Curtea de Conturi

PLANUL LUCRĂRII

INTRODUCERE

CAP I: SCURT ISTORIC PRIVIND INSTITUȚIA CURȚII DE CONTURI

1.1.INFIINȚAREA CURȚII DE CONTURI PRIN LEGEA DIN 24/IANUARIE 1864 ȘI EVOLUȚIA EI POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR CONSTITUȚIILOR DIN ANUL 1866-1923 SI 1938

1.2 REGLEMENTAREA CURȚII DE CONTURI ÎN CONSTITUȚIILE DIN PERIOADA COMUNISTĂ DIN 1948, 1952 ȘI 1965

CAP. II: REGLEMENTAREA CURȚII DE CONTURI ÎN CONSTITUȚIA ÎN FORMĂ NEREVIZUITĂ DIN ANUL 1991 ȘI ÎN LEGEA 94/1992

2.2 REGLEMENTAREA CURȚII DE CONTURI ÎN CONSTITUȚIA ACTUALĂ ȘI ÎN LEGEA NR. 94/1992, MODIFICATĂ ÎN URMA REVIZUIRII CONSTITUȚIEI DIN OCTOMBRIE 2003

CAP. III: ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CURȚII DE CONTURI POTRIVIT LEGISLAȚIEI ACTUALE( LEGEA 94/1992 ȘI REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ȘI FUNCTIONARE A CURȚII DE CONTURI)

3.1 CONDUCEREA CURȚII DE CONTURI
3.2 PLENUL ȘI CONDUCEREA EXECUTIVĂ A CURȚII DE CONTURI

3.3 PRINCIPALELE ATRIBUȚII ALE CURȚII DE CONTURI POTRIVIT REGLEMMENTARILOR ACTUALE

CAP IV.: ORGANIZAREA ȘI DESFĂȘURAREA CONTROALELOR CURȚII DE CONTURI
4.1 PROCEDURA DE ORGANIZARE ȘI EFECTUARE A CONTROALELOR CURȚII DE CONTURI
4.2 ACTELE CARE SE ÎNTOCMESC DE CĂTRE STRUCTURA CURȚII DE CONTURI CARE EFECTUEAZĂ CONTROLUL
4.3 MĂSURILE CE POT FI DISPUSE DE CURTEA DE CONTURI ÎN URMA CONSTATĂRILOR FĂCUTE CU OCAZIA CONTROLULUI
4.4 CĂILE DE ATAC ÎMPOTRIVA MĂSURILOR DISPUSE PRIN DECIZIA EMISĂ DE STRUCTURILE CURȚII DE CONTURI
4.4.1 CONTESTAȚIA LA STRUCTURA CURȚII DE CONTURI CARE A EMIS DECIZIA
4.4.2 SESIZAREA INSTANȚEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
STUDIUL DE CAZ

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Curtea de Conturi exercită controlul asupra gestionării bugetului public, formarea și întrebuințarea fondurilor bănești, dar și asupra cauzelor care conduc la deficiențe, atât în ce privește bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale, cât și fondurile bănești special, de tezaur și din împrumuturi publice, utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și a transferurilor din bugetul de stat, precum și utilizarea fondurilor puse la dispoziția României de Uniunea Europeană.

De la bun inceput, Curtea de Conturi a figurat in toate Constituțiile adoptate în perioada la care voi face referire, ceea ce ne arată importanța acordată acestei autorități chiar de către legiuitorul constituant.

Apoi lucrarea surprinde modul de organizare și conducere a Curții de Conturi potrivit reglementărilor actuale în vigoare

Controlul financiar exercitat de Curtea de Conturi urmărește îndeosebi:
– formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, precum si miscarea fondurilor între aceste bugete;

– constituirea, utilizarea și gestionarea fondurilor speciale si fondurilor de tezaur;
– formarea și gestionarea datoriei publice și situației garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe;

– utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si transferurilor si a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unităților administrativ-teritoriale;
– constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile administrative autonome si de catre institutiile publice infiintate prin lege, precum și de organismele autonome de asigurari sociale ale statului;
– situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale de către institutiile publice, regiile autonome, companiile și societatile naționale, precum și concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică;
– constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă.

Controlul Curții de Conturi vizează consemnarea abaterilor firmei/ instituției respective și cuprinderea acestora în documentele de control.

În actele de control se regăsesc numai abaterile, deficiențele și lipsurile constatate care trebuie astfel prezentate, încât să constituie un mijloc de stabilire a răspunderii juridice în sarcina celor vinovati și să fie un mijloc de probă în fața instanțelor judecătorești.

Palierele pe care se face verificarea sunt variate ceea ce necesită un control amănunțit. Stabilirea pedepselor este și ea o sarcină deosebit de grea.

CAP I: SCURT ISTORIC PRIVIND INSTITUTIA CURTII DE CONTURI

Apare prin sec.XIX, fiind o instituție a statului de drept. Primele Curți de Conturi au fost înființate în prima jumatate a sec. XIX, în Austria (1809), în Franța 1807, în Bavaria 1812, Prusia 1824, Spania 1851.

Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar ulterior extern și de jurisdicție în domeniul financiar , funcționând în mod independent pe lângă Parlamentul României, dar cu respectarea prevederilor prevăzute în Constituție și în celelalte legi ale țării. După cum s-a stabilit în literature română de specialitate interbelică, “Un asemenea control menține cheltuielile statului în limitele strict legale, împiedică risipa și dă încredere contribuabilului că sacrificial său este făcut în interesul public(…)”Apare necesar ca o anumită autoritate să verifice, să controleze întrebuințarea banului public, în România această menire revenindu-I Curții de Conturi.

Curtea de Conturi exercită controlul asupra gestionării bugetului public, formarea și întrebuințarea fondurilor bănești, dar și asupra cauzelor care conduc la deficiențe, atât în ce privește bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele locale, cât și fondurile bănești special, de tezaur și din împrumuturi publice, utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, a subvențiilor și a transferurilor din bugetul de stat, precum și utilizarea fondurilor puse la dispoziția României de Uniunea Europeană.

1.1.INFIINȚAREA CURȚII DE CONTURI PRIN LEGEA DIN 24/IANUARIE 1864 ȘI EVOLUȚIA EI POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR CONSTITUȚIILOR DIN ANUL 1866-1923 SI 1938

Curtea de Conturi este o instituție cu mare tradiție în țara noastră, având o istorie de peste 135 de ani. Primul proiect de înființare a curții de conturi este legea din 8 ianuarie 1864, semnată de Cuza.

Curtea de Conturi a fost înființată prin Legea din 24 ianuarie 1864, publicată în Monitorul Oficial nr.18 din 24 ianuarie 1864, sub denumirea de "Înalta Curte de Conturi", pentru toată România. Potrivit art.15 din lege "Curtea este însărcinată cu cercetarea și hotărârea socotelilor atingătoare de veniturile tezaurului, casieriilor generale din județe, ale regiilor și ale administrațiilor contribuțiilor indirecte, precum și cu încheierea societăților atingătoare de cheltuieli făcute de către toți agenții comptabili".

Prin modelul Franței, unde Curtea de Conturi a fost creată prin Legea din 16 septembrie 1807, în România, prin Legea din 24 ianuarie 1864 a fost înființată Inalta Curte de Conturi, caracterizată ca “organism independent de jurisdicție și ca organ auxiliar al Parlamentului, cu sarcina de a pregăti lucrările controlului legislativ”

Curtea de Conturi a fost reglementată expres mai întâi în Constituția din 1866.

Studiul de față își propune să analizeze etapele parcurse pentru întocmirea unui raport de control al Curții de Conturi la o firmă X.

Obiectivele urmărite au fost:

– elaborarea unui raport de control se bazează pe parcurgerea unor pași caracteristici

-raportul de control surprinde deficienzele în vederea remedierii acestora

Metode

Analiza faptică și de date ,dar și de documente

Analiza preliminară

Procedee clasice de control financiar:

Multitudinea activitatilor din economie, interconditionarea acestora impune folosirea mai multor procedee de control financiar.Stabilirea procedeului de control este indeosebi determinată în funcție de natura și volumul activității ce urmează a fi controlate.Dintre procedeele de control financiar folosite în practică, menționăm: studiul documentar, controlul contabil, controlul faptic, controlul total sau prin sondaj, analiza economico-financiară etc.
Studiul documentar are ca scop cunoașterea elementelor esențiale și specifice ale activității ce urmează a fi controlate.Documentarea poate fi de ansamblu sau de detaliu cuprinzând structura internă, trepte ierarhice, competențe acte normative care reglementează domeniul, instrucțiuni, norme metodologice, ordine;
Pe baza studiului documentar se stabilesc obiectivele de control ce urmează a fi cuprinse în tematica de control, urmărindu-se:

-înlaturarea neregulilor și abaterilor financiare;
– soluționarea operativă a unor disfuncționalități care creează probleme în utilizarea fondurilor în creșterea rentabilității și eficienței economice;
– soluționarea unor nereguli privind perfecționarea activităților economice.
Ca procedee de control financiar, studiul documentelor are ca principale obiective:
– modul de constituire, organizare internă, competențe și răspunderi;
– modul de organizare și conducere a evidenței contabile și tehnico-operative;
– rezultatele activității consemnate în dările de seamă contabile și factorii care au avut influență negativă asupra acestora;

– încălcările de lege constatate de organele care au efectuat anterior controlul, menționate în actele de control încheiate și măsurile luate pentru înlăturarea lor;
– sarcinile rezultate din normele interne cât și din actele normative en vigoare care reglementează domeniile de activitate, a căror cunoaștere asigură orientarea organelor de control în stabilirea aspectelor care trebuie verificate.

Controlul contabil este procedura de control cel mai des utilizat în practică de organele de control, întrucât aprecierea fenomenelor economice nu se poate realiza decat pornind de la analiza documentelor justificative care au stat la baza înregistrarilor in contabilitate sau în evidența tehnico-operativă.
Controlul contabil presupune verificarea atât a documentelor de dispozitie care reflecta declansarea operatiunilor economice cat si a documentelor de executie care fac dovada procedurii efective a operațiunii economice.
Prin acest procedeu de control se stabilește realitatea, legalitatea, oportunitatea și necesitatea operațiunilor economice precum și eficiența acestor operațiuni.
Controlul contabil poate avea un caracter preventiv atunci când se verifică documentele care se primesc la contabilitate pentru înregistrare, caracter concomitent cand se verifica lucrarile premergatoare intocmirii bilanțului contabil sau ulterior cand se verifica bilanturile contabile sau darile de seama contabile.

Controlul faptic este un procedeu de control utilizat pentru a stabili exactitatea și existența mijloacelor materiale și bănești necesare desfășurării activității.
Principalele tehnici și instrumente de control faptic sunt: inventarierea, expertiza tehnică și analiza de laborator, observarea directă și inspecția tehnică etc..

Inventarierea constituie modalitatea prin care se stabileste la un moment dat existența stocurilor și realitatea soldurilor conturilor contabile.
Inventarierea ca tehnică de control este diferită sau cel mult coincide parțial cu activitatea de inventariere a întregului patrimoniu care se efectuează cel putin o data pe an și constituie o etapă premergatoare întocmirii bilanțurilor contabile.
Inventarierea de control presupune compararea soldurilor scriptice și faptice pentru operațiunile care sunt considerate sau există suspiciuni că au fost realizate cu încălcarea normelor legale ..Rezultatele expertizei tehnice și analizei de control sunt utilizate ca probe în instrumentarea controalelor organelor de control.
Observarea directă este o modalitate de control utilizată pentru urmărirea la fața locului a modului de organizare și desfășurare a muncii din diferite sectoare de activitate.
Inspecția fizică este modalitatea de a constata existența sau inexele care se primesc la contabilitate pentru înregistrare, caracter concomitent cand se verifica lucrarile premergatoare intocmirii bilanțului contabil sau ulterior cand se verifica bilanturile contabile sau darile de seama contabile.

Controlul faptic este un procedeu de control utilizat pentru a stabili exactitatea și existența mijloacelor materiale și bănești necesare desfășurării activității.
Principalele tehnici și instrumente de control faptic sunt: inventarierea, expertiza tehnică și analiza de laborator, observarea directă și inspecția tehnică etc..

Inventarierea constituie modalitatea prin care se stabileste la un moment dat existența stocurilor și realitatea soldurilor conturilor contabile.
Inventarierea ca tehnică de control este diferită sau cel mult coincide parțial cu activitatea de inventariere a întregului patrimoniu care se efectuează cel putin o data pe an și constituie o etapă premergatoare întocmirii bilanțurilor contabile.
Inventarierea de control presupune compararea soldurilor scriptice și faptice pentru operațiunile care sunt considerate sau există suspiciuni că au fost realizate cu încălcarea normelor legale ..Rezultatele expertizei tehnice și analizei de control sunt utilizate ca probe în instrumentarea controalelor organelor de control.
Observarea directă este o modalitate de control utilizată pentru urmărirea la fața locului a modului de organizare și desfășurare a muncii din diferite sectoare de activitate.
Inspecția fizică este modalitatea de a constata existența sau inexistenta unui post de activ, a imobilizărilor sau a actelor justificative înregistrate în evidență.

Controlul total oferă o imagine completă și clară asupra intregii activitati si da posibilitatea luarii unor masuri care sa duca la eficentizarea acesteia.
Controlul prin sondaj, presupune verificarea unor anumite documente si operatiuni care permit formularea unor concluzii cu caracter general asupra obiectivului urmarit.Eficienta controlului prin sondaj depinde de nivelul de pregatire profesionala a controlorului, de experiența acestuia in a alege perioada supusa controlului, operatiunile si documentele ce se controleaza si care dau posibilitatea generalizarii concluziilor si luarea celor mai bune masuri pentru înlaturarea fenomenelor negative.De multe ori controlul prin sondaj se transformă în control total atunci cand pentru a stabili intinderea si amploarea termenului se impune efectuarea unui control complex si atotcuprinzator.
Tehnicile si modalitatile de control se intrepatrund in forme multiple si variate cum ar fi:

– controlul simultan este acel control care se efectueaza la mai multe obiective similare;
– controlul direct este si un control simultan si se efectueaza in timpul executiei activitatilor respective;

– controlul propriu este in acelasi timp si simultan si se exercita in timpul executiei lucrarilor cat si pe masura finalizarii lor;
– controlul periodic este cel organizat la intervale regulate si cuprinde totalitatea obiectivelor sau a faptelor de controlat care au drept caracteristici principala repetabilitate (controlul balantelor lunare, controlul anual al stocurilor etc.).
Controlul periodic include si controlul exceptional, sporadic, ocazional, indicat in cazul cand intervine un risc sau exista amenintarea unui pericol;

Analiza economico-financiara este atat un procedeu de control dar si un instrument metodologic, utilizat de controlul financiar prin care activitatea economica controlata este descompusa pe elemente constitutive si studiaza raporturile existente intre acestea.

Analiza presupune utilizarea controlului contabil pentru a se asigura ca informatiile folosite sunt exacte si reale, iar controlul contabil foloseste rezultatele analizei in scopul orientarii generale a activitatii si descoperirii laturii negative ale acesteia. Analiza utilizeaza date sintetice, centralizate, dari de seama contabile pentru a scoate in relief legaturi cauzale dintre diverse fenomene, controlul contabil si cel faptic utilizând date din evidența analitică și tehnico-operativă.
Un rol deosebit in analiza economico-financiara il are instrumentul matematic.
Utilizarea instrumentelor matematice de calcul si analiza in efectuarea controlului financiar este dependenta de folosirea lor in munca de organizare si desfasurare a activitatii economice.

Rapoartele de control sunt întocmite de organele de control ale Curții de Conturi cu ocazia verificării conturilor de execuție încheiate de către ordonatorii principali, secundari și terțiari de credite la finele unui exercițiu financiar.
În rapoartele de control se prezintă constatările, concluziile și se formuleazaă propuneri cu privire la măsurile ce urmează a fi luate în legatură cu situația conturilor.
Rapoartele de control pot fi semnate numai de organul care a efectuat controlul în situatia in care nu s-au constatat fapte cauzatoare de prejudicii sau abateri cu caracter financiar sau sunt semnate si de conducerea entitatii controlate cand se constata deficiente, abateri si incalcari de lege.

Un raport de control se compune din 5 parti:

1 Prima parte -; preambulul -; în care se consemnează date de identificare a organelor de control, a entității controlate precum si date privind perioada supusă controlului cât și perioada de efectuare a controlului;

La o bancă importantă, s-a realizat un control al Curții de Conturi, care a vizat mai multe date, verificându-se pe o perioadă de 2 ani;

2 În partea a doua se face o descriere a institutiei publice controlate, precum și date cu privire la fondurile alocate, structura și destinația acestora;

3 În partea a treia se consemnează deficiențele constatate, cauzele care le-au generat, consecințele economice determinate de aceste nereguli, persoanele răspunzatoare și legea încălcată;

Principalele deficiențe inventariate au fost
-efectuarea unui număr redus de misiuni de audit intern la sediul sucursalelor și agențiilor bancii, raportat la dimensiunea rețelei teritoriale și la volumul de activitate desfașurat la nivelul acesteia, precum și un volum redus al eșantioanelor verificate
– necuprinderea, in planurile de audit intern pe anii 2007 și 2008, a unor activitati bancare semnificative. Contrar principiului potrivit caruia, cel putin o data la trei ani, trebuie sa fie auditate toate activitatile semnificative ale bancii, nu au fost cuprinse in planurile de audit intern verificari privind: conturile curente ale persoanelor juridice și promovarea ofertei de produse bancare, recrutarea, salarizarea, pregatirea profesionala (in anul 2007); investitii și corespondenti bancari, strategie și controlling, activitati de trezorerie, piete de capital și, respectiv, cunoașterea clientelei și spalarea banilor (in anul 2008);

-diminuarea eșantioanelor verificate de operatiuni/cheltuieli sau alegerea eșantioanelor verificate din zone cu operatiuni nesemnificative in raport cu volumul total și structura  operatiunilor/cheltuielilor ;

– necuprinderea, în planurile de audit intern a unor activități bancare semnificative.
-diminuarea eșantioanelor verificate de operatiuni sau alegerea eșantioanelor verificate din zone cu operatiuni nesemnificative in raport cu volumul total și structura  operatiunilor/cheltuielilor Băncii controlate;

-neregulile privind efectuarea cheltuielilor și modul de reflectare a lor in evidenta contabilă

-nereguli cu privire la angajarea, efectuarea și înregistrarea cheltuielilor cu intretinerea și reparatiile unor sedii.

-înregistrarea și plata eronată a unor cheltuieli de intreținere și reparații.

-neconstituirea, neînregistrarea și nevirarea impozitului pe teren, datorat in conformitate cu prevederile Codului fiscal.

4 În partea a patra se formulează concluzii cu privire la modul de valorificare a actului de control, la acordarea sau neacordarea descărcării de gestiune;

5 În ultima parte se fac referiri cu privire la numărul de exemplare în care a fost întocmit raportul de control, semnăturile organelor care au efectuat controlul și semnăturile persoanelor care au angajat institutia precum și a celor făcute răspunzatoare.

Redăm în continuare un model de raport de control.

CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI

R A P O R T privind controlul contului de executie incheiat de
Ministerul Finantelor Publice la 31.XII.2003
Incheiat astazi _____ luna _______ anul _____ ziua ____

Subsemnatii____________________ controlori ai Curtii de Conturi a Romaniei, in baza Legii nr.94/1992, modificata si completata, am efectuat in perioada _________ controlul asupra contului de executie al Ministerului Finantelor Publice incheiat pentru exercitiul financiar al anului 2003.
Pentru anul 2003, conducerea ministerului a fost asigurata de:
_________________________________________________
Pentru anul 2003, in conformitate cu Legea bugetului au fost repartizate _______ miliarde lei, cu urmatoarea structura:
Cheltuieli curente _______________________
Cheltuieli de capital _____________________
Din verificarea contului de executie rezulta urmatoarele:
-veniturile au fost stabilite, incasate _______________________________
-cheltuielile au fost ordonantate, platite ____________________________
Aceste deficiente au fost determinate de ___________________________
Ca urmare a deficientelor mentionate s-au creat prejudicii in suma de _________
Persoanele raspunzatoare:
_______________________
_______________________
Prin faptele de mai sus au fost incalcate prevederile legii _________________
Organul de control concluzioneaza ca nu sunt indeplinite cerintele pentru acordarea descarcarii de gestiune datorita ______________________________.
Raportul de control a fost intocmit in 3(trei) exemplare din care ____________ a fost lasat institutiei controlate, iar _____ au fost luate de organul de control.
Prin semnarea raportului de control se recunoaste ca documentele solicitate de organele care au efectuat controlul au fost restituite institutiei controlate.

Organul de control, Ministru,
_________________ _____________
_________________ Persoane raspunzatoare:
___________________
___________________

Indiferent de actul de control care se intocmeste, organul care a exercitat controlul este obligat sa solicite persoanelor facute raspunzatoare note explicative cu privire la incalcarile de lege efectuate.
Acestea constituie anexe la actul de control si toate precizarile din notele explicative trebuie combatute sau insusite de organul de control chiar in cuprinsul actului de control.

Nota explicativa are urmatorul continut:

NOTA EXPLICATIVA

Subsemnatul(a) ______________________ avand calitatea de __________ la __________ de la data de ___/___/____, domiciliat in __________ judetul/sector _________ bdul/str. _________________, nr. ___, bloc ___, sc. ___, et. ___, ap. ___, telefon ____________, legitimat cu BI/CI/Pasaport seria ____, nr. ___________, eliberat de __________, la data de ___/___/____, CNP _____________ la intrebarile puse de ____________________________, avand functia de ____________________ in cadrul Ministerului Finantelor Publice, Agentia Nationala de Administrare Fiscala -; Directia (Generala) ___________ in baza art. 91, alin. (3), lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, dau urmatoarele explicatii:
1. Intrebare: _____________________________________________________
1. Raspuns: _____________________________________________________
2.Intrebare: _____________________________________________________
2. Raspuns: _____________________________________________________
3. Daca mai aveti ceva de adaugat? __________________________________
_________________________________________________________________

Data si semnatura Data in fata noastra
ORGANE DE INSPECTIE FISCALA
Nume, prenume, nr. legitimatie inspectie fiscala
Semnatura

CONCLUZII

Constatările organelor de control, prin intermediul cărora se instrumentează faptele cauzatoare de prejudicii și abaterile cu caracter financiar se consemneaza în actele de control. Principalele acte de control financiar-contabil recunoscute și prezentate în literatura de specialitate sunt: a) procesele-verbale de control; b) procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor; c) notele de constatare; d) rapoartele de control.

În actele de control se regăsesc numai abaterile, deficiențele și lipsurile constatate care trebuie astfel prezentate, incat sa constituie un mijloc de stabilire a raspunderii juridice in sarcina celor vinovati si sa fie un mijloc de proba in fata instantelor judecatoresti.
Constatarile inscrise in actele de control financiare trebuie sa fie clare, concise si sa mentioneze intr-o succesiune logica cauzele care au generat deficientele constatate, consecintele economice ca urmare a producerii fenomenelor negative, legea incalcata si persoanele considerate a fi raspunzatoare pe scara ierarhica.
Organismele de control specializate au obligatia de a elabora o serie de reguli privind intocmirea actelor de control, discutarea cu organele verificate a constatarilor, finalizarea si semnarea actelor de control, inregistrarea la entitatea controlata, valorificarea actelor de control si urmarirea modului de realizare a masurilor stabilite prin acestea.
De asemenea, obligatia de a institui un sistem centralizat de sintetizare si analiza a rezultatelor actiunilor de control financiar, precum si de raportare de catre organismele de control financiar catre organele de conducere ale statului.

BIBLIOGRAFIE:

Dan Drosu Șaguna, Pătru Rotaru, Drept financiar și bugetar, Editura All Beck, București, 2003,

A. Teodorescu, Tratat de drept administrative, vol II, Ed. Marvan, București, 1935,;

Curtea de Conturi a României http://www.curteadeconturi.ro

M. Boulescu, Curtea de Conturi-tradiție și actualitate, București, 1993;

Rodica Narcisa P etrescu, Drept administrativ, Editura Hamangiu, 2009,;

Institutul de științe administrative din Republica Moldova, Materiale ale sesiunii de comunicari stiințifice,

27-28 octombrie 2007ISAM, Caiet științific 2,Chișinău, 2008;

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_15433/Legea-nr-94-1992-privind-organizarea-si-functionarea-Curtii-de-Conturi-republicata-la-29042009.html

BIBLIOGRAFIE:

Dan Drosu Șaguna, Pătru Rotaru, Drept financiar și bugetar, Editura All Beck, București, 2003,

A. Teodorescu, Tratat de drept administrative, vol II, Ed. Marvan, București, 1935,;

Curtea de Conturi a României http://www.curteadeconturi.ro

M. Boulescu, Curtea de Conturi-tradiție și actualitate, București, 1993;

Rodica Narcisa P etrescu, Drept administrativ, Editura Hamangiu, 2009,;

Institutul de științe administrative din Republica Moldova, Materiale ale sesiunii de comunicari stiințifice,

27-28 octombrie 2007ISAM, Caiet științific 2,Chișinău, 2008;

http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_15433/Legea-nr-94-1992-privind-organizarea-si-functionarea-Curtii-de-Conturi-republicata-la-29042009.html