Cuvânt Înainte … … … … 3 [624199]

1

Cuprins:
Cuvânt Înainte ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 3
1. INVESTIȚIILE PUBLICE ÎN CONTEXTUL ………………………….. …….. 4
SOCIO -ECONOMIC ACTUAL ………………………….. ………………………….. …. 4
1.1. Definirea și natura investițiilor ………………………….. ……………. 4
1.2. Tipologia investițiilor ………………………….. ………………………… 6
1.2.1. Clasificarea investițiilor ………………………….. ………………… 6
1.2.2. Trăsăturile particulare ale investițiilor publice ………………. 8
1.2.3. Ierarhizarea investițiilor publice în funcție de sursa de
finanțare ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 10
1.3. Programele multianuale de investiții ………………………….. ….. 12
1.4. Etapele parcurse în realizarea obiectivelor de investiții publ ice
din prisma serviciilor specifice din cadrul aparatului de specialitate al
primarului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 14
2. ANALIZA PROGRAMULUI NAȚIONAL DE ………………………….. … 16
DEZVOLTARE LOCALĂ ………………………….. ………………………….. ………. 16
2.1. Necesitatea și scopul ………………………….. ………………………… 16
2.2. Cadrul legislativ ………………………….. ………………………….. ….. 18
2.3. Factorii implicați ………………………….. ………………………….. …. 19
2.4. Obiective de investiții eligibile ………………………….. ………….. 20
2.5. Sursele de finanțare ale programului ………………………….. ….. 21
2.6. Cr iterii de evaluare ale proiectelor eligibile …………………….. 22
2.7. Analiza investițiilor întreprinse în cadrul celor 2 programe
PNDL la nivel național și județean ………………………….. ……………………. 25

2
2.7.1. PNDL I ………………………….. ………………………….. ………….. 25
2.7.2. PNDL II ………………………….. ………………………….. …………. 27
3. ANALIZA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII „MODERNIZARE
ȘOSEAUA FOCȘANI, ÎNTRE STRADA COMUNA DIN PARIS ȘI ȘOSEAUA
DE CENTURĂ “ ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 31
3.1. Planul de strategie urbană în viziunea factorului p olitic ……. 31
3.2. Analiza necesității și oportunității obiectivului de investiții
“Modernizare Șoseaua Focșani, între Str. Comuna din Paris și Șoseaua de
Centură” ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 35
3.2.1. Analiza situației existente și identificarea necesităț ilor și a
deficiențelor …. ………………………….. ………………………….. ………………….. 36
3.3. Analiza obiectivelor preconizate a fi atinse prin realizarea
investiției ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 38
3.4. Analiza indicatorilor tehnico -economici …………………………. 42
3.4.1. Indicatorii maximali ai obiectivului de investiții ………….. 42
3.4.2. Indicatorii minimali ai obiectivului de investiții ………….. 42
3.5. Analiza financiară a obiectivului de investiții ………………….. 43
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 47
Listă Figuri ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 48
Listă Tabele ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 48

3

Cuvânt Înainte

Prin prezenta lucrare se dorește o analiză a programelor guvernamentale d e
investi ții și tratarea necesității implementării acestora în cadrul socio -economic
actual. Aceste programe sunt adaptate nevoilor curente și vin în sprijinul cetățeni-
lor, cu respectarea și promovarea drepturilor și intereselor legitime ale acestora.
Unul dintre o biectivele majore ale administrațiilor publice locale și regio-
nale este de a crește calitatea vieții cetățenilor din zona arondată. Practic, perso-
nalul administrativ, cu precădere conducerea, trebuie să identifice nevoile actuale
ale oamenilor și să acțion eze în vederea rezolvării lor, într -un orizont de timp me-
diu cu un plan clar, coerent care să permită atingerea obiectivelor înscrise. Întâm-
pinarea și identificarea nevoilor cetățenilor, coroborate cu nevoia de dezvoltare a
spațiului geografic, a sigurarea compatibilității și continuității politicilor sociale,
economice, de mediu cât și convergența către trendul de evoluție dictat de Uniu-
nea Europeană, presupune implicarea activă și permanentă a administrației pu-
blice, a asociațiilor profesionale ș i a sector ului privat pentru asigurarea unui me-
diu favorabil investițiilor.
Așadar, un program de investiții multianual, necesită implementarea și uti-
lizarea unor metodologii coerente și unitare, precum și a unor instrumente de ma-
nagement financiar în vede rea atinge rii unor rezultate optime, durabil și productiv.
Lucrarea de dizertație are ca obiectiv analiza programului PNDL și va trata
obiectivul de investiții “Modernizare Șoseaua Focșani , între Str. Comuna din Paris
și Șoseaua de Centură”, necesitatea im plementării lui și beneficiile aduse cetățe-
nilor.

4

1. INVESTI ȚIILE PUBLICE ÎN CONTEXTUL
SOCIO -ECONOMIC ACTUAL

1.1. Definirea și natura investițiilor

Investițiile reprezintă cel mai important imbold pentru orice activitate eco-
nomică și presupune într -o form ă de definiție extinsă, plasa rea de resurse bănești
și omenești într -un plan financiar având drept scop obținerea de profit/beneficii în
viitor.
Din punct de vedere administrativ, profitul în activitatea desfășurată a in-
vestiț iilor publice, nu este unul b ănesc, imediat, ci unul de dezvoltare socială și
de creștere a calității vieții care contribuie la dezvoltarea economică, socială și
culturală a zonei. Strict financiar, această dezvoltare locală poate presupune înca-
sări sporit e la bugetul local, care cond uc către o valoare mai mare a bugetului
alocat investițiilor, creându -se astfel un sistem parțial perpetuum de dezvoltare
continuă.
În cadrul economiei naționale, investițiile „constituie elementul fundamen-
tal care inițiază și dezvoltă orice activitate uma nă, reprezintă ceea ce este motorul
pentr u un sistem activ. Efectele pozitive ale investițiilor pentru economia națio-
nală nu se limitează numai la creșterea economică.
Investițiile pot fi definite în mai multe modur i, într -o definire restrânsă se
consideră investiții, numai cheltuielile care se c oncretizează într -o achiziție de bu-
nuri de folosință îndelungată. Noțiunea de investiție simbolizează în acest caz
achiziția de noi imobilizări, active corporale sau necorpor ale. Înțelegerea noțiunii
permite suprapu nerea unei viziuni contabile și a unei vi ziuni juridice asupra in-
vestițiilor pentru că sunt reținute numai elementele patrimoniale în aceste două

5
viziuni referitoare la investiții.“1
Întâmpinarea și identificarea n evoilor cetățenilor, coroborate cu nevoia de
dezvoltare a spațiului geografic, asigu rarea compatibilității și continuității politi-
cilor sociale, economice, de mediu cât și convergența către trendul de evoluție
dictat de Uniunea Europeană presupune implicar ea activă și pe rmanentă a admi-
nistrației p ublice, a asociațiilor pro fesionale, a sectorului privat pentru asigurarea
unui mediu favorabil investițiilor.
Investițiile accelerează/întrețin procesul de creștere economică, asigurând
funcționarea în parametri n ormali a economiei naționale , îmbunătățire a și dezvol-
tarea volumului de producție , oferind sprijin material, locuri de muncă și în același
timp fiind factorul principal al creșterii calității vieții , în rândul populației .
În privința noțiunii de investiții , în literatura de specialitate sunt menț ionate
trei accepțiuni și anume: cea contabilă, cea financiară și cea economică.
Referindu -ne la accepțiunea contabilă , investițiile se definesc prin natura
lor materială, reprezentând surse destinate achiziționării de active imobilizate, res-
pectiv, circu lante, realizate de unitățile administrativ teritoriale sau achiziționate,
pentru a servi într -o măsură mai mare sau mai mică în activitățile curente ale mu-
nicipalității. În acest sens, în activitatea cont abilă sunt întâlnite cu precădere, in-
vestițiile în activele imobilizate, date în folosință pe termen lung, care permit con-
tabilizarea amortizărilor, consumându -se în timpul procesului de obținere a veni-
turilor din exploatarea lor. Un exemplu de investiție a Primăriei municipiului Bră-
ila, ce poate fi încadr at aici este „Consolidare și amenajare casa de cult ură Nedelcu
Chircea “ ce presupune conservarea patrimoniului cultural și posibilitatea de ge-
nerare de venituri ulterioare prin desfășurarea în incinta aces teia a unor piese de
teatru, concursuri și prezentă ri.
Accepțiunea financiară explică investițiile prin prisma schimburilor dintre
disponibilitățile bănești reale, existente la un moment dat și posibilitatea viitoare
de a încasa mai mult, evidențiindu -se astfel un așa numit cost de oportunitate.
Astfel, investițiile constituie sumele alocate în prezent, ce vor determina apariția

1http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/CONCEPTUL -DE-INVESTITII -Defini18.php , vizitat la 05.12.2019.

6
unor efecte bănești viitoare, mai mari decât cele accesate inițial , care să fie amor-
tizate pe termen lung. Un alt exemplu de inves tiție al Primăriei municipiului Bră-
ila, ce poate fi încadrat aici este „Reabilitarea Castelului de Apă din Grădina Pu-
blică, Brăila” ce presupune conservarea patrimoniului cultural și generarea de ve-
nituri ulterioare prin dotarea cu săli de proiecții cinema 7D, spatii expozițio-
nale, Observator Astronomic și promovarea în rândul cetă țenilor a obiectivului.
Nu în cele din urmă, în accepțiunea economică noțiunea de investiții se
percepe ca un îndelung și continuu proces de anticipare, în baza proiectelor, de pe
urma cărora ar urma să se obțină efecte bănești și implicit, rezultate benefice va-
riate, pe termen lung. Un exemplu de investiție al Primăriei municipiului Brăila,
ce poate fi încadrat aici este „M odernizare parcări în municipiul Brăila“ – igieni-
zarea zonei, crearea de spații verzi – componentă de mediu – probabilitatea de creș-
tere a prețului de vânzare pe mp pentru ansamblurile de blocuri adiacente, închi-
rierea spațiului destinat parcării de autoveh icule.

1.2. Tipologia investițiilor
1.2.1. Clasificarea investițiilor
În literatura de specialitate, inves tițiile se împart după o multitudine de cri-
terii, însă în lucrarea de față ne vom concentra, cu precădere, asupra acelor inves-
tiții întreprinse de către municipalitate.
O clasificare foarte importantă a investițiilor este după natura lor și anume :
– Invest iții corporale;
– Investiții necorporale;
– Investiții financiare.
În Revista Română de Statistica se menționează „faptul că investițiile cor-
poral e sunt subclasificate în investiții asimilate care cuprind diverse activități , pre-
cum lucrările geologice, investiții în proiectare și cercetare științifică sau în dez-

7
voltarea mediului și investiții propriu -zise ce vizează în mod deosebit achizițio-
narea , construirea sau reabilitarea mijloacelor fixe.“2 Așadar, aici se încadrează
investițiile în infrastructura urb ană (investiții de transport prin modernizare străzi,
lucrări tehnico -edilitare pentru serviciile de apă -canalizare, termoficare, construc-
ții de l ucrări de artă, clădiri de interes public în educație, sănătate, de amenajare
parcuri și grădini , etc.) Aceste a sunt exemple de proiecte publice absolut necesare
pentru creșterea calității vieții cetățenilor, pentru satisfacerea nevoilor principale
ale ind ividului de astăzi.
Investițiile necorporale sunt tratate de același număr al publicației și se de-
finesc ca fi ind “resurse alocate în realizarea de studii sociale, precum și în activi-
tăți comerciale care vizează cu precădere partea logistică a acestora. ”3 Astfel de
investiții se fac în proiecte de conștientizare a cetățenilor – reclamele antitutun,
stop violenței familiale, în formarea și perfecționarea cadrelor didactice conform
metodelor de predare actuale pentru a tre zi interesul elevilor și pentru a spor i gra-
dul de cunoaștere al acestora, în crearea de proceduri operaționale de lucru în ca-
drul instituțiilor pub lice pentru a creștere gradul de satisfacere al cetățenilor în
raport cu instituția respectivă.
Investițiile financiare sunt cea de a treia catego rie și „fac referire la procu-
rarea de instrumente financiare precum titlurile sau achiziționarea de creanțe , re-
prezentând cheltuieli de resurse care vor genera venituri și/ori economii pe termen
lung și care, în consecință , vor permite astfel recuperarea cheltuielilor inițiale .“4
Acestea din urmă nu sunt o prioritate a administrației publice fapt pentru care nu
sunt întâlnite în sectorul public.
În implementarea strategiei administrației publice, proiectele publice sunt
instrumentele de punere în practică, folosindu -se resursele f inanciare într-o peri-
oadă de timp limitată și cu o localizare la nivel național sau l ocal.
Denumirea de lucrări publice reprezintă „expresia concretă a procesului de

2 A. Diaconu, A. Ursache, Aspecte specifice în definirea con ceptulu i de investiții, în revista Română de Statistică
– Supliment nr. 10/2015, p. 44.
3 Ibidem.
4 Ibidem.

8
realizare/transpunere în practică a proiectelor de investiții publice și a rezultatelor
lor.“5
Investițiile publice se pot defini ca fiind “ consum /cheltuieli de resurse in-
vestiționale cu scopul creării cadrului normal de desfășurare a serviciilor destinate
membrilor unei colectivități teritoriale.“6
O diferență majoră față de investițiile în domeniul privat, constă în faptul
că în cadrul investițiilor publice, atribuțiile și co mpetențele actorilor programelor
de investiții, la nivelul administrației publice centr ală și locală, se stabilesc prin
transpunerea lor în legislație specifică (ex. Leg ea Finanțelor Publice – Guvernul,
Ministerul Finanțelor Publice) și ordonatorii de cred ite au sarcini specifice în cre-
area și gestionarea bugetelor. Ordonatorii principali de credite – primarii, preșe-
dinții de consilii județene, conducătorii organelor de s pecialitate ale administrației
publice centrale, precum și cei ai instituțiilor publice autonome de stat au compe-
tențe în aprobarea proiectelor de investiții, definite între anumite valori limită, de
monitorizare și control a acestor programe desfășurate p e bani publici.
Așadar, proiectele de investiții publice reprezintă „apanajul autorită ților pu-
blice locale sau centrale și se inițiază cu scopul de a satisf ace nevoile sociale de
echipare și/sau amenajare teritorială sau de dotare edilitară a localitățilo r.“7 Pentru
dezvoltarea durabilă a societății noastre, factorii de decizie trebuie să g ăsească
soluția optimă de satisfacere a cetățenilor săi dar totodată să asigure pro gresul
economic, social, tehnic și de mediu, spre care tind țările membre Uniunii Eur o-
pene.

1.2.2. Trăsăturile particulare ale investițiilor publice
Spre deosebire de inve stițiile desfășurate în sectorul privat, investițiile pu-
blice au o serie de particularități, după cum urmează:
a) alegerea fiecărui proiect se face în concordanță cu pl anurile de amenajare a

5 M. Stoian, I. Muntean, Administrație și management public 3/2014 , Particularități în evaluarea proiectelor de
investiții publice, p. 35, http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/3_05.pdf
6 Ibidem.
7 Ibidem.

9
teritoriului și/sau modernizare a serviciilor publice, atât la ni vel național cât și
local. Strategia de amenajare și dezvoltare a comunității este de re gulă un program
integrat al instituțiilor publice, cunoscut sub forma unui plan urbanistic general
de dezvoltare și amenajare urbană;
b) proiectele se structurează înt r-un mediu deschis, pe 3 paliere:
– proiect de ambiție globală, cu orientare preponderent economică –
proiectul orașului;
– proiect de amenajare a spațiului – proiect urban;
– concretizarea proiectului urban în sarcini prioritare ale edililor locali,
concretizate sub forma unor proiecte de servicii publice;
c) la fundamentarea socio -economică a proiectelor, se ține cont de efectele directe
și imediate, cât și de efe ctele în timp și de perspectivă care se vor manifesta în
comunitate, prin modificări sur venite nivelului de școlarizare, venituri, sănătate,
rată a șomajului, confort, mediu în conjurător, etc. Aceste efecte sunt greu de anti-
cipat și de cuantificat numeric, dar având la bază studii de impact se pot face pre-
viziuni financiare în sfera socio -economică a colectivității;
d) diversitatea și complexitatea proiectelor, se datorează domeniilor de interes pu-
blic, zonei geografice, rezervelor naturale, de la proiecte cu caracter industrial la
proiecte sociale, culturale, educaționale, etc;
e) modul în care proiectele își finanțează costurile de investiții și operare:
– proiecte care se autofinanțează integral, efortul financiar se recuperează
integral pe durata ciclu lui de viață, iar exploatarea lor se face pe principiile de
autonomie gestionară – spre ex. proiecte în turism, instalații în infrastructura de
apă, canalizare, termoficare, el ectricitate, gaze, comunicații, ca servicii publice
în sprijinul cetățenilor;
– proiecte care chiar dacă obțin unele venituri pe durata de viață, acestea
trebuie susținute financiar, deoarece aceste venituri nu acoperă integral costurile
de investiție și de exploatare – spre ex. obiective cu cara cter sportiv, cultural sau
construcți ile cu caracter administrativ;
– proiecte care prin natura domeniului nu generează veni turi din exploatarea

10
lor propriu -zisă – spre ex. institu țiile de învățământ, protecție socială, sănătate,
ordine și apărare publică;
f) proiectele de investiții publice se grupează după sursa de finanțare, astfel:
– alocare bugetară de la bugetul central sau de la bugetul local;
– disponibilități din fonduri de dezvoltare ale agenților eco nomici, presta-
tori de servicii: regii autonome, societăți comerciale locale;
– fonduri provenind de la organizații filantropice sau umanitare naționale
sau străine;
– împrumuturi bancare;
– sponsorizări de la persoane fizice/juridice, din țară și din străinătate;
– fonduri accesate prin programe de dezvoltare;
g) dacă în sectorul privat, scopul implementării obiectivului este obținerea de pro-
fit, în sectorul public s e dorește succesul în componenta de educație, sănătate,
economică, socială, de mediu – ecologică și în diversitate culturală;
h) în general proiectele de investiții publice au un caracter tehnic scăzut în com-
plexitate și un efort investițional mai scăzut, în comparație cu cele din sectorul
privat. Excepție fac obiectivele cu caracter industrial.
Sinergia proiectelor de investiții publice este destul de des ignorată cu toate
că este un mecanism care asigură realizarea optimă a obiectivelor incluse în pro-
gram ul de dezvoltare urban ă.8

1.2.3. Ierarhizarea investițiilor publice în funcție de sursa de finanțare
În cazul investițiilor publice determinarea și gestionarea efortului investiți-
onal reprezintă o coordonată majoră în managementul investițiilor, fiind vo rba
de bani publici a locați în interesul colectivității teritoriale locale sau regionale.
O clasificare a obiectivelor de investiții se poate face în funcție de sursele
principale de finanțare accesate în implementarea lor și amintim următoarele:

8 M. Stoian, I. Muntean , op. cit ., p. 37 -39, http://www.ramp .ase.ro/_data/files/articole/3_05.pdf

11
a) Progr amele cu finanțare eu ropeană accesează fonduri structurale și de
investiții – FESI, în urma unui acord de parteneriat între Comisia Europeană și
statul român, printre care:
– Programul Operațional Sectorial “Mediu” – POS Mediu, al cărui obiectiv
general a constat în îmbunătăți rea standardelor de viață ale populației și a standar-
delor de mediu;
– Programul Operațional de Infrastructură Mare – POIM – care se concen-
treze pe creșterea durabilă prin promovarea unei economii bazate pe scăderea emi-
siilor de carbon , utilizarea de energ ie verde și promovarea unor moduri de tran-
sport prietenos cu mediu înconjurător;
– Programul Operațional Regional – POR, un program ce țintește dezvolta-
rea regională, care se aplică la nivel național, în toate cele opt regiuni de dezvo l-
tare ale României, c are sprijină regiunile UE cu o valoare a produsului intern brut
pe cap de locuitor, mai mic de 75% decât cel din media europeană. Aceste pro-
grame vizează atât sectorul public cât și pe cel privat.
b) Programele cu finanțare națională – programe la nivel na țional finanțate
de către guvernul României prin intermediul ministerelor responsabile și a orga-
nismelor teritoriale de monitorizare și implementare. Guvernul României a elabo-
rat proiecte de legi care au permis conceperea și realizarea de afaceri noi prin
programe de tipul Start -Up Nation, Femeia Manager, Microindustrializare care
sprijină afaceri noi sau la început de drum să se dezvolte, să producă și să creeze
locuri noi de muncă. Programul de dezvoltare locală – PNDL este tot un pro gram
de tip guvername ntal menit să sprijine dezvoltarea la nivel național, cu precădere
a mediului rural, dorind să restarteze economia națională.
c) Programele cu finanțare locală – sunt programele ale căror finanțare pro-
vine din sursele proprii unității administrativ terito riale, adică bugetul local al
cărui venit este constituit din taxe și impozite locale, aprobate de Consiliul local,
venituri provenite din contractele de concesiune privind terenuri/bunuri aflate în
patrimoniul public sau privat al au torității publice locale, respectiv venituri din

12
activitățile economice ale serviciilor publice de interes lo cal. În cazul acestor pro-
iecte de investiții putem menționa modernizare de parcări, amenajare sensuri gi-
ratorii, sistem de supraveghere și monitori zare video a localității, amenajare par-
curi și spații verzi, etc.

1.3. Programele multianuale de investiții
În baza strategiei de dezvoltare durabilă locală, programele desfășurate sunt
eșalonate pe ani și trebuie să respecte o ordine naturală și logică care urmăresc
nevoile și prioritățile comunității. Stabilirea priorităților contribuie la atingerea
obiective lor strategice ale municipiului și se realizează în baza unei metodologii
care înlătură subiectivismul și conduce la folosirea eficientă a resursel or financi-
are. Includerea în program a proiectelor de investiții implică în mod obligatoriu
identificarea res urselor de finanțare. În practica curentă, pentru a se putea reflecta
la toate schimbările ce apar inerent de -a lungul unei perioade de timp mai în tinse,
programul se actualizează anual.
Un principiu fundamental în utilizarea banilor publici îl constituie maximi-
zarea rezultatelor economice și sociale, obținerea celei mai mari valori pentru fi-
ecare leu investit. Pentru atingerea acestui deziderat, mod elul de programare mul-
tianuală a investițiilor propune parcurgerea unor etape care, în linii mari, vizează
identificarea problemelor cu care se confruntă comunitatea, definirea clară a sco-
pului și obiectivelor, a soluțiilor alternative și evaluarea acestor a, comparând cos-
turile cu beneficiile.
Programul multianual de investiții creează premisele folosirii resurs elor
pentru atingerea obiectivelor prioritare, stabilind legătura dintre strategia de dez-
voltare și bugetele anuale, precum și dintre programarea f inanciară și cea de exe-
cuție a obiectivelor de investiții. Utilizat ca instrument de comunicare cu mediul
extern administrației publice, modelul de programare multianuală conduce la co-
roborarea și armonizarea propriilor programe de investiții cu cele iniți ate de alte
autorități și instituții publice locale, județene și naționale, contribuind astfel la uti-

13
lizarea eficientă a resurselor prin generarea unor efecte de sinergie. Modelul fa-
vorizează atât legătura cu cetățenii, cu mediul de afaceri, sponsorii, fin anțatorii,
practic cu toți cei cărora li se adresează cât și celor care participă la crearea și
implementarea lor.
O importanță deosebită trebuie acordată prognozei veniturilor și cheltuieli-
lor bugetului local, ierarhizării programelor de investiții, în fu ncție de rolul pe
care îl au în atingerea obiectivelor prioritare.
Programul de investiții, ca instrument la îndemâna administrațiilor publice
locale, dobândește o legitimitate sporită, prin girul cetățenesc, astfel încât finan-
țatorii externi și potențiali i investitori vor avea garanția sprijinului comunității în
proiectele pe care le vor finanța. Pe plan interna țional, desfășurarea fiecărui obi-
ectiv de investiții publice are la bază un proces elaborat, stabilit în contextul unui
program de investiții multi anual și definit într -un cadru strategic de dezvoltare
locală și zonală. Alinierea procedeelor și a proceselo r investiționale locale la stan-
dardele europene devine condiție obligatorie de îndeplinit.
Investițiile publice urmează trei etape principale disti ncte:
– concepția (fundamentare, proiectare);
– execuția (realizarea propriu -zisă, urmărirea pe parcursul e xecuției);
– exploatarea (punerea în funcțiune, utilizarea și întreținerea obiectivului).
La nivelul administrației publice locale, în funcție de stadiul investiției,
aceasta are „tutori“ din cadrul apa ratului de specialitate local/central, după caz,
respectiv:
– serviciile sau departamentele care constată necesitatea – în faza de con-
cepție;
– serviciile care se ocupă de investiții și buget – în faza de execuție;
– serviciile care se ocupă de administrare, buget – în faza de exploatare.
Un obiectiv public de investiții multianual se poate realiza numai dacă în-
deplinește cumulativ următoarele c erințe:
– este necesar;
– are o notă de fundamentare, o temă de proiectare (studiu);

14
– poate suporta o perioadă relativ lungă de implementare (minimum doi
ani);
– prezintă interes pentru finanțare în toată perioada de implementare;
– poate fi ușor ur mărit pe parcursul execuției;
– are un impact major iar durata de viață justifică investiția făcută.9

1.4. Etapele parcurse în realizarea obiectivelor de investiții publice din
prisma serviciilor specifice din cadrul aparatului de specialitate al prima ru-
lui
În general, o investiție parcurge următorul traseu :
1) un solicitant (serviciu, compartiment, birou) face o propunere pe care o
înaintează primăriei, respectiv serviciului investiții;
2) serviciul investiții fundamentează investiția pe baza datelo r furnizate în
conformitate cu legislația în vigoare;
3) solicitarea împreună cu fundamentarea sunt introduse de serviciul inves-
tiții în nota de fundamentare, anexă la programul de investiții al noului an bugetar,
sau la rectificările bugetare din timpul a nului;
4) în funcție de alocația bugetară, serviciul de investiții întocmește tema de
proiectare și caiet ul de sarcini, în baza căruia se contactează elaborarea unui studiu
de fezabilitate – SF/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții – DALI; î n
cazul proiectelor de anvergură se face anterior studiul ui de fezabilitate, un studiu
de prefezabilitate;
5) după recepția studiului de fezabilitate/DALI, serviciul investiții propune
Consiliului local aprobarea documentației tehnico -economice și a indica torilor
aferenți obiectivului de investiții;
6) în funcț ie de urgen ța investiției, de valoarea și de alocația bugetară din
anul în curs, serviciul investiții face demersurile necesare pentru includerea obi-
ectivului cu indicatorii aprobați în lista de inve stiții secțiunea „lucrări noi”;

9 C. Roman, A. G. Roman, Cleopatra Șendroiu, Procesul investițional în unitățile administrative teritoriale , Eco-
nomie teoretică și apli cată, p. 68 – http://store .ectap.ro/articole/138.pdf .

15
7) pentru obiectivul apr obat, serviciul investiții pregătește documentațiile
specifice contractării proiectului pentru autorizația de construcție
(D.T.A.C./D.T.O.E.), a proiectului tehnic pentru execuție (P.T.), a caietelor de sar-
cini pentru execuție (C.S.), a detaliilor și docum entațiilor de execuție (D.D.E.);
8) obținerea autorizației de construcție reprezintă ultima etapă pregătită de
serviciul investiții, înaintea începerii procedurilor de achiziție publică de lucrări
pentru execuția obiectivului; în prezent, se recurge opțio nal la o singură etapa de
achiziție publică denumită pro iectare și execuție astfel punctele 7) și 8) se coma-
sează;
9) pregătirile și procedurile de licitație sunt asigurate de serviciul de achi-
ziții publice, până la încheierea contractului de execuție a l ucrărilor cu ofertantul
desemnat câștigător;
10) pe toată perioada de realizare a obiectivului, serviciul investiți i verifică
realitatea și regularitatea lucrărilor și a facturilor emise de executant; legalitatea
contractului se supervizează de serviciul investiții în relație strânsă cu serviciul
achiziții și serviciul juridic;
11) pe perioada realizării obiectivului , serviciul investiții monitorizează ca-
litatea investiției și conformitatea cu proiectul tehnic, direct sau prin contracte de
servicii de di rigenție de șantier, sau consultanță tehnică;
12) aspectele legale privind contractul și necesitatea încheierii de acte adi-
ționale de diminuări de alocații bugetare anuale, de suplimentări de valori con-
tractate, de decalări de termene de predare sau prelun giri ale duratei de execuție
sunt atribute ale serviciului investiții în colaborare strânsă cu serviciul achiziții și
serviciul juridic;
13) recepția pe faze și la terminarea lucrărilor este realizată de serviciul
investiții, direct sau prin contracte de servicii de dirigenție de șantier;
14) după r ecepția la terminarea lucrărilor a investiției, serviciul investiții
predă obiectivul solicitantului -beneficiar10, în speță serviciul patrimoniu.

10 C. Roman, A. G. Roman, Cleopatra Șendroiu , op. cit ., p. 68 -69

16
Experiența ultimilor ani bugetari a scos în evidență nevoia acută de inves-
tiții, de creșteri ale alocațiilor b ugetare, de programe integrate și de personal de
specialitate, care să se ocupe de promovarea și monitorizarea investițiilor, de forță
de muncă calificată pentru execuția de lucrări/servicii de calitate și durab ile în
concordanță cu cerințele beneficiarulu i.

2. ANALIZA PROGRAMULUI NAȚIONAL DE
DEZVOLTARE LOCALĂ

2.1. Necesitatea și scopul
Programul Național de Dezvoltare Locală (prescurtat P.N.D.L. ) a fost im-
plementat de guvernul României în anul 2012 și dorește sta bilirea unui cadru legal
privind implementarea unor proiecte de importanță națională , care să susțină dez-
voltarea durabilă a întregii țări, prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră,
tehnico -edilitară și socio -educativă.
Programul național de dezvoltare locală repr ezintă principala sursă de fi-
nanțare în infrastructura locală. Are la bază principiul asigurării unui set minim
de servicii publice (10S), în fiecare localitate din România .
PNDL este cel mai amplu program de dezvoltare locală, dorind asigurarea
unor condiții mai bune de viață, cu precădere în zonele rurale, ajutând la dezvol-
tarea mediului de afaceri privat, în domeniile de proiectare, servicii de consultanță,
constru cții, educație, sănătate și retail, creând noi locuri de muncă și un mediu
concurențial propice dezvoltării pe toate planurile ei. A finan țat cel puțin 1 obiec-
tiv de investiții, în fiecare localitate din țară, aducând administrația mai aproape
de cetățenii săi și contribuind la diminuarea dezechilibrelor regionale existente .
Programul ajută la dezvoltarea localităților în paralel cu proiectele depuse
pe fonduri europene și la îndeplinirea angajamentelor României față de Uniunea
Europeană. Printr -o prioritar e a domeniilor deficitare se dorește atingerea unui
stadiu de echilib ru între toate sectoarele economice.

17

Figura 2. 1. Domeniile eligibile PNDL

PNDLSănătate
Educație
Energie termică și
electrică
Apă-canalizare
Iluminat public
Transport /
drumuri
Salubrizare
Cultură
Culte
Locuire și sport

18
2.2. Cadrul legislativ
Legislația ce stă la baza acestui program, pentru implementarea și desfășu-
rarea lui este compusă din tr-o serie de a cte normative :
– Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Progra-
mului național de dezvoltare locală , cu completările și modificările ulterioare;
– Ordin nr. 1851/2013 din 9 mai 2013 privind aprobarea Normelor metodo-
logice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guver-
nului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programulu i național de dezvoltare locală, cu
completările și modificările ulterioare;
– Legea nr. 89 din 23 aprilie 2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare
locală; aceast a a fost adoptată de Parlam entul României, cu respectarea prevede-
rilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constit uția României, republicat ;
– Hotărârea Guvernului nr. 624/2015 pentru aprobarea criteriilor de selec-
tare a obiectivelor de investiții pentru finanțarea prin Programul național de dez-
voltare locală, aprobat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/2013 .
Ordonanț a de urgență nr. 28/2013 cuprinde reglementări ce nu mai puteau
fi amânate și a fost fundamentată de următoarele considerente:
– s-a ținut c ont că orice zonă din România, fie ea rurală sau locală, are o
deosebită importanță economică, socială și culturală, fapt pentru care se dorește
dezvoltarea durabilă a acestora;
– lipsa surselor de finanțare a obiectivelor de investiții privind dezvoltarea
infrastructurii și îmbunătățirea condițiilor existente de trai și a serviciilor publice;
– amânarea luăr ii unor măsur i imediate ar fi avut consecințe negative în
sensul perpetuării lipsei de resurse la dispoziția autorităților publice și accentuării
efect elor negative pe care criza internațională o avea asupra domeniilor de activi-
tate economică din România, la acea dată.

19

2.3. Factorii implicați
Programul național de dezvoltare locală este coordonat de Ministerul Dez-
voltării Regionale și Administrației Publice – MDRAP a cărui denum ire a fost
schimbată în Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației –
MLPDA, fapt pentru care se va utiliza în lucrarea de față ultima denumire.
„Programarea, coordonarea și monitorizarea utilizării fondurilor alocate de
la bugetul de stat în implementarea pr oiectelor de investiții din program se fac de
către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Reprezentanții
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, împreună cu repre-
zentanți cu atribuții de contr ol din aparatul prop riu al Inspectoratului de Stat în
Construcții – I.S.C., pot efectua verificări prin sondaj pentru lucrările realizate la
obiectivele de investiții derulate prin program.“11
Ordonanța de urgen ță 28/2013 (conform art. 3) trasează 3 mari axe de în-
cadrare a obiectivelor de investiții și a beneficiarilor, după cum urmează:
„Subprograme și beneficiari eligibili
Subprogramul „Modernizarea satului românesc”: beneficiarii eligibili s unt
unitățile administrativ -teritoriale reprezentate de autoritățile administrației pu-
blice locale ale comunelor, precum și unitățile administrativ -teritoriale membre
ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, pentru
investițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate de
autoritățile administrației publice locale ale comunelor;
Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor și orașelor ”: beneficia-
rii eligibili sunt unitățile administrativ -teritoriale reprezentate de autoritățile ad-
ministrației publice locale ale municipiilor și orașelor , inclusiv pentru satele com-
ponente ale acestora, precum și unitățile administrativ -teritoriale membre ale aso-
ciațiilor de dezvoltare intercom unitară, constituite în condițiile legii, pentru inves-

11 Prevederile art. 13 din O.U.G. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală

20
tițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară, reprezentate de au-
toritățile administrației publice locale ale municipiilor, inclusiv ale subdivi ziuni-
lor administrativ -teritoriale ale acestora, ale orașelor , inclusiv pentru satele com-
ponente ale acestora;
Subprogramul „Infrastructură la nivel județean ”: beneficiarii eligibili sunt
unitățile administrativ teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice
locale județene , precum și unitățile administrativ -teritoriale membre ale asociați-
ilor de dezvoltare intercomunitară, constituite în condițiile legii, pentru investițiile
realizate prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară, reprez entate de autorită-
țile administrației publice locale județene .“12
Așadar „beneficiarii programului sunt unități administrativ -teritoriale re-
prezentate de autoritățile administrației publice locale, respectiv comunele, m uni-
cipiile, inclusiv subdiviziunile administrativ -teritoriale ale acestora, și orașele , in-
clusiv pentru satele componente ale acestora, județele , precum și unitățile admi-
nistrativ -teritoriale membre ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, consti-
tuite în condițiile legii, pentru investițiile realizate prin asociațiile de dezvoltare
intercomunitară.“13
Un alt rol foarte important îl ocupă și pre statorii de servicii și lucrări de
execuție sau livratorii de bunuri, cu care beneficiarii menționați mai sus încheie
contracte de furnizare.

2.4. Obiective de investiții eligibile
În cadrul art. 2 din o rdonanța de urgență 28/2013 pentru aprobarea Progra-
mului național de dezvoltare locală, se define sc toate tipurile de obiective de in-
vestiții ce pot fi finanțat e prin programul căreia îi este destinată :
„a) obiective de investiții noi reprezintă acele obiective al căror stadiu de
execuție este la nivelul documentației tehnico -economice studiu de fezabilitate /

12 https://www.mdrap.ro/lucrari -publice/pndl accesat în ianuarie 2020
13 Prevederilor art. 5 din O.U.G. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală

21
documentației de avizare a lucrărilor de intervenție ;
b) obiective de investiții în continuare reprezintă acele obiective al c ăror
stadiu de execuție este cel puțin la nivelul documentației tehnico -economice pro-
iect tehnic; – ultima fază de proiectare
c) obiectivele de investiții incluse în program sunt obi ectivele care au fost
finanțate prin prezentul program în baza unui contra ct de finanțare sau au fost
aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice în
cadrul programului.“14
Obiectivele de investiții care pot fi finanțat e în cadrul programului trebuie
să vizeze lucrări de realizare / extindere / reabilitare / modernizare , respectiv do-
tare, pentru unul dintre domenii le specifice , conform domeniilor specifice detali-
ate în anexa nr. 1.
Sistemele de distribuție a gazelor nat urale și a energiei electricele au fost
prevăzute ulterior, conform art. II din Legea nr. 98/2019 și pot fi finanțate prin
bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației prin etapa a
II-a a Programului național de dezvoltare locală.

2.5. Sursele de finanțare ale programului
Finanțarea programului se face prin transferarea sumelor solicitate de be-
neficiarii obiectivelor de investiții, de la :
– bugetul de stat, aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Lu-
crărilor Publice, Dezvoltării și Administrației ;
– bugetele locale aprobate cu această destinație și alte surse legal constituite.
Sumele alocate de la bugetul de stat, prin acest program, sunt surse de finanțare
complementare pentru bugetele locale.
În termen de 30 zile, de la aprobarea bugetului de Stat, beneficiarii obiec-
tivelor de investiții transmit către M.L.P.D.A., propuneri de noi obiective de in-
vestiții spre a fi incluse în program în urma evaluărilor sau sumele necesare pentru

14 Prevederile art. 2 din O.U.G. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dez voltare locală

22
finalizarea obiectivelor de investiț ii în co ntinuare și pentru obiectivele incluse în
program pentru anul în curs cât și estimările pentru anii următori.
Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației centralizează
aceste propuneri și pe baza unor criteri i de selectar e a obie ctivelor de investiții, a
unei analize efectuată de structuri de specialitate și a creditelor de angajament,
creditelor bugetare aprobate anual și a estimărilor pe următorii 3 ani, se întocmește
lista obiectivelor propuse spre finanțare, listă care se apro bă prin ordin al minis-
trului M. L.P.D.A .
Între M.L.P.D.A. și beneficiari i obiectivelor de investiții se încheie con-
tracte de finanțare pe o perioadă de maxim 4 ani. În funcție de prevederile buge-
tare aprobate anual cu această destinație, durata cont ractelor de finanțare se poate
prelungi pe o perioad ă de maxim 2 ani.
Sumele se transferă beneficiarilor în ordinea cronologică de înregistrare a
solicitării de plată a sumelor necesare decontării bunurilor , serviciilor sau/și a lu-
crărilor executate.
Beneficiarii se obligă în baza contractului de finanțare încheiat în temeiul
O.U.G. 28/2013 să cuprindă în bugetul propriu creditele bugetare estimate în
funcție de graficele de execuție a livrării de bunuri, prestări de servicii sau a lu-
crărilor de execuț ie.

2.6. Criterii de evaluare ale proiectelor eligibile
Pentru obiectivele de investiții nou introduse în program, beneficiarii sunt
nevoiți să transmită Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației
o serie de documente sau acte justificative:
1. pentru obiective de investiții noi: documentațiile tehnico -economice,
întocmite în conformitate cu Hotărârea Guvernului 907/2016 privind apro barea
conținutului -cadru al documentației tehnico -economice aferente investițiilor pu-
blice, precum și a structur ii și metodologiei de elaborare a devizului general pen-

23
tru obiective de investiții și lucrări de intervenții, ap robate și finanțate de benefi-
ciari, în conformitate cu obiectivele și domeniile specifice ale programului, cu
încadrarea în standardele de cost în vigoare ; standardul de cost a fost abrogat ul-
terior conform prevederilor OUG 6/2017;
2. pentru obiectivele de investiții în continuare, f inanțate din alte surse
de finanțare și care nu au fost incluse în program , se transmit în copie conform cu
originalul :
a) autorizație de construire valabilă;
b) documente care să prezinte stadiul fizic realizat, valoarea actualizată a
restului chelt uielilor necesare pentru finalizarea obiectivului de investiții – deviz
general actualizat, situații de plată an terioare, rest de executat, iar în cazul lucră-
rilor de infrastructură stradală , chiar și poze din care să rezulte situația existentă ;
c) contrac tele de achiziții publice care au fost încheiate, inclusiv actele adi-
ționale încheiate, după caz ;
d) documentele de aprobare a indicatorilor tehnico -economici a investițiilor,
hotărârile de aprobare în consilii locale/județene în copie conform cu originalu l.
Începând cu data de 07 decembrie 2017, intrarea în vigoare a Ordonanței
de urgență nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal -bugetare, modificarea și com-
pletarea unor acte normative și prorogarea unor termene , beneficiarii Programului
național de dezvolta re locală nu au mai putut transmite solicitări de finanțare pen-
tru alte obiective de investiții, în condițiile p revăzute mai sus, conform art. 38
alin.2.
În schimb conform art. 38, alin.3, creditele de angajament rămase neutili-
zate după încheierea contrac telor de finanțare valabile, se pot utiliza pentru finan-
țarea obiectivelor de investiții pentru care s -au depus solicitări în termenul legal,
în anul 2017, care au fost incluse în analiza de specialitate și nu li s -au alocat
fonduri din lipsa creditelor de angajament.
Ulterior în august 2018, începând cu data intrării în vigoare a ordonanței de
Guvern nr. 5/2018, pr ivind instituirea unor măsuri pentru derularea Programului
național de dezvoltare locală etapa a II -a, s-au putut depune solicitări de finanțare

24
de către unitățile administrativ -teritoriale din județele pentru care exis tau credite
de angajament neutilizate după încheierea contractelor de finanțare multianuale
pentru obiectivele de investiții incluse în lista aprobată în anul 2017 prin ordin al
viceprim -ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, și
nu mai exist au solicitări de finanțare , depuse în termenul legal în anul anterior .
Ministerului Lucrărilor Publice, De zvoltării și Administrației a procedat la
notific area potențiali lor beneficiari cu privire la posibilitatea de a depune solicitări
de finanțare pentru obiective de investiții care să se încadreze în domeniile speci-
fice iar solicitările de finanțare se depu neau în termen de 30 de zile de la notificare,
după care u lterior se supuneau criteriilor de evaluar e.
Gestiunea eficientă a fondurilor publice în implementarea PNDL se reali-
zează prin selectarea proiectelor în urma analizei acestora, asigurarea cerințelor
esențiale de funcționare, tehnice, și de calitate în execuție, în conformitate cu le-
gislația în vigoare. Introducerea la finanțare a u nor obiective noi sau în continuare
se face de către autoritățile publice locale în conformitate cu strategia proprie de
dezvoltare locală, cu fundamentarea nevoii de investiții pentru asigurarea unui
cadru armonios de dezvoltare comunității precum și cu r espectarea tuturor obli-
gațiilor contractuale față de MLPDA .
Aprobarea obiectivelor de investiții pentru finanțarea acesto ra prin Progra-
mul național de dezvoltare locală, se supune a prevederilor Hotărârii 624 /2015.
Guvernul României a adopt at prin această hotărâre , criteriile de selectare a obiec-
tivelor de investiții pentru finanțarea prin Programul național de dezvoltare l ocală
Așadar , pentru selectarea la finanțare a obiectivelor de investiții se utiliza cel puțin
unul dintre criteriile prevăzute în anex a la hotărâre . Anexa conține o serie de 5
criterii principale, trasate schematic în anexa nr. 2 .

25
2.7. Analiza investițiilor întreprinse în cadrul celor 2 programe PNDL
la nivel național și județean
2.7.1. PNDL I
Etapa I a Programului național de dezvo ltare locală a debutat în anul 2013
și avea să finalizeze toate obiectivele finanțate prin alte programe închise de pro-
gramul PNDL și să sprijine autorităților publice locale în prioritizarea finanțărilor
astfel încât România, în integralitatea ei, să devi nă un spațiu construit eficient, în
care toți locuitorii să aib ă acces egal la resurse, să beneficieze de creșterea calității
vieții și să se faciliteze dezvoltarea comunităților funcție de potențialul acestora
și de strategiil e de dezvoltare durabilă, pe principii de competitivitate și coeziune
teritorială.
Obiectivele de investi ții ce se aflau în finanțare la sfârșitul anului 2016, în
baza prevederilor O.U.G. nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de
dezvoltare locală, au constitui t etapa I a Programului și pentru acestea avea să se
asigur e fonduri le necesare, conform legii, până la finalizarea lor.
În această primă etapă a PNDL I (2013 -2020), guver nul aprobă o alocare
financiară de 19 miliarde de lei pentru 5.862 obiective. Aceste cifre suferă modi-
ficări în decursul anilor, cu următoarea statistică la sfârșitul lunii februarie 2020:
PNDL 2013 -2020 – Etapa I (detalii în anexa nr. 3)
– “5.500 obiective de investiții finanțate din care 3.546 obiective finalizate
– Alocare totală: 17.398 milioane lei
– Total decontat 2013 -2020: 14.032 milioane lei
– Rest de decontat: 3.364 milioane lei
– Total alocat 2019: 897,07 milioane lei
– Total decontat 2019: 895,67 milioane lei
– Total alocat 2020: 200 milioane lei
– Total decontat ian. – feb. 2020: 109,906 milioane lei ” 15

15 https://www.mlpda.ro/pages/programulnationaldezvoltarelocala accesat în 15.04.2020

26
Situația financiară alocată pe județe pentru această primă etap ă a progra-
mului este evidențiată grafic în diagrama ce urmează:
Figura 2. 2. PNDL ETAPA I – 2013 -2020

(surs ă proprie în baza datelor furnizate de https://www.mlpda.ro/pages/programulnati-
onaldezvoltarelocala – 15.04.2020)
Așadar cu o valoare alocată de 343 milioane de lei, județul Brăila se situ-
ează pe locul 23 în clasamentul ascendent pe ța ră.
0 200000 400000 600000 800000BUCUREȘTIHARGHITAILFOVCOVASNAIALOMIȚATULCEASĂLAJHUNEDOARAMUREȘBRAȘOVCLUJSIBIUALBAGALAȚIBACĂUBISTRIȚA -NĂSĂUDARADARGEȘCARAȘ -SEVERINBOTOȘANIDOLJDÂMBOVIȚABRĂILAMARAMUREȘVRANCEAPRAHOVATELEORMANCĂLĂRAȘIMEHEDINȚIBUZĂUVÂLCEAVASLUISUCEAVANEAMȚCONSTANȚAOLTGORJGIURGIUIAȘISATU MARETIMIȘBIHOR
ALOCARE BUGETARĂ (MII LEI)JUDEȚE

27
În cadrul etapei I a programului , municipiul Brăila a implementat următoa-
rele obiective de investiții:

Tabel 2. 1. Obiective de investiții PNDL Etapa I – Mun. Brăila Municipiul Brăila
Denumire obiectiv de investiții Valoar e (lei)
Modernizare Calea Călărașilor între B -dul Doro-
banților și Șoseaua de Centură, municipiul Brăila 3.968.228,20
Modernizare Șoseaua Buzăului între Calea Călă-
rașilor și Șoseaua de Centură, municipiul Brăila 2.414.314,74
Modernizare Calea Galați, între Pod Brăili ța și DJ
221B, municipiul Brăila 6.152.641,00
Extindere rețele de utilități publice apă -canal pe
Șos. Râmnicu Sărat 694.707,91
(surs ă proprie)
Cu un t otal de 13.229.891,85 lei din 343.176.359,82 lei la nivel de județ,
rezultă 3,9% din bugetul aprobat pentru județul Brăila a fost atras de către muni-
cipiul Brăila.

2.7.2. PNDL II
Începând cu anul 2017 , ia naștere etapa a II a Programului național de dez-
voltare locală, odată cu intr area în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 6 /2017 , în cadrul căreia se asigur ă finanțarea unui număr de până la 9.500
obiective de investiții noi introduse în program, în domeniile eligibile conform
prevederilor Ordonanței de urgență a Guve rnului nr. 28/2013 . Dintre aceste obi-
ective, cel mult 2. 500 de creșe și grădinițe și cel mult 2.000 de unități de învăță-
mânt preuniversitar care necesită efectuarea de lucrări de realizare/extindere/rea-
bilitare/modernizare/dotare în vederea obținerii autor izațiilor de funcționare și
pentru desfășurarea în bune condiții a procesului educațional , li se va asigur a fi-
nanțarea multianuală, conform prevederilor legale, până la finalizarea lor.

28

Totodată se aprobă și credite de angajament pentru perioada 2017 – 2020 ,
în valoare de 30 miliarde lei, în baza cărora se pot încheia contracte le de finanțare
multianuale. În primă fază au fost depuse 13.096 de proiecte în valoare totală de
67,4 miliarde de lei dar au fost selectate un număr de 6.851 de proiecte în valoare
de 29,9 miliarde de lei. Având în vede re că aceste cifre au sufer it modificări în
decursul anilor, ave m următoarea statistică la sfârșitul lunii februarie 2020 (detalii
în anexa nr. 4. PNDL 2017 -2020 – Etapa II – Alocări și număr de obiective pe
domenii) :

PNDL 2017 -2020 – Etapa II
– “7.269 obi ective de investiții incluse dintre care 928 obiective fina-
lizate
– Suma totală alocată: 29.678 milioane lei
– Total decontat 2017 -2019: 8.928 milioane lei
– Total alocat 2019: 6.052,13 milioane lei
– Total decontat 2019: 6.046,09 milioane lei
– Total aloca t 2020: 2 .000 milioane lei
– Total decontat ian. -feb. 2020: 764, 45 milioane lei ” 16

16 https://www.mlpda.ro/pages/programulnationaldezvoltarelocala accesat în 15.04.2020

29
Situația financiară alocată pe județe pentru a doua etapă a programului este
evidențiată grafic în diagrama ce urmează:

Figura 2. 3. PNDL ETAPA II – 2017-2020

(surs ă proprie în baza datelor furnizate de https://www.mlpda.ro/pages/programulnati-
onaldezvoltarelocala – 15.04.2020)
0 200000 400000 600000 800000 1000000BUCUREȘTIILFOVCOVASNAHARGHITASIBIUBRAȘOVSATU MAREARGEȘBRĂILAALBAHUNEDOARAGALAȚIGORJCONSTANȚABISTRIȚA -NĂSĂUDCLUJMARAMUREȘMUREȘARADVÂLCEADÂMBOVIȚABUZĂUTIMIȘTULCEABIHORSĂLAJPRAHOVACĂLĂRAȘIGIURGIUDOLJVRANCEANEAMȚIALOMIȚABACĂUOLTIAȘIBOTOȘANIMEHEDINȚITELEORMANVASLUICARAȘ -SEVERINSUCEAVA
ALOCARE BUGETARĂ (MII LEI)JUDE ȚE

30
05,000,000,00010,000,000,00015,000,000,00020,000,000,00025,000,000,00030,000,000,00035,000,000,000
PNDL I 2013-2019 PNDL II 2017-2020
Total Alocat Total DecontatAșadar cu o valoare alocată de 635 milioane de lei, județul Brăila se situ-
ează pe locul 9 în clasamentul ascendent pe țară.
În cadrul etapei II a programului, municipiul Brăila a implementat urmă-
toarele obiective de investiții:
Tabel 2. 2. Obiective de investiții PNDL Etapa II – Mun. Brăila Municipiul Brăila
Denumire obiectiv de investiții Valoare (lei)
Consolidare și reabilitare corp A și B – Liceul Teoretic Pa-
nait Cerna, Municipiul Brăila, județul Brăila 5.510.431,38
Modernizare străzi Cartier Nedelcu Chercea 18.002.791,95
Modernizare Șoseaua Focșani , între Str. Comuna din Paris
și Șos. de Centur ă 4.877.868,21
Modernizare străzi Cartier Pisc 18.750.000,00
(sursa proprie)
Cu un total de 47.141.091,54 lei din 634.872.028,75 lei la nivel de județ,
rezultă 7,4% din bugetul aprobat pentru județul Brăila, a fost atras de către muni-
cipiul Brăila.
Situația alocărilor bugetare și a decontărilor obiectivelor finanțate prin Pro-
gramul Național de Dezvoltare Locală de la începutul programului este evidenți-
ată în figura de mai jos:
Figura 2. 4. Alocare bugetară și decontări PNDL I / PNDL II17

17 https://www.mlpda.ro/pages/programulnationaldezvolt arelocala – accesat în 15.04.2020

31

3. ANALIZA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII „MODERNIZARE ȘO-
SEAUA FOCȘANI, ÎNTRE STRADA COMUNA DIN PARIS ȘI ȘOSEAUA
DE CENTURĂ “

3.1. Planul de strategie urbană în viziunea factorului politic
Strategia Urbană de Dezvoltare Durabilă a municipiului Brăila 2014 – 2020
a fost concepută în corelare strânsă cu Strategia Națională a României, Europ a
2020 (strategie implementată de Comisia Europeană) și cu alte planuri și p ro-
grame de dezvoltare națională.
Orașul are o dezvoltare policentrică, diferențiată pe cartiere, o topografie
plană, cu posibilități egale de extindere în toate direcțiile . Deși în municipiu se
înregistrează o creștere a numărului de construcții noi, se p ăstrează, în același timp,
zone cu valoare urbanistică, arhitecturală, culturală și istorică. Brăila în prezența
Dunării se bucură de existența zonelor verzi amenajate (Parcul Monument, Gră-
dina Publică, Faleza Dunării, Lacu Sărat), a unei suprafețe totale de spații verzi
de 471,46 ha, din care 350,37 ha reprezintă parcuri, zone de agrement, scuaruri,
aliniamente stradale, spații verzi d in ansambluri de locuințe.
“Caracterul de oraș grădină, cadrul natural și existența unor areale cu patri-
moniu arhitectural istoric (în special zona centrală veche) sunt premise favorabile
dezvoltării unei infrastructuri pietonale atractive. De altfel, pen tru îmbunătățirea
acestei infrastructuri, Primăria Municipiului Brăila a implementat o serie de pro-
iecte finanțate din fonduri nerambursabile europene/bugetul de stat, care au vizat –
o în mod direct:
– Pasajul pietonal Platou Piața Independenței (cu o valoa re de 4,91 milioane
lei: 80,35 % contribuția Uniunii Europene, 17,65 % de la bugetul de stat și 2%
din bugetul local),
– Zona de promenadă cuprinsă între strada Calea Călărașilor și Faleza Du-
nării (cu o valoare totală de 11.540.210 lei: 80,35% contribuția Uniunii Europene,

32
17,65% de la bugetul de stat și 2% de la bugetul local),
– Parcul din cartierul Lacu Dulce (cu o valoare de 1.560.102 lei : 78,46 %
Fondul de Mediu și 21,54% din bugetul local),
– Parcul Monument (cu o valoare totală de 9.353.533,60 lei: 80,35% con-
tribuția Uniunii Europene, 17,65% de la bugetul de stat și 2% de la bugetul local),
sau indirect, prin reabilitar ea/modernizarea trotuarelor aferente arterelor rutiere
principale:
– Strada Grivița (cu o valoare de 16.459.662 lei: 86,5% contribuți a Uniunii
Europene, 11,5% de la bugetul de stat și 2% de la bugetul local),
– Strada Calea Călărașilor (cu o valoare de 34. 948.901 lei : 80,35% contri-
buția Uniunii Europene, 17,65% de la bugetul de stat și 2% de la bugetul local),
– Strada Calea Galați (cu o valoare de 4.013.544 lei : 85% contribuția Uni-
unii Europene, 13% de la bugetul de stat si 2% de la bugetul local),
– Bulevardul Dorobanților (cu o valoare de 129.790.162,20 lei: 80,34%
contribuția Uniunii Europene și 19,66% de la bugetul local). ” 18
De asemenea, prin Programul Național de Dezvoltare Locală Etapa I , s-au
moderniza t două artere de intrare în Municipiul Brăila, Calea Călărașilor , Șoseaua
Buzăului și Calea Galați.
Căile rutiere care facilitează accesul spre municipiul Brăila sunt următoa-
rele:
– E 584 (DN 21) Slobozia – Brăila
– DN 2B Buzău – Brăila
– DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila
– DN 23 Focșani – Brăila
– DN 22B Dig Brăila – Galați
– E 87 (Odessa –Antalya), pe teritoriul României leagă orașele: Galați, Bră-
ila, Tulcea, Constanța) .
În anul 2011 , drumuril e publice din regiune era u modernizate în proporție

18 Strategie urbană de dezvoltare durabilă a municipiului Brăila 2014 -2020 , pag. 53 -54

33
de 27,2%, iar în ceea ce privește situația în județul Brăila, din totalul drumuri lor
publice doar 53,58% erau modernizate, iar 18,45% cu Îmbrăcăminți ușoare rutiere.
O problemă majoră pentru sectorul Brăila – Galați o reprezintă lipsa unui
pod peste Dunăre , proiect în execuție de lucrări la data elaborării prezentului pro-
iect. Realizarea podului va conduce la realizarea unei conexiuni rutiere rapide a
orașel or Brăila și Galați de Tulcea, realizarea conexiunii Regiunii SE cu cele nor-
dice, precum și cu culoarele europene de transport. În ace lași timp s -ar îmbunătăți
accesul către Litoralul Mării Negre și Delta Dunării , un mare plus pentru sectorul
turistic.
În ceea ce privește traficul rutier, gestionarea acestuia a devenit o problemă,
având drept cauze: dezvoltarea de tip rezidențial în zonel e peri -urbane, drumurile
orășenești nu s-au modernizat în același ritm în care a crescut tranzitul de vehicule,
a scăzut g radul de utilizare a mijloacelor de transport în comun, iar trama stradală
este necorespunzătoare dezvoltării traficului auto.
Datorit ă creșterii explozive a numărul ui de autovehicule și a numărul ui de
pasageri din județ , transportați cu autobuze și microbuze , a dus la creșterea presi-
unii pe infrastructura rutieră, ceea ce a determi nat o preocupare crescută pentru
reabilitarea drumurilor publice și politici de mobilitate care să promoveze tran-
sportul public și deplasările nemotorizate.
Municipiul Brăila are accesibilitate bună, fiind conectat atât la rețeaua ru-
tieră, feroviară de transport, precum și pe calea fluvială, asigurându -se astfe l pre-
misele pentru dezvoltare locală.
În ceea ce privește transportul rutier, municipiul Brăila est e în afara rețelei
TEN -T existentă, dar pe traseul rețelei propuse , fiind străbătut de drumuri națio-
nale și europene (vezi anex a nr. 5 . Căi rutiere acces că tre/dinspre Brăila) , care îl
pot conecta cu rețeaua TEN -T, după cum urmează:
– DN 21 –continuă Calea Călărașilor de pe teritoriul municipiului (spre Slo-
bozia), făcând legătura cu autostrada A2,
– DN 22 –pe teritoriul municipiului: Șoseaua Râmnicu Sărat, St r. 1 Decem-

34
brie 1918, Bld. Independenței , Calea Galați, Str. Mircea Mălăeru, Vadul Ghecetu-
lui –face l egătura spre vest cu E 85, iar spre est cu autostrada A2, E 87 – (dinspre
Baldovinești) pe teritoriul municipiului: Calea Galați și, de la intersecția cu Str.
Mircea Mălăeru, se suprapune peste DN 22 – face legătura cu autostrada A2 (prin
Tulcea)
– DN 22B (Dig Brăila – Galați) – pe teritoriul municipiului: Bld. Doroban-
ților.
Orașul s -a dezvoltat în jurul portului Brăila , în formă de semicerc, ca o
pânză de pă ianjen, având mai multe rute de acces către și dinspre Brăila, iar ne-
cesitatea de modernizare și / s au reabilitare a străzilor principale din municipiul
era imperativ necesară.
Analiza viziunii de ansamblu privind dezvoltarea municipiului este tratată
în anexa nr. 6 Analiza Swot – Urbanism și mobilitate în Municipiul Brăila.
“Viziunea de dezvoltare a Municipiului Brăila – Orizont 2030 va fi reali-
zată prin 4 direcții strategice de dezvoltare:
✓ Consolidarea infrastructurii urbane
✓ Dezvoltarea infrastructurii de afaceri
✓ Valorificarea potențialului turistic
✓ Dezvoltarea sistemului urban Brăila –Galați ” 19
După cum prea bine se vede primordial este satisfacerea primei direcții de
dezvoltare urbană, deoarece realizarea celorlalte presupune realizarea celei dintâi.
Studiul de caz va trata unul din obiectivele de investiții derulat de munici-
palitate în perioada 2017 – 2019 și anume “Modernizare Șoseaua Focșani, între
Str. Comuna din Paris și Șoseaua de Centură” , proiect finanțat prin programul
național de dezvoltare locală PNDL II.

19 Strateg ie urbană de dezvoltare durabilă a municipiului Brăila 2014 -2020 , pag. 80

35

3.2. Analiza necesității și oportunității obiectivulu i de investiții “Mo-
dernizare Șoseaua Focșani, între Str. Comuna din Paris și Șoseaua de Cen-
tură”
Obiectivul de investiții propus vizează modernizarea străzii Șoseaua Foc-
șani, tronsonul cuprins între strada Comuna din Paris si Șoseaua de Centur ă, am-
plasat ă în municipiul Brăila și face parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urban ă
a municipiului , propus în strategia tratată l a capitolul 3.1.
Așadar se dorește dezvoltarea durabil ă prin valorificarea poten țialului local
pentru a fi în concordan ță cu obiectivul general al Planului Na țional de Dezvoltare
2014 – 2020. Acesta vizeaz ă reducerea c ât mai rapid ă a disparit ăților de dezvoltare
socio – economic ă între Rom ânia și Statele Membre ale Uni unii Europene .
Proiectul propus se încadrează în obiectivul general al programului Consi-
liului Local al municipiului Br ăila și al Consiliului Județean Brăila care vizeaz ă
sprijinir ea și promovarea unei dezvoltări economice și sociale echilibrate a tuturor
regiunilor prin îmbunătățirea infrastructurii și a mediului de afaceri.
Obiectivele strategice ale acest ei categorii de proiecte sunt:
✓ asigurarea unei infrastructuri de baza care să îmbunătățească calita-
tea vie ții și a condi țiilor de desf ășurare a activit ăților socio -econo-
mice;
✓ asigurarea accesului la servicii locale constante de calitate și adaptate
cerin țelor actuale de calitate a vie ții și de protec ție a mediului;
✓ creșterea grad ului de siguran ță a cet ățeanului și accesul acestuia la
servicii de urgen ță în condi ții optime;
✓ reducerea costurilor transporturilor ;
✓ reducerea emisiilor asociate traficului rutier.
Ținând u-se seama de starea tehnică a str ăzii, în compara ție cu cerin țele C o-
munită ții Europene, na ționale, regionale și locale, investi ția preconizată are rolul
realizării unei apropieri a vie ții locuitorilor din această parte de țară cu via ța locu-
itorilor din alte păr ți ale țării și din Comunitatea europeană.

36
3.2.1. Analiza situației existente și identificarea necesităților și a defici-
ențelor
Primul pa s în elaborarea unei documentații tehnico – economice (vezi
anexa nr. 7. Etapele de elaborare a documentațiilor tehnico -economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investiț ii finanțate din fonduri publice – H.G.
907/2016) este elaborarea notei conceptuale de către departamentul specializat
din cadrul administrației publice locale – în acest caz Direcția Tehnică – Serviciul
Investiții. Nota conceptuală conține justificarea n ecesității și oportunității realiză-
rii obiectivului de investiții, finanțat din fonduri publice.
Șoseaua Focșani are o lungime aproximativă de 2.5 km (vezi anexa nr. 8.,
figura 8.1.) și se desfășoară între Strada Decebal și Șoseaua de Centura – DN 2B
(E58 4). Sectorul analizat are o lungime totală de 1.70 km, între Strada Comuna
din Paris și Șoseaua de Centura – DN 2B (E584) – vezi anexa nr. 8, figura 8.2.
Șoseaua Focșani era o stradă de categorie tehnică II și III ce asigur a legă-
tura între zona centrală a orașului Brăila și Șoseaua de Centură. Pe tronsonul situat
între strada Cantonului și Ș oseaua de Centură, preluarea și evacuarea apelor plu-
viale se realizau în mod necorespunz ător, deoarece nu sunt prev ăzute sisteme pen-
tru scurgerea apelor, fapt ce afect a structura rutier ă existent ă.
Așadar din elementele ce compun justificarea necesit ății modernizării
tronsonului de stradă studiat , amintesc :
– se afl ă într-o stare de degradare mediocr ă a îmbrăcămin ții asfaltic e
cu făgașe, gropi și faianțare progresivă ;
– scurger ea precară a apelor pluviale de pe carosabil datorită lipsei
unor sisteme de preluar e a apei pluviale ;
– lipsa unor trotuare pentru pietoni pe toată lungimea străzii;
– semnalizare rutieră precară atât pe orizontală cât și pe verticală, lips a
unor indicatoare rutiere ;
– un tronson de stradă este prevăzut cu două benzi de circula ție față de
restul lungimii de strad ă care dispune de patru benzi de circula ție.

37
Toate aceste aspecte conduc la o scădere a capacității de circulație și a vi-
tezei de cir culație pe sectorul de strad ă studiat .
Starea actuală a infrastructurii rutiere poate crea o serie de efecte negative,
cele mai semnificative fiind:
– intervenția greoaie a mijloacelor de intervenție în caz de urgență;
– lipsa unor condiții minime pentru sănă tatea, confortul și igiena oa-
menilor;
– neatractivitate din partea locuitorilor de a se stabili și de a c on-
strui/achiziționa locuințe;
– lipsa interesului societăților comerciale de a -și deschide puncte de
lucru sau spații de desfacere/prezentare mărfuri;
– costuri mari de întreținere pentru mijloacele de transport;
– risc mare de producere a accidentelor;
– consum crescut de combustibil.
– eliberarea unor cantități mari de noxe în mediul înconjurător.
De toate aceste aspecte s -a ținut seama la proiectarea și execuția lucrărilor
aferente acestui obiectiv de investiții.
Din punct de vedere al asigurării cerin țelor esen țiale de calitate în construc-
ție, conform Legii nr. 10/1995, se menționează că nu sunt asigurate aceste cerințe ,
fiind necesare interven ții asupra str ăzii, în vederea aducerii acesteia la un nivel
optim de func ționalitate – vezi anexa nr. 9.
Oportunitatea este marcată de posibilitatea de accesare a fondurilor publice
prin programul național de dezvoltare locală, de ramuril e strategice de dezvoltare
a infrastructurii regionale și naționale, de creșterea forței de muncă, dar și moder-
nizarea străzii ce poate c onduce la o creștere economică prin atragerea de societăți
comerciale care să își desfășoare activitatea în zonă.
Al do ilea pas în realizarea obiectivului de investiții este elaborarea t emei
de proiectare care poate fi elaborată “de către beneficiarul inve stiției sau, după

38
caz, de către proiectanți/consultanți care prestează servicii de proiectare/consul-
tanță în domeniu și se aprobă de către beneficiar.” 20
În cazul nostru elaboratorul temei de proiectare a fost proiectantul contrac-
tat de beneficiar pen tru elaborare temă de proiectare, studii de teren – studii topo-
grafice, studii geotehnice, expertiză tehnică , documentație în vederea emiterii cer-
tificatului de urbanism, documentații în vederea emiterii de avize/acorduri cerute
prin certificatul de urbani sm și documentație de avizare a lucrărilor de int ervenție.
Prin tema de proiectare s -au stabilit cerințele tehnice ale proiectului:
– amenajar ea părții carosabile cu îmbrăcăminte asfaltic ă, categorie tehnică
II pe tot tronsonul studiat, cu 4 benzi de circu lație și lățime de 12m ;
– amenajarea trotuarelor și acceselor la propriet ăți;
– realizarea semnaliz ării rutiere orizontale și verticale ;
– asigurarea scurgerii apelor pluviale prin proiectarea unor sisteme de pre-
luarea acestora și evacuarea în afara p ărții carosabile.
Cu ocazia realiz ării lucr ărilor pro puse prin proiect , se cerea realizarea unor
suprastructuri corespunz ătoare unei str ăzi de categoria a II -a.

3.3. Analiza obiectivelor preconizate a fi atinse prin realizarea investi-
ției
Avantajele și facil itățile rezultate ca urmare a realiz ării investi ției sunt ur-
mătoarele:
-se vor crea condi ții optime pentru circula ția auto și pietonal ă;
-se va asigura un trafic rutier în condi ții crescute de siguran ță și confort;
-se va asigura posibilitatea de acces, în condiții optime, a mijloacelor de
interven ție rapid ă și în caz de nevoie (pompieri, poli ția, salvare);
-se vor asigura condi ții spo rite pentru scurgerea apelor pluviale, de pe drum
și din zona drumului, și se vor evita acumul ările spontane de debite de ap ă;
-se vor asigura m ăsuri pentru îmbunătățirea calit ății mediului.

20 H.G.907/2016 -privind -etapele -de-elaborare -si-continutul -cadru -al-documentatiilor -tehnico -econo-
mice -aferente -obiectivelor -proiectelor -de-investitii -finantate -din-fonduri -publice , art.4, alin(2)

39
Lucrările proiectate au avut ca scop asigurarea unei platforme cu parametri
optimi pentru desfășurarea unui trafic auto și pietonal în condiții de siguranță și
confort, pe toată perioada anului fără restricții .
Următoarea etapă este realizarea documentațiilor tehnico -economice și
anume :
-în cazul obiectivelor de investiții noi se elaborează studii de fezabilitate
(după caz și studiu de prefezabilitate );
-în cazu l obiectivelor existente și al nost ru, se elaborează documentație de
avizare a lucrărilor de intervenții – D.AL.I.
În acest timp de întocmesc și documentațiile necesare emiterii certificatului
de urbanism și cele pentru eliberarea de avize/acorduri de la i nstituțiile înscrise în
certificatu l de urbanism.
Proiectantul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții analizează
situația și propune două scenarii :
Scenariul 1 – proiect pentru: “ Modernizare Șoseaua Focșani, între Str. Comuna
din Paris și Șos eaua de Centură ”
Această variantă conștientizează comunitatea locală și obligă la asumarea
unor responsabilități prin hotărâri ale Primăriei Municipiului Br ăila:
– lucrările se vor prevedea în bugetul Primăriei pentru perioada de realizare
a investiției sau se va apela la fonduri nerambursa bile;
– angajamentul de a suporta cheltuielile de mentenanță și gestionarea inves-
tiției;
– angajamentul de a asigura exploatarea str ăzii în conformitate cu regle-
mentările în vigoare.
Deși această variantă este mai costisi toare, pe termen mediu și lung vor
apărea avantajele economice, sociale și de mediu, care vor contribui la atingerea
obiectivelor stabilite și la micșorarea decalajelor dintre localit ățile române ști și
cele din UE.

40
Scenariul 2 – de a nu se investi în infrastructură pentru modernizarea str ăzii ce
face obiectul acestei analize
În această variantă, puțin costisitoare, situa ția traficului auto și pietonal se
menține în condițiile actuale -necorespunzătoare, acesta desf ășurându -se în con-
diții de confort redus, în mod special în perioadele cu pr ecipitații abundente.
În aceast caz nu s unt asigurate cerin țele de calitate în conformitate cu Legea
nr. 10/1995 privind calitatea în construcții.
Se analizează soluțiile tehnice recomandate pr in expertiza tehnică și se pro-
pun următoarele soluții tehnice – elastice cu mixtură asfaltică stabilizată , în cazul
celor 2 situații de mai jos :

În cazul folosirii zestrei existente a străzii, pentru tronson Km 0+000.00 ÷
0+630.00 cuprins între Str. Comuna din Paris și Str. Pictor Octav Băncilă :
➢ pentru partea carosab ilă:
– 4 cm strat de uzură din mixtură asfaltică stabilizată de tip MAS 16 modificată
cu pudretă de cauciuc și polimeri;
– 8 cm strat de baz ă din anrobat bituminos tip AB 31.5;
– 12 cm strat din piatră spartă amestec optimal (completare);
– 35-40 cm structura ruti era existent ă (materiale granulare) ;
– frezare îmbrăcăminte asfaltic ă existent ă pe 9 cm grosime medie .
➢ pentru trotuare:
– 3 cm strat de uzură din beton asfaltic de tip BA 8 ;
– 10 cm strat din be ton de ciment tip C 16/20 ;
– 10 cm strat de funda ție din balast .

În cazul proiect ării unei structuri rutiere noi , pentru tronson Km 0+630.00
÷ 1+700.00 cuprins între Str. Pictor Octav Băncilă și Șoseaua de Centură :
➢ pentru partea carosabilă:
– 4 cm strat de uz ură din mixtură asfaltică stabilizată de tip MAS 16, modificată
cu pudretă de cauciuc și polimeri;

41
– 8 cm strat de bază din anrobat bituminos tip AB 31.5;
– 15 cm strat din piatră spartă amestec optimal;
– 25 cm strat din balast amestec optimal;
– 20 cm sol stabil izat cu lianți hidraulici.
➢ pentru trotuare:
– 3 cm strat de uzură din beton asfaltic de tip BA 8;
– 10 cm strat din beton de ciment tip C 16/20;
– 10 cm strat de fundație din balast.
Pe tronsonul cuprins între str. Cantonului și Șoseaua de Centură a fost pre-
văzut un colector nou de canalizare pluvială cu diametrul DN 400mm reali zat din
tuburi PVC multistrat SN4. Pe acest tronson s -au prevăzut și cămine de vizitare
în număr de 16 bucăți , pentru descărcarea gurilor de scurgere nou proiectate (tip
geiger cu grătar și sifon) în număr de 38 bucăți.
Soluțiile adoptate prezintă pe lâng ă costul de execuție mai scăzut, avantajul
unor termene de realizare reduse. De asemenea, putem lua în consid erare ur mă-
toarele aspecte:
– se asigur ă circula ția pe timpul execu ției lucr ărilor a utilajelor și mijloace-
lor de transport necesare execu ției lucr ărilor, precum și circula ția riveranilor;
– prin utilizarea mixturii asfaltice se ob ține o îmbrăcăminte bituminoas ă
flexibil ă, cu comportare bun ă la deform ări permanente, cu zgomot de rulare s că-
zut, deci poluare fonic ă redus ă;
– implic ă tehnologii curente l ucrărilor de drumuri;
– gradul de complexitate al lucr ărilor este redus;
– implic ă utilaje și echipamen te uzuale în execu ția de drumuri.

42
3.4. Analiza indicatorilor tehnico -economici

3.4.1. Indicatorii maximali ai obiectivului de investiții
Aceștia r eprezintă valoarea totală a obiectivului de investiții, exprimată în
lei, cu TV A și fără TV A, din care construcții -montaj (C+M), în conformitate cu
devizul general – vezi anexa nr. 10:

Tabel 3. 1. Valoarea obiectivului de inves tiții faza D.A.L.I.
Valoare (f ără TVA)
[lei] TVA
[lei] Valoare (cu TVA)
[lei]
TOTAL GENERAL 5.411.450,45 1.017.762,93 6.429.213,38
Din care C+M 4.982.132,00 946.605,08 5.928.737,08
(surs ă proprie)

După cum se poate urmări în devizul general al proiec tului, costul total cu
investiția cuprinde cheltuieli pentru proiectare și asistență tehnică, cheltuieli di-
recte de construcție, alte cheltuieli precum cele pentru organizarea șantierului,
taxe legale, precum și cheltuieli diverse și neprevăzute, etc.
Pe parcursul execuției obiectivului de investi ții, devizul general se revizu-
iește prin grija beneficiarului, prin compensarea cheltuielilor între capitolele/sub-
capitolele de cheltuieli care intră în componența lucrărilor de construcții -montaj
din devizul gene ral, cu încadrarea în valoarea totală de fi nanțare.

3.4.2. Indicatori i minimali ai obiectivului de investiții
Aceștia reprezintă indicatori de performanță – elemente fizice/ capacități fi-
zice care indică atingerea țintei obiectivului de investiții – și, du pă caz, calitativi,
în conformitate cu stan dardele, normativele și reglementările tehnice în vigoare.

43
Lungime totală stradă modernizată 1.700,00 m
Suprafață parte carosabilă 21.900,00 mp
Suprafață trotuare (inclusiv accese proprietăți) 7.600,00 mp
Sistem de canalizare pluvială 960,00 m
Amenajare de sp ații verzi 14.200,00 mp

O detaliere a categoriilor de lucrări se regăse ște în anexa nr. 11.
Elementele geometrice în plan se stabilesc în conformitate cu prevederile
tehnice în vigoare, pentru o viteză d e proiectare (de bază) de V=50 km/h pentru
străzi de categoria a II -a.
Durata de realizare a obiectivului de investiții este de 12 luni, din care:
1 lună pentru proiectare – elaborare proiect tehnic
11 luni pentru execuția lucrărilor.
Graficul etapizat se poate consulta în anexa nr. 12 – Grafic general de rea-
lizare a obiectivului de investiții , acesta poate suporta modificări la proiectul teh-
nic cât și în timpul execuției lucrărilor.
Perioada de implementare a obiectivului de investiții a avut un orizont de
timp de aproximativ 2 ani, 2017 -2019, aici incluzând toate fazele de proiectare,
execuție de lucrări, perioadă de sistare a lucrărilor pe timp friguros 2018 -2019 și
recepție de lucrări.

3.5. Analiza financiară a obiectivului de investiții
Costul estima tiv al investiției s -a calculat pe baza soluțiilor tehnice ale pro-
iectului urmărind fiecare categorie de lucrări care participă la realizarea obiecti-
vului.
Sursele de finanțare ale obiectivului au fost următoarele:
– bugetul de stat prin progra mul PNDL etap a a II-a – în proporție de
93%;
– bugetul local în proporție de 7%.

44
Tabel 3. 2. Structura costurilor cu investiția
Nr.
Crt. Categorii de cheltuieli Valoare
(fără TVA)
[lei]
1 Amenajări pentru protecția mediului și aducerea la st area inițială 142.960,00
2 Cheltuieli pentru relocarea utilităților 150.000,00
3 Studii 2.070,00
4 Documenta ții-suport și cheltuieli pentru ob ținerea de avize, acor-
duri 2.500,00
5 Expertizare tehnic ă 1.035,00
6 Proiectare 137.750,00
7 Asistență tehni că 58.000,00
8 Construcții și instala ții 4.616.632,00
9 Organizare de șantier – Lucr ări de construcții 72.540,00
10 Comisioane, cote, taxe, costul creditului 54.803,45
11 Cheltuieli diverse și neprev ăzute 153.160,00
12 Cheltuieli pentru informare și publicitate 10.000,00
13 Probe tehnologice și teste 10.000,00
TOTAL GENERAL 5.411.450,45
(sursa D.A.L.I. – Pr. Nr. 11/2017, “Modernizare Șoseaua Focșani, între Str. Comuna din Paris
și Șoseaua de Centură”)
Valoarea investiției se împarte în două bugete distincte , privind lucrări eli-
gibile care se vor deconta de la bugetul de stat și lucrări neeligibile care se vor
suporta în totalitate din bugetul local :
– alocare financiară buget local – valoare 516.898,30 lei cu TV A;
– alocare financiară buget de stat, prin PNDL – valoare 5.912.315,08 lei cu TV A.
Documentația de avizare a lucrărilor de intervenție se susține în ședință de
Consiliul local al municipiului și se aprobă prin proiect de hotărâ re, respectiv
H.C.L.M. nr. 240 / 30.06.2017, pentru a se putea tre ce la următoarea etapă și
anume documentația tehnică de autorizare a execuției lucrărilor și a proiectului
tehnic. În urma aprobării indicatorilor tehnico -economici ai proiectului prin hotă-
râre de Consiliu Local se trece la etapa de licitație publică pentr u elaborare proiect
tehnic (P.T.) și execuție de lucrări respectiv contractarea serviciilor de dirigenție
de șantier.

45
În urma adjudecării contractelor de execuție de lucrări și a serviciil or de
dirigenție de șantier, semnarea lor și emiterea ordinelor de începere a acestora,
se procedează la actualizarea devizului general a c ărui valori scad cu 18,35% ,
după cum urmează:

Tabel 3. 3. Actualizare nr. 1 a Devizului G eneral (sursa proprie)
Buget Local
[lei cu TV A] Buget de Stat
[lei cu TV A] Total General
[lei cu TV A]
Total – D.A.L.I. 516.898,30 5.912.315,08 6.429.213,38
Total – P.T. 369.511,07 4.879.924,53
5.249.435,60

Ulterior în decursul execuției lucrărilor apar situații imprevizibile și legis-
lația suferă modificări precu m OUG 79/2017, privind modificarea Codului Fiscal
sau majorarea salariului minim în domeniul construcțiilor OUG 114/2018 privind
instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal –
bugetare, modificarea și completarea unor act e normative și prorogarea unor ter-
mene, ce fac necesară modificarea prețului manoperei c are duce implicit la modi-
ficarea valorii obiectivului de investiții, după cum urmează:

Tabel 3. 4. Actualizare nr. 2 a Devizului General (sursa proprie)
Buget Local
[lei cu TV A] Buget de Stat
[lei cu TV A] Total General
[lei cu TV A]
Total – D.A.L.I. 516.898,30 5.912.315,08 6.429.213,38
Total – P.T. 369.511,07 4.879.924,53
5.249.435,60
Total – HCLM
370/25.06.2019 315.814.96 5.031.902,5 7 5.347.717,53

La finalizarea lucrărilor aferente investiți ei, valoarea acesteia suferit ă o
nouă modificare, o scădere, deoarece decontarea presupune măsurători în teren
care au determinat cantități mai mici de lucrări și sume implicit mai mici la plată .

46

Tabel 3. 5. Actualizare nr. 3 a Devizului General (surs ă proprie)
Buget Local
[lei cu TV A] Buget de Stat
[lei cu TV A] Total General
[lei cu TV A]
Total – D.A.L.I. 516.898,30 5.912.315,08 6,429,213,38
Total – P.T. 369.51 1,07 4.879.924,53
5,249,435,60
Total – HCLM
370/25.06.2019 315.814.96 5.031.902,57 5.347.717,53
Final 315.284.95 4.877.868 ,21 5.193.153,16

În urma semnării contractului de finanțare cu M .L.P.D.A. nr.
2284/01.11.2017 , valoare a de 4.877.868,21 lei TV A inclus s-a decontat de la bu-
getul de stat prin plăți succesive, în urma recepției proiectului tehnic și ulterior a
execuției lucrărilor . Procedura prevede transmiterea către M.L.P.D.A. a situații lor
de plată parțiale întocmite de antreprenor , anexele tip întocmite de beneficiarul
investiției cât și orice alte acte doveditoare – factura în copie conform cu origina-
lul, poze cu stadiul fizic al lucrărilor, rapoarte întocmite de diriginții de șantier,
etc.
Perioada de garanție acordată de antreprenor este de 3 ani de zile de la data
efectuării recepție i la terminarea lucrărilor. Antreprenorul este responsabil de re-
medierea oricărui viciu și oricărei deteriorări a unei părți a lucrărilor executate, ce
se poate produce sau poate apărea în perioada de garanție. Ulterior, la expirarea
perioadei de garanție, se efectuează recepția finală prin grija beneficiarului.

47

Concluzii
Investițiile, fie ele publice sau private, se subordonează unor criterii impe-
rativ necesare pentru finalizarea în bune condiții a acest ora, aici amintesc:
– existența pe piață a societăților comerciale de profil cu un grad ridicat de
profesionalism, personal calificat și lichidități ; orice proiect este conceput și gân-
dit de personal specializat – arhitecți, ingineri, proiectanți, consult anți, realizat de
– manageri, ingineri, muncitori calificați și necalificați și verificat de – responsa-
bili tehnici cu execuția, diriginți de șantiere, inspectori, consilieri, etc. Toate aceste
grupuri de personal trebuie școlite și permanent pregătite pen tru a oferi lucrări /ser-
vicii de calitate ;
– stabilizarea pe piața muncii a fluctuației de personal, care se datorează
renumerație i insuficiente, a nerespectării programului de lucru, a lipsei unui spațiu
de lucru eficient și productiv, lipsa echipamentelor și a l ipsei echității munc ii;
– necesitatea de a crea programe de calificare sau reconversie profesională
de durată scurtă și medie, în vederea satisfacerii necesității de personal în dome-
niile profesionale cerute de marile societăți comerciale;
– aducerea de know -how din țările membre ale Uniunii Europene sau din
regiunile dezvoltate ale țării, pentru a ridica nivelul unei regiuni;
– perfecționarea și responsabilizarea personalului administrativ în vederea
minimizării riscurilor ce pot apare în conceperea, des fășurarea și monitor izarea
contractelor;
– stabilirea unor valori de contractare în concordanță cu piața actuală, adică
o valoare minimă sub care un prestator să nu î și poată desfăș ura activitatea la
nivelul de cerinț e solicitat de beneficiar și o valoare maximă ce prin depășirea ei
poate trezi suspiciuni de fraudă . Ex: valoarea unui contract de servicii de dirigen-
ție de șantier trebuie să aibă o valoare calculat ă minimă raportată la perioada de
prestare a serviciu lui și salariul minim existen t în piață. Prețul de obicei reflectă
calitatea serviciului atât cerut cât și oferit .

Listă Figuri
Figura 2. 1. Domeniile eligibile PNDL ………………………….. …………………………. 17
Figura 2. 2. PNDL ETAPA I – 2013 -2020 ………………………….. ……………………… 26
Figura 2. 3 . PNDL ETAPA II – 2017 -2020 ………………………….. …………………….. 29
Figura 2. 4. Alocare bugetară și decontări PNDL I / PNDL II ………………………. 30

Listă Tabele
Tabel 2. 1. Obiective de investiții PNDL Etapa I – Mun. Brăila ………………….. 27
Tabel 2. 2. Obiective de i nvestiții PNDL Etapa II – Mun. Brăila ………………….. 30
Tabel 3. 1. Valoarea obiectivului de investiții faza D.A.L.I. ………………. ……….. 42
Tabel 3. 2. Structura costurilor cu investiția ………………………….. ………………….. 44
Tabel 3. 3. Actualizare nr. 1 a Devizului General (sursa proprie) ………………….. 45
Tabel 3. 4. Actualizare nr. 2 a Devizului General (sursa proprie) ………………….. 45
Tabel 3. 5. Actualizare nr. 3 a Devizului General (sursa proprie) ………………….. 46