucătorul. Pentru a distinge

între posibilele lansări cu sprijin și

în suspensie, și în fiecare dintre ele, faptul de a le face

sau nu mers pe jos schimbat.

Salută cu sprijin: ortodox și pe jos

schimbat.

Eliberări în suspensie: Ortodoxă și pe jos

schimbat.

Brațul înarmat. Sunt mulți înarmați cu braț și mult

diferite.

Înarmați înainte: puțin folosiți în lansări

prima linie

Înarmați din spate: este cel mai obișnuit și mai clasic,

Acesta permite aruncătorului mult mai încrucișat pe braț

și astfel poate lansa o lansare cu mai multă putere.

Înarmați "intermediari": înarmați pe care îi folosesc în acest moment

Foarte mult jucători de prima linie pentru asta

a depăși adversarul; se apropie de apărător

și trăgând brațul pe o parte.

Blocajul Implică intervenția apărătorului în

Colaborarea cu portarul pentru a forța

lansatorul pentru a localiza lansarea într-un loc

determinată. Opțiunile sunt:

Blocajul apărătorului nu interferează cu acesta

de presă.

Blocarea forțelor apărătorilor pentru a arunca în unghi

scurt.

Blocarea forțelor apărătorilor pentru a arunca în unghi

mult timp.

Faza 4: Rezultat

Locul de lansare. Unul este setat

Numerotarea în zona țintă, care reflectă locul în care el găsește

lansarea atacatorului. Acesta va fi unul

Informații extraordinare, de ce

Rețineți că toți jucătorii au o anumită sumă

Tendința de a lansa într – o locație dată a

obiectiv (fig.6).

Eficacitatea lansării. Trebuie să știți ce eficacitate Are cancanul în fiecare dintre pozițiile din ce intervine Studiu realizat la lansare prima linie Obiectivul acestei lucrări este de a ști cum sunt Lansările care se fac și ce factori arată Acestea influențează execuția și locația finală. Am efectuat un studiu descriptiv-corelațional pentru Identificarea și analizarea acestor factori. Ca o variabilă Dependent a fost introdus locația finală a Lansarea din linia frontală și ca variabile independente, cele determinate de un număr de factori care influențează direct variabila dependentă (poziția tipul inițial de armament, ciclul treptelor, lateralitatea …). Toate variabilele posibile au fost adăugate care ar putea influența direct locația Sfârșitul lansării, printre care vom evidenția mai ales mingea blocuri. Pentru a face studiul a fost utilizată o metodologie pentru a viziona lansările de pe prima linie în în meciurile care aparțin Ligii ASOBAL
2003-04. Colectarea datelor a fost pusă în funcțiune utilizând un format de câmp. Pentru a face asta, a fost construit o fișă de înregistrare ad hoc (figura 7), unde Factorii care determină lansarea în fiecare dintre cele două faze. Studiul a examinat 2 partide din fiecare echipă din Liga ASOBAL a primei etape a ligii 2003- 04, care în cele din urmă a luat forma în colecția de 612 se lansează de pe prima linie. Unele rezultate Cele mai relevante din studiu au fost:

Punctul puternic este cel mai folosit de ei

lansatoare (62,7%); celelalte traiectorii (23%

drepte, 14% slabe) sunt mult mai puțin frecvente. acest

Ar putea fi din cauza faptului că jucătorii se lansează

cu mai mult confort după traiectoriile din

punct puternic

75,8% din emisii sunt suspendate

și 24,1% cu suport. Înăuntru

procent din emisiunile cu suport, din

Forma ortodoxă 13,2%, iar pe picior sa schimbat 10,9%.

Predominanța eliberărilor suspendate poate

au originea în faptul că aruncătorul lung

distanța, cu aceste versiuni, obțineți

imprimă mai multă putere la minge, deoarece

Versiunile acceptate sunt folosite mai mult ca

la resurse.

În 45% din lansări se utilizează ciclul

Etapele complete (3 pași), cu doi pași, este

Ea este de 19,3% și cu un pas de 7,2%. În 28,3%

În caz contrar, lansatorul folosește saltul înainte de a se executa

lansarea Această predominanță a lansărilor

cu ciclul complet de pași și chiar cu

Utilizarea sarii este legata de intentie

de la pitcher pentru a oferi lansarea

puterea maximă

Armata înaltă este foarte răspândită în lansare

Linia frontală (86,8%), utilizată în principal

pentru a depăși blocajul

defensiv.

55,4% din emisii provin din zonă

centrul atacului, fie de poziția inițială

a playerului sau pentru utilizarea ciclului

de măsuri care implică finalizarea lansatorului

Efectuarea aruncării din zona centrală de atac Se observă un anumit echilibru în locația aruncări pe ambele laturi ale golului (dreapta [44,6%], lăsat [48,6%]), date care, în principiu, Numai pentru ei nu reprezintă nici un semnal că poți folosi portarul ca un pre-indice de unul Locația viitoare a lansării pe distanțe lungi. Există o anumită tendință ca jucătorii să localizeze Fotografiile din zonele joase ale golului, luând Rețineți că obiectivul este împărțit în trei înălțimi. (49,7% în scădere, 24,9% în creștere, 25,4% înălțime medie). Aceste diferențe ar putea fi Datorită faptului că în aceste zone jucătorii Ei trebuie să precizeze mai puțin locația exactă a de presă. Aceasta este cea mai frecventă eliberare făcută este cel care joacă un jucător de dreapta, cu o traiectorie în punct puternic, înalt armat, folosind ciclul complet de pași, În suspensie, provenind din zona centrală a atacului și Situat indistinct la dreapta și la stânga, totuși că cu predominanța zonelor joase. Odată ce rezultatele sunt analizate, puteți ajunge la Concluzia că există anumite condiții de lansare din linia frontală pe care o pot obține Informații prealabile legate de viitorul dvs. Locație, și că aceste condiții, luând Pe baza teoriei pre-indiciilor, acestea ar trebui să fie incluse în sarcinile de formare a portarului, cu scopul pentru a stabili strategii anticipative (Oña et al., 1999; Cárdenas, 2000), care îi permit să crească eficacitatea lansărilor pe distanțe lungi. În acest fel, putem stabili o diferență între procesul de coaching convențional al portarului Handbal, în care a fost luată decizia Odată ce mingea a fost aruncată de către jucător și una procesul de pregătire anticipativă, în care începe portarul să decidă pe măsură ce percepeți informațiile despre stimuli considerate relevante (lateralitate, traiectorie etc.) (Figura 8). concluziile Strategiile anticipative (orientările de răspuns, analiza informațiilor, structurarea stimulilor …) ar trebui să ocupe neapărat un loc important în pregătirea zilnică a portarilor.
O îmbunătățire a elementelor legate de percepție iar luarea deciziilor va crește eficiența în performanțele portarilor înainte de lansări de la prima linie, deoarece vă va permite pentru a anticipa răspunsul. O instruire exclusivă pentru portari de handbal În procesul de execuție nu este suficient înainte lansează de pe prima linie. Din cauza Vitezele mari pe care mingea le ajunge, portarul Are multe dificultăți în a le opri. Propunere de intervenție Odată ce aceste rezultate au fost obținute și au ajuns Pentru concluziile prezentate, este important să se stabilească unele criterii care permit construirea de sarcini orientate spre intervenția și îmbunătățirea celor trei mecanisme care intervin în actul motor: percepția, decizia și execuția, centrate, bine înțelese, în primele două. După Ruiz Pérez (1994) și Famose (1999), prezentăm o serie de sarcini care modifică: Numărul de stimuli care trebuie îndeplinite. Numărul de stimuli care sunt prezenți. Viteza și durata stimulului. Intensitatea stimulilor. Măsura în care stimulii pot fi conflictuali sau confuz. (dificultate vizuală de blocare a apărătorului). Sarcinile vor fi propuse într-o ordine crescătoare de complexitate perceptiv (Grosser, 1992), urmând un criteriu de creștere a gradului de dificultate (Famose, 1992; Antón, 1993), pe baza diferitelor criterii • • • • • • • legate de tratamentul pre-indiciilor de lansare de pe front: Stimularea nespecifică, care poate fi mai ușor de înțeles că un stimul specific. Creșterea numărului de stimuli prezenți. Combinarea stimulilor. Cunoștințe înainte de ignoranța anterioară a "Secvența sarcinii", de către portar. Reduceți timpul de procesare a informațiilor.

Întrebarea pusă, după analizarea

Rezultatele obținute în studiu și demonstrând cele posibile

variabile care, potrivit unor autori (Ruiz Pérez,

1994; Famose, 1999; Grosser, 1992) pot fi incluse

în sarcinile orientate spre formarea perceptivă și la

decizia, este modul în care putem propune propunerile

Instruirea metodologică a portarilor

în fața lansărilor de pe prima linie. Pentru a obține

acest obiectiv trebuie:

Analizați care sunt aspectele relevante, critice,

care permit îmbunătățirea eficienței gestionării

a informațiilor portarilor: pre-indici ai lansării.

Stabiliți sarcini compromise

elementele care fac parte din structură

Perceptiv și de luare a deciziilor, care este, "tren"

Uși în gestionarea informațiilor.

Dați prevalență importanței sarcinilor

îndreptate spre îmbunătățirea aspectelor perceptive și a

asupra celor care se concentrează numai

Pe partea executivă, fără să uităm de acesta din urmă

Exemple de sarcini de dezvoltat

Alocarea 1: anticiparea cunoscută

• Obiective: anticipați cunoașterea locației anterior

de lansare.

• Repetări: 12 Relee aproximativ (6 cupluri)

de serie.

• Descrierea sarcinii: Grupează ghivecele în perechi

la cele trei linii de pe front. Lansați prima componentă

a cuplului și apoi a celuilalt, din aceeași poziție

de lansare Primul lansator lansează în mod liber și

A doua parte a perechii aruncă întotdeauna partea opusă. Noi folosim

cele patru colțuri ale obiectivului pentru a putea localiza

lansarea

Alocarea 2: Utilizarea stimulilor nespecifici

• Obiective: Pentru a aloca stimulente nespecifice locațiilor, pentru a crea strategii anticipative.

• Repetări: între 9 și 12 lansări pe serie.

• Descrierea sarcinii: Comunicările sunt făcute de la trei locuri pe prima linie. Lansatoarele sunt distribuite în trei grupe (culori diferite). În funcție de culoarea Pitral, jucătorul localizează lansarea în locul prestabilit

Sarcina 3: Recunoașterea factorilor de lansare

• Obiective: Anticiparea bazată pe stimuli reali ai de presă.

• Repetări: între 9 și 12 lansări pe serie.

• Descrierea sarcinii: Lansarea de pe prima linie,

Jucătorii au locația atribuită, secunde stimulul pe care antrenorul îl determină. De exemplu: oameni stângaci, ei aruncă în dreapta golului și cei dreptaci în stânga. Se poate folosi oricare dintre condiționarea de lansare.

variante:

• Opțiuni: Introduceți toți stimulii de lansare, pentru separat.

• Portarul știe sau nu cunoaște secvența.

• Portarul trebuie să intervină și să recunoască succesiunea lui de presă.

Alocarea 4: Combinația de stimuli reali. • Obiective: Recunoașteți secvența de localizare a Lansarea pentru a putea anticipa, crescând dificultatea de recunoaștere a stimulilor. • Repetări: între 9 și 12 repetări pe serie. • Descrierea sarcinii: Comunicările sunt făcute de la trei locuri pe prima linie. Lansatorii lansează lansări conform ordinelor predeterminate, în care este Ele îmbină diferite stimuli cu lansarea. De exemplu: Dreptul la punct aruncă slab spre dreapta portarului; gata aruncând puternic în stânga portarului. Ei vor merge tari Ei aruncă spre stânga portarului și spre punctul slab îl aruncă spre dreapta. variante: • Folosiți altele

ÎNCĂLZIREA ÎNAINTE DE JOC

Considerații tehnice:

Încălzirea înainte de joc are un rol esențial în evoluția ulterioară a jucătorilor pe tot parcursul jocului. Dă posibiltatea de a se mobiliza exemplar pentru evoluțiile ulterioare în joc. Deasemeni reduce riscul producerii accidentelor musculare ca urmare a trecerii la un regim de efort susținut. El poate fi condus și dirijat, de obicei, de antrenorul secund sau de căpitanul echipei. Accentul va cădea pe pregătirea tuturor grupelor musculare treptat, de la ușor la greu, cu forme de mers, alergare, gimnastică, sărituri, stretcing, fără minge sau cu minge. Crează starea emoțională în care jucătorii se încarcă pozitiv în vederea disputării jocului.

Exerciții

Relație 3 la 3 la semicercul de 6m, marcaj om la om. Dozare 2x30sec. Rolurile se schimbă.

Relație 4-3 – 2 apărători pentru jucătorul aflat în posesia mingii. Dozare 2x30sec.

Cîte 2 față în față, prindere pasare în ½ teren. Dozare 3 min.

Idem exrcițiul cu 2 mingi. Dozare 2 min.

Suveică în ”V” cu terecere la urma șirului;

Suveică cu plecare din 2 șiruri de la nivel de interi, cu trecre la urma propriului șir. Dozare 1 min.

Idem exercițiul anterior cu trecere la urma șirului opus. Dozare 1 min;

Idem exercițiul după pasă devine apărător și trece la urma șirului opus. Dozare 1 min;

Fig.

Jucatorii sunt asezati la nivel de extreme, unul cu o minge, C la 10-19 de poarta. ED cu minge pasa cu C retur cu deplasare si trecere la urma sirului opus cu pasa la ES, etc. Relatie 3-0. Dozare 2 min. Viteza si ritm de pasare care trebuie sa tina cont de indicatiile primite sau de nivelul la care se lucreaza.

PROBE DE CONTROL

Indicații metodice pentru susținerea probelor de control.

a. Alergare de viteză 5 x 30m cu start de pe loc ( pauză de 30'' între alergări ).

Proba constă din 5 alergări pe distanța a 30m cu o pauză de 30'' între alergări. Pantofii de alergare vor fi specifici jocului de handbal, iar startul se va lua de pe loc, din picioare, înapoia liniei de start. În timpul pauzei dintre alergări (30 sec.), sportivii se vor îndrepta către linia de start pentru o nouă alergare.

Startul se va da pe grupe de câte cinci sportivi, cronometrul fiind declanșat în momentul atingerii liniei de start și oprit după parcurgerea celor 30m.

Vor fi înregistrate toate cele cinci alergări și se va face media aritmetică simplă a acestora. Toate rezultatele, precum și media, vor fi exprimate în secunde și zecimi de secundă.

b. Pentasalt.(F+portar)

Proba constă în executarea a cinci pași cu pornirea de pe loc și având un picior fixat pe sol în spatele liniei de start.

Se vor executa două încercări, fiind luată în considerare cea mai bună.

Măsurarea se va face de la linia de start până la ultimul semn lăsat de sportiv pe nisip la aterizare.

c. Decasalt.(M)

Proba constă în executarea a zece pași cu pornirea de pe loc și având un picior fixat pe sol în spatele liniei de start.

Se vor executa două încercări, fiind luată în considerare cea mai bună.

Măsurarea se va face de la linia de start până la ultimul semn lăsat de sportiv pe nisip la aterizare.

d. Deplasarea în triunghi.

Triunghiul se marchează astfel : baza triunghiului o constituie linia dreaptă de 3m a semicercului de 6m. Din mijlocul acesteia se ridică o perpendiculară până la semicercul punctat de la 9m. Laturile triunghiului se trasează unind cele trei puncte obținute. În vârfurile triunghiului și tangent la acestea se va trasa câte un cerc cu diametrul de 30 cm.

Sportivul se va afla în momentul startului cu piciorul stâng în cercul din stânga bazei triunghiului și cu fața spre semicercul punctat de la 9m.

La semnalul de începere, sportivul se va deplasa, cu pași adăugați sau încrucișați, lateral spre dreapta, până atinge cu piciorul celălalt cerc de la baza triunghiului. Se deplasează apoi cu pași adăugați sau încrucișați spre înainte până atinge cercul din vârful triunghiului și în continuare, tot cu pași adăugați sau încrucișați, se deplasează spre înapoi atingând cercul de la care a plecat inițial. Deplasarea se continuă în sens invers, atingând în final cercul din stânga bazei triunghiului.

Acest drum dus-întors constituie un traseu complet, proba conținând trei asemenea trasee.

Timpul se va înregistra în secunde și zecimi de secundă, de la prima mișcare a sportivului și până la terminarea celor trei trasee complete ( 18 laturi ). Pe tot timpul executării acestei probe, sportivul se va deplasa cu pași adăugați sau încrucișați cu fața spre vârful triunghiului situat la semicercul punctat de la 9m.

Proba se va repeta de două ori, fiind luat în considerare cel mai bun timp.

e. Aruncarea mingii de handbal la distanță cu elan de trei pași.

Se va folosi minge de handbal regulamentară (pentru băieți în greutate de 425 – 475 grame și circumferința între 58 – 60 cm, iar pentru fete în greutate de 325 – 400 grame și circumferința între 54 – 56 cm).

Se va arunca cu mingea la distanță, după un elan de trei pași. Pentru elan poate fi folosită tehnica pasului încrucișat sau a pasului adăugat.

Se vor executa două aruncări, cea mai bună fiind luată in considerare.

f. Testul Cooper.

Băieții vor alerga timp de 12 minute, iar fetele 9 minute. Această probă se va susține pe pista de atletism, sportivul având dreptul să se oprească sau să meargă în timpul probei, fără a părăsi pista.

Startul de jos se va da în grupuri de 8 – 14 sportivi. Încetarea probei (expirarea timpului de 12 sau 9 minute) se va anunța prin fluier, sportivii fiind obligați să se oprească la auzul acestuia.

Anexa punctaj tabel masculin.

Stretching – mobilitate și flexibilitate

Flexibilitatea este esențială în sport deoarece menține rezultatele fitness-ului și reduce riscul accidentărilor. Mai simplu spus, înseamnă câtă mobilitate există în articulații și cât de flexibili sunt mușchii.

Oamenii activi își folosesc corpurile în mod regulat și își întăresc musculară în anumite părți ale corpului, uitând uneori de echilibrarea musculaturii sau fiind insensibili la necesitățile organismului. Jucătorii de golf pot avea mușchii neuniform dezvoltați pe o parte a corpului; cicliștii pot avea mușchii spatelui și ai abdomenului slab dezvoltați deoarece stau într-o singură poziție perioade lungi de timp; jucătorii de tenis folosesc foarte mult coapsele și spatele, umerii, tricepșii și mușchii articulatiei mâinilor.

Ce este stretchingul ?

O întindere a mușchilor. Adopți o poziție fixă, în care nu ai voie să te miști, dar în care mușchii lucrează întinzându-se. O poziție cu două efecte opuse, în care un grup de mușchi se contractă, iar alt grup de mușchi se întind.

Există două forme de stretchimg: ”casy”, care cum indică și numele este ceva mai ușoară și presupune o întindere blândă. Este cea cu care trebuie să înceapă sportivii tineri. Când vă veți obioșnui cu aceasta se poate trece la următoarea etapă: strchingul profesionist.Indiferent de ce metodă alegeți, mișcările sunt aceleași și mușchii acționează întotdeuna dublu. Unul se contractă în timp ce antagonistul se extinde și vice versa, ceea ce înseamnă că printr-o singură poziție lucrați, fără să vă dați seama, de două ori.

Cum ne poate folosi stretchingul ?

Prin creearea unei rutine corespunzătoare de stretching în cadrul programului de fitness se poate mari rază de rotație a articulațiilor, ceea ce înseamnă prevenirea accidentelor, precum și îndepărtarea oboselii musculare prin oxigenarea mușchilor și a articulațiilor. Coordonarea neuromusculară (timpul necesar unui impuls să ajungă la creier și înapoi) poate fi îmbunătățită, iar capacitatea de a face sport se poate mari deorece o musculatura flexibilă solicită mai puțină energie și reduce tensiunea neuromusculară. Ca să nu mai spunem că este mult mai distractiv să faci stretching în grup !

Pre-competitivă se urmărește scopul de a optimiza pregătirea de ajustare proprioceptiva mișcare de acțiune. În ceea ce privește întindere post-competiție, au că scop îmbunătățirea recuperării.Întinzându-se pe baza exercițiilor de baza, de învățare și controale stricte sunt necesare pentru executarea perfectă. Numai practică lor sistematică și metodologia cvasi permite să dobândească și să garantează eficientă dorită. Este vorba destretching post-competitiv. Acestea se încadrează în cadrul general al recuperării (restul, hidratare, relaxare, etc…). Acestea au că scop de a îmbunătăți recuperarea musculo-tendinoase-articulară cu scop de a calmă indicii somatici și psihici care au participat la activitate. Acțiunea lor este de a întinde mușchii obosiți și contractură de volumul de muncă (oboseală musculară, congestie, etc. …), pentru a reveni la lungimea lor de odihnă inițială, pentru a armoniza tensiunea de tendon-musculară, îmbunătățirea venoasă și drenaj limfatic cu condiția de a combină tehnici de respirație. Acestea trebuie să aibă loc în bune condiții de temperatura de calm și în afară. Este adesea mai bine la dus înainte de întindere.

Ele pot fi practicate de oricine. Este o gimnastică tonică la xcare apelează sportivii de performanță, introduse zilnic în antrenamentele lor.favorizează musculatura și reclamă o concentrare maximă, cere o autodepășire dacă vrei întradevăr să progresezi.

Prezentăm mai jos câteva din exercițiile de strecing pe care la recomdam a fi executate:

Fig.

Fig.

Fig.

Bibliografie

CUPRINS

CUPRINS

Irina Hodevici/Ilie Vasilescu – Autodepășirea în sport, ed. Sport-turism, București, 1988

Handbalul este un joc colectiv, interpenetrant, sportiv, în care fiecare echipă se află într-o situație continuă de opoziție pentru câștigarea meciului.

Această definiție ia în considerare toate aspectele jocului, esența activității:

• "Jocul" reamintește cititorului că handbalul este o activitate distractivă și că învățarea sa nu poate ignora componentele jocului.

• Noțiunea de colectiv se referă la studii privind dinamica grupului, conceptul unei echipe. Este necesar să înțelegem că o echipă este un set coerent de indivizi animați de o logică a progresului și performanței.

• Termenul de interpenetare se referă la cele două noțiuni ale treptelor de bază și a distanței și, prin urmare, noțiunile de suport și suport, baza frontală și baza din spate …

• Noțiunea de continuitate trebuie să fie prezentă în mod constant, activitatea propune diferite faze de confruntare (atacuri, retragere, apărare, ridicare de minge, …). Fiecare dintre aceste relații de forță trebuie studiată de dragul continuității.

• Opoziția este studiul acestor balanțe de putere, iar handbalul nu poate fi predat în afara acestor faze de confruntare!

• În cele din urmă, "câștigarea meciului" reprezintă singurul scop al activității noastre. Progresul trebuie gândit în lumina acestui singur obiectiv, care organizează practica tuturor.

Formare și / sau performanță:

Într-adevăr, aceste două abordări, deși complementare, sunt deosebit de diferite:

Pe de o parte, formarea constă în transformarea jucătorului prin aducerea de noi cunoștințe și cunoștințe.

Această formare trebuie să fie cea mai mare și mai deschis posibil, adică, este important să se încerce cât mai mult situații posibile de tânărul player-ul, în scopul de a spori comportamentul.

De asemenea, formarea stabilizează secvențele diferite ale unei abilități, este o chestiune de reducere a costurilor de recrutare, de automatizare a acestora. În această economie de capacitate de procesare, jucătorul va găsi resursele pentru achiziții noi.

Este o chestiune de a construi un mediu astfel încât jucătorul să poată experimenta, repeta și să-și reprezinte actele finalizate.

Pe de altă parte, performanța rezidă în utilizarea în scopuri de performanță a diferitelor cunoștințe ale jucătorului. Este, în timpul unei astfel de abordări, de asemenea, descărcarea capacității de procesare a jucătorului să-i permită o adunare mai largă de informații despre joc.

Prin urmare, o practică de performanță necesită o cunoaștere excelentă a jocului și, prin urmare, poate avea succes numai într-o fază lungă de pregătire.

Cu toate acestea, performanța este învățată și nu poate fi disociată de formare și invers, diferența fiind, prin urmare, o chestiune de prioritate.

Câteva cuvinte despre fiecare relație – obiective, sarcini de îndeplinit, apoi sunt trecute exercițiile !!!!!

La fiecare exercițiu prezentat desenat un șmeker cu mâna la cap (colorat diferit pt atac si apărare ) !!!!!!!!!!!!!!!!!! picaso

Linia de semicerc este aproape ca eficență de linia de 9m

Lipsa agresivității în apărare duce la creșterea eficențeo liniei de 6m.

Pentru interi . dacă apărătorul iese – depățire, dacă nu – aruncare 50% de la 9m, 50% de la semicerc.

Jocul extremelor – largi, forță în picioare și brațe,îmbunătățirea calităților tehnice și fizice, extrema fiind obligată să susțină interul; interii să atace spre exterior, deschizând astfel jocul și punând în valoare extremele.

Jocul pivotului – în funcție de caracteristicile jocului partenerilor și caracteristicile jocului adversarilor. Combativitate, activitate permanentă, să blocheze, să creeze culoare, să se demarce, în plan fizic este cel mai puternic,să cunoască jocul pe spații reduse, prinderea mingii în contact cu adversarul, finețea de a sesiza ce trebuie să facă, anticipația jocului, să fie oportun, sincronizare în jocul cu partenerii.

În atacul contra apărării 6-0 agresive:

Lărgime în atac

Circulația mingii

Schimbarea sensului de pasare a mingii, pasă-retur;

În atacul contra apărării om la om:

Mișcarea jucătorilor pentru a contracara apărarea;

Să se facă după pivot;

Pătrundrea extremelor în circulație;

Se pasează și se intră la linia de finalizare

În jocul contra apărării pe două linii :

să joci cu 2 pivoți;

contra apărării cu 2 jucători avansați:

plasarea lui P între cei doi avansați, cei 3 de la linia de 9m trebuie să joace contra 2, să-i atragă în centru și să joace cu extremele.

CONTRA APĂRĂRII 3+3 :

Cei din linia de 9m trebuie să colaboreze cu cei din linia de semicerc;

Să efectueze: dă și du-te;

Pivotul trebuie să joace lateral și nu înainte;

Dacă nu se poate comunica cu pivotul să joace cu extremele la învăluire;

Fig.

Dacă AID nu atacă, C pătrunde și finalizează.

Fig.

C atacă și forțează pătrunderea: dacă AID închide culoarul pasă cu IS aflat în pătrundere, finalizare (varianta 1), daca ALD închide culoarul de pătrundere pentru IS, atunci pasă cu ES aflată în pătrundere, finalizare (varianta 2). C atacă jalonul pasă directă cu ES, finalizare (varianta 3), C-ES-IS-ES, finalizare (varianta 4). Relație 3-2. Dozare 25x. Idem exercițiul pe partea opusă. Fig.

Fig. Este descris ex. Mai sus v4

Fig. V3

Fig.

Contra apărării 3-2-1 – plasarea lui P, pătrunderea extremei la finalizare cu angajarea ei de către linia de 9m. Înainte de plecarea extremei la joc un rînd de pase în mare viteză; alegerea momentului plecării și conlucrarea cu P.

Fig.

Jocul pivotului – cînd C atacă, P blochează jocul ACD (varianta1), cînd C pasează cu IS, AID, atacă, pasă cu P, finalizare (varianta 2).

Fig.

Jocul pivotului – cînd C atacă, P blochează jocul ACD (varianta1), cînd C pasează cu IS, AID, atacă, pasă cu P, finalizare (varianta 2), dacă AID nu atacă P joacă cu ES, finalizare (varianta 3) – eliberarea extremei. Fig.

Fig.Fig.Fig.Fig.Fig.Fig.Fig.Fig.

Fig.Fig.Fig.Fig.

Trebuie să ne bazăm și să ne orientăm pe noi înșine pentru a învăța jucătorul să perceapă în orice moment informațiile necesare, astfel încât să găsească răspunsul sau răspunsurile adecvate, în funcție de evoluția jocului și jocul în continuă schimbare.

Exercițiile trebuie să vizeze dezvoltarea și sporirea acelei percepții și pentru aceasta exercițiile trebuie să funcționeze ca un întreg care face parte dintr-un întreg mai larg care este jocul.

Percepția ar trebui să fie întotdeauna cât mai largă, cu toate că jucătorul trebuie să știe cum să aleagă informațiile de care are nevoie, iar exercițiile și jocurile noastre trebuie să învețe continuu informațiile de care are nevoie.

Fără îndoială, multe detalii vor trebui luate în considerare, în special în ceea ce privește aspectul tehnico-tactic individual.

Handbalul este un sport colectiv, și numai prin epuizarea posibilităților sale colective putem să credem că jucăm destul de bine.

Capacitatea maximă de anticipare este maximizată.

Acțiunile individuale de atac (mai ales în posesia mingii) sunt excesiv de lungi (mulți pași, o mulțime de timp, multe gesturi) sau, dimpotrivă, sunt scurte, dar nu creează pericol. Acest lucru oferă o mulțime de posibilități în apărare pentru a atenua erorile și pentru a se adapta.

Trebuie să se joace, din contră, cu un risc adecvat și să evite defectele "în favoarea" care favorizează doar investițiile defensive.

– Extinderea câmpului vizual, atât în ​​amplitudine (lățime), cât și în profunzime.

– Scăderea timpului pentru luarea deciziilor.

– Dezvoltarea tratamentului global al informațiilor.

– Dezvoltarea atenției selective.

– Dezvoltarea anticipării perceptive (abilitatea de a anticipa acțiunea bazată pe indicații).

Nu creșteți niciodată timpul de luare a deciziilor.

– Modificările ritmului în circulație.

– Schimbări surprinzătoare în direcția circulației

– Jocuri în egalitate numerică (6×6, 5×5, 4×4) cu utilizarea unei teme colective ("obiectivul trebuie atins printr-o schimbare a ritmului

Obiectivele la care se ajunge:

– Calitatea transmisiilor.

– Continuitatea angajamentelor față de obiectiv.

– înlocuire.

lui" sau "… într-o pasă lungă") ", e tc.) necunoscut de către apărători.

Comportamentele așteptate:

– importanța reglării asupra echilibrului dinamic al jucătorului, caracterizată prin controlul curselor și următoarele:

• atac de balon dinamic pentru recepție

• Schimbarea ritmului după ce ați primit mingea

• Se fotografiază

• Treceți (în mod sistematic înapoi în timpul conducerii pe baza AR)

• Înlocuire (sistematic în spatele mingii)

– indicatorii antrenorului pot fi:

• Poziționarea capului

• Orientarea capului (pentru a "vedea totul")

• Bustul potrivit

• "tonicitatea" mâinii pentru a ține mingea.

Note pentru apărători: Pentru neutralizarea purtătorului de minge, marca de răspuns a apărătorului corespunde momentului în care atacatorul își întoarce capul pentru a primi mingea – pentru că în această perioadă scurtă de timp nu mai ia informații despre apărător și este dependent de traiectoria mingii.

Comportamentele așteptate:

– Bătălii rapide, tonifiate și ritmuri în schimbare.

– Reducerea numărului de sprijin și a gestionării acestora.

– Varietate:

• forme: suport, suspendare, în pas (în amble),

Comportamentele așteptate:

– Fiți stricte în ceea ce privește calitatea transmisiilor:

• Plasarea brațului și a balonului la recepție.

• Săriți când sunteți bine organizat și treci ușor.

• să se opună atacatorului (poziție defensivă);

• utilizarea armelor pentru a interfera cu transmisia,

• Neutralizarea purtătorului de minge, descurajarea, interceptarea,

• să ia informații despre atacator care poartă mingea:

☛ ex. : semnal pentru apărător lângă transportatorul de mingi: este partenerul meu în probleme?

– dacă da, îl voi ajuta (închideți decalajul)

– altfel, am descuraja trecerea spre mine.

Joc tematic

6/6 cu principiile defensive ale alinierii și ajutorului.

operațiune:

– Dacă neutralizez: am mingea.

– Dacă intercep: 1 pt.

– Dacă obiectivul de interceptare: 2 puncte.