CUVÂNT ÎNAINT E…………………………………………………………………. ……………………………… .4 CAPITOLUL I…. [626361]

Intern

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, ECONOMICE ȘI
ADMINISTRATIVE CRAIOVA

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator Științific :
Conf. Univ. Dr. FLORESCU BUJOR

Absolvent: [anonimizat] – ALEXANDRA

2018

Intern

UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” BUCUREȘTI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, ECONOMICE ȘI
ADMINISTRATIVE CRAIOVA

AUTORIT ĂȚI ADMINISTRATIVE ÎN
PLAN LOCAL.
CONSTITUIRE ȘI COMPETENȚĂ.

Coordonator Științific :
Conf. Univ. Dr. FLORESCU BUJOR

Absolvent: [anonimizat] – ALEXANDRA

2018

Intern

CUPRINS

CUVÂNT ÎNAINT E…………………………………………………………………. ……………………………… .4

CAPITOLUL I. NOȚIUNI PRIVIND ADMINISTRAȚIA PUBLIC Ă………… …… .5
1.1. Caracteristici le administr ației public e………………….. …………….. …………. ………………. .5
1.2. Administrația publică – funcții… ……………………. ……………………………………………….. .7
CAPITOLUL II. ADMINISTR AȚIA PUBLIC Ă -A U T O R I T Ă Ț I ………………. ……… .9
2.1. Considera ții privind administr ația publică central ă……….. ……………. …………………….. .9
2.2. Guvernul Românie i…………………………………………………………………………………………. .11
2.3. Admini strația publi că centrală în România ………….. ……… ……………………. ……………… .15
CAPITOLUL III. ADMINIST RAȚIA PUBLICĂ LOC ALĂ………………………… ………… .18
3.1. Administrația publică locală – principii fundamentale ………………………… ……………………. .18
3.2. Prezentare succintă a autorităților administrației publice locale …………………. ………… .28
3.3. Consiliul local………………………………………………………………………………………………… .30
3.4. Primarul ,viceprimaru l si administratorul public ………………………………………………… .40
3.5. Secret arul unității administrativ -teritoriale ……………………………………………………….. .48
3.6. Statutul aleșilor local i……………………………………………………………………………………… .50
3.7. Consiliul județean…………………………………………………………………………………………… .54
3.8. Prefectu l………………………………………………………………………………………………………. …61

CAPITOLUL IV. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA UAT CARPEN …… ……66
4.1 Descriere UAT Carpen…………………………………………………………… …….. ….…66
4.2 Activități economice ale UAT Carpen…………………………………………… …………..67
4.3 Primăria comunei Carpen.Descriere……………………………………………… …..…….71
4.4 Compartimente de specialitate din cadrul Primăriei Carpen……………………… ..…..72

CONCLUZII ………………………………………………………………………… .………… …..78
BIBLIOGRAFI E………………………………………………………………………………………………….. .79

3

Intern

CUVÂNT ÎNAIN TE

Cursul de Drept administrativ și administrație publică operează cu noțiuni bazate

pe analiza teoretico – științifică a fenomenelor de organizare și structura a domeniului

administrativ pe plan general și special; particularitățile mecanismului normativ –

administrativ ce reglementează relațiile din sfera administrării și interpretarea lui corectă

ținând cont de elementele constitutive a metodologiei doctri nare. Structura cursului este

determinat de obiectul cercetării, de cercul problemelor abordate, nivelul și gradul de studiere

a lor în jurispruden ță la mo mentul actual.

Cursul de Drept administrativ și admini strație publică analizează fenomenul

administr ativ atât din perspectiva științei dreptului cât și din cea a științei administrației, cu

abordare mai aprofundată a marilor instituții ale dreptului administrativ. Sunt avute în vedere

aspectele privind actele și contracte le administra tive, instit uțiile politico – administrative,

autorităț ile administrației centrale și locale, funcția publică, serviciile publice și răspunder ea

în dreptul ad ministrativ.

Curs ul se adresează nu numai studenților de la specializările de drept și administrație

publică, precum si tuturor celor doritori sa cunoas că organizarea, sub aspect politico –

administrativ, a statului ro mân.

4

Intern

CAPITOLUL I. NOȚIUNI PRIVIND ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ

1.1. Caracteri sticile administra ției publice

Obiectivul principal al administrației publice consta în realizarea valorilor politice care
exprimă interesele generale ale societ ății organizate în stat și care sunt formulate în legi de
către organel e puterii legiuitoare , precum și executare a hotărârilo r judecătorești, date în temeiul
legii.1
Caracterizând administra ția publică drept o activit ate în principal organiza torică, se
desprinde poziția sa de intermediar între planu l condu cerii politice și planul în care se
realizează valorile politice, deciziile poli tice.
În statul de drept, administrația publică reprezintă principala pârghie prin care se
realizează valorile stabilite la nivelul cerințelor conducerii politice2.Deoarece reprezintă
necontenit statul, atât în interior cât și în exterior, ea trebuie să fie în forma continua,
omniprezentă , promptă și energetică . Noțiunea de administrație are mai multe înțelesuri ,
a administra însea mnă a conduce, a organ iza, a dirija activități publi ce și particulare.
Obținerea unor rezultate maxime, cu eforturi minime, în administrația publică nu se
poate realiza, decât cu utilizarea rațională și eficientă a resurselor umane, material și
financiare.
Complexi tatea cerințelor sociale, ridică în fața administrației o serie de probleme, care
trebuie rezolvate. Societatea cuno aște un proces continuu de multiplicare și diversificare a
sarcinilor administrației, care impune necontenite îmbunătățiri și perfecționări în structura și
activitatea administrației, prin utiliz area unor metode și tehnici moderne. Doctrina conside ră
că în conținutul complex al administrației se cuprind imperat ivele: a prevedea, a organiza, a
conduce, a coordona, a controla3.
Noțiunea de administra ție este mai largă decât aceea de administra ție publică, ea
cuprinzând și administrația particu lară. Ca orice activitate umană, atât administrația publică
cât și a dministrația particulară ur măresc un scop, utilizând anu mite mijloac e.
Administrația publică , spre deosebire de administrația privată, urmăreș te satisfacer ea
interesu lui public, a utilității public e, a binelui comun, în mod dezinteresat, inclusiv prin
realizarea de serv icii pu blice.
1 '*** C urs de drept ad ministrat iv, SNSPA, coo rdona tor loan Alex andru, Ed itura Economică, 2002, p. 402
2 Emil Bălan, Elemente de drept ad ministrativ, Ed. Trei, 1999, p.9
3 Mihai T. Orove anu, Tratat de Drept administrativ, Editura Universității Creștine „Dimitrie Cantemir",
București, 1994, p. 15.
5

Intern

Scopul activi tății administrației publi ce este atât satisf acerea, în mod regulat și

continuu, a unor cerințe esențiale, comune întregii colectivități umane, care exced prin

amploarea lor posibilitățile particularilor, cât și satisfacerea unor cerințe care, prin natura lor,

sunt nerent abile și ni meni nu s-ar oferi să le asigure.

Noțiunea de administra ție publică este susceptibilă de a căpăta două sensur i: unul
material și unul for mal4.
In sens material , administraț ia publică reprez intă o activitate de organizare a
execu tării și de executare în concret a legii, realizată prin acțiuni cu caracter de dispoziție sau
acțiuni cu caracter de prestație, de către autori tățile care compun acest sistem în vederea
satisfacerii intereselor generale, scop care organizea ză și asigură buna funcționare a serviciil or
publice și execută anumite prestații către popula ție5.Prin activit ățile executive cu caracter de
dispo ziție se organizează executarea legii, stabilindu -se reguli de conduită pentru terți. Aceste
activități se realizează prin acte juridice, operațiuni administrative, fapte materiale înfăptuite
de titularii funcțiilor publice din siste mul organe lor administrației p ublice.
Administrația publică, ca activitate excede sfera organelor care alcătuiesc sistemul de
organizare respectiv, aceasta putând fi regăsi tă și în sistemul puterii legiuitoare sau
judecăt orești, precum și în cel al unor organiz ații nestata le care organizea ză executarea și
execu tă în concret legea6
În sens forma l, structural administr ația publică poate fi înțeleasă ca un sistem de
organe ( ansamblul autorități lor și instituțiil or publice), cuprinzând diverse structuri
administrat ive care realizează activitatea de organizare a executării și de executare în conc ret
a legi i.
Administrația publică, în sensul de sistem de organe ale statului, este alcătuită din:
Preșe dintele României, Guver n, ministe re și celelalte organe ale administra ției publice
centrale de specialit ate, servici ile lor descentralizate în județe, prefect ul și autorităț ile
administrației publ ice local e7.
Pentru A. Iorgovan, administraț ia publică reprezintă ansamblul activi tăților
Președintelui, Guvernului, autorit ăților administrației autonome centrale, autorități lor
admin istrației autonome locale si, după caz, structurilor subordonate acestora, prin care, în

4 Al. Negoi ță, Drept ad ministrativ, Ed. „Sylvi", Bu curești, 1996, p. 5
5A. Trăilescu, Tratat ele mentar de drept administrativ, Ed. ALL BECK, 2002, p. XV
6 Al. Negoi ță, Drept ad minstra tiv si ști ința admin istrației, Ed. AtlasLex, București, 1993
7A. Trăiles cu, Tratat ele mentar de drept adm inistrativ, Ed. ALL BE CK, 2002, p. XV
6

Intern

regim de putere publi că, se aduc la îndeplinire publică legile sau, in limitele legii, se
prest ează servicii publice8.
Domeniul administ rației publice locale este reglementat în primul rând în Constituție
(art.120.123), care conține dispoziții cu rang de principii de bază, în Legea generală a
administrației publice locale nr.215/20019, precum și în numeroase legi speciale, dintre
care amintim doar Legea prefectului nr. 340/2004 , Legea nr.393/2004 privind statutul
aleșilor locali, Legea nr.115/2015 privind alegerea autorit ăților administrației locale .

1.2. Administr ația publică – funcții
Administrația public ă fiind o activitate în principal organizatorică, aceasta are o

poziție de interm ediar între planul conduc erii politice și planul unde se realizează valorile

politice, deciziile politice. Această caracteristică nu exclude activitatea de conducere în

administrația publică – ca activitate creatoare – ci, dimpotri vă, o presupune la anumite

dimensiuni și în cadrul unor limite.

Referindu -se la principalele funcții ale administrației publice în cadrul sistemului
social global, prof. I. Alexandru identifică ur mătoar ele10:
a) în prim plan (determinată de poziția pe care o are administrația în rapor t cu
puterea politică) se află funcția de mecanism intermediar de execuție, ce are menirea de a
organi za și a asigura execuția – în ultimă instanță folosind autoritatea sa sau chiar
constrângerea. Ace astă funcție primară are mai mu lte laturi, și anu me:
 funcția de pregătir e a deciziilor politi ce sau chiar de colaborar e la adoptarea lor;
 funcția de organizare a executării deciziilor politice;
 funcția de executare directă, în concre t a deciziilor politice;

 funcția de asigurar e a execu tării deciziilo r politice , care se realizea ză fie prin
convingere , fie la nevoie, folosi nd forța de constrângere;
 funcți a de purtător al cererilor, dorințelor și necesităților membrilor societății în fața
autorităților competente să adopt e decizii asupr a acestora .

8 A. Iorgov an, Drept administrative. Tratat ele mentar, voi. I, Ed. Hercules, 1 993, p. 85-86
9 Publicată în "Monitorul Ofici al al României", partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modifi cările și
completările aduse de Ordon anța de urgență a Guvernu lui nr. 74/2001; Legea nr. 738/2001; Legea nr. 216/2002;
Legea nr. 1 61/2003; Legea n r. 141/ 2004; L egea nr. 340 /2004; Legea nr. 393 /2004; Legea 286/2 006.
10 Bernard Gournay, Introduction a la Science Adm inistrative, Presse de la Fondati on Naționale des Science s Politiq ues,
Paris, 1978, I.Alexandru , ș.a. , Drept administrativ, Ed. Economică, 2002
7

Intern

b) Ca funcț ii derivate ale administrației publice, care se refer ă la scopurile acțiunilor

desfășurate de aceasta, în condițiile statului de drept administrația publică are drept scop

înfăp tuirea deciziei polit ice, reflec tată în legi și celelalte acte normativ e ale autorit ăților
statulu i și ale colec tivităților locale, pot fi conturate:
funcția de instru ment de conservar e a valor ilor material e și spirituale ale
societă ții.
funcția de organizar e și coordonar e a adap tărilor ce se impun datorit ă
transformărilor ce se produc inerent în evoluția diferitelor componente ale societății, în speci al, în
structura economică a acest eia.
Atribuțiile administrație i publice în materie de organizare reprezintă una din cele mai
importante laturi prin care administrația își realizează funcțiile sale în cadrul sistemului socia l.
Atributul de comandă se regăsește în activit atea administrației publice în două
planuri :
 administrația publică colaborează la adoptarea deciziilor politice prin pregătirea
acestora ;
 administrația public ă adoptă deciziile administrative care au ca obiect crearea
cadrului organizatoric și a condițiilor concrete în vederea implementării deciziilor
politice .
Coordonare a ca atribu t al conducer ii în cadrul administr ației publice se regăs ește
aproa pe la toate nivelurile struct urilor administrative și constă în armonizarea și sincronizarea
acțiunilor desfășurate în vedere a organizării executări i și de executare în concre t a decizi ilor
politic e transpus e în legi și alte acte normative . Fără coordonare nu este posibilă acțiunea
eficient ă a diferitelor elemente ale mecanismului administrativ, iar realizarea funcțiilor
administrației ar fi peric litată, lucru ce ar avea repercusiuni asupra întregului sistem social.
Coordonarea asigură integrarea dinamic ă a acțiunilor diferitelor elemente ale
administrației publice, în scopul realizării acestora în mod ritmic, proporțional și eficient.
Contro lul constituie , de asemenea , un alt atribu t al activi tății administrative; el are

menirea de a măsura rezultatele acțiunii administrative în aplicarea deciziilor politic e și de a

reprog rama activitățile, făcân d corec țiile necesar e. Controlul trebuie să deter mine o intensificare

a realiz ării acțiunilor administrative de natură a asigura îndeplinirea funcțiilor administrației

publice .

8

Intern

CAPITOLUL II. ADMINISTR AȚIA PUBLI CĂ – AUTORITĂȚI

2.1. Considerații privind administrația publică centrală

Constituția României11, se refer ă în Titlul III, la autoritățil e publice . Astfel, sunt

cuprinse în acest titlu următoarele organisme , calificate de c onstituant dr ept au torități publi ce:
 Parlamentul (capitolul I);
 Președintel e României (capitolu l II);
 Guvernu l (capitolu l III);
 Autor itățile administrației publice centrale de specialitate (capi tolul V, secțiunea
1) ministere, alte organe de speci alitate din subordinea Guvernului, autorități administrative
autonome;
 Autoritățile administrației public e local e (capitolu l V, secțiunea a 2-a) –
consiliil e locale, județene și primarii;
 Autoritate a judecător ească (capitolu l VI) – instanțele judecăto rești, Ministeru l
Public , Consiliu l Superio r al Magist raturii.
Fiecărei “puteri” în stat îi corespun d autorități care realizeaz ă sarcinil e acesteia .
Astfel, sarcinile puteri i legislative, de adoptare a legilor, se realizează de către cele
două Camere ale Parlamentului (Camera Deputaților și Senatu l), sarcinil e puteri i
jude cătorești, de a soluționa cu puter e de adev ăr legal, conflictel e juridice care apar în
societate, se realize ază de către instanțel e judecătorești (judecătorii, tribunale județene și al
municipiulu i București, curți de apel și Înalt a Curte de Casație și Justiție), iar sarcinil e
puteri i executiv e sunt realizate de Președinte și de Guvern, acesta din urmă având
conducere a generală a administrației publi ce.
Rapor tându -ne la autoritățil e public e consac rate de Constit uția României, se pot reține ca
autorități administrative autonome:
 Consiliul Suprem de Apărare a Țării;
 Curtea de Conturi ;
 Avocatul Poporului;
 Consiliul Legislativ.
11 Constituția din 31/10/2003, Re-Publica tă in Monitorul Oficial, Partea I nr. 767 din 31/10/2003, Modificată și
completată prin Legea de revizuire a Const ituției României nr. 429/2003, publicată în Monitorul Ofici al al
României, Partea I, nr. 758 din 29 oc tombrie 2003,
9

Intern

În categori a acesto r autorități, având un statut legal, mai pot fi incluse : Serviciul Român

de Informații , Banca Național ă a Români ei, Consiliul Național al Audi ovizualului, ș.a..
De asemenea sunt autorități autonom e locale alese : primarii, consiliile locale si
consiliile județene. Prin urmare, autoritate a administrativ ă reprezin tă acea categorie a
autorităților publice care are o structură stabilă și o activitate continuă, înzestrată cu capacitat e
juridică ce-i permit e participare a în nume propriu, la înfăptuirea puterii executive în limitele
competenței legal specifice.12
Din cele prezentat e reiese că noțiunea de autorita te publică este mai largă decât cea de
autoritate admin istrati vă, pe care o inclu de. De altfel, prin Decizia nr. 197/1997 a Curții
Constit uționale , s-a statua t că în ceea ce privește noțiune a de autoritat e administrat ivă,
prevăzută de art. l din Legea nr. 554/2004, aceas ta a fost înlocuită cu noțiune a de autoritat e
publică , prevăzută de art. 52 alin. l din Constit uție13 și că noțiunea de autoritate publică are o
sferă mai largă decât cea de autori tate administrati vă, fără a se arătă de Curtea
Cons tituțională, sensul și sfera cel or două no țiuni.
Din rându l autorități lor administrative , unele sunt considerate autorități ale
administrației publice pentru că acestea fac parte din siste mul ad ministrației publice.
În Constit uție se utilizează și noțiunea de organ14: în art. 61 alin. 1, chiar dacă se
prevede că Parlamentul este „ unica putere legiuitoar e a țării”, el este calificat , mai întâi, ca
fiind, „organul reprezenta tiv al poporului român ”. De asemenea, în art. 116 se prevede că „
alte organ e de specialitat e se pot organiz a în subordine a Guvern ului ori a ministerelo r sau
ca autorități administrativ e autono me”. Art. 123 alin. (2), refer indu-se la prefect, prevede
că acesta conduce servici ile publi ce descentralizate ale ministerelor și „ ale celorlalte
organe centra le, din unităț ile administrativ-teritoriale”.
Pentr u autori tățile administrative , se rețin următoarel e caracteristici :

sunt o catego rie de autorități publice, adică forme organizatorice constituite în
sistemul autorităților publice ;
sunt form e organizatoric e stabile , ca structură și activitat e, determinate de
permanența și consistența sarcinil or ce trebuie să le îndeplin ească, ceea ce nu exclude

12 I. Santai, Drept ad ministrativ și știința ad ministrați ei, Ed. Oscar Pri nt, 1998, p.59-68
13 Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legiti m, de o autor itate publică, printr-un act
administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea
dreptului pre tins sau a inter esului legit im, anular ea actului și repararea p agubei.
14 A se vedeași M Preda , Drep t administrativ, Ed. LuminaLex, București, 2000, p. 18
10

Intern

posibilitate a încredi nțării temporare de sarcini sau chiar a creării de organe cu caracte r

temporar, dat fiind provizoratul sarcinilor;

dispun de capa citate juridică cu caracter special, care le conferă calitatea de a
participa la raporturil e jurid ice, respectiv aptitudi nea limitat ă de a avea și de a exerci ta
dreptur i și, după caz, de a îndeplin i obligații în nume propriu.
Autoritățil e admi nistrativ e se caracterizează prin:
 sunt, de regulă, alcătuite din persoane numite și, mai rar, alese în funcț ie, spre deosebire
de componentel e puteri i legislativ e (Camer a Deput aților și Senatul ) alcătuite numai din persoa ne
alese;
 funcți onarii acestor autorități sunt subordon ați ierarhic , fiind revocab ili din funcție,
comparat iv cu magistrații care, în cazul judecătorilor, sunt independenți în activitate și
inamovibil i în funcție, iar procurorii dispun de stabilitate în funcție;
 prin activitate a lor, autorită țile administrativ e asigur ă punere a în executar e și
executar ea în concre t a legilor, procesu l activității executiv e incluzâ nd, astfel , adoptare a sau emiterea
de acte cu caracter normativ, emiterea actelor cu caracter individual , executare a și contr olul
îndepliniri i acestora .
Așadar, puterea executivă și sistemul de autorități administrative ocupă un loc
intermediar – deși pe același plan sau nivel al puterii în stat.

2.2. Guvernul României
2.2.1. Rolul și funcțiile Guvernului

Guvernul este autoritatea publică a puterii executi ve, care funcționează în baza votului
de încredere acordat de Parlament și care asigură realizarea politicii interne și externe a țării și
exercită conducerea generală a ad ministra ției publice15.
Guvernul are rolul de a asigura funcțio narea echilibrată și dezvoltarea sistemului
național econo mic și social, precum și racordarea acestuia la sistemul economic mondial în
condi țiile promovării intere selor n ațional e.
Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile
const ituționale, având la bază Program ul de guvernare a cceptat de Parla ment.

15 Legea nr. 90/2001 privind organiz area și funcți onarea Guve rnului României și a ministerelor, publica tă în
M.Of. nr. 1 64 din 4 .02.2001
11

Intern

Numirea Guvern ului se face de Preșe dintele României pe baza votului de încre dere
acordat de Parl ament și expri mat prin Hotărâ rea Parla mentului.
2.2.2. Componența Guvernului

În conformitate cu prevederile art. 2 al Legii nr. 90/2001, pot fi membri i ai
Guvernului persoan ele care:  au nu mai cetățenia ro mână și d omiciliul în țară;
 se bucu ră de ex ercițiul d repturilor electorale;

 nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de
incompatibili tate.
Guvernul este alcătuit din primul-ministru și miniștri. Din Guvern pot face parte și
miniștr i-delegaț i, cu însărc inări speciale pe lângă primul-ministru, prevăzuți în lista
Guvernul ui prezenta tă Parla mentului pentru votul de încre dere.
Preșe dintele României desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru, în
urma consultării partidu lui care deține majoritatea absolută în Parlament, ori dacă nu există o
asemenea maj oritate, a partidelor reprezentate în Par lament.
Candid atul pentru funcția de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la
desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra progra mului și a întreg ii liste a
Guvernului.
Progr amul și lista Guver nului se dezb at de către Camera Deputa ților și Senat, în
ședință comună. Parlament ul acordă încredere Guvern ului cu votul majorității deputaților și
senat orilor. Pe baza votului de încredere acordat de către Parlament, Președintele României
numește Guvernul.
Primul-ministru și ceilalți membri al Guvernului depun individual, în fața
Președintelui României, jurământul de credință față de țară și popor. Guver nul în întregul său
și fiecare membru în p arte își exercită mandatul, începâ nd de la data depu nerii ju rământului.
Conf lictul de interese în cazul membrilor Guvernului

În conformitate cu prevederile art 70 și 71 din Legea 161/2003 prin confli ct de
interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție
publică are un interes person al de natură patrimonială, care ar putea influența îndepli nirea cu
obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Const ituției și altor acte normative.
Principiile care stau la baza preven irii conflic tului de interese în exercitarea
demnităților publice și funcțiilor publice sunt: i mparțialitatea, inte gritatea, transpar ența
decizi ei și sup remația interes ului publi c.

12

Intern

Persoana care exercită funcția de membru al Guver nului, secretar de stat, subsecretar

de stat sau funcții asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act

administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei

decizii în exercita rea funcției publice de autoritate, care produce un folos material pentru
sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I. (art.72, Legea nr.161/2003).
Încetarea funcției de membru al Guvernului
Funcția de membru al Guvern ului încetează în urma:
 demisiei;
 revoc ării;

 pierderii dr epturi lor electora le;
 stării de inco mpatibi litate;
 decesului;
 demiterii.
Dem isia din funcția de membru al Guvernu lui se anunță public, se prezintă în scris
primului-ministru și devine irevocabilă din momentul în care s-a lua act de depuner ea ei, dar
nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii.
Revocarea din funcția de membru al Guvernului se face de Președintele României,
prin decret, la propune rea primului -ministru. Revocarea are loc în caz de remaniere
guvernamental ă.

2.2.3. Atribuții le Guvernului

Guvernul, ca de altfel întreaga administr ație publică, are sarcina de a aduce la
îndeplinire politica inter nă și externă a statului.
În vederea realiz ării acestei sarcini, Guvernul exercită o serie de atribuții, care pot fi
grupate în două categorii:
Atribuț ii generale

 exercită conducer ea generală a ad ministr ației publice;

 asigu ră executarea de către administrația public ă, în accepțiun ea de sistem de
organe, adică în sens organizat oric, a legilor și a celorlalte dispoz iții normative date în
aplica rea acestora;
 conduce și controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe centrale
precum și ale autorităților locale ale ad ministrației publice;
 asigu ră administrarea proprietății publice și pr ivate a statului.

13

Intern

Atribuții de specialitate
a) Atribuții în domeniul normativ
b) Atribuții în domeniul economic
c) Atribuții în domeniul social
d) Atribuții în domeniul legalită ții și apărării țării
e) Atribuții în dome niul relațiilor externe
Pentru rezolvarea unor probleme din competența sa, Guvernul poate constitui
organis me cu caracter consultativ. În scopul elaboră rii, integră rii, corelării și monitorizării de
politici, Guvernul poate cons titui consilii, c omisii și comitete inter ministeriale.

2.2.5. Organ izarea aparatului de lucru al Guvernulu i16

Aparatul de lucru al Guvern ului este alcătuit din aparatul de lucru al primului-
ministru, Secretar iatul General al Guvernului, departa mente și alte asemenea structuri
organizatorice cu atribuții speci fice stabil ite prin hotărâ re a Guvernului.
Aparatul de lucru al primului -ministru este alcătuit din:
a) corpul de consilieri ai primului-ministru;
b) corpul de cont rol al pri mului-ministr u;
c) aparat ul tehnic al corpului de consilieri;
d) cabinet ul primului-ministru;
e) can celaria primului-ministru;

f) co mpartimentul cu prob leme specia le;
g) comparti mentul do cumente se crete;
h) compartimentul care asigură p rotocolul primu lui-ministru.
Guvernul are un Secretariat General17 condus de secretarul general al Guvernului,
care poate avea rang de ministru, ajutat de unul sau mai mulți secretari gene rali adjuncți, care
pot avea rang de secretar de stat, numiți prin decizie a pri mului-ministr u.

16 Ordonanță de Urgență 64/28.06.2003, pentru stabilir ea unor măsuri privind înființarea, organizarea,
reorganizarea sau funcționarea unor structu ri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor
organe de special itate ale administr ației publice c entrale și a unor instituții publice
Hotărâre nr. 765 din 18 i ulie 2002 privind o rganizarea și funcțion area aparatului de lucru al Guve rnului publica tă
în M.O. n r. 554 din 29 iulie 2002
17 Legea 255/2 001,publica tă în M.Of.nr. 266 din 23/05/2001, privind reorganizarea și funcțion area Secretaritului
General al Gu vernului
14

Intern

Secretariatul general al Guvernului asigu ră, prin aparatul propriu, continuitatea
derulării operaț iunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legătură
și stabilit ate al guvernări i.
Departamentul este o stru ctură organizator ică fără personalitate juridi că și fără unități
în subordine, subordo nat primului-ministru, având rolul de coordona re și sinteză în domenii
de in teres g eneral, în c onformitate cu at ribuțiile Guvernului.
Depar tamentul este condus de un demnitar. În exercitarea atribuțiilor ce îi revin
conducă torul departamentului emite ordine cu caracter individua l.
2.2.6. Funcționarea Guvernului

Guvernul se întâlnește, de regulă, săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la
convo carea pri mului-ministru.
Preșe dintele României poate participa la ședințele Guvernului care au ca obiect
probl eme de interes național privind politica externă a Guvernulu i, apărarea țării, asigurarea
ordinii publice.

2.3. Admi nistrația publică centrală în România

Constit uția României reglementează aceast ă materie în Secțiunea I, a cap. V

Administrația publică, din cadru l Titlulu i III – Autoritățile publice (art.116 -119).
In sistemul constituțional actual, administrația publică centrală de specialitate are două

componente, și anume:

 administrația publică subordonată Guvernului, alcătuit ă din structuri
administrative subordonate direct acestuia sau aflate în subordinea ministerelor;
 autoritățil e adminis trative autonome, constituit e conform art.116 alin.3 din
Constituție.
Structurile administrative subordona te direct Guvernului, numite ministere sau purtând
alte denumiri: agenții, departament e, oficii, comit ete, consili i etc., indiferent dacă cei care le
condu c fac sau nu parte din Guvern (potrivit art.101 alin.(3 ) din Constit uție, sunt desemnate
de administrația ministerială, in acest sens fiind alcătuită din prim-ministru, miniștri și alți
membri stabiliți prin lege organică).
În Capitolul V al Titlului III din Constituție sunt avute în vedere autorități public e care
desfășoa ră exclusiv o activitate de natură adminis trativă. Așa cum s-a arătat, Guvernul, emite
pe lângă acte de guvernare specifice execut ivului, și acte administrative , realizând administrație
statală, ca dimensiun e a administrației public e.
15

Intern

Adm inistrația public ă centrală de specialitat e se realizeaz ă numai ca administrație
statală, iar structura acesteia cuprinde autorități guvernamentale subordonate și autorități
autonome. Cele guvernamentale, la rândul lor, se împart în două categorii, după cum raporturile
de subordonare față de Guvern sunt directe sau indirecte (prin intermediul unui minister).
Oricât de multă autonomie ar avea autoritățile administrative autonome centrale, acestea
fiind autorități de stat, actele lor fac obiectul acțiunii în justiție, conform dispozițiilor art. 52
din Constituție și ale Legii nr.554/2004 privi nd contenciosul administrativ.

2.3.1. Ministerele

Ministerele sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale care
realizează politic a guvernamenta lă în domeniile de activitate ale acestora.
Ministerel e se organize ază și funcționează numai în subordinea Guvernului, potrivit
prevederilor Constituției și Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului
României și a ministerelor.
Numărul, denumire a și compe tența ministere lor nu sunt stabilite în mod expres nici prin
Constituție și nici printr -o lege cadru . De la un guvern la altul aceste a pot să varieze, în funcție de
obiectivele urmărite de guvernul respectiv, de cerințele sociale pe care trebuie să le satisfacă
statul în acea perioadă.

Ministerele și miniștrii se aprobă de către Parlament, prin acordarea votulu i de încreder e

asupra Programului de guvernare și întregi i liste a Guvernului , la învestitu ră.

Primul-ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin

înființarea, desființarea sau, după caz, divizarea ori comas area unor ministere. Ministerele au

personalitate juridică și au sediul în municipiul București.

2.3.2. Organ izarea ministerelor

În raport cu importanța, volumul, complexitatea și specificul activității desfășurate,
structura organizatorică și numărul de posturi se stabilesc în funcție de rolul si atribuțiunile
acestora și se aprobă prin hotărârea guvernului.
În fiecare minister se organizează cabinetele demnitarilor, cu personal propriu, căruia nu i
se aplică prevederile legii privind statutul funcționarului public. Mini sterele pot înființa în
subordine a lor organ e de specialitate , cu avizu l Curții de Contur i.
Minister ele pot avea în subordinea lor servic ii public e, care funcționea ză în unitățile
administrativ -teritoriale .
16

Intern

Înființare a sau desființ area servici ilor public e descentral izate ale ministerelo r și ale
celorlalte organ e centrale din unitățile administr ativ-teritoriale, obiectul de activitate, structura
organizatorică, numărul și încadrare a personalului , criteriil e de consti tuire a compartimentelor
și funcțiile de conduce re ale acestora se aprobă prin ordin al ministrului , respecti v al
conducătorulu i organulu i de specialitat e în subordine a căruia aceste servicii sau organe își
desfășoară activitatea .
Ministru l numește și eliberea ză din funcție conducătorii organelo r de specialitat e din
subordinea ministerului. Conducătorii serviciilor publice descentraliza te se numesc și se
eliberează din funcție de către ministru, cu avizul consultati v al prefectului .

2.3.3. Atribuți ile generale ale miniștrilor

Atribuțiile generale din domeniul de activitate al miniștrilor, sunt în principal următoarele :

a) organizează, coordonează și controlează aplicarea legilor, ordonanțelor și hotărârilor
Guvernului , a ordinelor și instrucțiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de
autoritate și a principiului autono miei locale a institu țiilor pub lice și a agenților economici;
b) inițiază și avizează proiecte de lege, ordonanțe, hotărâri ale Guver nului, în condițiile
stabilite prin metodologia aprobat ă de Guvern;

c) acțion ează pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrată celei de

dezvoltar e econo mico-social ă a Guver nului;

d)fundamentează și elaboreaz ă propuner i pentr u bugetu l anual, pe care le înaintează

Guvernului;

e)urmăresc proiectarea și realizarea investițiilor din sistemul ministerului, în baza

bugetulu i aprobat ;

f) reprezintă interes ele statului în diferite organe și organi sme internaționa le, în
conformitat e cu acorduril e și convențiile la care România este parte și cu alte înțele geri stabilite
în acest scop, și dezvolt ă relații de colaborar e cu organe și organiza ții similare din alte state și
cu organizați i internaț ionale ce interesează domeniul lor de activita te;
g) inițiază și negoc iază, din împuternici rea Președintelu i Românie i sau a
Guvernului , în cond ițiile legii, încheiere a de conve nții, acorduri și alte înțeleger i
internaționale propun întocmirea formelor de adera re la cele existente ;

17

Intern

CAPITOLUL III. ADMINIST RAȚIA PUBLICĂ LOC ALĂ

3.1. Administrația publică locală – principii fundamentale

Principiil e fundamental e ce stau la baza statului de drept presupu n un anume cadru

normativ, prin care se realizează organizare a și funcționarea administrației publice și prin care se
stabilește în primul rând sistemul principial-juridic ce guvernează întreaga administrați e publică18.
Un important element de cunoaștere a dimensiunilor și caracterelor administrației
publice, îl reprezintă principiile prin care se redau trăsăturile commune, generale, proprii unui
fenomen sau grupări de fenomene19.
Astfel, a cționând în vederea realizării funcțiilor sale, administrația publică trebuie să
prevadă și să programeze, să organizeze procesul de execuție, să decidă, dar să și pregăteas că
variante de deciz ii pentr u conducerea politică a statului respectiv , să coordonez e procesel e de
execuție și, în sfârșit, să controleze întreag a activitat e de realizare a valorilor politice
transpus e în norme juridice; toate acestea consti tuie un proces administrat iv unic, între
acțiunile administrației existâ nd o riguroas ă succesiun e și interac țiune, stabilite prin norme
juridice.
Rezul tă astfel că, în întreag a sa activitate, administrația public ă se subordo nează normelor

juridice , rațiunea existenței sale fiind organ izarea executării și asigurarea înfăptuirii acestora.
Art.1 din Legea nr. 215/2001 , a administrației publice locale definește anumiți termeni:
a) activități de administrație social-comunitară – acțiunile prin care se concretizea ză relația
autorităț ilor administrației publice locale cu asoci ațiile de proprietari de pe raza unității
administrativ-teritoriale; b) aglomerări urbane – asoci ațiile de dezvoltare interc omunitară
constituite pe bază de parte neriat între municipii, altele decât cele prevăz ute la lit. j), și orașe,
împreună cu localitățile urbane și rurale aflate în zona de influență; c) asociații de dezvol tare
intercomunitară – structurile de coopera re cu personalitate juridică, de drept privat, înființate,
în condiț iile legii, de unitățile adminis trativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor
proiecte de dezvoltare de interes zonal sau region al ori furni zarea în comun a unor servicii
publice; d) autorități deliberative – consiliul local, consi liul județean, Consiliul General al
Municipiului București, consi liile locale ale subdiviziunilor administrativ -teritoriale ale
municipiilor; e) autorități executive – primarii comunelor, orașelor, municipi ilor, ai

18 N.Popa , Teoria genera lă a dreptului, Ed.Actami, București, 1996; Ilie lovăn aș, Drept administrativ și elemente ale
științei administrației, Editura Didacticăși Pedagogică , București, 1977
19 E.Bălan, E lemente de drept ad ministrativ, Ed. Trei, 1999
18

Intern

subdiviziunil or administrativ -teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului

București și președintele consiliului județean; f) consilii locale – consilii comunale, orășene ști,

munic ipale și consil iile subdiviziu nilor administrativ -teritoriale ale municipiilor; g) organisme

prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean – denu mire

generică ce inclu de: 1. instit uții publice și servicii publice înființate și organi zate prin hotărâri

ale autorităților deliberative, denumite în conti nuare instituții și servicii publice de interes
local sau județe an; 2. societăți comerciale și regii autonome înființate sau reorganizate prin
hotărâri ale autorităților deliberative, denu mite în continuare societ ăți comerciale și regii
auton ome de interes local sau județean; 3. asociații de dezvoltare interc omunitar ă; 4. furnizori
de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în condi țiile
prevăzute de lege; 5. asociații, fundații și feder ații recunoscu te ca fiind de utilitate publică, în
condițiile legii; 6. operatori de servicii comunitare de utilități publice locale sau județene; h)
subdiviz iuni administrativ -teritoriale ale municipiil or – sectoarele municipiului Bucur ești sau
alte subdiviziuni ale municipiil or, ale căror delimitare și organizare se fac prin lege; i) unități
administrativ-teritoriale – comune, orașe și județe; în condi țiile legii, unele orașe pot fi
declarate municipii;
În baza prevederilor art.2 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale,
republicată care reia parțial textul art.120 din Consti tuția României , admi nistrația
publică în unită țile administ rativ-teritoria le se organize ază și funcți onează în
temeiul princ ipiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării servicii lor
publice, eligibil ității autorităților administr ației publice locale, legalității și al
consu ltării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit. Aplicarea
acestor principii nu poate aduce însă atingere caracterului de stat n ațional, unitar și indivizibil
al Ro mâniei.
Principiile de organizare ale administrației publice în România, reglementate
const ituțional și organic, au la bază preved erile stabili te prin Carta europeană a autonom iei
locale, adopta tă la Strasbourg la 15 octombrie 1985 și adoptată în dreptul intern prin Legea
nr.199/1997 , publica tă în Monitorul Ofic ial, nr. 331 din 26/11/199 7.
PRINC IPIUL AUT ONOMI EI LOC ALE se referă la organizarea , funcționarea ,
competențele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin
comunei, orașului sau județului20. Ea reprezint ă dreptul și capacitatea efecti vă a

20 art.4 (2) al Legii administrației publi ce locale nr. 215/2001

19

Intern

autorităților administrației publice locale de a rezolva și de a gestiona, potrivit legii, în

nume propriu și sub responsabilitatea lor, o parte importantă a trebur ilor public e, în interesul

colectivităț ilor locale , pe care le reprezi ntă.

Principiul descentralizării, consacrat, de asemenea de Constit uție, se referă la
organizarea administra ției publice în general, și, pe de o parte, evocă existența
colectivitățil or locale autonome (descentralizarea teritoria lă), iar pe de altă parte denotă
tendința statului modern de renunțare treptată la presta rea servicii lor publice în regim
centralizat, în favoarea înființării stabilimentelor publice, sau a prestării lor de către persoane
private – stabilim entele de utilitate publică (descentralizarea funcțională, tehnică sau pe
servicii).Descentralizarea teritorială implică exist ența autonomiei locale, prin urmare se
poate afir ma că descentralizarea este un sistem de organizare administr ativă iar autonomia
locală este un drept al colectivităților locale, desprins și decurgând tocmai din
principiul descentr alizării. La baza acestor concepte stă ideea conform căreia cei
administrați, care formează colectivitatea locală, sunt legați între ei prin interese comune și,
de aceea, afacerile locale vor fi mai bine administr ate de la acest nivel, local, de către
reprezentan ții aleși ai colectivității loc ale.

Cole ctivitatea locală înglobează totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ –
teritorială, precizare necesară dacă se dorește înțelegerea mecanism elor de exercitare a
dreptu lui la autonomie local ă. Astfel, dreptul la autono mie locală aparține colectivi tății locale,
însă nu poate fi exercitat de aceasta în mod direct, ci doar prin repreze ntanți, care sunt
autorităț ile administrației publice local e21. Din acest motiv legea prevede în mod expres faptul
că dreptul la auton omie locală se exercită de consiliile locale și primari, precum și de
consil iile județen e, nu în nume propriu ci în numele și interesul colectivității locale22, și că
aceste dispoziții nu aduc atingere posibili tății de a recurge la consultarea locuitorilor prin
referend um sau prin orice altă formă de partic ipare directă a cetățenilor la treburile publice
(art.3 din Legea nr.215/2001). Se face trimitere, prin urmare, la mijloace le democrației semi-
directe, în speță la ref erendu mul local, regle mentat de Legea nr.3/2000.

21 A se vedea Dacian Cosmin Dragoș, Principalele elemen te de noutate ale Legii nr.215/2001 a adminis trației
publice locale, „Dreptul" n r.10/2001, p.3 și urm.
22 A se vedea și Corn eliu Liviu Popesc u, Autonom ia locală și integrar ea europeană, Editura All-Beck, 1999,
p.170.
20

Intern

Două pre cizări se i mpun în le gătură cu acest te xt legal:

În primul rând, observăm că, autono mia locală implică atât un drept, cât și abilit atea,
capacitatea autorităț ilor administrațiile publice locale de a gestiona treburile publice locale.
Acest drept este exercitat de administrația publică locală, în raport cu alte autorit ăți
publice, care trebuie să-l respecte și să se abțină de la a-i aduce atingere prin norme juridice
inferioare legii, dar și în raport cu colectivitatea locală, care nu poate lua în propriile mâini
decizia la nivel local, ci trebuie să respecte principiul democrației reprezentative, principiu
reliefat și de ace astă dispoziție l egală.
În ce privește capaci tatea efecti vă a autorităților administra ției publice locale de a
gestiona treburile publice locale, din practica administr ativă se poate observa că aceasta există
în măsură corespunzătoare doar la nivelul județelor, municipiilor și orașelor, lipsind cu
desăvârșire sau fiind destul de slabă la nivelul comunelor (cu excepțiile pe care le presupune
orice afirmație generalizatoare, și care vin să întărească concl uzia finală).
În al doilea rând, exercitarea dreptului de autono mie locală aparține doar autorităților

administrației publi ce locale autonome, adică primarului, consil iului local, consiliului

județean, deoarece, așa cum precizează legea, doar ele sunt alese prin vot univers al, egal,

direct, secret și liber exp rimat.

Unități le administrativ teritoria le – cadrul teritorial și juridic de mani festare a
autono miei locale. Comunele, orașele și județele sunt unități administrati v-teritoriale în care
se exercită autonomia locală și în care se organizează și funcționează autori tăți ale
administrației publice locale. Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.
Unele comune pot fi declarate orașe , iar unele orașe pot fi decla rate munici pii, în
condițiile legii. Delimitarea teritorială a comunelor, oraș elor și județelor se stabilește prin
lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege
și numai după consultarea prealabilă a cetățenilor din unităț ile administrat iv-teritoriale
respecti ve prin refe rendu m, care se organ izează potrivit legii.
Unitățile administr ativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate
juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare
ale codu lui de înregistra re fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoria le de trezorerie,
precum și la unitățile bancare. De asemenea, unitățile administrativ -teritoriale sunt titulare ale
drepturilor și obligațiilor ce decurg din contrac tele privind administrarea bunu rilor care
aparțin domeniul ui public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte
persoane fizice sau juridice, în condiț iile legii.
21

Intern

Întinderea autonomiei locale. Legea statuează că autonomia locală este numai

administr ativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.

Reducerea componentelor autono miei numai la aspecte financiare și administrative are

semnifica ția excluderii din conținu tul acestui concept a autono miei politice, interzi să de
Cons tituție care declară statul ro mân stat unitar și indivizibil.
Auto nomia locală privește organizarea, funcționarea, competentele și atribuțiile,
precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului
sau județului, după caz și conferă autorităț ilor adminis trației publice locale drept ul ca, în
limitele legii, sa aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod
expres în competenta altor autor ități publ ice.
Autor itățile administrației publice locale exercita, în condiții le legii, competente
exclusive, competen te partajate și competente delegat e. În spiritul Cartei europe ne a
autono miei locale se preci zează, în esență, că dreptul autorităților administrației publice locale
de a avea inițiativă în toate domeniile poate fi limitat doar prin lege, prin includerea expre să a
unor do menii de act ivitate în competența altor autori tăți publice (art.5 alin.2).

PRINCIPIILE DESCENT RALIZĂRII ȘI DECONCENTRĂRI I SERVICIILOR

PUBLICE

Concep tul de descentral izare poate fi analiza t din mai multe puncte de vedere :
administrativ , politic, financia r etc. și cunoaște variate forme în funcție de specificu l fiecărui
sistem administrati v al statel or.
Descentraliz area reprezintă un sistem de organizar e administrativă care permite
colectivităților umane sau serviciilo r public e să se administreze ele însel e, sub controlu l
statului , care le conferă personalitate juridică, le permite constituirea unor autorități proprii și
le dotează cu resursele necesare. Descentralizarea este transferul deciziei și a acțiunii
administrat ive de la nivelul administrației centrale la nivelul autorităților publice din cadrul
unităț ilor administrativ-teritoriale.
După cum se arată în Lege a administrației publ ice locale nr. 215/2001 ,
comunele, orașele și județele sunt perso ane juridice de drept public, având deplină
capacita te. Ele posedă un patrimoniu și au dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiati ve în
toate domeni ile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competența altor
autorită ți publice .
22

Intern

În conformitate cu prevederile art. 21 (1) al Legii administrației publice local e nr.
215/2001 , republicată, în commune, orașe și municipii autorit ățile administrației publice
prin care se realizează autonomia local ă sunt:
 consiliil e locale, ca autorită ți deliber ative;
 primarii, ca autorități executiv e.
Atât consiliile locale, cât și pri marii se aleg, în condi țiile prevăzute de lege.

Consil iile locale și primarii funcționează ca autorități administrative autonome și
rezolvă treburile publice din uni tățile ad ministrativ -teritoriale în care fun cționează.
În fiecare județ se alege un consi liu județean, care coordonează activi tatea
consiliilor locale în v ederea reali zării serv iciilor publice de interes județean.
În relațiile dintre admi nistra ția publică locală și cea județ eană nu există
raporturi de subordonare. Aceste relații se întemeiaz ă pe principiil e autono miei, legalit ății,
responsabi lității, cooper ării și solidarității în rezolvarea proble melor de interes co mun.
Pentru asigurare a autonomiei locale, autori tățile admi nistrației publice din comune,

orașe și județe dispun de un buget propriu de venituri și cheltuieli și au dreptul, să perceapă

impozite și taxe locale, în condi țiile legii. Probl emele de intere s deosebi t din unitățile

administrativ-teritoriale se pot supune, în condițiile legii, aprobării locui torilor, prin

referendum loc al.
Între prefect și autoritățile administrative locale nu există raportur i de
subordonar e, dar prefectul exercită controlul asupr a legalității actelo r autori tăților
administrației public e locale , putân d să le atace, în fața instanței de contencio s
administrat iv, în ca zul în care conside ră necesar.
Descentralizarea serviciilor publice se realizează prin:

1. preluarea atribuțiilor de administrare și finanțare a unor activități de către
autorităț ile administrației publice locale.
2. transferarea către autorități le locale a activităților și resurselor financiare de la
bugetul de stat pentru finanțarea unor servicii publice destinate comunită ților locale: sănătate,
cultură, apărare civi lă, poliție co munitară etc.
De aceea, administra ția centra lă trebuie să joace un rol important în finanțarea și
furniz area de servi cii publice . Guvernele dețin încă un rol major în managementul local, în
multe țări, prin responsabil itățile lor funcționale, prin controlul asupra accesului, într-o
măsură mai mare, la finanțe pentru investiții, prin puterile legale asupr a activit ății
autorită ților locale .
23

Intern

În strânsă legătură cu descentralizarea serviciilor publice, deconcentrarea acestora
reprezintă un sistem de organizare administra tivă adoptat în sistemul nostru de drept, precum
și în alte sisteme de drept, cum este cel francez – care a constituit întotdeauna o sursă
de inspirație pentru legiuitorul român23. Deconcent rarea presupune acordarea structurilor
teritoriale ale statului (ag enților statali din teritoriu) a unor puteri publice pentru a fi
exercitate în numele statului, însă la nivel teritorial, fi ind prin ur mare o variantă a
centr alizării24.
Astfe l, textul art.120 alin.1 d in Constituția revizuită – „administrația publică locală din
unităț ile administr ativ-terito riale se întemeiază pe princi piile desce ntralizării, autonomiei
locale, și deconcen trării serviciilor publice” – face referire mai întâi la principiul
descentr alizării, care se aplică atât sub aspectul său teritorial, cât și sub cel funcțional, iar apoi
amintește principiul deconcentrării servicilor p ublice.
Descen traliza rea este, prin urmare, un principiu aplica bil administra ției locale în
genera l, urmând ca principiul deconcent rării serviciil or publice să fi aplicabil serviciil or
exter ioare guve rnamentale, ale ministe relor sau ale altor autor ități publice centrale de
specialita te din teritoriu. Acea stă explicație ar fi trebuit însă să-și găseas că o consacrare
expresă în textul constit uțional, pentru a nu induce confuzii.
Conclu zia care se despr inde din textul legal este, la o privire mai atentă, următoarea:
serviciile publice din unitățile administrativ teritoriale, indiferent că este vorba de extensii ale
serviciilor prestate de către autorități centrale sau de servi cii exclusiv locale, vor putea fi

organizate fie pe bază de descentralizare, fie pe bază de deconcentrare. Descentralizarea este

aplicabilă ca principiu general de organiza re și funcționare a administrației publice locale,

pe când deconcentrarea, ca modalitate expres prevă zută de actul fundamental pentru

organizarea serviciilor publice teritoria le.
Serviciul public de transport urban călători, spre exemplu, sau cel de gospodăr ire
comunală, sunt organ izate descentrali zat, fiind prestate sub autoritatea consiliilor locale, în
timp ce serviciul public de cultură este organizat atât deconce ntrat, prin inspectoratele de
cultură, cât și descentrali zat, prin intermediul instituțiilor de cultură subordonate consili ului
local.

23 A se vedea A. van Lang, G. Gondouin, V. Inserguet-Brisset, Dictionnaire de droit adminis tratif, 2eedition,
Editions Dal loz, Armand Collin, Paris, 1999, p .100.
24 Rodica Narcisa Petres cu, Drept adminsit rativ., p.51.

24

Intern

PRINC IPIUL COOPERĂRII DINTRE AUTORITĂȚILE ADM INISTRAȚ IEI

PUB LICE LOC ALE

Autor itățile administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor și județelor
pot decide, în mod liber, const ituirea unor organis me de cooperare între unități administrativ –
teritoriale și să le încredințeze o parte din competențele lor. În cazul asocierii mai multor
autorități ale administrației publice locale, una dintre acestea poate exerc ita un rol de
coord onare în ceea ce privește interesele comune, în cond ițiile acordului care a intervenit între
ele și ale preveder ilor legale. Condi țiile legale pentru realiz area acestor asocieri vor fi stabi lite
prin legea privind cooperarea dintre autoritățile ad ministrației publ ice locale.
Comunele, orașe le și județele pot angaja acțiuni de cooperare descentraliz ată în cadrul
relațiilor lor internațio nale, cu respectarea proceduri lor de avizare din partea autorităților
centra le de resort.
PRIN CIPIUL ELIGIBILITĂȚII AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚI EI
PUBLICE LOCALE presupune alegerea direc tă sau indirectă, însă cu respectarea
princ ipiilor democrației reprezentative, a autoritățil or locale. Legea română prevede alege rea
directă atât a Cons iliului local sau județean, cât și a Primarului. Singurul ales indirect este
Președ intele Consiliului județean, însă această modalitate de desemnare nu știrbește cu nimic
caracterul democrat ic și reprezen tativ al acestei autorit ăți locale.
Democrația reprezentativă presupune rezolvarea treburilor publice locale de către
autorităț ile administrației publi ce locale alese, și nu de către cetățeni, prin refer endum. Prin
urmare, referendu mul poate fi în principiu doar consultativ, nu și decizional, iar autoritățile
locale nu pot recurge la el pentru rezolvar ea unor aspecte sensi bile, pentru care nu vor să-și
asume răspundere a.
PRINCI PIUL LEGALIT ĂȚII. Legalitatea presupune respectarea, în activitat ea
administrației publice locale, a Constit uției, legilor și celorlal te acte normative sau individ uale
cu forță juridică superioară.
Actul administrativ, principala formă de activitate a administrației public e, trebu ie să
fie întotdeauna conform cu "legea", prin acest termen înțelegân du-se normele juridice
cuprinse în acte juridice cu forță superioar ă, nu doar legea propriu zisă, ca act de voință al
Parla mentulu i.Autor itățile locale nu-și pot determina ele însele competența, deoarece
România nu este un stat feder al; doar statul are competența de a-și determina propria-i
competență, pentru celelalte autorități p ublice competența fiind stabilită prin lege.

25

Intern

Autor itățile administrației publice sunt puse în situația de a interpreta anumite acte

normative atunci când fac aplicarea lor, iar interpretarea trebuie să fie confor mă cu legea.

Soluț ia la dilema riscului de interpretare este oferită de Legea nr.24/2000 privind normele de

tehnică legislativă, conform căreia interpretarea dată de cel care aplică norma (interpretarea

administrativă) este valabilă dacă este făcută cu bună credință până la momentul când

intervine o i nterpretare oficială din partea e mitentului sau a altui organ competent (art.67).

PRIN CIPIUL CONS ULTĂRII CETĂȚENILOR ÎN SOLUȚIONAR EA
PROB LEMELOR LOCALE DE INTERES DEOSEB IT. Acest principiu vine să confirme
afirmația de mai sus confo rm căreia democrația reprezentativă la nivel local implică doar
consultarea cetățenilor în privința afacerilor publice locale, nu și transformarea lor în
decidenți pe plan local, cu excepția câtorva situații strict determinate prin lege, când principiul
comportă e xcepții.
Principiul nu trebuie însă privit ca o interdicție pentru organiza rea referen dumului
decizi onal, ci ca o obligație a autoritățil or locale competente de recurge la această formă de
trans parență administrativă atunci când se pune proble ma luării unor decizii de impor tanță
deosebită la nivel local, în numele colectivității locale și care sunt susceptibile de a avea un
impact semnificat iv asupra respectivei colectivi tăți.
PRINC IPIUL OBLIGAȚIEI DE CONSULTARE A STRUCTURIL OR
ASO CIATIVE ALE AUT ORITĂȚILOR LOCALE ÎN PROCESUL NORMATIV
DESFĂȘURAT LA NIVEL CENTRAL. Legea prevede în mod expres (art.8) obligația
autorităț ilor administrației publice centrale de a consulta, înainte de adop tarea oricărei decizii,
structurile asociative ale autorităților administr ației publice locale, în toate problemele care le
privesc în mod direc t.
În cadrul autorităților administrației publice locale avem structuri asociative,cum sunt :
a)Asociaț ia Co munelor din România; b)As ociația Orașelor din România; c)Aso ciația
Municipii lor din Ro mânia; d)Un iunea Națională a Consiliilor Județene din România; e) alte
forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
În aplicarea acestei prevederi legale și a dispozițiilor Cartei europene a autono miei
locale, a fost emisă Hotărârea Guve rnului nr.521/2 005 privind procedura de consultare a
struct urilor asocia tive ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor
de acte nor mative25.

25 Publicată în "Moni torul Oficial al României", partea I, nr. 529 din 22 iunie 2005.
26

Intern

Ea se adresează ministerelor, organelor de specialitate și autorităț ilor administrative
autono me, care sunt obligate să consulte Asociația Comunel or din România, Asociaț ia

Orașelor din România, Asoci ația Municipiil or din România, Uniunea Națională a Consilii lor

Județene din România și Federația Autorităților L ocale din România (aceasta din u rmă nu este

amintită în Legea 215/2001 modificată de legea nr.286/ 2006), ca structuri asociative ale

autorităț ilor locale, ori de câte ori se intenționea ză adoptarea unui act normativ care le prive sc
în mod direc t.
PRINC IPIUL DREPTU LUI DE COOPERARE ȘI ASOCIERE.
În limitele competențelor, autoritățile deliberative și executive, din cadrul unităților
administrativ teritoriale au dreptul și posibilitatea legală să coopereze și să se asocieze și cu unități
administrativ -teritoriale din străinătate, în condițiile legii, prin hotărâri ale consi liilor locale sau
consiliilor județene, după caz.
Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, unitățile administrativ-teritoriale au
dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condiții le legii.

În conformitate cu prevederile art.11 din Legea nr.215 /2001 modific ată prin Legea
286/2006 , două sau mai multe unități administr ativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele
compețențelor autorităț ilor lor deliberat ive și executive, să coope reze și să se asocieze, în
condiț iile legii, formând asociații de dezvolta re intercomunitară, cu personalitate
juridică, de drept privat și de utilitate pub lică. Asociațiile de dezvoltare interco munitară
sunt de utilitate publică, prin efectul legii, prin derogare de la prevederile Ordonanței
Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modifi cările
ulterioare.Asocierea poate lua fie forma contr actuală, fie o formă instituționalizată. În
ultimul caz, se va constitui o asociație sau fundație în condi țiile reglementărilor române –
Ordo nanța Guvernului nr.26/ 2000 cu privire la a sociații și fundații26, sau a celor ale un ui stat
străin.
Asociațiile de dezvoltare interco munitară sunt conduse de un consiliu de administra ție

compus din reprezentanți ai unităților administrativ -teritoriale componente, desemnați de

consiliul local sau de consiliul județean, la propunerea prim arului, respectiv a președintelui

consil iului județean, precum și la propunerea consilierilor locali sau județeni, după caz.

Consiliul de administrație este cond us de un preșe dinte ales cu votul majorită ții membri lor

săi. Pentru realiz area obiect ivelor proprii, consiliul de administrație poate înființa un aparat
tehnic, finanțat din resursele asocia ției de dezv oltare intercomuni tară.

26 Publicată în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, cu modifi cările aduse de
Legea nr. 246/2005.

27

Intern

PRINCIPIUL DEZVOLTĂRII REGIONALE. Legea administrației publice locale
conține doar prevede ri de principiu privind dezvoltarea regională, prin precizarea dreptului
unităț ilor administrativ-teritoriale de a încheia între ele acorduri și pot participa, inclusiv prin
alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea unor progra me de dezvol tare zonală sau
regio nala, în baza hotărârilor adoptate de consiliile locale ori județene, după caz, în cond ițiile
legii.
Probl ematica dezvoltării regionale este aborda tă de o manieră mai extinsă în Legea
dezvo ltării regionale nr.315/2004, care, însă, conferă doar Consil iilor județene posibilitatea de
a constitui regiuni de dezvoltare. Se recunoaște, totuși, posibilita tea localităților din județe
care fac parte din regiuni diferite, de a se asocia în scopul realizării unor obiective de interes
comun, interr egiona le și/sau interjudeț ene.
Regiun ile de dezv oltare au fost constituite în România în scopul asigurării crește rii
economice și a dezvo ltării sociale echilibrate, îmbunătă țirii competitivității internaționa le a
României și a reducerii decalajelor econo mice existente față de statele membre ale Uniunii
Europene. Prin reducerea acestor decalaje econ omice și sociale, se creează cond ițiile
favorabi le pentru România de a participa ca partener egal la schimbul de valori econ omico-
sociale com unitare27.
PRINC IPIUL POSIB ILITĂȚII DE CONSTI TUIRE DE PERS OANE
JURIDICE. Distinct de dreptul de a se asocia în condițiile Ordonan ței Guvernul ui
nr.26/2000, consiliile locale și consiliile județene pot hotărî participarea cu capital sau cu
bunuri, în numele și în interesul colect ivități lor locale pe care le reprezintă, la înființarea,
funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate
publică de interes l ocal sau jud ețean, în condițiile legii. (art.15)

3.2. Prezentare succintă a autorităților administrației publice locale

Autor itățile administrației publice prin care se realizează autono mia locală în comune,

orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități

deliberat ive, și primarii, ca autorități executi ve. Consilii le locale și primarii se aleg în

condițiile prevăz ute de legea priv ind alegerile locale.

27 A se vedea, pentru dezvoltări, Nicoleta Diaconu, Coordonat ele juridice ale politicilor regionale comunita re,
în „Re vista de dr ept comercial” nr. 12 /2005, pag. 1 10.

28

Intern

Consilii le locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de Legea privi nd
alegerile locale nr.115/201528, și funcționează ca autorități ale administrației publice
locale ca re rezolvă treb urile publice din comune, or așe și municip ii în con dițiile legii.
În fiecare județ se constituie un consiliu județean , ca autorit ate a administrației
publi ce locale, pentru coordonarea activității consiliil or comunale, orășe nești și municipale, în
vede rea realizării serviciilor publice de interes județean. Consiliul județe an este ales în
condițiile Legii privind alege rile locale nr.115/2015 , iar autoritatea executivă este asigurată
de un președinte, ales dintre consilier ii județ eni. Consilii le județene și consiliile locale sunt
alese pe baza scrutinulu i de listă, în timp ce pr imarii s unt aleși pe baza scruti nului
unino minal.29
Alegerile se desfășoară pe circumscripții electora le. Pentr u consiliile locale,
circumscripția electora lă o constituie comuna, orașul, municipiul , subdiviziunil e
administrativ -teritorial e ale municipiilor, iar pentr u consiliil e județene circumscripția

elector ală este județul. Propunerile de candidați pentru consilieri și pentru primari se fac

pe circumscripții electorale . Pentru primari, circums cripția electoral ă este aceeaș i ca și pentru

consiliile locale. Candidaturile se depun de către partidele și ali anțele politi ce legal constit uite.

Se pot depune și candidaturi independ ente.Manda tul primarului, consiliului local, respectiv
al celui județean, este de 4 ani, și poate fi prelungit numai prin lege organică, în caz de război sau
catastrofă, în cazul consiliului local sau județean, respectiv în caz de război, calamitate
naturală, dezast ru sau sinistru deosebit de grav, în caz ul primarului
Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul ales în cursul unui mandat,
ca urmare a dizolvării consil iului local sau județean, respectiv a vacanței postului de primar,
încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale. Consiliul local sau
consiliul județean, precum și primarul, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ-
teritoriale sau în urma dizolvării unor consilii, respectiv vacantării unor posturi de primari, își
exercită mandatul numai până la organizarea ur mătoarelor alegeri l ocale gene rale.
Regimul incompatibilităților aleși lor locali este prevăzut de Legea nr.215/2001 a
administrației locale , republicată și completat de Legea nr. 161 din 19/04/2003, publica tă
în Mon itorul Oficial, Partea I nr. 279 din 21/04/20 03, cu modificările și completările
ulterioare privind unele măsuri pentru asigurarea transparenț ei în exercitar ea demni tăților
publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției.
28 Publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 349 din 20 iunie 2015.
29 Deta lii privind alege rile autorităților administra ției publice locale – Legea nr.115/2015

29

Intern

3.3. Consil iul local

Cons iliul local este o autoritate deliberativă a administrației publice locale, aleasă în

vederea sol uționării proble melor de i nteres local ale comunei, orașului sau municipiului.

Aceast ă autori tate deliberea ză asupr a intereselo r specifice ale colectivi tăților locale

și hotărăște, în limitele legii, cu privire la modul de realizare a acestora, fără vreun amestec

din partea autorit ăților administrației pub lice județene sau altor autorităț i.

Consi liile locale , așa cum au rezultat ele din alegeri, sunt responsabi le, în

exclusivitate de modul de gestion are a acestor interese. Răspundere a lor politică este numai

de ordin electoral , pentru că ele sunt înzestrate cu competența specifică administrației

locale , pentru a decide asupra modului de soluționare a problemelor administrat ive ale

colectivi tății locale . Autono mia acesto r autorități rezidă în autoorganizar ea

acestora, sub toate aspectele. Ele recepționează cereri le și informațiile din mediul local și

adoptă hotărâri privitoare la administrare a treburil or publice locale .

Compu nerea consil iului local. Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali

aleși prin vot universa l, egal, direct, secret și liber exprimat, în cond ițiile stabilite de Legea

privind alegerile locale nr.115/2015 .

Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în
funcție de populația comunei sau a orașului, raportată de Institutul Națio nal de Statistică și
Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a
anului care precedă alegerile. În conseci nță, un consiliu local poate avea între 9 și 27 de
consilieri, iar Consi liul General al Munic ipiului Bucu rești este co mpus din 31 de consilieri.
În Legea administrație i public e locale nr. 215/200 1, republicată, se precizeaz ă
că organ ul delib erativ îl constituie consiliul local, iar cel executiv este primarul. Calitate a
prim arului de organ executi v derivă atât din faptul că el este cel care răspunde de aducere a la
îndepl inire a hotărârilor consiliulu i local, cât și din faptul că el este cel care trebuie să pună
în practică dispo zițiile privitoare la realizarea în colectivitățile umane de bază a
dispoziții lor legii și a celorlalte acte normative.
Consili ile locale sunt alese pe baza reprezentării proporționale , în cadrul unui
scrutin de listă.
Pentru a fi ales în consiliul local , candidat ul trebui e să îndeplinească unele condiții
stabilit e de Const ituție și de Legea nr.115/2015 privind alegerile autorităților
adminis trației publ ice locale. Condițiil e de eligibilitate sunt cumulativ e și privesc :
 cetățenia română;
30

Intern

 calitatea de alegător;

 vârsta de cel puțin 23 ani, până în ziua alegerilor, inclusiv;

 domiciliul în unitatea administrativă pentr u al cărui consiliu local candidează;

 nu pot fi aleși cei cărora, potrivit art. 37, alin. 3 din Constituția Rom âniei, le este
interzis ă asocierea în partide politice și anume: judecătorii Curții Constituționale , avocatu l
poporului , magistra ții, membrii activi ai armatei, polițiștii, precum și alte categorii de funcții
stabilite prin lege organică;
 să nu fie condamnat prin hotărâre judecătorească definitivă pentru abuzuri în funcții
politic e, juridice sau administrative , pentru încălcarea drepturi lor fundame ntale ale omului, pentru
alte infracțiuni intenționat e, dacă nu a fost reabili tat.

Cond ițiile de eligibilitate trebuie îndeplinite la data depune rii candidaturii în alegeri,
mai puțin vârsta care poate fi împlinită până în ziua alege rilor, inclu siv.
În cazul în care un candida t îndepli nește condițiile de eligibi litate și devine consilier, el
trebuie să se supună și regulilor privitoare la incompat ibilități, pentru exercitarea mandatului în
consiliul local.
Potrivi t Legii administr ației publice locale nr. 215/2001 (art. 30), calitatea de consilier
este incompatibilă cu :
 funcția de prefect și subprefect ;

 calitate a de funcționa r în aparatu l propri u de specialitate al autoritățilo r administr ației
public e centrale și locale ; calitate a de funcționar public în aparatu l propri u de specialitat e al
consiliulu i județean, al prefec tului, al serviciilo r publice de interes local sau județean, al
serviciilo r publice descentralizate (corect desconcentrate) ale ministerelor și ale celorlalte
autorități ale administrației publice centrale ;
 calitatea de angajat în cadru l autorităților administrației public e locale respectiv e sau
în cadrul aparatului propriu al prefectului din județul respectiv ; funcția de manager sau
membr u în consil iul de administr ație al regiilor autonome ori de conducător al societăților
comercia le înființate de consiliil e locale sau de consiliile județene ;
calitatea de primar;

calita tea de senator , deputat , ministru , secreta r de stat, subsecreta r de stat și cele
asimilate acestora.

31

Intern

Alte incompat ibilități se pot stabil i prin lege30.

Spre deose bire de mandatul consiliului local, mand atul consilierului se exercită

după constitui rea legală a consiliului, respectiv la data depunerii jurământului,
încetarea manda tului de consil ier putând avea lo c31:
la data încheierii mandatului consiliul ui, la 4 ani;
înaintea încheierii acestui termen,
în caz de dizolvar e a consiliului ;

la data demiterii acestui a la propuner ea prefectului , prin hotărâre a Guvernului;
demisie;
incompatibilitate;

pierder e a drepturi lor electora le;
schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ -teritor ială;

imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecut iv,
cu exc epția cazului suspen dării mandatului în situaț ia arestării preventi ve;
 constatarea, după validarea mandatu lui, că alegerea s-a făcut prin fraudă electo rală
sau prin ori ce altă încălcare a Legii privind alegerile locale;
 condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă
de libertat e;
punerea sub interdicție j udecătoreasc ă;

lipsa nemotiva tă de la 3 ședințe ord inare consecutive ale c onsiliului;

Legea administrației publice locale nr. 215/20 01, republicată este consecven tă
în principiul potrivit căruia consiliile locale pot decide în orice problemă de interes local, cu
excep ția celor date prin lege în competența altor autorități publice.
Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfășurării
alegerilor. Convocarea consilieril or locali aleși și validați în funcție se face de către prefect, în
maximum 5 zile de la pronunțarea hotărârii de validare. La ședința de constituire participă
prefectul sau reprezen tantul său, precum și primarul sau, după caz, cand idatul declarat
câștigăt or la alegerile pentru funcția de pri mar (art. 31 alin 1).

30 Potrivit art. 30 (3) al Legii adminis trației publice locale nr. 215/2001
31 art. 38 (1), 57, 58, 60 (1), al Legii administrației publice locale nr. 215/2001

32

Intern

Reguli le aplicab ile ședi nței de constituire sunt următoarele (a rt. 31 alin 2, 3,4, 5) :

a) Ședința se desfășoară în condi ții legale dacă partici pă cel puțin majoritatea
consi lierilor locali aleși și validați. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate,
ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea pref ectului.
b) Dacă nici la a doua convocare ședința nu este legal constituită, se va proceda la o
nouă convoca re de către prefec t, peste alte 3 zile, în aceleași condiții.
c) În situația în care consiliul local nu se poate reuni ni ci la a treia convocare din cauza
absen ței nemotivate a consilierilor locali, insta nța va declara vacante, prin hotărâre, locurile
consilierilor locali aleși care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări. Absența
consilierilor locali de la ședința de constituire este considerată motiva tă dacă se face dovada
că aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor eveni mente de forță majoră care au făcut
imposibilă prezența acestora. Sesizarea insta nței se face de către prefect în maximum 3 zile de
la data ședinței, pe baza procesului -verbal al ședinței, întoc mit de secre tarul unității
administr ativ-teritori ale. Hotă rârea instanței se pronun ța în maximum 3 zile de la primirea
sesizării din partea prefectului și poate fi atacată cu recurs la instanța competentă. În cazul în
care locurile declarate vacante, potri vit procedu rii de mai sus, nu pot fi ocupate cu suplea nții
înscriși pe listele de candidați respectiv e, potrivit legii, se organizează alegeri parțiale pentru

completare, în ter men de 90 de zi le.

d) Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier local,

ajutat de cei mai tineri 2 consilieri locali, cu asiste nța de specialitate a secretarului unității

administrativ-teritoriale, care întoc mește și procesul -verbal al ședinței.

Validarea consili erilor în funcție. Validarea alegerii consilierilor se face de către
judecător ia în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător
desemnat de președintele instanței. Cererea de validare a consilierilor locali se depune în
termen de 3 zile de la data constatării rezultatelor alegerilor, în condițiile legii, și se judecă în
ședință publică, fără citarea părților, de urgență și cu precăd ere, în termen de 10 zile de la data
depunerii, prin hotărâre executorie.
Suspendarea mandatului de consilier local. Suspendarea de drept a mandatului de
consilier poate avea loc numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura
arestării preventive se co munică de îndată de către instanța de judecată prefectului, care,
prin ordin, constată suspendarea mandatului.

33

Intern

Suspendarea durează până la încetarea situației prevăzute mai sus. Ordinul de
suspendare se comunică de îndată consilierului local. În cazul în care consilier ul local al cărui
mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condi țiile
legii.
Încetarea de drept a mandatu lui de consilier local sau județean (art.9 din Legea
nr.393/2004). Calitatea de consili er local sau de consili er județean încetează la data declarării
ca legal c onstituit a noului con siliu al es.
Calitatea de consi lier local sau de consi lier județean încetează de drept, înainte de
expir area du ratei n ormale a mandatului, în următoar ele cazuri:
a) demisie32

b) inc ompatibilitate;

c) schimbarea domiciliul ui într-o alta unitate administr ativ-teritorială, inclusiv ca
urmare a reor ganizării acestei a33;
d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 ședințe o rdinare co nsecutive ale consiliului;

e) imposibilita tea exercitării mandatu lui pe o perioadă mai mare de 6 luni
consec utive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege34;
f) conda mnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă
privativă de libertate; g) punerea sub interdicț ie judecătorea scă;
h) pierderea dre pturilor electorale;
h¹) pierderea calității de membru al partidului politic sau al organizației minorit ăților
naționale pe a c ărei listă a fost a les (se aplică și vicepri marului)35;
i) deces.

32 Consilierii locali și consilierii județe ni pot demisiona, anunțând în scris președint ele de ședința, respect iv
președinte le consiliului județean, care ia act de aceasta. Președinte le propune consi liului adoptarea unei hotărâri
prin care se ia act de demisie și se decl ara locul vacan t.
33 Încetarea mandatul ui de consilier în cazul schimbării domiciliului în alta unitate administrativ-teritorială poate
interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauză a mențiunii corespunză toare, de către
organul abili tat potrivit l egii.
34 Prevederi le lit. e) nu se aplică în cazul în care consilierul a fost însărcinat de către consiliul din care face parte,
de către Guve rn sau de către Parla ment cu exercitarea unei misiuni în țară sau în străină tate. Pe durata exerci tării
misiunii încr edințate exercitarea mandatului se su spendă.
35 Secretarul general al județului, respectiv secretarul general al municipiului Bucur ești, este obligat să publice
situația apart enenței politi ce a al eșilor locali în monitor ul oficial al jud ețului, respectiv al municipiului Bucur ești,

34

Intern

Atribuți ile cons iliului local. Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile
legii, în toate proble mele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în
competen ța altor au torități publice, locale sau centrale.
Cons iliul local exercită u rmătoarele categorii de atribuții (art. 38, alin 2):

1.atribu ții privind organ izarea și func ționarea aparatul ui de speci alitate al

prim arului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societ ăților

comer ciale și regiilor autonome de interes local:

a) aprobă statutul comu nei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de
organi zare și funcț ionare a consiliului local; b) aprobă, în condițiile legii, la propunerea
primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al
primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local, precum și reorgan izarea și
statul de funcț ii ale regiilor autonome de interes local; c) exercită, în numele unită ții
administrat iv-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunză toare participațiilor dețin ute
la socie tăți co merciale sau regii autono me, în condiț iile legii.
2.atribu ții privind dezvoltarea economico -socială și de mediu a comunei,
orașului sau municipiului:
a) aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de
utilizare a rezerv ei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar; b) aprobă, la
propuner ea primarului, contractar ea și/sau garantarea împrumuturilo r, precum și contractarea
de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele unității administrativ –

teritoriale, în condiț iile legii; c) stabil ește și aprobă impozit ele și taxele locale, în condițiile

legii; d) aprobă, la propune rea primarului, documentațiile tehnico -econ omice pentru lucrările

de investiții de interes local, în condițiile legii; e) aprobă strategiile privind dezvoltarea

econ omică, socială și de mediu a unității administrativ-teritorial e; f) asigură realizarea

lucrărilor și ia măsurile necesare implementării și confor mării cu prevederile angajamentelor

asumate în procesul de integra re europe ană în domeniul protecției mediului și gosp odăririi
apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
3.atribu ții privind administrarea domeniului public și privat al comunei,
orașului sau municipiului:
a) hotărăște darea în administr are, concesi onarea sau închi rierea bunurilor proprietate
publică a comunei, orașului sau municipiului, după caz, precum și a serviciilor publice de
interes local, în condițiile legii; b) hotărăște vânzarea, concesionar ea sau închirie rea bunurilor
35

Intern

proprietate privată a comunei, orașului sau municipiul ui, după caz, în condițiile legii; c)
avizează sau aprobă, în condiț iile legii, documentațiile de amenajare a teritoriu lui și urbanism
ale local ităților;
4.atribu ții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni:

a) asigură, potrivit competențe lor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru
furnizarea serviciilor publice de interes local privind: 1. educația; 2. serviciile sociale pentru
protecția copilului, a persoa nelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor
persoane sau grupuri aflate în nevoie socia lă; 3. sănătatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sport ul; 7.
ordin ea publică; 8. situațiile de urgență; 9. protecția și refac erea mediului înconjurător; 10.
conservarea, resta urarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectura, a
parcurilor, grădinilor publice și rezervațiil or naturale; 11. dezvoltarea urbană; 12. evidența
persoanelor; 13. podurile și drumurile public e; 14. servic iile comunitare de utilitate publică:
alimentare cu apă, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termică, iluminat public și
transport public local, după caz; 15. serviciile de urgență de tip salvamont, salvamar și de
prim ajutor; 16. activităț ile de administrație social -comunitară;

5.atribu ții privind cooperarea interinstituțion ală pe plan intern și extern :

a) hotărăște, în cond ițiile legii, cooperarea sau asocierea cu perso ane juridice române
sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau
proiecte de interes public local; b) hotăr ăște, în cond ițiile legii, înfrățirea comunei, orașului
sau municipiu lui cu unități administrativ-terito riale din alte țări; c) hotără ște, în condi țiile
legii, cooperarea sau asocierea cu alte unități administrativ-teritoria le din țara sau din
străinătat e, precum și aderarea la asociații naționale și internaț ionale ale autorităților
administrației publice locale, în vede rea pro movării unor interese comune.
6. Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite
deosebite titlul de cetățean de onoare al comunei, orașului sau municipiului, în baza unui
regul ament propriu. Pr in acest reg ulament se stabil esc și condiț iile re tragerii tit lului conferit.
7. Perso anele împuternici te să reprezinte interesele unității administrativ -teritoriale în
societăți comerciale, regii autonome de interes local, asociații de dezvoltare interc omunita ră și
alte organis me de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului l ocal, în
condițiile le gii, resp ectându -se configura ția politica de la ulti mele alegeri l ocale.
8. Consiliul local îndeplinește orice alte atribu ții stabilite prin lege.

36

Intern

Funcționarea Consiliilor Locale . Comisiile de specialit ate. După constitui re,
consiliul local își organizează comisii de speci alitate, pe principal ele domenii de activitate.
Pot fi membri ai comisiilor de specialitate nu mai consi lierii locali.
Comisiile de specialitate își al eg câte un președinte și un secreta r. Comisiile analizează
și avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate. Activitatea acestora se
desfășoa ră în plen și iau hotărâri cu votul majorității membrilor lor. Organizare a, funcționarea
și atribuțiile comisiilor de specialitate se stabile sc prin regulamentul de organizare și
funcționare a consiliul ui local respec tându -se configura ția politica rezulta tă în urma alege rilor
locale.
Consiliile locale pot organiza, din proprie inițiativă sau la inițiativa primarului, după
caz, comisii speciale de analiză și verificare, pe perioadă determinata. Componenta comisiei
speci ale de anali za și verificare, obiectivele și perioadă de desfășura re a activităților acesteia

se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acționează în limitele stabilite

prin hotărâre.

Președintele de ședință al Consiliului local. După declararea ca legal constituit,

consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul desch is al majorității

consilierilor locali în funcție, un președ inte de ședință, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care

va conduce ședințele consiliului și va semna hotărârile adoptate de acesta. Consilierul local
ales în condițiile de mai sus poate fi schimbat din funcție, la inițiativa a cel puțin unei treimi
din nu mărul c onsilierilor locali, prin votul majorității cons ilierilor l ocali în funcție.
Ședințe le consil iului local. Consiliul local își exercită mandatul de 4 ani de la data
consti tuirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales. Consiliul local se
întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului. De asemenea, se poate întruni
și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din numărul
membrilor consil iului.
Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretaru lui unității
administrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile
înainte de ședințele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziție
consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi. În caz de forță majoră și de maximă
urgen ță pentru rezolv area intereselor locuitorilor comunei, orașului sau municipiului sau în
alte situații stabilite de regula mentul de organiza re și funcți onare a consiliului local,
convocarea consiliul ui local se poate face de îndată.

37

Intern

În toate cazurile, convocarea se consemnează în procesul -verbal al ședinței.
Primarul, sau cel puțin o treime din numărul mem brilor consiliului pot cere
convocare a unei ședințe extraordinare36. Ședințele ordinar e se convoa că cu cel puțin 5 zile
înainte de data ținerii acestor a, iar cele extraordinare cu cel puțin 3 zile înainte de aceeași
dată. Consilie rii sunt invitați la ședință în scris, precizându -se ordinea de zi, ora și locul de
desfășura re a ședinței. Concomit ent, ordinea de zi se aduc e la cunoștința populației,
asigurându-se exercitarea dreptului persoan elor interes ate de a participa la aceste ședințe.
Confo rm prevederilo r art. 43(1) al Legi i administra ției public e local e nr.
215/20 01, ședințele consiliilo r local e sunt publice , cu excepț ia cazurilor în care
consilierii decid, cu majoritatea voturilor celor prezenți, ca aceasta să se desfășoar e cu ușile
închise. Ca atare, de regulă, la ședințele consiliilo r local e pot lua parte persoanele interesate.
Potrivit art. 54 (1) al Legii administrației public e locale nr. 215/2001 , la acest e

ședințe pot participa , fără drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean,

repre zentan ții aces tora, parlamentar i, miniștrii, precum și alți invitaț i.

Cvoru mul cerut de lege pentru desfășurarea legală a ședinței este întrunit dacă este

prezentă majoritatea consilierilor.

Acte le consiliului local. În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adop tă
hotărâr i. Proiectele de hotărâri pot fi propuse de consili eri locali, de primar, viceprimar sau
de cetățeni. Promovarea unui proiect de hotărâre poate fi inițiată de unul sau de mai mulți
cetăț eni cu drept de vot, dacă acesta este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația
cu drept de vot a unității administr ativ-teritoriale respectiv e. Redactarea proiectel or se face de
cei care le propun, cu sprijinul secretarului unității administ rativ-teritoria le și al serviciilor din
cadrul a paratului de spe cialitate al pri marului.
Inițiatorii depun la secretarul unității administrativ -teritoriale forma propusă pentru
proiectul de hotărâre. Proiectul va fi afișat spre informare publică prin grija secretarului, iar
inițiatorii asigură întocmirea listelor de susținător i37 pe formulare puse la dispoziție de
secre tar. Listele de susținători pot fi semnate numai de cetățen ii cu drept de vot care au
domiciliul pe raza unității administrativ -teritori ale respecti ve. După depunerea docu mentației
și verificarea acesteia de către secretarul unității ad ministrativ-teritor iale, proiectul de hotărâre
va ur ma procedurile regul amentare de lucru ale cons iliului local sau ju dețean, după caz.

36 art. 40 (2) al Legii administrației publice locale nr. 215/2001
37 Listele de susținători vor cuprinde numele, prenumele și domiciliul, seria și numărul actului de ident itate și
semnăturile susț inătorilor (Art. 1202 alin.3 din legea ad ministrației local e).

38

Intern

În exercitarea atribuțiilor sale, consiliul adoptă hotărâri (art. 46(1)), cu votul
majorității membrilor prezenți, în afară de cazurile în care legea sau regul amentul de
organizar e și funcționare a consiliulu i cere o altă majoritate. Adopta rea hotărârilo r se face prin
vot deschis sau prin vot secret, după cum decide consiliul.
Hotărârile cu caracter individual, cu privire la persoane, vor fi luate, întotdeauna, prin
vot secret, cu e xcepțiile prevăzute de lege.H otărârile consiliului local se semnează de
către președintele ședinței și se contrasemneaz ă, pentru legalitate, de către se cretarul
unității administrativ-teritoriale.
Hotărârile cu caracte r individua l se comunică persoanelor interesate, iar cele cu
caracter normativ devin obligatorii numai după aducere a lor la cunoști nță publică, în
unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități național e au o
ponde re de peste 20% din numărul locuitorilor , hotărârile cu caracte r normativ se aduc la
cunoștința public ă și în limba mater nă a cetățenilor aparținând minorității respective, iar cele

cu caracter individual se co munică, la cer ere, și în limba maternă.

Dizolvarea consi liului local. Sancț iunea încălcării dispozițiilor legale sau a
blocajului instit uțional în care consiliul local se poate afla la un moment dat este dizolvarea.
Consiliul local se dizolva de d rept sau prin referen dum local (art.58 alin. 1).
Dizolvarea de drept. Consiliul local se d izolvă de drept în trei cazuri:
a) în cazul în care acesta nu se întrun ește ti mp de două l uni conse cutive;
b) în cazul în care nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive n icio ho tărâre;

c) în situația în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu și nu

se poate completa prin supleanți.

Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ -teritoriale sau orice altă

persoană interesată sesizează instanța de contencios administra tiv cu privire la cazurile

prevăzute pentru dizolvarea de drept a consiliul ui local. Instanța analizează situația de fapt și
se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea insta nței este definit ivă și se
comunică pr efectu lui.
Dizolvarea consiliului local prin referend um. Cons iliul local poate fi dizolvat prin
referendum local, organizat în cond ițiile legii. Referendumul se organ izează ca urmare a
cererii adresate în acest sens prefec tului de cel puțin 25% din numărul cetățenilor cu drept de
vot înscriși pe listele elector ale ale unității administrativ -teritoriale. Cheltuielile pentru
organ izarea ref erendumului se supor tă din buget ul local.Referendumul local este organizat,
în condițiile legii, de către o comisie numită prin ordin al prefectului, compu să dintr -un
39

Intern

reprezentant al prefec tului, câte un reprezentant al pr imarulu i, al consiliul ui local și al
consiliului județean și un judecător de la judecătoria în a cărei jurisdic ție se află unitatea
administrativ-teritorială în cauză. Secre tarul comisiei este asig urat de instit uția prefectului.
Referendum ul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu din
numărul total al locuit orilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează înainte de
termen dacă s-au pronun țat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al
voturilor valabil exprimate.
3.4. Primarul , viceprimarul si adminisratorul public

Prim arul este autoritatea executivă a colectivităților locale care îndeplinește, în

același timp, și rolul de reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritor ială în care este

ales.

În fiecar e comună, oraș și municipiu se alege prin vot direct un primar, iar în

municipiul București un primar general. Se aleg primari și în sectoarel e municipiu lui

București, care se află în relații de subordonar e față de primarul gene ral al municipiului

București. Potrivit art. 61 (1) al Legii administrației public e local e nr. 215/2001 , în

activitatea sa, primarul este ajuta t de unul sau doi viceprimarii care sunt aleși, dintre
consilieri , de consiliul local pentr u un manda t de 4 ani, mandat care este egal cu cel al

consiliulu i local.

Aleg erea primarului are loc în condițiile stabilit e de Legea nr.115/2015 privind

alege rile autorităților administrați ei publice locale . Pentru funcția de primar, alegerile se

desfășoară în circu mscripț iile electoral e organizat e pentr u alegere a consiliilo r local e și sub

conducere a acelor ași instanțe elect orale.

Rolul primarului și viceprimarului în admi nistra ția locală. Comunele, orașele și
muni cipiile au câte un primar și un viceprimar, iar munici piile reședință de județ au un primar
și 2 vicepri mari, aleși în condiț iile legii. Pe durata exercitării mandatu lui, viceprimar ul își
păstr ează statutul de consilier local, f ără a b eneficia de i ndemnizația afere ntă acestui statut.
Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică . Primarul asigu ră
respectarea dr epturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor
Constituției, precum și punerea în aplica re a legilor, a decretelor Președintelui României, a
hotărârilor și ordonanțe lor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsuri le
necesare și acordă sprijin pentru apl icarea ordinelor și instrucțiunil or cu caracter
normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducă tori ai autorităților administrației publice
centrale, ale prefectului, precum și a hotă rârilor consil iului j udețean, în condiț iile legii.
40

Intern

Pentru punerea în aplicare a activi tăților date în competența sa, primarul beneficiază
de un aparat de specialitate , pe care îl conduce. Aparatul de specialitate al primarului este
structurat pe compartimente funcționale, în condițiile legii. Compartimentele funcțion ale ale
acestuia sunt încadrate cu funcționari publici și personal contra ctual. Primarul conduce
serviciile publice locale. Primarul reprezintă unitatea administrativ -teritoria lă în relațiile cu
alte autorități publice, cu perso anele fizice sau juridice române ori străine, precum și în
justiție38.

Viceprimarul este subordonat primarului și înlocuitorul de drept al acestuia, care îi
poate delega atribuțiile sale. În practica administrati vă se observă uneori o reținere a
primarilor de a -și dele ga atribuțiile.
Vicep rimarul este ales cu votul majorității consilierilor locali în funcție, din rândul
membril or acestuia. Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local,
prin hotărâre adoptată cu votul majorității consilierilor în funcție, la propunerea primarului
sau a unei tre imi din nu mărul c onsilierilor locali în funcție39.
Pe durata mandatu lui, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca
unica formă de remunerare a activit ății cores punzătoare funcț iei de primar, respectiv de
vicepr imar, și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se
determină în raport cu venitul salarial. Primarul și viceprimarul nu benef iciază de sporul de
vechi me în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege. Durata mandatului constituie
vechi me în muncă și în special itatea studiil or absolvite.
Alegerea primarului se face în cadrul unui scrutin uninominal, în două tururi de
scrutin.Condițiile de eligibilitate pentr u funcț ia de primar sunt circumscrise calității de cetățean
român40, cu domicil iul pe teritoriu l circumscripției elector ale, vârsta de 23 ani.

38 Semnul distin ctiv al primarului este o eșarfă în culorile drapelului național al României. Eșarfa va fi purtată, în
mod obligatoriu, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor. Modelul eșarfei se
stabi lește pr in hotărâre a Guvernului.
39 Prevederile privind elibera rea din funcție a viceprimarilor, a președ inților și vicepreșed inților consili ilor
județene se aplică după alegerile autori tăților ad ministrației publice loc ale din anul 2015.
40 Conform art. 16 din Constituție „În condiții le aderării României la Uniunea European ă, cetăț enii Uniunii care
îndeplinesc cerințele legii organice au dreptul de a alege și de a fi aleși în autori tățile administr ației publice
locale”.

41

Intern

Incompatibilitățile funcției de prim ar sunt similare cu cele ale funcți ei de consilier
local , la care se adaugă:
 orice funcți e de conducer e din cadrul societățilo r comerciale, la care statul sau o
unitat e administrativ -teritoria lă este acționa r majoritar, ori din cadrul societăților naționale,
companiilor naționale sau regiilor autonome ;
 orice alte activi tăți sau funcții publice, cu excepția funcțiilor didactice și a funcțiilor
din cadru l unor funda ții ori organizații neguvernamentale41.
Validarea în funcț ie a primarului ales în condițiile Legii nr.115/2015 a
aleger ilor local e, prin vot uninominal, se face potrivit prevederi lor potrivit cărora se realizează
validarea alegerii consilieri lor, care se aplică în mod corespun zător. Legea mai precizează că
rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoștința prefectului și se
prezintă în ședința de consti tuire a consiliului local sau, după caz, într-o ședință extraordinară,
de către un judecător d esemnat de preș edintele j udecătoriei.

În caz de invalidare a alegerii primarului, Guve rnul, la propunerea prefectului, va

stabili data alegeri lor. Acest ea se organize ază în termen de maximum 90 de zile de la data

invalidării sau, după c az, de la data rămânerii definitive și irevo cabile a hotărârii judecătorești,
în cond ițiile legii. Primarul depune în fața consiliului local un jurământ, iar refuzul depunerii
jurământului atrage de misia de d rept.
Atribuți ile prima rului. Primarul îndeplinește următoar ele categorii principale de
atribu ții:
1.atribuții exerci tate în calitate de reprezentant al statului: îndepli nește funcția de
ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară și asigură funcționa rea serviciilor publice
locale de profil, atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și
a recen sământului. Exercitarea acestor atribuții de către primar se face nu în calita tea sa de
autoritate locală autono mă, ci în calitate de reprezentant al statului în comuna sau în orașul în
care a fost ales; în conseci nță, asupra acestor atribuții Minist erul Internelor și Reformei
Administrative exercită prin intermediul Prefect ului un control ierarhic, nu unul de tutelă
administrativă. În aceasta calitate, primarul poate solicita prefectului, în condițiile legii,
sprijinul conduc ătorilor serviciil or publice deconce ntrate ale ministerelor și ale celorlalte
organe de speciali tate ale administrației publice centrale din unitățile administra tiv-terito riale,
dacă sar cinile ce îi revin nu pot fi rezol vate prin aparatul de specialita te.

41 art.62 al Legii administr ației publice locale nr. 215/2001

42

Intern

2. atribu ții referitoare la relația cu consil iul local:

a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea
econ omică, socială și de mediu a un ității ad ministrativ -terito riale;
b) prezin tă, la soli citarea co nsiliului local, alte r apoarte și informări;

c) elaborează proie ctele de strategii privind starea econo mică, socială și de mediu a
unităț ii administra tiv-teritoriale și le supune apro bării consiliului local.
3. atribu ții referitoare la bugetul local:

a) exercită func ția de ordonat or principal de c redite;

b) întocmește proiectul bugetului local și contul de înche iere a exercițiului buge tar și
le supune spre aprobare cons iliului local;
c) inițiază, în condi țiile legii, negocieri pentru contract area de împrumuturi și emiterea
de titluri de valoa re în nu mele unității administrativ-teritoriale;
d) verific ă, prin comparti mentele de specialitate, corecta înregistrare fisca lă a

contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cat și a sediului

secun dar.

4. atribu ții privind serviciile publice asigurate cetățenilor :

a) coordonează realizarea servici ilor publice de interes local, prestate prin intermediul
apara tului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestato are de servicii publice și
de utilit ate publică de interes local;
b) ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urge nță;

c) ia măsuri pentru organizarea execu tării și executarea în concret a activi tăților din
domeniile prevăzute la art. 38 alin. (6) lit. a) -d);
d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și
controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 38 alin. (6) lit. a)-d),
precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al uni tății administrativ -teritoria le;
e) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetar ea raporturi lor
de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiți ile legii, pentru personalul din
cadrul aparatului de specia litate
f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobă rii
consi liului local și acționează pentru respectar ea preved erilor acestora; g) emite avizele,
acordurile și autorizațiile date în compete nța sa prin lege și alte acte normative;

43

Intern

5. alte atribuții stabilite prin lege.

Pentru exercitarea corespunzătoa re a atribuțiilor sale, primarul colaborează cu
serviciile publice deconcentrate ale ministere lor și celorlal te organe de specialitate ale
administrației publice centrale din unitățile administr ativ-teritor iale, precum și cu consiliul
județean. Numirea conducătorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes local se face
pe baza concursului organi zat potrivit procedurilor și criteriilor aprobate de consiliul local,
la propuner ea primarului, în condițiile legii. Numirea se face prin dispoziția primarului,
având anexat contractul de manage ment.
Delegarea atribuțiilor primarului. Legea 215 din 2001 republicată, cu
modificările și completările ulterioare prevede posibilitatea deleg ării unora dintre atribu țiile
primarului, deci o delegare facultati vă.

Astfel art. 70 precizează că atribu țiile de ofițer de stare civilă și de autoritate tutela ră pot fi

delegate și secretarului unității administrativ-teritori ale sau altor funcționari publici din

aparat ul de specialit ate cu co mpetente în acest d omeniu, potri vit legi i.

Actele primarului. În exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispo ziții cu caracter
normativ sau individual. Acestea devin execu torii numai după ce sunt aduse la cunoștință
publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz. Dispozi țiile legii
privind hotăr ârile de consiliu local referitoare la contrasemnarea de către secretar,
comunica rea actului și aduc erea la cunoștință publică a actelor normative se aplică și în cazul
dispo zițiilor primarului.
Încet area de drept a mandatu lui de prim ar. Această problematică este reglementată
în prezent în art. 15 din Legea nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali și de Legea
215/2001.
Astfel, calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a

mandatului, potrivit Legii 393/ 2004, în ur mătoarele cazuri:
a) demisie42;
b) inc ompatibilitate;
c) schimbarea do miciliului într-o altă unitate ad ministrativ -teritorială43;
42 Primarul poate demisiona, anunțând în scris consi liul local și prefectul. La prima ședința a consiliului,
președint ele de ședință ia act de aceasta situație, care se consemnează în procesul-verbal, urmând ca prefectul să
ia act de demis ie.
43 Încetarea mandatul ui de consilier în cazul schimbării domiciliului în alta unitate administrativ-teritorială poate
interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauză a mențiunii corespunză toare, de către
organul abili tat potrivit l egii.
44

Intern

d) imposibilitatea de a o fi exercitat pe o perioa dă mai mare de 6 luni consecutive, cu
excepția cazurilor prev ăzute de lege44;
e) conda mnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă
privativă de l ibertate;
f) punerea s ub interdi cție judecătorească;
g) pierderea dre pturilor electorale;

h) dece s.

În cazurile prevăzute la lit. e)-g), încet area mandatului poate avea loc numai după

rămânerea definitivă și, după caz, irev ocabilă a hotărârii ju decătorești.

În toate cazuri le de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite

un ordin prin care constată încetarea mandat ului primarului. Ordinul va avea la bază un
referat semnat de secretarul comunei sau al orașului, precum și actele din care rezultă motivul
legal de încetare a manda tului.
Primarul se află în imposibil itatea exerci tării mandatul ui în situațiile în care nu se
poate prezenta efectiv la primărie din motive de sănătate sau din alte cauze, chiar dacă acest ea
nu îi sunt imputabile.
Mandatul primarul ui încetează de drept și în următoare le situații prevăzute de Legea
215/2001 , republicată cu modificările și completările ulteriore :
a) dacă acesta se află în imposibilit atea exerci tării funcției datorită unei boli grave,
certif icate, care nu permite desfășurarea activității în bune condi ții timp de 6 luni pe parcursul
unui an calendaristic;
b) dacă acesta nu își exercită, în mod nejustifica t, mandatul timp de 45 de zile
consecutiv.
În aceste cazuri prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarulu i.
Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la insta nța de contencios administrativ în termen
de 10 zile de la comunicare. Instanța de contencios administrativ este obligată se se pronunțe
în termen de 30 de zile. În acest caz proced ura prealab ilă nu se mai efectuează, iar hotărârea
primei ins tanțe este definiti vă și irevoca bilă.

44 Prevederi le lit. d) nu se aplică în cazul în care primarul a fost însărcinat de către consiliul local, de către
Guvern sau de către Parla ment cu exercitarea unei misiuni în țară sau în străin ătate. Pe durata exercită rii misiunii
încredințate exercitarea mandatului se suspendă.
45

Intern

Data organiz ării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de Guvern, la
propunerea prefectului. Acestea se organizea ză în termen de maximum 90 de zile de la
expira rea termenului de 10 zile în care primarul putea ataca ordin ul prefectul ui sau de la data
pronun țării hotărârii instanței, în condiții le prez entate mai sus.
Încetarea mandatului primaru lui prin referendum local. În confor mitate cu art.73
din lege, mandatul primarului încetează, de asemenea, înainte de termen ca urmare a
rezult atului unui referendum local, având ca obiect demiterea acestuia, organiz at în condițiile
legii, conform procedurii prevăzute pentru consiliul local.
Referend umul pentru încet area mandatului primarului se organizează ca urmare a
cererii45 adresate în acest sens prefec tului de locuitorii comunei, orașului sau municipiului, ca
urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivității locale sau a
neexerci tării atribuțiil or ce îi revin, potrivit legii, inclus iv a celor pe care le exerci tă ca
reprezentant al statului.
Organizarea refer endumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puțin 25% dintre
locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localitățile
componente ale co munei, orașului sau municipiului.
Suspendarea mandatului primarului și a viceprim arului. Manda tul primarului,
respec tiv al viceprimarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat
preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanța de judec ată
prefe ctului, care, prin ordin, constată suspendarea mandatului. Ordinul de suspendare se
comunică de î ndată primarului.Suspendarea durea ză până la încetarea situației arestării
prevent ive. Dacă primarul suspendat din funcție a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul,
în condi țiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost
suspenda t. Aceste prevederi se ap lică și vicepri marului.
Vacanța funcției de primar și vicepr imar. În caz de vacanță a funcției de primar,
precum și în caz de suspendare din funcție a acest uia, atribuțiile vor fi exercitate de drept de
vicepr imar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desem nat de consiliul local cu votul
secret al majorității consilierilor locali în funcție (art.82 alin.1). Consiliul local poate delega
prin hotărâre, din rândul membr ilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar
atribu țiile v icepri marului
45 Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele și prenu mele, data și locul nașterii, seria și
numărul bulet inului sau ale cărții de identitate și semnătura olografă ale cetățenilor care au solicitat organizarea
refere ndumului.
46

Intern

În situația în care sunt suspen dați din funcție, în acela și timp, atât primarul, cât și
vicepr imarul, consi liul local deleagă un consilier local care va îndeplini atât atribuțiile
primarului, cât și pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării (art.82 alin.3). Dacă
devin vacante, în același timp, atât funcția de primar, cât și cea de vicep rimar, consil iul local
alege un nou vicep rimar, care va exercita și atribuțiile primarului până la alegerea unui nou
primar. Data organizării alegerilor pentru funcț ia de primar se stabilește de Guvern, la
propunerea prefec tului. Alegerile se organizea ză în termen de maximum 90 de zile de la

vacantar ea funcției de pri mar (art.82 al in.4).

Regimul incompatibili tăților funcției de primar este prevăzut de Legea nr.215/2001
a administr ației locale și completat de Legea 161/200346 privind unele măsuri pentru
asigu rarea transparenței în exercitarea de mnităților publice, a funcț iilor publice și în mediul de
aface ri, pre venirea și sa ncționarea corupției.
Primăria. Primarul, vicepr imarul, secre tarul unității administrativ -teritoriale și
aparatul de specialit ate al primarului constit uie o structura funcțională cu activitate
permanent ă, denumită primăria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire
hotărârile consil iului local și dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale
colectivității loca le (art. 91).Nu mirea și eliberarea din funcț ie a personalului din
aparatul de specialitate al pri marului se fac de primar, iar funcționarii din cadrul
instit uțiilor și serviciilor publice de interes local și din cadrul aparatului de specialitate al
primarului se bucură de stabilitate în funcție (art. 89).
Primarii comunelor pot angaja, în limita numărului maxim de posturi aprobate, un
consilier personal. Primării orașelor, municipiilor și ai municipiilor reședință de județ pot
înființa, în limita numărului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment
distinct format din: a) maximum 3 persoane la orașe și municipii; b) maxi mum 5 persoane la
municipii reșed ința de județ. Persona lul prevăzut mau sus este numit și elibe rat din funcție de
către primar și își desfășoară activita tea în baza unui contract individual de muncă pe durată
determinată, încheiat în cond ițiile legii, pe durata mandatului primarulu i. Atribuțiile acestora
se stabilesc prin dispoziție a primarului.
Administratorul public. În confor mitate cu Legea 286/2006 de modificare a Legii
215/2001 la nivelul comunelor și orașelor, primarul poate propune consiliului local
înființarea funcției de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.
Numirea și elibe rarea din funcție a administratorului public se face de primar, pe baza unor
46 Legea nr. 161 din 19/04/200 3, publ icată în Monit orul Oficial, Partea I nr. 279 d in 21/04/2003

47

Intern

criterii, proceduri și atribuții specifice, aprob ate de consiliul local. Numirea în funcție se face

pe bază de concurs.

În baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, administratorul
public poate îndeplini atribuții de coordonare a aparatu lui de specialitate sau a serviciilor

publice de interes local. Primarul poate delega către administratorul public, în cond ițiile legii,

calitatea de ordonator principal de credite.

De asemenea, la nivelul județelor, președint ele consiliului județean poate propune
consil iului județean înfiin țarea funcției de administrator public, în limita numărului maxim de
posturi aprobate. Numirea și eliberarea din funcție a administratorului public se fac de
președintele consiliului județean, pe baza unor criteri i, proce duri și atribuț ii specifice,
aprobate de consiliul județean. Numirea în funcție se face pe bază de concurs.
Administratorul public poate îndeplin i, în baza unui contract de management, încheiat
în acest sens cu preșe dintele consiliului județean, atribuții de coordonare a aparatului de
specialitate sau a serviciilor publice de interes județean. Președintele consiliului județ ean
poate delega către administratorul public, în condițiile legii, calita tea de ordonator principal
de credit e.
În fine, chiar și asociațiile de dezvol tare intercomunitară pot decide desemnarea unui
administrator public pentru gestionar ea serviciilor de interes general care fac obiect ul
asocie rii. Recru tarea, numirea și eliberarea din funcție a administratorului public al
asociațiilor de dezvoltare interco munita ră se fac pe baza unei proceduri specifi ce de către
consilii le de administrație ale acestora și sunt aproba te prin hotărâri ale consiliilor locale și
consi liilor județene respecti ve.

3.5. Secretarul unității administrat iv-teritoriale

Fiecar e comună , oraș și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiulu i are un

secretar salarizat din bugetul local (Legea administrației public e local e nr. 215/2001 , art. 116).

Secretar ul unității administrativ -teritoriale este funcționar public de conducere, cu

studii super ioare juridice sau administrative, în mod excepțional, în funcț ia de secret ar al

comunei poate fi numită și o persoană cu alte studii superioare sau cu studii liceale , atestat e

prin bacalaurea t. Secretaru l nu poate fi membru al unui parti d sau al unei formațiuni

politice , sub sancțiunea eliberării din funcție. Secretaru l nu poate fi soț, soție sau rudă de

gradul întâi cu pri marul sau cu vicepri marul.

48

Intern

Numirea secretarulu i se face de către prefect pe baza propun erii consiliul ui local, la

inițiativa primarului, pe bază de conc urs sau de examen. Secretarul unității administrat iv-

teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcție.

Secretarul unității administra tiv-teritoriale nu poate fi soț, soție sau rudă de gradul întâi cu

primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu președintele sau vicepreședintele consil iului

județean, sub sanc țiunea eliberării din funcție.

Recrutarea, numirea, suspendarea, modif icarea, încetarea rapor turilor de serviciu și
regimul disciplinar ale secretarului unității administrati v-teritoriale se fac în conformitate cu
prevederile legislației privind funcția publ ică și funcționarii publici.
Secretarul se bucură de stabilitate în funcț ie și se supune regulilo r cuprinse în statutul
funcțio narului public.
Eliberarea din funcție a secretarului, precum și sancționarea disciplinară a acestuia, se
fac de către prefect, numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puțin două treimi
din numărul consilierilo r în funcție , la inițiativa primarului sau a unei treimi din numărul
consilierilor , pe baza concluziilo r reieșite din desfășurarea unei cercetări administrative.
Secretarul unității administrativ -teritoriale îndeplinește, în condi țiile legii, următoarele
atribu ții (art 117 ):
a) avizeaz ă, pentru legalitate, dispoz ițiile primarului și ale președintelui consiliului
județean, h otărârile co nsiliului lo cal, respectiv ale consiliului județe an;
b) partic ipă la ședințele consiliului l ocal, respectiv ale c onsiliului j udețean;

c) asigură gestio narea procedur ilor administrative privi nd relația dintre consiliul local
și primar, respec tiv consiliul județean și președintele acestuia, precum și între aceștia și
prefect;
d) organizează arhiva și evidența statisti că a hotărârilor consiliului local și a
dispo zițiilor primarului, respectiv a hotărâril or consiliului județean și a dispozițiilor
președintel ui consiliului ju dețean;
e) asigură trans parența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și
persoane le intere sate a actelor prevăzute la lit. c), în condițiile Legii nr. 544/2 001 privind
liberul acces la infor mațiile de int eres public;
f) asigură procedurile de convocare a consiliul ui local, respectiv a consili ului județean,
și efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întoc mește procesul-verbal al
ședințelor consil iului local, respectiv ale consil iului județean, și redactează hotărârile
consi liului local, respectiv ale consili ului jud ețean;
49

Intern

g) pregătește lucrările supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului

județean, și co misiilor de speci alitate ale acest uia;

h) alte atribuț ii prevăzute de lege sau însărc inări date de consiliul local, de primar, de

consiliul ju dețean sau de președint ele consili ului jud ețean, după caz.

Secretarul îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege sau încre dințate de către consiliul

local sau de către primar. De asemenea, poate coordona și alte servici i ale aparatului propriu de
specialitate al autorităților adminis trației public e locale , stabilite de primar.

3.6. Statutul aleșilor locali

Legea nr. 393/200447 privind Statutul aleșilor locali are ca obiect stabi lirea

condiți ilor de exercit are a mandatului de către aleșii locali, a drepturilor și obligațiilor

ce le revin în baza mandatului încredinț at.
Regle mentarea legală a statutului aleșilor locali este cuprinsă în Legea nr.393/200448,

care înloc uiește astfel anu mite prevederi ale Legii administrației publice locale.

Aleșii locali. Noțiune. Alegere. Sub denumirea de „aleși locali” înțelegem primarul,

vicep rimarul, președintele consi liului județean, vicepre ședinții consiliul ui județean, consilierii

locali și consilierii jud ețeni. Este asi milat ale șilor locali și d elegatul sătesc.

Cons ilierii locali și consilierii județeni, precum și primarii se aleg prin vot universal,

egal, direct, secret și liber exprimat de către cetățenii cu drept de vot din unitatea

administrativ-teritorială în care urmează să-și exercite mandatul, potrivit Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, iar vicep rimarii, președinții și

vicepreș edinții consiliilor județene sunt aleși prin vot secret indirect, potrivit prevederil or

Legii administrației publice locale nr. 215/2001, cu modificările și completările ulterioar e; tot

potriv it legii ad ministrației locale este ales și d elegatul sătesc.

Incom patibilitățile aleșilor locali sunt reglementate în prezent prin art.87-93 din

Legea nr. 161/2003.

Incom patibilităț ile calității de primar/viceprimar, președinte/vice președinte al
consi liului județean. Astfel, funcția de primar și viceprimar, primar general și vicepri mar al

47 Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali , publica tă în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
912 din 7 oc tombrie 2004
48 Publica tă în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modifi cările aduse de
Legea nr.2 16/2005, Legea nr. 2 49 din 22 iunie 2006; Legea nr. 2 86 din 6 iulie 2006
50

Intern

municipiului București, președinte și vicepr eședinte al consiliului județean este incompat ibilă

cu: a) funcția de consilier local; b) funcția de prefect sau subprefect; c) calita tea de funcționar

public sau angajat cu contract individual de muncă, indiferent de durata acestuia; d) funcția de

președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, admi nistrator, membru al

consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la

societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigur are și
cele financiare, la regiile autono me de interes național sau local, la compan iile și societățile
naționale, precum și la instituțiile publice; e) funcția de președinte sau de secre tar al
adunăr ilor generale ale acționarilor sau asoci aților la o societate comercială; f) funcția de
reprezentant al unității administrativ -teritori ale în adunările gene rale ale socie tăților
comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți
comerciale de interes naționa l;
Primarii și viceprimarii, primarul general și vi ceprimarii municipiului București nu pot
deține, pe durata exercitării mandatu lui, funcția de consilier județean, însă ei pot exercita
funcții s au acti vități în do meniul didactic, al cerc etării științi fice și al cr eației lit erar-artistice.
Drept urile aleșil or locali.

a) Aleșii locali au dreptul de inițiativă în promovarea actelor administrative,
individual sau în grup.
b) Pentru participarea la lucrările consili ului și ale co misiilor de specialitate, consilierii
au dreptul la o indemnizație de ședință49, în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a
primarului, președintelui consil iului județean sau primarului general al municipiului
București, după caz. Președinților și vicepre ședinților consili ilor județene nu li se acordă
indemnizație de șe dință.
c) Consilierii au dreptul la decontarea cheltu ielilor pe care le-au făcut în exercitarea
mandatului, în condiți ile legii. De același drept benefici ază și dele gatul s ătesc.
d) Primarii și viceprimarii, precum și președinții și vicepreșe dinții consiliilor județene
au dreptul la o indemnizație lunară, stabilită potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la
decontarea, în condițiile l egii, a cheltu ielilor le gate de exe rcitarea mandatului.
e) Drepturile bănești cuveni te aleșilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia
sau cu alte ve nituri, în condi țiile legii.
49 Numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, este de o ședință de consiliu și 1-2
ședințe de comisii de specialitate pe lună. Plata indemnizațiilor se efectuea ză exclusiv din veniturile proprii ale
bugetelor loca le, respec tiv județene.
51

Intern

f) Consilierii și deleg atul sătesc, care participă la ședințele de consiliu organiz ate în
mod excepțional în timpul programului de lucru, se consideră învoiți de drept, fără a le fi
afectat salariul și celelalte dre pturi ce le revin potri vit legii, de la locul de mu ncă.
g) Primarii și viceprimarii, președinții și vicepre ședinții consiliilor județe ne
benef iciază de concedii de odihn ă, concedii medica le, concedii fără plată, precum și de
concedii plătite în c azul unor e venimente fa miliale deosebite, potr ivit legii.
h) pentru a beneficia de concediu fără plată sau de concedii plătite în cazul unor
even imente familiale deosebite, primarii și președinții consili ilor județene au obligaț ia de a
infor ma, în prealabil, consiliul local sau județean, după caz, indicând durata acestora și
perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgență, infor marea se va face în prima ședință de
consiliu, organizată după terminarea concediului. Concediile fără plată sau pentru eveni mente
familiale deosebite, precum și durata acestora, în cazul viceprimarilor și vicepreședințil or
consi liilor județene, se aprobă de către pri mar, respectiv de către președinte.
i) Durata exercitării mandatului de primar și de viceprimar, de președinte și de
vicepreșe dinte al consiliul ui județe an const ituie vechime în muncă și în specialitate și se ia în
calcul la promovare și la acordarea tuturor drepturilor bănești rezultate din aceasta, inclusiv la
calcularea și la recalcularea pensiei.
j) Aleșii locali care folosesc autoturis mul proprietate persona lă sau mijloacele de

trans port în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care

se desfășo ară ședința consiliului local, a consiliului județean sau a comisiilor de specialitate

vor primi contravaloarea transportului.

k) Aleșii locali benefici ază de plata cursurilor de pregătire, formare și perfecționare

profesională organizate de instituții specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii
consi liului local sau jud ețean.
l) Dreptul aleșil or locali de a avea acces la orice infor mație de interes public nu poate
fi îngrădit. Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile, serviciile publice,
precum și persoane le juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corec tă a
aleșilor locali, potrivit competențelor ce le revin, asupra treburilor publice și asupra
proble melor de interes local.
m) Dreptul de asociere este garantat aleșilor locali.

52

Intern

Obligațiile aleșilor locali. Obligațiile aleșilor locali sunt regle mentate de o manieră
criticabilă, fiind plasate atât în secțiunea referitoare la "drept uri" cât și în secțiunea referitoare
la „obligații” a Legii n r.393/2004.
a) Aleșii locali, în calitate de reprezentan ți ai colectivit ății locale, au îndatorir ea de a
participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcțiilor autor ităților administrației publice
locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună -credință și fidelitate față de țară și
de colec tivitatea care i -a ales.
b) Consilierii locali și consili erii județeni sunt oblig ați să respecte Constituția și legile
țării, precum și regula mentul de funcționare a consiliului, să se supună regulilor de curtoazie
și disciplină și să nu folosească în cuvântul lor sau în relațiile cu cetățenii expresii injurioase,
ofens atoare ori calomnioase.
c) Aleșii locali sunt obligați să menționeze expres situațiile în care interesele lor
perso nale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter
patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a cons ilierului.
d) Aleș ii locali su nt obligați la probitate și discreție profesional ă.

e) Aleșii locali sunt obligați să dea dovadă de cinste și corectitudine; este interzis
alesului local să cear ă, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaj e.

f) Aleșii locali au obligația de a aduce la cunoștința cetățenilor toate faptele și actele

administrative ce interesea ză colectivi tatea loca lă.

g) Aleșii locali sunt obligați ca, în exercitarea mandatului, să organize ze periodic, cel

puțin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetățenii, să acorde audiențe și să prezinte în consiliul

local o infor mare privind proble mele ridicate la întâlnirea cu cet ățenii.

h) Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte consiliului un raport anual de
activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului comunei sau orașului, respectiv a
secretarului general al jude țului sau al municipiului Bucureș ti
i) Aleșii locali au îndatorirea de a-și perfec ționa pregătirea în domeniul administr ației
publice locale, urmând cu rsurile de pregătire, fo rmare și perfecționare organiz ate în acest scop
de ins tituțiile abilitate;
j) Consilierii locali și consilierii județen i, președinții și vicepr eședinții consil iilor
județene nu pot lipsi de la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specia litate din care fac
parte decât în situațiile prevăzute în regula mentul de funcț ionare.
53

Intern

În cazul primarului, viceprimarului și consilie rilor locali, termenul maxim de depunere
a raportului este de 30 de zile, iar în cazul consil ierilor județeni este de 45 de zile de la data
încheierii misiunii. Nerespectarea acestor prevederi, atrage suportar ea cheltuielilor deplas ării
de către aleșii locali.

3.7. Consiliul județe an

Conform art. 122 din Constituție, consiliul județean reprezintă o autorita te a

administrației publice pentru coordonarea activi tății consiliilor comunale și orășenești, în

vederea realizării serviciilo r publice de interes județean.

Lege a administrației publice local e nr. 215/200 1 defin ește consiliul județea n ca

autoritat e a administr ației publice județene, consacrând în mod implicit, regul a potrivi t căreia

județul este o colectivit ate locală , intermediară între orașe și comune, pe de o parte, și stat, pe

de altă parte . Aceas tă colectivitate locală dispun e de propria sa administrație , aleasă în

condi țiile legii. Consiliil e județene sunt compus e din consilieri , număr ul acestora fiind

determinat de lege, în funcți e de numărul populației: 31 în cazul județelor cu o populație de

până la 350.000 locuitori, 33 în cel al județelor al căror număr de locuitor i se situează între

350.00 0 și 500.00 0 de locuitori , 35 în cel al căror numă r de locuitori se situează între

500.000 și 650.000 și 37 în județele cu peste 650.000 locuitori.

Alegere a consilierilo r județeni are loc prin vot direct, în condițiile Legii nr.115/2015

privind alegerile autorit ăților ad ministrației publice locale, republicată.

Rolul și compone nța consiliului județean. Consiliul județean este autorit atea

administrației publice locale, constituită la nivel județean pentru coordonarea activității

consil iilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de

interes județean.

Consiliul județean este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct,
secret și l iber exprimat, în condițiile stabilite de Legea pri vind alegerile locale nr. 115/2015 .
Numărul membrilor fiecărui consiliu județean se stabilește prin ordin al prefectului, în
funcție de numărul locuitorilor județului, raportat de Institutul Național de Statistică la data de
1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile, și
este î ntre 31 și 37.

54

Intern

Constituirea consiliului și validarea în funcție a consil ierilor județeni se face după
aceleași reguli ca și la consiliul local, prin urmare nu le mai reiterăm aici, cu mențiunea că
pentru validar ea mandatelor co nsilieril or județe ni, inst anța c ompetentă este tribunalul.
Atribuți ile consiliului județean. Consiliul județean, ca autoritate deliberativă a
administrației publice locale constitu ită la nivel județean, îndep linește următoarele categorii
principale de atribuții:
1. atrib uții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al
consi liului județean, ale instit uțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale
societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean: a) alege, din rândul
consilierilor județeni, un președinte și 2 vicepreședinți; b) hotărăște înființarea sau
reorganiza rea de instituții, servicii publice și societăți comerciale de interes județean, precum
și reorg anizarea regiilor autonome de interes județean, în cond ițiile legii; c) aprobă
regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean, organigr ama, statul de
funcții, regulamentul de organiz are și funcționare ale aparatului de special itate, precum și ale
instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale socie tăților comerciale și regiilor
autono me de interes județean; d) exercită, în numele județului, toate drepturile și obligațiile
coresp unzătoare participațiil or deținute la socie tăți come rciale sau regii autonome, în
condițiile legii; e) numește, sancționează și dispune suspend area, modificarea și încetarea
raportur ilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru
conducă torii inst ituțiilor și serviciil or publice de interes județean.
2. atribuții privind dezvoltarea economico -socială a județului: a) aprobă, la
propunerea președintelui consiliului județean, bugetul propriu al județului, virările de credit e,
modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exerc ițiului bugetar; b) aprobă,

la propunerea președintelui consil iului județean, contractarea și/sau garantarea

împrumuturilor, precum și contractar ea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de

valoare în numele județului, în condi țiile legii; c) stabilește impozite și taxe județene, în

condițiile legii; d) adoptă strategii, prognoze și progr ame de dezv oltare econo mico-socia lă și

de mediu a județului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispun e, aprobă și

urmărește, în cooperare cu autoritățile administr ației publice locale comunale și orășen ești
interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora; e)
stabilește, pe baza avizului consili ilor locale ale unităților administrativ-teritoriale implicat e,
proiectele de organizare și amenaja re a teritoriului județului, precum și de dezvolt are
urban istică generală a acestuia și a unităților administrativ -teritoriale componente;
55

Intern

3. atribuții privind gestionar ea patrimoniul ui jude țului: a) hotăr ăște darea în
administr are, co ncesio narea s au închirierea bunurilor pro prietate publică a ju dețului, d upă caz,
precum și a serviciilor publice de interes județean, în condi țiile legii; b) hotărăște vânzarea,
concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a județului, după caz, în cond ițiile
legii; c) atribuie, în c ondițiile legii, denu miri de obiec tive de i nteres jud ețean.
4. atribu ții privind gestionarea serviciilor publice din subordine: a) asigură,
potrivit compe tentelor sale și în condiți ile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor
publice de interes județean privind: 1. educația; 2. serviciile sociale pentru protecția copil ului,
a persoanelor cu handicap, a persoanelor vârstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri
aflate în nevoie socială; 3. sănătatea; 4. cultura; 5. tineretul; 6. sportul; 7. ordinea public ă; 8.
situațiile de urgen ță; 9. protecția și refacerea mediului înconju rător; 10. conservarea,
restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor,
gradinilor publi ce și rezervațiilor naturale; 11. evidența persoanelor; 12. podurile și drumurile
publice; 13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes județean, precum și
alimentarea cu gaz metan; 14. alte servi cii publice stabilite prin lege; b) sprijină, în condi țiile
legii, activitatea cultelor religioase; c) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în
competen ța sa prin lege; d) acordă consultanță în domenii specifice, în condițiile legii,
unităț ilor ad ministrativ-teritoriale din județ, la cererea acestora.
5. atribuții privi nd cooperarea interinstitu țională: a) hotăr ăște, în condiț iile legii,
cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din

societatea civilă, în vederea finanțării și realizării în comun a unor acțiuni, lucrări, servicii sau

proiecte de interes public județean; b) hotărăște, în condițiile legii, înfrățirea județului cu

unități administr ativ-teritoria le din alte țări; c) hotăr ăște, în cond ițiile legii, coopera rea sau

asocierea cu alte unități administrativ-teritoriale din țară ori din străinătate, precum și aderarea

la asociații naționale și internaționale ale autori tăților admin istrației publice locale, în vede rea

promovării unor intere se comune.

6. alte atribuții prevăzute de lege.

Funcționarea consil iului județe an. Consiliul județean se întrunește în ședință
ordinară în fiecare lună, la convo carea preșe dintelui consiliului județean. Consiliul județean se
poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cerer ea președintel ui
sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului,
adresată președi ntelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesită adoptarea de
56

Intern

măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților,
catastrofelo r, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apărarea ordinii și
liniștii publice.
Convocarea consiliului județean se face în scris, prin intermediul secretarului gener al
al județului, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor
extraordinare. În caz de forță majoră și de maxi mă urgență pentru rezolvarea intereselor
locuitorilor județului convocarea consiliului județean se face de îndată. În invitația la ședință
se vor preciza data, ora, locul desfășurării și ordinea de zi a acesteia. În situația în care
președintele consiliului județean se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în ședință
ordinară, aceasta se va face de către vicep reședintele consiliului, desemnat în condițiile art.1
18 din Legea nr.215/2001. În toate cazurile convocarea se conse mnează în procesul -verbal al
ședinței.
Ordinea de zi a ședinței consiliului județean se aduce la cunoștin ță locuit orilor
județului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate. În județele în care cetățenii
aparțin ând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locui torilor
ordinea de zi se aduce la cunoșt ință publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând

minori tății respective.

Ședin țele consiliului județean se desfășoară legal în prezenta majorității consil ierilor

județeni în funcție. Prezen ța consilierilor județeni la ședință este obligatorie. Cazurile în care

se consideră că absența este determinată de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul

de organizare și funcționare a consili ului județean. În situația în care un consilier județean
absentează de două ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile
regul amentului de or ganiza re și func ționare a consili ului ju dețean.
Ședin țele sunt conduse de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședinte. În cazul
în care, din motive întemeiate, lipsește și vicepreședintele, ședința va fi condusă de celăl alt
vicepreședinte sau de un consilier județean, ales cu votul majorită ții consilierilor județeni
prezenți.
Execu tivul consiliului județean: președintele și vicep reședinții. Consiliul județean
alege dintre membrii săi un președinte și 2 vicepreședinți. Președintele și vicepreședinții se
aleg cu vot ul secret al maj orității consilierilor jud ețeni în funcți e.

Preșe dintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități
publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție. El răspunde în
fața c onsiliului județean de buna funcționare a administraț iei publice jud ețene.

57

Intern

Apara tul de speci alitate al consil iului județean este subordon at președi ntelui acestuia.
Funcți onarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean se bucură de
stabilit ate în funcție, în condi țiile leg ii.
La nivelul județelor, președ intele consiliului județean poate propune consil iului
județean înființar ea funcț iei de administrator public, în limita numărului maxim de posturi
aprobate.
Numirea și eliberarea din funcție a administrato rului public se fac de președintele
consil iului județean, pe baza unor criterii, proceduri și atribuții specifice, aprobate de consiliul
județean. Nu mirea în funcție se face pe bază de concurs.
Administratorul public poate îndeplin i, în baza unui contract de management, încheiat
în acest sens cu preșe dintele consiliului județean, atribuții de coordonare a aparatului de
specialitate sau a se rviciilor publi ce de interes j udețean.
Președintele consiliului județean poate delega către administratorul public, în
condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
Președ intele consi liului județean răspunde de buna funcționare a aparatul ui de
speci alitate al consiliul ui județean, pe care îl conduc e.
Atribuțiile președi ntelui consiliului județean. Președintele consiliului județean
îndeplinește, în condițiile legii, ur mătoarele c ategorii principa le de atr ibuții:
1. atribuții privind funcționar ea aparatului de specialitate al consiliului județean, a
instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și a societăților comerci ale și regiilor
autono me de interes județean; a) întocm ește și supu ne spre aproba re consiliului județean

regula mentul de organizare și funcționare a acestuia, organigra ma, statul de funcții și

regulamentul de organizare și funcționare a aparatului de special itate, precum și ale

instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale socie tăților comerciale și regiilor

autono me de interes județean; b) numește, sancționează și dispune suspen darea, modificarea

și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii,
pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consi liului jud ețean.
2. atribuții privind relația cu consiliul județean; a) conduce ședințele consiliului
județean și dispune măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea în bune condi ții a
acestora; b) prezintă consili ului județean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de
îndeplin ire a atribuțiilor sale și a hotărârilor consi liului județean; c) propune consiliului
județean numirea, sancțio narea, modificar ea și încetarea raporturilor de serv iciu sau, du pă caz,
a raportur ilor de muncă, în cond ițiile legii.

58

Intern

3. atribuții privind bugetul propriu al județu lui; a) exercită funcția de ordonator
principal de credite; b) întocmește proiectul bugetu lui județului și contul de închei ere a
exerci țiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului județean, în condițiile și la
termenele prevăzute de lege; c) urmărește modul de realiz are a veniturilor bugetare și propune
consil iului județean adoptarea măsurilor necesare pentru încasar ea acestora la termen; d)
inițiază, cu aprobarea consiliului județean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și
emisiuni de titluri de v aloare în numele jude țului.
4. atribuții privi nd relația cu alte autorități ale administra ției publice locale și serviciile
publice; a) îndrumă metodolo gic, prin aparatul de specialitate al consiliului județe an,
activitățile de stare civilă și autoritate tutelară desfășur ate în comune și orașe; b) poate acordă,
fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului județean, sprijin, asistență tehnică,
juridică și de orice alta natură consi liilor locale sau pri marilor, la cererea e xpresă a acestora.
5. atribuții privind serviciile publice de interes județean; a) coordonează realizarea
serviciilor publice și de utilitate publică de interes județean prestate prin intermediul
apara tului de specialitate al consil iului județean sau prin intermediul organis melor prestat oare
de servicii publice și de utilitate publică de interes județean; b) ia măsuri pentru organizarea
execu tării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 104 alin. (5)
lit. a)-d); c) ia măsuri pentru evidența, statistică, inspecția și controlul efectuării serviciilor
publice și de utilitate publică de interes județean, prevă zute la art. 104 alin. (5) lit. a)-d),
precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al județului; d) emite avizele, acordurile

și autorizațiile date în competența sa prin lege sau prin hotărâre a consiliului județean; e)

coord onează și controlează organismele prestatoare de servic ii publice și de utilitate publică

de interes județean înființate de consiliul județean și subor donate acest uia; f) coordonează și

controlează realizarea activităților de investi ții și reabi litare a infrastruct urii județene.

6. alte atribuții prevăzute de lege sau sarci ni date de consiliul jude țean.

Președ intele consiliului județean poate delega vicepreședinților, prin dispoz iție,
atribu țiile p revăzute la pct.5, respectiv atribuțiile privind serviciile publice de interes județean.
Președintele consiliului județean poate înființa, în limita numărului maxim de posturi
aprobate, cabinet ul președintelui, compartiment distinct format din maximum 5 persoane.
Personalul din cadrul cabinetului președintelui este numit și eliberat din funcție de
președintele consiliului județean. Personalul din cadrul cabinetului președintelui consiliului

59

Intern

județean își desfășo ară activitatea în baza unui contract individual de muncă pe
durată det erminată, încheiat în cond ițiile legii, pe durata mandatului președintelui
consiliului jude țean. Atribuțiile person alului din cadrul acestui compartiment se stabilesc
prin dispoz iție a pre ședintelui cons iliului județean.

Dizolvarea de drept a consiliului județean și încetarea mandat ului de consilier
județean. Consiliul județean se dizolvă de drept în condițiile în care se dizolvă de drept
consiliul local, sau prin refer endum județean.
a) Dizolv area de drept. Secretarul județului sau orice altă persoană interesată
sesize ază instanța de conten cios administr ativ cu privire la cazurile de dizolvare. Instanța
anali zează situația de fapt și se pronunță cu privi re la dizolvarea consiliului județean.
Hotăr ârea instanței este definit ivă și se co munică pre fectului.
b) Dizolva rea prin referendum județean. Consiliul județean poate fi dizolvat prin
referend um județean, organizat în condiț iile legii. Referen dumul se organizează ca urmare a
cererii adresate în acest sens prefec tului de cel puțin 20% din numărul cetățenilor cu drept de
vot, înscr iși pe listele electorale ale unităț ii administrativ-teritoriale. Cheltuielile pentru
organ izarea ref erendumului se supor tă din buget ul județean.
Referendumul județ ean este organizat, în condi țiile legii, de o comisie compus din
prefect, un reprezentant al consiliului județean desemnat prin hotărâre a consiliului județean și
un judecător de la tribunal. Secretariatul co misiei este asigurat de instituția prefectului.
Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu din
numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului județean încetează înainte
de termen dacă s-au pronun țat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din numărul total al
voturilor valabil exprimate.
Stabilirea datei pentru organiz area alege rii noului consil iu județean se face de Guvern,
la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la
rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecă torești prin care s-a constatat dizolvarea
consil iului județ ean sau, după caz, de la validarea rezulta tului referendu mului. Până la
constitu irea noului consiliu județean, problemele curente ale administra ției județului vor fi
rezolvate de secretarul județului, pe baza unei împuterniciri speci ale date de Guvern, prin
Mini sterul Administrației și Internelor. Mandatul de consilier județean se suspendă în
condițiile art. 59.

60

Intern

3.8. Prefectul

Cadrul legal. Prefectura este instituție publică cu personalitate juridică, menită să

îndeplin ească atribuții le și prerogativ ele conferite prefectului prin Constituția României,

Legea adminis trației publice locale nr. 215/2001, Legea nr.340/2004 privind instituț ia
prefectului50 sau prin alte acte normative. Prefe ctura urmărește modul de realizare în județ a
strategi ei și obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și propune adop tarea de măsuri
coresp unzătoare.
Exerc itarea drepturi lor și asumarea obligațiilor civile ale prefecturii se realizează
numai de către prefe ct sau de o altă persoană desem nată prin ordin. Prefec tura are un aparat
tehnic de specialitate propriu, care este condus de prefect.
Prefectur a nu poate fi concepută ca ceva separat de prefect. Ceea ce a determinat
formarea, pe lângă prefect și sub directa lui condu cere, a unui colectiv de funcționari, a fost o
nevoie de ordin practic: aceea de a-i facilita îndeplinire a atribuțiilor. Procedându-se astfel nu s-a
urmărit creare a unei instituții noi, distin ctă de cea consacrată de Constituție, ci doar să se prevadă
o armătură organiza torică chemată să asigur e buna desfășurare a activității prefectul ui.
Acest aparat are sarcina de a asigura îndeplinirea atribuțiilor prefectului având ca

obiect controlul actelor autorităților public e locale, precum și coordonarea serviciilor publice

desconcentrate ale administrației p ublice centra le.

Prefectur a este o instituție publică, iar prefectu l organ al acesteia, prin care se

manifestă autoritatea publică.

Prefecturile sunt instituții publi ce, condus e de prefe cți. Orga nizarea și rolul
prefecturilor se dezvoltă pornind de la un personaj central, situat la confluența acțiunii
politic e cu cea administr ativă – prefectul.
Acest a conduce serviciile prefecturii , alcătuit e din funcționari de carieră , ce
acționează pentru organ izarea executării și executarea în concret a legii în realizarea
competențelor prefectului, competențe date pentru îndeplinire a unor sarcin i ale sistemului
administrației publice .
Prefectura reprezintă o componentă a administrației statale, deconcentrată în
circumscripția administrativ-teritorială a statulu i cu gradu l cel mai mare de extensie – județul.

50 Legea nr.340/2004 a fost modificată de O.U.G.1 79/2006 pentru modifi carea și completa rea Legii nr. 340/2004
privind inst ituția prefectului, care a fost aprobată de Legea nr. 181/ 2006 privind aprob area Ordonanței de ur gență
a Guve rnului nr. 179/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 340/2004 p rivind inst ituția pref ectului
61

Intern

1. Instituția prefectului în Constituție.

Instituția pr efectului este tratatã în noua Const ituție (revi zuită) astfel:

– Guver nul nu mește un prefect în fi ecare județ și în municipiul București

– Prefectul este reprezentant ul Guver nului pe plan local si conduce serviciile publice
deco ncentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din
unităț ile administrat iv terito riale;
– Atribuțiile prefectului se stabilesc prin lege organică.

2. Instituția prefectului în Legea administrației publice locale nr. 215/2001

În mod similar tratării constituționale, Legea administrației publice locale nr.
215/2001 a inclus în struc tura sa un capitol distinct referitor la instituția prefec tului, asimilată
autorităț ilor administrației publice loca le.
3. Legea nr.340/2004 privind instituția prefectului, cu modificările ulterioare
Confo rm Legii nr.340/ 2004, art.1-5, Prefectul este repreze ntantul Guvernului pe plan
local. Guvernul numește câte un prefect în fiecare județ și în municipiul București, la
propuner ea Ministerul ui Administra ției și Internelor.
Prefectul conduce servicii le publice deconcen trate ale ministerelor și ale celorlalte
organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul
unităț ilor administrativ-teritoriale. Lista serviciilor publice deconcentrate se aprobă prin

decizie a primului-ministru și se actual izează la propunerea ministru lui administraț iei și

internelor."

Activitatea prefectului se înte meiază pe principiile:

a) legalități i, imparțialității și obiectivității;

b) transparen ței și liberului acces la infor mațiile de inte res pub lic;

c) eficienței;

d) responsabil ității;
e) profes ionalizării;
f) orientării către cetățean

Capacitatea juridică de drept public a instituției prefec tului se exercită în exclusivitate
de către prefect. Exercitar ea dreptur ilor și asumarea obligațiilor civile ale instituției
prefectului se realizează de către prefect sau de către o persoană anume desemnată prin ordin
al acestuia.
Pentru îndeplinirea atribuțiil or și prerogativel or care îi revin potrivit legii, prefectul
este ajutat de 2 subpref ecți. Pref ectul municipiului Bucure ști este ajutat de 3 subprefecți.
62

Intern

Subprefecții îndeplinesc, în numele prefectului, atribuții în domeniul conducerii
serviciilor publice deconcentrate, al conducerii operative a instituției prefectulu i, precum și
alte atribuții prevă zute de lege ori sarcini date de Ministerul Internelor și Reformei
Administrative sau de către pr efect.51
Competențe. Constituția României din anul 1991 se referă la prefect fără să prevadă
o instituție cu denumirea de prefectură . Potrivit acestei Consti tuții (art.123) , prefect ul este un
organ unipersonal, competent să emită, în exercitarea prerogativelor sale și în condițiile
prevăzute de lege, pe calea unor manifestări de voință unilaterale , acte juridice obligatorii .
Deși organ unipersonal, așa cum se întâmplă în cazul celor mai multe organe de acest fel,
în practică, și prefectul, pentru a-și îndeplini atribuțiile , este încadrat într-o structură
organizatorică, formată în cea mai mare parte din funcționari publici, dotată cu mijloace
material e și financiare , a cărei sarcină este să desfășoare o activitat e de pregătire a măsur ilor
luate de el sau să contribui e la p unere a lor în executare , fără ca acești funcționari să fie investiți
cu competența de a emite ei înșiși, pe cale unilaterală, acte obligatorii, în numele organului pe
lângă care funcționează .
Această structură organizatori că, forma tă dintr-un număr de servicii funcționale ,

având în frunte pe prefect, căreia îi revine sarcin a de a sta la dispoziț ia prefectului , în veder ea

îndeplinirii atribuțiilor care nu revin conform Constituției și legii organice, formează instituția
prefecturi i52
Atribuț ii. În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndepline ște următoar ele

atribu ții principale:

a) asigură, la nivelul județului sau, după caz, al municipiului București, aplicarea și
respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte
normative, precum și a ordinii pu blice;
b) acționează pentru realizarea în județ, respectiv în municipiul București, a
obiect ivelor cuprinse în Programul de guvernare și dispune măsurile necesare pentru
îndeplinirea lor, în co nformitate cu competențele și atri buțiile ce îi revin, potrivit legii;

51 Hotărâr ea Guvernului Nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și
instituția prefe ctului
52Hotărârea Guvernului Nr. 460/2006 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2 004 privind prefectul și
instituția prefectului a abrog at Hotărârea Guvernului Nr. 1844 din 28 octombrie 2004 privind aparatul de
speciali tate al prefectulu i, publica tă în: Mon itorul Ofici al nr. 1079 din 19 noie mbrie 2 004
63

Intern

c) acțion ează pentru asigurarea climatul ui de pace socială, mențin erea unei comun icări
permanen te cu toate nivelurile instituționale și sociale, acordând o atenție constantă prevenirii
tensiunilor sociale;
d) stabile ște, împreună cu autorit ățile administrației publice locale, priori tățile de
dezvoltare teritorială;
e) verifi că legalitat ea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliul ui
local sau ale pri marului;
f) asigură, împreună cu autoritățile și organele abilitate, ducerea la îndep linire, în
condițiile st abilite prin lege, a măsuri lor de pregătire pentru situații de ur gență;
g) dispune, în calita te de președ inte al Comitetului județean pentru situații de urgență,
măsurile care se impun pentru prevenirea și gestionarea acestora și folosește în acest sens
sumele sp ecial prevăzute în bugetul propriu cu aceas tă destinație;
h) utilizea ză, în calitate de șef al protecției civile, fondurile special alocate de la
bugetul de stat și baza logistică de intervenție în situații de criză, în scopul desfășurării în
bune condiții a acestei activități;
i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infra cțiunilor și apărarea
drepturilor și a siguranței ce tățenil or, prin o rganele legal abilit ate;
j) asigu ră realizarea planului de măsuri pentru integrare e uropea nă;

k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naționale hotărâte de Guvern și a politicilor
de integrare europeană;
De asemenea, situațiile financiare privind execuția buget ară, întocmite de serviciile
publi ce deconce ntrate ale ministere lor și ale celorlalte organe ale administrației publice
centrale din subordinea Guve rnului, se trans mit prefectului pentru avizare. După avizare,
prefectul înaintează situațiile financiare conducăt orului instituției ierarhic superi oare
serviciului public deconcentrat.
În ambele cazu ri, avizul prefe ctului are caracter consultativ.

Pentru îndeplinirea atribuți ilor care îi revin prefectul poate solicita instituțiilor publice
și autorităților administrației publice locale docu mentații, date și informații, iar acestea sunt
obligate să i le furnizeze cu celeritate și în mod grat uit.
Actele prefectului. Pentru îndepli nirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul emite ordine
cu caracter individu al sau normativ; ordinele prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic

64

Intern

sau de specialitate sunt emise după consultarea cond ucătorului serviciilor publice
deco ncentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din
subor dinea Guvernul ui, organizate la nivelul unităților ad ministrati v-teritoriale.
Ordinul prefectului, care conține dispoziții normative, devine executoriu numai după
ce a fost adus la cunoști nța publică prin publicare, iar ordinul cu caracter indivi dual de la data
comunică rii către persoane le interesate. Ordinele emise de prefect în calitate de președinte al
Comitetului județean pentru situații de urgență produc efecte juridice de la data aducerii lor la
cunoș tință și sunt exec utorii.
Ordinele cu caracter normativ se comunică de îndată Ministerului Administrației și
Internelor, care poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, dacă le
consi deră nelegale sau net emeinice.

Prefecț ii sunt obligați să comunice ordinele cu caracter tehnic conducăt orului

instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele și celelalte organe

ale administrației publice centrale pot propune Guvernul ui măsuri de anulare a ordinelor

emise de pre fect, dacă le consideră nelegale.

65

Intern

CAPITO LUL IV. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA UNITĂȚII
ADMINISTRATIV TERITORIALE CARPEN, JUDETUL DOLJ

4.1 Descrierea unității administrative teritoriale Carpen

Comuna Carpen este amplasată la limita vestică a județului Dolj, pe limita
administrativă cu județul Mehedinți.
În ceea ce privește legăturile în teritoriu cu celelalte localități, inclusiv cu municipiul
reședință de județ (Craiova), acestea sunt asigurate pe drumul european E70 aflat în zonă și
respectiv de drumul județean DJ 606 Craio va-Seaca de Pădure -Carpen și de drumurile comunale
existente (DC 79 Carpen -Geble ști și DC 61 Carpen – Verbița), comuna sit uându -se la cca. 45 km
de municipiul Craiov a. Circulația și transportul în teritoriul comunei sunt organizate în raport cu
traseul d rumului județean, modernizat și drumurilor comunale, în curs de modernizare.
Localitățile componente ale comunei Carpen sunt situate în centrul teritoriului administrativ,
așa cum s -a arătat, iar localitatea reședință de comună Carpen este amplasată aproximativ în centrul
de greutate al teritoriului administrativ al unității
administrativ -teritoriale, restul satelor componente fiind distribuite către V (Cleanov), și
respectiv E (Geblești).
Drumurile de exploatare către exploatațiile agricole din comună (pe o lungime totală de
9,6 km) au făcut obiectul unor proiecte SAPARD în valoare de 4.526.000 lei, în vederea
modernizării, pro iecte la care contribuția primăriei a fost de 700.000 lei.
Și drumurile comunale au beneficiat de un proiect în valoare de 1.800.000 Euro.
Prin GAL53 s-au accesat fonduri de 250.000 Euro pentru reabilitarea străzilor comunei și
s-au prevăzut 3 poduri (2 pe ste Desnățui și 1 pest e Terpezița) care urmează să se realizeze.
Relațiile economice și teritoriale principale care s -au dezvoltat în timp sunt cele cu
comunele învecinate, în special Verbița și Seaca de Pădure.

53Grupul de Ac țiune Local ă “Colinele Olteniei”, înfiin țat la 24 ian. 2013 de 13 localit ăți din NV jud. Dolj (Alm ăj, Argetoaia, Brabova,
Carpen, Cern ătești, Co țofenii din Dos, gogo șu, Grece ști, Ișalnița, Prede ști, Scae ști, Seaca de P ădure și Sopot) și 1 localitate din jud.
Mehedin ți (Bîcleș), total 14 localit ăți (o suprafa ță total ă de 79.230 ha), av ând ca obiective: îmbun ătățirea sectoarelor agricol și
forestier, îmbun ătățirea mediului și regiunilor rurale și îmbun ătățirea calit ății vie ții și încurajarea diversific ării. Grupul a reu șit să
atrag ă un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 2,8 mil. Euro pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare dinamic ă și fonduri
pentru mai multe proiecte.

66

Intern

4.2 Activități economice ale unității administrative teritoriale Carpen

Potențialul economic al localității este dat de localizare, de condițiile naturale specifice,
ca și de profilul economic al comunei – în speță agricol – principalele activități fiind legate de
cultivarea terenurilor agricole, zootehnie și apicultură.
Profilul agricol dominant este cultura plantelor cerealiere – culturi mari.
Din clasificarea terenurilor cuprinse în teritoriului administrativ al comunei pe categorii
de folosință a rezultat o suprafață de 4.405 ha teren ar abil dintr -un total de 5.552 ha teren agricol
(conform datelor statistice furnizate în luna febr. 2015 de beneficiar).
Repunerea în posesie pe terenurile agricole a creat premisele dezvoltării sectorului
particular, care în prezent este determinant în ceea ce privește producția agricolă.
În sectorul particular activitatea se desfășoară în cadrul asociaților familiale cu profil
agricol, fără personalitate juridică. Majoritatea terenurilor agricole reprezintă exploatații
agricole individuale, cultivate în special pentru consum propriu.
Agricultura care se desfășo ară pe teritoriul comunei este o agricultură de subzistență,
administrația locală dorindu -și ca populația să se convingă de beneficiile utilizării
tehnologiilor moderne. 3.000 ha sunt cultivate cu grâu, porumb, rapiță, tutun și floarea
soarelui, ci mijloac e proprii.
1.300 ha sunt disponibile pentru parteneriate în agricultură.
100 ha sunt cultivate cu legume, dar cu sisteme de irigații, solarii etc. suprafața ar putea
fi extinsă cu încă 100 ha.
De asemenea tehnologiile noi ar putea fi introduse și în zooteh nie și apicultură.
Potrivit datelor furnizate de beneficiar, pe teritoriul comunei își desfășoară activitatea
agenți economici în domeniul agricol, silvicultură și pescuit.
Dintre unitățile economice amintim sector zootehnic, SC Body și Roby, fost depozitu l
Carpen și altele, suprafața ocupată de 8,70 ha.
Activitatea economică de tip industrial rămâne legată de activitatea agricolă.
În 2014 pe teritoriul comunei s -a deschis fabrica de plasă sudată, de plasă de sârmă,
plasă de rabiț și cuie, care a creat noi locuri de muncă.
67

Intern

În prezent pe teritoriul comunei se desfășoară și alte activități în cadrul unor unități din
domeniul serviciilor (instituții și servicii publice):
– pentru servicii administrative:
•
Sediu Primărie, Parter și Etaj, proprietate a comunei, constructie noua finalizata
in anul 2014,
– pentru învățământ:
•
școală gimnazială Școala Gimnazială Carpen, cu două structuri, Carpen -centru
și o structură la Cleanov, cu un număr total de 225 de elevi clasele I -VIII (2014)
la care se adaugă 20 preșcolari în grădinița de la Carpen -centru și 2 grupe (40
de copii) la grădinița structurii de la Cleanov; Carpen -centru are 3 localuri, dintre
care unul cu școala primară cu clasele I -IV și grădinița, al doilea cu clasele V -VIII
și cel de -al treilea cu C DI, realizat împreună cu World Vision, cu care desfășoară
mai multe proiecte educaționale. Școala este dotată cu 2 laboratoare de informatică cu c âte 15
calculatoare fiecare, un laborator independent de matematică și unul de limba română.
– pentru cultură și culte:
•
1 cămin cultural care funcționează pe teritoriul localității Cleanov
•
1 bibliotecă publică
•
3 biblioteci care funcționează în cadrul școlii
•
1 muzeu organizat în incinta școlii din Carpen, de către corpul didactic, în care
sunt expuse di verse unelte preistorice (6.000 – 4.000 î.Ch.) și fosile descoperite
pe teritoriul comunei
•
Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1832) din satul Carpen, comuna Carpen,
monument istoric (poziția 417 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod
LMI: DJ -II-m-B-08219)
•
Biserica „Sf. Nicolae” (1821) din satul Carpen, comuna Carpen, monument istoric
(poziția 418 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ -II-m-B-
08220)

68

Intern

– pentru sănătate:
•
Dispensar uman
•
Dispensar veterinar
– pentru gospodărie comunală:
•
Cimitire ortodoxe
•
Platformă de gunoi (dezafectată, conform normelor de protecție a mediului).
– pentru echiparea tehnico -edilitară:
•
Stații de pompare în cadrul sistemului de alimentare cu apă
•
Stații de epurare în cadrul sis temelor de canalizare
Nu există sisteme de alimentare cu gaze naturale.
– pentru comerț și servicii:
•
Corncarp SRL, carpen – dolj
•
M.S. Dinescu SRL, str. Dumitru Dasoveanu, Carpen – Dolj
•
Gutdicom SRL, Carpen – Dolj
•
Dany & Stef Com SRL, Carpen – Dolj
•
Kativo Roberto System SRL, str. Castanilor, Carpen – Dolj
– unități cu destinație specială:
•
Sediul poliției în zona centrală a localității Carpen, comunei Carpen
Pe teritoriul comunei nu există unități turistice sau alte amenajări pentru agrement , dar
există un important potențial turistic cultural care ar putea fi mai bine exploatat – prin
punerea în valoare a celor 4 biserici monumente istorice, a Fântânii și a Crucii eroilor
precum și a sitului arheologic protejat „Brazda lui Novac” sau „Troianul”, monument de
sec. IV p.Chr. situat în extravilanul comunei la 0,8 km S de satul Cleanov în zona
„Brazda lui Novac, cod DJ -I-s-B-07887, poziția 33 în Lista Monumentelor Istorice 2010
Dolj.
Documentația analizează posibilitatea identificării și pu nerii în valoare și a altor
obiective turistice în fondul construit vechi, istoric, prin amenajarea unei case de
oaspeți, amenajarea unui spațiu expozițional adecvat (muzeu) pentru artefactele și

69

Intern

fosilele descoperite pe teritoriul comunei, în prezent e xpuse în incinta școlii gimnaziale,
dezvoltarea unor spații comerciale adecvate și de alimentație publică pentru turiști etc.
Monografia Carpen -Cleanov arată că fondul existent de documente și fotografii, precum
și diferitele obiecte casnice și piese de îm brăcăminte vechi este bogat și aceasta inspiră
chiar ideea amenajării în viitor a unui muzeu al localității într -o construcție veche și
reprezentativă pentru arhitectura locală.
Nu în ultimul rând, în acest sens ar trebui menționate:
ș potențialul peisagis tic al Râurilor Desnățui și Terpezița, pe Valea Desnățuiului
putând fi întâlnite mai multe specii de interes comunitar – insecte (rădașca,
14
carabul și croitorul mare), broasca țestoasă de baltă, buhaiul cu burta roșie și
tritonul cu creastă
ș rezervația naturală de la Cleanov, parte a sitului Silvostepa Olteniei. 85% din
pădurile din zonă (parte a Silvostepei Câmpiei Române, în care se întâlnesc 6
situri stabile) sunt ecosisteme forestiere în regim natural.
Punerea în valoare a acestor obiective poate contribui substanțial la dezvoltarea
turismului.
Necesitățile comunității locale nu vizează în prezent obiective majore pentru care ar
trebui rezervate suprafețe mari de teren, ori intervenții majore în sistemul circulației
rutiere ce ar presupune organiză ri de șantier.
Activitățile economice mai sus descrise – atât cele din sectorul primar (agricole), cât și
secundar (industriale) și terțiar (comerț, servicii, altele) – care se desfășoară pe teritoriul
comunei Carpen, nu sunt poluante. 54

54Conform Planului urbanistic General al comunei Carpen, Nr. 81/2015

70

Intern

4.3 Primăria comunei Carpen – descriere

Comuna Carpen,initial se compunea din 3 sate : Carpen, Boca si Geblești.
Din anul 1952, la comuna Carpen s -a atașat si satul Cleanov, până în acel moment comună
de sine stătătoare, aparținând de județul Mehedinți .
În decursul timpului, în fiecare dintre aceste sate au existat primării.
Comuna rurală Carpen, cuprindea satele Geblești, Boca și Carpen, și a fost organizată
potrivit prevederilor L egii comunale din 2 -14.04.1864.
Primul l ocal în care a funcționat Primăria Carpen se află și în prezent în satul Carpen, pe
strada Calea Bocii, la ora actuală fiind punct farmaceutic.
Primul Primar al comunei Carpen, a fost Nică Teacă, primar ales în anu l 1865.
Primăria Boca a funcționat între anii 1930 -193, localul aflându -se chiar in casa primarului
Florea Vasile.
Comuna rurală Geblești a funcționat până în a nul 1952, iar comuna rurală Cleanov
aparținătoare de Plasa Câmpul din județul Mehedinți a func ționat până în 1952, când în urma noii
organizări administrativ teritoriale a trecut de la județul Mehedinți , la județul Dolj ,fiind
încorporată comuna Carpen.
Actualul local al Primăriei Carpen, a fost inaugurat în anul 2015, la construirea acestuia un
aport deosebit fiind adus de primarul comunei Carpen, Vasilca Ștefan si Consiliul Local Carpen. 55

55Conform declarației profesorului de istorie al Școlii Gimnaziale Carpen Iordache Nicolae.

71

Intern

4.4 Compartimente de specialitate ale Primăriei comunei Carpen
4.4.1 Compartiment financiar – contabil.
A. Contabil
Atribuțiile ș i răspunderile ce revin angajatului:
1. Să țină contabilitatea mijloacelor fixe ș i valorilor materiale
2. Să țină contabilitatea cheltuielilor finanțate din mijlo ace bugetare ș i extrabugetare
3. Să țină contabilitatea veniturilor
4. Să întocmească bilanțul contabil anual ș i detalierile bugetului local
5. Să prezinte contul anual de execuție a bugetului local în ședinta publică
6. Să asigure interzicerea efectu ării de plăți direct din veniturile î ncasate
7. Să asigure plata cheltuielilor din fondurile p ublice angajate ș i ordonate de ordonatorul
principal de credite, instrumentele de plată trebuind să fie însoț ite de documente justificative
8. Să prezinte la te rmen situațiile financiare și de execuție bugetară
9. Să întocmească deschiderile de credite b ugetare lunare î n limita sumelor aprobate prin
bugetul local
10. Să întocmeasca ș tatele de salarii pentru personalu l din cadrul Consiliului Local și al
Primărie i și să asigu re plata acestora o data pe lună în perioada 1 -15 ale fiecă rei luni
11. Ră spunde de aplicarea corectă a actelor normative în vigoare, î n ceea ce priveste
salarizarea, concediul de odihnă, indemnizații ș i alte drepturi.
12. Are obligația de a -și însuși cunoștințele necesare efectuării operaț iunilor care privesc
impozitele și taxele locale, precum și operaț iunile contabile pe care le execută .
13. Să verifice lunar prin sondaj casieria unității și să anunț e eventualele erori organelor
ierarhic superioare.
14. Alte atribuții date de primar, viceprimar și secretar î n conformitate cu prevederile legale.
15. Are obligativitatea ca în termen de 60 de zile de la începerea fiecărui an calendaristic să
predea la arhiva instituț iei documentele compartimentului în care și -a desfăș urat activ itatea, pentru
anul precedent, î n conformitate cu N omenclatorul arhivistic al Primăriei Carpen, care i -a fost
înmânat î n cursul anului 2009

B. Referent impozite și taxe locale
Atribuțiile și ră spunderile ce revin angajatului:
1. Execută orice sarcini pe linia constatării și stabilirii impozitelor și taxelor locale
încredinț ate, răspunde de păstrarea și integritatea tuturor actelor și documentelor pe care le
întocmeste, conduce și gestionează.
2. Colaborează cu organele teritoriale ale percepț iilor rurale din sistemul Ministerului
Finanțelor și cu organele de poliț ie.
3. Răspunde, în limitele prevăzute de lege, pentru debitele prescrise din cauza necontestarii
și stabilirii la termene.
4. Răspunde disciplinar, material și penal de sinceritatea și realitatea actelor întocmite
privind impozitele și taxele locale
5. Se îngrijește de efectuarea termenelor de executare silită
6. Răspunde de păstrarea secretului de s erviciu și de confidențialitatea datelor
7. Ține registrul cu evidență înregistrării vehiculelor ce nu sunt supuse înmatriculării,
eliberează certificatele și plăcuțele cu numerele de înregistrare .
8. Întocmește situațiile centrali zatoare privind rezultatul impunerilor la termenele stabilite.
9. Gestionează documentele privind acordarea facilităților prevăzute de lege
72

Intern

10. Verifică și propune acordarea la înlesniri de plata, acolo unde legea prevede acest lucru.
11. Întocmește acte de control cu ocazia constatărilor efectuate pe teren.
12. Acționează permanent pentru combaterea evaziunii fiscale.
13. Verifică declarațiile de impozite și taxe depuse de contribuabili (privitor la stabilirea
impozitelor și taxelor), persoane fizice și persoane juridice
14. Semnează fișa de înmatriculare a autovehiculelor după stabilirea taxei sau după achitarea
acesteia
15. Stabilește și da la scădere, conform dispozițiilor legale, taxa asupra mijloacelor de
transport, clădirilor și impozitului pe teren intravilan și extravilan atât pentru anul în curs, cât și cea
anuală
16. Gestionează și da la scădere anual și pentru anul în curs, sumele pentru clădirile nou
dobândite sau înstrăinate
17. Întocmește borderourile de debite -încasări și le transmite operatorului de rol
18. Ține evidență nominală a contribuabilului și a materiei impozabile, cu ajutorul
matricolelor pe clădiri și terenuri și mijloace de transport
19. Constată și stabilește toa te categoriile de impozite, taxe și alte venituri datorate de
persoanele juridice din rază comunei, la termenele și în cuantumul prevăzut de legislația în vigoare
20. Efectuează în totalitate obiectivele prevăzute de legi, decrete și ordonanțe de guvern,
instrucțiuni și ordine, hotărâri ale Consiliului Local, pe rază căruia își desfășoară activitatea
21. Întocmește lista de suprasolviri la toate impozitele și taxele locale
22. Gestionează certificatele de producător și eliberează la cererea cetățenilor cert ificate de
producător
23. Ține evidență registrului de rol nominal
24. Gestionează chitanțele tip -unic și le preda casierului pe baza de semnătură
25. Ține evidență analitică pentru închirieri și încasări de la persoane juridice, întocmește
registrul de pa rtizi-venituri
26. Are obligativitatea că în termen de 60 de zile de la începerea fiecărui an calendaristic să
predea la arhivă instituției documentele compartimentului în care și -a desfășurat activitatea, pentru
anul precedent, în conformitate cu Nomencl atorul arhivistic al Primăriei Carpen, care i -a fost
înmânat în cursul anului 2015
27. Alte atribuții date de primar sau secretar.

4.4.2. Compartiment juridic
Atribuțiile și răspunderile ce revin angajatului:
1. Apară interesele instituției Primăriei Carpen în față instanțelor de judecată.
2. Colaborează cu secretarul unității administrativ teritoriale pentru pregătirea ședințelor
Consiliului local, asigurarea documentării și informării consilierilor, întocmirea și difuzarea către
aceștia a dosarelor de ședința și a oricăror alte materiale.
3. Are obligativitatea că în termen de 60 de zile de la începerea fiecărui an calendaristic să
predea la arhivă instituției documentele compartimentului în care și -a desfășurat acti vitatea, pentru
anul precedent, în conformitate cu Nomenclatorul arhivistic al Primăriei Carpen, care i -a fost
înmânat în cursul anului 2009
4. Alte atribuții date de primar sau secretar.
73

Intern

4.4.3. Compartiment agricol
Atribuțiile și răspunderile ce revin angajatului:
1. Să asigure consultanță tehnică de specialitate pe probleme de agricultură
2. Să asigure ducerea la îndeplinire a tuturor prevederilor legale referitoare la subvențiile
acordate de stat în ag ricultură
3. Să țînă permanent legătură cu D.A.D.R și APIA Dolj
4. Răspunde de transmiterea datelor statistice în domeniul agricol către D.I.S Dolj
5. Asigura îmbunătățirea continuă a pășunilor și izlazurilor di n comună
6. Colaborează cu agentul agricol în vederea aplicării în plan local a legilor fondului
funciar
7. Împreună cu APIA Dolj participa la individualizarea proprietăților în blocurile fizice
8. Participa la î ntocmirea documentelor necesare anulării sau rectificarii titlurilor de
proprietate eliberate greșit
9. Participa la efectuarea măsurătorilor pe teren
10. Participa la acțiunea de delimitare a teritoriului administrative al c omunei
11. Întocmește procesele -verbale de punere în posesie
12. Constituie și actualizează evidență proprietăților imobiliare și a modificărilor acestora
13. Constituie și actualizează evidență terenurilor care fac parte din domeniul public sau
privat
14. Delimitează exploatațiile agricole din teritoriul administrativ al localității
15. Furnizează date pentru completarea și ținerea la zi a registrelor agricole
16. Rea lizează documentația necesară eliberării titlurilor de proprietate conform legilor
fondului funciar
17. Acordă asistență de specialitate proprietarilor de teren și a destinatarilor de utilaje
agricole privind reglajele corespunzătoare
18. Are obligativitatea că în termen de 60 de zile de la începerea fiecărui an calendaristic
să predea la arhivă instituției documentele compartimentului în care și -a desfășurat activitatea,
pentru anul precedent, în conformitate cu Nomenclatorul arhivistic al Primăriei Carpen, care i -a fost
înmânat în cursul anului 2009
19. Alte atribuții date de primar sau secretar.

4.4.4. Compartiment asistență social ă
Atribuțiile și răspunderile ce revin angajatului:
1. Întocmește anchetele sociale necesare pentru acordarea drepturilor sociale
2. Întocmește documentația necesară obținerii de către cetățeni a drepturilor prevăzute de
lege
3. Întocmește și transmite la D.M.S.S.F la termenul prevăzut de lege toate documen tele și
situațiile solicitate în scopul acordării drepturilor de asistență socială.
4. Întocmește documentația necesară pentru: alocația de stat pentru copii, alocația
complementară, alocația pentru copii nou -născuți, ajutor social, ajutor de u rgență sau ajutor
financiar, trusoul pentru nou -născuți, ajutor de încălzire și indemnizația pentru creșterea copilului
până la 2 ani
5. Monitorizează familiile care au copii în plasament
6. Acordă informații persoanelor cu handicap vizual referitor la drepturile ce le revin

74

Intern

7. Eliberează adeverințe pentru persoanele beneficiare de ajutor social în baza Legii
416/2001
8. Are obligativitatea că în termen de 60 de zile de la începerea fiecărui an calendaris tic să
predea la arhivă instituției documentele compartimentului în care și -a desfășurat activitatea, pentru
anul precedent, în conformitate cu Nomenclatorul arhivistic al Primăriei Carpen, care i -a fost
înmânat în cursul anului 2009
9. Alte atribuții date de primar sau secretar

4.4.5. Serviciul voluntar pentru Situații de Urgență
Atribuțiile și răspunderile ce revin angajatului:
Conform Ordinului MAI nr. 718/2005, șeful S.V.S.U este subordonat primarului, iar
din punct de vedere al atrib uțiilor specifice I.S.U Dolj acesta:
1. Execută acțiuni de intervenție în situații de urgență,salvează, acordă primul ajutor în
condițiile legii persoanelor aflate în pericol
2. Asigura protecția persoanelor și bunurilor materiale
3. Cercetează și descoperă în timp oportun urmările situațiilor de urgență.
4. Desfășoară activități de informare și instruire privind cunoașterea și respectarea regulilor
și măsurilor de comportare în situații de urgență.
5. Verifică modul de aplicar e a normelor, dispozițiilor, instrucțiunilor și măsurilor care
reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor și protecție civilă în sectorul sau de
competență.
6. Are în subordine întreg personalul S.V.S.U de a cărui perfecționare profesion ală se
ocupă permanent și cu care poate presta, contra cost, servicii de specialitate.
7. Are obligativitatea că în termen de 60 de zile de la începerea fiecărui an calendaristic să
predea la arhivă instituției documentele compartimentului în care și -a desfășurat activitatea, pentru
anul precedent, în conformitate cu Nomenclatorul arhivistic al Primăriei Carpen, care i -a fost
înmânat în cursul anului 2009
8. Alte atribuții date de primar sau secretar.

4.4.6. Compartiment stare civilă
Atribuțiile și răspunderile ce revin angajatului:
1. Întocmește, la cerere sau din oficiu -potrivit legii, acte de naștere, de căsătorie și de deces
și eliberează certificate doveditoare
2. Înscrie mențiuni, în condițiile legii și ale metodologi ilor, pe marginea actelor de stare
civilă aflate în păstrare și trimite comunicări de mențiuni pentru înscriere în register, exemplarul I
sau ÎI, după caz
3. Răspunde de corectitudinea datelor preluate din documentele primare și înscrise în
formulare
4. Eliberează extrase de pe actele de stare civilă, la cererea autorităților, precum și dovezi
privind înregistrarea unui act de stare civilă, la cererea persoanelor fizice
5. Trimite S.P.C.E.P Predesti până la dată de 5 ale lunii următoare înregistrării, comunicările
nominale privind născuții vii, precum și actele de identitate ale persoanelor decedate ori declarațiile
din care să rezulte că persoanele decedat e nu au avut acte de identitate
75

Intern

6. Trimite centrelor militare, până la dată de 5 ale lunii următoare înregistrării decesului,
livretul militar sau adeverință de recrutare a persoanei supuse obligațiilor militare
7. Întocmește buletine statistice de naștere, de căsătorie, dec es în conformitate cu normele
Institutului Național de Statistică pe care le trimite lunar Direcției Județene de Statistică
8. Ia măsuri de păstrare în condiții corespunzătoare a registrelor și certificatelor de stare
civilă pentru a evita dete riorarea sau dispariția acestora
9. Atribuie codul numeric personal, pe baza listelor de coduri precalculate pe care le
arhivează și le păstrează în condiții de securitate
10. Se îngrijește de reconstituirea prin copiere a registrel or de stare civilă pierdute ori
distruse – parțial sau total – după exemplarul existent, certificând exactitatea datelor înscrise
11. Ia măsuri de reconstituire sau întocmire ulterioară a actelor de stare civilă, în cazurile
prevăzute de lege
12. Înaintează serviciului public comunitar județean de evidență a persoanelor, exemplarul ÎI
al registrelor de stare civilă, în termen de 30 zile de la dată de când toate filele din registru au fost
completate, după ce au fost operate toate menți unile din exemplarul I
13. Sesizează imediat serviciul județean de specialitate în cazul dispariției unor documente
de stare civilă cu regim special
14. Primește cererile și efectuează verificări cu privire la schimbarea numelui pe cale
administrativă și transcrierea certificatelor de stare civilă procurate din străînătate
15. La solicitarea instanțelor, efectuează verificări cu privire la anularea, completarea,
rectificarea ori modicarea actelor de stare civilă, declarar ea dispariției sau a morții pă cale
judecătorească și înregistrarea tardivă a nașterii
16. Întocmește situațiile statistice, sintezele ce conțîn activitățile desfășurate lunar,
trimestrial și anual, în cadrul serviciului public local, precum și procesele verbale de scădere din
gestiune
17. În domeniul asistenței sociale răspunde de întocmirea dosarelor pentru persoanele cu
handicap grav și de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului până la 2 ani
18. Are obliga tivitatea că în termen de 60 de zile de la începerea fiecărui an calendaristic să
predea la arhivă instituției documentele compartimentului în care și -a desfășurat activitatea, pentru
anul precedent, în conformitate cu Nomenclatorul arhivistic al Primărie i Carpen, care i -a fost
înmânat în cursul anului 2009
19. Alte atribuții date de primar sau secretar.

4.4.7. Compartiment administrativ
A. BIBLIOTECAR
Atribuțiile și răspunderile ce revin angajatului:
1. Răspunde de ge stionarea, securitatea și bună păstrare a colecțiilor și a dotării bibliotecii
2. Operează la timp în documentele de evidență a colecțiilor
3. Verifică colecțiile în vederea selectării publicațiilor pentru casare
4. Recu perează la timp publicațiile împrumutate
5. Întreprinde activități instructive educative, informativ -formative în colaborare cu cadrele
didactice
6. Realizează evidență și popularizarea publicațiilor
7. Face achiziții și casare de cărți și publicații
8. Acționează pentru atragerea elevilor la biblioteca și pentru stimularea lecturii.
76

Intern

9. Are obligativitatea că în termen de 60 de zile de la începerea fiecărui an calendaristic să
predea la arhivă instituției documentele compartimentului în care și -a desfășurat activitatea, pentru
anul precedent, în conformitate cu Nomenclatorul arhivist ic al Primăriei Carpen, care i -a fost
înmânat în cursul anului 2009.

B. Director că min cultural
Atribuțiile și răspunderile ce revin angajatului:
1. Asigura conducerea activității curente a instituției
2. Elaborează programele d e activitate anuală și pe etape
3. Conduce nemijlocit și concret un domeniu distinct din activitățile de profil specifice
4. Organizează și/sau susține formațiile artistice de amatori, organizează concursuri și
festivaluri folcloric e, inclusiv susținerea participării formațiunilor la manifestări culturale la nivel
local, zonal sau național
5. Organizează și desfășoară activități cultural artistice
6. Are obligativitatea că în termen de 60 de zile de la începer ea fiecărui an calendaristic să
predea la arhivă instituției documentele compartimentului în care și -a desfășurat activitatea, pentru
anul precedent, în conformitate cu Nomenclatorul arhivistic al Primăriei Carpen, care i -a fost
înmânat în cursul anului 2 009
7. Participa și la activitatea de colectare a impozitelor și taxelor locale
8. Alte atribuții date de primar, viceprimar sau secretar

C. Șofer
Atribuțiile și răspunderile ce revin angajatului:
1. Efectuaza deplasări în interes de serviciu cu autoturismul proprietate a Primăriei Carpen
împreună cu personalul primăriei
2. Răspunde de bună funcționare și întreținere a autoturismului
3. Are obligativitatea că în termen de 60 de zile de la începerea fi ecărui an calendaristic să
predea la arhivă instituției documentele compartimentului în care și -a desfășurat activitatea, pentru
anul precedent, în conformitate cu Nomenclatorul arhivistic al Primăriei Carpen, care i -a fost
înmânat în cursul anului 2009
4. Îndeplinește prin cumul și atribuțiile de casier
5. Îndeplinește alte atribuții încredințate de primar, viceprimar și secretar

D. Guard de zi
Atribuțiile și răspunderile ce revin angajatului:
1. Asigura securitatea localului primăriei
2. Asigura în permanentă ordinea și curățenia di localul primăriei, precum și din incinta
terenului afferent sediului primăriei
3. Alte atribuții date de primar sau secretar . 56

56Extras din fișele postului existente în evidențele Primăriei comunei Carpen.
77

Intern

CONCLUZII

Administra ția publică reprezintă acea activitate desfășurată de către stat, care are ca
scop principal satisfacerea interesului general al cetățeanului.
Prin administrație publică locală se ințelege totalitatea autorităților publice locale,
adică acele autorități publice care își desfășoară activitatea pe teritoriul unei comune, a unui
oraș, municipiu sau județ , pentru promovarea anumitor interese generale si soluționarea
unor probleme ale l ocuitorilor.
Pentru o mai bună eficiență î n administrația publică locală, este nevoie de anumite
principii de organizare si funcționare a acesteia, prin care autoritațile administației publice
locale își exercită mandatul și atribuțiile ce le revin î n competența lor. Aceste principii
trebuie respectate cu strictețe de către aceste autorități, astfel încât să se ajungă la un rezultat
pozitiv al eficienței administrației publice.
Aceste principii sunt : principiul autonomiei locale, principiul descentra lizării,
descentralizarea serviciilor publice, principiul eligibilității, principiul legalității si principiul
consultării cetățenilor.
Ca o ultimă concluzie, putem spune ca administrația publică locală din țara noastră,
nu ar putea funcționa și organiza , dacă nu ar exista principiile care să o fundamenteze.

78

Intern

BIBLIOGR AFIE

A. TRATATE, CURSURI, MONOGRAFII

I. AUTORI ROMÂNI

1. Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu,
Cons tituția României revizui tă- comentarii și expli cații, Edit.All Beck, 2004
2. Dacian Cosmin Dragoș, Legea contenciosului administrativ, Comentarii și explicații,
Ed.All Beck, București, 2005
3. Tudor Drăganu, Liberul ac ces la justiție, Editura Lu mina Le x, București, 2003

4. Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Ediția a 4-a, revizuită, vol.I și II,
Editura All Beck, 2005
5. Antonie Iorgovan , Noua lege a contenciosului administrativ, Geneză și explicații, și
jurispru dență, Ediția a II -a, Edit. Kullusys, București, 2006
6. Ilie Iovănaș, Drept administrat iv, Editura Servo – Sat, Arad, 1997

7. Rodica Narcisa Petresscu, Drept ad ministrativ, Edit. Accent, Cluj -Napoca, 2004
8. Nicolae Popa, Teoria generală a dreptului, Edit ura All Bec k, București, 2002

9. Corneliu Liviu Popescu, Autonomia locală și integrarea europeană, Editura All Beck,

București, 1999; București, 2002
10. Mircea Preda, Drept administrativ. Partea gene rală, ed.a-III-a, Edit.Lu mina Lex,
București 2004
11. Ioan Santai, Drept administr ativ și Știința administra ției, vol.I și vol.II, Editu ra
Risoprint SRL Cluj -Napoca, 20 05
12. Anton Trăil escu, Actele administra ției publice locale, Editura All Beck, Bucur ești,
2002
13. Anton Trăile scu, Drept ad ministrati v, Editura All Beck, București, 2005

14. Verginia Vedinaș, Drept administrativ și instituții politico-administrative. Manual
practic, Editura Lu mina Lex, Bucur ești, 2002
15. Verginia Vedinaș, Drept administrativ, Editu ra Lumina Lex, București, 2006

79

Intern

II. AUTORI STR ĂINI

1. Michael Allen & Brian Thompson, Cases and Materia ls on Consti tutional
& Ad ministrative Law, 6th edition, Blackstone Press Li mited, London, 2001

2. Agathe Van Lang, Geneviève Gondouin, Véronique Inserquet -Briss et,
Dictionnaire de Droit Ad ministratif, 3e edition Armand Coli n, Paris, 2002
3. Jacqueline Morand -Deviller, Cours de droit administratif, 7e ed. Montchresti en,
E.J.A., Paris, 2001

B.ARTICO LE, STUDII

I. Autori români

1. Dana Apos tol Tofan, Modific ările esențiale aduse instituției contenciosului

administrativ prin noua lege cadru în materie (I), Curierul judiciar nr.3/2005

2. Alexandru Sorin -Ciobanu , Suspend area judiciară a executării actelor administr ative

în baza Legii contenciosului administrativ, Revista de dr ept public nr.1/2005, p.78

3. Mihai Constan tinescu, Supre mația legii, princi piu fundamental de drept, în Revista

de drept public nr.1 -2/1996

4. Mihail Constantin Eremia, Ierarhia actelor juridice cu putere normativă în sistem ul

de drept în Ro mânia, în R evista de drept public nr.2/2001

5. Antonie Iorgovan, Regimul juridic al decretelor prezi dențiale și al răspunderii

Preșe dintelui României pentru emiterea acestora, Revista de drept public nr.1/200 5,

p.53

6. Antonie Iorgovan, Considerații teoretice pe marginea unor soluții ale instanțe lor de

contencios ad ministrativ. Rev ista de Drept Public nr.1/2006

7. Ana Rozalia Lazăr, Aspecte procedurale ale emiterii actelor administrati ve. Câteva

considerente privind procedura ap robării tacite, Revista de Drept Public nr.3/2003

8. Rodica Narcisa Petrescu, Conside rații asupra noii legi administrative privi nd

descentralizarea, Revista de drept public nr.1/2005, p.35

80

Intern

9. Ioan Santai, Noul cadru legal al activității de soluționare a petițiilor (O.G. nr.27/2002,
Legea nr.233/2 002) în Revista Dreptul nr .6/200 2
10. Nicolae Scutea și Mihaela M. Popa – Unele controve rse doctrinare privind legea
contenciosului administrativ la un an de la intrarea sa în vigoare. Revista de Drept
Public nr.1/2006
C. CULEGERI, CODURI, PROIECTE , LEGI

1. Vincent Berger, Jurisprudența Curții Europene a drepturilor Omului, Ediția a 5-a în

limba română, Institut ul Român pentru Drepturile Omului, București, Edit. IRDO,

2005

2. Corneliu Bîrsan, Convenția europeană a dreptu rilor omului, Comentarii pe articole,

vol.I Dre pturi și libertăți, Ed.All Beck, București, 2005

3. Corneliu – Liviu Popescu, Jurispru dența Curții Europene a Drepturilor Omului (1999 –
2002), Edit. All Beck, Bu curești, 2003
4. Corneliu – Liviu Popescu, Drepturile de procedură în jurisprud ența Curții Europene a
Dreptu rilor O mului (2001 -2002), Edit. All Beck, București, 2003
5. Curtea Supremă de Justiție, Buletinul jurispruden ței, Culegerea de decizii pe anul
1993, Editurile „Conti nent XXI” și „Universul”, București, 1994
6. Tratate ale Consiliului Europei – Texte esențiale – Les editions du Conseil de
l’Europe, 2002
1. Buletinul Jurisprudenței 1990 -2004 , De la Curtea Supre mă de Justiție la Înalta
Curte de Casație și Justiție, Edit. All Beck, 2004 și forma pe suport electronic
actualizată
2. Bulet inul Casaț iei, Revista oficială a Înaltei Cur ți de Casaț ie și Jus tiție, Jurisprudență,
doctrină, comun icări, Edit. A ll Beck (tri mestrială, începând cu 2005)
3. Proiectul Codului de procedură adm inistrativă, în Revista de drept public,
nr.4/2004, Edit. All Beck, Buc urești, 2004
1. Constituția României din 21 noiembrie 1991, actualizată la 31 noiembrie 2003
2. Legea administației publice locale 215/2001, republicata
3. Legea 115/2015 , privind alegerea autorităților administrației publice locale
4. Legea 188/1999, actualizată 2018, privind Statutul funcționarilor publici
5. Legea 7/2004, privind Codul de Conduită a funcționarilor publici (republicat ă)
6. Planul Urbanistic General al comunei Carpen , Nr. 81/2015

81