Curs Reglementari 2020 Final [624109]

1

CCUUPPRRIINNSS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………….. 3

Unitatea de învățare 1 ……………………………………………………………………… 7
Tratamente și opțiuni contabile privind operațiunile de factoring ………. 7
1.1. Introducere ……………………………………………………………………………… 7
1.2. Competențele unității de învățare ………………………………………………… 8
1.3. Obiective ………………………………………………………………………………… 8
1.4. Factoringul – produs financiar complex ……………………………………….. 8
1.5. Tipologia factoringului ……………………………………………………………..11
1.6. Tratamente contabile privind operațiunile de factoring …………………..12
1.7. Rezumat …………………………………………………………………………………16
1.8. Test de evaluare ………………………………………………………………………17
1.9. Referințe bibliografice ……………………………………………………………..18

Unitatea de învățare 2 ……………………………………………………………………. 19
Referințe financiar – contabile privind franciza ………………………………. 19
2.1. Introducere ……………………………………………………………………………. 19
2.2. Competențele unității de învățare ………………………………………………. 19
2.3. Obiective ………………………………………………………………………………. 20
2.4. Franciza – aspecte generale ……………………………………………………….20
2.5. Avantajele și dezavantajele sistemului de franciză …………………………22
2.6. Tipuri de activități francizabile …………………………………………………..23
2.7. Tratamente și opțiuni contabile privind ………………………………………..25
activitățile francizabile ……………………………………………………………………25
2.8. Rezumat …………………………………………………………………………………34
2.9. Test de evaluare……………………………………………………………………….35
2.10. Referințe bibliografice …………………………………………………………….36

Unitatea de învățare 3 ……………………………………………………………………. 37
Reglementări și practici contabile pentru persoanele juridice fără scop
patrimonial……………………………………………………………………………………. 37
3.1. Introducere ……………………………………………………………………………. 37
3.2. Competențele unității de învățare ………………………………………………. 38
3.3. Obiective ………………………………………………………………………………. 38
3.4. Generalități privind asociațiile, fundațiile și federațiile …………………..38
3.5. Tipologia asociațiilor și fundațiilor ……………………………………………..41
3.6. Organizarea și conducerea contabilității la persoanele juridice fără
scop patrimonial …………………………………………………………………………….43

2
3.7. Precizări contabile privind asociațiile composesorale ……………………..46
3.8. Tratamente contabile specifice persoanelor juridice fără scop
patrimonial ……………………………………………………………………………………51
3.9. Rezumat …………………………………………………………………………………72
3.10. Test de evaluare ……………………………………………………………………..72
3.11. Referințe bibliografice …………………………………………………………….75

Unitatea de învățare 4 ……………………………………………………………………. 76
Reglementări și practici contabile pentru persoanele fizice autorizate
(PFA) ……………………………………………………………………………………………. 76
4.1. Introducere ……………………………………………………………………………. 76
4.2. Competențele unității de învățare ………………………………………………. 77
4.3. Obiective ………………………………………………………………………………. 77
4.4. Repere privind persoanele fizice autorizate …………………………………..77
4.5. Contribuții datorate de persoanele fizice autorizate ………………………..79
4.6. Organizarea contabilității de către o PFA ……………………………………..80
4.7. Declarațiile fiscale întocmite de PFA …………………………………………..84
4.7.1. Declarația unică …………………………………………………………………84
4.7.2. Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale,
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate ………86
4.7.3. Declarația 392, cu titlu informativ pentru livrările de bunuri,
prestările de servicii și achizițiile efectuate ……………………………………..87
4.8. Rezumat …………………………………………………………………………………88
4.9. Test de evaluare……………………………………………………………………….88
4.10. Referințe bibliografice …………………………………………………………….89

Planul de conturi pentru persoanele juridice fără scop patrimonial … 911

Calendarul disciplinei …………………………………………………………………… 107
FIȘA DISCIPLINEI …………………………………………………………………….. 109

3

INTRODUCERE

"Când faci descoperirea singur, chiar dacă ești ultima persoană de pe Pământ
care vede lumina, nu o vei uita niciodată".
Carl Edward Sagan

La ora actuală cuvintele la „modă” sunt „criză financiară”, „criză economică”,
„lipsă de lichidități” etc. Această insuficiență de disponibilități se pare că a
pornit din SUA datorită faptului că se acordau credite doar pe bază de Cod
numeric personal și nu se luau în considerare veniturile debitorului, locul de
muncă etc. Atât de departe s-a ajuns cu „această strategie” (folosită și în
România: celebrul „credit cu buletinul” care reprezintă din punctul nostru de
vedere „fața întunecată” a României din punct de vedere economic), încât se
spune că, într-una din zile, la sediul unei bănci intră un rezident, însoțit de
câinele său. La gâtul patrupedului se afla un cip în care erau stocate și
informații de identificare. Fără să stea pe gânduri, bancherul se adresează
stăpânului cu întrebarea: câinele dispune cumva de CNP? Îi acordăm fără
probleme și lui un credit… De aici deducem că majoritatea oamenilor se
îndreaptă spre agenții economici, ignorând într-un fel entitățile fără scop
patrimonial (între noi fie vorba, cine se mai gândește în ziua de astăzi la
elementul social în detrimentul interesului personal?) și alte entități ce pot
dezvolta afaceri prospere fără să dispună neapărat de lichidități masive. De
aceea, noi dorim să ne îndreptăm atenția și spre entități lăsate în
„desuetudine”.

Recomandăm parcurgerea pas cu pas a materialului, iar pentru testele de
autocontrol sugerăm utilizarea pixului și a calculatorului. Contabilitatea, în
general, se asimilează numai prin însemnări pe hârtie și nu printr-o simplă
lecturare.

Organizarea învățării într-un mod eficient depinde numai și numai de
dumneavoastră, de timpul alocat pentru lecturarea acestui material, de timpul
alocat pentru bibliografia fiecărui modul etc. Este drept, că în anumite
împrejurări și caracterul cadrului didactic poate orienta studentul spre o
direcție sau alta…

Orice disciplină poate fi asimilată și prin forțele proprii. Cea mai eficientă
formă de asimilare de cunștințe din punctul nostru de vedere, este învățarea
prin descoperire (acest aspect îl spunem din experiență), pentru că presupune

4
gravare a informațiilor în gândirea studenților, dar în același timp necesită și
un efort suplimentar.

Important este ca studentul să ajungă la performanța de a efectua raționamente
profesionale, de a face conexiuni, de a aplica în practică cunoștințe dobândite
de la diverse discipline, de a interpreta singur legislația națională și europeană.
Aceste aspecte contează în final…

Disciplina Reglementări și practici contabile specifice se adresează studenților
de la specializarea Contabilitate și informatică de gestiune din anul terminal.
Materialul este structurat astfel încât să ofere un suport informațional
studentului pentru activitatea practică ce o va desfășura sau o desfășoară. Cu
siguranță, anumiți studenți se vor izbi în practică de spețele prezentate în acest
manual, după cum anumiți „colegi” (pentru că sunteți pe punctul de a deveni
licențiați) se vor întâlni mai rar cu soluțiile și raționamentele redate.

Referitor la soluții, opțiuni și tratamente spunem că, mai ales în contabilitate,
sunt o „infinitate”, cu condiția ca întotdeauna să ne gândim la efectele
raționamantului aplicat (asupra impozitului pe profit, asupra trezoreriei, asupra
creanțelor, datoriilor etc….deci să privim spre viitor și să învățăm să gândim
noi pentru entitate și nu să gândească alții pentru noi).
Doresc să vă expun o vorbă de duh a lui Winston Churchill cu privire la
educație: Cei care cred că putem deveni mai bogați sau mai stabili ca țară
prin reducerea educației și schilodirea instrucției tineretului nostru sunt un
soi de oameni tare ignoranți.
Învățați regulat și în etape scurte!

5

Test inițial

Dragi studenți!
Chestionarul vizează testarea cunoștințelor dobândite anterior de către
dumneavoastră în domeniul disciplinei Reglementări și practici contabile
specifice:

1. Dați exemplu de o societate comercială bancară ce
derulează activitatea de factoring.

…

2. Tipuri de asociații, fundații, federații. Exemple.

…

3. Persoana fizică autorizată are personalitate juridică?

…

4. Cunoașteți un exemplu de entitate ce practică sistemul
de franciză?

…

5. Ce înseamnă entitate plătitoare de TVA?

…

6. Prezentați câteva deosebiri între o persoană fizică
autorizată și o societate cu răspundere limitată.

…

7. Prezentați sumar conceptul de composesorat.

…

6

8. Precizați două discipline anterioare pe care considerați
că se bazează disciplina Reglementări și practici contabile
specifice

…

9. Ce considerați util pentru pregătirea dumneavaostră că
ar trebui abordat în conținutul disciplinei reglementări și
practici contabile specifice?

…

10. Ce rol are o fundație ca și organizație non-profit?

…

7

Unitatea de învățare 1

Tratamente și opțiuni contabile privind operațiunile de factoring

CUPRINS
1.1. Introducere
1.2. Competențele unității de învățare
1.3. Obiective
1.4. Factoringul – produs financiar complex
1.5. Tipologia factoringului
1.6. Tratamente contabile privind operațiunile de factoring
1.7. Rezumat
1.8. Test de evaluare
1.9. Referințe bibliografice
1.1. INTRODUCERE
Pornind de la definiția conceptului de factoring, vom prezenta avantajele și dezavantajele
acestei forme de finanțare, precum și opțiunile contabile pe care o entitate le poate alege
în activitatea practică pentru înregistrarea în contabilitatea aderentului (furnizorului). De
asemenea, vom face referire și la o serie de documente ce trebuie întocmite în cazul
operațiunii de factoring. Și mai departe vom reda fluxul informațional privind
operațiunea de factoring.
Precizăm că această formă de finanțare nu este foarte răspândită la ora actuală în
România, dar pentru evitarea blocajelor financiare este recomandată pentru cât mai multe
entități. Practica factoringului nefiind dezvoltată, nici tratamentele contabile nu sunt
uzuale și de aceea trebuie aplicat cu multă atenție principiul raționamentului profesional.
Acest principiu, din păcate, este lăsat în plan secundar de către foarte mulți practicieni, în
favoarea monografiilor contabile realizate de către normalizatorul român.

8

1.2. COMPETENȚELE UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
După parcurgerea acestui curs studentul va fi capabil să:
– definească noțiunea de factoring;
– categorisească tipurile de factoring;
– descrie avantajele și dezavantajele operațiunilor de factoring;
– explice fluxul informațional pentru operațiunile de factoring;
– explice tratamentele contabile ale operațiunii de factoring.
1.3. OBIECTIVE
 explicarea noțiunii de factoring;
 identificarea criteriilor de clasificare a operațiunilor de factoring;
 familiarizarea cu modul de reflectare în contabilitate a factoringului.
DURATA MEDIE DE PARCURGERE A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE: 3
ORE
CUVINTE CHEIE: factoring, tratamente contabile, aderent, factor

1.4. Factoringul – produs financiar complex

Definiție: Factoringul este operațiunea prin care clientul denumit
„aderent” transferă proprietatea creanțelor sale izvorâte din facturi,
către bancă, denumită „factor”, aceasta asumându-și riscul de
neîncasare (Mutu, 2000: 157).

Factoringul este o tehnică de finanțare, respectiv de transformare
în lichidități a creanțelor rezultate în urma livrării bunurilor sau
prestării serviciilor.

În general, contractul de factoring conține următoarele: facturile,
suma care se va plăti aderentului, garanția dacă este cazul, suma pe
care factorul trebuie să o achite în momentul încasării facturilor de
la cumpărător (factoring indisponibil), comisionul de factoring,
dobânda percepută, precum și alte elemente în funcție de relațiile
comerciale și negocierile care se derulează între participanți.

Este posibil ca din punct de vedere practic, contractul să poarte Notițe:
…………….

9
denumirea de Contract de credit pe document, care să nu aibă
particularitățile unui contract de factoring. După cum în anumite
situații să avem de-a face cu Finanțarea aderentului, unde
facturile nu sunt vândute factorului, ci depuse numai ca și garanție.

Factoringul prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje dintre care
vom enumera o parte a acestora.

Avantaje pentru Aderent
 disponibilitățile obținute pot fi utilizate în funcție de
necesități, clienții nefiind obligați să respecte o anumită
destinație, precum în cazul unui credit bancar;
 perioada de obținere de lichidități este mult mai scurtă
decât în cazul unui credit, clientul obținând resurse
financiare suplimentare;
 factorul preia, în anumite situații, riscul de neplată a
creanțelor;
 documentația este mult simplificată în cazul factoringului
comparativ cu un credit bancar.

Avantaje pentru Factor
 societatea de factoring percepe un comision și o dobândă
(în foarte multe situații sunt percepute și comisioane
„ascunse” pentru transferuri bancare);
 factorul analizează creanțele ce pot intra în patrimoniul
său, iar o parte a acestora pot fi refuzate;
 în cazul în care debitorii achită datoriile înainte de
scadență, factorul poate utiliza disponibilitățile pentru a
efectua diverse plasamente.

Dezavantaje pentru Aderent
 furnizorul va trebui să accepte cea mai mare parte a
condițiilor impuse de către factor, atât în privința
comisioanelor, dar și a dobânzilor;
 factorul are posibilitatea să refuze anumiți clienți, chiar și
după o prealabilă acceptare a creanțelor;
 factorul verifică aderentul cu privire la îndeplinirea
anumitor rigori: profit, cifră de afaceri, valoarea creanțelor,
situația clienților etc;

Dezavantaje pentru Factor
 din momentul încheierii contractului cu aderentul, factorul

10
preia, în anumite condiții, riscul de neplată din partea
debitorilor;
 în situația în care furnizorul apelează la „subterfugii
financiare”, este posibil ca factorul să nu se poată îndrepta
împotriva aderentului (comunicarea unui sediu fictiv,
vânzarea entității etc.)

În continuare vom prezenta fluxul informațional privind
factoringul.

1

5

7
2 3 4 8
11

6
9

10

Schema 1. Fluxul informațional pentru operațiunile de factoring
(Sursa: Mutu, 2000: 158)

1. livrarea bunurilor (întocmire factură, contract economic);
2. furnizorul întocmește și transmite societății de factoring cererea de
plată a facturilor cuprinse într-un borderou;
3. în urma verificării documentelor de către societatea de factoring, se
înștiințează aderentul despre facturile acceptate sau neacceptate;
4. transmiterea de către furnizor a facturilor în original către banca factor,
la care se adaugă și mențiunea cu privire la efectuarea subrogării;

Notă: subrogare înseamnă înlocuire, substituire, a înlocui un bun cu altul în
cadrul unui patrimoniu, al unor raporturi juridice. Mențiunea subrogatorie se
referă la faptul că proprietarul facturilor devine societatea de factoring care
va încasa contravaloarea creanțelor.

Furnizor (Aderent)
Cumpărător (debitor)

Societatea de factoring
(banca factor)
Băncile corespondente

11
5. furnizorul informează debitorul cu privire la transferul dreptului de
proprietate a creanțelor către societatea de factoring;
6. banca factor plătește o parte din contravaloarea creanțelor prin sistemul
băncilor corespondente. În literatura de specialitate se vehiculează procentul
de 80% din contravaloarea facturilor acceptate;
7. banca furnizorului informează pe baza extrasului de cont aderentul
despre suma încasată. În contabilitatea băncii, contul se creditează, iar în
contabilitatea agentului economic, contul 5121 Conturi curente la bănci în lei
se debitează;
8. debitorul plătește la scadență către banca factor prin sistemul băncilor
corespondente, contravaloarea integrală a facturilor;
9. banca societății de factoring informează cu privire la suma încasată, pe
baza extrasului de cont;
10. societatea de factoring plătește diferența de bani către furnizor prin
sistemul băncilor corespondente;
11. banca furnizorului eliberează extras de cont și îl înștiințează cu privire
la suma primită.

1.5. Tipologia factoringului

Există mai multe criterii de clasificare a operațiunilor de factoring.

Din punct de vedere al modalității de efectuare a plății creanțelor de
către factor, distingem:
 factoring cu plata imediată, în situația în care contravaloarea
facturilor se achită aderentului la prezentare;
 factoring cu plată la o anumită dată viitoare, după ce
facturile sunt prezentate de către aderent;
 factoring mixt, atunci când intervin plăți parțiale pentru
facturile depuse de către aderent.

Din punct de vedere al țărilor unde se derulează factoringul avem:
 factoring național – ce presupune ca toți participanții să fie
situați în aceeași țară;
 factoring internațional – ce presupune participarea a patru
părți: furnizorul (exportatorul), factorul de export, factorul de
import și cumpărătorul (importatorul). Factorul de export
efectuează operațiunea de finanțare, de regulă, în moneda în
care furnizorul a realizat livrarea bunurilor (Rovența, 2002:
112). Factorul de export este expus riscului unor fluctuații ale
cursului valutar.

Notițe:
…………

12
Din punct de vedere contabil, deosebim:
 factoring cu regres – este acel tip de factoring în care factorul
își recuperează sumele neîncasate de la furnizor prin exercitarea
dreptului de regres, care se poate concretiza în debitarea contului
aderentului;
 factoring fără regres – este acel tip de factoring unde factorul
plătește aderentului o parte din contravaloarea creanțelor urmând ca
diferența să fie achitată ulterior.

1.6. Tratamente contabile privind operațiunile de factoring

Literatura de specialitate este destul de săracă în ceea ce privește
tratamentul contabil aplicabil operațiunilor de factoring. Dar și din
punct de vedere practic opiniile sunt diverse. De aceea vom prezenta
mai jos mai multe opțiuni.

Contabilitatea aderentului (furnizorului):
Notă: vom prezenta doar tratamentele contabile pentru aderent,
deoarece pentru banca factor recunoașterea în contabilitate este
abordată în cadrul altei discipline.

Varianta 1

 încasarea parțială a contravalorii creanțelor de către aderent de
la societatea de factoring:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți”

 evidențierea comisionului de factoring pentru luna curentă:

627 „Cheltuieli cu serviciile
bancare și asimilatele” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

 evidențierea comisionului de factoring pentru lunile necurente:

471 „Cheltuieli înregistrate în
avans” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

 actualizarea comisionului de factoring:

627 „Cheltuieli cu serviciile
bancare și asimilatele” = 471 „Cheltuieli înregistrate în
avans” Notițe:
…………

13

 evidențierea dobânzii pentru luna curentă:

666 „Cheltuieli privind
dobânzile” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

 evidențierea dobânzii pentru lunile necurente:

471 „Cheltuieli înregistrate în
avans” = 5186 „Dobânzi de plătit”

 plata dobânzii:

5186 „Dobânzi de plătit” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

 actualizarea cheltuielilor cu dobânda:

666 „Cheltuieli privind
dobânzile” = 471 „Cheltuieli înregistrate în
avans”

 încasarea diferenței de către aderent de la societatea de
factoring:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți”

Varianta 2

 cesionarea creanțelor băncii factor:

461 „Debitori diverși”.
Creanțe factoring = 4111 „Clienți”. Creanțe cedate

 încasarea parțială (80%) a creanțelor de la banca factor:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverși”. Creanțe
factoring

 evidențierea comisionului și a dobânzii:
%
627 „Cheltuieli cu serviciile
bancare și asimilatele”
666 „Cheltuieli privind
dobânzile” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

14

 încasarea diferenței de 20%:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverși”. Creanțe
factoring

Varianta 3

 cesionarea creanțelor băncii factor:

461 „Debitori diverși”.
Creanțe factoring = 4111 „Clienți”. Creanțe cedate

 încasarea parțială (80%) a creanțelor de la banca factor sub
forma unui credit bancar pe termen scurt:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5191 „Credite bancare pe
termen scurt”

 constituirea unui depozit colateral (pentru diferența de 20% ce
se va încasa la scadență):

5411 „Acreditive în lei” = 5191 „Credite bancare pe
termen scurt”

 încasarea diferenței de 20% la scadență:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 5411 „Acreditive în lei”

 concomitent efectuăm și stingerea creditului pe seama
creanțelor cedate:

5191 „Credite bancare pe
termen scurt” = 461 „Debitori diverși”. Creanțe
factoring

Notă: considerăm că din punct de vedere practic variantele pot fi
combinate, deoarece profesionistul contabil trebuie să aplice
raționamentul profesional în funcție de condițiile prevăzute în
contractul de factoring.

Aplicație practică. O entitate încheie cu o bancă factor un contract de
factoring în care sunt prevăzute următoarele elemente:
– valoarea facturilor totale cedate factorului 40.000 lei;

15
– plata imediată a 80% din valoarea facturilor;
– dobânda este de 12% pe perioada celor 90 de zile;
– comisionul de factoring este de 3% din valoarea facturilor cedate
factorului;
– termenul scadent al facturilor este de 90 zile.

Să se înregistreze: cedarea creanțelor băncii factor; încasarea a 80%
din contravaloarea creanțelor; constituirea depozitului colateral pentru
diferența de 20%; plata comisionului de factoring; evidențierea
obligației de plată a dobânzii; plata dobânzii curente; actualizarea
cheltuielilor în a II-a și a III-a lună; încasarea diferenței de 20% la
scadență; stingerea creditului pe seama creanțelor cedate.

Rezolvare:

În contabilitatea aderentului se vor efectua următoarele înregistrări
contabile:

 cedarea creanțelor băncii factor:

461 „Debitori diverși”.
Creanțe factoring = 4111 „Clienți”.
Creanțe cedate 40.000

 încasarea a 80% din contravaloarea creanțelor:

5121 „Conturi la bănci
în lei” = 5191 „Credite
bancare pe termen
scurt” 32.000

 constituirea unui depozit colateral (pentru diferența de 20% ce
se va încasa la scadență):

5411 „Acreditive în
lei” = 5191 „Credite
bancare pe termen
scurt” 8.000

 plata comisionului de factoring (40.000 x 3% = 1.200 lei):

%
627 „Cheltuieli cu
serviciile bancare și
asimilatele” = 5121 „Conturi la
bănci în lei” 1.200
400

16
471 „Cheltuieli înregistrate
în avans” 800

 obligația de plată a dobânzii (32.000 x 12% = 3.840 lei):

%
666 „Cheltuieli privind
dobânzile”
471 „Cheltuieli
înregistrate în avans” = 5186 „Dobânzi de
plătit” 3.840
1.280

2.560

 plata dobânzii curente:

5186 „Dobânzi de
plătit” = 5121 „Conturi la
bănci în lei” 1.280

 actualizarea cheltuielilor în a II-a și a III-a lună:

%
627 „Cheltuieli cu
serviciile bancare și
asimilate”
666 „Cheltuieli privind
dobânzile” = 471 „Cheltuieli
înregistrate în
avans” 1.680
400

1.280

 încasarea diferenței de 20% la scadență:

5121 „Conturi la bănci
în lei” = 5411 „Acreditive în
lei” 8.000

 stingerea creditului pe seama creanțelor cedate:

5191 „Credite bancare
pe termen scurt” = 461 „Debitori
diverși”. Creanțe
factoring 40.000

1.7. Rezumat

Factoringul reprezintă o modalitate de finanțare a furnizorului în situația în
care dorește încasarea contravalorii creanțelor înainte de scadență. Contractul
de factoring poate să cuprindă diverse clauze în funcție de puterea de

17
negociere a fiecărei părți. Fluxul informaținoal privind operațiunea de
factoring este foarte important, întrucât sunt implicați mai mulți parteneri în
derularea acestei forme de finanțare.

Există, din punct de vedere practic, mai multe tratatmente contabile pentru
operațiunea de factoring. Și profesionistul contabil poate opta pentru
tratamentul contabil care se pliază pe activitatea entității urmărind întotdeauna
documentele contabile și înregistrarea acestora astfel încât la finalul
operațiunii toate conturile să nu aibă sold, dacă nu intervin aspecte juridice
care să perturbe derularea formei de finanțare.

1.8. Test de evaluare

De rezolvat. Definiți conceptul de factoring.

De rezolvat. Factoringul reprezintă un tablou care prezintă patrimoniul unei
entități (Adevărat/fals).

De rezolvat. Prezentați fluxul informațional al operațiunilor de factoring
(schemă în care se vor surprinde relațiile dintre factor, aderent etc.).

De rezolvat. Redați avantajele și dezavantajele pentru aderent și banca factor
în cadrul factoringului.

De rezolvat. Prezentați câteva forme ale factoringului.

De rezolvat. Evidențiați elementele unui contract de factoring.

Tema de control 1. O entitate încheie cu o bancă factor un contract de
factoring în care sunt prevăzute următoarele elemente:
– valoarea facturilor totale cedate factorului 30.000 lei;
– plata imediată a 80% din valoarea facturilor;
– dobânda este de 14% pe perioada celor 90 de zile;
– comisionul de factoring este de 2,5% din valoarea facturilor cedate
factorului;
– termenul scadent al facturilor este de 90 zile.

Să se înregistreze: cedarea creanțelor băncii factor; încasarea a 80% din
contravaloarea creanțelor; constituirea depozitului colateral pentru diferența
de 20%; plata comisionului de factoring; evidențierea obligației de plată a
dobânzii; plata dobânzii curente; actualizarea cheltuielilor în a II-a și a III-a

18
lună; încasarea diferenței de 20% la scadență; stingerea creditului pe
seama creanțelor cedate.

1.9. Referințe bibliografice

Badea Leonardo et. al., Managementul riscului bancar, Editura Economică,
București, 2010.
Deaconu Sorin-Constantin, Particularități ale contabilității entităților,
Editura C.H. Beck, București, 2012.
Deaconu Sorin-Constantin, Reglementări și practici contabile specifice – note
de curs, Seria Didactică, Alba Iulia, 2010.
Mutu Simion, Tehnici moderne de gestiune bancară, Editura Altip, Alba Iulia,
2000.
Rovența Mihaela, Introducere în forfetare și factoring – tehnici moderne de
finanțare a activității de export, Editura Economică, București, 2002.
Ordinul nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, Monitorul
Oficial nr. 910/2015.

19

Unitatea de învățare 2

Referințe financiar – contabile
privind franciza

CUPRINS
2.1. Introducere
2.2. Competențele unității de învățare
2.3. Obiective
2.4. Franciza – aspecte generale
2.5. Avantajele și dezavantajele sistemului de franciză
2.6. Tipuri de activități francizabile
2.7. Tratamente și opțiuni contabile privind activitățile francizabile
2.8. Rezumat
2.9. Test de evaluare
2.10. Referințe bibliografice
2.1. INTRODUCERE
Franciza reprezintă un concept relativ nou în activitatea economică românească. Acest
sistem de comercializare prezintă anumite avantaje pentru cei care doresc să investească
într o afacere, iar riscul cu care se confruntă antreprenorii este destul de redus. Unul din
avantajele principale pentru francizat este achiziționarea sau utilizarea unui produs sau
serviciu consacrat. Iar un dezavantaj ar fi profitul destul de redus pentru întreprinzător,
deoarece cea mai mare parte va fi transferat francizorului.
2.2. COMPETENȚELE UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
După parcurgerea acestui curs studentul va fi capabil să:
– definească noțiunile de franciză și franșiză;
– descrie avantajele și dezavantajele afacerii de franciză;
– categorisească tipurile de franciză;
– explice tratamentele contabile ale activității de franciză.

20
2.3. OBIECTIVE
 cunoașterea noțiunilor de franciză și franșiză;
 însușirea avantajelor și limitelor rețelei de franciză;
 identificarea criteriilor de clasificare a activităților francizabile;
 familiarizarea cu modul de reflectare în contabilitate a francizei.
DURATA MEDIE DE PARCURGERE A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE: 3
ORE
CUVINTE CHEIE: franciză, francizor, francizat, franșiză, taxe de redevență

2.4. Franciza – aspecte generale

Definiție: franciza – sistem de comercializare bazat pe o
colaborare continuă între persoane fizice sau juridice,
independente din punct de vedere financiar, prin care o
persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane,
denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o
afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu.

Efectuați o paralelă între conceptul de franciză și cel de
leasing, stabilind asemănări și deosebiri.

Baza legală:
– Ordonanța nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei
republicată în Monitorul Oficial nr. 180/1998.
– Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial
nr. 688/2015.

Facem precizarea că Ordinul 1802/2014, nu definește
conceptul de franciză.

Paralel cu conceptul de franciză, vom prezenta și noțiunea
de franșiză.

Prin franșiză se înțelege partea din valoarea daunei stabilită ca
sumă fixă ori procent din suma asigurată, suportată de
asigurat pentru fiecare eveniment (accident, în cazul asigurării
CASCO) și care se stabilește și se consemnează în poliță în
aceeași valută ca și suma asigurată. Notițe:
…………….

21

De exemplu, franșiza pentru distrugerea totală a unui
autoturism poate ajunge și la 10% din suma asigurată. Astfel,
dacă automobilul suferă daună totală, iar asigurarea CASCO
pe care o are asiguratul este pentru o sumă de 10.000 de Euro,
compania de asigurări va plăti doar 9.000 de Euro, iar restul
va fi contribuția persoanei asigurate.

La ora actuală se configurează din punct de vedere practic
impunerea unei valori fixe a franșizei, în jurul sumei de 100
de Euro pentru asigurările CASCO. Prin impunerea franșizei
de către asiguratori are loc o eficientizare a asigurărilor, iar
prin obligativitatea acceptării unui contract de franșiză,
companiile de asigurări încearcă sa responsabilizeze
conducătorul auto, care va suporta astfel costurile pentru
zgârieturi ori alte accidente ușoare ale autovehiculului, chiar
dacă are încheiată polița de asigurare Casco.

De reținut este faptul că o asigurare cu franșiză are o primă de
asigurare mai mică decât o asigurare fără franșiză, ceea ce
înseamnă că șoferul va plăti mai puțin pentru polița Casco,
dar, la un eventual accident, el va trebui să achite o anumită
sumă, în funcție de nivelul franșizei prevăzut în contractul
semnat cu asiguratorul. Cu cât nivelul franșizei este mai
ridicat, cu atât tariful de primă este mai scăzut, ceea ce
conduce la responsabilizarea asiguratului și la scăderea
numărului de cereri de despăgubire, întrucât acesta va acoperi
din propriul buzunar daunele minore apărute.

Prezentăm o serie de categorii de afaceri în franciză:
 francize de Fastfood: Pizzeria Bella Italia, Broaster
Chicken, DraculaPizza etc.;
 francize de restaurante: Bocconci, La Boucherie,
Planet Sushi etc.;
 francize de cafenele: Bourbon Cocktails&Coffee,
Pascucci, Caffe Vergnano etc;
 francize de înfrumusețare: Contours Express, Fabio
Salsa, Perfect Nails etc.;
 francize de educație: Crestcom, Fun Science,
Fastrackids etc.;
 francize de magazine: Orange Elephant, Spar, Body
One, Elvila, Brooks etc.;

22
 francize de imobiliare: Re/Max, Hirsh, Century 21
Romania etc.;
 francize de servicii: Euroins, Jani King, Sign A Rama
etc.;
 francize de internet: Computer Troubleshooters,
Esinow etc.;
 francize auto: Point S, Sama service grup, Sixt Rent a
Car etc.

La prima vedere, o rețea de franciză pare să fie o corporație
de dimensiuni mari. Dar la o analiză mai atentă se poate
scoate în evidență faptul că franciza este un sistem alcătuit din
multe unități mici și parteneri individuali.

Pentru a avea o afacere la cheie profitabilă nu este necesar
numai să alegeți o franciză care i-a îmbogățit pe alții.
Succesul altora nu este neaparăt echivalent cu succesul
francizei în sine.

Cele 7 sfaturi pentru maximizarea profitului unei afaceri
prezentate în literatura de specialitate ar putea fi:
 definirea corectă a ideii de"profit";
 alegerea francizei potrivite;
 investiție rezonabilă;
 reinvestiți pentru a vă atinge scopurile;
 încadrați-vă în sistem;
 capitalizați-vă corect afacerea;
 lucrați cu un contabil bun.

În continuare vom prezenta câteva avantaje, dar și
dezavantaje ale sistemului de franciză.

2.5. Avantajele și dezavantajele sistemului de franciză

Sistemul de franciză oferă o serie de beneficii ambilor
parteneri, dar mulți investitori sunt reticenți la acest tip de
afacere, pentru că există și riscuri potențiale.

Francizorul beneficiază de următoarele avantaje:
 atragerea în sfera sa de influență a resurselor
financiare ale francizaților;
 majorarea profitului și a fluxurilor de trezorerie;

23
 valorizarea mărcii;
 penetrarea de noi piețe în paralel cu păstrarea actualei
clientele;
 economii la cheltuielile de publicitate, deoarece o
parte semnificativă va fi suportată de către francizat.

Pentru francizat, avantajele se pot concretiza în:
 utilizarea și punerea în practică a unui concept
verificat, validat și profitabil;
 nivel scăzut al riscului de eșec;
 instruire și asistență managerială din partea
francizorului;
 păstrarea managementului și independența afacerii.

La avantajele de mai sus se adaugă și o serie de limite și
riscuri. De pildă, la expirarea contractului, francizatul pierde
dreptul de folosință a mărcii și imaginii deținute în virtutea
contractului de franciză. Din punctul de vedere al
francizorului, erorile de management ale unui membru al
rețelei de franciză au efecte negative asupra întregului grup,
iar serviciile ce trebuie asigurate francizaților implică un
volum mare de muncă.

De asemenea, se poate ivi situația ca pe parcursul derulării
afacerii să apară nevoia suplimentară de disponibilități bănești
din partea francizatului, comparativ cu bugetul stabilit inițial
(se întâmplă frecvent ca resursele financiare prevăzute inițial
să fie insuficiente).

2.6. Tipuri de activități francizabile

În funcție de obiectul lor, în literatura de specialitate se
întâlnesc trei categorii de francize: Franciza industrială care
se referă la producția de bunuri; Franciza de distribuție care
privește desfacerea bunurilor; Franciza de servicii care se
referă la prestarea serviciilor.

Franciza industrială permite francizatului atât a desfășura
activități de producție, cât și a comercializa bunurile care sunt
obținute cu ajutorul francizorului care îi comunică
francizatului o serie de informații referitoare la procedeele de
fabricație, respectiv know-how-ul său, îi licențiază marca și îi

24
furnizează asistență tehnică. Acest tip de franciză este cel mai
puțin răspândit în practică, iar un exemplu în acest caz este
celebra Coca-Cola.

În cazul acestui tip de franciză, esențială este transmiterea
know-how-lui, respectiv protejarea acestuia, deoarece pentru
francizor există riscul de a fi dezvăluit secretul afacerii.

Franciza de distribuție este acel tip de franciză unde
francizatul poate fi un distribuitor care achiziționează anumite
bunuri pentru a fi ulterior revândute. Această formă de
franciză este cea mai răspândită.

În anumite situații se poate renunța la punctele de
comercializare ale bunurilor, vânzarea făcându-se direct către
clienți. Astfel avem de-a face cu franciza mobilă sau
ambulantă. Se încadrează în acest tip de franciză rețeaua
Amway, care vinde o paletă largă de bunuri cosmetice, de
curățenie etc. unde distribuitorii sunt permanent instruiți în
cadrul unor seminarii organizate (Mocanu, 2008: 13).

Franciza de servicii reprezintă acea categorie unde know-
how-ul este fundamental pentru reușita afacerii. Deosebirea
între franciza de distribuție și franciza de servicii constă în
„natura bunului” oferit, care în cazul francizei de distribuție
constă în bunuri tangibile, iar în cazul francizei de servicii, în
„bunuri intangibile”.

25
2.7. Tratamente și opțiuni contabile privind
activitățile francizabile

În cadrul operațiunilor de franciză se percep în general trei categorii de taxe.
Sintetic acestea sunt:
 O taxă de intrare în sistem (franchise fee) care oferă francizatului
dreptul de a beneficia de avantajele acordate de francizor și rețeaua de
franciză. Taxa se plătește o singură dată, la intrarea în sistemul de
franciză și se prezintă în sumă fixă ce poate să atingă o valoare de
câteva sute de mii de euro. Această taxă reprezintă costul achiziției
mărcii, know-how-ului etc. de la francizor;
 Taxele de redevență (royalty fee) care se achită anual de către
francizat pentru utilizarea experienței furnizate de francizor, a asitenței
acordate. Legea 227/2015 privind Codul fiscal definește redevența ca
fiind plățile de orice natură primite pentru folosirea ori dreptul de
folosință al oricăruia dintre următoarele:
a) drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau
științifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de
televiziune, precum și efectuarea de înregistrări audio, video;
b) dreptul de a efectua înregistrări audio, video, respectiv
spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau altele similare, și dreptul de a le
transmite sau retransmite către public, direct sau indirect, indiferent de
modalitatea tehnică de transmitere – inclusiv prin cablu, satelit, fibre optice
sau tehnologii similare;
c) orice brevet, invenție, inovație, licență, marcă de comerț
sau de fabrică, franciză, proiect, desen, model, plan, schiță, formulă secretă
sau procedeu de fabricație ori software;
d) orice echipament industrial, comercial sau științific,
container, cablu, conductă, satelit, fibră optică sau tehnologii similare;
e) orice know-how;
f) numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte
drepturi similare referitoare la o persoană fizică.

 Taxe de vizibilitate, care au o destinație clară și cuprind: taxă de
publicitate, taxă pentru activitatea de marketing etc.

În continuare vom prezenta modul de reflectare în contabilitate a
principalelor operațiuni generate de o rețea de franciză.

26
Tratamente și opțiuni contabile privind operațiunile desfășurate de
francizat

 achiziționarea francizei (taxa de intrare în sistem: franchise fee):

%
205 „Concesiuni, brevete,
licențe, mărci comerciale,
drepturi și active similare”
4426 „TVA deductibilă” = 404 „Furnizori de imobilizări”

Notă: utilizăm planul de conturi aprobat prin Ordinul 1802/2014.

 plata francizorului de către francizat:

404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

 înregistrarea amortizării francizei:

6811 „Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea
imobilizărilor” = 2805 „Amortizarea concesiunilor,
brevetelor, licențelor, mărcilor
comerciale, drepturilor și activelor
similare”

 scoaterea din evidență a francizei:

2805 „Amortizarea concesiunilor,
brevetelor, licențelor, mărcilor
comerciale, drepturilor și
activelor similare” = 205 „Concesiuni, brevete, licențe,
mărci comerciale, drepturi și
active similare”

 achiziționarea de mărfuri de la francizor:

%
371 „Mărfuri”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori”

 plata contravalorii mărfurilor cumpărate:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

 evidențierea unui ajutor financiar primit de la francizor:

27
5121 „Conturi la bănci în lei” = 462 „Creditori diverși”
451 „Decontări între entitățile
afiliate”. Analitic francizor

 restituirea ajutorului financiar:

451 „Decontări între entitățile
afiliate”. Analitic francizor = 5121 „Conturi la bănci în lei”

 înregistrarea redevențelor facturate de către francizor:

%
205 „Concesiuni, brevete, licențe,
mărci comerciale, drepturi și
active similare”***
4426 „TVA deductibilă” = 404 „Furnizori de imobilizări”

***Dumitru Matiș, Mustață Răzvan Valentin, Contabilitatea
operațiunilor generate de sistemul de franciză, revista Gestiunea și
contabilitatea firmei, nr. 10/2004, p. 59.
Notă: în activitatea practică, dar și în literatura de specialitate există și
soluția ca redevențele să se înregistreze în contul 612 „Cheltuieli cu
redevențele, locațiile de gestiune și chiriile”.

 plata redevențelor:

404 „Furnizori de imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

 înregistrarea taxelor de vizibilitate (taxă de publicitate, taxă de
contribuție la activitatea de marketing):

%
612 „Cheltuieli cu redevențele,
locațiile de gestiune și chiriile”
4426 „TVA deductibilă” = 401 „Furnizori”

 plata taxelor:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în lei”

28
Tratamente și opțiuni contabile privind operațiunile desfășurate de
francizor

 vânzarea francizei fracizatului (taxa de intrare în sistem – franchise
fee):

461 „Debitori diverși”
= %
7583 „Venituri din vânzarea
activelor și alte operații de capital”
4427 „TVA colectată”

Notă: – în contabilitatea francizorului nu se efectuează înregistrări
privind franciza cumpărată de francizat (se evidențiază în contabilitatea
acestuia).
– descărcare de gestiune nu se efectuează, deoarece se transmite doar
marca, cunoștințele etc.

 încasarea contravalorii francizei:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverși”

 facturarea redevenței (royalty fee):

461 „Debitori diverși”
= %
7583 „Venituri din vânzarea
activelor și alte operații de capital”
4427 „TVA colectată”
Notă: în activitatea practică și în literatura de specialitate se utilizează,
uneori și contul 706 „Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii”.

 încasarea contravalorii redevenței:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverși”

 facturarea taxelor de vizibilitate (taxă de publicitate, taxă de
contribuție la activitatea de marketing):

4111 „Clienți” = %
706 „Venituri din redevențe, locații
de gestiune și chirii”
4427 „TVA colectată”

29
 încasarea contravalorii taxelor de vizibilitate:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 4111 „Clienți”

 acordarea unui ajutor financiar francizatului:

461 „Debitori diverși”
451 „Decontări între entitățile
afiliate”. Analitic pentru fiecare
francizat = 5121 „Conturi la bănci în lei”

 încasarea ajutorului financiar de la francizat:

5121 „Conturi la bănci în lei” = 461 „Debitori diverși”
451 „Decontări între entitățile
afiliate”. Analitic pentru fiecare
francizat

Aplicație practică. Francizorul pune la dispoziția francizatului marca
înregistrată și tehnologia de fabricație a unui produs, în schimbul unei taxe de
intrare în rețea de 230.000 lei + TVA (posibil ca actualul Guvern să modifice
cotele de TVA, dar acest aspect fiscal nu trebuie să reprezinte un impediment
pentru efectuarea de raționamente profesionale) și a unei redevențe anuale de
10% din cifra de afaceri. Durata contractului de franciză este de 10 ani.
Redevența în primul an de contract este de 80.000 lei + TVA. Taxele de
publicitate facturate de francizor francizatului se ridică la suma de 18.000 lei
+ TVA.

Să se înregistreze la francizor: vânzarea francizei (taxa de intrare); încasarea
taxei de intrare; facturarea redevenței (royalty fee); încasarea contravalorii
redevenței; facturarea taxelor de publicitate; încasarea contravalorii taxelor de
publicitate.
Să se înregistreze la francizat: achiziționarea francizei; plata francizorului;
înregistrarea amortizării lunare a francizei; înregistrarea redevențelor facturate
de către francizor; plata redevenței; înregistrarea taxelor de publicitate; plata
taxelor de publicitate.

30

Înregistrările în contabilitatea francizorului:

 vânzarea francizei fracizatului (taxa de intrare în sistem – franchise
fee):
461 „Debitori diverși”
= %
7583 „Venituri din
vânzarea activelor ….”
4427 „TVA colectată” 273.700
230.000

43.700

 încasarea taxei de intrare:

5121 „Conturi la bănci
în lei” = 461 „Debitori diverși” 273.700

 facturarea redevenței (royalty fee):

461 „Debitori diverși”
= %
7583 „Venituri din
vânzarea activelor ..”
4427 „TVA colectată” 95.200
80.000

15.200

 încasarea contravalorii redevenței:

5121 „Conturi la bănci
în lei” = 461 „Debitori diverși” 95.200

 facturarea taxelor de publicitate:

4111 „Clienți” = %
706 „Venituri din
redevențe, locații de
gestiune și chirii”
4427 „TVA colectată” 21.420
18.000

3.420

 încasarea contravalorii taxelor de publicitate:

5121 „Conturi la bănci în
lei” = 4111 „Clienți” 21.420

31
Înregistrările în contabilitatea francizatului:

 achiziționarea francizei (taxa de intrare în sistem: franchise fee):
%
205 „Concesiuni,
brevete, licențe, mărci
comerciale, drepturi
și active similare”
4426 „TVA
deductibilă” = 404 „Furnizori de
imobilizări”
273.700
230.000

43.700

 plata francizorului:

404 „Furnizori de
imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în
lei” 273.700

 înregistrarea amortizării lunare a francizei:

6811 „Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea
imobilizărilor” = 2805 „Amortizarea
concesiunilor, brevetelor,
licențelor, mărcilor
comerciale, drepturilor și
activelor similare” 1.916,66

n = %1010100 100T

Aanual = Vi x n = 230.000 x 10% = 23.000 lei

Alunar = 66,916.112000.23

 înregistrarea redevențelor facturate de către francizor:
%
205 „Concesiuni,
brevete, licențe, mărci
comerciale, drepturi
și active similare”
4426 „TVA
deductibilă” = 404 „Furnizori de
imobilizări”
95.200
80.000

15.200

32

 plata redevențelor:

404 „Furnizori de
imobilizări” = 5121 „Conturi la bănci în
lei” 95.200

 înregistrarea taxelor de publicitate:

%
612 „Cheltuieli cu
redevențele, locațiile
de gestiune și chiriile”
4426 „TVA
deductibilă” = 401 „Furnizori”
21.420
18.000

3.420

 plata taxelor de publicitate:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în
lei” 21.420

Aplicație practică. Francizorul acordă francizatului un ajutor financiar în
valoare de 50.000 lei. Ulterior suma este rambursată.

Înregistrați în contabilitatea francizatului: primirea ajutorului financiar;
rambursarea sumei francizorului.

Înregistrați în contabilitatea francizorului: acordarea ajutorului financiar;
primirea disponibilităților de la francizat.

Înregistrările în contabilitatea francizatului:

 primirea ajutorului financiar:

5121 „Conturi la
bănci în lei” = 462 „Creditori diverși”
451 „Decontări între
entitățile afiliate” 50.000

 rambursarea sumei francizorului:
462 „Creditori
diverși”
451 „Decontări între
entitățile afiliate” = 5121 „Conturi la bănci în
lei” 50.000

33

Înregistrările în contabilitatea francizorului:

 acordarea ajutorului financiar:

461 „Debitori diverși”
451 „Decontări între
entitățile afiliate” = 5121 „Conturi la bănci în
lei” 50.000

 primirea disponibilităților de la francizat:

5121 „Conturi la
bănci în lei” = 461 „Debitori diverși”
451 „Decontări între
entitățile afiliate” 50.000

Aplicație practică. Francizatul cumpără bunuri de la francizor în valoare de
35.000 lei + TVA în vederea vânzării. Contravaloarea datoriei se achită cu
ordin de plată.

Înregistrați în contabilitatea francizatului: cumpărarea bunurilor; plata
datoriei.

Înregsitrați în contabilitatea francizorului: vânzarea bunurilor; descărcarea de
gestiune știind costul de achiziție de 32.000 lei; încasarea contravalorii
vânzării.

Înregistrările în contabilitatea francizatului:

 cumpărarea bunurilor:

%
371 „Mărfuri”
4426 „TVA
deductibilă” = 401 „Furnizori”
41.650
35.000
6.650

 plata datoriei:

401 „Furnizori” = 5121 „Conturi la bănci în
lei” 41.650

34
Înregistrările în contabilitatea francizorului:

 vânzarea bunurilor:

4111 „Clienți”
= %
707 „Venituri din
vânzarea mărfurilor”
4427 „TVA colectată” 41.650
35.000

6.650

 descărcarea de gestiune:

607 „Cheltuieli
privind mărfurile” = 371 „Mărfuri”
32.000

 încasarea contravalorii vânzării:

5121 „Conturi la
bănci în lei” = 4111 „Clienți”
42.000

2.8. Rezumat

Sistemul de franciză este aplicabil, de regulă, în comerțul internațional și
reprezintă un contract care se încheie între francizor și francizat, iar obiectul
poate fi o marcă de fabrică, împreună cu asistența tehnică și toate cunoștințele
necesare pentru exploatarea acesteia.

Acest sistem oferă atât avantaje, cât și dezavantaje. Dezavantajele în general
sunt pentru francizat, iar avantajele sunt în general pentru francizor.

Din punct de vedere contabil, francizorul trebuie să înregistreze în principal:
vânzarea francizei (taxa de intrare); încasarea taxei de intrare; facturarea
redevenței (royalty fee); încasarea contravalorii redevenței; facturarea taxelor
de publicitate; încasarea contravalorii taxelor de publicitate.

Iar francizatul trebuie să evidențieze: achiziționarea francizei; plata
francizorului; înregistrarea amortizării lunare a francizei; plata redevenței;
înregistrarea taxelor de publicitate; plata taxelor de publicitate.

35
2.9. Test de evaluare

De rezolvat. Definiți conceptul de franciză
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Franciz%C4%83, martie 2015).
De rezolvat. Definiți noțiunea de franșiză.
De rezolvat. Prezentați criteriile de clasificare ale francizei.
De rezolvat. Prezentați avantajele și dezavantajele rețelei de franciză.
De rezolvat. Exemplificați operațiunile de franciză (denumirea mărcilor).
De rezolvat. Categoriile de taxe care se percep în cadrul operațiunilor de
franciză.
De rezolvat. Francizorul pune la dispoziția francizatului marca înregistrată și
tehnologia de fabricație a unui produs, în schimbul unei taxe de intrare în rețea
de 300.000 lei + TVA și a unei redevențe anuale de 10% din cifra de afaceri.
Durata contractului de franciză este de 10 ani. Redevența în primul an de
contract este de 12.000 lei + TVA. Taxele de publicitate facturate de francizor
francizatului se ridică la suma de 25.000 lei + TVA.

Să se înregistreze la francizor: vânzarea francizei (taxa de intrare); încasarea
taxei de intrare; facturarea redevenței (royalty fee); încasarea contravalorii
redevenței; facturarea taxelor de publicitate; încasarea contravalorii taxelor de
publicitate.
Să se înregistreze la francizat: achiziționarea francizei; plata francizorului;
înregistrarea amortizării lunare a francizei; plata redevenței; înregistrarea
taxelor de publicitate; plata taxelor de publicitate.
De rezolvat. Francizorul acordă francizatului un ajutor financiar în valoare de
80.000 lei. Ulterior suma este rambursată. Înregistrați în contabilitatea
francizatului: primirea ajutorului financiar; rambursarea sumei francizorului.
Înregistrați în contabilitatea francizorului: acordarea ajutorului financiar;
primirea disponibilităților de la francizat.
De rezolvat. Francizatul cumpără bunuri de la francizor în valoare de 43.000
lei + TVA în vederea vânzării. Contravaloarea datoriei se achită cu ordin de
plată. Înregistrați în contabilitatea francizatului: cumpărarea bunurilor; plata
datoriei. Înregsitrați în contabilitatea francizorului: vânzarea bunurilor;
descărcarea de gestiune știind costul de achiziție de 37.000 lei; încasarea
contravalorii vânzării.
De rezolvat. Conceptul de franciză este identic cu cel de franșiză.
(Adevărat/Fals).
De rezolvat. Franciza reprezintă un instrument de finanțare prin care se vând
facturi către o societate de factoring. (Adevărat/Fals).

36

2.10. Referințe bibliografice

1. Deaconu Sorin-Constantin, Particularități ale contabilității entităților,
Editura C.H. Beck, București, 2012.
2. Deaconu Sorin-Constantin, Reglementări și practici contabile specifice
– note de curs, Seria Didactică, Alba Iulia, 2010.
3. Mocanu Mihaela, Contractul de franciză, Editura C.H. Beck,
București, 2008.
4. Ordonanța nr. 52/1997 privind regimul juridic al francizei republicată,
Monitorul Oficial nr. 180/1998.
5. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Monitorul Oficial nr.
688/2015.
6. http://www.eff-franchise.com/.
7. http://www.franciza.ro/.

37

Unitatea de învățare 3

Reglementări și practici contabile pentru persoanele juridice
fără scop patrimonial

CUPRINS
3.1. Introducere
3.2. Competențele unității de învățare
3.3. Obiective
3.4. Generalități privind asociațiile, fundațiile și federațiile
3.5. Tipologia asociațiilor și fundațiilor
3.6. Organizarea și conducerea contabilității la persoanele juridice
fără scop patrimonial
3.7. Precizări contabile privind asociațiile composesorale
3.8. Tratamente contabile specifice persoanelor juridice fără scop
patrimonial
3.9. Rezumat
3.10. Test de evaluare
3.11. Referințe bibliografice
3.1. INTRODUCERE
În literatura de specialitate sunt tratate destul de sumar tratamentele contabile pentru
asociații, fundații, composesorate etc. Ne propunem redarea aspectelor esențiale pentru
entitățile fără scop patrimonial din punct de vedere al trăsăturilor și al particularităților
privind înregistrarea în contabilitate a tranzacțiilor și evenimentelor.
Un alt aspect tratat în cadrul acestui pargraf este cel privind composesoratul, ca și formă
particulară asociativă pentru asigurarea gestionării durabile a pădurilor. Asociațiile
composesorale au luat amploare în ultima perioadă conducând, nu în puține cazuri, la
tăieri masive de arbori ce sunt valorificați în mare măsură la extern.

38
3.2. COMPETENȚELE UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
După parcurgerea acestui curs studentul va fi capabil să:
– definească noțiunile de asociații, fundații, federații , composesorat etc.;
– explice trăsăturile organizațiilor fără scop patrimonial;
– înregistreze în contabilitate operațiunile economico-financiare derulate de către
asociații, fundații și federații.
3.3. OBIECTIVE
 cunoașterea noțiunilor de asociație, fundație și federație;
 identificarea trăsăturilor pentru asociații, fundații, federații;
 familiarizarea cu modul de recunoaștere în contabilitatea asociațiilor, fundațiilor și
federațiilor a activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, veniturilor, cheltuielilor etc.
DURATA MEDIE DE PARCURGERE A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE: 5
ORE
CUVINTE CHEIE: asociație, federație, fundație, composesorat

3.4. Generalități privind asociațiile, fundațiile și federațiile

Persoanele juridice se clasifică din punct de vedere al naturii
scopului astfel:
 persoane juridice cu scop lucrativ (patrimonial) ce au ca
obiectiv obținerea de profit în general. Din această categorie
fac parte societățile comerciale, regiile autonome, societățile
bancare etc.;
 persoane juridice fără scop lucrativ (nepatrimonial) care
nu au ca obiectiv obținerea de profit în general. Din acestă
categorie fac parte: asociațiile, fundațiile, federațiile etc.

Persoanele juridice fără scop lucrativ nu urmăresc distribuirea
beneficiilor între membrii organizației, ci realizarea scopului
propus.

Definiție: Potrivit Dicționarului explicativ, asociația este o
grupare de persoane creată pentru a atinge un scop comun și
organizată pe baza unui statut (Academia Română, Institutul de
lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicționarul explicativ al limbii române
– ediția a II-a, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p.
65).
Notițe:
…………

39
Potrivit legiuitorului român, asociația este subiectul de drept
constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei
înțelegeri, pun în comun și fără drept de restituire contribuția
materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă pentru realizarea
unor activități în interes general sau comunitar (Ordonanța
26/2000 cu privire la asociații și fundații).

Definiție: Fundația este definită de normalizatorul român ca
fiind: subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane
care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte,
constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent și irevocabil,
realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar
(Ordonanța 26/2000 cu privire la asociații și fundații).

Două sau mai multe asociații sau fundații se pot constitui în
federație. Asociațiile sau fundațiile care constituie o federație își
păstrează propria personalitate juridică, inclusiv propriul
patrimoniu.
Asociațiile, fundațiile și federațiile au fost supuse următoarelor
reglementări:
 legea nr. 21/1924 pentru persoane juridice (asociații și
fundații), publicată în Monitorul Oficial nr. 27/1924;
 ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și
fundații, publicată în Monitorul Oficial nr. 39/2000, act
normativ ce abrogă legea nr. 21/1924.

Notă: Legile – se elaborează de Parlament pe baza Constituției,
reglementează marea majoritate a raporturilor de drept
administrativ, organizarea și funcționarea principalelor autorități
administrative, competențele acestora, funcționarea
contenciosului administrativ, a administrației locale, a Guvernului
etc.

Ordonanțele și hotărârile guvernului. Ordonanțele sunt emise pe
baza unei legi de abilitare a Guvernului de către Parlament și
numai în materia rezervată reglementării prin lege ordinară.
Ordonanța de urgență este un act al guvernului ce poate fi emis
numai în situații deosebite, Hotărârile (Regulamentele)
Guvernului, reprezintă cea mai mare parte a actelor Guvernului.
O asociație sau o fundație poate fi recunoscută de Guvernul
României ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ
următoarele condiții:

40
 activitatea acesteia se desfășoară în interes general sau al
unor colectivități;
 funcționează de cel puțin 3 ani;
 prezintă un raport de activitate din care să rezulte
desfășurarea unei activități anterioare semnificative, prin
derularea unor programe ori proiecte specifice scopului
său. Raportul este însoțit de situațiile financiare anuale și
de bugetele de venituri și cheltuieli pe ultimii 3 ani
anteriori datei depunerii cererii privind recunoașterea
statutului de utilitate publică;
 valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani
anteriori în parte este cel puțin egală cu valoarea
patrimoniului inițial.
Recunoașterea utilității publice conferă asociației sau fundației
următoarele drepturi și obligații:
 dreptul de a i se atribui în folosință gratuită bunurile
proprietate publică;
 dreptul de a menționa în toate documentele pe care le
întocmește că asociația sau fundația este recunoscută ca
fiind de utilitate publică;
 obligația de a menține cel puțin nivelul activității și
performanțele care au determinat recunoașterea;
 obligația de a comunica autorității administrative
competente orice modificări ale actului constitutiv și ale
statutului, precum și rapoartele de activitate și situațiile
financiare anuale;
 obligația de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la
încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate și
situațiile financiare anuale în Monitorul Oficial al
României, precum și în Registrul național al persoanelor
juridice fără scop patrimonial.

Patrimoniul constituie elementul care face deosebirea
fundamentală între asociații și fundații. Astfel, în cazul
fundației elementul principal prin intermediul căruia se realizează
scopul propus îl constituie patrimoniul, în timp ce asociația
urmărește îndeplinirea obiectivelor stabilite prin munca
asociaților, în general voluntară.

41
3.5. Tipologia asociațiilor și fundațiilor

În literatura de specialitate există mai multe criterii de clasificare a
asociațiilor și fundațiilor.

Asociațiile pot fi categorisite astfel:
1. Asociații constituite în interesul propriilor membri:
 asociații de proprietari și locatari – au ca scop
administrarea imobilelor folosite în proprietate, gestionarea
spațiilor comune, reprezentarea proprietarilor-locatarilor în
raport cu autoritățile;
 cluburi de vacanță și divertisment – derulează programe
culturale și de divertisment.

2. Asociații constituite în interesul unei categorii sociale din
care fac parte membri:
 asociații de handicapați;
 asociații profesionale (sindicatele). Organizațiile sindicale
sunt constituite în scopul apărării drepturilor prevăzute în
legislația națională, în pactele, tratatele și convențiile
internaționale la care România este parte, precum și în
contractele colective de muncă și promovării intereselor
profesionale, economice, sociale, culturale și sportive ale
membrilor acestora.
 asociații ale consumatorilor (urmăresc protejarea
consumatorilor);
 asociații de femei, tineret, pensionari, de minoritari;
 asociații religioase etc.

3. Asociații constituite în interesul general al comunității:
 asociații cu caracter umanitar;
 asociații cu caracter filantropic (acțiune de binefacere
întreprinsă în folosul oamenilor săraci);
 asociații cu caracter științific și cultural.

Privitor la fundații acestea se clasifică astfel:
1. Potrivit scopului propus a fi realizat, avem:
 fundații directe – au în vedere atingerea unui anumit scop;
 fundații indirecte – colectează sume de bani care sunt
utilizate în funcție de scopul impus de către donatorii de
bunuri și/sau disponibilități.
Notițe:
…………….

42
2. În funcție de momentul constituirii fundației se disting:
 fundații între vii – patrimoniul unui fondator este destinat
constituirii unei fundații în timpul vieții;
 fundații pentru cauză de moarte – patrimoniul va fi
disponibil pentru înființarea fundației după decesul
donatorului.

3. Potrivit calității membrilor fondatori, avem:
 fundații individuale sau colective;
 fundații constituite de persoane fizice;
 fundații constituite de persoane juridice.

43
3.6. Organizarea și conducerea contabilității la persoanele
juridice fără scop patrimonial

Legiuitorul român menționează că asociațiile și celelalte persoane
juridice cu și fără scop patrimonial au obligația să organizeze și să
conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară
și, după caz, contabilitatea de gestiune.

Conducerea contabilității entităților este prevăzută de Legea
contabilității nr. 82/1991 republicată astfel:
 persoanele juridice conduc contabilitatea, de regulă, în
compartimente distincte, conduse de către directorul economic,
contabilul-șef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească
această funcție. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice
superioare;
 contabilitatea poate fi condusă pe bază de contracte de
prestări de servicii în domeniul contabilității, încheiate cu
persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit OG nr. 65/1994
privind organizarea activității de expertiză contabilă și a
contabililor autorizați.

Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a
reglementărilor contabile revine directorului economic,
contabilului-șef sau altei persoane împuternicită să îndeplinească
această funcție, împreună cu personalul din subordine. În cazul
în care contabilitatea este condusă pe bază de contract de prestări
de servicii, încheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate
potrivit legii, membre ale Corpului Experților Contabili și
Contabililor Autorizați din România, răspunderea pentru
conducerea contabilității revine acestora, potrivit legii și
prevederilor contractuale.

Asociațiile, fundațiile, partidele politice, patronatele, organizațiile
sindicale, cultele religioase care desfășoară activități fără scop
patrimonial au obligația să organizeze și să conducă contabilitate
în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale
aplicând prevederile ordinului 3103/2017 al ministrului finanțelor
publice privind aprobarea reglementărilor contabile pentru
persoanele juridice fără scop patrimonial, Monitorul Oficial nr.
984/2017. Aceste reglementări stabilesc principiile și regulile
contabile de bază, forma și conținutul situațiilor financiare anule,
planul de conturi și normele metodologice de utilizare a acestuia. Notițe:
…………

44
Scopul ordinului privind aprobarea reglementărilor contabile
pentru persoanele juridice fără scop patrimonial: alinierea
planului de conturi al persoanelor juridice fără scop patrimonial la
planul de conturi al agenților economici.

O parte din reglementări se referă la activitățile fără scop
patrimonial, activitățile cu destinație specială și activitățile
economice desfășurate, de către asociații, fundații sau alte
organizații de acest fel, partide politice, patronate, organizații
sindicale, culte religioase, care au obligația, să conducă
contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare
anuale.

De asemenea, reglementările conțin prevederi referitoare la
formatul și conținutul situațiilor financiare anuale, principiile
contabile și regulile de evaluare, precum și regulile de întocmire,
aprobare, auditare, după caz, și publicare a situațiilor financiare
anuale pentru persoanele juridice fără scop patrimonial.

Categoriile de persoane juridice fără scop lucrativ care pot
organiza și conduce contabilitatea în partidă simplă, potrivit
Ordinului, sunt următoarele: unitățile de cult; asociațiile de
proprietari.

Ce înseamnă sistemul de contabilitate în partidă simplă?
Sistemul de contabilitate în partidă simplă reprezintă ansamblul
registrelor și documentelor contabile, legal reglementate, care
servesc la înregistrarea în contabilitate, în mod obligatoriu
cronologic și sistematic, a operațiunilor economice consemnate în
documentele justificative.

Persoanele juridice fără scop patrimonial care conduc
contabilitatea în partidă simplă nu întocmesc situații
financiare anuale.
Contabilitatea în partidă simplă la persoanele juridice fără scop
patrimonial se ține cu ajutorul următoarelor registre contabile
obligatorii: Registrul – jurnal și Registrul – inventar.

45
Registrul jurnal

Nr. crt. Data înreg. Document
(nr., fel, dată) Explicații Suma

Registrul inventar

Nr.
crt. Recapitulația
elementelor
inventariate Valoarea
contabilă Valoarea de
inventar Diferențe din
evaluare
(de înregistrat)
Valoarea Cauze
diferențe

Din cadrul documentelor specifice Asociației de proprietari, spre
exemplu, fac parte: registrul pentru evidența fondului de rulment;
registrul pentru evidența fondului de reparații; registrul pentru
evidența sumelor speciale; registrul pentru evidența fondului de
penalizări; situația soldurilor elementelor de activ și de pasiv (se
întocmește pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a
operațiunilor efectuate).

Situația soldurilor elementelor de activ și de pasiv

Nr.
crt. Elemente de activ Valori
(lei) Nr.
crt. Elemente de
pasiv Valori
(lei)
1 Sold în casă 1 Sold fond de
rulment
2 Sold conturi la
bănci 2 Sold fond de
reparații
3 Sume neachitate de
proprietarii din
asociație pentru
lista de plată
curentă 3 Sold sume
speciale

Din puțina noastră experiență am constatat că studenții sunt
deficitari in activitatea practică la capitolul „documente contabile”.
Din acest considerent sugerăm studenților acordarea unei atenții
sporite actelor contabile, mai ales ca prin completarea acestora
survine și răspunderea celor care le întocmesc. Chiar și prin
completarea unei „banale facturi” (spun unii) poate să se ajungă în
situația de a plăti contravaloarea sumelor înscrise în document.

46
3.7. Precizări contabile privind asociațiile composesorale

Reforma terenului agricol în România după 1989 a fost sinuoasă și
în prezent ridică probleme dificile atât din punct de vedere juridic,
dar și din punct de vedere economic.

Începutul reformei agricole postdecembriste a fost marcat de
intrarea în vigoare a legii fondului funciar nr. 18/19.02.1991 care a
fost ulterior republicată. Deși s-a dorit ambițioasă, legea a fost
marcată de o serie de elemente negative, care au frânat evoluția
dorită a reformei agricole. Un rol „însemnat” în avalanșa de acte
normative l-a avut și Legea nr. 1/11.01.2000 pentru reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor
forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.
18/1991 și Legii nr. 169/1997. Acest act normativ prevedea
obligativitatea restituirii terenurilor pe vechile amplasamente, „dacă
acestea sunt libere”. De asemenea Legea nr. 1/2000 prevede:
„formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație
forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie,
obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare,
păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative,
alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va
elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului
legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de
moșneni", "obște de răzeși", "composesorat", "păduri grănicerești",
alte asociații și forme asociative cu denumirea localității
respective”.

Dar ce reprezintă un composesorat? Composesoratul reprezintă o
asociație ce are ca scop asigurarea gestionării durabile a pădurilor
prin stabilirea de măsuri concrete de administrare, îngrijire,
exploatare rațională și regenerarea acestora în vederea valorificării
produselor pădurii și a bunurilor accesorii ale acesteia.

Modalitatea de constituire a unei asociații composesorale diferă de
modalitatea de constituire a unei societăți comerciale.

Mai jos prezentăm câteva elemente privind contabilitatea unei
asociații composesorale. Registrele de contabilitate obligatorii sunt:
Registrul Jurnal, Registrul Cartea mare și Registrul-inventar.
Acestea se utilizează în strictă concordanță cu destinația lor și se
prezintă în mod ordonat completându-se astfel încât să permită, în Notițe:
……….

47
orice moment, identificarea și controlul operațiunilor contabile
efectuate.

Situațiile financiare anuale sunt compuse din:
 declarația celui care administrează composesoratul în
conformitate cu prevederile Legii contabilității republicată;
 bilanț;
 contul rezultatului exercițiului;
 note explicative.

Prezentăm în continuare secvențe din componentele situațiilor
financiare la o asociație composesorală:

Extras din bilanțul Asociației composesorale PPP

Tabel nr. 1 lei
Elemente Sold la:
31.12.N-1 31.12.N
Active circulante – total 11.245 14.210
Creanțe 7.835 1.025
Casa și conturi la bănci 3.410 13.185
Datorii < 1 an 3.258 3.258
Active circulante nete 7.987 10.952
Total active minus datorii
curente 7.987 10.952
Capitaluri proprii 7.987 10.952
Rezultatul reportat al
activităților economice
(sold C) 0 7.987
Rezultatul exercițiului 7.987 2.965

Din tabelul de mai sus constatăm următoarele:
 bilanțul întocmit de către asociațiile composesorale are
un format vertical care pune în evidență indicatorul active circulante
nete, respectiv datorii curente nete. Valoarea indicatorului la
începutul exercițiului financiar este de 7.987 lei, iar la sfârșitul
exercițiului atinge suma de 10.952 lei;
 macheta bilanțului pentru asociațiile composesorale este
similară cu macheta bilanțului aprobată prin OMFP nr. 1.802/2014;
 bilanțul composesoratelor se întocmește potrivit ecuației:

Capitaluri proprii = Total activ – Total datorii

Capitaluri proprii = 14.210 – 3.258 = 10.952 lei

48

Capitalurile proprii reprezintă totalitatea surselor de finanțare
stabile, aflate la dispoziția persoanelor juridice fără scop
patrimonial, după deducerea tuturor datoriilor.

Structura capitalurilor proprii este următoarea: aporturile, rezervele,
rezultatul reportat, rezultatul exercițiului (aporturile reprezintă
contribuțiile în natură și/sau în numerar ale membrilor pentru
constituirea patrimoniului social. Constatăm că în cazul
composesoratelor se utilizează de către normalizatorul român
sintagma „patrimoniu social”. Încă o dovadă că nu se poate renunța
la conceptul de patrimoniu).

În cazul prezentat, capitalurile proprii au în componența lor numai
rezultatul exercițiului, care este pozitiv atât la începutul exercițiului
financiar, cât și la sfârșitul acestuia.

Extras din contul rezultatului exercițiului
Asociației composesorale PPP

Tabel nr. 2 lei
ELEMENTE Exercițiul financiar:
31.12.N-1 31.12.N
Venituri din activitățile economice 46.482 18.181
Cifra de afaceri 46.421 18.155
Venituri financiare 61 26
Cheltuieli privind activitățile economice 38.495 15.216
Cheltuieli privind stocurile 1.283 1.000
Cheltuieli cu alte servicii executate de terți 37.212 14.216
Rezultatul activităților economice (excedent) 7.987 2.965
Venituri totale 46.482 18.181
Cheltuieli totale 38.49
5 15.216
Rezultatul net al exercițiului (excedent) 7.987 2.965

Din tabelul de mai sus se desprind următoarele raționamente:
– componenta „Contul rezultatului exercițiului” prezintă
excedentul (în cazul de față 2.965 lei) realizat în cursul exercițiului
financiar, distinct pentru activitățile fără scop patrimonial, inclusiv
activitățile cu destinație specială și activitățile economice;
– asociația composesorală nu a înregistrat impozit pe profit
în cursul exercițiului financiar. Menționăm că în anumite cazuri
prevăzute de legislația în vigoare, asociațiile se pot afla în situația
de a plăti impozit pe profit;

49
– veniturile asociației composesorale s-au diminuat pe
parcursul exercițiului financiar cu 28.301 lei, iar cheltuielile au
înregistrat tot un trend descendent atingând valoarea absolută de
15.216 lei la sfârșitul perioadei contabile;
– rezultatul exercițiului la 31 decembrie este pozitiv (2.965
lei), dar a înregistrat o diminuare de 5.022 lei pe parcursul
perioadei. Diminuarea rezultatului s-a datorat scăderii vânzărilor de
material lemnos pe parcursul exercițiului financiar.

Prezentăm mai jos un buget de venituri și cheltuieli întocmit la
asociația composesorală în cauză:

Buget de venituri și cheltuieli
01.01.N – 31.12.N

Tabel nr. 3 lei
Specificații Prevăzut Realizat
I. Venituri – total 16.000 18.000
1. Valorificarea lemnului 16.000 18.000
2. Valorificare produse nelemnoase
3. Alte venituri
II. Cheltuieli – total 12.000 15.471
1. Paza pădurilor 6.000 7.671
2. Protecția pădurilor
3. Prevenirea și stingerea incendiilor
4. Lucrări de îngrijire
5. Întreținere și reparații drumuri forestiere
6. Amenajarea pădurilor 6.000 7.800
7. Alte cheltuieli
III. Rezultatul 4.000 2.529

Din tabelul de mai sus se desprinde ideea că bugetul a fost întocmit
realist, existând diferențe între valorile prevăzute și cele efective,
dar acestea nu sunt semnificative.

Notele explicative la o asociație composesorală sunt formate din
următoarele componente:
 Nota 1: Repartizarea excedentului/profitului;
 Nota 2: Disponibil cu destinație specială;
 Nota 3: Contul rezultatului exercițiului privind
„Veniturile cu destinație specială din aplicarea timbrelor”;
 Nota 4: Situația creanțelor și datoriilor;
 Nota 5: Situația activelor imobilizate pentru activitățile
fără scop patrimonial;

50
 Nota 6: Situația activelor imobilizate pentru activitățile
economice.

În continuare vom face referire la nota 1 repartizarea
excedentului/profitului:
Repartizarea excedentului/profitului

Tabel nr. 4 lei
Denumirea
indicatorilor Exercițiul financiar
Activități fără
scop
patrimonial Activități cu
destinație
specială Activități
economice
Repartizări din
excedent 0 X 0
– constituirea de rezerve
legale 0 X 0
– acoperirea deficitelor
contabile din anii
precedenți 0 X 0
– alte repartizări din
excedent, prevăzute de
lege 0 X 0
Excedent nerepartizat 0 0 2.965
Total de control 0 0 2.965

Repartizarea excedentului/profitului se înregistrează în contabilitate
pe destinațiile prevăzute de lege, respectiv: constituirea de rezerve
legale, acoperirea pierderilor precedente, constituirea de rezerve
statutare, alte rezerve etc. Trebuie făcută precizarea că excedentul
privind activitățile cu destinație specială nu se repartizează.

Constatăm din tabelul de mai sus că nu s-a decis asupra destinației
profitului, suma de 2.965 lei urmând a se repartiza ulterior.

Aspectele prezentate mai sus reprezintă clarificări parțiale privind
contabilitatea aplicată în cadrul unei asociații composesorale.
Considerăm ca legiuitorul român și organele de control ar trebui să
acorde o importanță mai mare contabilității organizată la astfel de
entități, întrucât prin intermediul acestora se pot „filtra” sume de
bani cu o proveniență dubioasă.

51
3.8. Tratamente contabile specifice persoanelor juridice fără scop
patrimonial

Din punct de vedere contabil, tratamentele contabile sunt similare
cu cele pentru agenții economici, cu anumite particularități asupra
cărora dorim să zăbovim în continuare.

Persoanele juridice fără scop patrimonial pot desfășura atât
activități fără scop lucrativ, cât și activități economice. În acest fel
și planul de conturi pentru persoanele juridice fără scop lucrativ
este structurat pe tipuri de activități.

Planul de conturi pentru persoanele juridice fără scop lucrativ
prezintă anumite trăsături, respectiv:
 rezultatul exercițiului și, respectiv rezultatul reportat sunt
prezentate în funcție de natura activității desfășurate de
asociație și fundație: activități fără scop lucrativ, activități
cu destinație specială și activități economice;
 conturile de imobilizări, conturile la bănci în devize și casa
în devize sunt detaliate pe conturi analitice privind
activitățile fără scop lucrativ și activitățile economice;
 în cadrul grupelor conturilor de venituri există o grupă ce
nu are corespondență în clasa 6, respectiv grupa 79
Venituri cu destinație specială.

În continuare vom aborda succint secțiunile planului de conturi
pentru a scoate în evidență particularitățile entităților fără scop
lucrativ.

Tratamente contabile privind capitalurile

Particularități:
– momentul subscrierii capitalurilor coincide cu cel al
vărsării acestora (deoarece intervine obligativitatea
vărsării integrale a subscrierilor de aporturi);
– în structura capitalurilor nu se regăsesc primele de
capital;
– tot sub aspect structural se remarcă prezența fondurilor
privind activitățile fără scop patrimonial (Fondul social al
membrilor Caselor de Ajutor Reciproc – C.A.R., Fondul pentru
ajutor în caz de deces al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc,
Fondul de rulment al membrilor asociațiilor de proprietari, Alte Notițe:
…………

52
fonduri privind activitățile fără scop patrimonial).
– efectele asupra patrimoniului generate de diferitele
operațiuni economice sunt separate pe activități fără scop
patrimonial și activități economice.

 înființarea unei entități fără scop patrimonial:

%
Conturi de activ = 101 Capital

Contul 101 Capital nu este detaliat pe conturi analitice ca în cazul
entităților ce aplică prevederile ordinului 1.802/2014.

 repartizarea excedentului privind activitățile fără scop
patrimonial:

1291 Repartizarea excedentului
privind activitățile fără scop
patrimonial = %
113 Fondul social al membrilor
Caselor de Ajutor Reciproc
(C.A.R.)
114 Fondul pentru ajutor în caz de
deces al membrilor Caselor de
Ajutor Reciproc (C.A.R.)
115 Fondul de rulment al
membrilor asociațiilor de
proprietari
116 Alte fonduri privind
activitățile fără scop patrimonial

 încasări în numerar privind constituirea de diverse fonduri:

5311 Casa în lei = %
113 Fondul social al membrilor
Caselor de Ajutor Reciproc
(C.A.R.)
114 Fondul pentru ajutor în caz de
deces al membrilor Caselor de
Ajutor Reciproc (C.A.R.)
115 Fondul de rulment al membrilor
asociațiilor de proprietari
116 Alte fonduri privind activitățile
fără scop patrimonial

53

 retragerea unui membru CAR:

113 Fondul social al membrilor
Caselor de Ajutor Reciproc
(C.A.R.) = 462 Creditori diverși

 plata contravalorii fondului pentru un membru CAR ce se
retrage:

462 Creditori diverși = 5311 Casa în lei

 acordarea unui împrumut unui membru CAR:

2678 Alte creanțe imobilizate = 5311 Casa în lei
5121 Conturi la bănci în lei

 compensarea împrumutului cu fondul social:

113 Fondul social al membrilor
Caselor de Ajutor Reciproc
(C.A.R.) = 2678 Alte creanțe imobilizate

Aplicație practică. La finele exercițiului financiar Fundația pentru
Dezvoltarea Societății Civile înregistrează deficit în sumă de 7.200
lei din activitatea fără scop lucrativ, deficit care este acoperit din
excedentul înregistrat în anii anteriori, nerepartizat.

1171.01 Rezultatul
reportat reprezentând
excedentul nerepartizat
sau deficitul neacoperit
privind activitățile fără
scop patrimonial = 1211 Excedent sau deficit
privind activitățile fără
scop patrimonial
7.200

Aplicații privind capitalurile

Aplicație practică. Se înființează asociația Șanse Egale cu un
patrimoniu social de 51.500 lei, reprezentat de următoarele:
– calculator Dell 3.000 lei;
– soft contabilitate 2.500 lei;
– autoturism 42.000;
– numerar depus la bancă 4.000 lei.

54

%
214.01 Mobilier,
aparatură birotică,
echipamente de protecție
a valorilor umane și
materiale și alte active
corporale
2081 Alte imobilizări
necorporale
2133.01 Mijloace de
transport
5121 Conturi la bănci în
lei = 101 Capital 51.500
3.000

2.500

42.000

4.000

Aplicație practică. Se înființează Asociația Pro Verba având un
patrimoniu social la constituire de 255.040 lei, compus din:
– imobil evaluat la 250.000 lei;
– numerar în devize la bancă 1.200 euro, cursul de
schimb 4,2 lei/euro.

%
212.01 Construcții pentru
activitățile fără scop
patrimonial
5124.01 Disponibil în
valută privind activitățile
fără scop patrimonial = 101 Capital 255.040
250.000

5.040
Notă: nu există diferențe de curs valutar, pentru că momentul subscrierii
coincide cu momentul vărsării.

Aplicație practică. Consiliul director al Fundației Human
Resources, hotărăște majorarea aporturilor prin încorporarea
rezervelor statutare în sumă de 1.700 lei.

1063 Rezerve statutare
sau contractule = 101 Capital 1.700

Aplicație practică. Casa de Ajutor Reciproc înregistrează la finele
anului un excedent în sumă de 6.352 lei, care este repartizat la
fondul social al membrilor săi.
1291 Repartizarea
excedentului privind
activitățile fără scop
patrimonial = 113 Fondul social al
membrilor Caselor de
Ajutor Reciproc (C.A.R.) 6.352

55

Aplicație practică. Se încasează suma de 3.281 lei, reprezentând
depuneri ale membrilor CAR Alba Iulia, astfel: 1.268 lei prin
bancă și 2.013 lei în numerar.

%
5121 Conturi la bănci în
lei
5311 Casa în lei = 113 Fondul social al
membrilor Caselor de
Ajutor Reciproc (C.A.R.) 3.281
1.268

2.013

Casele de ajutor reciproc ale salariaților sunt asociații fără scop
patrimonial, organizate pe baza liberului consimțământ al
salariaților, în vederea sprijinirii și întrajutorării financiare a
membrilor lor.

Casele de ajutor reciproc pot încasa următoarele fonduri:
 Fond Personal
 Cotizație
 Fond de Deces
 Reîntregire Fond de Deces
 Fond de Boală
 Reîntregire Fond de Boală
 Rate împrumuturi
 Dobânzi împrumuturi

Aplicație practică. De la CAR se retrage un membru, suma
reprezentând fondul social ce urmează a fi restituită acestuia fiind
de 1.800 lei.

113 Fondul social al
membrilor Caselor de
Ajutor Reciproc (C.A.R.) = 462 Creditori diverși 1.800

Aplicație practică. Se încasează prin casierie suma de 1.200 lei,
reprezentând depuneri la fondul de ajutor în caz de deces al
membrilor CAR.

5311 Casa în lei = 114 Fondul pentru ajutor în
caz de deces al membrilor
Caselor de Ajutor Reciproc
(C.A.R.) 1.200

56

Aplicație practică. În urma decesului unui membru al CAR,
urmașii legali urmează să ridice suma de 2.000 lei. Ulterior,
aceasta se plătește în numerar.

114 Fondul pentru ajutor
în caz de deces al
membrilor Caselor de
Ajutor Reciproc (C.A.R.) = 462 Creditori diverși 2.000

462 Creditori diverși = 5311 Casa în lei 2.000

Aplicație practică. Se încasează prin virament de la Ionescu
Andrei suma de 50 lei reprezentând depunerea la fondul de
rulment al membrilor Asociației de proprietari.

5121 Conturi la bănci în
lei = 115 Fondul de rulment al
membrilor asociațiilor de
proprietari 50

Tratamente contabile privind imobilizările

Activele imobilizate sunt activele generatoare de beneficii și
deținute pe o perioadă mai mare de un an. Imobilizările ce fac
parte din patrimoniul entităților fără scop lucrativ urmează aceeași
tipologie cu cea pentru societățile comerciale, respectiv:
necorporale, corporale și financiare.

Din punct de vedere al destinației lor, imobilizările corporale și
necorporale se clasifică astfel:
 Imobilizări destinate activităților fără scop patrimonial;
 Imobilizări destinate activităților economice.

 Primirea cu titlu gratuit de imobilizări:

%
Conturi de activ = 4753 Donații pentru investiții

 evidențerea imobilizărilor în curs obținute cu forțe proprii:
231 Imobilizări necorporale în
curs de execuție privind
activitățile fără scop patrimonial = 738 Alte venituri din activitățile
fără scop patrimonial

Notă: se utilizează contul 738, în cazul activităților fără scop

57
patrimonial. Dacă este vorba de activități economice se utilizează
contul 721 Venituri din producția de imobilizări necorporale.

 achiziția de imobilizări:

%
Conturi de activ = 404 Furnizori de imobilizări

 înregsitrarea amortismentului:

6811 Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor = 281 Amortizări privind
imobilizările corporale

 vânzarea imobilizărilor corporale neutilizate în activitatea
economică:

461 Debitori diverși = 7383 Venituri rezultate din vânzarea
activelor corporale/necorporale

Precizare (actualele reglementări contabile menționează
următoarele cu privire la funcțiunea contului 738 "Alte venituri
din activitățile fără scop patrimonial"):
Cu ajutorul acestui cont se ține evidența altor
venituri realizate din activitățile fără scop
patrimonial (subvenții pentru investiții,
despăgubiri, veniturile rezultate din vânzarea
activelor corporale/necorporale, venituri din
reluarea provizioanelor și ajustărilor pentru
depreciere privind activitatea fără scop
patrimonial, veniturile din reevaluarea
imobilizărilor corporale etc.).
În creditul contului 738 "Alte venituri din
activitățile fără scop patrimonial" se
înregistrează:
– cota-parte a subvențiilor pentru investiții
trecută la venituri, corespunzător amortizării
calculate
sau la scoaterea din evidență a activelor (475);
– sumele reprezentând diminuarea sau anularea
provizioanelor constituite (151);
– valoarea lucrărilor și proiectelor de
dezvoltare, programelor informatice și altor
imobilizări
corporale realizate pe cont propriu (203, 208);
– valoarea imobilizărilor corporale în curs de

58
execuție realizate pe cont propriu (231);
– sumele reprezentând diminuarea sau anularea
ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor
necorporale, imobilizărilor corporale și
imobilizărilor corporale în curs de execuție
(290, 291, 293);
– valoarea materiilor prime, materialelor
consumabile, materialelor de natura obiectelor
de
inventar rezultate din dezmembrarea
imobilizărilor (301, 302, 303);
– valoarea la preț de înregistrare a activelor
biologice de natura stocurilor obținute pentru
activitățile fără scop patrimonial, sporurile de
greutate și plusurile de inventar (361);
– sumele reprezentând diminuarea sau anularea
ajustărilor pentru deprecierea stocurilor (391,
392, 395, 396, 398);
– datorii prescrise, scutite sau anulate,
potrivit legii (401, 404);
– drepturile de personal neridicate, prescrise
potrivit legii (426);
– sumele anulate reprezentând datorii privind
asigurările sociale, ajutorul de șomaj, alte
datorii
sociale, impozit pe venituri de natura
salariilor, alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate, fonduri
speciale – taxe și vărsăminte asimilate, alte
datorii cu bugetul statului, creditori diverși
aferente
exercițiului financiar curent (431, 437, 438,
444, 446, 447, 448, 462);
– sumele cuvenite entității, datorate de bugetul
de stat, altele decât impozite și taxe (448);
– valoarea creanțelor privind activitățile fără
scop patrimonial, reactivate (451, 453, 461);
– valoarea despăgubirilor, amenzilor și
penalităților datorate de entitățile afiliate,
entitățile
asociate și alte entități legate prin interese
de participare, debitori diverși (451, 453,
461);
– veniturile încasate în avans aferente
perioadei curente sau exercițiului financiar în
curs (472);
– sumele de încasat pentru acoperirea

59
cheltuielilor proprii privind activitățile fără
scop
patrimonial (481);
– sumele încasate în contul de disponibil și
numerar reprezentând alte venituri din
activitățile
fără scop patrimonial (512, 531);
– veniturile rezultate din cedarea către
entitățile afiliate, entitățile asociate și alte
entități legate
prin interese de participare a activelor
corporale aflate în proprietatea persoanelor
juridice fără
scop patrimonial (451, 453);
– valoarea bunurilor constatate lipsă sau
deteriorate, imputate terților (461);
– prețul de vânzare al imobilizărilor corporale
și necorporale cedate (461);
– valoarea ajustărilor pentru depreciere din
conturile de decontări în cadrul grupului și cu
asociații și debitorii diverși privind
activitățile fără scop patrimonial, diminuate
sau anulate (495, 496).

 descărcarea de gestiune pentru imobilizări parțial
amortizate:

%
6583 Cheltuieli privind activele
cedate și alte operații de capital
281 Amortizări privind
imobilizările corporale = Conturi de imobilizări

 descărcarea de gestiune pentru imobilizări integral
amortizate:

281 Amortizări privind
imobilizările corporale = Conturi de imobilizări

 acordarea de împrumuturi pentru alte organizații:

2675 Împrumuturi acordate pe
termen lung = 5121 Conturi la bănci în lei

 înregistrarea dobânzii de încasat:

60
2676 Dobânda aferentă
împrumuturilor acordate pe
termen lung = 7341 Venituri din dobânzile
obținute din plasarea
disponibilităților rezultate din
activitățile fără scop patrimonial

Notă: în situația în care se derulau activități economice se utiliza
contul 766 Venituri din dobânzi.

Precizare: Contul 734 "Venituri financiare rezultate din
activitățile fără scop patrimonial" funcționeză astfel:
În creditul contului 734 "Venituri financiare rezultate din
activitățile fără scop patrimonial" se înregistrează:
– dobânzile cuvenite aferente creanțelor imobilizate și
împrumuturilor acordate (267, 451, 453, 461, 472, 512, 518);
– dividendele încasate/de încasat din plasarea disponibilităților
rezultate din activitățile fără scop patrimonial (451, 453, 461,
512);
– diferențele favorabile de curs valutar rezultate din evaluarea
datoriilor în valută la închiderea exercițiului financiar, precum și
din decontarea datoriilor în valută (162, 166, 167, 168, 269, 401,
403, 404, 405, 408, 451, 453, 462, 509);
– diferențele favorabile aferente datoriilor cu decontare în lei în
funcție de cursul unei valute, la decontarea acestora sau rezultate
din evaluarea la sfârșitul exercițiului financiar (162, 166, 167, 168,
269, 401, 403, 404, 408, 451, 453, 462, 509);
– diferențele favorabile de curs valutar rezultate la evaluarea
creanțelor în valută, înregistrate la închiderea exercițiului
financiar (267, 451, 453, 461);
– diferențele favorabile rezultate la evaluarea creanțelor cu
decontare în lei în funcție de cursul unei valute, înregistrate la
închiderea exercițiului financiar (267, 451, 453, 461);
– diferențele favorabile de curs valutar rezultate la încasarea
creanțelor în valută (512, 531);
– diferențele favorabile rezultate la încasarea creanțelor cu
decontare în lei în funcție de cursul unei valute (512, 531);
– prețul de vânzare al imobilizărilor financiare cedate (451, 453,
461);
– câștigul rezultat din vânzarea investițiilor pe termen scurt la un
preț de cesiune mai mare decât valoarea contabilă (461, 512,
531);
– diferențele favorabile de curs valutar, rezultate din evaluarea

61
disponibilităților în valută, existente în casierie sau în conturi la
bănci, precum și a depozitelor și a altor valori de trezorerie în
valută, înregistrate la închiderea exercițiului financiar (512, 531,
508, 541, 542);
– valoarea sconturilor obținute de la furnizori sau alți creditori
(401, 404, 462, 512);
– diminuarea sau anularea ajustărilor privind pierderea de valoare
a imobilizărilor financiare (296);
– valoarea titlurilor imobilizate primite ca urmare a majorării
capitalului social al entității la care se dețin participații, prin
încorporarea beneficiilor (261, 262, 265);
– diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a
participării în natură la capitalul altor entități și valoarea
neamortizată a imobilizărilor corporale și necorporale care fac
obiectul participației (261, 262, 265);
– diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a
participării cu creanțe la capitalul altor entități și valoarea
creanțelor care fac obiectul participației (261, 262, 265);
– valoarea titlurilor imobilizate primite fără plată, potrivit legii
(261, 262, 265);
– contravaloarea acțiunilor pe termen scurt primite fără plată,
potrivit legii (501);
– diferențele favorabile din evaluarea, la încheierea exercițiului
financiar, a valorilor mobiliare pe termen scurt admise la
tranzacționare pe o piață reglementată și a altor investiții pe
termen scurt și creanțe asimilate (501, 506);
– diminuarea sau anularea ajustărilor pentru pierderea de valoare
a conturilor de trezorerie (591, 596, 598).

 încasarea dobânzii:

5121 Conturi la bănci în lei = 2676 Dobânda aferentă
împrumuturilor acordate pe termen
lung

 rambursarea împrumutului de către beneficiar:

5121 Conturi la bănci în lei = 2675 Împrumuturi acordate pe
termen lung

62
Aplicații privind imobilizările

Aplicație practică. Se primesc cu titlu gratuit imobilizări
necorporale și imobilizări corporale destinate activității
economice: programe informatice 3.000 lei; aparatură birotică
4.000 lei; proiecte de dezvoltare 8.000 lei.

%
208.2 Alte imobilizări
necorporale privind
activitățile economice
214.02 Mobilier,
aparatură birotică,
echipamente de protecție
a valorilor umane și
materiale și alte active
corporale pentru
activitățile economice
203 Cheltuieli de
dezvoltare = 4753 Donații pentru
subvenții 15.000
3.000

4.000

8.000

Aplicație practică. Se acordă unui membru CAR un împrumut în
sumă de 12.000 lei. Acesta se consideră că este restituit de către
membrul CAR prin compensarea cu fondul său social.

 acordarea împrumutului:

2678 Alte creanțe
imobilizate = 5121 Conturi la bănci în
lei 12.000

 compensarea împrumutului cu fondul social:

113 Fondul social al
membrilor Caselor de
Ajutor Reciproc
(C.A.R.) = 2678 Alte creanțe
imobilizate 12.000

Aplicație practică. Se efectuează cheltuieli de dezvoltare în regie
proprie, pe parcursul mai multor exerciții financiare, care constau
în următoarele consumuri:
 materiale auxiliare 7.000 lei;
 combustibili 800 lei;
 energie și apă 500 lei;
 servicii prestate de către colaboratori 400 lei.

63
Să se înregistreze: cheltuielile efective realizate; imobilizările în
curs; recepția proiectelor de dezvoltare.

 cheltuielile efective:

6021 Cheltuieli cu
materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare
7.000

6022 Cheltuieli privind
combustibilul = 3022 Combustibili
800

605 Cheltuieli privind
energia și apa = 401 Furnizori
500

621 Cheltuieli cu
colaboratorii = 401 Furnizori
400

 recepția proiectelor de dezvoltare:

203 Cheltuieli de
dezvoltare = 7388 Alte venituri din
activitățile fără scop
patrimonial 8.700

Aplicație practică. Se achiziționează pentru activități fără scop
lucrativ un mijloc de transport la un preț negociat de 40.000 lei +
TVA lei. Se vinde mijlocul de transport pentru prețul negociat de
18.000 lei, știind că amortismentul înregistrat până în momentul
vânzării este de 28.560 lei. Entitatea fără scop patrimonial nu este
înregsitrată ca plătitoare de TVA. Să se înregistreze: achiziția
mijlocului de transport de la entitatea plătitoare de TVA;
înregsitrarea amortismentului anual, știind că durata este de 5 ani;
vânzarea mijlocului de transport; descărcarea de gestiune.

 achiziția mijlocului de transport de la entitatea plătitoare de
TVA:

2133.01 Mijloace de
transport pentru
activitățile fără scop
patrimonial = 404 Furnizori de
imobilizări
47.600
Notă: TVA este în acest caz componentă a costului de achiziție,
deoarece entitatea fără scop patrimonial nu are drept de
deducere.

64
 înregsitrarea amortismentului anual, știind că durata este de
5 ani (47.600 : 5 = 9.520 lei):

6811 Cheltuieli de
exploatare privind
amortizarea
imobilizărilor = 2813.01 Amortizarea
instalațiilor și mijloacelor
de transport privind
activitățile fără scop
patrimonial 9.520

 vânzarea mijlocului de transport:

461 Debitori diverși = 738 Venituri rezultate din
cedarea activelor corporale
aflate în proprietatea
persoanelor juridice fără
scop patrimonial, altele
decât cele care sunt sau au
fost folosite în activitatea
economică 18.000

 descărcarea de gestiune:

%
6583 Cheltuieli privind
activele cedate și alte
operații de capital
2813.01 Amortizarea
instalațiilor și mijloacelor
de transport privind
activitățile fără scop
patrimonial = 2133.01 Mijloace de
transport pentru activitățile
fără scop patrimonial
48.000
19.440

28.560

Aplicație practică. Se acordă unei alte organizații fără scop
patrimonial împrumuturi pe termen lung în valoare de 60.000 lei,
din disponibilitățile aferente activității fără scop lucrativ. Dobânda
percepută este de 3.400 lei. Se restituie împrumutul de către
beneficiar. Să se înregistreze: acordarea împrumutului;
înregistrarea dobânzii de încasat; încasarea dobânzii; rambursarea
împrumutului de către beneficiar.

 acordarea împrumutului:

2675 Împrumuturi
acordate pe termen lung = 5121 Conturi la bănci în
lei 60.000

65
 înregistrarea dobânzii de încasat:

2676 Dobânda aferentă
împrumuturilor acordate
pe termen lung = 7341 Venituri din dobânzile
obținute din plasarea
disponibilităților rezultate
din activitățile fără scop
patrimonial 3.400

 încasarea dobânzii:

5121 Conturi la bănci
în lei
= 2676 Dobânda aferentă
împrumuturilor acordate pe
termen lung 3.400

 rambursarea împrumutului de către beneficiar:

5121 Conturi la bănci în
lei = 2675 Împrumuturi acordate
pe termen lung 60.000

Tratamente contabile privind stocurile

Stocurile sunt active circulante:
– deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării
normale a activității;
– în curs de producție, în vederea vânzării în aceleași
condiții ca mai sus; sau
– sub formă de materii prime, materiale și alte
consumabile, ce urmează a fi folosite în procesul de producție sau
pentru prestarea de servicii.

 primirea prin sponsorizare de materii prime:

301 Materii prime
= 7332 Venituri din sumele sau
bunurile primite prin sponsorizare

 donarea de materii prime:

6582 Donații acordate = 301 Materii prime

 evidențierea de bunuri rezultate din dezmembrare:

66
%
Conturi de activ = 7399 Alte venituri din activitățile
fără scop patrimonial

Aplicații privind stocurile

Aplicație practică. Din dezmembrarea mijlocelor de transport
pentru activitățile fără scop patrimonial rezultă: materiale auxiliare
în sumă de 300 lei și piese de schimb în valoare de 450 lei.

 evidențierea bunurilor rezultate din dezmembrare:

%
3021 Materiale auxiliare
3024 Piese de schimb = 7388 Alte venituri din
activitățile fără scop
patrimonial 750
300
450

Aplicație practică. Se primesc cu tiltul gratuit materii prime în
sumă de 7.000 lei.

301 Materii prime
= 7332 Venituri din sumele
sau bunurile primite prin
sponsorizare 7.000

Aplicație practică. Asociația Creșteți copiii donează unei case de
copii materii prime în sumă de 3.000 lei.

6582 Donații acordate = 301 Materii prime
3.000

Contabilitatea decontărilor cu terții

Terții sunt reprezentați de persoanele fizice sau juridice cu care
entitatea fără scop patrimonial are diverse relații: furnizori, clienți,
salariați, bugetul local, bugetul de stat etc.

 transferarea unei subunități de active:

481 Decontări între unitate și
subunități = %
Conturi de activ

 transferarea între subunități de active:

482 Decontări între subunități = %
Conturi de activ

67
 transferarea unei sume unei subunități cu plata ulterioară:

656 Cheltuieli privind cote-părți
datorate potrivit statutului = 481 Decontări între unitate și
subunități

 subvenții de primit:

445 Subvenții = 475 Subvenții pentru investiții

 evidențiere diferențe de curs la sfârșitul exercițiului
financiar:

461 Debitori diverși = 7343 Venituri din diferențe de curs
valutar rezultate din activitățile fără
scop patrimonial

Aplicații privind terții

Aplicație practică. Se achiziționează vopsea lavabilă în sumă de
1.500 lei + TVA, în vederea zugrăvirii sediului fundației
(neplătitoare de TVA).

3021 Materiale auxiliare = 401 Furnizori 1.785

Aplicație practică. O fundație are de încasat creanțe față de
debitori diverși privind activitățile fără scop patrimonial în valoare
de 3.000 euro, curs istoric 3,9 lei/euro. La finele exercițiului
financiar cursul de schimb este de 4,2 lei/euro.

461 Debitori diverși = 7343 Venituri din diferențe
de curs valutar rezultate din
activitățile fără scop
patrimonial 900

Aplicație practică. O entitate fără scop patrimonial înregistrează
transferul sumei de 1.000 lei unei subunități ale sale, potrivit
statutului. Plata se va face ulterior.

656 Cheltuieli privind
cote-părți datorate
potrivit statutului = 481 Decontări între unitate
și subunități 1.000

Aplicație practică. Asociația Libertatea livrează unei subunități
ale sale fără personalitate juridică materii prime în sumă de 1.600

68
lei și suma de 400 lei în numerar.

481 Decontări între
unitate și subunități = 301 Materii prime 1.600

481 Decontări între
unitate și subunități = 5311 Conturi l bănci în lei 400

Aplicație practică. Subunitatea 1 a Asociației Salvați copiii predă
subunității 2 a aceleiași asociații următoarele stocuri: materiale
consumabile în valoare de 800 lei și materiale de natura obiectelor
de inventar în sumă de 300 lei.

482 Decontări între
subunități = %
302 Materiale consumabile
303 Materiale de natura
obiectelor de inventar 1.100
800
300

Tratamente contabile privind trezoreria

 primirea unei sume ca și sponsorizare:

5121 Conturi la bănci în lei
= 7332 Venituri din sumele sau
bunurile primite prin sponsorizare

 încasarea de cotizații și taxe de la membri:

5311 Casa în lei
5121 Conturi la bănci în lei = 7311 Venituri din cotizațiile și
taxele de înscriere ale membrilor

 încasarea de resurse de la bugetul de stat:

5121 Conturi la bănci în lei
= 736 Venituri din subvenții de
exploatare

 încasarea unei sume cu destinație specială necuvenită:

5508.01 Disponibil cu destinație
specială din alte venituri cu
destinație specială încasate în lei = 462 Creditori diverși

69
Aplicații privind trezoreria

Aplicație practică. Fundația Civică încasează o sponsorizare prin
contul bancar în sumă de 4.000 lei.

5121 Conturi la bănci în
lei
= 7332 Venituri din sumele
sau bunurile primite prin
sponsorizare 4.000

Aplicație practică. Asociația Prietenii pădurii încasează suma de
300 euro, cursul de schimb 4,2 lei/euro de la un membru austriac,
reprezentând cotizația lunară.

5124.01 Disponibil în
valută privind activitățile
fără scop patrimonial = 7311 Venituri din
cotizațiile și taxele de
înscriere ale membrilor 1.260

Aplicație practică. Se primește suma de 15.000 lei reprezentând
resurse obținute de la bugetul de stat.

5121 Conturi la bănci în
lei = 736 Venituri din subvenții
de exploatare 15.000

Aplicație practică. În contul de disponibil cu destinație specială,
pe baza extrasului de cont se constată încasarea sumei de 900 lei,
necuvenită.

5508.01 Disponibil cu
destinație specială din
alte venituri cu destinație
specială încasate în lei = 462 Creditori diverși
900

Aplicație practică. Din contul de disponibil cu destinație specială
se plătește suma de 2.900 lei reprezentând salariile nete ale
angajaților.

421 Personal – salarii
datorate
= 5508.01 Disponibil cu
destinație specială din alte
venituri cu destinație
specială încasate în lei 2.900

Tratemente contabile privind cheltuielile și a veniturile

Aplicație practică. Se încasează suma de 250 lei, reprezentând
2% din impozitul pe venit datorat de persoane fizice, ca urmare a

70
exprimării opțiunii unor persoane fizice de a vira acești bani în
contul clubului sportiv.

5121 Conturi la bănci în
lei = 7331 Venituri din donații 250

Aplicație practică. O organizație non-profit realizează
următoarele venituri în anul N:
– venituri din cotizațiile membrilor = 5.000 lei;
– venituri din donații și sponsorizări = 15.000 lei;
– venituri din finanțări nerambursabile de la U. E. =
30.000 lei;
– venituri din activități comerciale = 10.000 lei.
Corespunzător acestor venituri ea realizează următoarele
cheltuieli:
– cheltuieli aferente activității non-profit = 48.000 lei;
– cheltuieli aferente activității comerciale = 7.000 lei.

Determinați impozitul pe profit datorat de această organizație non-
profit pentru activitățile desfășurate în cursul anului N, cunoscând
cursul de schimb de 3,65 lei/euro.

Rezolvare:

Pentru veniturile din cotizațiile membrilor, donații și sponsorizări
și finanțări nerambursabile de la Uniunea Europeană organizația
non-profit este scutită de plata impozitului pe profit.

Organizațiile non-profit sunt scutite de impozitul pe profit pentru
veniturile din activități economice ce nu depășesc 15.000 euro, dar
nu mai mult de 10% din celelalte venituri scutite de la plata
impozitului pe profit. Deci, limita veniturilor scutite din activități
economice este suma minimă dintre 15.000 euro și 10% din
celelalte venituri scutite de la plata impozitului pe profit.
15.000 euro x 3,65 lei/euro = 54.750 lei
10% x (5.000 + 15.000 + 30.000) = 5.000 lei

Rezultă că veniturile din activități economice sunt scutite în limita
a 5.000 lei, pentru restul de 5.000 lei datorându-se impozit pe
profit

Organizația non-profit va datora impozit pentru partea din profit
care corespunde cuantumului veniturilor impozabile.

71

Profitul activităților economice = V. ec. – Ch. ec. = 10.000 – 7.000
= 3.000 lei
V. ec. – venituri economice, Ch. ec. – cheltuieli economice

Profitul aferent veniturilor impozabile = 3.000 x (5.000/10.000) =
1.500 lei

Impozit pe profit = 16% * 1.500 = 240 lei

Aplicație practică. O grădiniță ce desfășoară activități fără scop
patrimonial (îngrijirea copiilor este suportată din alte fonduri decât
contribuțiile părinților) efectuează următoarele operațiuni:
– achiziția de alimente de la furnizori în sumă de 5.000 lei;
– darea în consum a alimentelor achiziționate;
– se achiziționează jucării în valoare de 700 lei;
– darea în consum a jucăriilor cumpărate pe baza bonului de
consum;
– se primește factura de către entitatea ce asigură transportul
copiilor în sumă de 700 lei;

 achiziția de alimente de la furnizori în sumă de 5.000 lei:

3028 Alte materiale
consumabile = 401 Furnizori 5.000

 darea în consum a alimentelor achiziționate:

6028 Cheltuieli privind
alte materiale
consumabile = 3028 Alte materiale
consumabile
5.000

 se achiziționează jucării în valoare de 700 lei:

303 Materiale de natura
obiectelor de inventar = 401 Furnizori 700

 darea în consum a jucăriilor cumpărate pe baza bonului de
consum:

603 Cheltuieli privind
materialele de natura
obiectelor de inventar = 303 Materiale de natura
obiectelor de inventar
700

72

 se primește factura de către entitatea ce asigură transportul
copiilor în sumă de 700 lei:

624 Cheltuieli cu
transportul de bunuri și
personal = 401 Furnizori 700

Aplicație practică. Pe baza operațiunilor de la aplicația
precedentă să se închidă conturile de cheltuieli:

1211 Excedent sau
deficit privind activitățile
fără scop patrimonial
= %
6028 Cheltuieli privind alte
materiale consumabile
603 Cheltuieli privind
materialele de natura
obiectelor de inventar
624 Cheltuieli cu
transportul de bunuri și
personal 6.400
5.000

700

700

3.9. Rezumat

În cadrul acestei teme sunt tratate aspectele contabile ce privesc asociații,
fundațiile, federațiile și composesoratele. Din punct de vedere juridic există o
serie de asemănări, dar mai ales deosebiri între asociații, fundații și entitățile
private. Deosebirile intervin încă de la constituire prin obiect de activitate,
instituțiile unde se depun actele de înființare etc. În general asociațiile pot
dezvolta atât activități economice, dar și activități neeconomice.

În ceea ce privește composesoratul, aspectele contabile sunt relativ accesibile,
dar aspecte juridice ce intervin în derularea activității unei astfel de asociații.

3.10. Test de evaluare

De rezolvat. Întocmiți un referat pe tema Reglementări și practici contabile la
Asociația/Fundația/Federația……. (prezentați pe scurt entitatea, obiectul de
activitate, operațiunile specifice, suportul documentar al fiecăreia și modul de
înregistrare în contabilitate).

De rezolvat. Comentați următoarea aserțiune: entitățile fără scop patrimonial
nu au patrimoniu. Luați în discuție și opinia potrivit căreia conceptul de
patrimoniu ar trebui să cadă în desuetudine.

73

De rezolvat. Definiți conceptul de asociație.

De rezolvat. Definiți noțiunea de fundație. Prezentați deosebirile fundației
comparativ cu conceptul de asociație.

De rezolvat. Prezentați conceptul de federație.

De rezolvat. Prezentați procedura Rezervării denumirii asociațiilor, fundațiilor
și federațiilor.

De rezolvat. Se înființează asociația Alianța pentru Pace din România cu un
patrimoniu social de 60.000 lei, reprezentat de următoarele:
– 5 calculatoare Dell evaluate la 15.000 lei;
– autoturism 40.000;
– numerar depus la bancă 5.000 lei.

Precizare cu privire la înființarea asociațiilor și fundațiilor

Declarația 010 se completează și se depune de către persoanele juridice,
asocierile și alte entități fără personalitate juridică cu ocazia primei înregistrări
fiscale, de regulă cu ocazia înființării, iar declarația de mențiuni se
completează ori de cate ori se modifică datele declarate anterior. Declarația
010 se utilizează la atribuirea codului de identificare fiscală și la eliberarea
certificatului de înregistrare fiscală, precum și la actualizarea informațiilor.

Formularul se completează în două exemplare, înscriindu-se cu majuscule
toate datele prevăzute. Un exemplar se păstrează de contribuabil, iar celălalt
exemplar se depune la organul fiscal competent.

Declarația de înregistrare fiscală va cuprinde: datele de identificare a
contribuabilului, categoriile de obligații de plată datorate potrivit Codului
fiscal, datele privind sediile secundare, datele de identificare a
împuternicitului, datele privind situația juridică a contribuabilului, precum și
alte informații necesare administrării impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor
sume datorate bugetului general consolidat.

În cazul persoanelor juridice, asocierilor și altor entități fără personalitate
juridică, Declarația de înregistrare fiscală se depune în termen de 30 de zile de
la data înființării, potrivit legii.

74
De rezolvat. Care este data până la care organizațiile nonprofit au obligația
de a plăti impozitul pe profit anual:
a) pană la termenul prevăzut pentru depunerea situațiilor financiare anuale;
b) 15 aprilie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează impozitul;
c) 15 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează
impozitul;
d) 31 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează
impozitul;
e) nu au obligația de a plăti impozit pe profit;
f) 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează
impozitul.

De rezolvat. Fundația Ajutor umanitar a constatat în anul N că a omis
înregistrarea în contabilitate în anul N-1, pe seama cheltuielilor, a unei facturi
privind consumurile de energie și apă, în sumă de 1.000 lei. Cum înregistrează
fundația în anul N, în contabilitate factura de servicii, potrivit Reglementărilor
contabile în vigoare?
a) la venituri;
b) pe seama rezultatului reportat;
c) la cheltuieli financiare;
d) la rezerve;
e) la cheltuieli extraordinare;
f) la cheltuieli în avans.

De rezolvat. Precizați care din pozițiile de conturi enumerate, deși apar în
balanța de verificare cu sold, nu apar în bilanț:

a. 101; 1291.01; 2121.01; 2811.01; 5121; 491;
b. 1050.01; 1211.01; 296; 303; 291; 5311;
c. 308; 2811.01; 348; 591: 391; 291.

De rezolvat. Se încasează suma de 5.000 lei, reprezentând depuneri ale
membrilor CAR Alba Iulia, astfel: 4.000 lei prin bancă și 1.000 lei în numerar.

De rezolvat. Se efectuează cheltuieli de dezvoltare în regie proprie, pe
parcursul mai multor exerciții financiare, care constau în următoarele
consumuri:
 materiale auxiliare 5.000 lei;
 combustibili 600 lei;
 energie și apă 600 lei;
 servicii prestate de către colaboratori 700 lei.

75
Se recepționază proiectele de dezvoltare în curs pentru activitățile fără scop
patrimonial.
Să se înregistreze: cheltuielile efective realizate; imobilizările în curs; recepția
proiectelor de dezvoltare.

De rezolvat. Se acordă unei alte organizații fără scop patrimonial împrumuturi
pe termen lung în valoare de 90.000 lei, din disponibilitățile aferente activității
fără scop lucrativ. Dobânda percepută este de 6.000 lei. Se restituie
împrumutul de către beneficiar. Să se înregistreze: acordarea împrumutului;
înregistrarea dobânzii de încasat; încasarea dobânzii; rambursarea
împrumutului de către beneficiar.

De rezolvat. Se primesc cu titlu gratuit imobilizări necorporale și imobilizări
corporale destinate activității economice: programe informatice 5.000 lei;
aparutură birotică 8.000 lei; proiecte de dezvoltare 9.000 lei.

De rezolvat. Din dezmembrarea mijlocelor de transport pentru activitățile fără
scop patrimonial rezultă: materiale auxiliare în sumă de 400 lei și piese de
schimb în valoare de 700 lei.

De rezolvat. Asociația Prietenii pădurii încasează suma de 500 euro, cursul de
schimb 4,2 lei/euro de la un membru francez, reprezentând cotizația lunară.

De rezolvat. Se primește suma de 25.000 lei reprezentând resurse obținute de
la bugetul de stat.

3.11. Referințe bibliografice

1. Deaconu Sorin-Constantin, Particularități ale contabilității entităților,
Editura C.H. Beck, București, 2012.
2. Deaconu Sorin-Constantin, Reglementări și practici contabile specifice –
note de curs, Seria Didactică, Alba Iulia, 2010.
3. Diaconu Gheorghe, Pitulice Cosmina, Contabilitatea financiară a
organizațiilor non-profit, Editura Contaplus, București, 2007.
4. Ordinul 3103/2017 al ministrului finanțelor publice privind aprobarea
reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial,
Monitorul Oficial nr. 984/2017.
5. Constituția României, Monitorul Oficial nr. 767/2003.
6. Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, Monitorul Oficial
nr. 39/2000.
7. www.just.ro

76

Unitatea de învățare 4

Reglementări și practici contabile pentru
persoanele fizice autorizate (PFA)

CUPRINS
4.1. Introducere
4.2. Competențele unității de învățare
4.3. Obiective
4.4. Repere privind persoanele fizice autorizate
4.5. Contribuții datorate de persoanele fizice autorizate
4.6. Organizarea contabilității de către o PFA
4.7. Declarațiile întocmite de PFA
4.8. Rezumat
4.9. Test de evaluare
4.10. Referințe bibliografice
4.1. INTRODUCERE
Persoanele fizice autorizate sunt entități cu o importanță destul de semnificativă în
economie, deoarece contribuie cu taxe și impozite la veniturile bugetare, pot accesa
fonduri europene etc.
Există anumite diferențe atât din punct de vedere juridic, dar și ca mod de organizare a
contabilității între o perfoană fizică autorizată și o societate comercială înființată potrivit
legii nr. 31/1990 republicată.
De asemenea, sunt diferențe din punct de vedere al fluxurilor de numerar între o
persoană fizică autorizată plătitoare de TVA comparativ cu o persoană fizică autorizată
neplătitoare de TVA.

77

4.2. COMPETENȚELE UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE
După parcurgerea acestui curs studentul va fi capabil să:
– definească noțiunile de PFA și întreprindere familială;
– descrie trăsăturile pentru PFA;
– dezvolte raționamente cu privire la contribuțiile datorate de o PFA comparativ cu
contribuțiile datorate de o SRL.
4.3. OBIECTIVE
 cunoașterea noțiunilor de PFA și întreprindere familială;
 identificarea trăsăturilor PFA;
 familiarizarea cu modul de organizare a contabilității unei PFA.
DURATA MEDIE DE PARCURGERE A UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE: 3
ORE
CUVINTE CHEIE: persoană fizică autorizată, registru-jurnal de încasări și plăți,
plătitor de TVA, neplătitor de TVA

4.4. Repere privind persoanele fizice autorizate

Baza legală, la ora actuală, pentru persoanele fizice autorizate este
reprezentată de:
– ordonanța de urgență nr. 44/2008 privind desfășurarea
activităților economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, Monitorul
Oficial nr. 328/2008;
– Ordinul nr. 170/2015 al ministrului finanțelor publice pentru
aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea în
partidă simplă, Monitorul Oficial nr. 139/2015.

Definiție: Persoana fizică autorizată este întreprinderea
economică, fără personalitate juridică, organizată de o persoană
fizică ce folosește, în principal, forța sa de muncă (legea nr.
182/2016 din 17 octombrie 2016 pentru aprobarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților
economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile Notițe:
…………

78
individuale și întreprinderile familiale, Monitorul Oficial nr. 828
din 19 octombrie 2016). Definiția aduce câteva clarificări față de
precdentele, în sensul că se prevede expres că PFA nu are
personalitate juridică. Din punct de vedere practic, există opinia
potrivit căreia PFA are personalitate juridică dacă are cod fiscal
atribuit de Registrul comerțului sau de către autoritatea fiscală
(cod de înregistrare fiscală).

Deasemenea, legiuitorul definește noțiunea de întreprindere
economică ca fiind activitatea economică desfășurată în mod
organizat, permanent și sistematic, combinând resurse financiare,
forță de muncă, materii prime, mijloace logistice și informație, pe
riscul întreprinzătorului, în cazurile și în condițiile prevăzute de
lege.

Mai jos prezentăm câteva caracteristici pentru o PFA:
 pot fi angajate cu contract de muncă terțe persoane;
 o persoană poate cumula calitatea de PFA cu cea de
salariat la o entitate care poate funcționa în alt domeniu
decât în cel care funcționează PFA;
 PFA răspunde pentru obligațiile sale cu patrimoniul său;
 în orice moment „managerul” PFA poate să aibă acces la
disponibilitățile bănești din conturile bancare și pot fi
utilizate cu diverse destinații comparativ cu o SRL unde
accesul la disponibilități poate să aibă loc doar prin
repartizare de dividende din care se va reține „impozitul pe
investiții”.

În momentul înființării, PFA sunt obligate să dobândească
următoarele documente justificative și registre:
 registrul-jurnal de încasări și plăți care se completează cu
încasările/plățile prin bancă și/sau numerar. Acest registru
se numerotează, se șnuruiește și se parafează de către
organele fiscale;
 registrul unic de control ce conține: obiectivele controlului,
perioada controlului, perioada controlată etc. Și acest
registru se numerotează și se parafează de către organele
fiscale;
 registrul inventar ce cuprinde: elementele cumpărate sau
produse, valoarea contabilă, valoarea de inventar,
diferențele de evaluare și cauzele acestor diferențe. De
asemenea, acest registru se numerotează, se șnuruiește și

79
se parafează de către organele fiscale;
 facturier ce cuprinde facturile de vânzare ce se vor întocmi
de către PFA;
 chitanțier ce conține chitanțele ce se vor elibera de către
PFA pentru sumele încasate în numerar.

4.5. Contribuții datorate de persoanele fizice autorizate

Este indicat pentru o PFA să fie plătitoare sau neplătitoare de
TVA?

Plătitorul de TVA trebuie să întocmească comparativ cu
neplătitorul de TVA următoarele documente:
 jurnalul de vânzări și jurnalul de cumpărări ce vor sta la
baza redactării decontului de TVA;
 declarația informativă privind livrările sau prestările și
achizițiile efectuate în țară ce se completează cu ajutorul
programului ANAF.

Neplătitorul de TVA va livra bunurile și va presta serviciile către
clienți la prețuri mai mici comparativ cu plătitorii de TVA.

În legătură cu datoriile sociale, precizăm că legislația care
reglementează activitatea PFA a cunoscut un drum destul de
controversat, în sensul următor: PFA au fost obligate într-o vreme
să depună declarații la Casa de pensii și la Agenția pentru
ocuparea forței de muncă; ulterior s-a revenit și s-au făcut
precizări ca aceste contribuții să fie reținute prin stopaj la sursă de
către plătitorul de venituri. În prezent considerăm că legislația
poate fi simplificată prin renunțarea la contribuțiile sociale,
indiferent de „situația juridică a PFA” și să fie obligate doar la
plata impozitului pe venit. Astfel, s-ar înființa mai multe PFA și s-
ar colecta mai multe venituri la bugetul de stat.

Mai jos prezentăm comparativ contribuțiile datorate de către o
PFA și o SRL, pentru a scoate în evidență avantajele și
dezavantajele PFA din punct de vedere fiscal.

80
Contribuții datorate de o PFA comparativ cu contribuțiile
datorate de către o SRL
Tabel nr. 5
Contribuții PFA SRL
Contribuții la asigurările sociale 25% 25%
Contribuții la asigurările sociale de
sănătate 10% 10%
Impozit pe profit/venit 10% 16%/1%
Impozit pe dividende – 5%

Notă: Contribuțiile mai sus prezentate sunt în cazul sistemului
real. Din punctul nostru de vedere contribuțiile sunt rezonabile la
ora actuală ca și cote, dar din punct de vedere al bazei impozabile
persoana fizică autorizată este dezavantajată comparativ cu o
societate cu răspundere limitată.

4.6. Organizarea contabilității de către o PFA

Modul de organizare și ținere a contabilității unei PFA depinde de
modul cum este „ordonat managerul”. Din punctul nostru de
vedere considerăm că ar trebui introdus în legislație și
obligativitatea organizării și ținerii contabilității unei PFA de către
un profesionist contabil.

PFA poate opta pentru ținerea contabilității în partidă simplă sau
partidă dublă.

Din punctul nostru de vedere, atât contabilitatea în partidă simplă,
cât și contabilitatea în partidă dublă prezintă avantaje și
dezavantaje.

Avantajele contabilității în partidă dublă:
 reflectă operațiunile în mai multe elemente, oferind
informații detaliate.
 oferă rapid accesul la o informație solicitată (spre exemplu
soldul contului de furnizori sau de clienți).
 permite calculul unor indicatori la nivel microeconomic,
care prin agregare conduce la determinarea unor indicatori
macroeconomici.

Dezavantajele contabilității în partidă dublă sunt:
 volum de muncă mai mare ce trebuie depus de economiști.
 documentație vastă, care trebuie să fie și listată (atrage și

81
consum ridicat de materiale birotice).
 spațiu pentru arhivarea documentelor destul de mare1.

Avantajele contabilității în partidă simplă:
 volum mic de muncă comparativ cu cel depus pentru
organizarea contabilității în partidă dublă.
 documente de întocmit mai puține ca în cazul contabilității
în partidă dublă.
 declarații fiscale și sociale de întocmit pentru informarea
autorităților mai puține.

Dezavantajele contabilității în partidă simplă:
 nu permite identificarea rapidă a datoriei față de un
furnizor, dacă se întocmește doar registrul jurnal de
încasări și plăți.
 nu permite identificarea rapidă a unei creanțe față de un
client.
 nu pot fi determinați indicatori la nivel microeconomic, dar
nici la nivel macroeconomic.

Foarte des în activitatea practică se aude întrebarea: ce cheltuieli
deductibile poate să-și înregistreze o PFA? Întrebarea este pusă cu
rolul de a diminua impozitul pe venit ce trebuie achitat
autorităților fiscale. Răspunsul poate fi dat în funcție de obiectul
de activitate al PFA. Spre exemplu, o PFA ce prestează servicii de
consultanță economică își va putea deduce o serie de cheltuieli cu
materialele consumabile (hârtie de scris, cd-uri etc.), dar nu va
putea să-și deducă spre exemplu cheltuieli cu achiziția de
alimente. Mai mult decât atât, dacă există un contract de comodat
pentru obținerea folosinței unui imobil în vederea derulării
activității, PFA poate să-și deducă doar o parte corespunzătoare
din cheltuielile cu utilitățile publice (energie electrică, gaz etc.).
Există discuții aprinse pe această temă între titularii PFA și
autoritățile fiscale: care este procentul deductibil din cheltuielile
totale în situația în care avem de-a face cu un contract de
comodat? Răspunsul este unul foarte simplu: aplicarea
raționamentului profesional. Din păcate mulți au fost obișnuiți să
efectueze raportări către instituțiile statului pe baza unor

1 La ora actuală toate entitățile se confruntă cu un asemenea neajuns, atât cele private, cât și
cele publice. PFA nu dispune în multe cazuri de locuri special amenajate pentru arhivă,
întrucât documentația se păstrează, de regulă, la domiciliul titularului.

82
documente tipizate și în baza unor acte normative elaborate de
către autorități. Din punctul nostru de vedere, în cazul PFA și nu
numai trebuie judecat fiecare caz în parte de cheltuială. Astfel,
raționamentul profesional invocat de normele internaționale
trebuie să se manifeste din plin în cazul PFA ce aplică partida
simplă. Considerăm că raționamentul profesional se aplică mai
mult în cazul PFA decât în cazul persoanelor juridice care
utilizează partida dublă.

Evidența contabilă în partidă simplă a cheltuielilor se ține pe feluri
de cheltuieli, în funcție de natura lor2:
 cheltuieli cu materiile prime.
 cheltuieli cu lucrări executate de terți.
 cheltuielile cu comisioanele și cu alte servicii bancare.
 cheltuielile cu primele de asigurare.
 cheltuielile poștale și taxele de telecomunicații.
 cheltuielile cu energia și apa.
 cheltuielile de personal etc.

În continuare prezentăm un exemplu de completare a registrului-
jurnal de încasări și plăți, care în opinia noastră reprezintă
principalul document de redactat de către o PFA.

Aplicație practică. O PFA, neplătitoare de TVA, ce are ca obiect
de activitate „Activități de consultanță pentru afaceri și
management”, cod CAEN 7022, dispune de următoarele
informații pentru luna octombrie, anul N:
– încasări din prestări servicii în valoare de 9.000 lei;
– cheltuieli de 800 lei, din care: 150 lei reprezintă factura
de telefon, plata contravalorii unei mașini de spiralat în
sumă de 625 lei și 25 de lei comision bancar.
Să se completeze Jurnalul de încasări și plăți pentru luna
octombrie, anul N.

2 Acestea sunt cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal.

83
Registrul-jurnal de încasări și plăți
Tabel nr. 6
Nr.
crt. Data Documentul
(fel, nr.) Felul
operațiunii Încasări Plăți
Numerar Bancă Numerar Bancă
1. 15.10.N Extras de
cont Prestare
servicii 9.000
2. 20.10.N Chitanță Telefon 150
3. 25.10.N Chitanță Achiziție
mașină
spiralat 625
4. 31.10.N Extras de
cont Comision
bancar 25
Total încasări octombrie 9.000
Total plăți octombrie 800
Sold octombrie 8.200

Din punct de vedere practic, registrul jurnal de încasări și plăți trebuie întocmit
de mână pe formularul numerotat, șnuruit și ștampilat de autoritățile fiscale.
Din păcate autoritățile fiscale nu acceptă registrul completat cu ajutorul
tehnicii de calcul. Recomandăm organelor de control cel puțin să accepte ca
acest registru să poată fi ținut și cu ajutorul unui program de contabilitate,
deoarece la încasări și plăți numeroase, se ușurează munca celui care
întocmește documentul. Dacă este completat de computer registrul jurnal de
încasări și plăți nu înseamnă că au fost efectuate inginerii financiare. Dacă
registrul este listat și semnat din punctul nostru de vedere are aceeași forță
probatorie ca și registrul completat manual. Oricum toate documentele
consemnate în registrul jurnal pot fi verificate de către organul de control.

Încasările din Registrul-jurnal de încasări și plăți cuprind (ordinul 170/2015):
– sumele încasate din desfășurarea activității;
– aporturile în numerar și prin conturi bancare aduse la începerea activității ori
în cursul desfășurării acesteia;
– sumele primite sub formă de credite bancare sau de alte împrumuturi;
– sumele primite ca despăgubiri;
– sumele primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donații;
– sumele primite reprezentând forme de sprijin cu destinație specială din
fonduri nerambursabile (subvenții);
– alte sume încasate (de exemplu: restituiri de impozite, taxe, penalități).
Plățile din Registrul-jurnal de încasări și plăți cuprind:
– plățile efectuate în cadrul activității desfășurate în scopul realizării de
venituri;
– sumele reprezentând restituirea aporturilor în numerar și prin conturi
bancare;
– sumele reprezentând rambursarea de credite bancare sau de alte împrumuturi;

84
– alte plăți efectuate (de exemplu: penalități, amenzi plătite ș.a.).
Sumele înregistrate în Registrul jurnal de încasări și plăți se totalizează lunar.

Acest registru trebuie completat cronologic și stă la baza întocmirii declarației
200 de către PFA.

4.7. Declarațiile fiscale întocmite de PFA

Autoritățile statului solicită de la contribuabil diverse declarații cu privire la
taxele și impozitele de plătit în principal, în opinia noastră unele justificate
altele nejustificate.

Mai jos prezentăm o parte din declarațiile ce trebuie depuse de PFA pe
parcursul unui exercițiu financiar sunt:
– declarația unică (ce înlocuiește fostele formulare 220 și 200)
– declarația 392, cu titlu informativ pentru livrările de bunuri,
prestările de servicii și achizițiile efectuate pe parcursul unui
exercițiu financiar (la ora actuală este suspendată această declarație
de la depunere).

4.7.1. Declarația unică

Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale
datorate de persoanele fizice se depune doar în format PDF
inteligent după ce este completat și validat și numai pe cale
electronică. Chiar și o declarație validată este posibil ca în urma
transmiterii online să genereze o recipisă cu erori de validare. Se
impune descărcarea imediată a recipisei în urma transmiterii
declarației pentru a putea constata mesajul de validare oficial.

Declarația Unică este utilizată de persoanele fizice pentru
declararea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale datorate
atât pentru veniturile realizate în anul în anul precedent, cât și
pentru veniturile estimate a se realiza în anul curent. Declarația se
completează și se depune de către persoanele fizice care
realizează, individual sau într-o formă de asociere,
venituri/pierderi din România sau/și din străinătate, care datorează
impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, potrivit
prevederilor Codului fiscal. Declarația se completează și se
depune și de către persoanele fizice care nu realizează venituri și Notițe:
…………

85
care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de
sănătate.

Declarația se depune în termen de 30 de zile de la data producerii
evenimentului, în cazul contribuabililor care încep o activitate în
cursul anului fiscal și a celor care obțin venituri din cedarea
folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât
veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu
au avut, până la acea dată, obligația depunerii declarației unice.

Principalele categorii de venituri ce trebuie declarate de
persoanele fizice în declarația unică provin din:
– activități independente;
– cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din
arendă;
– activități agricole pentru care venitul net se stabilește în
sistem real;
– piscicultură și/sau silvicultură;
– transferul titlurilor de valoare și orice alte operațiuni cu
instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare
derivate, precum și din transferul aurului financiar;
– jocuri de noroc realizate de către persoanele fizice ca
urmare a participării la jocuri de noroc la distanță și
festivaluri de poker;
– activitățile artistice și sportive, în calitate de artiști de
spectacol sau ca sportivi.

Declarația rectificativă se utilizează pentru:
– corectarea impozitului pe venit, precum și a contribuțiilor sociale
datorate de persoanele fizice;
– modificarea datelor de identificare a persoanei fizice;
– modificarea unor date referitoare la categoria/sursa veniturilor
sau a nivelului acestora, potrivit legii;
– modificarea unor date referitoare la contribuția de asigurări
sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate;
– corectarea altor informații prevăzute de formular.

Acest formular elaborat de ministerul de finanțe prezintă atât
avantaje, dar mai ales dezavantaje cel puțin în primii ani de
implementare. Începând cu anul 2019 acest formular trebuie depus
numai electronic și acest aspect este un impediment, deoarece
populația nu are o educație financiară sau fiscală. Foarte multe

86
persoane fizice nu dispun nici de o adresă de mail. Astfel există
foarte multe situații când persoanele fizice pierd foarte mult timp
„stresând” personalul ce lucrează în domeniul fiscal (în special
personalul de la asistență contribuabil).

4.7.2. Declarația 112 privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale,
impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate

Declarația 112 este utilizată numai și numai pentru declararea
taxelor, impozitelor, contribuțiilor aferente salariilor și se depune
la o singură instituție respectiv Ministerul Finanțelor Publice
întocmindu-se pe baza statului de salarii.

Pentru pregătirea Declarației privind obligațiile de plată a
contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a
persoanelor asigurate D112 declarantul are la dispoziție două
metode:
 "Generarea Automată" prin programe proprii a fișierului
XML, validarea și semnarea declarației folosind Soft-ul J
(tehnologie JAVA) pentru cei care dispun de sisteme
informatice pentru gestiunea resurselor umane și
salarizare.
 "Introducerea Datelor" de la tastaură cu validarea și
semnarea declarației folosind Soft-ul A (tehnologie
ADOBE), pentru cei care nu dispun de sisteme informatice
și au un număr de angajați de ordinul sutelor.

Oricare ar fi metoda folosită pentru pregătirea declarației,
depunerea se poate face prin Internet sau la ghișeu. Pentru a fi
expediată prin Internet, declarația trebuie semnată electronic cu
certificatul digital. La ghișeu se prezintă declarația D112 în format
electronic (fișier PDF pe compact disc), însoțită de Anexa 1
tipărită și semnată.

Contribuabilii au posibilitatea să depună Declarația unică D112
trimestrial și nu în fiecare lună. Categoriile de plătitori vor face
plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate acestora și a
contribuțiilor sociale obligatorii, aferente până la data de 25
inclusiv a lunii următoare trimestrului.

După ce este completată, validată și semnată electronic, declarația Notițe:
…………

87
112 se va încărca pe pagina de internet www.e-guvernare.ro.

Recomandăm acordarea unei atenții deosebite recipisei, întrucât
rezultatul cu succes al depunerii declarației trebuie să aibă ca și
rezultat: ”nu există erori de validare”. În situația în care există
erori de validare, declarația trebuie refăcută și redepusă.

Din păcate serviciul privat virtual nu este folosit de către foarte
multe persoane fizice autorizate, întrucât există tradiția încă a
deplasării fizice la sediul organului fiscal.

4.7.3. Declarația 392, cu titlu informativ pentru livrările de bunuri,
prestările de servicii și achizițiile efectuate

Într-un paragraf precedent precizam că anumite declarații fiscale
sunt utile și trebuie puse la dispoziția autorităților, dar anumite
declarații nu se justifică sub nici un aspect. La această categorie se
încadrează declarația 392, care în opinia noastră nu este utilă nici
unei instituții, fie că se numește Institut Național de Statistică, fie
că se numește Ministerul Finanțelor Publice. La ora actuală există
o suspendare a acestei declarații pentru depunere la autoritatea
fiscală.

Există două tipuri de declarații 392:
 392A se întocmește de persoanele impozabile înregistrate
în scopuri de TVA care se depune în format electronic și
listat la organul fiscal competent.
 392B se completează de către persoanele impozabile
neînregistrate în scopuri de TVA care se depune în format
electronic și listat la organul fiscal competent.

Formularul 392 se completeză cu toate facturile de cumpărare și
de vânzare din cursul unui exercițiu financiar. Considerăm inutil
acest formular de întocmit de către PFA, întrucât nu prezintă nici
o valoare adăugată nici pentru contribuabil nici pentru organul
fiscal. Propunem eliminarea acestui formular din raportările pfa și
eventual introducerea formularului 394 și pentru neplătitorii de
taxă pe valoare adăugată pentru ca un organ de control să constate
eventualele neconcordnțe de nedeclarare. Notițe:
…………

88
4.8. Rezumat

În cadrul acestei unități de învățare sunt tratate probleme privind organizarea
și conducerea contabilității unei persoane fizice autorizate. Sunt redate
diferențe între modul de funcționare a unei PFA și a unei societăți comerciale
organizată și înființată potrivit legii nr. 31/1990. Persoanele fizice autorizate
pot fi plătitoare de TVA sau neplătitoare de TVA. În general, o PFA
funcționaează ca și neplătitoare de TVA sau ca și plătitoare de TVA.

PFA este obligată să întocmească un document specific și anume Registrul-
jurnal de încasări și plăți ce conține încasările și plățile prin bancă și numerar.

4.9. Test de evaluare

De rezolvat.
Ce este o PFA?
De rezolvat. Persoana fizică ce obține venituri din cedarea folosinței bunurilor
trebuie să depună declarația unică.(Adevărat/fals)
De rezolvat. PFA trebuie să depună declarația informativă 392.
(Adevărat/fals).
Consultați Aplicația pentru prelucrarea asistată, validarea, listarea și
obținerea formatului electronic pentru "Declarația informativă 392 privind
livrările de bunuri și prestările de servicii
Descărcarea declarației se face accesând www.anaf.ro.
De rezolvat.
Precizați câteva caracteristici ale unei PFA.
De rezolvat.
Care sunt documentele și registrele ce trebuie să le dobândească o PFA în
momentul înființării?
De rezolvat.
Enumerați contribuțiile ce trebuie achitate de către o PFA.
De rezolvat.
Ce documente întocmește în plus o PFA – plătitoare de TVA comparativ cu o
PFA – neplătitoare de TVA?
De rezolvat. O PFA, neplătitoare de TVA, ce are ca obiect de activitate
„Activități de consultanță pentru afaceri și management”, cod CAEN 7022,
dispune de următoarele informații pentru luna octombrie, anul N:
– o factură de prestări servicii în valoare de 11.000 lei încasată prin
bancă;
– cheltuieli de 760 lei, din care: 320 lei reprezintă factura de telefon
(plătită cu numerar), plata contravalorii unei HDD extern în sumă
de 400 lei (prin bancă) și 40 de lei comision bancar.

89
Să se completeze Jurnalul de încasări și plăți pentru luna octombrie, anul N.

Registrul-jurnal de încasări și plăți
Tabel nr. 7
Nr.
Crt. Data Documentul
(fel, nr.) Felul
operațiunii Încasări Plăți
Numerar Bancă Numerar Bancă

Tema de control 2. Persoana fizică Popescu Daniel, identificat cu CI AX
283235, CNP 17802133654, adresa din CI: Alba Iulia, str. Lalelor, nr. 15
trebuie să depună la autoritățile fiscale Declarația unică pentru veniturile
realizate din România, anul N. Popescu Daniel a obținut următoarele venituri
în anul N:
– din activitatea de expertiză judiciară un venit de 1.600 lei (cod CAEN 6920,
autorizație 372/A/N-2, data începerii activității: 10.02.N-2);
– din activitatea de prestării servicii de consultanță economică 28.000 lei (cod
CAEN 7022), autorizat prin Registrul Comerțului F01/439/N-2, data începerii
activității: 15.03.N-2;
Completați declarația unică descărcând formularul de la adresa www.anaf.ro.

4.10. Referințe bibliografice

1. Deaconu Sorin-Constantin, Particularități ale contabilității entităților,
Editura C.H. Beck, București, 2012.
2. Deaconu Sorin-Constantin, Reglementări și practici contabile specifice –
note de curs, Seria Didactică, Alba Iulia, 2010.
3. Ordinul nr. 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea și
efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și
capitalurilor proprii, Monitorul Oficial nr. 704/2009.
4. Ordinul nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, Monitorul
Oficial nr. 910/2015.
5. Ordinul nr.170/2015 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea
Reglementărilor contabile privind contabilitatea în partidă simplă, Monitorul
Oficial nr. 139/2015.
6. http://www.pfa.whd.ro.

90
Subiecte posibile
pentru colocviul de Reglementări și practici contabile specifice

1. Definiți conceptul de factoring. Elementele unui contract de factoring.
2. Avantaje și dezavantaje pentru banca factor și aderent.
3. Fluxul informațional pentru operațiunile de factoring.
4. Tipologia factoringului.
5. Aplicație practică privind operațiunile de factoring.
6. Definiți conceptele de franciză și franșiză.
7. Prezentați avantajele și dezavantajele rețelei de franciză.
8. Tipurile de activități francizabile.
9. Categoriile de taxe care se percep în cadrul operațiunilor de franciză.
10. Aplicație practică privind operațiunile rețelei de franciză.
11. Definiți conceptele: asociație, fundație și federație.
12. Tipologia asociațiilor și fundațiilor.
13. Prezentați sistemul de contabilitate în partidă simplă (inclusiv registrele
obligatorii).
14. Definiți composesoratul.
15. Aplicație practică privind entitățile fără scop patrimonial.
16. Precizați trăsăturile unei PFA.
17. Care sunt documentele și registrele ce trebuie să le dobândească o PFA în
momentul înființării?
18. Enumerați contribuțiile ce trebuie achitate de către o PFA comparativ cu
contribuțiile datorate de o SRL.
19. Ce documente întocmește în plus o PFA – plătitoare de TVA comparativ
cu o PFA – neplătitoare de TVA?
20. Aplicație practică privind PFA (completarea registrului-jurnal de încasări
și plăți, completarea declarației unice).

91
Planul de conturi pentru persoanele juridice fără scop patrimonial

1 CONTURI DE CAPITALURI, PROVIZIOANE, ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII
ASIMILATE
10 CAPITAL ȘI REZERVE
101 Capital (P)
105 Rezerve din reevaluare
105.01 Rezerve din reevaluare privind activitățile fără scop patrimonial (P)
105.02 Rezerve din reevaluare privind activitățile economice (P)
106 Rezerve
1061 Rezerve legale (P)
1063 Rezerve statutare sau contractuale (P)
1068 Alte rezerve (P)
107 Patrimoniul privat2 (P)
11 FONDURI PRIVIND ACTIVITĂȚILE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL ȘI
REZULTATUL REPORTAT
113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (C.A.R.) (P)
114 Fondul pentru ajutor în caz de deces al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc
(C.A.R.) (P)
115 Fondul de rulment al membrilor asociațiilor de proprietari (P)
116 Alte fonduri privind activitățile fără scop patrimonial (P)
117 Rezultatul reportat
1171 Rezultatul reportat reprezentând excedentul nerepartizat sau deficitul
neacoperit privind activitățile fără scop patrimonial și cu destinație specială (A/P)##
1171.01 Rezultatul reportat reprezentând excedentul nerepartizat sau deficitul
neacoperit privind activitățile fără scop patrimonial
1171.02 Rezultatul reportat reprezentând excedentul nerepartizat sau deficitul
neacoperit privind activitățile cu destinație specială
1172 Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită privind activitățile economice (A/P)
1173 Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile (A/P)
1173.01 Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile privind
activitățile fără scop patrimonial
1173.02 Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor contabile privind
activitățile economice
1174 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
1174.01 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile privind
activitățile fără scop patrimonial
1174.02 Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile privind
activitățile economice
1175 Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare (P)
1175.01 Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare privind activitățile fără scop patrimonial
1175.02 Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din rezerve din
reevaluare privind activitățile economice
1176 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor
contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial (A/P)

92
1176.01 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor
contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, privind activitățile fără scop
patrimonial
1176.02 Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementărilor
contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, privind activitățile
economice
12 REZULTATUL EXERCIȚIULUI FINANCIAR
121 Excedent/profit sau deficit/pierdere
1211 Excedent sau deficit privind activitățile fără scop patrimonial (A/P)
1212 Excedent sau deficit privind activitățile cu destinație specială (A/P)
1213 Profit sau pierdere privind activitățile economice (A/P)
129 Repartizarea excedentului/profitului
1291 Repartizarea excedentului privind activitățile fără scop patrimonial (A)
1292 Repartizarea profitului privind activitățile economice (A)
15 PROVIZIOANE
151 Provizioane
1511 Provizioane pentru litigii (P)
1512 Provizioane pentru garanții acordate clienților (P)
1514 Provizioane pentru restructurare (P)
1515 Provizioane pentru pensii și obligații similare (P)
1516 Provizioane pentru impozite (P)
1518 Alte provizioane (P)
16 ÎMPRUMUTURI ȘI DATORII ASIMILATE
162 Credite bancare pe termen lung
1621 Credite bancare pe termen lung (P)
1622 Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadență (P)
1623 Credite externe guvernamentale (P)
1624 Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625 Credite bancare externe garantate de bănci (P)
1626 Credite de la Trezoreria Statului (P)
1627 Credite bancare interne garantate de stat (P)
166 Datorii care privesc imobilizările financiare
1661 Datorii față de entitățile afiliate (P)
1662 Datorii față de entitățile asociate și alte entități legate prin interese de
participare (P)
167 Alte împrumuturi și datorii asimilate (P)
168 Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate
1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685 Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile afiliate (P)
1686 Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile asociate și alte entități legate
prin interese de participare (P)
1687 Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate (P)
169 Prime privind rambursarea altor datorii (A)
2 CONTURI DE IMOBILIZĂRI
20 IMOBILIZĂRI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire (A)
203 Cheltuieli de dezvoltare (A)
205 Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare (A)
207 Fond comercial (A)
208 Alte imobilizări necorporale (A)
21 IMOBILIZĂRI CORPORALE

93
211 Terenuri și amenajări de terenuri
2111 Terenuri (A)
2111.01 Terenuri pentru activitățile fără scop patrimonial
2111.02 Terenuri pentru activitățile economice
2112 Amenajări de terenuri (A)
2112.01 Amenajări de terenuri pentru activitățile fără scop patrimonial
2112.02 Amenajări de terenuri pentru activitățile economice
212 Construcții (A)
212.01 Construcții pentru activitățile fără scop patrimonial
212.02 Construcții pentru activitățile economice
213 Instalații tehnice și mijloace de transport
2131 Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) (A)
2131.01 Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) pentru
activitățile fără scop patrimonial
2131.02 Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) pentru
activitățile economice
2132 Aparate și instalații de măsurare, control și reglare (A)
2132.01 Aparate și instalații de măsurare, control și reglare pentru activitățile
fără scop patrimonial
2132.02 Aparate și instalații de măsurare, control și reglare pentru activitățile
economice
2133 Mijloace de transport (A)
2133.01 Mijloace de transport pentru activitățile fără scop patrimonial
2133.02 Mijloace de transport pentru activitățile economice
214 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și
materiale și alte active corporale (A)
214.01 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane
și materiale și alte active corporale pentru activitățile fără scop patrimonial
214.02 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane
și materiale și alte active corporale pentru activitățile economice
215 Investiții imobiliare (A)
217 Active biologice productive (A)
217.01 Active biologice productive pentru activitățile fără scop patrimonial
217.02 Active biologice productive pentru activitățile economice
22 IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE
223 Instalații tehnice și mijloace de transport în curs de aprovizionare (A)
224 Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și
materiale și alte active corporale în curs de aprovizionare (A)
227 Active biologice productive în curs de aprovizionare (A)
23 IMOBILIZĂRI ÎN CURS
231 Imobilizări corporale în curs de execuție (A)
26 IMOBILIZĂRI FINANCIARE
261 Acțiuni deținute la entitățile afiliate (A)
262 Acțiuni deținute la entități asociate și alte entități legate prin interese de
participare (A)
265 Alte titluri imobilizate (A)
267 Creanțe imobilizate
2671 Sume de încasat de la entitățile afiliate (A)
2672 Dobânda aferentă sumelor de încasat de la entitățile afiliate (A)
2673 Creanțe față de entitățile asociate și alte entități legate prin interese de
participare (A)

94
2674 Dobânda aferentă creanțelor față de entitățile asociate și alte entități
legate prin interese de participare (A)
2675 Împrumuturi acordate pe termen lung (A)
2676 Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A)
2677 Obligațiuni achiziționate cu ocazia emisiunilor efectuate de terți (A)
2678 Alte creanțe imobilizate (A)
2679 Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate (A)
269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
2691 Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la entitățile afiliate (P)
2692 Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la entități asociate și alte
entități legate prin interese de participare (P)
2695 Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P)
28 AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
280 Amortizări privind imobilizările necorporale
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2801.01 Amortizarea cheltuielilor de constituire privind activitățile fără scop
patrimonial
2801.02 Amortizarea cheltuielilor de constituire privind activitățile economice
2803 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2803.01 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare privind activitățile fără scop
patrimonial
2803.02 Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare privind activitățile economice
2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale,
drepturilor și activelor similare (P)
2805.01 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale,
drepturilor și activelor similare privind activitățile fără scop patrimonial
2805.02 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor comerciale,
drepturilor și activelor similare privind activitățile economice
2807 Amortizarea fondului comercial (P)
2808 Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)
2808.01 Amortizarea altor imobilizări necorporale privind activitățile fără scop
patrimonial
2808.02 Amortizarea altor imobilizări necorporale privind activitățile economice
281 Amortizări privind imobilizările corporale
2811 Amortizarea amenajărilor de terenuri (P)
2811.01 Amortizarea amenajărilor de terenuri privind activitățile fără scop
patrimonial
2811.02 Amortizarea amenajărilor de terenuri privind activitățile economice
2812 Amortizarea construcțiilor (P)
2812.01 Amortizarea construcțiilor privind activitățile fără scop patrimonial
2812.02 Amortizarea construcțiilor privind activitățile economice
2813 Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport (P)
2813.01 Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport privind activitățile
fără scop patrimonial
2813.02 Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport privind activitățile
economice
2814 Amortizarea altor imobilizări corporale (P)
2814.01 Amortizarea altor imobilizări corporale privind activitățile fără scop
patrimonial
2814.02 Amortizarea altor imobilizări corporale privind activitățile economice
2815 Amortizarea investițiilor imobiliare (P)

95
2817 Amortizarea activelor biologice productive (P)
2817.01 Amortizarea activelor biologice privind activitățile fără scop patrimonial
2817.02 Amortizarea activelor biologice privind activitățile economice
29 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A
IMOBILIZĂRILOR
290 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
2903 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2903.01 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare privind activitățile
fără scop patrimonial
2903.02 Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare privind activitățile
economice
2905 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor
comerciale, drepturilor și activelor similare (P)
2905.01 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor
comerciale, drepturilor și activelor similare privind activitățile fără scop patrimonial
2905.02 Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor
comerciale, drepturilor și activelor similare privind activitățile economice
2908 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P)
2908.01 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale privind
activitățile fără scop patrimonial
2908.02 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale privind
activitățile economice
291 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
2911 Ajustări pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri (P)
2911.01 Ajustări pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri privind
activitățile fără scop patrimonial
2911.02 Ajustări pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri privind
activitățile economice
2912 Ajustări pentru deprecierea construcțiilor (P)
2912.01 Ajustări pentru deprecierea construcțiilor privind activitățile fără scop
patrimonial
2912.02 Ajustări pentru deprecierea construcțiilor privind activitățile economice
2913 Ajustări pentru deprecierea instalațiilor și mijloacelor de transport (P)
2913.01 Ajustări pentru deprecierea instalațiilor și mijloacelor de transport
privind activitățile fără scop patrimonial
2913.02 Ajustări pentru deprecierea instalațiilor și mijloacelor de transport
privind activitățile economice
2914 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P)
2914.01 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale privind activitățile
fără scop patrimonial
2914.02 Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale privind activitățile
economice
2915 Ajustări pentru deprecierea investițiilor imobiliare (P)
2917 Ajustări pentru deprecierea activelor biologice productive (P)
2917.01 Ajustări pentru deprecierea activelor biologice productive privind
activitățile fără scop patrimonial
2917.02 Ajustări pentru deprecierea activelor biologice productive privind
activitățile economice
293 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuție (P)
296 Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare

96
2961 Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile
afiliate (P)
2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entități asociate
și alte entități legate prin interese de participare (P)
2963 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964 Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor de încasat de la entitățile
afiliate (P)
2965 Ajustări pentru pierderea de valoare a creanțelor față de entitățile asociate și
alte entități legate prin interese de participare (P)
2966 Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen
lung (P)
2968 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanțe imobilizate (P)
3 CONTURI DE STOCURI ȘI PRODUCȚIE ÎN CURS DE EXECUȚIE
30 STOCURI DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE
301 Materii prime (A)
302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare (A)
3022 Combustibili (A)
3023 Materiale pentru ambalat (A)
3024 Piese de schimb (A)
3025 Semințe și materiale de plantat (A)
3026 Furaje (A)
3028 Alte materiale consumabile (A)
303 Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308 Diferențe de preț la materii prime și materiale (A/P)
32 STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE
321 Materii prime în curs de aprovizionare (A)
322 Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A)
323 Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare (A)
326 Active biologice de natura stocurilor în curs de aprovizionare (A)
327 Mărfuri în curs de aprovizionare (A)
328 Ambalaje în curs de aprovizionare (A)
33 PRODUCȚIA ÎN CURS DE EXECUȚIE
331 Produse în curs de execuție (A)
332 Servicii în curs de execuție (A)
34 PRODUSE
341 Semifabricate (A)
345 Produse finite (A)
346 Produse reziduale (A)
347 Produse agricole (A)
348 Diferențe de preț la produse (A/P)
35 STOCURI AFLATE LA TERȚI
351 Materii și materiale aflate la terți (A)
354 Produse aflate la terți (A)
356 Active biologice de natura stocurilor aflate la terți (A)
357 Mărfuri aflate la terți (A)
358 Ambalaje aflate la terți (A)
36 ACTIVE BIOLOGICE DE NATURA STOCURILOR
361 Active biologice de natura stocurilor (A)
368 Diferențe de preț la active biologice de natura stocurilor (A/P)
37 MĂRFURI

97
371 Mărfuri (A)
378 Diferențe de preț la mărfuri (A/P)
38 AMBALAJE
381 Ambalaje (A)
388 Diferențe de preț la ambalaje (A/P)
39 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ȘI PRODUCȚIEI ÎN CURS
DE EXECUȚIE
391 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)
392 Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921 Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922 Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar (P)
393 Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție (P)
394 Ajustări pentru deprecierea produselor
3941 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945 Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P)
3946 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)
3947 Ajustări pentru deprecierea produselor agricole (P)
395 Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți
3951 Ajustări pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate la terți (P)
3952 Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți (P)
3953 Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți (P)
3954 Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terți (P)
3955 Ajustări pentru deprecierea produselor agricole aflate la terți (P)
3956 Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor aflate la
terți (P)
3957 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți (P)
3958 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți (P)
396 Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura stocurilor (P)
397 Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P)
398 Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P)
4 CONTURI DE TERȚI
40 FURNIZORI ȘI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori (P)
403 Efecte de plătit (P)
404 Furnizori de imobilizări (P)
405 Efecte de plătit pentru imobilizări (P)
408 Furnizori – facturi nesosite (P)
409 Furnizori – debitori
4091 Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor (A)
4092 Furnizori – debitori pentru prestări de servicii (A)
4093 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A)
4094 Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A)
41 CLIENȚI ȘI CONTURI ASIMILATE
411 Clienți
4111 Clienți (A)
4118 Clienți incerți sau în litigiu (A)
413 Efecte de primit de la clienți (A)
418 Clienți – facturi de întocmit (A)
419 Clienți – creditori (P)
42 PERSONAL ȘI CONTURI ASIMILATE
421 Personal – salarii datorate (P)

98
422 Pensionari – pensii datorate (P)
423 Personal – ajutoare materiale datorate
424 Prime reprezentând participarea personalului la profit3 (P)
425 Avansuri acordate personalului (A)
426 Drepturi de personal neridicate (P)
427 Rețineri din salarii datorate terților (P)
428 Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul
4281 Alte datorii în legătură cu personalul (P)
4282 Alte creanțe în legătură cu personalul (A)
43 ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECȚIA SOCIALĂ ȘI CONTURI ASIMILATE
431 Asigurări sociale
4311 Contribuția unității la asigurările sociale (P)
4312 Contribuția personalului la asigurările sociale (P)
4313 Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4314 Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4318 Alte contribuții pentru asigurările sociale de sănătate4 (P)
437 Ajutor de șomaj
4371 Contribuția unității la fondul de șomaj (P)
4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj (P)
438 Alte datorii și creanțe sociale
4381 Alte datorii sociale (P)
4382 Alte creanțe sociale (A)
44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ȘI CONTURI ASIMILATE
441 Impozitul pe profit și alte impozite
4411 Impozitul pe profit (P)
4418 Alte impozite (P)
442 Taxa pe valoarea adăugată
4423 TVA de plată (P)
4424 TVA de recuperat (A)
4426 TVA deductibilă (A)
4427 TVA colectată (P)
4428 TVA neexigibilă (A/P)
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445 Subvenții
4451 Subvenții guvernamentale (A)
4452 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții (A)
4458 Alte sume primite cu caracter de subvenții (A)
446 Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate (P)
447 Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate (P)
448 Alte datorii și creanțe cu bugetul statului
4481 Alte datorii față de bugetul statului (P)
4482 Alte creanțe privind bugetul statului (A)
45 GRUP
451 Decontări între entitățile afiliate
4511 Decontări între entitățile afiliate (A/P)
4518 Dobânzi aferente decontărilor între entitățile afiliate (A/P)
453 Decontări cu entitățile asociate și alte entități legate prin interese de participare
4531 Decontări cu entitățile asociate și alte entități legate prin interese de
participare (A/P)
4538 Dobânzi aferente decontărilor cu entitățile asociate și alte entități legate prin
interese de participare (A/P)

99
458 Decontări din operațiuni în participație
4581 Decontări din operațiuni în participație – pasiv (P)
4582 Decontări din operațiuni în participație – activ (A)
46 DEBITORI ȘI CREDITORI DIVERȘI
461 Debitori diverși (A)
462 Creditori diverși (P)
47 CONTURI DE SUBVENȚII, REGULARIZARE ȘI ASIMILATE
471 Cheltuieli înregistrate în avans (A)
472 Venituri înregistrate în avans (P)
473 Decontări din operațiuni în curs de clarificare (A/P)
475 Subvenții pentru investiții
4751 Subvenții guvernamentale pentru investiții (P)
4752 Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții pentru investiții (P)
4753 Donații pentru investiții (P)
4754 Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)
4758 Alte sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții (P)
48 DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂȚII
481 Decontări între unitate și subunități (A/P)
482 Decontări între subunități (A/P)
485 Decontări între activitățile fără scop patrimonial și activitățile economice (A/P)
49 AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANȚELOR
491 Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți (P)
495 Ajustări pentru deprecierea creanțelor – decontări în cadrul grupului și cu
asociații (P)
496 Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori diverși (P)
5 CONTURI DE TREZORERIE
50 INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
501 Acțiuni deținute la entitățile afiliate (A)
506 Obligațiuni (A)
508 Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate
5081 Alte titluri de plasament (A)
5088 Dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament (A)
509 Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt
5091 Vărsăminte de efectuat pentru acțiunile deținute la entitățile afiliate (P)
5092 Vărsăminte de efectuat pentru alte investiții pe termen scurt (P)
51 CONTURI LA BĂNCI
511 Valori de încasat
5112 Cecuri de încasat (A)
5113 Efecte de încasat (A)
5114 Efecte remise spre scontare (A)
512 Conturi curente la bănci
5121 Conturi la bănci în lei (A)
5124 Conturi la bănci în valută (A)
5124.01 Disponibil în valută privind activitățile fără scop patrimonial
5124.02 Disponibil în valută privind activitățile economice
5125 Sume în curs de decontare (A)
5126 Conturi la bănci în lei – TVA defalcat (A)
5127 Conturi la bănci în valută – TVA defalcat (A)
518 Dobânzi
5186 Dobânzi de plătit (P)
5187 Dobânzi de încasat (A)

100
519 Credite bancare pe termen scurt
5191 Credite bancare pe termen scurt (P)
5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadență (P)
5193 Credite externe guvernamentale (P)
5194 Credite externe garantate de stat (P)
5195 Credite externe garantate de bănci (P)
5196 Credite de la Trezoreria Statului (P)
5197 Credite interne garantate de stat (P)
5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53 CASA
531 Casa
5311 Casa în lei (A)
5314 Casa în valută (A)
5314.01 Casa în valută privind activitățile fără scop patrimonial
5314.02 Casa în valută privind activitățile economice
532 Alte valori
5321 Timbre fiscale și poștale (A)
5322 Bilete de tratament și odihnă (A)
5323 Tichete și bilete de călătorie (A)
5328 Alte valori (A)
54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 Acreditive în lei (A)
5412 Acreditive în valută (A)
5412.01 Acreditive în valută privind activitățile fără scop patrimonial
5412.02 Acreditive în valută privind activitățile economice
542 Avansuri de trezorerie (A)
55 DISPONIBIL CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
550 Disponibil cu destinație specială
5501 Disponibil cu destinație specială din aplicarea timbrului literar,
cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de
divertisment (A)
5501.01 Disponibil cu destinație specială din aplicarea timbrului literar
5501.02 Disponibil cu destinație specială din aplicarea timbrului cinematografic
5501.03 Disponibil cu destinație specială din aplicarea timbrului teatral
5501.04 Disponibil cu destinație specială din aplicarea timbrului muzical
5501.05 Disponibil cu destinație specială din aplicarea timbrului folcloric
5501.06 Disponibil cu destinație specială din aplicarea timbrului artelor plastice
5501.07 Disponibil cu destinație specială din aplicarea timbrului arhitecturii
5501.08 Disponibil cu destinație specială din aplicarea timbrului de divertisment
5508 Disponibil cu destinație specială din alte venituri cu destinație specială (A)
5508.01 Disponibil cu destinație specială din alte venituri cu destinație specială
încasate în lei
5508.04 Disponibil cu destinație specială din alte venituri cu destinație specială
încasate în valută
58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne (A/P)
59 AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE
TREZORERIE
591 Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la entitățile afiliate (P)
596 Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor (P)

101
598 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiții pe termen scurt și
creanțe asimilate (P)
6 CONTURI DE CHELTUIELI
60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 Cheltuieli privind combustibilul
6023 Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 Cheltuielile privind piesele de schimb
6025 Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat
6026 Cheltuieli privind furajele
6028 Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia și apa
606 Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor
607 Cheltuieli privind mărfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
609 Reduceri comerciale primite
61 CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI
611 Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile
612 Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614 Cheltuieli cu studiile și cercetările
615 Cheltuieli cu pregătirea personalului
62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele și onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal
625 Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări
626 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații
627 Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ȘI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile personalului
642 Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților
6421 Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaților
6422 Cheltuieli cu tichetele acordate salariaților
644 Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
645 Cheltuieli privind asigurările și protecția socială
6451 Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale
6452 Cheltuieli privind contribuția unității pentru ajutorul de șomaj
6453 Cheltuieli privind contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de
sănătate
6455 Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările de viață
6456 Cheltuieli privind contribuția unității la fondurile de pensii facultative

102
6457 Cheltuieli privind contribuția unității la primele de asigurare voluntară de
sănătate
6458 Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
65 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
652 Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător
653 Cotizații și contribuții datorate de persoana juridică fără scop patrimonial
6531 Cotizații și contribuții la organisme din țară
6532 Cotizații și contribuții la organisme internaționale
654 Pierderi din creanțe și debitori diverși
655 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
656 Cheltuieli privind cote-părți datorate potrivit statutului
657 Ajutoare și împrumuturi nerambursabile transferate altor persoane juridice fără
scop patrimonial
6571 Ajutoare și împrumuturi nerambursabile din țară transferate altor persoane
juridice fără scop patrimonial
6572 Ajutoare și împrumuturi nerambursabile din străinătate transferate altor
persoane juridice fără scop patrimonial
658 Alte cheltuieli de exploatare
6581 Despăgubiri, amenzi și penalități
6582 Donații acordate
6583 Cheltuieli privind activele cedate și alte operațiuni de capital
6586 Cheltuieli reprezentând transferuri și contribuții datorate în baza unor acte
normative speciale
6587 Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente similare
6588 Alte cheltuieli de exploatare
66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din creanțe legate de participații
664 Cheltuieli privind investițiile financiare cedate
6641 Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
6642 Pierderi din investițiile pe termen scurt cedate
665 Cheltuieli din diferențe de curs valutar
666 Cheltuieli privind dobânzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
68 CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru
depreciere
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor
circulante
6817 Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea fondului
comercial
686 Cheltuieli financiare privind amortizările și ajustările pentru pierdere de valoare
6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare
6864 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor
circulante

103
6868 Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a altor
datorii
69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit
698 Cheltuieli cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus
7 CONTURI DE VENITURI
70 CIFRA DE AFACERI NETĂ
701 Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole și a activelor
biologice de natura stocurilor
7015 Venituri din vânzarea produselor finite
7017 Venituri din vânzarea produselor agricole
7018 Venituri din vânzarea activelor biologice de natura stocurilor
702 Venituri din vânzarea semifabricatelor
703 Venituri din vânzarea produselor reziduale
704 Venituri din servicii prestate
705 Venituri din studii și cercetări
706 Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii
707 Venituri din vânzarea mărfurilor
708 Venituri din activități diverse
709 Reduceri comerciale acordate
71 VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712 Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție
72 VENITURI DIN PRODUCȚIA DE IMOBILIZĂRI
721 Venituri din producția de imobilizări necorporale
722 Venituri din producția de imobilizări corporale
73 VENITURI DIN ACTIVITĂȚILE FĂRĂ SCOP PATRIMONIAL
731 Venituri din cotizațiile membrilor, contribuțiile bănești sau în natură ale
membrilor și simpatizanților, din cote-părți primite potrivit statutului
7311 Venituri din cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor
7312 Venituri din contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și
simpatizanților
7313 Venituri din cote-părți primite potrivit statutului
732 Venituri din taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare
733 Venituri din donații, sume sau bunuri primite prin sponsorizare și ajutoare
7331 Venituri din donații
7332 Venituri din sumele sau bunurile primite prin sponsorizare
7333 Venituri din ajutoare
734 Venituri financiare rezultate din activitățile fără scop patrimonial
7341 Venituri din dobânzile obținute din plasarea disponibilităților rezultate din
activitățile fără scop patrimonial
7342 Venituri din dividendele obținute din plasarea disponibilităților rezultate din
activitățile fără scop patrimonial
7343 Venituri din diferențe de curs valutar rezultate din activitățile fără scop
patrimonial
7344 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
7348 Alte venituri de natură financiară
735 Venituri pentru care se datorează impozit pe spectacole
736 Venituri din subvenții de exploatare
7362 Venituri din subvenții pentru venituri pentru materii prime și materiale
7363 Venituri din subvenții pentru venituri pentru alte cheltuieli externe

104
7364 Venituri din subvenții pentru venituri pentru plata personalului
7365 Venituri din subvenții pentru venituri pentru asigurări și protecție socială
7366 Venituri din subvenții pentru venituri pentru alte cheltuieli de exploatare
7367 Venituri din subvenții pentru venituri în caz de calamități și alte evenimente
similare
7368 Venituri din subvenții pentru venituri pentru dobânda datorată
7369 Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri
737 Venituri din acțiuni ocazionale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului de organizare și funcționare
738 Alte venituri din activitățile fără scop patrimonial
7381 Venituri din despăgubiri
7382 Venituri din subvenții pentru investiții
7383 Venituri rezultate din vânzarea activelor corporale/necorporale
7384 Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de
exploatare
7385 Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale
7386 Venituri obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la
competiții și demonstrații sportive
7387 Venituri obținute din reclamă și publicitate, potrivit legislației în vigoare
7388 Alte venituri din activitățile fără scop patrimonial
74 VENITURI DIN SUBVENȚII DE EXPLOATARE
741 Venituri din subvenții de exploatare
7411 Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri
7412 Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime și materiale
7413 Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414 Venituri din subvenții de exploatare pentru plata personalului
7415 Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și protecția socială
7416 Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare
7417 Venituri din subvenții de exploatare în caz de calamități și alte evenimente
similare
7418 Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată
7419 Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri
75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754 Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși
755 Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale
758 Alte venituri din exploatare
7581 Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități
7582 Venituri din donații primite
7583 Venituri din vânzarea activelor și alte operațiuni de capital
7584 Venituri din subvenții pentru investiții
7588 Alte venituri din exploatare
76 VENITURI FINANCIARE
761 Venituri din imobilizări financiare
7611 Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate
7612 Venituri din acțiuni deținute la entități asociate și alte entități legate prin
interese de participare
7615 Venituri din alte imobilizări financiare
762 Venituri din investiții financiare pe termen scurt
764 Venituri din investiții financiare cedate
7641 Venituri din imobilizări financiare cedate
7642 Câștiguri din investiții pe termen scurt cedate

105
765 Venituri din diferențe de curs valutar
766 Venituri din dobânzi
767 Venituri din sconturi obținute
768 Alte venituri financiare
78 VENITURI DIN PROVIZIOANE ȘI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU
PIERDERE DE VALOARE
781 Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind activitatea de
exploatare
7812 Venituri din provizioane
7813 Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
7814 Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
786 Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
7863 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare
7864 Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor
circulante
79 VENITURI CU DESTINAȚIE SPECIALĂ
791 Venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului literar, cinematografic,
teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment
7911 Venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului literar
7912 Venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului cinematografic
7913 Venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului teatral
7914 Venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului muzical
7915 Venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului folcloric
7916 Venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului artelor plastice
7917 Venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului arhitecturii
7918 Venituri cu destinație specială din aplicarea timbrului de divertisment
798 Alte venituri cu destinație specială
8 CONTURI SPECIALE
80 CONTURI ÎN AFARA BILANȚULUI
801 Angajamente acordate
8011 Giruri și garanții acordate
8018 Alte angajamente acordate
802 Angajamente primite
8021 Giruri și garanții primite
8028 Alte angajamente primite
803 Alte conturi în afara bilanțului
8031 Imobilizări corporale primite cu chirie sau în baza altor contracte similare
8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033 Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034 Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare
8035 Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință
8036 Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii asimilate
8037 Efecte scontate neajunse la scadență
8038 Bunuri primite în concesiune, cu chirie și alte bunuri similare
8039 Alte valori în afara bilanțului
805 Dobânzi aferente contractelor de leasing și altor contracte asimilate, neajunse
la scadență
8051 Dobânzi de plătit
8052 Dobânzi de încasat
807 Active contingente

106
808 Datorii contingente
89 BILANȚ
891 Bilanț de deschidere
892 Bilanț de închidere
9 CONTURI DE GESTIUNE
90 DECONTĂRI INTERNE
901 Decontări interne privind cheltuielile
902 Decontări interne privind producția obținută
903 Decontări interne privind diferențele de preț
92 CONTURI DE CALCULAȚIE
921 Cheltuielile activității de bază
922 Cheltuielile activităților auxiliare
923 Cheltuieli indirecte de producție
924 Cheltuieli generale de administrație
925 Cheltuieli de desfacere
93 COSTUL PRODUCȚIEI
931 Costul producției obținute
933 Costul producției în curs de execuție

107

Disciplina: Reglementări și practici contabile specifice Calendarul disciplinei ID
Anul de studii: III
Semestrul: II

CALENDARUL DISCIPLINEI

Săptămâna Lucrări de control (TC) Tutorial (AT) ActivităŃi asistate
(AA) Verificări
Tema Termen
predare Tematica Termen
program
mat Labo
rator Lucrări
practice/
proiect Data Tipul
(E/C/V) Pregătire curentă 1.
2.
3.
4. Tema de control aferentă Unității de
învățare Referințe financiar – contabile
privind franciza. Iunie 2020 AT1. Reflectarea în contabilitate a
operațiunilor privind factoringul. Clarificarea
răspunsurilor la testele de evaluare aferente
unității de învățare 1.
AT2. Contabilitatea principalelor operațiuni
economice privind rețeaua de franciză.
Clarificarea răspunsurilor la testele de evaluare
aferente unității de învățare 2. Martie 2020 Iunie 2020 V
5.
6.
7. Tema de control aferentă Unității de
învățare Reglementări și practici
contabile pentru persoanele fizice
autorizate. Iunie 2020 AT3. Reflectarea în contabilitate a
operațiunilor la entitățile fără scop patrimonial.
Clarificarea răspunsurilor la testele de evaluare
aferente unității de învățare 3.
AT4. Modul de organizare și conducere a
contabilității la persoanele fizice autorizate.
Clarificarea răspunsurilor la testele de evaluare
aferente unității de învățare 4. Aprilie 2020 Iunie 2020 V
8.
9.
10.

108
11.
12. Sesiune examene 1. Evaluarea finală: examen scris și oral
(80%) + teme de control (20%)
Data stabilită în
programarea
examenelor E
Durata:
2 ore
Sala de
examinare
este
stabilită de
decanat 2.
3.

E – examen, C – colocviu, V – verificare pe parcurs

Titular disciplină, Tutore,
Conf.univ.dr. Deaconu Sorin-Constantin Conf.univ.dr. Deaconu Sorin-Constantin

109
109FIȘA DISCIPLINEI

1. Date despre program
1.1. Instituția de învățământ superior Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia
1.2. Facultatea de Științe Economice
1.3. Departamentul de Finanțe-Contabilitate
1.4. Domeniul de studii Contabilitate
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii / Calificarea Contabilitate și informatică de gestiune/ 241103 Revizor contabil 241104
Referent de specialitate financiar-contabilitate, 241106 Controlor de
gestiune
1.7. Forma de învățământ Invățământ la distanță

2. Date despre disciplină
2.1. Denumirea
disciplinei Reglementări și practici contabile specifice Codul
disciplinei CIG325
2.2. Titularul activităților de curs Deaconu Sorin-Constantin
2.3. Titularul activităților de seminar / laborator /
proiect Deaconu Sorin-Constantin
2.4. Anul de
studiu III 2.5. Semestrul
II 2.6. Tipul de evaluare
E 2.7. Regimul
disciplinei Conținut Felul
disciplinei
DS
Obligativitate Obligatorie
/
DO

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităților didactice)

4. Precondiții (acolo unde este cazul)
4.1. de curriculum –
4.2. de competențe –

5. Condiții (acolo unde este cazul)
5.1. de desfășurare a cursului – sala dotată cu tablă/videoproiector
5.2. de desfășurare a seminarului/
laboratorului/ proiectului – sala dotată cu tablă/videoproiector

3.1. Număr de ore pe săptămână – forma
cu frecvență 4 din care: 3.2. curs 2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 2
3.4. Total ore pe semestru – forma ID 75 din care: 3.5. SI
47 3.6. AT + TC / AA / ST + SF /
L / P 28
Distribuția fondului de timp ore
3.5.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie și notițe 15
3.5.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate și pe teren 15
3.5.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii și eseuri 11
3.5.4.Tutoriat 2
3.5.5.Examinări 2
3.5.6. Alte activități 2
3.7. Total ore studiu individual 47
3.8. Total ore pe semestru 75
3.9. Numărul de credite 3

110
110
6. Competențe specifice acumulate Competențe
profesionale C1.Identificarea și înregistrarea operațiunilor economice în contabilitatea entității/organizației
C3. Prelucrarea informațiilor în vederea întocmirii de rapoarte financiar – contabile și/sau fiscale
C4.Determinarea și interpretarea indicatorilor economico-financiari
C5. Derularea operațiunilor specifice controlului financiar-contabil
C6. Abordarea fenomenelor economico-financiare prin prisma specificității, a rezultatelor și a riscurilor
asociate Competențe
transversale

7. Obiectivele disciplinei (reieșind din grila competențelor specifice acumulate)
7.1. Obiectivul general al disciplinei Dezvoltarea capacității studentului de a construi și utiliza corect și eficient
informația contabilă la nivelul asociațiilor și fundațiilor, federațiilor, persoanelor
fizice autorizate, entităților ce practică activități de franciză, factoring etc.
7.2. Obiectivele specifice – cunoașterea reglementărilor contabile specifice diverselor segmente de
activitate;
– dezvoltarea gândirii și îmbunătățirea limbajului economic, precum și aplicarea
raționamentului profesional în recunoașterea, evaluarea și aplicarea politicilor
contabile pentru asociații, fundații, federații, persoane fizice autorizate, entități
ce practică acitivități de franciză, factoring etc.;

8. Conținuturi
8.1. SI Metode de predare Observații
1. Tratamente și opțiuni contabile privind operațiunile de
factoring. Factoringul – produs financiar complex. Tipologia
factoringului. Tratamente contabile privind operațiunile de
factoring. Explicația
Exercițiul
Exemplificări
Problematizarea 4 ore
2. Referințe financiar – contabile privind franciza. Franciza
– aspecte generale. Avantajele și dezavantajele sistemului de
franciză. Tipuri de activități francizabile. Tratamente și
opțiuni contabile privind activitățile francizabile. Explicația
Exercițiul
Exemplificări
Problematizarea 8 ore
3. Reglementări și practici contabile pentru persoanele
juridice fără scop patrimonial. Generalități privind
asociațiile, fundațiile și federațiile. Tipologia asociațiilor și
fundațiilor. Organizarea și conducerea contabilității la
persoanele juridice fără scop patrimonial. Precizări contabile
privind asociațiile composesorale. Tratamente contabile
specifice persoanelor juridice fără scop patrimonial. Explicația
Exercițiul
Exemplificări
Problematizarea
Studiul de caz 10 ore
4. Reglementări și practici contabile pentru persoanele
fizice autorizate. Repere privind persoanele fizice autorizate.
Contribuții datorate de persoanele fizice autorizate. Explicația
Exercițiul
Exemplificări
Problematizarea
Studiul de caz 6 ore
Bibliografie:
Deaconu Sorin-Constantin, Reglementări și practici contabile specifice – note de curs, Seria Didactică, Alba Iulia, 2010.
Deaconu Sorin-Constantin, Reglementări și practici contabile specifice, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia,
Centrul pentru Învățământ la Distanță, Frecvență Redusă și Formare Profesională Continuă, Alba Iulia, 2019.
Deaconu Sorin-Constantin, Particularități ale contabilității entităților, Editura C.H. Beck, București, 2012.
Deaconu Sorin-Constantin, Contabilitatea persoanelor fizice autorizate : ghid practic, Editura C.H. Beck, București,
2014.
Mocanu Mihaela, Contractul de franciză, Editura C.H. Beck, București, 2008.
Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare individuale și situațiile
financiare consolidate, Monitorul Oficial nr. 963/2014.

111
111Ordinul nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, Monitorul Oficial nr. 910/2015.
Ordinul nr.170/2015 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea
în partidă simplă, Monitorul Oficial nr. 139/2015.
8.2. AT Metode de predare-
învățare Observații
AT1. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind
factoringul. Clarificarea răspunsurilor la testele de evaluare
aferente unității de învățare 1.
Explicația
Exercițiul
Exemplificări
Problematizarea
Studiul de caz 2 ore
AT2. Contabilitatea principalelor operațiuni economice
privind rețeaua de franciză. Clarificarea răspunsurilor la testele
de evaluare aferente unității de învățare 2.
Explicația
Exercițiul
Exemplificări
Problematizarea
Studiul de caz 2 ore
AT3. Reflectarea în contabilitate a operațiunilor la entitățile
fără scop patrimonial. Clarificarea răspunsurilor la testele de
evaluare aferente unității de învățare 3.
Explicația
Exercițiul
Exemplificări
Problematizarea
Studiul de caz 2 ore
AT4. Modul de organizare și conducere a contabilității la
persoanele fizice autorizate. Clarificarea răspunsurilor la
testele de evaluare aferente unității de învățare 4.
Explicația
Exercițiul
Exemplificări
Problematizarea
Studiul de caz 2 ore
Bibliografie:
Deaconu Sorin-Constantin, Reglementări și practici contabile specifice – note de curs, Seria Didactică, Alba Iulia, 2010.
Deaconu Sorin-Constantin, Reglementări și practici contabile specifice, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia,
Centrul pentru Învățământ la Distanță, Frecvență Redusă și Formare Profesională Continuă, Alba Iulia, 2019.
Deaconu Sorin-Constantin, Particularități ale contabilității entităților, Editura C.H. Beck, București, 2012.
Deaconu Sorin-Constantin, Contabilitatea persoanelor fizice autorizate : ghid practic, Editura C.H. Beck, București,
2014.
Mocanu Mihaela, Contractul de franciză, Editura C.H. Beck, București, 2008.
Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare individuale și situațiile
financiare consolidate, Monitorul Oficial nr. 963/2014.
Ordinul nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, Monitorul Oficial nr. 910/2015.
Ordinul nr.170/2015 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind contabilitatea
în partidă simplă, Monitorul Oficial nr. 139/2015.
8.3. TC Metode de transmitere
a informației Observații
TC1. Tema de control aferentă Unității de învățare
Referințe financiar – contabile privind franciza. Electronic, pe
platforma e-learning 10 ore
TC2. Tema de control aferentă Unității de învățare
Reglementări și practici contabile pentru persoanele fizice
autorizate. Electronic, pe
platforma e-learning 10 ore
Băviță Ilie & al., Contabilitate în agricultură: abordări teoretice și practice, Editura Contaplus, București, 2008.
Deaconu Sorin-Constantin, Reglementări și practici contabile specifice – note de curs, Seria Didactică, Alba Iulia, 2010.
Deaconu Sorin-Constantin, Reglementări și practici contabile specifice, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia,
Centrul pentru Învățământ la Distanță, Frecvență Redusă și Formare Profesională Continuă, Alba Iulia, 2019.
Deaconu Sorin-Constantin, Particularități ale contabilității entităților, Editura C.H. Beck, București, 2012.
Deaconu Sorin-Constantin, Contabilitatea persoanelor fizice autorizate : ghid practic, Editura C.H. Beck, București,
2014.
Mocanu Mihaela, Contractul de franciză, Editura C.H. Beck, București, 2008.
Ordinul nr. 1802/2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare individuale și situațiile
financiare consolidate, Monitorul Oficial nr. 963/2014.

8.4. AA / L / P Metode de predare-
învățare Observații
– – –

112
112Bibliografie: –

9. Coroborarea conținuturilor disciplinei cu așteptările reprezentanților comunităților epistemice,
asociaților profesionale și angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Prin conținut, disciplina răspunde necesităților practice ale angajatorilor de tipul asociațiilor, fundațiilor, federațiilor,
persoanelor fizice autorizate. De asemenea, disciplina oferă competențe absolvenților de a efectua raționamente
profesionale pentru evenimentele și tranzacțiile generate de operațiunile de factoring și franciză. Conținuturile
disciplinei sunt adaptate la referențialul contabil actual și contribuie la formarea de economiști care pot să susțină
testul de acces la profesia de expert contabil, respectiv înscrierea în CECCAR.

10. Evaluare
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare 10.3.
Pondere din
nota finală
10.4. SI (curs) Rezolvarea corectă și completă a
cerințelor subiectelor de examen Proba scrisă și orală în cadrul
examenului. 80%
10.5. TC / AA / ST / L / P Corectitudinea și completitudinea
întocmirii lucrărilor practice
Conținutul științific al referatelor
Implicarea în abordarea tematicii
seminariilor Verificare pe parcurs
Efectuarea unor lucrări
practice/Intocmire referate
20%
10.6. Standard minim de performanță
Demonstrarea competențelor în:
– identificarea și înregistrarea operațiunilor economice în contabilitatea asociațiilor, fundațiilor, federațiilor
– completarea jurnalului de încasări și plăți
– aplicarea de raționamente profesionale pentru tratamentele contabile aferente tranzacțiilor și evenimentelor generate
de operațiuni de factoring și franciză
– determinarea și interpretarea indicatorilor economico-financiari

Coordonator de disciplină
Conf. univ. dr. Deaconu Sorin-Constantin Tutore de disciplină
Conf. univ. dr. Deaconu Sorin-Constantin
Data
12.09.2019
Responsabil de studii ID/IFR,
Lect. univ. dr. Cioca Ionela Cornelia