Curtea de Conturi a Moldovei

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA CONTABILITATE

CATEDRA „CONTABILITATE ȘI AUDIT”

RAPORT

PRIVIND STAGIUL DE PRACTICĂ

Baza de practică „Curtea de Conturi a Republicii Moldovei”

Studenta anului III,

specialitatea „Contabilitate”

grupa con131,

Vîntuleac Irina

_______________________

Conducătorul practicii de la catedră

Iachimovschi Anatolie

_______________________

Chișinău-2016

Introducere

Am efectuat practica la Curtea de Conturi a Republicii Moldova pe o perioadă de opt săptămîni, cinci săptămîni (25 de zile lucrătoare)- practica de producție, trei săptămîni (15 zile lucrătoare)- practica de licență. În baza acestei practici am întocmit raport. În fiecare secțiune am încercat să abordez aspecte legate de particularitățile ținerii evidenței pentru fiecare sector al contabilității din cele propuse pentru studierea practică. În baza documentelor, a registrelor contabile și situațiilor financiare am reflectat situația entității. Unele segmente sînt prezentate desfășurat, iar altele -mai general; aceasta se datorează faptului că entitatea nu se întîlnește cu toate fenomenele și procesele ce au loc la alte întreprinderi.

Curtea de Conturi este o instituție supremă de audit public extern , în concordanță cu prevederile Legii Curții de Conturi nr.261-XVI din 05.12.2008, care îndeplinește controlul asupra formării, administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și administării patrimoniului public prin realizarea auditului extern în sectorul public , confirmînd aderarea Republicii Moldova la standardele internaționale privind cele mai bune practici în domeniului auditului public extern.

În ultimii ani în contextul integrării europene a Republicii Moldova , Curtea de Conturi a parcurs perioada de tranziție de la controlul financiar la audit extern , obiectivul de bază fiind dezvoltarea capacității de efectuare a auditului extern prin ralierea la cele mai bune standarde și practici de specialitate. Curtea de Conturi este unica autoritate publică a Republicii Moldova cu rolul de auditare a finanțelor publice și de practicare a controlului asupra formării, administrării și utilizării resurselor financiare publice și gestionării patrimoniului de stat. Curtea de Conturi exercită misiuni de audit independente, credibile, transparente și profesioniste, în scopul promovării standardelor înalte de management financiar spre beneficiul cetățenilor Republicii Moldova.

La exercitarea atribuțiilor sale, Curtea de Conturi anual auditează următoarele domenii: formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale, ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, inclusiv prin prisma ținerii evidenței contabile și raportării situațiilor financiară; etc.

De asemenea, Curtea de Conturi efectuează controlul asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public prin: auditul conformității; auditul situațiilor financiare, auditul performanței; alte tipuri de audit. Pe parcursul practicii am participat la etapa de executarea unei misiuni de audit de conformitate asociat auditului situațiilor financiare la o instituție medico-sanitare pubice, în baza căreia am studiat și am analizat politicile contabile, modalitatea de evidență contabilă și raportare a situațiilor financiare întocmite.

Documentele contabile pentru anul 2015 sînt parte componentă a prezentei lucrări. Cu toate că entitatea nu ne poate oferi toate documentele solicitate pentru studiere, pe baza informației oferite putem face concluzii despre activitatea întreprinderii și să creem o imagine clară despre starea contabilității.

1.Organizarea contabilității în cadrul entității auditate

Conform politicii de contabilitate a entității (anexa nr.2), contabilitatea în instituția medico-sanitară publică se ține de serviciul contabil, cu utilizarea tehnicii computerizate și programul „1С:Предприятие 7.7”, ceea ce simplifică mult lucrul contabililor și reduce numărul de documente primare utilizate în contabilitate. Evidența contabilă în IMSP se ține de Contabilitatea-subdiviziune interioară care se subordonează nemijlocit directorului general a IMSP. Instituția medicală aplică sistemul contabil complet în partida dublă cu prezentarea situațiilor financiare complete. Este aplicat Planuri de conturi de lucru , elaborat în baza Planului de conturi aprobat prin ordin de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, ce conțin modificări specifice activității desfășurate.

Răspunderea și responsabilitatea pentru ținerea contabilității și întocmirea rapoartelor financiare revine directorului general a IMSP, care este obligat să creeze condițiile necesare pentru organizarea corectă a contabilității, asigură îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile cu profil economic a cerințelor contabilului-șef privind întocmirea documentelor și prezentarea informației necesare pentru ținerea evidenței și completarea rapoartelor financiare.

Contabilul-șef asigură controlul și reflectarea în conturile contabile a tuturor operațiunilor efectuate și întocmirea rapoartelor financiare în termenile stabilite, deasemenea poartă răspunderea pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a Contabilității.

Rapoartele financiare ale IMSP, cu excepția Raportului privind fluxul mijloacelor bănești, se întocmesc în baza metodei specializării exercițiilor ( calculării ).

2. Contabilitatea imobilizărilor necorporale în cadrul entității auditate

Conform S.N.C „Imobilizări necorporale și corporale“, imobilizările necorporale sînt imobilizări nemonetare care nu îmbracă forme materială, indentificabile și controlate de entitate, iar durata de utilizare nu depășește un an în activitatea de producție, comercială și alte activități.

Imobilizările necorporale se reflectă în contabilitate financiare și bilanțul contabil la valoarea de intrare sau reevaluată care cuprinde:

Valoarea de procurare a imobilizărilor necorporale;

Cheltuielile pentru a-l aduce în locul amplasării și în starea pentru folosire după destinație.

Pentru imobilizările necorporale, la care durata de utilizare nu poate fi stabilită cert, durata de funcționare se stabilește durata utilă a imobilizărilor necorporale.

Componența imobilizărilor la IMSP nu este voluminoasă, astfel include programe informatice, licențe, autorizarea certificatelor de creditare ( anexa nr. 5).

Obiectul a fost recunoscut ca imobilizare respectînd următoarele condiții:

Entitatea va obține beneficii economice din utilizarea lui;

Costul de intrare poate fi evaluat în mod credibil.

Intrarea imobilizărilor necorporale poate avea loc prin următoarele căi:

procurarea de la persoane juridice sau fizice,

crearea cu forțe proprii, primirea cu titlu gratuit,

depunerea ca cotă în capital statutar,

primirea contra schimb,

primirea în arenda finanțată.

În anul 2015 entitatea, entitatea a creat un program informatic, înregistrînd tranzacția economicăîn baza următoarei formule contabile ( Anexa nr. 6) .

Debit contul 112 „Imobilizări necorprale” , subcontul 1125 „Programe informatice” -934685,84 lei

Credit contul 111 „Imobilizări necorporale în curs de execuție” -934685,84 lei.

Documentul confirmativ ce atestă înregistrarea tranzacției este jurnalul de intrări a contului 111 “Active nemateriale” (Conform Planului de Conturi a IMSP), 112 “Imobilizări necorporale” (Conform Planului General de Conturi Contabile).

Amortizarea imobilizărilor necorporale se calculează prin metoda liniară, ținînd cont de durata de utilizare a acestora. Pentru a generaliza informația privind amortizarea imobilizărilor necorporale înregistrate în bilanțul IMSP este destinat contul de pasiv (rectificativ) 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”. În creditul acestui cont se înregistrează calcularea sau majorarea amortizării imobilizărilor necorporale,iar în debitul acestui cont se înregistrează decontarea sau diminuarea amortizării imobilizărilor necorporale .

Astfel IMSP se înregistrează formula contabilă.

Debit contul 112 “Imobilizări necorporale” , subcontul 1125 “Programe informatice”,

Credit contul 113 “Amortizarea imobilizărilor necorporale” , subcontul 1135 “Amortizarea programelor informatice”.

În ceea ce privește ieșirea imobilizărilor necorporale, aceste cazuri nu au avut loc la IMSP.

La ieșire se vor întocmi următoarele formule contabile:

Ieșirea din cauza expirării duratei de exploatare utilă

Debit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”, subcontul 1135 „Amortizarea programelor informatice”

Credit contul 112 „Imobilizări necorporale”, subcontul 1125 „Programe informatice”.

Ieșirea înainte de termen

Decontarea amortizării acumulate:

Debit contul 113 „Amortizarea imobilizărilor necorporale”, subcontul 1135 „Amortizarea programelor informatice”

Credit contul 112 „Imobilizări necorporale”, subcontul 1125 „Programe informatice”.

Decontarea valorii de bilanț a imobilizării necorporale ieșite:

Debit contul 721 „ Cheltuieli cu active imobilizate”

Credit contul 112 „Imobilizări necorporale”, subcontul 1125 „Programe informatice”.

3. Contabilitatea imobilizărilor corporale în cadrul entității auditate

Imobilizările corporale sînt active deținute de entitate pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de un an în activitatea economico-financiară a întreprinderii în scopuri productive și neproductive, administrative sau pentru a fi transmise terților pentru a obține avantaje economice, precum și elementele ce se află în procesul de creare o perioada mai mare decît cea de gestiune și nu sînt destinate vînzării.

După componență și omogenitate, imobilizările corporale sînt divizate în: mijloace fixe, terenuri, imobilizări corporale în curs de execuție și resurse minerale.

În cazul intrării mijloacele fixe sînt refletate în contabilitate la valoarea de intrare sau reevaluată, care este egală pentru:

Mijloace fixe create de instituție cu valoarea efectivă;

Clădirile și construcțiile executate în antrepriză cu valoarea contractuală a obiectului, inclusiv impozitele prevăzute de legislația în vigoare;

Mijloacele fixe procurate contra plată de la alți operatori economici și persoane fizice,

Clădiri și construcții cu valoarea de cumpărare plus cheltuielile legate de reparație capitale și aducerea acesta în starea de lucru;

Mașini și utilaje cu valoarea de cumpărare și cheltuieli privind procurarea acestora, incluzînd asigurarea, taxe vamale , impozite și taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport ,cheltuieli de montare, instalare, experimentare.

Mijloacele fixe procurate pe calea schimbului cu valoarea activelor primite pe calea schimbului sau predate pentru schimb;

Mijloace fixe primite gratuit cu valoarea obiectelor stabilită în actele de primire-predare .

Reparația capitală a clădirilor se efectuează pentru menținerea acestora în stare de lucru normală, care nu duce la creșterea productivității serviciului. Cheltuielile pentru aceste reparații se consideră drept consumuri și cheltuieli ale perioadei, adică se trec la cheltuieli curente.

Investițiile și reparațiile capitale a mijloacelor fixe de la care instituția nu obține avantaje economice mai mari decît cele inițiale, se consideră drept cheltuieli ale perioadei de gestiune, în care au survenit.

Pentru evidența mijloacelor fixe este destinat contul 123 „Mijloace fixe” , care este un cont de activ. În debit se reflectă valoarea de intrare a mijloacelor fixe date în folosință, iar în credit valoarea de bilanț a mijloacelor fixe ieșite. Soldul este debitor și arată valoarea de intrare la o anumită dată.

Evidența analitică se face pe fiecare tip de mijloc fix și în același timp fiecare mijloc fix are un cod nomenclator care este pus în toate documentele primare prin intermediului fișei de inventariere.

Mijloacele fixe la intrare se reflectă la valoarea de intrare care cuprinde:

Valoarea de cumpărare a mijloacelor fixe;

Cheltuieli de transport-aprovizionare;

Cheltuieli indirecte de producție.

Documentele primare privind intrările de mijloace fixe sînt :

Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe.

Acest document se întocmește de către o comisie numită de conducătorul entității, în momentul predării în folosință a mijlocului fix. Procesul verbal de primire-predare a mijloacelor fixe este semnat de membrii comisiei și apoi se predă în contabilitate unde se ține evidența analitică și sintetică a mijloacelor fixe.

2)Evidența analitică se organizează în fișa de evidență a mijloacelor fixe și fișa de inventar a mijloacelor fixe, dar deoarece întreprinderea are un sistem automatizat de contabilizare a informațiilor, această fișă este întocmită în format electronic, care se deschide pentru fiecare obiect sau grupe de obiecte omogene, numai în cazurile cînd mijloacele fixe au intrat în aceeași zi, au aceeași valoare și destinație.

În fișa de inventar se înregistrează datele din procesul de primire-predare, precum și termenul de utilizare, rata uzurii, locul utilizării mijlocului fix.

3)Factura TVA și factura de expediție. Ele însoțesc orice livrare are loc între doi agenți economici. Factura de expediție atestă trecerea dreptului de proprietate de la furnizor la cumpărător, iar factura TVA servește drept bază pentru a trece în cont la cumpărător la TVA și înscrierea acestor procurări în registrul de evidență a procurărilor.

4)În unele cazuri cînd mijloacele fixe sînt procurate în numerar de la persoane fizice atunci este întocmit Actul de achiziție, care este un document de strictă evidență și este întocmit în două exemplare, de asemenea, servește ca bază de calcul a 5 % reținut la sursă ce trebuie plătit în bugetul de stat.

5)Orice intrare la depozit sau la întreprindere e întocmită prin „Dispoziție de înregistrare la intrări” – ce este un document ce atestă intrarea în depozit a mijloacelor fixe procurate sau a acelor produse la întreprindere.

Intrările la întreprindere se fac prin următoarele căi:

Procurarea de la întreprinderi cu achitarea prealabilă sau posterioară, documentele ce precizează această procurare este factura fiscală sau cea de expediție, care este eliberată de furnizor unde este indicat prețul, cantitatea, contul de decontare unde trebuie transferate mijloacele bănești pentru procurarea mijloacelor fixe.

Mijloacele fixe primite de la fondatori sub formă de aport în capitalul social al întreprinderii se determină la valoarea coordonată de conducerea întreprinderii.

C) Obiectele primite cu titlu gratuit ce nu necesită cheltuieli de montaj și instalare se iau la evidență nemijlocit în contul mijloacelor fixe.

D) În rezultatul inventarierei:

Plusurile de mijloace fixe stabilite cu ocazia inventarierii se trec la majorarea veniturilor din activitatea de investiție. Operațiile legate de intrarea și ieșirea mijloacelor fixe se reflectă în registre sau mașinograme a căror formă sau structură se stabilește de către întreprindere.

Exemplu. Instituția Medico-Sanitară Publică la 28.01.15 a înregistrat tranzacția achiziționare de la furnizor a unei pompe de vacuum, căreia i-a fost atribuit numărul de inventar 41384360, fiind întocmită următoarea formulă contabilă ( Anexa nr.7):

Debit contul 123 „Mijloace fixe ”, subcontul 1233 „Mașini, utilaje ți instalații de transmisie” -48549,6 lei

Credit contul 534 „Datorii față de buget” , subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăgată” -12137,4 lei

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” , subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară” -60687 lei

La primirea mijlocului fix se întocmește act de primire-predare, care confirmă primirea în exploatare a mijlocului fix ( MF-6), în care se indică în particular norma uzurii mijlocului fix.

În procesul exploatării mijloacelor fixe treptat se uzează. Uzura se calculează în dependență de:

mărimea valorii uzurabile;

durata de utilizare.

Valoarea uzurabilă reprezintă diferența dintre valoarea de intrare și valoarea probabilă rămasă a mijloacelor fixe. Valoarea probabilă rămasă se stabilește pe fiecare întreprindere pentru fiecare obiect și reprezintă valoarea materială sau alte bunuri care urmează să fie obținute după exploatarea termenului de utilizare a mijlocului fix .

Calcularea uzurii mijloacelor fixe se efectuează separat cu scopul:

Contabilității financiare – pentru fiecare obiect, grup de obiecte omogene conform metodei prevăzute de SNC “Imobilizări necorporale și corporale”.

Contabilității fiscale – pe categorii de mijloace fixe, în baza normelor de rezervă stabilită de Codul Fiscal.

Pentru generalizarea informației privind uzura obiectelor de mijloace fixe înregistrate în bilanțul întreprinderii este destinat contul de pasiv (rectificativ) 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”. În creditul acestui cont se reflectă sumele calculate ale amortizării acumulate a obiectelor mijloacelor fixe, sumele majorării amortizării obiectelor de mijloace fixe reevaluate, precum și sumele majorării amortizării obiectelor de mijloace fixe intrate în anii precedenți, iar în debitul acestui cont se reflectă sumele decontate ale amortizării acumulate a mijloacelor fixe, sumele diminuării amortizării obiectelor de mijloace fixe intrate în anii precedenți și sumele micșorării amortizării obiectelor de mijloace fixe reevaluate. Soldul contului 124 este creditor, reprezintă suma amortizării calculate a obiectelor de mijloace fixe și se reflectă cu cifre negative.

La entitatea data, amortizarea mijloacelor fixe se calculează prin metoda liniară, luîndu-se ca bază durata de funcționare utilă a acestora și valoarea uzurabilă. Astfel, a fost întocmită următoarea formula contabilă (Anexa nr. 8):

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” , subcontul 7132 „Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația imobilizărilor cu destinție administrativă” -7251131,25 lei

Credit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe” , subcontul 1243 „ Amortizarea mașinilor, utilajelor și instalațiilr de transmisie” -7251131,25 lei

Ieșirea mijloacelor fixe poate avea loc în rezultatul :

Lichidării în urma uzurii depline;

Vînzării altor persoane juridice;

Transferării gratuite.

Documentele ce atestă ieșirea și dau dreptul de a efectua modificări în fișa de inventar la rubrica “ieșiri” și dau dreptul la efectuarea operațiilor de creditare a contului 123, sînt următoarele:

Proces verbal de casare a mijoacelor fixe care se mai numește și act de casare a mijloacelor fixe, în care se arată casarea valorii bunurilor, valoarea de intrare, suma uzurii acumulate, valoarea normativă, valoarea bunurilor materiale obținute din lichidare.

Proces verbal de lichidare a mijloacelor fixe, aici sînt reflectate aceleași date ca și în celelalte documente, însă se folosește la vinderea mijlocului fix.

Alt document utilizat la întreprindere ce atestă ieșirea mijloacelor fixe este bonul de comandă. El este utilizat pentru eliberarea mijloacelor fixe în alte scopuri decît cele reflectate mai sus.

Astfel la ieșirea imobilizărilor corporale se întocmesc următorele formule contabile:

1.Decontarea uzurii calculate a utilajului ieșit:

Debit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”,

Credit contul 123 „Mijloace fixe”.

2.Casarea uzurii și valorii de bilanț:

Debit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”,

Debit contul 124 „Amortizarea mijloacelor fixe”,

Credit contul 123 „Mijloace fixe”.

3.Înregistrarea materialelor la intrare:

Debit contul 211 „Materiale”,

Credit contul 123 „Mijloace fixe”,

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”.

La sfîrșitul anului inventarierea și rezultatele inventarierii sînt expuse într-un act verbal.

Balanța de verificare este efectuată după inventarierea unde datele trebuie să corespundă, cele din evidența sintetică cu cele din evidența analitică.

4.Contabilitatea stocurilor în cadrul entității auditate.

Materialele și materia primă au însemnătate mare în totalul stocurilor de mărfuri și materiale deoarece ele fac parte din activ și pot fi puse în circulație foarte rapid.

Conform S.N.C. „Stocuri” , materialele se împart în :

1) materiile prime și materialele de bază – bunuri care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată;

2) materialele consumabile – bunuri care participă sau contribuie la procesul de producție și/sau de prestări servicii fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (de exemplu, materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, anvelope și acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport).

Stocurile de material cu excepția obiectelor de mica valoare și scurtă durată sînt reflectate în rapoartele financiare la valoarea de intrare.

Materialele intrate la instituție se înregistrează la intrări în depozitele corespunzătoare, loturile de material transmise nemijlocit în subdiviziuni se reflect în contabilitate ca intrate în depozit și transmise în subdiviziuni. Mișcarea internă a materialelor presupune transmiterea acestora de la depozit la depozit, precum și între subdiviziunile entității. Eliberarea materialelor se efectuează în baza documentelor primare întocmite în modul corespunzător , bonuri de consum la eliberarea în cadrul subdiviziunile IMSP după cantitate. Eliberarea materialelor se efectuează după metoda de identificare FIFO , stocurile de mărfuri și material intrate primele sînt și primele ieșite.

Contabilizarea medicamentelor și articolelor parafarmaceutice se reflectă la subcontul 2111 „Materii prime și material de bază” . Casarea medicamentelor și articolelor parafarmaceutice la acordarea serviciilor medicale se efectuează la eliberarea din depozitul subdiviziunii în trusa medicală cu excepția medicamentelor psihotrope, stupifiante și supraactive. Evidența medicamentelor la contabilitate se ține în formă sumară.

Procurarea carburanților se efectuează în formă de tichete și carduri pentru combustibil. Contabilizarea tichetelor și cardurilor pentru carburanți este reflectată la subcontul 2114 „Combustibil”:

21141 „Tichete, carduri pentru carburanți și lubrifianți primite”;

21142 „Tichete, carduri pentru carburanți și lubrifianți eliberate în gestiune”.

Casarea carburanților se efectuează în baza normelor elaborate de IMSP pentru fiecare model, marcă și modificare de automobil expluatată , anotimp. Drept temei pentru casarea carburanților servesc foile de parcurs cu indicațiile vitezometrului.

Contabilizarea cărbunelui se reflectă la subcontul 2114 „Combustibil” cu utilizarea contului: 21142 „Tichete, carburanți ți lubrifianți eliberate în gestiune”. Casarea cărbunelui și lemnelor se efectuează în baza normativelor elaborate de IMSP. Drept temei pentru casare servește actul de casare pentru numărul de sobe sau capacitatea cazanului.

Contabilizarea pieselor de schimb, se reflectă la subcontul 2113 „Piese de schimb” . Casarea pieselor de schimb se efectuează în baza actului de casare a pieselor de schimb. Anvelopele procurate separat de mijlocul de transport, precum și anvelopele utilizabile demontate la ieșirea mijloacelor de transport se contabilizează la subcontul 2113 „Piese de schimb”. Evidența analitică a anvelopelor se ține pe tipuri. Contabilizarea operațiunilr de exploatare și casare a anvelopelor se efectuează în baza Ordinului ministrului finanțelor nr. 87 din 23.12.2004 „Cu privire la modul de contabilizare a cheltuielilor aferente schimbului anvelopelor și acumulatoarelor la mijloace de transport”, Ordinul ministrului transporturilor și gospodăriei drumurilor nr. 124 din 29.07.2005 „Cu privire la aprobarea Normelor de parcurs și exploatare a anvelopelor pentru mijloacele de transport auto”.

Materialele de construcție și alte materiale se reflectă la subcontul 2119 „Alte materiale”. Drept temei pentru casare servește actul de casare. Materialele înregistrate la intrări în urma casării mijloacelor fixe se înregistrează în conturile contabile la valoarea de intrare.

Materialele înregistrare la intrări sub formă de subvenții sau ajutor umanitar se înregistrează în conturile contabile la valoarea de intrare. După îndeplinirea condițiilor contractuale, utilizarea materialelor primite, suma subvențiilor se decontează la venituri în sumele egale cheltuieilor pe perioada de gestiune.

Evidența analitică se face pe fiecare tip de material aparte și fiecărui material i se atribuie un cod nomenclator.

Atunci cînd colaboratorii sînt delegați după materiale și se eliberează un document numit „delegație” ,care este de strictă evidență și în el se introduc datele personale din buletinul de identitate a delegatului, este pusă ștampila și semnat de contabilul responsabil de delegații, conducătorul secției aprovizionare și însuși delegatul.

După 3 zile de la eliberarea delegației, delegatul trebuie să dea darea de seamă pe fiecare delegație eliberată lui și drept documente justificative pentru aceste dări de seamă sînt facturile TVA și de expediție eliberate de către furnizor.

La intrare în patrimoniu stocurile de materiale și de obiecte de mică valoare și scurtă durată cumpărate se evaluează la valoarea de intrare, ce este formată din:

valoarea de cumpărare a stocurilor;

cheltuieli de transport-aprovizionare;

taxele vamale și alte plăți legate de procurare.

Documentele primare privind intrările de materiale care permit să se înscrie la intrări în fișa de magazie:

1)Factura TVA și factura de expediție – sînt documente de strictă evidență care le eliberează numai editura statistică. Aceste documente însoțesc orice livrare dintre doi agenți economici. Prin factura de expediție se atestă dreptul de proprietate de la furnizor la cumpărător. Factura TVA servește drept bază pentru a trece în cont la cumpărărtor a sumei TVA și înscrierea acestei procurări în Registrul de evidență a procurărilor , care au număr și serie.

2)Declarația vamală și invoice – acest document este întocmit de declarantul mărfii, adică de cel ce efectuiază procedura de devamare. El servește drept bază pentru intrare în posesia lui cît și temei pentru plata TVA, taxelor vamale și procedurilor vamale. El este întocmit de către importator în 4 exemplare pentru secția statistică, economică și de control al vamei, este valabil numai cînd stă ștampilă vamei și ștampila personală a lucrătorului vamei.

3)În unele cazuri cînd materialul este procurat de persoane fizice în numerar, atunci este întocmit act de achiziție, care este deasemenea un document de strictă evidență, se întocmește în 2 exemplare și este baza de calcul a 5% reținute la sursă și care trebuie plătite în bugetul de stat conform art. 90 al Codului Fiscal pînă la data de lunii următoare lunii de achiziție.

4)Orice intrare în depozit sau la întreprindere este însoțită de „Dispoziție de înregistrare la intrări” ,care este un document ce atestă intrarea în depozit a materialelor procurate sau mărfurilor produse la întreprindere. El totodată este și document de bază ce dă dreptul la înscrierea de intrări în fișa de magazie unde semnează delegatul și magazinierul care a primit materialul.

5)Darea de seamă materială este un document ce înregistrează denumirea materialelor, codul lor, unitatea de măsură și denumirea lucrărilor efectuate. Deasemenea este indicat totalul cantității materialelor cheltuite.

Intrarea de materiale se reflectă în conturile sintetice astfel:

Conform facturii fiscale FB-6688229 ,pe data de 12 ianuarie 2015 de la Sanfarm-Prim S.A. s-au procurat medicamente în valoare de 31127,74 lei , inclusiv TVA (Anexa nr.9):

Debit contul 211 „Materiale subcontul”, subcontul 2112 „Materiale auxiliare”-28821,98 lei

Credit contul 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” -2305,76 lei

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară”-31127,74 lei.

Datoria față de furnizor a fost achitată prin contul de decontare întocmindu-se formula:

Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în țară1” -31127,74 lei

Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în monedă națională”- 31127,74 lei.

Documentele ce atestă ieșiri și dau dreptul de a efectua modificări în fișa de magazie la rubrica ieșiri și de asemenea ce dau dreptul la efectuarea operațiilor de creditare a contului 211 sînt următoarele:

Fișa limită de consum care este un document prin care se face eliberarea materiei prime și materialelor din depozitul central spre secțiile de producție și pe baza lor sînt calculate consumurile directe de materiale. Ea este îndeplinită de către maistrul sau tehnologul șef și în ea trebuie să fie semnăturile șefului depozitului, șeful secției și normator, în ea este pusă luna care nu trebuie depășită, de regulă, se îndeplinește o fișă pe lună dar însemnările se fac zilnic, dacă în secția de producție la sfîrșitul lunii sînt materiale care nu au fost utilizate ele sînt trecute la sold în luna viitoare.

Act de casare a bunurilor materiale este un document prin care se confirma casarea anumitor materiale ce și-au pierdut din valoare (deteriorate, consumate) și nu mai pot fi utilizate. La realizarea acestui document se formează o comisie din 3 persoane care atestă această anulare.În acest document se înregistrează contul obiectelor ce urmeaza a fi casate, codul, denumirea de material, unitatea de măsură, cantitatea, prețul și suma, precum și argumentele ce au dus la luarea acestor decizii.

Obiecte de mică valoare și scurtă durată ( OMVSD) cuprind activele, valoarea cărora nu depășește 6000 lei indiferent de durata de exploatare sau durata de exploatare nu este mai mare de un an, indiferent de valoarea acestora. Generalizarea informației privind existența și mișcarea OMVSD este reflectată la contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”.

Aceste conturi sînt conturi de activ, în debit se înregistrează intrările, iar în credit ieșirile OMVSD.

Valoarea uzurabilă a OMVSD este egală cu valoarea de intrare a OMVSD sau o altă sumă care o substituie în rapoartele financiare.

În scopul urmării existenței și mișcării OMVSD de la intrarea lor în patrimoniu și pînă la scoaterea din folosință, la transmiterea în exploatare valoarea OMVSD se decontează prin calcularea uzurii în mărime de 100 % fără diferencierea ½ din plafonul stabilit .

Pe măsura scoaterii din funcțiune a OMVSD se procesează la casarea uzurii calculate aferentă acestor obiecte. Drept temei pentru casarea OMVSD servește actul de casare.

Conform prevederilor S.N.C. „Stocuri” , OMVSD se împart în două categorii – cu valoare mai mică de ½ din limita stabilită (adică 1500 lei) și cu valoare mai mare de 1500 lei. Diferența dintre aceste grupe constă în modul de calculare și contabilizare a uzurii.

Pentru evidența OMVSD, instituția la data de 03.08.2015 a întocmit formulele contabile (Anexa nr.9):

1)Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată” -139297 lei

Credit contul 534 „Datorii față de buget” -27859,44 lei

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” -167156,64 lei

2)Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” -167156,64 lei

Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată” -167156,64 lei.

Alt cont utilizat pentru evidența obiectelor este contul 214 “Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată” – pentru obiectele care nu sînt consumate la prima utilizare. Creditul acestui cont reflectă valoarea uzurabilă inclusă în cheltuieli sau consumuri în momentul dării lor în folosință, iar în debit – casarea uzurii calculate aferente acestui obiect. Ieșirile de OMVSD se execută prin bonul de comandă de la depozit spre locul utilizării lor.

Ieșirea acelor tipuri de OMVSD a căror valoare este mai mică de ½ din limita stabilită ele sînt direct trecute la cheltuieli sau consumuri.

La sfîrșitul anului numaidecît se face inventarierea care este un procedeu contabil prin care se verifică situația de facto la locul depozitării cu datele din contabilitate. Acest procedeu este un procedeu al controlului intern prin care întreprinderea dorește să știe starea de facto la fiecare depozit, fiecare magazin.

Inventarierea este făcută prin ordinul directorului fabricii și pe baza acestui ordin este numită comisia de inventariere.

Inventarierea se face în prezența gestionarului, în timpul inventarierii nu are loc nici o mișcare din depozitul dat, ușile depozitului se închid și se pune o ștampilă a contabilității și una a magazinerului, în timpul inventarierii se întocmește actul de inventariere.

În timpul inventarierii se pot depista OMVSD ce trebuiesc decontate. Acest lucru se face în baza Actului de decontare a obiectelor de mică valoare și scurtă durată . Se emite un ordin unde se stabilește o comisie care examinează aceste obiecte și confirmă uzura lor.

Evidența produselor fabricate este dusă în contul de activ 216 „Produse” . În debitul acestor conturi se duce evidența produselor fabricate, iar în credit realizarea sau utilizarea lor în cadrul întreprinderii.

Intrările în acest cont se fac de la producția de bază prin formula contabilă:

Debit contul 216 „Produse”, subcont 2161 „Produse finite”

Credit contul 711 „Costul vînzărilor”, subcont 7111 „Valoarea contabilă a produselor vîndute” .

Evidența producției în curs de execuție este dusă în contul 215 „Producția în curs de execuție”. Producția în curs de execuție este evaluată la prețul de cost a cheltuielilor. În debitul acestor conturi se duce evidența produselor fabricate, iar în credit realizarea sau utilizarea lor în cadrul întreprinderii.

Mărfurile reprezintă bunurile procurate de la alte persoane juridice și fizice cu scopul revînzării în aceeași stare. Evidența analitică a mărfurilor se ține pe sortimenet, tipuri, locuri de păstrare și pesroane gestionare. Evidența sintetică se ține cu ajutorul contului de activ 217 „Mărfuri”. Organizarea evidenței mărfurilor este condiționată de metoda de evaluare folosită în decursul perioadei de gestiune.

5.Contabilitatea creanțelor și investițiilor financiare în cadrul entității auditate.

Creanțele constituie o parte a activelor care trebuie achitate întreprinderii de către alte persoane fizice și juridice la scadență stabilită prin condițiile contractului, cambiei sau altor acte normative. Creanțele cuprind datoriile altor întreprinderi și persoane fizice față de IMSP aferente facturilor comerciale, veniturilor calculate, avansului etc.

Creanțele pe termen lung și scurt sînt reflectate în contabilitate la valoarea nominală. Creanțele în valută străină se reflectă în rapoartele financiare în valută națională, prin aplicarea cursului de schimb valutar la data întocmirii documentelor justificative, la finele perioadei de gestiune și la data achitării acestora.

Evidența analitică a creanțelor în contabilitatea financiară se efectuează cu raportarea directă la cheltuielile perioadei în baza :

-listei de inventariere a creanțelor și datoriilor ;

-proces-verbal comisiei de inventarierii privind decontarea creanțelor, aprobat de către director general.

Pentru generalizarea informației privind existența, formarea și achitarea creanțelor cu o durată nu mai mare de un an, aferente decontărilor cu cumpărătorii și clienții pentru produsele (mărfurile) expediate și serviciile prestate, este destinat contul de activ 221 „Creanțe comerciale”.În debitul lui se reflectă formarea creanțelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale, iar în credit – achitarea lor. Soldul este debitor și reprezintă sumele datorate de cumpărători și clienți la finele perioadei de gestiune.

Debit contul 221 „Creanțe comerciale”

Credit contul 534 „Datorii față de buget”

Credit contul 611 „Venituri din vînzări”.

La procurarea materialelor, mărfurilor, furnizorul poate cere achitarea acestora pînă la livrarea lor, sub forma avansurilor. Pentru evidența avansurilor pe termen scurt acordate furnizorilor, altor creditori în contul mărfurilor, materialelor și altor active sau serviciilor prestate, precum și privind achitarea produselor, lucrărilor primite de la clienți pe măsura finisării lor parțiale, pe termen nu mai mare de un an, este destinat contul de activ 224 „Avansuri acordate curente” . În debit se reflectă sumele avansurilor acordate pe termen scurt, iar în credit – sumele avansurilor înregistrate pentru stingerea datoriilor față de furnizori, anulate sau restituite.

Evidența analitică a avansurilor pe termen scurt, în contabilitatea instituției se ține pe fiecare debitor.

Exemplu. S-a procurat produse de la Fabrica de Unt din Florești SA și i s-a acordat avans în sumă de 154,50 lei (anexa 10):

Debit contul 224 „Avansuri acordate curente”, subcontul 2241 „Avansuri acordate în țară”- 154,50 lei

Credit contul 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casă în monedă națională”- 154,50 lei.

Acordarea avansurilor în contul livrării mărfurilor, materialelor, prestării serviciilor se execută prin Ordin de plată și Dispoziție de plată .

La categoria “Alte creanțe” se referă și datoriile debitoare privind reclamațiile. Reflectarea sumei reclamației în debitul contului 234 “Alte creanțe pe termen scurt”, se efectuează numai dacă pretențiile au fost înaintate și recunoscute de reclamant sau au fost adjudecate de organele judiciare.

La sfîrșitul anului de gestiune se face pe baza datelor operativă o listă de inventariere a creanțelor și datoriilor cu creanțe pe tipuri în care debitorii confirmă creanțele.

Investițiile reprezintă activele întreprinderii alocate în capitalul social ale altor întreprinderi în titluri de valoare, în obiecte imobile și de preț care nu se folosesc pentru destinație, directă, sub forma de împrumuturi altor persoane fizice sau juridice.

Se deosebește evaluarea inițială și cea ulterioară a investițiilor. Evaluarea inițială se efectuează în momentul întrării investițiilor și ea include prețul de cumpărare; comisioanele plătite brokerilor, taxele, impozitele prevăzute de legislație și alte cheltuieli legate de achiziție investițiilor. Evaluarea ulterioară presupune reflectarea în bilanț la valoarea inițială conform SNC „Creanțe și Investiții Financiare” și este recunoscută ca metoda de bază. Valoarea inițială va rămîne neschimbată pe parcursul perioadei de deținere a investiției. Dacă cursul acțiuni oscilează permanent la bursa are loc reevaluarea (se diminuează constatîndu-se cheltuială, se majorează constatîndu-se venit). Pe parcursul perioadei de gestiune la societatea analizată n-a avut loc reevaluare, adică s-a păstrat valoarea de intrare.

Investițiile financiare pot fi înregistrate în bilanț după: valoarea reevaluată care se stabilește în rezultatul reevaluării investițiilor la data întocmirii bilanțului contabil și ea se determină în cazul cînd valoarea de intrare a investițiilor diferă esențial de valoarea de piață; la valoarea cea mai mică dintre valoarea de intrare și cea de piață.

Întreprinderea alege individual metoda de evaluare a investițiilor pe termen lung, stabilind-o în politica sa de contabilitate elaborată pe anul de gestiune.

Investițiile în părți neafiliate se consideră alocările de mijloace bănești și nebănești în alte întreprinderi în care investitorul deține nu mai mult de 20%., din mărimea totală a capitalului social. Evidența analitică a acestora se ține pe tipuri de clase de investiții, pe emitenți sau întreprinderi în care au fost investite mijloacele.

Pentru evidența sintetică este destinat contul de activ 141 “Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate”.

La intrarea investițiilor în părți neafiliate se întocmesc înregistrările contabile:

Debit contul 141 „Investiții financiare pe termen lung în părți neafiliate ”

Credit contul 241, 242, 243 „Numerar” -la investițiile procurate din contul mijloacelor bănești

Credit contul 544 „Alte datorii curente” – la achitarea ulterioară a investițiilor procurate

Credit contul 234-„Alte creanțe curente” -la procurarea investițiilor prin schimbul cu alte active

Credit contul 622-“Venituri financiare” -la procurarea gratuită a investițiilor de la alte persoane fizice sau juridice.

Credit contul 534-“Datorii față de buget” -la suma TVA și impozitele legate de procurarea investițiilor.

Ieșirea investițiilor pe termen lung se contabilizează în felul următor:

Dt 714-“Alte cheltuieli din activitatea operațională” -la valoarea investițiilor pe termen lung ieșite

Dt 241, 242, 243”Conturi de mijloace bănești”-la încasarea sumelor acordate anterior sub formă de împrumuturi altor întreprinderi

Ct 141 „Investițiile financiare pe termen lung în părți neafiliate” -La valoarea totală a investițiilor ieșite achitate.

În cazul cînd se schimbă termenul de care dispune întreprinderea, investițiile pe termen lung pot trece în categoria celor pe termen scurt și invers.

Investițiile pe termen lung trecute în categoria celor pe termen scurt se evaluează la cea mai mică valoare dintre valoarea de intrare și cea de piață.

6.Contabilitatea numerarului în cadrul entității auditate.

Pentru păstrarea numerarului, precum și pentru efectuarea decontărilor în numerar la întreprindere, este destinată Casieria.

Numerarul reprezinta activele cu cel mai înalt grad de lichiditate și cuprind disponibilitățile bănești ale casieriei, depozitele, conturile curente în monedă națională și valută străină, precum și alte tipuri de conturi. Pentru încasarea și păstrarea numerarului, precum si pentru efectuarea decontarilor in numerar la intreprindere, este destinată casieria. In casieria întreprinderii numerarul poate fi primit din: contul de decontare, ca rambursare a avansurilor, încasate ca contravaloare a produselor vîndute sau serviciilor prestate.

La intrarea mijloacelor bănești de la contul de decontare sau din alte surse se întocmește dispoziția de încasare. Fiecare dispoziție de încasare are numărul său de ordine și conține informații privind persoana fizică sau juridică de la care s-au încasat mijloace bănești, în baza cărui fapt s-a încasat si care a fost suma încasată. Pe fiicare dispoziție de plată este prezentă semnătura contabilului-șef și a casierului.

La eliberarea mijloacelor bănești din casierie are loc întocmirea dispoziției de plată,în care la fel sînt indicate datele persoanei careia i se plătește, motivul și suma respectivei plăți. Dispoziția de plată este semnată de director, contabilul-șef și casierie.

Mijloacele bănești în casierie și documentele cu regim special se păstrează conform regulilor stabilite. Astfel, mișcarea numerarului în casierie se bazează pe aceste 2 tipuri de documente: dispoziția de încasare și dispoziția de plată.

Exemplu. La data de 09.04.15 în evidența contabilă a fost înregistrată tranzacția economică care reflectă plata pentru borcane, în baza dispoziției de încasare și a facturii cu întocmirea următoarei formule contabile (Anexa nr.11) :

Debit contul 241 „Casa” -28402,60 lei

Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” -28402,60 lei.

De asemenea la data de 30.01.15 în evidența contabilă a fost reflectată încasarea mijloacelor bănești din casierie la contul bancar , astfel în baza dispoziției de plată a fost întocmită următoarea formulă contabilă ( Anexa nr. 11 ):

Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională” -42409,51 lei

Credit contul 241 „Casa” -42409,51 lei.

Cu utilizarea acestui cont se mai întocmesc formule contabile ( sumele sînt indicate pentru perioada lunii martie 2015 fără specificarea lor pe operațiuni)( Anexa nr. 11) :

Încasările se depun la contul de decontare

Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”- 15500,64 lei

Credit contul 241 „Casa” – 15500,64 lei.

Achitarea salariului lucrătorilor

Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” – 45904,21 lei

Credit contul 241” Casa” – 45904,21 lei.

Reflectarea veniturilor din vînzări..

Debit contul 241 „Casa” – 4769,07 lei

Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”- 4769,07 lei.

Încasarea mijloacelor bănești la contul de decontare se efectuează în baza ordinului de încasare și în dependență de destinația serviciilor prestate se întocmesc următoarele formule contabil (Anexa nr. 12):

Reflectarea plății pentru arendă

Debit contul 242 „Conturi curente în valută națională”- 14141332,10 lei

Credit contul 231 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității” -14141332,10 lei.

Reflectarea plății pentru reparația moropatologie:

Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”- 13465956,34 lei

Credit contul 242 „Conturi curente în valută națională” – 13465956,34 lei.

7.Contabilitatea capitalului propriu la entitatea auditată.

Capitalul propriu reprezintă o totalitate de surse proprii de finanțare a activității economico-financiare a întreprinderii și poate fi determinat ca mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor. În componența lui se evidențiază: capitalul social, capitalul suplimentar, rezervele, profitul nerepartizat, capitalul secundar. La determinarea capitalului propriu din mărimea lui se scad: capitalul nevărsat, capitalul retras, pierderea neacoperită, profitul utilizat al anului de gestiune. Modificările pot fi efectuate numai în baza Hotărîrilor Adunării Generale a Acționarilor a societății cu înregistrarea în organele respective.

Capitalul social constituit la înființarea societății este o condiție a existenței și funcționării acesteea și determină valoarea minimă a activelor sale nete care asigură interesele patrimoniale ale creditorilor și acționarilor. Deci,capitalul social reprezintă valoarea aporturilor fondatorilor societății pe acțiuni la patromoniul acestora depuse în contul achitării acțiunilor. Capitalul social este stabilit de cătr*e fondatori cu indicarea valorii lui și introducerea schimbărilor respective în Regulamentul IMSP.

Majorarea sau micșorarea capitalului social al IMSP poate fi efectuată de către Ministerul Sănătății. IMSP creează rezerve în conformitate cu prevederile „Regulamentului cu privire la instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală” și Regulamentul IMSP.

Conform planului de conturi contabile pentru generalizarea informației privind situația și mișcarea capitalului social este destinat contul de pasiv 311. În credit se reflectă mărimea capitalului anunțat în documentele de constituire, iar în debit – micșorarea lui. Soldul este creditor și reflectă mărimea capitalului social la finele perioadei de gestiune. Evidența analitică a capitalului social se ține pe fondatori.

La IMSP nu au avut loc multe mișcări de capital. Practic, unica operație întocmită în acest aspect a fost însuși constituirea capitalului social:

Debit contul 242 „Conturi curente monedă națională”

Credit contul 311 „Capital social” partea încasată.

Credit contul 313 „Capital nevărsat” în mărimea capitalului nevărsat.

Deoarece capitalul nu a fost vărsat în întregime la data constituirii întreprinderii, la data vărsării lui se întocmește formula:

Debit contul 313 „Capital nevărsat”

Credit contul 311 „Capital social” în mărimea capitalului ce se varsă.

La ținerea evidenței profitului anului curent și a perioadelor precedente se utilizează conturile 332 „Profit nerepartizat (pierderea neacoperită) al anilor precedenți” și 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”.

Debit contul 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”

Credit contul 332 „Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) al anilor precedenți”

Această latură a activității IMSP am prezentat teoretic (fără mărimi concrete), deoarece informațiile documentale despre capitalul social sînt minime la entitate. Modul de completare a registrelor privind contabilitatea capitalului propriu se efectuează în mod automatizat și ca bază pentru înregistrările contabile servesc deciziile adunării generale și Statutul precum și deciziile luate în baza rapoartelor de audit.

8.Contabilitatea datoriilor la entitatea auditată.

Datoriile reprezintă angajamente de plată ale întreprinderii față de furnizori pentru bunurile procurate și serviciile prestate, față de personalul angajat privind retribuirea muncii, față de stat privind plata impozitelor și taxelor, față de persoanele fizice și juridice. Datoriile se clasifică în datoriile financiare, datoriile comerciale și datoriile calculate.

În componența datoriilor sînt incluse datoriile aferente facturilor comerciale, bugetului, personalului și altor creditori. Datoriile aferente facturilor comerciale se constată și se evaluează la suma nominală, inclusiv TVA și alte impozite și taxe. Datoriile constate se reflectă în baza specializării exercițiilor atunci cînd au fost înregistrate în documentele contabile, fiind incluse în rapoartele financiare în perioada la care se referă.

Contabilizarea datoriilor aferente facturilor comerciale este reflectată la conturile 521 „Datorii comerciale curente”. Pentru evidența decontărilor cu personalul instituției privind alte operațiuni este destinat contul 532 „Datorii față de personal privind alte operațiuni”. Datoriile aferente facturilor comerciale și datoriile rezultate din alte operațiuni simestrial se trec în debitul conturilor 221 „Creanțe comerciale” și 228 „Creanțe ale personalului”.

Datoriile calculate sînt datorii față de alte persoane fizice și juridice, în special, față de personalul instituției, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări, buget de stat, diverși creditori . Salariul este calculat în conformitate cu Legea salarizării nr. 847-XY din 14.02.2002, Hotărîrii Guvernului nr. 1593 din 29.12.2003 „Despre aprobarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală”, Htărîrea Guvernului nr. 743 din 11.06.2002 „Cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară” și conform prevederilor Contractului colectiv de muncă, aprobat și înregistrat în modul stabilit.

Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005 privind aprobarea Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire , modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă și altor prestații de asigurări sociale( Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr. 24-25, art.162) , cu modificările ulterioare.

Pentru generalizarea informației privind decontările cu personalul aferente retribuțiilor este destinat contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. Datoriile privind asigurările sînt obligatorii și benevole. Sumele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii se determină în baza tarifelor stabilite anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Impozitele și taxele sînt plăți obligatorii calculate în conformitate cu prevederile Codului fiscal.

Evidența analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ține pe feluri de taxe și impozite. Contabilizarea impozitelor și taxelor se reflectă la contul 534 Datorii privind față de buget”

Contabilizarea subvențiilor se reflectă prin metoda venitului, care prevede constatarea subvențiilor de stat ca mijloace speciale primite ( datorii), iar după îndeplinirea condițiilor aferente acordării acestora, ca venit al perioadelor în care au fost efectuate cheltuielile privind utilizarea subvențiilor.

Existența și mișcarea finanțărilor cu destinație specială este reflectată la contul 537 „Finanțări și încasări cu destinație specială curente”. Sumele utilizate ale finanțărilor și încasărilor cu destinație specială transferate de la Fondator- Ministerului Sănătății pentru utilizării de către IMSP, se trec la venituri , în funcție de destinație în perioada în care au fostt efectuate cheltuielile.

La calcularea salariului se stabilesc următoarele formule contabile :

1)Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”

Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 5331 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de stat”

Credit contul 5332 „Datorii față de fondurile asigurării obligatoriii de aistență medicală”.

2)Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” –la suma totală a reținerilor din salariu

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”-plata asigurarilor sociale și medicale

Credit contul 534 „Datorii față de buget” plata impozitului pe venit

3)Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 241 „Casa” -achitarea salariului.

Conform Codului Muncii, tuturor angajaților li se acordă concedii anunale, menținîndu-se locul de muncă și salariul mediu.Concediul anual plătit se acordă pe o durată de cel puțin 24 de zile lucrătoare.Concediul de odihnă pe primul an de lucru se acordă muncitorilor după expirarea a 11 luni de muncă neîntreruptă la întreprindere , ulterior el poate să-l folosească cît dorește, numai cu acordul conducerii și nu dauna activității întreprinderii. Înainte de expirarea a 11 luni de muncă concediul poate fi acordat la cererea angajatului în cazurile prevăzute de legislație.

Deci, salariul se calculează ca:

Salariul pe timpul concediului = salariul mediu zilnic * nr. de zile de odihnă.

Salariul mediu zilnic = salariile plus primle (3 luni) / zile lucrate efectiv (3 luni).

La salariu se mai adaugă concediile pentru boală, concediile de odihnă și indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă. Evidența indemnizațiilor pentru incapacitatea temporară de muncă se face pe baza documentului foaie de boală sau buletin de boală, care este eliberat de medicul de sector.

9.Contabilitatea veniturilor în cadrul entității auditate.

Venitul reprezintă sumele încasate sau de încasat de la alte persoane fizice sau juridice, care duc la creșterea capitalului propriu a întreprinderii. Veniturile se constată în baza principiului specializării exercițiilor în perioada de gestiune în care a fost cîștigat, indiferent de momentul încasării mijloacelor bănești sau alte forme de compensare.

Venitul se constată ăn baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obținut, indiferent de momentul efectiv al intrării mijloacelor băneșeti sau altei forme de compensare.

Constatarea venitului se admite cu respectarea următoarelor criterii:

Existența unei certitudini ferme ca avantajele economice ce fac obiectul tranzacției vor fi obținute de instituția ;

Existența unei posibilităță reale de a determina cu exactitate suma venitului.

Veniturile provenit din acordarea serviciilor de asistență medicală de urgență se constată în baza metodei calculării, conform clauzelor stipulate în contract ( CNAM) la finele periodei de gestiune și se referă la activitatea de bază a instituției . Venitul nu se constată pe baza plăților intermediare și a avansurilor încasate de la beneficiari pînă la încheerea perioadei de gestiune.

Veniturile care apar în procesul desfășurării activității de bază a IMSP , însă nu se referă la clauzele contractului CNAM se includ în venituri operaționale.

Veniturile din activitatea neoperațională includ:

-venituri din activitatea de investiții;

-venituri din activitatea financiară;

-venituri excepționale.

Veniturile din activitatea de investiții se țin pe tipurile lor, pe sursele de obținere.

Veniturile obținute din ieșirea și reevaluarea activelor pe termen lung ale instituției sînt reflectate la valoarea realizabilă netă. Plusurile de active pe termen lung constatate la inventariere sînt reflectate la valoarea de piață.

Venitul din dobînzi se constată pe baza corelației temporale ( în funcție de timpul scurs ), luînd ca bază de calcul cota procentuală stabilită în contractul încheiat. Veniturile din activitatea financiară cuprind sumele rezultate din transmiterea în arendă finanțată a activelor nemateriale și materiale pe termen lung, valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, veniturile sub formă de diferențe favorabile de curs valutar, subvențiile de stat , primele, premiile și sumele sponsorizate.

Veniturile excepționale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de asigurări, întreprinderile și persoanele fizice sub formă de recuperare a pierderilor din calamități , perturbații politice, accidente și alte evenimente excepționale.

Venituri sub formă de recuperări ale prejudiciului material se constată numai după decizia judecății. În acest caz mărimea venitului pentru fiecare perioadă de gestiune ulterioară se determină cu suma recuperării primite sau care urmează a fi primită de la persoana vinovată.

Veniturile obținute în perioada de gestiune, dar aferente perioadelor viitoare, sunt reflectate separat în evidență și rapoartele financiare și se includ în veniturile curente pe măsura sosirii perioadei de gestiune aferente. Ele cuprind:

Plata pentru chirie primită în avans;

Sumele care urmează să fie recuperate de persoanele vinovate în următoarele perioade de gestiune.

Conturile de venituri se închid la finele anului de gestiune cu contul 351 „Rezultatul financiar total” și la începutul anului următor nu au sold.

Contul 611 „Venituri din vânzări” este destinat pentru generalizarea informației despre veniturile obținute din realizarea mărfurilor, produselor, prestarea serviciilor ,apoi se înregistrează în Cartea mare. La constatarea veniturilor se întocmesc următoarele formule contabile:

Trimestrial, instituția reflectă venituri din vânzări (Anexa nr. 13):

Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 2211 „Creanțe comerciale din țară” -217216348,37 lei

Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 6111 „Venituri din vînzarea produselor” – 217216348,37 lei.

Reflectarea valorii produselor aferente facturilor achitate :

Debit contul 241 „Casa”

Credit 611 „Venit din vînzări”

Credit 534  „Datorii față de buget”

Raportarea veniturilor acumulate la sfârșitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar total:

Debit contul 611 „Venituri din vânzări” -310927674 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total”-310927674 lei.

Prin intermediul contului 612 „Alte venituri din activitatea operațională” este destinat pentru evidența din vînzarea altor active curente cu excepția produselor și mărfurilor,din arenda curentă, alte venituri operaționale. La veniturile obținute din arenda curentă se face următoarea formulă contabilă (Anexa nr.14):

Debit contul 234 „Alte creanțe curente” –6151,24 lei

Credit contul 612  „Alte venituri din activitatea operațională” – 6151,24 lei.

Raportarea altor veniturilor operaționale acumulate la sfârșitul perioadei de gestiune la rezultatul financiar total (Anexa nr.14):

Debit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională” – 51242182,88 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total” -51242182,88 lei.

Pentru evidența veniturilor aferente ieșiri a imobilizărilor necorporale și imobilizările corporale este destinat contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate”.

Înregistrarea materialelor de la ieșire mijlocului fix (Anexa nr.15):

Debit contul 234 „Alte creanțe curente ” – 42044 lei

Credit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilizate” – 42044 lei.

Închiderea conturilui venturilor din activitatea cu active imobilizate (Anexa nr. 15):

Debit contul 621 „Venituri din operațiuni cu active imobilzate”- 81393,34 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total”- 81393,34 lei.

Contul 622 „Venituri financiare” este destinat pentru generalizarea informației privind diferențele favorabile de curs valutar.

Reflectarea diferențelor de curs valutar favorabile aferente soldurilor mijloacelor valutare (Anexa nr. 16) :

Debit 242 „Conturi curente în mnedă națională” sau

Debit 243 „Conturi curente în valută străină”- 38002,13 lei

Credit 622 „Venituri financiare” -38002,13 lei

Trecerea la sfîrșitul anului de gestiune a veniturilor din activitatea financiară acumulate la rezultatul financiar (Anexa nr. 16):

Debit contul 622 „Venituri financiare”- 48206,61 lei

Credit contul 351 „Rezultat financiar total”- 48206,61 lei.

10.Contabilitatea cheltuielilor în cadrul entității auditate.

Cheltuielile reprezintă cheltuielile și pierderile (daunele) care apar în rezultatul activității economico-financiare și nu sunt legate nemijlocit de procesul de producție. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor (serviciilor), se reflectă în raportul de profit și pierdere și se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) al perioadei de gestiune. Cheltuielile sunt reflectate în contabilitate în baza metodei specializării, anume acelei perioade în care a apărut, indiferent de timpul achitării efective a acestora, și cuprind cheltuielile activității operaționale, de investiții și financiare.

Cheltuielile activității operaționale includ:

Costul serviciilor prestate, care cuprind consumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii, consumurile indirecte;

Cheltuielile perioadei de gestiune, care includ cheltuielile comerciale, cheltuielile generale și administrative, alte cheltuieli operaționale.

Cheltuielile activității financiare includ :

Privind arenda finanțată a imobilizărilor corporale ;

Privind diferențele de curs valutar;

Alte cheltuieli ale activității financiare .

Cheltuielile activității de investiții includ :

Privind ieșirea imobilizărilor necorporale;

Privind ieșirea imobilizărilor corporale;

Privind ieșirea activelor financiare pe termen lung;

Din reevaluarea activelor pe termen lung ;

Alte cheltuieli ale activității de investiții.

Pierderile excepționale cuprind:

Prierderile provocate de calamități naturale;

Pierderile rezultate din perturbările politice;

Pierderile ocazionate de modificările legislației Republicii Moldova.

Pentru generalizarea informației privind cheltuielile întreprinderii sunt destinate conturile din clasa 7 Cheltuieli.

În contabilitate se respectă principiul neconpensării, care prevede reflectarea separată a veniturilor și cheltuielilor și nu se admite compensarea lor reciprocă pe parcursul anului de gestiune . Conturile de cheltuieli se închid la finele anului de gestiune cu contul 351 „Rezultatul financiar total” și la începutul anului următor nu au sold.

Evidența analitică a cheltuielilor generale și administrative se țin pe tipurile lor.

Contul 711 „Costul vânzărilor” este destinat generalizării informației privind costul efectiv (valoarea de bilanț) a produselor, mărfurilor realizate și serviciilor prestate.

Raportarea cheltuielilor la sfîrșitul perioadei de gestiune a rezultatului financiar total (Anexa nr. 17) :

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”-345722491,92 lei

Credit contul 351 „Rezultatul financiar total” -345722491,92 lei.

Contul 712 „Cheltuieli comerciale” se folosește pentru evidența cheltuielilor aferente vânzării produselor, mărfii și prestării serviciilor, reclamă, precum și a altor cheltuieli operaționale. În decursul perioadei de gestiune în debitul acestui cont se acumulează cu total cumulativ de la începutul anului cheltuielile comerciale ale întreprinderii. La IMSP nu s-au înregistrat operațiuni privind cheltuilelile comerciale.

Contul 713 „Cheltuieli administrative” se folosește pentru evidența cheltuielilor legate de conducerea, organizarea și deservirea întreprinderii în ansamblu. Cheltuielile se acumulează pe conturi analitice pe obiecte de cheltuială. Spre exemplu calcularea salariului personalului ( Anexa nr. 18):

Debit contul 713 „ Cheltuieli administrative”-4790886,06 lei

Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”-1323898,32 lei

Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- 6114784,38 lei.

Trecerea rulajului debitor de la sfârșitul trimestrului la rezultatul financiar total:

Debit contul 351 „Rezultat financiar total”-16280150,92 lei

Credit contul 713 „Cheltuieli administrative” -16280150,92 lei.

Contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” este destinat pentru evidența cheltuielilor privind arenda curentă, privind realizarea altor active curente, amenzi, penalități, despăgubiri etc.

În cursul perioadei de gestiune alte cheltuieli operaționale se acumulează în debitul contului 714 cu total cumulativ de la începutul anului și se reflectă prin următoarele formule contabile (Anexa nr. 19):

Reflectarea cheltuielilor privind taxa pe valoarea adăugată

Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” -117700 lei

Credit contul 534 „Datorii față de buget”-117700 lei.

Calcularea sumei cheltuielelor aferente TVA la mărfurile procurate fără factură TVA (Anexa nr.19)

Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” -7338,82 lei

Credit contul 241 „Casa” -7338,82 lei.

Trecerea altor cheltuieli operaționale la rezultatul financiar total (Anexa nr. 19)

Debit contul 351 „Rezultat financiar total”-182811,02 lei

Credit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”-182811,02 lei.

Din compartimentul cheltuieli neoperaționale fac parte :

– Cheltuieli ale activității investiționale

– Cheltuieli ale activității financiare

Cheltuieli ale activității investiționale sunt cheltuielilor aferente ieșirii imobilizărilor corporale, reevaluării acestora, participațiilor în alte întreprinderi și cheltuili privind operațile cu titlul de valoare pe termin lung pentru evidența lor este distinat contul 721  „Cheltuieli cu active imobilizate” pe baza următorilor formule contabile ( Anexa nr.20) :

Debit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”-0,20 lei

Credit contul 121 „Imobilizări corporale în curs de execuție”-0,20 lei.

Trecerea cheltuieli ale activității investițională  la rezultatul financiar total (Anexa nr. 20):

Debit contul 351 „Rezultatul financiar total” -41084,20 lei

Credit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate” -41084,20 lei.

Cheltuieli ale activității financiare sunt cheltuielile aferente plății redevenților,arende finanțate, diferenților negative ale cursului valutar.În cursul perioade de gestiune se acumulează pe în debitului contului 722 „Cheltuieli financiare”. Reflectarea diferențelor de curs valutar negative aferente soldului mijloacelor valutare în contul valutar ( Anexa nr. 21):

Debit contul 722 „Cheltuieli financiare” -9619,06 lei

Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină” -961906 lei.

Trecerea cheltuieli ale activității financiare  la rezultatul financiar total (Anexa nr.21):

Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”-1369619,97 lei

Credit contul 722 „Cheltuieli financiare” -1369619,97 lei.

11.Situațiile financiare a entității auditate.

Întocmirea rapoartelor financiare constituie principala etapă de finalizare a procesului contabil. Rapoartele financiare constituie un sistem de indicatori interdependenți, care caracterizează activitatea economică a întreprinderilor desfășurată în cursul perioadei de gestiune. Rapoartele financiare se întocmesc conform formularilor-tip aprobate de Ministerul Finanțelor, se prezintă în termenele prevăzute de legislația Republicii Moldova și cuprind ( Anexa nr. 3,4):

• Bilanțul contabil

• Raportul privind rezultatele financiare

• Raportul privind fluxul capitalului propriu

• Raportul privind fluxul mijloacelor bănești

• Nota explicativă și anexele respective.

Rapoartele financiare, cu excepția „Raportului privind fluxul mijloacelor bănești”, se întocmește după metoda specializării exercițiilor, potrivit căreia în contabilitate se determină activele, datoriile și capitalul propriu. Veniturile și cheltuielile se constată în acea perioadă de gestiune, în care s-au înregistrat.

Balanța de verificare în primul rând are ca rol să verifice corelația existentă între elementele conturilor sintetice și analitice, în conformitate cu principiul dublei înregistrări, în al doilea rând, realizează legătura dintre acestea și rapoartele financiare.

Bilanțul contabil reprezintă un raport financiar în care se reflectă patrimoniul și situația economico-financiară a întreprinderii la un moment dat.

Bilanțul se întocmește la anumite termene, care, de regulă, coincid cu sfârșitul perioadei de gestiune.

Bilanțul contabil se întocmește potrivit unui formular unic aprobat de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Evaluarea în bilanț a elementelor patrimoniale se efectuează în conformitate cu prevederile standardelor naționale de contabilitate.

Raportul privind rezultatele financiare se consideră ca una dintre cele mai importante și esențiale părți a rapoartelor financiare, care prezintă un interes primordial atît pentru conducerea întreprinderii, cît și pentru alți utilizatori de informații.

Raportul privind rezultatele financiare generalizează operațiunile economice efectuate într-un interval de timp concret, numit perioadă de gestiune. In conformitate cu S.N.C.„Prezentarea situațiilor financiare”, Raportul de profit și pierdere cuprinde 15 indicatori care reflectă veniturile, cheltuielile și profiturile (pierderile) realizate în cursul anului de gestiune și perioadei corespunzătoare anului precedent. Primii opt indicatori componenți ai raportului nominalizat caracterizează rezultatele din activitatea operațională a întreprinderii, determinată de statutul acesteia, care reprezintă în fond o activitate curentă, ce se reînnoiește continuu.

Apoi în raport sunt prezentate rezultatele financiare aferente activității întreprinderii, care nu constituie pentru ea o activitate de bază. În special, se reflectă rezultatul din operațiunile efectuate în domeniile suplimentare ale activității de afaceri a întreprinderi, cum sunt activitatea de investiții și cea financiară. În afară de aceasta, separat se înregistrează rezultatul apărut ca urmare a evenimentelor și operațiunilor excepționale.

Raportul privind fluxul mijloacelor bănești este unul dintre formularele principale ale rapoartelor financiare, în care se reflectă toate modificările intervenite în resursele financiare ale întreprinderii, din punctul de vedere al încasării și plății mijloacelor bănești, în cursul perioadei de gestiune respective. Informația conținută în acest raport permite a aprecia capacitatea întreprinderii, de a atrage și a utiliza mijloace bănești în cursul unei perioade determinate.

Raportul privind fluxul capitalului propriu constituie o parte componentă a rapoartelor financiare obligatorii. Evidențierea indicatorilor privind fluxul capitalului propriu într-un formular separat este legat de importanța acestei informații pentru diferiți utilizatori, în special, pentru proprietarii întreprinderii.

În conformitate cu prevederile S.N.C. „Prezentarea situațiilor financiare”, raportul privind fluxul capitalului propriu constă din 4 capitole, care cuprind date privind modificările părților componente ale capitalului propriu sub aspectul grupării prevăzute de capitolul III al bilanțului contabil:

a) capital social și suplimentar;

b) rezerve;

c) profit nerepartizat (pierdere neacoperită);

d) capital secundar.

Încheierea

Instituția Medico-Sanitară Publică este o instituție ce are scopul principal de fortificarea sănătății populației a Republicii Moldova. Întreg patrimoniul IMSP este folosit exclusiv pentru realizarea obiectivelor stabilite în Regulamentul instituției ( Anexa nr.22).

În baza lucrărilor efectuate putem trage concluzia că întreprinderea IMSP ține evidența contabilă în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, în particular cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate.

Putem constata că modalitatea de ținere a evidenței contabile este în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. Evidența sintetică și analitică se ține cu respectarea normelor legale ce favorizează reflectarea informației obiective și veridice în rapoartele financiare și fiscale.

Personalul responsabil se asigură în permanență cu modificările noi apărute și actele intrate în vigoare. Cu referire la perfectarea documentară, contabilitatea sintetică și analitică în cadrul entității IMSP se poate afirma că toate tranzacțiile sunt confirmate prin documente justificative, întocmite corect și deplin, cu amprenta ștampilelor și semnăturile persoanelor responsabile, cu respectarea datei și formei de prezentare recomandate de legislația în vigoare. Modul de dezvăluire a informațiilor în rapoartele financiare este corectă și reflectă autenticitatea datelor contabile a activității întreprinderii în ansamblu.