Curtea DE Arges – Studiu DE Geografie Umana

CURTEA DE ARGEȘ – STUDIU DE GEOGRAFIE UMANĂ

Cuprins

1. Așezare geografică

2. Cadrul natural

2.1 Relieful

2.2 Alcătuirea geologică

2.3 Solurile

2.4 Hidrografie

2.5 Clima

2.6 Vegetația

2.7 Fauna

2.8 Poluarea

3. Atestarea documentară

4. Populația

4.1 Evoluția demografică

4.2 Sporul natural

4.3 Sporul migratoriu

4.4 Structura populației pe grupe de vârstă

4.5 Structura etnică

4.6 Structura confesională

4.7 Populație activă și inactivă

4.8 Populația ocupată pe principalele activități la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011:

4.9 Șomajul

4.10 Infracționalitatea

5. Economie

6. Fizionomia orașului

7. Turismul

8. Zona de influență a orașului

9. Analiza SWOT

10. Concluzii

11. Bibliografie

12. Webografie

Așezare geografică

Municipiul Curtea de Argeș este situat în depresiunea intracolinară cu același nume, la o altitudine de 450 m, de o parte și de alta a văii Argeșului având o suprafață de 75 km².

Curtea de Argeș este situat la o distanță de 38 km de municipiul Pitești, la 36 km de orașul Râmnicu Vâlcea și la 45 km de Câmpulung.

Municipiului se desfășoară între localitățile Valea Iașului (NNE), Mușătești (E), Mălureni (SE), Băiculești (S), Ciofrângeni (SV), Tigveni (V) și Valea Danului (NNV).

Figura 1. Harta administrativă a județului Argeș

Sursa: http://www.arges.insse.ro/phpfiles/H_ADMINISTRATIV_ARGES_2002.jpg

Cadrul natural

Municipiul este înconjurat de dealurile și muscelele sudice ale Munților Făgăraș.

2.1 Relieful

ʺMunicipiul are un relief de cueste, predominând dealurile subcarpatice străbătute de văile râurilor Argeș, Doamnei, Frasinului, Șipotului, Iașului, Danului, Sasului și altele. Localitatea s-a dezvoltat pe terasa pe care Argeșul a creat-o la baza dealurilor. Terasa este divizată în platforme de torenți care coboară de pe muscele. Altitudinile extreme sunt cuprinse între 430 m în lunca Argeșului și 772 m pe dealul Râpa cu Brazi.ʺ (Oana Luca, 2009)

2.2 Alcătuirea geologică

La limita dintre Carpații Argeșului și Podișul Getic, unde se află depresiunea Curtea de Argeș sunt dispuse pietrișuri piemontane. În sud există depozite de argile, marne și nisipuri, iar în partea nordică se întâlnesc marne și gresii. În anul 2014 pe raza municipiului s-au produs alunecări de teren. Zonele cele mai afectate au fost străzile Plopiș, Ghioceilor și Corbenilor. Probleme au mai fost și pe strada Făgetului, strada Bădârcești și pe strada Victoriei, unde o parte din drumul national s-a prăbușit. Bilanțul de pe strada Plopiș este de 7 gospodării la care accesul a fost îngreunat, probleme cu alimentarea cu apă potabilă, la gaze și la canalizare. O altă stradă cu probleme este Ghioceilor, acolo pământul a căzut, îngreunând accesul oamenilor în propriile gospodării. De asemenea, pe str. Făgetului din cartierul Noapteș, a plecat o fâșie de pământ pe aproximativ 30 de metri, tot spre o râpă. Casele nu sunt afectate (V.M., 16 iulie 2014).

2.3 Solurile

Se încadrează în categoria celor silvestrice podzolice brune și brune gălbui, pseudorendzine și pseudorendzine levigate.

2.4 Hidrografie

Orașul Curtea de Argeș este situat în bazinul hidrografic al râului Argeș, cel mai mare râu din județ, al cărui curs colectează, pe teritoriul orașului, apele pâraielor Valea Iașului, Valea lui Alb, Valea Doamnei și Valea Sasului – pe stânga, și Valea Bușaga și Pârâul Capul Dealului – pe dreapta. Pe teritoriul orașului se află de asemenea și lacul de acumulare Curtea de Argeș construit inițial pentru acumularea debitului de apă necesar funcționării centralei hidroelectrice Curtea de Argeș și a centralei Noapteș. Amenajarea hidroenergetică Curtea de Argeș nu are rol de apărare împotriva inundațiilor, nu reprezintă sursa de asigurare a apei potabile, industriale sau de irigații, ci numai producerea de energie electrică.

2.5 Clima

ʺOrașul are o climă favorabilă, cu temperaturi moderate tot timpul anului și precipitații relativ abundente. Cantitatea medie anuală de precipitații este de aproximativ 730 mm. Temperatura medie anuală este în jurul valorii de 8° C. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -3°C, iar a lunii iulie +19° C. Toamna și primăvara sunt frecvente cețurile, iernile sunt mai puțin aspre decât la câmpie, iar verile sunt in general plăcute, cu zile însorite.ʺ (Plan integrat de dezvoltare urbană a municipiului Curtea de Argeș).

2.6 Vegetația

Pe teritoriul orașului sunt amenajate 3 parcuri: parcul Fântâna lui Manole, parcul San Nicoară, parcul Nevers. Vegetația cuprinde: cireși, măceș, meri, peri, salcâmi, salcie albă, soc, stejar, tei, nuci, pruni, vișini.

Figura 2. Parcul Fântâna lui Manole

Sursa: https://serbionel.wordpress.com/2014/08/11/manastirea-curtea-de-arges/

Figura 3. Parcul Nevers

Sursa: http://www.curteaarges.ro/Parcuri-Curtea-de-Arges.html

Figura 4. Parcul San Nicoară

Sursa: http://www.gandophar.spunetiparerea.ro/natura/parcul-san-nicoara.php

2.7 Fauna

Predomină animalele de companie: câini, pisici, hamsteri, porci de guineea, papagali, iepuri.

Dintre păsări se întâlnesc: porumbei, rândunici, corbi, berze, mierle, vrăbii.

O problemă cu care se confruntă argeșenii o reprezintă câinii comunitari care se găsesc în număr mare pe străzile orașului. Au fost observate haite în zona Spitalului Municipal, în cartierul Ivancea, în cartierul Posada, piața centrală, în zona Sfântul Gheorghe și în parcările blocurilor. ʺConform declarațiilor cadrelor medicale ale Spitalului Municipal numărul cetățenilor mușcați de maidanezi este destul de mare, fiind înregistrate zilnic câte două sau trei cazuri. Marea majoritate a acestora sunt copii și bătrâni care de cele mai multe ori sunt lipsiți de apărareʺ (Mălina Petrescu, 7 octombrie 2014).

Figura 6. Câini maidanezi în zona Sf. Gheorghe

Sursa: http://www.ziarulprofit.ro/index.php/harta-maidanezilor-din-curtea-de-arges/

2.8 Poluarea

Potrivit Oanei Luca (2009)ʺ în linii generale se poate aprecia că degradarea mediului în municipiul Curtea de Argeș nu atinge cote alarmante, componentele mediului natural aflându-se încă într-un echilibru relativ stabil.

Municipiul a cunoscut în ultimele decenii procesul de industrializare, fabricile și numărul tot mai mare de autovehicule aducând modificări calității mediului.

În Curtea de Argeș atmosfera absoarbe zilnic, în diferite proporții, particule solide, lichide și gazoase emanate de surse naturale și antropice. Activitatea industrială, mijloacele de transport, încălzirea locuințelor și arderea deșeurilor reprezintă principalele surse de poluare a atmosferei. Cea mai accentuată poluare este determinate de autovehicule la orele de vârf în special ca urmare a creșterii traficului, dar și faptului că în ultimii ani au reintrat în circulație autovehicule cu un mare grad de uzură. Ca urmare a existenței acestor surse, în atmosfera orașului intră praf, fum, cenușă, bioxid de carbon, bioxid de sulf, dioxid de azot, concentrația acestora variind în funcție de amplasamentul surselor, sezon, factori meteorologici.ʺ

O altă problemă de poluare o reprezintă deșeurile. Acestea nu sunt reciclate selectiv și, de asemenea, se găsesc aruncate la întâmplare pe străzile orașului. Oamenii certați cu bunele maniere aleg să arunce gunoiul pe jos decât să îl arunce la primul tomberon.

Atestarea documentară

Orașul a fost atestat documentar într-o diploma din anul 1336 în care se menționa existent cetății Argeșului încă din anul 1330. La începutul secolului al XIV-lea Basarab I a unit toate cnezatele și voievodatele dintre Carpați și Dunăre, întemeind astfel statul feudal Țara Românească, cu capitala la Argeș. Prin victoria de la Posada împotriva armatei maghiare condusă de Carol Robert de Anjou, Basarab a obținut independența statului românesc. După această victorie capitala țării este mutată la Câmpulung. Aici și-au avut reședința fără a abandona Curtea de Argeș Basarab I, Nicolae Alexandru și, în primii ani de domnie, Vladislav I Vlaicu. Numele de Curtea de Argeș este menționat prima data în anul 1510.

La Curtea de Argeș, în 1359, voievodul Nicolae Alexandru a înființat mitropolia Țării Românești (sau a Ungrovlahiei), semn al consolidării politice a țării. De asemenea, a terminat construcția Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, prima necropolă a domnitorilor români

Figura 7. Biserica Sfântul Nicolae Domnesc

Sursa: https://mihaiagafitei.wordpress.com/2013/04/24/sf-nicolae-domnesc-curtea-de-arges/

Vladislav I a bătut la Curtea de Argeș primele monede feudale românești, simbol al independenței și stării economice prospere.

La începutul secolului al XV-lea, din necesități de stat, capitala Țării Românești este mutată de la Curtea de Argeș la Târgoviște.

În anul 1793 Mănăstirea Curtea de Argeș a dobândit cinstea de reședință episcopală, aici luând ființă Episcopia Argeșului. Mănăstirea Curtea de Argeș este și necropolă regală, începând cu anul 1914, aici fiind înmormântați regii și reginele României: Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. În 2003, sicriul cu trupul neînsuflețit al Regelui Carol al II-lea a fost depus într-o capelă din curtea mănăstirii. ʺRegele Carol I a construit parcul Mănăstirii Argeșului și Palatul Episcopal, care adăpostește moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia. Parcul din jurul Bisericii și Palatului, amenajat în stil franțuzesc, este unic datorită imaginii create de frunzișul copacilor, în parc negăsindu-se alăturați doi arbori din aceeași specieʺ (Plan integrat de dezvoltare urbană a municipiului Curtea de Argeș).

Figura 8. Mănăstirea Curtea de Argeș

Sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-curtea-arges-67950.html

Populația

4.1 Evoluția demografică

În 1838 în oraș locuiau 1430 persoane. Includerea în perimetrul orașului a satelor Bușaga, Groapele, Valea Sasului și Plopiș a determinat o creștere la 4.000 de locuitor la recensământul din anul 1894. La recensământul din 1912 orașul număra puțin peste 6000 de locuitori. Populația a început să crească constant. La recensământul din 1930 cifra se apropia de 7000. În 1948 în Curtea de Argeș trăiau 9180 locuitori, 10 764 în 1956, 16 424 în 1966, 24 645 în 1977 și 35 824 locuitori în 1992. După această dată populația a scăzut constant, odată cu dispariția regimului comunist. În 2002 populația municipiului era de 32510 locuitori, iar la recensământul din 2011 numărul locuitorilor a scăzut la 27 359 locuitori, ceea ce poziționează localitatea pe locul 3 în județul Argeș.

Figura 9. Evoluția demografică

La nivelul județului ARGEȘ, densitatea populației este de 86,63 locuitori pe km². Municipiul Curtea de Argeș se numără printre localitățile cele mai populate din județ, având o densitate de 364,78 locuitori pe km².

4.2 Sporul natural

La nivelul municipiului sporul natural este negativ. După 1990 are loc o scădere bruscă a natalității la nivelul municipiului Curtea de Argeș, situație întâlnită de altfel și la nivelul întregii țări. Situația economică dificilă și creșterea ratei șomajului au acționat negativ asupra deciziei tinerilor de a-și întemeia o familie și, mai ales, de a avea copii.

La nivelul municipiului nu există o evidență clară privind numărul deceselor pe cauze, dar cel mai mare număr de decese se datorează bolilor survenite la nivelul aparatului circulator și digestiv. La ora actuală mortalitatea este mai mare decât natalitatea, fapt ce duce la scăderea numărului populației.

Figura 10. Principalii indicatori demografici

Sursa: http://www.primariacurteadearges.ro/portal/arges/cda/portal_cda.nsf/All/B20099121347058EC2257DE100295278/$FILE/Statutul%20Municipiului%20Curtea%20de%20Arges.pdf

Se remarcă faptul că rata natalității este în scădere, în timp ce rata mortalității înregistrează o ușoară creștere, sporul natural fiind negativ. Astfel, populația se află într-un proces de îmbătrânire, în viitor numărul vârstnicilor fiind dominant.

4.3 Sporul migratoriu

Datorită liberalizării pieții muncii pentru cetățenii rodatorează bolilor survenite la nivelul aparatului circulator și digestiv. La ora actuală mortalitatea este mai mare decât natalitatea, fapt ce duce la scăderea numărului populației.

Figura 10. Principalii indicatori demografici

Sursa: http://www.primariacurteadearges.ro/portal/arges/cda/portal_cda.nsf/All/B20099121347058EC2257DE100295278/$FILE/Statutul%20Municipiului%20Curtea%20de%20Arges.pdf

Se remarcă faptul că rata natalității este în scădere, în timp ce rata mortalității înregistrează o ușoară creștere, sporul natural fiind negativ. Astfel, populația se află într-un proces de îmbătrânire, în viitor numărul vârstnicilor fiind dominant.

4.3 Sporul migratoriu

Datorită liberalizării pieții muncii pentru cetățenii români și închiderea unor unități economice importante, mulți locuitori ai orașului au plecat peste hotare, în special în țări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Germania și Franța. De asemenea majoritatea tinerilor aleg să plece din Curtea de Argeș după terminarea liceului. Aceștia fie pleacă la facultate, fie aleg să muncească în alt oraș unde sunt plățiți mai bine.

Eugenia Bontea: ʺAm un frate plecat la muncă în Italia. După trei ani și-a luat și nevasta și copilul cu el. În țară le era foarte greu să se descurce cu banii.ʺ

C. Borovină: ʺ Am patru frați și toți sunt plecați la muncă în străinătate, trei în Spania și unul în Italia. Când au terminat copiii școala s-au dus și ei să muncească alături de părinți. Cu banii câștigați printre străini și-au cumpărat casă și mașini.ʺ

Ioana Preda: ʺDe 10 ani sunt singură, soțul și fiica au plecat la muncă în Marea Britanie. Este foarte greu, îmi văd nepoatele doar de sărbătoriʺ.

4.4 Structura populației pe grupe de vârstă

Structura populației din Curtea de Argeș pe grupe de vârstă și sexe, la Recensământul Populației și al Locuințelor din 2011:

Figura 11. Structura populației pe grupe de vârstă și sexe

Sursa: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

Figura 12. Piramida vârstelor în Curtea de Argeș în anul 2011

La nivelul municipiului predomină populația de sex feminin, care reprezintă 51,81%, în timp ce populația de sex masculin reprezintă 48,19%.

Pe grupe de vârstă situația este următoarea: predomină grupa de vârstă 50-54 ani urmată de grupele 55-59 ani și 40-44 ani. În rândul populației tinere se observă o scădere, astfel populația municipiului se află într-un proces de îmbătrânire.

4.5 Structura etnică

Componența etnică a populației din Curtea de Argeș, la Recensământul Populației și al Locuințelor din 2011 era următoarea:

Figura 13. Componența etnică

Sursa: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

În procente, în Curtea de Argeș trăiesc 94,44% români și 5,56% alte naționalități. Rromii reprezintă doar 0,31% din populație, maghiarii 0,13%, italienii 0,02%, turcii, respective, germanii 0,01%, iar 0,05% reprezintă altă etnie. 4,99% din populație nu și-a declarat etnia.

Figura 14. Diagrama componenței etnice a municipiului Curtea de Argeș

4.6 Structura confesională

Populația stabilă după religie la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011

Figura 15. Structura confesională

Sursa: prelucrare după datele recensământului populației și locuințelor 2011

Figura 16. Diagrama structurii confesionale a municipiului Curtea de Argeș

4.7 Populație activă și inactivă

Populația activă și inactivă la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011:

Figura 17. Structura populației active și inactive

Sursa: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

Populația activă de 11879 locuitori reprezintă 43,41% din populația totală a municipiului, iar populația inactivă reprezintă 56,59%. În cazul populației inactive cea mai mare pondere o au pensionarii, aceștia representând 44,15%, în timp ce elevii și studenții sunt de aproape două ori mai puțini, și anume 23,61%.

4.8 Populația ocupată pe principalele activități la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011:

Figura 18. Principalele activități ale populației

Sursa: http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/

4.9 Șomajul

Figura 19. Numărul șomerilor

Sursa: diverse ziare

Numărul șomerilor este în creștere de la an la an. Tot mai multe persoane sunt disponibilizate ca urmare a situației economice dificile ce a dus la închiderea sau reducerea activităților unor firme. Numărul locurilor de muncă disponibile este redus, cele mai multe dintre acestea fiind în domeniul confecțiilor.

În ianuarie 2014 numărul persoanelor aflate în evidența ALOFM Curtea de Argeș este cu mult mai ridicat decât în perioada de vară a anilor 2012 și 2013, deoarece firmele din domeniul construcțiilor își sistează activitatea pe perioada iernii și iși trimit angajații în șomaj, aceștia urmând să își reia activitatea în lunile aprilie – mai. De asemenea, primesc indemnizații de șomaj și 457 absolvenți ai promoției 2013.

4.10 Infracționalitatea

Conform bilanțului Poliției Municipale Curtea de Argeș, în anul 2014 s-a redus rata criminalității, dar aceasta încă este ridicată. La nivelul județului rata a fost 5,72%, în timp ce la nivelul municipiului a fost 139,97%, în scădere față de 2013 când a înregistrat valoarea 263,14%.

Potrivit declarațiilor, comisarului șef Traian Ene, adjunctul comandantului Poliției Municipale Curtea de Argeș, ʺîn 2014 au fost înregistrate 776 infracțiuni față de 2013, cand au fost 813. Și furturile cu autor necunoscut au fost mai puține. În 2013 au fost înregistrate 120, iar anul trecut au scăzut cu două. Infracțiunile stradale au fost și mai puține, pentru că anul trecut au numărat 19, față de anul anterior când au fost sesizate 21. Pentru toate aceste infracțiuni trendul este unul descendent. În 2014, cea mai frecventă infracțiune a fost lovirea. Argeșenii au ajuns la poliție cel mai adesea pentru loviri și alte violențe aplicate vecinilor, soților din cauza geloziei sau a problemelor materiale, dar și pentru cearta pe pământ. Polițiștii au rezolvat și toate dosarele de tâlhărie, neexistând vreunul care să aibă autor necunoscut. Pentru toate aceste infracțiuni trendul este unul descendent.ʺ (Melania Ilina, 29 ianuarie 2015)

Economie

Municipiul Curtea de Argeș este situat într-o zonă fără resurse minerale importante. Exploatarea și prelucrarea lemnului, pomicultura sunt ocupații cu tradiție în regiune, valorificate azi industrial.

Conform informațiilor publicate pe site-ul Primăriei Curtea de Argeș activitatea societăților economice se desfășoară în principal în următoarele domenii: 

electronică și electrotehnică (S.C. Electroarges S.A, S.C. IPEE Amiral Trading Impex SA, SC Steinel SRL, SC GDM RO Electronic SRL),

industria alimentară (Dr. Oetker, Fuchs Condimente Ro SRL, Argpan SA, Aromet Stand Prod SRL, Pani Enterprise SRL, Quark SRL, Haus Fensta SRL),

constructii (SC RMR SA, SC Nordco SRL), 

confecții și textile (S.C. Confarg S.A., SC Exquisite Aurora Jeans SRL, SC Vandwest SRL, SC Transpacom SRL),

prelucrarea lemnului (S.C.Foresta Arges S.A, SC Silvarom Golden SRL, SC Mobil Tecnica Europa SRL, Stecopal SRL),

ceramică și globulețe (S.C. Argcoms Socom),

turism (Hotel Posada, Hotel Camino, Hotel Dacia, Pensiunea Casa Domnească, Pensiunea Montana, Pensiunea Ruxi, Pensiunea Iancovici, Pensiunea Casa Pelerinului, Pensiunea Matrix, Pensiunea Ioana, Pensiunea RAI, Pensiunea Mikelis International),

comerț

Activitatea comercială cuprinde o vastă rețea de unități, majoritatea cu capital privat, la care se adaugă 3 piețe agro-alimentare. De asemenea, la nivelul municipiului funcționează urmatoarele supermarketuri: Boncea, Lidle Romania, Kaufland Romania

servicii

Sectorul serviciilor acoperă o gamă largă de activități în domeniile finaniciar-bancar, asigurări, transport, tranzacții imobiliare, poștă și comunicații, educație, sănătate și asistență socială, consultanță etc

Amenajarea hidroenergetică a râului Argeș între 1960-1965 și construcția drumului Transfăgărășan, în 1974, au creat o puternică industrie energetică.

Agricultura deține o pondere mică în economia județului datorită suprafeței reduse de teren arabil, aceasta reprezentând 2,9% din suprafața administrativă. Agricultura este adaptată reliefului deluros, pondere mare în suprafața agricolă având pășunile, fânețele și livezile. Astfel, în cartierele mărginașe (Groapele, Valea Sasului și Noapteș) oamenii se ocupă cu creșterea animalelor și pomicultura. Produsele sunt valorificate pe plan local, existând fabrici de conserve, de procesare a laptelui și de mezeluri. Alte activități din agricultură sunt legate de apicultură (aproximativ 70 de apicultori – 2.700 familii de albine), floricultură (flori de ghiveci, de seră, solarii), culturi de orz 50 ha și plante de nutreț 220 ha.

În Curtea de Argeș și în satele din apropiere au existat meșteșugari specializati în diferite meserii, printre care și olăritul. În secolul al XIV-lea, la Curtea de Argeș se lucra ceramică monumentală pentru împodobirea fațadele bisericilor mănăstirești, iar din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, olăritul a înregistrat o mare dezvoltare, centrul de producție fiind vestitul cartier Olari. Meșterii olari au creat prima breaslă, s-au grupat în Mahalaua Olarilor (398 de locuitori din cei 1430 câți avea orașul în anul 1838) și au construit propria biserică. La începutul secolului al XX-lea, Școala de Meserii din Curtea de Argeș avea și o secție de ceramică. Prima unitate de profil a luat ființă prin asocierea liberă a micilor meseriași în cadrul cooperativei meșteșugărești, iar în anul 1971 funcționa o fabrică de porțelan menaj. Centrul ceramic de la Curtea de Argeș este reprezentat acum de un singur meșter olar în viață, Magraon Vasile și prin societatea comercială ARGCOMS SOCOM.

Fabrica de Porțelan ARPO

ʺS-a înființat în 1974, iar volumul producției depășea 18 milioane de produse anual, 75% mergând numai la export. De la Curtea de Argeș plecau anual spre Europa peste 120 de modele de produse de menaj, vaze sau bibelouri. În 1985, la Arpo lucrau peste 1.500 de persoane, iar fabrica era cotată ca cea mai bună din țară și printre cele mai bune din Europa. Imediat după 1989, fabrica a fost privatizată, acțiunile fiind împărțite între angajați. Ulterior, în timp, lipsa comenzilor, creditele bancare, datoriile către furnizorii de gaze și electricitate, de peste 60 de miliarde de lei, au dus la închiderea fabriciiʺ (Jurnal de Argeș, 19 martie 2015).

Figura 20. Clădirea fabricii ARPO în prezent

Sursa: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=755408671159785&set=oa.506356416152859&type=3&theater

Fabrica de Bioproteine

ʺÎn 1975 a început construcția fabricii de proteine din Curtea de Argeș, iar în luna iunie 1980, s-au pus bazele societății mixte româno-japoneze « RONIPROT ». Se produceau proteine pe bază de normal parafine, cu o capacitate de 60.000 de tone pe an. Costul investiției a fost unul imens, 132 de milioane de dolari. În 1987, fabrica a atins un punctul maxim de dezvoltare, fiind singura producătoare de bioproteine la scară industrială din România. La fabrica de protein lucrau 430 de angajați. În 1992, fabrica a fost vândută unei firme românești care a dezmembrat și a vândut tot fierul și instalațiile de producție. Acum, pe locul unde funcționa una dintre cele mai mari fabrici de proteine din România, zac niște hale și depoziteʺ (Jurnal de Argeș, 19 martie 2015).

Figura 21. Fabrica de proteine în prezent

Sursa: http://www.detectivultau.ro/curtea-de-arges-capitala-ruinelor/

Infrastructura reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale municipiului Curtea de Argeș, indiferent că este vorba de străzile din municipiu, de rețeaua de alimentare cu apă, de canalizare sau de infrastructura socială.

Infrastructura feroviară cuprinde linia ferată Curtea de Argeș – Pitești cu o lungime de 38,4 km realizată în secolul al XIX-lea.

În ziarul ʺInteres Argeșeanʺ din data de 11 martie 2015 este prezentată o analiză a municipiului în ceea ce privește infrastructura rutieră și a rețelelor de utilități. ʺLungimea străzilor municipale, inclusiv segmentele care fac parte și din categoria drumurilor naționale și județene totalizează 93,28 km; lungimea străzilor municipale este de 73,51 km, din care 33,714 de km constituie străzi modernizate în cadrul implementării proiectului european "Creșterea calității infrastructurii rutiere în municipiul Curtea de Argeș".

Principalele artere de circulație sunt: – Str. Victoriei, Str. Negru Vodă, B-dul Basarabilor, Str. Eroilor, Str. Albești, – Str. Valea Iașului, – Str. 1 Decembrie 1918, str. Lascăr Catargiu, Str. 1 Mai; – Str. Despina Doamna, Str. Cuza Vodă, Str. Progresului.

Lungimea simplă a rețelei de distribuție a apei potabile este 112,9 km, iar rețeaua de colectare și evacuare a apei uzate municipale are o lungime de 74,7 km. Conductele de distribuire a gazelor naturale sunt în lungime de 120 km. În anul 2014, din evidențele Serviciului de Impozite și Taxe locale rezultă că municipiul Curtea de Argeș totalizează un număr de 14 010 locuințe, din care 6154 sunt case, iar 7856 sunt apartamente. În proprietatea municipiului se află un număr de 176 de locuințe, dintre care un număr de 150 de locuințe sunt construite prin programul A.N.L.ʺ

Serviciul de transport urban se desfășoară din 10 în 10 minute pe următoarele trasee:

Electro – Petrom

Metalurgie – Noapteș

Metalurgie – Șipo

Fizionomia orașului

Orașul Curtea de Argeș s-a schimbat substanțial de-a lungul timpului, lucru dovedit de fotografiile de la începutul secolului XX și de documentele oficiale.

Figura 22. Curtea de Argeș în jurul anului 1900

Sursa: https://www.facebook.com/curtea.domneasca.vlad.dracul/photos/pb.282422771788522.-2207520000.1432483164./762191220478339/?type=3&theater

Din documente reiese că modernizarea orașului a început la sfârșit de secol XIX- început de secol XX.

Pentru desfășurarea procesului de învățământ au fost construite școli: școala primară de băieți în 1908, școala primară de fete în 1914, școala mixtă în 1924.

În centrul orașului era amenajată o piață ce ținea loc și de grădină publică, aici desfășurându-se manifestările publice.

Modernizarea edilitară a constat și în transformarea drumurilor de pământ în străzi carosabile acoperite cu piatră de râu sau piatră cubică, cu borduri din piatră sau mozaic. În prezent marea majoritate a străzilor sunt asfaltate.

Figura 23. Strada Negru Vodă

Sursa: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=540294525988245&set=oa.278456348942868&type=3&theater

Strada principală a fost mărginită cu tei (tei care pot fi admirați și în prezent) și iluminată cu petrol lampant. Din 1927, iluminatul public cu petrol lampant a fost înlocuit cu cel electric prin construirea unei uzine electrice.

Figura 24. Bulevardul Carol I, actual Bulevardul Basarabilor, și Biserica Sf. Gheorghe

Sursa: https://www.flickr.com/photos/10065605@N04/6989376846/

Începe să se dezvolte industria și astfel în peisajul orașului au apărut două fabrici de cherestea, una de confecții, una de ape gazoase și una de marmeladă. Treptat orașul se dezvoltă și apar noi construcții: ateliere de croitorie, încălțăminte, tăbăcărie, librării și cârciumi.

Figura 25. Piața centrală

Sursa: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=540293669321664&set=oa.278456348942868&type=3&theater

În perioada comunistă începe cu adevărat procesul de industrializare. Apar noi fabrici: Electroargeș, IPEE, ARPO, RONIPROT, mai multe fabrici de cherestea, mobilă și industrializare a lemnului, câteva fabrici de confecții și tricotaje. S-au construit, de asemenea, o mulțime de hoteluri, sanatorii, spații de cazare. În prezent, multe din aceste fabrici și-au închis porțile, orașul fiind plin de clădiri abandonate. Zona industrială este amplasată în partea de nord a orașului.

În prezent în peisajul orașului au apărut multe terase și baruri.

Din fericire partea veche a orașului s-a păstrat până astăzi.

Figura 26. Centrul vechi al orașului

Sursa: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=755407141159938&set=oa.506356416152859&type=3&theater

ʺÎn ceea ce privește spațiile rezidențiale, blocurile necesită să fie reabilitate. Oamenii și-au izolat termic locuințele și astfel s-a schimbat oarecum aspectul municipiului Curtea de Argeș, și asta pentru că, blocurile au căpătat noi culori, fără a respecta vreun regim de culoare. Apar blocuri verzi, roz, galbene, cărămizii. Mai mult, în unele cazuri nu s-a căzut de acord asupra culorii, și astfel pereții exteriori ai unui singur bloc au, pe fiecare scară, cîte o culoare diferită. Există și cazuri unde cetățenii au refuzat termoizolarea și, drept urmare, printre culorile deosebite au rămas goluri de fațadă. Probleme sunt și la blocurile care la parter au spații comerciale. Proprietarii firmelor respective au recurs și ei la culori vii, dar s-au limitat strict la spațiile lor de clădireʺ (Gabriela Dobra, 26 februarie 2009).

Figura 27. Blocuri strada Episcop Nichita

Sursa: http://www.panoramio.com/photo/38033006

Turismul

Municipiul Curtea de Argeș are un potențial turistic dezvoltat, dar slab valorificat. În continuare vom prezenta cele mai importante obiective turistice din oraș.

Mănăstirea Curtea de Argeș este una dintre cele mai valoroase construcții de artă și arhitectură bisericească din țară. Începută în 1514 din dorința lui Neagoe Basarab de a crea un monument fără conos de frumos, acesta a încredințat construcția mănăstirii legendarului meșter Manole, care cu prețul propriei sale vieți și a vieții soției sale, zidită de vie în zidurile bisericii, a realizat acest edificiu. Neagoe Basarab nu a ajuns să vadă realizarea picturilor interioare. În anul 1526, ginerele său, Radu de la Afumați a fost cel care a terminat-o, cu ajutorul meșterului Dobromir, realizatorul picturilor interioare. Vechiul conostas și câteva icoane de pe timpul lui Șerban Cantacuzino din sec. XVII, se află în colecția de obiecte de artă de la Mănăstirea Curtea de Argeș. În mănăstire se pot vedea tablourile Regelui Carol I și al Reginei Elisabeta, iar în loc de frunte se află evanghelia scrisă cu litere de aur de Regina Elisabeta. În pranaos, se află  criptele lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumați și ale cuplurilor regale ale României, Carol I și Elisabeta, Ferdinand și Maria. (http://www.primariacurteadearges.ro/)

Figura 28. Mănăstirea Curtea de Argeș

Sursa: http://www.hotnews.ro/hotreporter-2010-07-7637354-manastirea-curtea-arges.htm

Biserica Domnească reprezintă unul din monumentele cele mai de preț, ale arhitecturii românești, după modelul clasic bizantin al bisericilor de tip "Cruce greacă înscrisă ". A fost începută de Basarab I Întemeietorul la jumătatea secolului al XIV-lea și continuată de urmașii săi Nicolae Alexandru și Vladislav I Vlaicu.  Monumentul conservă pictura inițială din secolul al XIV-lea, precum și fragmente de frescă din secolul al XVIII-lea și secolul al XIX-lea. În 1992, cu ocazia lucrărilor de restaurare, s-a descoperit un Grafit care precizează în 6860 (adică 1352) la Câmpulung a murit marele Basarab Voievod, adică Basarab I, care a domnit între anii 1310-1352, și a întemeiat statul feudal independent Țara Românească. (http://www.primariacurteadearges.ro/)

Figura 29. Biserica Domnească

Sursa: http://curtea-de-arges.com/obiective-turistice/biserica-domneasca

Gara Curtea de Argeș sau Gara Regală, cum mai este numită, a fost construită în vremea lui Carol I. Este o construcție cu puternice valențe istorice. Poartă denumirea de Gara Regală deoarece toți regii înmormântați la Mănăstirea Curtea de Argeș au fost aduși cu trenul. Prin sala de așteptare a gării a trecut și ultimul drum al Regelui Carol I, în 1914, adus la mănăstire pentru a fi înmormântat. Astăzi, Gara Regală este aproape părăsită de călători, dar a fost declarată monument arhitectural, fiind unică în România. Gara și linia ferată Pitești – Curtea de Argeș sunt declarate monumente istorice. ( http://curtea-de-arges.com/obiective-turistice)

Figura 30. Gara Curtea de Argeș

Sursa: http://www.panoramio.com/photo/36048196

Biserica Olari este situată în vestitul cartier al meșterilor olari care au ctitorit-o. Construcția datează din a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Biserica este unicată în această parte a țării prin prezentarea morții pe zidul de est. Din păcate pictura întregii biserici se află într-un grad ridicat de degradare. Are aspect artistic, cu variate elemente de arhitectură din lemn și zidărie îmbinate armonios. În planul construcției este și turnul-clopotniță, imaginea ei generală amintind de bisericile moldovenești din timpul lui Ștefan cel Mare. (http://curtea-de-arges.com/obiective-turistice)

Figura 31. Biserica Olari

Sursa: http://www.biserici.org/index.php?menu=BI&code=7497

Mormântul lui Armand Călinescu. Armand Călinescu s-a format ca om politic în cadrul Partidului Național Țărănesc. S-a numărat printre susținătorii manevrelor politice ale lui Carol al II-lea pentru sporirea puterii personale. Conflictul cu Mișcarea Legionară i-a adus sfârșitul tragic, fiind victima unui atentat ale cărui mistere nu sunt elucidate nici în zilele noastre. (http://curtea-de-arges.com/obiective-turistice)

Figura 32. Mormânt Armand Călinescu

Sursa: https://mizeriaistoriei.wordpress.com/2013/04/16/masacrul-de-la-abator-anatomia-unei-abjectii-39

Ruinele San Nicoară se află pe un platou al parcului cu același nume, și este tot ce a rămas dintr-o biserică de curte din secolele XIII-XIV.

Figura 33. Ruinele San Nicoară

Sursa: https://madalinfocsa.wordpress.com/2010/05/10/comoara-de-la-arges/

Muzeul Municipal inaugurat la 29 mai 1969, pune la dispoziția publicului un patrimoniu valoros de peste 12 000 piese muzeistice (din care peste 300 fac parte din Patrimoniul Național Cultural), organizate în două expoziții de bază, care constituie două secții distincte: istorie și etnografie (adăpostită în casa pictorului Dumitru Norocea)

Figura 34. Muzeul Municipal

Sursa: http://curtea-de-arges.com/obiective-turistice/muzeul-municipal

Muzeul are o bogată colecție de obiecte ale mesteșugurilor practicate în zonă, se pot admira costumele populare, cusături și țesături și obiecte folosite în gospodăriile argeșene.

La etajul clădirii este o expoziție cu tablourile pictorului Dumitru Norocea și se pot vedea obiectele ce au aparținut acestuia, cât și realizările artistice ale creatorilor anonimi din Argeș. (http://curtea-de-arges.com/obiective-turistice)

Figura 35. Casa Norocea

Sursa: http://www.skytrip.ro/casa-memoriala-dumitru-norocea-din-judetul-arges-ob-388.html

Zona de influență a orașului

Zona de influență reprezintă teritoriul și localitățile care înconjoară un centru urban și care sunt influențate în mod direct de evoluția orașului și de relațiile de intercondiționare și cooperare care se dezvoltă pe linia activităților economice a aprovizionării cu produse agroalimentare, a accesului la dotările sociale și comerciale a echipării cu elemente de infrastructură și cu amnajări pentru odihnă, recreere și turism. (Legea nr. 351 /2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități)

Municipiul Curtea de Argeș atrage foarte multe persoane din localitățile limitrofe, în special din zona rurală. Acestea vin să lucreze la fabricile din oraș, să se trateze la Spitalul Municipal, să își cumpere medicamente, să rezolve diverse probleme juridice, elevii să studieze la cele cinci licee din oraș, etc.

Din Curtea de Argeș este asigurat transportul de călători cu microbuze către următoarele localițăți:

Figura 36. Program transport

Sursa: Autogara R.M.R. Curtea de Argeș

Orarul de transport diferă de la o firmă la alta în funcție de numărul călătorilor, dar și de capacitatea mijloacelor de transport. Pe rutele pe care circulă autobuze cu o capacitate de 30, respective 60 de călători, numărul curselor este mai redus în comparație cu cel al microbuzelor cu o capacitate de 16 călători. Înainte de 2000, potrivit lui Alexe Popa, pensionar care a făcut naveta din satul Căpățîneni la locul de muncă din Curtea de Argeș, numărul curselor era mai redus, lucru care reiese și din programul de transport din present, fiind localități unde motocarele circulă din 10 în 10 minute.ʺÎn urmă cu 20 de ani autobuzele erau mult mai rare și nu ajungeau în toate satele din cauza drumurilor neasfaltate. În Arefu ajungeau doar autobuzele care îi duceau și aduceau pe oameni de la muncă. Erau trei autobuze care plecau din Aref către oraș, la 5:45, 14:00 și 21:50, iar la întoarcere la orele 7:00, 15:30, 23:15. Cei care vroiau să ajungă în oraș la alte ore erau nevoiți să parcurgă distanța de 3- 4 kilometrii până în satul Căpățâneni pe jos. Chiar și așa numărul de curse era mult mai redus, deoarece erau autobuzele cu burduf, de mare capacitate. În ultimii ani au apărut microbuzele de 16-18 persoane, transportul este mult mai rapid, dar riști să rămâi pe jos.ʺ

În urma anchetei realizate la Piața Centrală a municipiului am constatat că vânzătorii sunt atât producători, cât și simpli angrosiști care cumpără legumele și fructele de la depozit, după care vin să le vândă la un preț mai mare în piață.

Producătorii sunt reprezentați de țăranii din satele din apropiere. Este și cazul doamnei Ileana Dobrin, din satul Băiculești, care vine trei zile pe săptămână cu produse în piață. ʺ Vin doar lunea, marțea și miercurea în piață pentru că nu are cine să facă treburile în gospodărie, soțul nu se descurcă singur. Legumele sunt natural, fără îngrășăminte că nu îmi permit. Nu am o suprafață de teren mare pe care să cultiv, ci doar cât să trăim.ʺ Printre produsele vândute de doamna Ileana se numără verdețurile: ceapă verde, pătrunjel, mărar, salată, spanac, lobodă și urzici. Pe vară, dacă se face recolta, va veni să vândă și roșii, iar la toamnă ceapă, cartofi și mere.

Un alt vânzător, care nu a vrut să își spună numele, a recunoscut că nu este producător și că se aprovizionează de la un depozit din municipiul Pitești. Legumele și fructele erau din import: ceapa din Olanda, morcovul din Turcia, roșiile din Italia, usturoiul din China, merele și cartofii din Polonia, bananele din Ecuador, citricele din Turcia, doar castraveții erau din România.

În Piața Centrală se vând și produse lactate produse la nivelul județului, în satul Brădet. Cașcavalul de Brădet este renumit în toată țara. Locuitorii orașului pot achiziționa, pe lângă cașcaval, și caș afumat, telemea de vacă și de oaie, urdă, brânză de burduf.

Analiza SWOT

Figura 37. Analiza SWOT

Sursa: Plan Integrat de Dezvoltare Urbană a municipiului Curtea de Argeș

Concluzii

Municipiul Curtea de Argeș este situat în partea de nord a județului Argeș în apropierea orașelor Pitești, Câmpulung și Râmnicu Vâlcea.

Este situat în depresiunea intracolinară a bazinului superior al râului Argeș la altitudinea medie de 450 m. Are o climă favorabilă, o rețea hidrografică bogată, soluri fertile, fond forestier important și relief ce permite dezvoltarea echilibrată a agriculturii: pomicultură, creșterea animalelor.

Orașul a fost atestat în 1336 într-o diploma maghiară în care este menționată și lupta de la Posada prin care Basarab I a obținut independența Țării Românești cu capitala la Argeș.

Mănăstirea Argeșului a fost aleasă drept necropolă de Carol și Regina Elisabeta, Ferdinand I și Regina Maria, Regele Carol al II-lea (din februarie 2003).

Populația orașului este în scădere și într-un proces de îmbătrânire ca uramare a scăderii natalității și migrației forței de muncă.Predomină populația feminină. Populația municipiului este predominant de etnie română și de religie ortodoxă.

Este situat într-o zonă fără resurse minerale importante, dar are un potențial turistic ridicat și o industrie energetică puternică. În sectorul industrial predomină fabricarea produselor electronice și a echipamemtelor electrice, confecțiile, prelucarea lemnului și industria alimentară. După 1989 au fost închise unități economice importante: Fabrica de Bioproteine și Fabrica de porțelan ARPO.

Municipiul are numeroase obiective turistice, cele mai cunoscute fiind Mănăstirea Curtea de Argeș și Biserica Domnească.

Bibliografie

Alexandrescu, C. și colectivul (1980), Argeș: monografie, Editura Sport – Turism, București.

Webografie

Primăria Curtea de Argeș ˂http://www.primariacurteadearges.ro/portal/arges/cda/portal_cda.nsf/Index/100?OpenDocument˃

Plan integrat de dezvoltare urbană a municipiului Curtea de Argeș ˂http://www.primariacurteadearges.ro/portal/arges/cda/portal_cda.nsf/0/6412397F62166CAB422575850043416A/$FILE/PIDU%20Curtea%20de%20Arges.pdf˃

Oana Luca (2009), Plan Integrat de Dezvoltare Urbană pentru municipiul Curtea de Argeș, în Diploma.ro, ˂http://www.diploma.ro/licente/plan-integrat-de-dezvoltare-urbana-pentru-municipiul-curtea-de-arges-3212˃

Arhivele naționale D.J.A.N. Argeș ʺINVENTARUL nr. 2129 al documentelor create de Primăria Curtea de Argeș pe perioada 1882-1968, ˂http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/Pdf-uri/DJAN-uri/Arges/Primaria%20Curtea%20de%20Arges%20%281882-1968%29.pdf˃

Mălina Petrescu, ʺFemeie sfâșiată de câinii comunitariʺ, în Profit Argeșean, 7 octombrie 2014, ˂http://www.ziarulprofit.ro/index.php/exclusiv-femeie-sfasiata-de-cainii-comunitari/˃

Gabriela Dobra, ʺCurtea de Argeș arată ca un mozaicʺ, în Curierul Zilei, 26 februarie 2009, ˂http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=3880&Itemid=371˃

Interes Argeșean, ʺ Cum a evoluat piața imobiliară la Curtea de Argeș în ultimii patru aniʺ, 11 martie 2015, ˂http://www.interesargesean.ro/index.php/administratie/10868-cum-a-evoluat-piata-imobiliara-la-curtea-de-arges-in-ultimii-patru-ani˃,

Jurnal de Argeș, ʺCe-a fost și ce-a ajuns industria Argeșuluiʺ, 19 martie 2015, ˂http://www.jurnaluldearges.ro/index.php/economic-2/12387-ce-a-fost-si-ce-a-ajuns-industria-argesului˃,

V.M., ʺComisie pentru evaluarea pagubelor provocate de alunecările de teren la Curtea de Argeșʺ, în Universul argeșean, 16 iulie 2014, ˂http://www.universulargesean.ro//stiri/3821-comisie-pentru-evaluarea-pagubelor-provocate-de-alunecarile-de-teren-la-curtea-de-arges ˃, 4 martie 2015.

Melania Ilina, ʺSiguranța cetățeanului, prioritatea anului 2015ʺ, în Argeș Expres, 29 ianuarie 2015, ˂http://www.argesexpres.ro/index.php/actualitate/3040-siguranta-cetateanului-prioritatea-anului-2015˃, 14 martie 2015

Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor, ˂http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/˃

http://curtea-de-arges.com/obiective-turistice

Bibliografie

Alexandrescu, C. și colectivul (1980), Argeș: monografie, Editura Sport – Turism, București.

Webografie

Primăria Curtea de Argeș ˂http://www.primariacurteadearges.ro/portal/arges/cda/portal_cda.nsf/Index/100?OpenDocument˃

Plan integrat de dezvoltare urbană a municipiului Curtea de Argeș ˂http://www.primariacurteadearges.ro/portal/arges/cda/portal_cda.nsf/0/6412397F62166CAB422575850043416A/$FILE/PIDU%20Curtea%20de%20Arges.pdf˃

Oana Luca (2009), Plan Integrat de Dezvoltare Urbană pentru municipiul Curtea de Argeș, în Diploma.ro, ˂http://www.diploma.ro/licente/plan-integrat-de-dezvoltare-urbana-pentru-municipiul-curtea-de-arges-3212˃

Arhivele naționale D.J.A.N. Argeș ʺINVENTARUL nr. 2129 al documentelor create de Primăria Curtea de Argeș pe perioada 1882-1968, ˂http://www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/Pdf-uri/DJAN-uri/Arges/Primaria%20Curtea%20de%20Arges%20%281882-1968%29.pdf˃

Mălina Petrescu, ʺFemeie sfâșiată de câinii comunitariʺ, în Profit Argeșean, 7 octombrie 2014, ˂http://www.ziarulprofit.ro/index.php/exclusiv-femeie-sfasiata-de-cainii-comunitari/˃

Gabriela Dobra, ʺCurtea de Argeș arată ca un mozaicʺ, în Curierul Zilei, 26 februarie 2009, ˂http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=3880&Itemid=371˃

Interes Argeșean, ʺ Cum a evoluat piața imobiliară la Curtea de Argeș în ultimii patru aniʺ, 11 martie 2015, ˂http://www.interesargesean.ro/index.php/administratie/10868-cum-a-evoluat-piata-imobiliara-la-curtea-de-arges-in-ultimii-patru-ani˃,

Jurnal de Argeș, ʺCe-a fost și ce-a ajuns industria Argeșuluiʺ, 19 martie 2015, ˂http://www.jurnaluldearges.ro/index.php/economic-2/12387-ce-a-fost-si-ce-a-ajuns-industria-argesului˃,

V.M., ʺComisie pentru evaluarea pagubelor provocate de alunecările de teren la Curtea de Argeșʺ, în Universul argeșean, 16 iulie 2014, ˂http://www.universulargesean.ro//stiri/3821-comisie-pentru-evaluarea-pagubelor-provocate-de-alunecarile-de-teren-la-curtea-de-arges ˃, 4 martie 2015.

Melania Ilina, ʺSiguranța cetățeanului, prioritatea anului 2015ʺ, în Argeș Expres, 29 ianuarie 2015, ˂http://www.argesexpres.ro/index.php/actualitate/3040-siguranta-cetateanului-prioritatea-anului-2015˃, 14 martie 2015

Institutul Național de Statistică, Recensământul populației și al locuințelor, ˂http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/˃

http://curtea-de-arges.com/obiective-turistice