Curs Psig Cig 1 [613381]
Logica BĂNICĂ
PROIECTAREA SISTEMELOR
INFORMATICE DE GESTIUNE
MANUAL UNIVERSITAR
pentru
ÎNV ĂȚĂ MÂNT CU FRECVEN ȚĂ REDUS Ă
– 2015-
Manualul de Proiectarea Sistemelor Informatice de Gestiune este destinat
studen ților Facult ății de Știin țe Economice a Universit ății din Pite ști,
specializarea CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII IINNFFOORRMMAATTIICCAA DDEE GGEESSTTIIUUNNEE,,
forma de înv ăță mânt cu frecven ță redus ă, anul de studiu II, semestrul 2.
Num ărul de credite 5
Num ărul de ore de preg ătire tutoriale
22
Num ărul de ore de studiu individual
22
Forma de finalizare E
Semestrul 5
Structura notei Ponderea notei la examen 50%
Ponderea laborator 50%
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
1 CUPRINS
Tema 1: Sisteme informa ționale si sisteme informatice ……………………. . 3
1.1 Conceptul de sistem …………………………. ……………………………………. 3
1.2 Sistem informa țional ……………………………………….. ……………………. 4
1.3 Sistem informatic ………………………….. ………………………………………. 7
1.4 Clasificarea sistemelor informatice ……………. ……………………………. 7
1.5 Sisteme informatice de gestiune ……………….. …………………………… 10
1.6 Strategii de proiectare a sistemelor informatice…… …………………… 11
1.7 Metodologii de proiectare a sistemelor informatice ……… …………… 13
1.8 Etapele de proiectare a sistemelor informatice …….. ………………….. 18
Tema 2: Analiza sistemului informa țional în vederea proiect ării
sistemului informatic …………………………. ……………………………………….. 22
2.1 Etapa de analiz ă ………………………………………….. ……………………… 23
2.1.1. Organizarea și conducerea analizei de sistem ……………………. . 24
2.1.2 Realizarea analizei de sistem ………………… …………………………. 24
2.1.3 Finalizarea analizei de sistem ………………… ………………………… 27
2.2 Etapa de proiectare conceptual ă ………………………………………….. … 27
2.2.1 Definirea obiectivelor și a func țiilor SI ………………………………. 28
2.2.2 Elaborarea planului de realizare a proiectului ………….. ……….. 29
2.2.3 Stabilirea ie șirilor sistemului ……………………………… ……………. 30
2.2.4 Determinarea datelor de intrare și codificarea lor ……………….. 32
2.2.5 Arhitectura sistemului informatic ………………. ……………………… 40
2.2.6 Stabilirea regulilor de securitate și control …………………………. 42
2.2.7 Configura ția re țelei de calculatoare ……………………………. ……. 43
Tema 3: Etapa de proiectare fizic ă ………………………………………….. …… 48
3.1 Activit ățile specifice fazei de proiectare fizic ă ………………………….. 49
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
2 3.1.1 Modelul fizic al datelor ……………………… ……………………………. 49
3.1.2 Modelul fizic al prelucr ărilor ………………………………………. …… 50
3.1.3 Utilizatorii sistemului informatic ……………… ………………………. 53
3.2 Etapa de implementare ……………………….. ……………………………….. 55
3.3 Opera ționalitatea, între ținerea și dezvoltarea sistemului ……………. 57
3.3.1 Opera ționalitatea sistemului ……………………………. ………………. 58
3.3.2 Între ținerea și dezvoltarea sistemului informatic ………………….. 58
3.4 Încheierea ciclului de via ță al sistemului informatic ………………… 59
Tema 4: Sisteme informatice de gestiune si de comert el ectronic …….. 62
4.1 Principii de proiectare a SI de gestiune ………. ………………………….. 62
Principii de proiectare a sistemelor de gestiune ……….. ………………… 64
4.2 Sisteme informatice de tip ERP ………………… …………………………… 65
4.3 Proiectarea unui SI pentru o agen ție de turism-servicii …………….. 71
Tema 5: Principii de realizare a sistemelor informatice d e comert
electronic ………………………………….. …………………………………………… ….. 81
5.1 Sistem informatic pentru comer ț electronic ……………………………… 81
5.1.1 Strategia de abordare a activit ății de comer ț electronic ………… 84
5.1.2 Sistem informatic pentru o libr ărie on-line ………………………….. 88
5.1.3 Proiectarea și implementarea sistemului « Libr ăria online » …. 90
Tema 6: Folosirea limbajului PHP si a sistemului MySQL pe ntru
realizarea de aplicatii Web dinamice ……………….. …………………………. 100
6.1 Care este leg ătura între PHP și MySQL? ………………………………. 100
6.2 Crearea aplica țiilor Web cu PHP-ul ………………………….. …………. 102
6.3 Suportul PHP pentru accesarea bazelor de date MySQL ….. …….. 110
BIBLIOGRAFIE………………………………… …………………………………….. 113
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
3Tema 1: Sisteme informa ționale si sisteme informatice
Tema 1 cuprinde:
Definitii si clasificari;
Strategii și a metodologii de proiectare a unui sistem informatic;
Etapele realiz ării unui sistem informatic;
Modele de realizare a sistemelor informatice.
Sisteme informatice de gestiune
Obiective:
Definitia sistemului informational si a sistemului informat ic
Prezentarea strategiilor de proiectare a sistemelor inform atice
Ciclul de viata al sistemelor informatice
Modele de realizare a SI – modelul cascada
Caracteristicile SI de gestiune
Timpul alocat temei: 4 ore
Bibliografie recomandat ă:
[1] Barbu, Gh., B ănic ă, L., „Sisteme informatice prin exemple” ,
Editura Universit ății din Pite ști, 2008
[2] Militaru, Gh., Sisteme informatice pentru management, Editura
BIC ALL, 2004
[3] Stanciu, V., Gavril ă, A., Mangiuc D., Sahlean B.Gh., Proiectarea
sistemelor informatice , Editura Dual Tech, 2005
1.1 Conceptul de sistem
Cel care a pus bazele teoriei sistemelor este Ludwig von Bertalanffy ,
care a enun țat în primele sale studii, publicate în anul 1934, ideea principal ă
că fenomenele, indiferent de natura lor, nu se pot studia disparat, ci în
ansamblul lor, cu efectele sinergetice pe care le genere az ă la final.
Observa țiile f ăcute asupra sistemelor biologice, corelate cu ritmul
accelerat al evolu ției știin ței și tehnicii contemporane, din ce în ce mai greu
de controlat și de condus, au f ăcut ca oamenii de știin ță s ă considere
abordarea sistemic ă ca o metod ă de cunoa ștere și de previziune, de studiu și
de decizie.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
4Defini ție: Sistemul este un complex relativ stabil de elemente aflate în
interac țiune și interdependen ță atât între ele cât și cu mediul înconjur ător[1].
SSiisstteemmuull ccuu ccoonneexxiiuunnee iinnvveerrssăă (cu reac ție sau feed-back) este un sistem
deschis influen țat de propriul lui comportament anterior. La aceste sisteme
ie șirile pot controla intr ările. Un sistem cu conexiune invers ă își regleaz ă
func ționarea printr-o bucl ă închis ă, care folose ște rezultatele ac țiunilor
anterioare ale sistemului pentru a comanda ac țiunea viitoare.
Fig. 1 Sistem cu conexiune invers ă
Bucla conexiunii inverse este o cale ce leag ă în aceea și secven ță o decizie ce
comand ă ac țiunea și starea sistemului și informa ția despre starea sistemului,
în final întorcându-se la punctul de luare a deciziilor.
1.2 Sistem informa țional
Sistemul are o dinamic ă orientat ă spre atingerea unei st ări finale, prin
circula ția interna a informatiilor și schimbarea factorilor de mediu.
Primind informa ții de la mediu sau de la componentele sale, ca fluxuri de
intrare , sistemul r ăspunde prin anumite reac ții, transform ări și evolu ții,
înregistrate ca fluxuri de ie șire . Fluxurile de informa ții care circul ă în
sistem formeaz ă o modalitate de reglare a comportamentului acestuia,
Intrări
Procese
Conexiune invers ă Ieșiri
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
5numit ă și conexiune invers ă (feed back). Bucla de reac ție a efectului asupra
cauzei permite reglarea comportamentului sistemului, în raport cu anumi ți
parametri de func ționare.
Prin adaptarea acestei concep ții la nivelul unei organiza ții economice,
putem considera c ă aceasta se comport ă ca un sistem complex, constituit din
dou ă sisteme: de conducere și de execu ție (opera țional), între ele existând o
leg ătur ă permanent ă, în ambele sensuri. Mecanismul de feed back este
exercitat prin sistemul de conducere, care prime ște informa ții, pe care le
prelucreaz ă și transmite decizii sistemului de execu ție (fig. 2). De asemenea,
sistemul reac ționeaz ă la informa țiile primite din mediul înconjur ător.
Se consider ă c ă sistemul informa țional este o component ă a
managementului organiza ției, care cuprinde totalitatea resurselor
informa ționale, transmise prin fluxuri informa ționale, a tehnicilor și
mijloacelor de procesare a acestora, având ca scop cre șterea gradului de
fiabilitate a actului decizional, simultan cu reducerea tim pului de reac ție.
Sistemul informa țional se refer ă la totalitatea structurilor și proceselor ce
asigur ă circula ția informa țiilor în contextul rela țiilor dintre sistemul
opera țional și cel de conducere. Informa ții Decizii Flux de ie șire
Informa ții din mediul
înconjur ător Flux de intrare Sistem de execu ție
(opera țional)
Sistem de
conducere
Fig. 2 Conceptul de sistem aplicat unei organiza ții Organiza ția
= sistem
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
6 Defini ție: Sistemul informa țional este un set finit de concepte, metode,
tehnici, instrumente și procese utilizate pentru prelucrarea datelor provenite
de la un sistem opera țional, în scopul transform ării lor în informa ții pentru
fundamentarea și urm ărirea deciziilor[6].
În figura 3 se poate observa interpunerea sistemului informa țional între
sistemul de execu ție și cel de conducere și rolul s ău în managementul
organiza țional.
Are patru func ții importante:
Preluare (generare) date;
Prelucrare date în vederea ob ținerii de informa ții;
Stocare date;
Transmitere date.
Așa cum se observ ă în fig. 3, sistemul de conducere prime ște informa ții
de la sistemul informa țional și pe baza lor elaboreaz ă deciziile. Deciziile
manageriale se refer ă la misiunea, strategiile și politica pe termen lung ale Date
Decizii
Informa ții
Decizii Flux de ie șire
Informa ții din mediul
înconjur ător Flux de intrare Sistem de execu ție
(opera țional)
Sistem de conducere Sistem
informa țional
Fig. 3 Plasarea sistemului informa țional în cadrul unei organiza ții Organiza ția
= sistem
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
7firmei, coordonarea principalelor domenii de activitate, ating erea eficien ței
dorite, solu ționarea și medierea conflictelor.
1.3 Sistem informatic
Defini ție: Sistemul informatic(SI) este o parte component ă a sistemului
informa țional, care asigur ă prelucrarea datelor cu ajutorul calculatoarelor[6].
Dac ă într-o organiza ție, resursele și fluxurile informa ționale sunt gestionate
în întregime prin intermediul tehnicii de calcul, atunci sistemul informatic
se identific ă cu sistemul informa țional .
Sistemul informatic cuprinde:
Calculatoare și echipament de telecomunica ții;
Software de baz ă (sisteme de operare în re țea de tip server și sta ție de
lucru, programe utilitare de administrare și între ținere a sistemelor);
Baze de date gestionate cu ajutorul sistemelor de gestiune a ba zelor de
date (SGBD);
Metode, tehnici, modele de prelucrare a datelor;
Aplica ții informatice aflate în strâns ă corela ție, lansate în execu ție printr-
o interfa ță grafic ă unic ă și care realizeaz ă prelucrarea algoritmic ă,
interpretarea și afi șarea informa țiilor din baza de date;
Personal specializat în informatic ă, care asigur ă exploatarea corect ă și
între ținerea sistemului informatic.
Un management de calitate este greu de conceput f ără suportul solid conferit
de informatizarea activit ăților de baz ă ale organiza ției și f ără implicarea
tehnologiei informa ției în modelarea fluxurilor informa ționale, asistarea
deciziilor, deschiderea și integrarea pe pie țele externe. Saltul calitativ pe
care trebuie s ă-l fac ă managementul românesc pentru a se alinia la
standardele interna ționale este dependent de componenta informatic ă,
recunoscut ă ca factor esen țial în fluidizarea și eficientizarea activit ății
firmelor [6].
1.4 Clasificarea sistemelor informatice
Dup ă destina ția lor și natura prelucr ărilor, sistemele informatice se
clasific ă astfel [7]:
1. Sisteme pentru procesarea tranzac țiilor (Transaction Processing
Systems-TPS) – sunt specializate în prelucrarea datelor c urente,
asigurând actualizarea bazei de date și furnizând situa ții zilnice, de
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
8rutin ă; sunt specifice nivelului management opera țional ; ca subsisteme,
ele sunt integrate în celelalte categorii de sisteme infor matice.
2. Sisteme informatice pentru conducere (Management Information
Systems-MIS) – au rolul de a furniza informa ții, de a g ăsi alternative și
de a oferi suport managerului pentru luarea deciziei; se plas eaz ă la
nivelul managementului opera țional și tactic și sunt recomandate în
cazul deciziilor de rutin ă, structurate, bazate pe reguli cunoscute de
decizie și obiective clar definite. Sistemele informatice pentru
management utilizeaz ă informa țiile provenite în urma proces ării
tranzac țiilor din organiza ție, într-o perioad ă dat ă și asigur ă generarea de
rapoarte sintetice, grafice și indicatori care ajut ă la formularea deciziilor
pe termen scurt.
Avantajele introducerii MIS-urilor în asistarea deciziilor constau în
culegerea și prelucrarea rapid ă a unui volum mare de date, utilizarea
modelelor economico-matematice în analiza și interpretarea
informa țiilor, în realizarea unor corela ții multiple între elementele și
fenomenele caracteristice situa țiilor analizate, oferind posibilitatea unor
solu ții și interpret ări fundamentate știin țific, prezentate într-o manier ă
sugestiv ă pentru manager.
Principalele limite ale sistemelor de asistare a deciziei se refer ă la
imposibilitatea de a substitui ra ționamentul uman, la gradul redus de
tratare a incertitudinii mediului economic și la costul lor destul de
ridicat, în compara ție cu rezultatele ob ținute . Cu toate acestea, influen ța
sistemelor informatice de conducere asupra cre șterii eficien ței activit ății
decizionale nu poate fi contestat ă.
3. Sisteme suport ale executivului (Executive Support Systems-ESS) –
sunt destinate nivelului managerial strategic , având ca func ție principal ă
urm ărirea unor indicatori critici, determinan ți în îndeplinirea
obiectivelor strategice ale firmei. Pentru atingerea aces tui scop, sunt
accesate datele interne și externe ale firmei, au loc prelucr ări complexe
folosind diferite metode de calcul și sunt furnizate informa țiile solicitate
într-o reprezentare grafic ă deosebit ă.
4. Sisteme suport de decizie (Decision Support Systems-DSS) – se plaseaz ă
la nivelul managementului strategic și se bazeaz ă pe informa țiile interne
furnizate de sistemele de tip TPS și MIS, pe informa ții
extraorganiza ționale și pe modele de decizii. DSS-urile genereaz ă
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
9variante în mod interactiv, folosind o baz ă de modele și simul ări,
scenarii de tip „What If ? ”.
Sistemele suport de decizie (SSD) sunt constituite din module s oftware
pentru gestionarea bazei de date și a bazei de modele (fig. 4). Formele
avansate con țin și o component ă pentru gestionarea cuno știn țelor,
fundamentat ă pe un sistem expert și care îi confer ă SSD-ului atributul de
sistem inteligent.
Baza de modele con ține proceduri și modele din domeniul statisticii,
finan țelor, managementului, oferind capacit ăți de analiz ă și de extensie într-
un sistem suport de decizie.
Componenta de management este o aplica ție software cu func ții de creare și
actualizare a modelelor și de generare a unor noi rapoarte.
Interfa ța cu utilizatorul acoper ă toate aspectele privind comunicarea între
utilizator și sistemul suport de decizie, de natur ă hardware sau software, Cereri, formulări,
date de intrare Ba za de date a
DSS TPS Informații din
mediul extern
Instrumente software pentru
analiza datelor, simulări, scenarii
Interfața cu utilizatorul MIS
Ba za de modele
de decizii
Soluții generate
Fig. 4 Componen ța sistemelor suport de decizii
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
10 stabile ște factorii care conduc la simplificarea utiliz ării, accesibilit ății și
interac țiunii dintre utilizator și SSD.
Câteva dintre punctele ce ofer ă motiva ția folosirii acestui tip de sisteme
sunt:
• căutarea solu ției implic ă o combina ție de c ăutare de informa ții,
calcule, formalizare sau structurare a problemei (modelare);
• criteriile de decizie sunt numeroase, contradictorii și dependente de
utilizator;
• datele utilizate nu sunt întotdeauna cunoscute dinainte;
• problema este supus ă unei evolu ții și transform ări rapide.
Sistemele suport de decizie care integreaz ă și sisteme expert , au în vedere
ob ținerea unor SSD inteligente (expert).
1.5 Sisteme informatice de gestiune
No țiunea de sistem informatic de gestiune ( Accounting information
system – AIS ), introdus ă de Karen Osterheld, se refer ă la acumularea de date
despre afaceri (comenzi, vânz ări, contracte și alte procese financiare), care
în urma proces ării furnizeaz ă rapoarte, ce influen țeaz ă calitatea deciziilor
manageriale [51]. Acestea combin ă studiul și practica de gestiune cu
proiectarea, implementarea și monitorizarea sistemelor informatice. Ele
folosesc resurse moderne ale tehnologiei informa ției, combinate cu
controale tradi ționale de gestiune, ce asigur ă utilizatorilor informa ția
necesar ă monitoriz ării organiza țiilor.
Un sistem informatic de gestiune acoper ă toate func țiile de afaceri ale
firmei, de la procesarea tranzac țiilor pân ă la punerea la dispozi ția
managementului strategic a unor instrumente complexe de planificar e,
monitorizare, inteligen ță artificial ă ( business intelligence ).
Sistemele informatice de gestiune pot fi abordate în dou ă moduri:
Pornind de la informa țiile utilizate în cadrul firmei, a metodelor de
identificare, stocare și prelucrare a acestora;
Având ca punct de plecare func țiile (scopul) sistemului.
Sistemele informatice de gestiune implic ă urm ătoarele elemente
interdependente: domeniile de gestiune, datele, modelele și regulile de
gestiune, care vor fi descrise în continuare [7].
Domeniile de gestiune – corespund activit ăților desf ăș urate în cadrul firmei
(produc ție, comercial ă, cercetare-dezvoltare, financiar-contabil ă, marketing,
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
11 personal) și iau în considerare interac țiunile dintre ele. Se identific ă func țiile
și opera țiile specifice nivelurilor ierarhice ale management-ului: opera țional,
tactic și strategic.
În cadrul sistemelor informatice realizate pe criterii f unc ționale, domeniile
de gestiune stau la baza subsistemelor informatice.
Datele – reprezint ă ansamblul de informa ții puse la dispozi ție de c ătre firm ă,
clasificate în date cu caracter permanent și date cu caracter tranzac țional.
Modelele de gestiune – con țin procedurile caracteristice domeniilor de
gestiune. Astfel, exist ă proceduri specifice domeniului de produc ție
(tehnologia de fabrica ție, urm ărirea produc ției, costuri de fabrica ție),
domeniului comercial (aprovizionare, desfacere) și contabilitate (furnizori,
clien ți, balan ța, indicatorii sintetici, cheltuieli, venituri).
Regulile de gestiune – permit prelucrarea datelor în concordan ță cu
activit ățile desf ăș urate în cadrul firmei și cu obiectivele sistemului.
1.6 Strategii de proiectare a sistemelor informatice
Strategiile sunt teorii știin țifice care arat ă o modalitate de abordare a
unei probleme din orice domeniu .
Astfel, o abordare top-down este sinonim ă cu analiz ă și descompunere, în
timp ce bottom-up are semnifica ția de sintez ă [12].
Strategia descendent ă (top-down) este, în esen ță , o descompunere
succesiv ă a unui sistem complex în subsisteme, care la rândul lor sunt
detaliate în alte niveluri de subsisteme, pân ă când întreaga specifica ție se
reduce la elementele de baz ă.
Strategia top-down presupune definirea concep ției generale a sistemului,
dup ă care se stabilesc componentele lui.
Descompunerea urm ăre ște structura func țional ă a sistemului și se
finalizeaz ă odat ă cu identificarea complet ă a arborelui de structur ă, definirea
modulelor func ționale pe fiecare nivel ierarhic și stabilirea leg ăturilor dintre
acestea.
Sistemul informatic conceput într-o strategie descende nt ă, are o structur ă
ierarhic modular ă, în care fiecare component ă îndepline ște o anumit ă func ție
și este coordonat ă în comportamentul s ău de componentele plasate la nivelul
ierarhic imediat superior. Se asigur ă astfel un ansamblu unitar al întregului
sistem, componentele acestuia urmând s ă fie proiectate și realizate
independent. Pe m ăsura realiz ării componentelor din arhitectura general ă a
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
12 sistemului informatic, acestea vor fi testate și integrate în produsul final,
urmând să fie verificat ă și func ționalitatea acestuia, pe ansamblu.
Avantajele aplic ării strategiei top-down sunt urm ătoarele:
integrarea elementelor în sistem se face mult mai u șor;
baza de date este unic ă la nivel de sistem, datele se introduc de la
început cu respectarea rela țiilor și a condi țiilor de non-redundan ță .
Metoda are și o serie de dezavantaje :
activitatea este mai complex ă;
cheltuielile de proiectare sunt mai mari;
este necesar personal de specialitate în proiectarea sis temelor
informatice, eventual se apeleaz ă la firme software specializate.
Aceast ă strategie se aplic ă în cazul sistemelor informatice complexe,
vizând organiza ții cu o arie larg ă de cuprindere, cum ar fi: institu țiile
publice, b ăncile, întreprinderile mari.
Strategia ascendent ă (bottom-up) const ă în gruparea unit ăților de
sistem elementare pe niveluri succesive pân ă la generarea întregului
sistem [12] . Aceast ă strategie presupune dezvoltarea sistemului informatic în
trepte, de la nivelul elementelor sistemului pân ă la cuprinderea integral ă a
tuturor compartimentelor sau activit ăților. Sunt detaliate elementele de baz ă
ale sistemului, dup ă care sunt conectate pentru a forma componentele
nivelului imediat superior și aceast ă înl ănțuire se aplic ă pe mai multe nivele,
pân ă când sistemul top-level este specificat în totalitate.
Succesiunea opera țiilor în proiectarea unui sistem informatic pe baza
strategiei ascendente este urm ătoarea:
• se realizeaz ă module informatice independente, care se testeaz ă;
• se conecteaz ă și se integreaz ă modulele în subsisteme;
• se asambleaz ă subsistemele în sistemul global.
Strategia ascendent ă (bottom-up) este opus ă strategiei top-down, având la
baz ă principiul agreg ării, care const ă în identificarea de jos în sus a
componentelor unui sistem și asamblarea succesiv ă a modulelor definite pe
diferite nivele ierarhice, ținând cont de rela țiilor dintre acestea, astfel încât
să se ajung ă la construirea integral ă a sistemului.
Avantajele metodei sunt:
• sistemul informatic se dezvolt ă treptat, pe baza cerin țelor utilizatorilor;
• posibilitatea planific ării mai riguroase a resurselor financiare, materiale
și umane, pe m ăsur ă ce se dezvolt ă sistemul.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
13 Cele mai importante dezavantaje ale utiliz ării acestei strategii se refer ă la:
• integrarea dificil ă a subsistemelor în sistem și a modulelor în
subsisteme;
• proiectarea independent ă poate determina redundan ța unor date
(repetarea lor în fi șiere diferite);
• asamblarea final ă poate s ă nu respecte anumite cerin țe ale sistemului
sau chiar concep ția întregului sistem.
Sistemele informatice moderne combin ă în mod obi șnuit ambele modele,
rezultând o strategie mixt ă.
Strategia mixt ă reprezinta o îmbinare a celor dou ă strategii, prin
preluarea punctelor forte ale acestora, constând în definirea com ponentelor
sistemului informatic conform cerin țelor strategiei descendente, urmând ca
proiectarea, realizarea și integrarea acestor componente s ă se fac ă dup ă
principiile strategiei ascendente.
Aceasta presupune identificarea activit ăților (func țiilor) organiza ției și
dezvoltarea solu țiilor informatice la nivelul fiec ărei activit ăți de baz ă, fără a
exista o solu ție cadru și o arhitectur ă definit ă pentru sistemul informatic
global, la nivel de organiza ție.
Subsistemele pe activit ăți (func ții) se realizeaz ă și se exploateaz ă
independent, pe m ăsura ce sunt finalizate, dup ă care sunt integrate în
sistemul unitar.
Metoda are avantajul ob ținerii mai rapide a unor rezultate , care să le
permit ă utilizatorilor s ă exploateze subsistemele informatice, înainte de a
constitui întregul. Dezavantajul aplic ării acestei strategii îl constituie lipsa
unei solu ții unitare de proiectare , care implic ă riscul unui grad redus de
integrare a subsistemelor în cadrul sistemului informatic a l organiza ției.
1.7 Metodologii de proiectare a sistemelor informatice
Termenul de metodologie provine din limba greac ă și înseamn ă “ știin ța
atingerii scopului”, cu alte cuvinte metodologia presupune identificarea,
evaluarea și aplicarea unui șir de metode, tehnici, proceduri și instrumente
pentru atingerea unui obiectiv [13].
Trebuie subliniat ă diferen ța între conceptul de metodologie și cel de
metod ă, care este o cale de atingere a scopului.
Defini ție: Metodologia de proiectare a sistemelor informatice define ște o
succesiune de etape care trebuie parcurse pentru dezvoltarea SI, în
conformitate cu strategia de proiectare adoptat ă. Fiecare etap ă este divizat ă
în subetape și fiecare subetap ă implic ă anumite activit ăți.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
14 Pentru a fi mai u șor de studiat, unui sistem i se asociaz ă un model cu
ajutorul c ăruia se poate studia comportarea sistemului.
Modelarea este o metod ă de studiu a unor procese și fenomene, care se
realizeaz ă prin substituirea obiectului real al cercet ării.
Un model presupune, în general, reprezentarea sistemului ca o mul țime de
părți în interac țiune una cu alta.
Modelul unui sistem trebuie s ă îndeplineasc ă urm ătoarele trei condi ții:
1. să reflecte cât se poate de fidel realitatea reprezentat ă;
2. să constituie o simplificare a realit ății reprezentate;
3. să reprezinte, prin esen ța sa, o idealizare a realit ății reprezentate.
În proiectarea sistemelor informatice, s-au folosit o serie întreag ă de
modele, care descriu ciclul de viață al dezvolt ării sistemelor .
Conceptul de SDLC – Systems Development Life Cycle (ciclul de via ță al
dezvolt ării sistemelor) se refer ă la procesele de dezvoltare a sistemelor, la
modelele și metodologiile folosite pentru dezvoltarea acestora, cu
aplicabilitate accentuat ă la sistemele informatice. Conform acestui concept,
managementul dezvolt ării sistemelor informatice este un proces logic, ce se
desf ăș oar ă în etape, cele mai importante fiind planificarea, analiza ,
proiectarea și implementarea.
Definitie: Ciclul de via ță al unui produs informatic se define ște în
ingineria software ca fiind perioada care începe odat ă cu stabilirea
conceptului ini țial al sistemului și se încheie la retragerea lui din exploatare.
Ciclul de via ță nu separ ă proiectarea și implementarea sistemelor
informatice de între ținerea și dezvoltarea lor, bazându-se pe ideea
continuit ății între toate fazele sistemului.
Indiferent de num ărul și denumirile etapelor SDLC, este important ă ordinea
și modul în care se parcurg etapele respective, definite pri n modele ale
ciclului de via ță [14].
Metodologia SDLC urmeaz ă pa șii de mai jos [16]:
Evaluarea modelului existent, identificarea deficien țelor prin
intervievarea utilizatorilor sistemului și consultarea cu personalul de
între ținere.
Definirea cerin țelor noului sistem; în mod special, trebuie tratate
deficien țele sistemului, formulându-se propuneri de remediere a
acestora.
Proiectarea sistemului nou, care are în vedere toate aspec tele:
hardware, sistem de operare, programare, comunica ții și m ăsuri de
securitate.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
15 Dezvoltarea noului sistem: se concep noile componente și programe
și se instaleaz ă. Utilizatorii sistemului trebuie preg ăti ți pentru
folosirea lor și se testeaz ă toate aspectele care țin de performan țele
lor de lucru ; dac ă este necesar, în acest stadiu se fac și ajust ările
(modific ările) necesare ca urmare a deficien țelor sau pentru cre șterea
calit ății produsului.
Trecerea sistemului în exploatare, care se poate face în mai multe
feluri: fie prin înlocuirea treptat ă, gradual ă a vechiului sistem, fie
prin înlocuirea lui brusc ă, în totalitate. În anumite cazuri, poate fi un
cost efectiv mai mare pentru dezinstalarea vechiului sist em și
implementarea noului sistem în acela și timp.
Dup ă instalare și dup ă ce func ționeaz ă un timp, noul sistem se
evalueaz ă; între ținerea lui se face riguros în tot acest timp.
Utilizatorii sistemului trebuie s ă fie actualiza ți în privin ța ultimelor
modific ări aduse sistemului.
Modelul cascad ă (waterfall model) – este un model de referin ță , care
cuprinde o succesiune secven țial ă de etape, având caracteristic faptul c ă
fiecare dintre ele se încheie printr-o validare și ie șirile ei devin intr ări ale
etapei urm ătoare. Exist ă și posibilitatea de revenire la etapa anterioar ă sau
de reluare a ciclului de via ță dintr-un alt punct, dac ă verific ările au semnalat
rezultate eronate. Realitatea a demonstrat c ă parcurgerea etapelor/fazelor în
ordine secven țial ă nu este o regul ă, întrucât, de cele mai multe ori, se
înregistreaz ă reveniri la etapele anterioare sau parcurgerea în parale l a unora
dintre ele.
Modelul cascad ă prezentat în figura 5, red ă varianta extins ă, ce cuprinde un
num ăr de 5 etape.
Echipele de proiectare urmeaz ă, în general, etapele consacrate, dar simt
uneori nevoia diviz ării sau grup ării activit ăților anumitor etape și atunci
num ărul de pa și variaz ă între 4 și 7.
Men țion ăm câteva dintre avantajele utiliz ării modelului cascad ă în
proiectarea sistemelor informatice:
un control total asupra etapelor, în sensul secven țializ ării lor și al
faptului c ă sunt bine delimitate și este clar definit ă zona de ac țiune a
fiec ărei etape sau a componentelor în cadrul ei;
fiecare etap ă are obiective precise și se finalizeaz ă printr-o
documenta ție ce cuprinde toate activit ățile parcurse și constituie
suportul pentru faza urm ătoare;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
16 este un model simplu de folosit și de monitorizat de c ătre membrii
echipelor de proiectare.
Modelul cascad ă prezint ă și o serie de dezavantaje , dintre care amintim:
sistemul se finalizeaz ă dup ă parcurgerea succesiv ă a tuturor etapelor,
ceea ce înseamn ă o perioad ă mare de timp, suficient ă ca beneficiarul
să-și schimbe cerin țele;
nu realizeaz ă o abordare dinamic ă a sistemelor, ceea ce înseamn ă c ă
prezint ă dificult ăți în tratarea schimb ărilor ce intervin pe parcursul
derul ării fazelor.
Modelul incremental este o variant ă a modelului cascad ă și a strategiei
top-down, care promoveaz ă principiile proiect ării și realiz ării independente
a componentelor, dup ă definirea arhitecturii globale a SI. ANALIZA
Documentare asupra sistemului informa-
țional, alegerea soluției pentru noul SI
PROIECTAREA
Realizarea noului sistem informatic
IMPLEMENTAREA
Testarea și validarea sistemului DEFINIREA CERIN ȚELOR
Identificarea cerințelor sistemului
Fig. 5 Modelul cascad ă (waterfall)
EXPLOATAREA ȘI ÎNTRE ȚINEREA
Utilizarea, întreținerea și dezvoltarea
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
17 Caracteristic modelului este faptul c ă se elaboreaz ă fiecare element
func țional, se testeaz ă și este validat de c ătre proiectan ți, f ără a fi necesar ă
testarea final ă a sistemului, în întregime. Astfel, componentele sistem ului,
stabilite în func ție de priorit ățile formulate de beneficiar, sunt date în
exploatare pe m ăsur ă ce sunt finalizate. Într-o astfel de abordare pot ap ărea
dificult ăți legate de integrarea componentelor în sistemul final [18].
Avantajele modelului :
proiectarea și testarea pe componente a sistemului, opera ționalitatea
lor la perioade scurte de timp permit recuperarea mai rapid ă a
investi ției;
proiectul poate fi realizat de mai mul ți proiectan ți sau echipe de
proiectare, care s ă lucreze în paralel la componentele sistemului.
Dezavantaje:
nu se adapteaz ă tuturor tipurilor de proiecte, în situa țiile în care nu
exist ă elementele necesare descompunerii întregului;
componentele pot fi realizate numai dup ă ce s-a stabilit arhitectura
întregului sistem, conform principiilor strategiei top-down, ceea ce
înseamn ă condi ționarea proiect ării SI de cunoa șterea și formularea
cerin țelor din faza incipient ă de abordare a sistemului.
eforturile de integrare a p ărților în întreg sunt destul de mari; se face
o testare multipl ă de sisteme, deoarece de fiecare dat ă când se adaug ă
o nou ă component ă se reia testarea sistemului.
Modelul liniar const ă din stabilirea componentelor principale ale
sistemului, dup ă care se consider ă c ă fiecare dintre ele are propriul ciclu de
via ță , de la analiza preliminar ă pân ă la testarea și evaluarea ei. Conform
acestui model, ciclul de via ță se repet ă, p ăstrând aceea și ordine a fazelor,
pân ă când toate componentele SI sunt date în exploatare [19].
Ciclul de via ță este în întregime parcurs și în cazul între ținerii și
evolu ției sistemului informatic. Verificarea și validarea componentelor se
desf ăș oar ă în paralel cu fazele ciclului. Trecerea peste anumite f aze
compromite calitatea sistemului și provoac ă anomalii în exploatare. Fiecare
faz ă are mai multe activit ăți, nu toate sunt necesare în etapa de între ținere și
dezvoltare a sistemului.
S-a ajuns la concluzia c ă modelul liniar este necorespunz ător pentru
dezvoltarea unui SI real și c ă modelul în cascad ă, care permite relu ări sub
form ă de feedback între faza de validare și celelalte faze, confer ă mai mult ă
flexibilitate și adaptabilitate la condi țiile de mediu.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
18 1.8 Etapele de proiectare a sistemelor informatice
Modelul cascad ă, clasic în metodologia ciclului de via ță al sistemelor
informatice, se realizeaz ă standard în șapte etape, dar unele dintre ele se pot
comasa, astfel încât num ărul lor se poate reduce la patru.
Etapele ciclului de via ță se caracterizeaz ă prin anumite activit ăți
obligatoriu de executat, care se pot distribui pe mai multe s ub-etape și a șa
mai departe, pân ă la specificarea completa a proiectului.
Pentru proiectarea și dezvoltarea sistemelor informatice pe baza
modelului cascad ă al ciclului de via ță , vom folosi o variant ă care cuprinde
șase etape fundamentale :
1. Analiza de sistem;
2. Proiectarea conceptual ă;
3. Proiectarea fizic ă;
4. Implementarea;
5. Opera ționalitatea, între ținerea și dezvoltarea;
6. Încheierea ciclului de via ță .
În etapa de Analiz ă se identific ă structura sistemului informa țional
existent, modul de organizare a întreprinderii, metodele de conduce re, se
stabilesc fluxurile de date și opera țiile de prelucrare a acestora. Etapa se
încheie printr-un studiu de oportunitate, care fundamenteaz ă decizia de
trecere de la sistemul informa țional la un sistem informatic, justific ă
investi țiile și evalueaz ă timpul de recuperare al acestora, pune în eviden ță
saltul calitativ și performan țele întreprinderii în condi țiile utiliz ării
sistemului informatic.
În etapa de Proiectare conceptual ă se determin ă obiectivele specifice
ale SI care decurg din obiectivele generale, se definesc ie șirile sistemului, în
func ție de cerin țele management-ului. Pe baza fluxurilor de ie șire se
stabile ște setul de date de intrare necesare, modul de organizare și codificare
al acestora. Scopul fazei îl constituie transformarea cerin țelor din etapa de
analiz ă într-o specifica ție detaliat ă a sistemului, din punctul de vedere al
planului de desf ăș urare a proiectului (diagrama succesiunii activit ăților) și al
descrierii modelului logic de date (diagrama fluxului de date). Se realizeaz ă
concep ția unitar ă a arhitecturii sistemului, se trece la partajarea în
subsisteme, aplica ții și unit ăți logice, în conformitate cu func țiile și
activit ățile organiza ției. Definirea fluxurilor informa ționale prin diagrame
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
19 este modalitatea de a reprezenta traiectoria datelor într e entit ățile externe și
procesele interne, precum și de a reprezenta circuitul informa țiilor în sistem.
Se constituie specifica țiile pentru re țeaua de comunica ții a sistemului
informatic, cu precizarea cerin țelor de performan ță și securitate.
În etapa de Proiectare fizic ă se transform ă modelul conceptual, definit
anterior, într-un model fizic. Se transform ă entit ățile în tabele, se stabilesc
rela țiile între ele, se concep schemele de realizare a procedur ilor și
modulelor ce intr ă în componen ța subsistemelor și a aplica țiilor. Se
elaboreaz ă programele, se testeaz ă și se integreaz ă în sistem, ținând cont de
platforma hardware și software definit ă în etapa anterioar ă: re țeaua de
calculatoare, sistemul de operare și sistemul de gestiune a bazelor de date.
Implementarea este etapa prin care sistemul informatic proiectat devine
opera țional. Scopul acestei fazei îl constituie demonstrarea func ționalit ății
sistemului, în compara ție cu cerin țele formulate de beneficiar la ini țierea
proiectului. În al doilea rând, implementarea trebuie s ă demonstreze c ă
sistemul informatic func ționeaz ă optim, atingând indicii de calitate
preconiza ți.
Se realizeaz ă conversia și codificarea datelor, se încarc ă și se testeaz ă
baza de date, se fac test ări ale întregului sistem pentru verificarea modului
de func ționare, a fiabilit ății și a gradului în care acesta r ăspunde cerin țelor
management-ului. Este foarte important impactul utilizatorilor cu SI, de
aceea în cadrul acestei faze se face prezent ări ale modului de func ționare și
de utilizare a sistemului și are loc instruirea personalului.
Faza a 5-a , de realizare a sistemelor informatice, const ă în exploatarea
sistemului ( opera ționalitatea ), mentenan ța ( între ținerea ) și evaluarea
performan țelor sistemului, dup ă ce a fost implementat. În aceast ă faz ă
sistemul este complet opera țional. Dac ă se depisteaz ă anomalii în
func ționare sau dac ă nu sunt îndeplinite performan țele cerute, trebuie
operate modific ări asupra sistemului, în perioada de postimplementare.
Activit ățile de între ținere au loc în condi țiile actualiz ării hardware-ului și
software-ului, ca urmare a evolu ției permanente a tehnologiei informa țiilor,
a apari ției unor noi cerin țe legislative sau a unor modific ări în structura
func țional ă a organiza ției.
În ultima etap ă, de încheiere a ciclului de via ță al sistemului informatic,
au loc o serie de activit ăți care asigur ă arhivarea informa țiilor , migrarea
datelor necesare unui nou sistem, dar și conservarea anumitor module de
programe pentru utilizarea lor ulterioar ă.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
20 Rezumat
Defini ție: Sistemul este un complex relativ stabil de elemente aflate î n
interac țiune și interdependen ță atât între ele cât și cu mediul înconjur ător[1].
Defini ție: Sistemul informa țional este un set finit de concepte, metode, tehnici,
instrumente și procese utilizate pentru prelucrarea datelor prov enite de la un
sistem opera țional, în scopul transform ării lor în informa ții pentru
fundamentarea și urm ărirea deciziilor[6].
Defini ție: Sistemul informatic(SI) este o parte component ă a sistemului
informa țional, care asigur ă prelucrarea datelor cu ajutorul calculatoarelor[6] .
Dac ă într-o organiza ție, resursele și fluxurile informa ționale sunt gestionate în
întregime prin intermediul tehnicii de calcul, atun ci sistemul informatic se
identific ă cu sistemul informa țional .
Sistemul informatic cuprinde:
Calculatoare și echipament de telecomunica ții;
Software de baz ă (sisteme de operare în re țea de tip server și sta ție de lucru);
Baze de date gestionate cu ajutorul sistemelor de g estiune a bazelor de date;
Metode, tehnici, modele de prelucrare a datelor;
Aplica ții informatice aflate în strâns ă corela ție,
Personal specializat în informatic ă.
Clasificarea sistemelor informatice: Sisteme pentru procesarea tranzac țiilor ,
Sisteme informatice pentru conducere, Sisteme suport ale executivului , Sisteme
suport de decizie.
Un sistem informatic de gestiune acoper ă toate func țiile de afaceri ale firmei, de
la procesarea tranzac țiilor pân ă la punerea la dispozi ția managementului
strategic a unor instrumente complexe de planificar e, monitorizare, inteligen ță
artificial ă.
Strategii de proiectare a SI:
– Strategia descendent ă (top-down) este, în esen ță , o descompunere
succesiv ă a unui sistem complex în subsisteme, care la rându l lor sunt
detaliate în alte niveluri de subsisteme, pân ă când întreaga specifica ție se
reduce la elementele de baz ă.
– Strategia ascendent ă (bottom-up) const ă în gruparea unit ăților de sistem
elementare pe niveluri succesive pân ă la generarea întregului sistem.
Etapele de proiectare a sistemelor informatic e pe baza modelului cascad ă al
ciclului de via ță sunt urmatoarele:
1. Analiza de sistem;
2. Proiectarea conceptual ă;
3. Proiectarea fizic ă;
4. Implementarea;
5. Opera ționalitatea, între ținerea și dezvoltarea.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
21 Test de evaluare
1. Selecta ți dintre op țiunile de mai jos strategiile de proiectare a
sistemelor informatice?
a) Ascendent ă (Bottom-up);
b) Conceptualizare (LifeCycle);
c) Ameliorativ ă (TenStep);
d) Descendent ă (Top-down);
2. Marca ți componentele sistemului informatic:
a) Calculatoare și elemente de conectivitate în re țele;
b) Programe de prelucrare algoritmic ă;
c) Formulare de dirijare cu parol ă;
d) Baze de date.
3. Pentru alegerea variantei de proiectare a unui SI care sunt factorii
luați în considerare?
a) Cheltuielile cu personalul implicat;
b) Îmbun ătățirea func țion ării compartimentelor;
c) Timpul de recuperare a investi ției;
d) Resursele financiare disponibile.
4. Marca ți factorii care pot conduce la dezvoltarea SI pentru
managementul proiectelor:
a) Modificarea organigramei întreprinderii;
b) Modificarea activit ăților întreprinderii;
c) Uzura moral ă a sistemului de gestiune a bazelor de date;
d) Schimb ări legislative în domeniu.
5. Pornind de la definitia si caracteristic, precizati cateva domenii de
aplicatie a Sistemelor Informatice de gestiune.
6. Realizati o comparatie intre Strategia descendent ă (top-down) si
Strategia ascendent ă (bottom-up) de realizare a Sistemelor
informatice.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
22 Tema 2: Analiza sistemului informa țional în vederea
proiect ării sistemului informatic
Tema 2 cuprinde:
Descrierea activitatilor de documentare, modul de organizar e și
conducere în vederea proiectarii unui SI
Propunerea de variante de proiectare a SI
Alegerea SI în func ție de analiza beneficii-costuri de realizare și
între ținere
Proiectarea conceptuala a SI
Obiective:
– Definirea activitatilor fazei de analiza:
Stabilirea cerin țelor managementului si colectarea de
informa ții necesare formul ării mai multor variante de SI;
Estimarea resurselor financiare, materiale și umane necesare
proiect ării și implement ării sistemului, pentru fiecare solu ție
propus ă;
Evaluarea de c ătre managementul beneficiarului a
alternativelor și alegerea variantei optime.
– Definirea activitatilor fazei de proiectare conceptuala:
Activitatea de stabilire a datelor de intrare in functie de iesiri;
Stabilirea dictionarului datelor de intrare si codificarea lor ;
Divizarea sistemului in subsisteme si aplicatii
Metode de securitate preconizate .
Timpul alocat temei: 2 ore
Bibliografie recomandat ă:
[1] Stanciu, V., Gavril ă, A., Mangiuc D., Sahlean B.Gh., Proiectarea
sistemelor informatice , Editura Dual Tech, 2005
[2] Zaharie, D., Albescu, F., Bojan, I., Sisteme informatice pentru
asistarea deciziei, Editura Dual Tech, 2007
[3] Barbu, Gh., B ănic ă, L., „Sisteme informatice prin exemple” ,
Editura Universit ății din Pite ști, 2008
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
23 2.1 Etapa de analiz ă
În etapa de analiz ă se identific ă oportunitarea proiect ării unui nou
sistem informatic sau necesitatea dezvolt ării unui sistem existent.
Proiectantul trebuie s ă aib ă întreaga sus ținere a beneficiarului în
determinarea cerin țelor managementului informa țional, pentru a alege
varianta cea mai bun ă.
Faza de analiz ă are ca obiectiv principal fundamentarea deciziei de
trecere de la sistemul informa țional la sistemul informatic sau de
reproiectare și modernizare a unui sistem informatic existent, în condi țiile în
care se justific ă investi țiile și se preconizeaz ă c ă sistemul informatic va
eficientiza activitatea organiza ției [6].
Obiectivele principale ale etapei sunt:
− Stabilirea cerin țelor managementului;
− Colectarea de informa ții necesare formul ării mai multor variante;
− Estimarea resurselor financiare, materiale și umane necesare proiect ării și
implement ării sistemului, pentru fiecare solu ție propus ă;
− Evaluarea de c ătre managementul beneficiarului a alternativelor și
alegerea variantei care corespunde cel mai bine cerin țelor și folose ște
optim resursele disponibile.
Se pot distinge trei activit ăți în desf ăș urarea etapei:
1. organizarea și conducerea analizei;
2. realizarea analizei de sistem;
3. finalizarea etapei.
Modalitatea cea mai indicat ă de analiz ă a cerin țelor și a oportunit ăților
este studiul de fezabilitate, înso țit de o analiz ă costuri-performan țe, care se
vor finaliza prin propunerea de variante de proiectare (sau r eproiectare) a
sistemului informatic, precizându-se fazele de derulare, cor espunz ătoare
modelului ciclului de via ță .
Studiul de fezabilitate nu trebuie neap ărat s ă se încheie cu propunerea
unui sistem nou, este posibil s ă fie mai avantajoas ă abordarea prin care se
modific ă un sistem existent, în sensul dezvolt ării și moderniz ării lui.
Studiul de fezabilitate cuprinde rezultatele document ării, activitatea
colectivului de analiz ă de a colecta informa ții despre structura
organizatoric ă a întreprinderii, metoda de conducere, fluxurile de informa ții
între compartimente, activit ățile de prelucrare automat ă a datelor (dac ă
exist ă). Reproiectarea unui sistem existent presupune interven ția unor
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
24 factori externi sau interni, cum ar fi: modificarea legisla ției, extinderea
gamei de produse sau servicii ale firmei, perimarea softw are-ului folosit.
Se recomand ă întocmirea unui astfel de studiu pentru a determina dac ă
exist ă solu ții fezabile , înainte de a trece la proiectarea unui sistem informatic
și de a consuma resursele firmei.
Studiul se realizeaz ă în termeni tehnici, economici și opera ționali, el con ține
analize comparative ale variantelor, criterii de decizie și se finalizeaz ă prin
propunerea solu ției optime.
De asemenea, se pune un accent deosebit pe analiza costuri-
performan țe, care motiveaz ă conducerea firmei în sus ținerea financiar ă a
proiect ării unui sistem informatic. Aceast ă analiz ă se face nu numai la
începutul ciclului de via ță , ea are continuitate pe toat ă durata proiectului.
2.1.1. Organizarea și conducerea analizei de sistem
Activit ățile din cadrul subetapei sunt urm ătoarele:
preg ătirea condi țiilor necesare analizei: stabilirea cerin țelor și a
obiectivelor sistemului informatic, formulate de firma benef iciar ă;
constituirea colectivului de analiz ă;
elaborarea planului de realizare a analizei.
2.1.2 Realizarea analizei de sistem
Se trece la îndeplinirea obiectivelor din studiul de fezabili tate, prin
efectuarea urm ătoarelor activit ăți [22]:
aa.. ddooccuummeennttaarreeaa
bb.. pprrooppuunneerreeaa vvaarriiaanntteelloorr ddee mmooddeellee
cc.. ssttaabbiilliirreeaa ccrriitteerriiiilloorr ddee eevvaalluuaarree
d. aalleeggeerreeaa ssoolluuțțiieeii ooppttiimmee
a) Documentarea
Este destinat ă prelu ării informa țiilor referitoare la func țiile organiza ției,
modul de organizare și conducere, unit ățile organiza ționale incluse,
resursele și fluxurile informa ționale.
Datele necesare analizei se ob țin din:
– SSttuuddiiuull pprroobblleemmeelloorr ddee ccoonndduucceerree ggeenneerraallăă șșii aall ssttrruuccttuurriiii
oorrggaanniizzaattoorriiccee: metode de conducere, niveluri ierarhice, centre de
decizie, fluxuri de informa ții pe vertical ă și pe orizontal ă între
compartimente;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
25 – SSttuuddiiuull aaccttiivviittăățțiilloorr îînnttrreepprriinnddeerriiii șșii aa mmiijjllooaacceelloorr ddee pprreelluuccrraarree
aauuttoommaattăă aa ddaatteelloorr eexxiisstteennttee: se determin ă activit ățile desf ăș urate în
cadrul compartimentelor func ționale și se stabilesc documentele
(lucr ările) prin care se concretizeaz ă aceste activit ăți, frecven ța și
termenul de finalizare al acestora; se determin ă modul de ob ținere al
documentelor (manual sau pe calculator) și în cazul utiliz ării unor
aplica ții informatice, se studiaz ă posibilitatea de integrare a lor în
procedurile automate ale SI proiectat;
– SSttuuddiiuull ddooccuummeenntteelloorr ((rreessuurrsseelloorr iinnffoorrmmaațțiioonnaallee)) șșii aall cciirrccuullaațțiieeii
aacceessttoorraa ((fflluuxxuurriilloorr iinnffoorrmmaațțiioonnaallee)): se stabilesc documentele de intrare
(facturi de la furnizori, extrase de cont, bunuri de consum etc) și
documentele ob ținute în urma prelucr ării datelor primare în vederea
ob ținerii unor situa ții, rapoarte și grafice necesare lu ării deciziilor.
– SSttuuddiiuull vvoolluummuulluuii ddaatteelloorr se face simultan cu studiul documentelor și se
concretizeaz ă prin precizarea unor elemente de referin ță despre fiecare
document: frecven ța, num ărul de exemplare, num ărul mediu de linii; se
define ște o perioad ă medie necesar ă ob ținerii fiec ărui document pentru a
cunoa ște gradul de înc ărcare a personalului.
b) Variante de realizare a sistemului informatic
În urma studiilor întreprinse, echipa de analiz ă identific ă poten țiale modele
de realizare a sistemului informatic. Sunt propuse mai multe variante,
fiecare fiind înso țit ă de o analiz ă costuri-performan țe, din care rezult ă
resursele necesare, timpii estima ți, riscurile asociate și beneficiile ob ținute,
în mod direct sau indirect.
c) Stabilirea criteriilor de evaluare
Se realizeaz ă un catalog al criteriilor pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă
varianta propus ă și se acord ă un punctaj maxim fiec ărui criteriu. Criteriile
de evaluare selectate au ponderi diferite, reflectând punctul de vedere al top-
managementului, al proiectan ților sau al utilizatorilor obi șnui ți.
De exemplu, la nivelul conducerii , se urm ăre ște ca SI s ă respecte strategia
întreprinderii, s ă se încadreze în resursele și în timpul alocat, s ă asigure
profituri mari înc ă din primele luni ale trecerii în exploatare. Se determin ă
raportul dintre costul informa ției și valoarea ei cognitiv ă, apreciind în
termeni de eficien ță economic ă avantajul ob ținerii informa țiilor în timp util,
sintetizate și argumentate, care s ă stea la baza deciziilor managementului.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
26 Echipa de proiectan ți dore ște un sistem informatic de referin ță ,
generalizabil, ce implic ă și eventuale modific ări organiza ționale, cheltuieli
importante pentru o platform ă hardware și software de mare actualitate, care
influențeaz ă cre șterea duratei de via ță a sistemului.
Utilizatorii nu sunt preocupa ți de analize cost-performan țe, ei a șteapt ă ca SI
să le simplifice munca, f ără a le influen ța salariile, s ă fie instrui ți rapid și s ă
lucreze prin intermediul unei interfe țe grafice prietenoase, care s ă nu le pun ă
probleme de interpretare.
Având în vedere cele prezentate mai sus, am întocmit și noi un catalog ce
con ține criterii de evaluare reprezentative:
Tabel 1. Catalogul criteriilor de evaluare
Nr.
crt. Criteriu Descriere
1. Nivel fun cțional Gradul de îndeplinire a cerin țelor
func ționale
2. Aliniere strategic ă SI contribuie la atingerea
obiectivelor strategice ale
întreprinderii
3. Resurse alocate Cuantumul resurselor financiare,
materiale și umane necesare și
alocarea lor eșalonată
4. Durata proiectului Durata necesar ă finaliz ării
proiectului
5. Performan țe Contribu ția SI la cre șterea
profitului firmei, la îmbun ătățirea
calit ății produselor/serviciilor,
cre șterea productivit ății muncii
6. Nivel riscuri Determinarea riscurilor aferente
variantei de proiectare a SI
7. Ciclul de via ță al SI Estimarea fundamentat ă a duratei
ciclului de via ță al SI proiectat
d) Alegerea variantei optime
Urm ătoarea faz ă abordat ă o constituie evaluarea variantelor și alegerea
solu ției optime de proiectare a sistemului informatic .
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
27 Pentru fiecare variant ă se analizeaz ă gradul de îndeplinire a criteriilor de
evaluare și se acord ă un punctaj total [23]. Rezultatele ob ținute se pot
concretiza prin indicatori și grafice comparative. Astfel, se pot calcula și
reprezenta grafic costurile și timpul de recuperare a investi ției pentru fiecare
variant ă, solu ția grafic ă fiind foarte u șor de interpretat.
Costurile fiec ărei variante – implic ă cheltuielile de proiectare, investi ția în
echipamente de calcul, licen țe și sistemul de comunica ții, cheltuielile cu
formarea și specializarea personalului, costurile de func ționare și între ținere
a sistemului, dup ă trecerea în exploatare. Se calculeaz ă timpul de recuperare
a investi ției cu formula:
T= CBI
− unde I – costul investi ției
B – benefi cii anuale ob ținute prin exploatarea SI
C – costuri le anuale de func ționare a SI
2.1.3 Finalizarea analizei de sistem
Activit ățile aferente acestei subetape se refer ă la finalizarea studiului de
fezabilitate și la prezentarea concluziilor de c ătre colectivul care a realizat
analiza de sistem. În baza analizei comparative a alter nativelor,
managementul organiza ției decide varianta optim ă de proiectare a
sistemului informatic, având în vedere îndeplinirea cerin țelor func ționale,
dar care s ă nu fie ob ținute cu pre țul unor riscuri de dezvoltare sau cu
pierderea eficien ței întreprinderii.
2.2 Etapa de proiectare conceptual ă
Etapa de proiectare conceptual ă (de ansamblu) are ca scop definirea
arhitecturii noului sistemului informatic, bazat ă pe cerin țele formulate, pe
func țiile și politicile de afaceri ale firmei beneficiare.
El î și va constitui echipa de proiectare și va asigura conducerea,
administrarea, managementul calit ății, al schimb ării și al riscurilor pe toat ă
durata derul ării proiectului.
Succesiunea activit ăților aferente fazei conceptuale este urm ătoarea:
• construirea arhitecturii generale a sistemului, în conformitate cu
obiectivele și func țiile generale pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă;
• definirea ie șirilor și intr ărilor sistemului;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
28 • precizarea rela țiilor func ționale dintre componentele interne ale
sistemului și a celor dintre sistem și mediul înconjur ător, pentru
recep ționarea și transmiterea datelor, pentru realizarea stabilit ății și
fiabilit ății organiza ției în spa țiul economic;
• delimitarea factorilor de risc și identificarea solu țiilor de rezolvare;
• stabilirea unor indicatori de calitate și urm ărirea lor pe întreaga
perioad ă a desf ăș ur ării proiectului.
Este o etap ă de concep ție, care se divizeaz ă în grupuri de activit ăți specifice,
pentru a da managerului de proiect posibilitatea s ă monitorizeze eficient
derularea proiectului:
1. definirea obiectivelor și a func țiilor SI;
2. elaborarea planului de proiectare;
3. elaborarea planului de asigurare a calit ății SI;
4. elaborarea planului de management al riscurilor;
5. stabilirea ie șirilor sistemului;
6. determinarea intr ărilor sistemului și codificarea datelor de intrare;
7. definirea arhitecturii sistemului și a diagramei fluxului de date;
8. stabilirea regulilor de securitate și control;
9. finalizarea fazei de proiectare.
Vom descrie în continuare activit ățile specifice fiec ărei faze.
2.2.1 Definirea obiectivelor și a func țiilor SI
Obiectivele generale ale unui sistem informatic depi nd de specificul
organiza ției beneficiare, dar au câteva direc ții comune și anume, cre șterea
calit ății actului decizional, eficientizarea activit ății organiza ției,
maximizarea profiturilor [15].
Echipa de proiectare, condus ă de managerul de proiect și constituit ă din
exper ți care au participat la faza de analiz ă de sistem și din speciali ști în
proiectare, are sarcina de a stabili modul în care pot fi realizate obiectivele
generale ale SI, prin îndeplinirea unor obiective specifice:
stabilirea componentelor func ționale ale sistemului;
formularea scopului (func ției) fiec ărei componente logice a
sistemului, a rezultatelor pe care trebuie s ă le ob țin ă;
identificarea elementelor structurale ale sistemului (subsi steme,
aplica ții, module) pe baza componentelor sale func ționale;
precizarea rela țiilor între elementele sistemului;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
29 planificarea resurselor, prin corelarea cu activit ăților proiectului și
stabilirea termenelor limit ă de alocare a acestora;
definirea modului de comunicare cu mediul înconjur ător, pentru
asigurarea stabilit ății și fiabilit ății sistemului.
2.2.2 Elaborarea planului de realizare a proiectului
Planul de realizare a proiectului cuprinde activit ățile desf ăș urate pe
etape, duratele lor planificate, succesiunea sau desf ăș urarea în paralel a
unora dintre ele, resursele alocate, participan ții la execu ția fazei și
responsabilit ățile lor.
El se poate reprezenta prin diagrame Gantt sau diagrame de tranzi ții, care
cuprind întregul plan de activit ăți, defalcat pe etape și constituie un
important instrument de monitorizare folosit de managerul de proiec t.
Activit ățile etapei de
proiectare conceptual ă Durata total ă a fazei de proiectare (luni)
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0 1
1 1
2
A1: Definirea obiectivelor
sistemului
A2: Elaborarea planului de
realizare a proiect ării
A3: Elaborarea planului de
asigurare a calit ății
A4: Elaborarea planului de
management al riscurilor
A5: Stabilirea ie șirilor
sistemului
A6: Determinarea intr ărilor
și codificarea datelor
A7: Arhitectura sistemului și
diagrama fluxului de date
A8: Definirea regulilor de
securitate și control
A9: Finalizarea fazei de
proiectare
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
30 În fig.6 este exemplificat ă diagrama Gantt numai pentru etapa de proiectare
conceptual ă.
2.2.3 Stabilirea ie șirilor sistemului
În proiectarea ie șirilor sistemului se au în vedere aspectele func ționale și
structurale ale SI, astfel încât ele trebuie s ă corespund ă obiectivelor generale
și specifice ale sistemului, s ă aib ă un con ținut bine definit și o modalitate
clar ă de ob ținere.
Orice situa ție de ie șire trebuie s ă respecte o serie de caracteristici generale,
de principiu [19] și anume:
• să se refere la unul dintre obiectivele sistemului;
• să rezolve complet problema tratat ă;
• să fie concis ă și clar ă;
• să fie oportun ă (ob ținut ă la timp);
• să coreleze informa țiile ob ținute cu cele din alte situa ții.
Colectivul de proiectare urm ăre ște pentru fiecare situa ție de ie șire:
a) destina ția și termenul limit ă de predare;
b) nivelul de detaliere a informa țiilor: situa ții sintetice și analitice;
c) să nu se repete acelea și informa ții și în alte situa ții de ie șire.
În aceast ă faz ă se proiecteaz ă machetele tuturor situa țiilor de ie șire, urmând
ca ele s ă fie validate de beneficiar, la finalizarea etapei de proiectare
general ă și realizate de programatori, în etapa de proiectare fizi c ă.
Clasificarea situa țiilor de ie șire se face dup ă mai multe criterii:
dup ă con ținutul lor, raportat la activit ățile organiza ției:
o situa ții de ie șire pentru activitatea financiar-contabil ă;
o situa ții de ie șire pentru activitatea de personal;
o situa ții de ie șire pentru activitatea comercial ă;
o situa ții de ie șire pentru activitatea de produc ție;
dup ă destina ție:
o situa ții de ie șire destinate altor sisteme (administra ția
financiar ă, direc ția statistic ă etc); acestea au un con ținut și o
form ă obligatorie, reglementate prin acte normative;
o situa ții de ie șire destinate sistemului propriu, ce cuprind
informa ții necesare compartimentelor func ționale și
managementului organiza ției;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
31
dup ă gradul de sintetizare:
o situa ții analitice, care descriu în detaliu opera țiile unui
compartiment func țional; sunt destinate managementului
opera țional și tactic;
o situa ții sintetice, care au un coeficient de complexitate mare
și cuprind indicatori de performan ță ai firmei (cifra de
afaceri, profit, productivitate), evolu ția lor și prognoza pe
termen scurt și mediu; sunt destinate managementului
strategic și tactic;
dup ă momentul gener ării:
o situa ții cu caracter operativ, elaborate la intervale scurte d e
timp (zilnic, s ăpt ămânal), ce con țin informa ții cu un grad
redus de prelucrare (de exemplu: registrul de cas ă);
o situa ții periodice, elaborate la perioade mai mari de timp
(lunar, trimestrial, anual), ce con țin informa ții cu un grad
mare de prelucrare, destinate în special conducerii (de
exemplu: balan ța de verificare, bilan țul contabil);
o situa ții cu caracter aleator, ob ținute la cererea
managementului (exemplu: situa ția stocurilor f ără mi șcare).
În majoritatea cazurilor, situa țiile se listeaz ă și se arhiveaz ă, atât în format
tip ărit cât și electronic, dar sunt și cazuri în care rezultatul se prezint ă sub
form ă de grafice și indicatori de stare (cu valabilitate temporar ă), care se
afi șeaz ă pe monitor, f ără a mai fi necesar ă listarea sau stocarea.
Macheta unei situa ții de ie șire este format ă din urm ătoarele elemente:
antetul – con ține informa ții de identificare a organiza ției și data
afi șă rii situa ției;
titlul – este o sintez ă a con ținutului informa țional și cuprinde
perioada de referin ță ;
capul de tabel – con ține denumirile coloanelor, ordonate logic;
tipul și lungimea maxim ă a fiec ărui câmp de date de pe coloane;
nivelurile de subtotaluri și totaluri;
num ărul de exemplare și destina ția lor;
periodicitatea și termenul limit ă de ob ținere a situa ției.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
32 2.2.4 Determinarea datelor de intrare și codificarea lor
Așa cum se observ ă în planul de proiectare, dup ă definirea primelor
machete ale situa țiilor de ie șire, se merge în paralel cu determinarea datelor
de intrare, necesare și suficiente pentru ob ținerea lor.
Din situa țiile de ie șire se stabile ște dac ă informa țiile se preiau direct din
datele de intrare sau sunt rezultatul unor prelucr ări prin algoritmi de calcul,
ce urmeaz ă a fi inclu și în setul documentelor fazei [7].
Metoda determin ării datelor de intrare prin analiza ie șirilor sistemului se
reprezint ă schematic astfel:
În unele situa ții algoritmul de prelucrare este simplu, de exemplu calculul
valorii unui produs: valoare = cantitate*pret. Sunt și cazuri în care
algoritmul este format dintr-o succesiune de opera ții, care genereaz ă
rezultate intermediare. Se adânce ște procesul de descompunere a
rezultatelor pân ă se ajunge la datele de intrare primare.
În func ție de comportamentul temporal și de varia țiile survenite de la o
prelucrare la alta, datele de intrare se grupeaz ă astfel:
a) date permanente;
b) date variabile;
c) date de stare.
a. Datele permanente – au caracteristic faptul c ă valoarea lor r ămâne
neschimbat ă o perioad ă mai mare de timp. Schimbarea lor este determinat ă
de reorganizarea intr ărilor, de modific ări în structura sistemului sau de acte
normative. Fig. 7 Determinarea datelor de intrare prin analiza ie șirilor sistemului Mulțimea
datelor de
ieșire Date de intrare
preluate
Mulțimea
datelor de
intrare
Date de intrare
calculate
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
33 Datele cu caracter permanent se preiau (sau se modific ă) mai rar; la
introducere se valideaz ă, se memoreaz ă pe suport fizic și se utilizeaz ă în
sesiuni succesive de prelucrare. Ele intr ă în componen ța tabelelor sau a
fi șierelor nomenclator , cum ar fi: fi șierul mijloacelor fixe, nomenclatorul de
produse, fi șierul de personal (nume și prenume, data angaj ării, codul
numeric personal).
b. Datele variabile – au o valoare care se modific ă în decursul a dou ă
prelucr ări succesive.
Ele au un caracter nerepetitiv și utilizarea lor reflect ă modific ările din
perioada precedent ă. Sunt datele de intrare cel mai bine reprezentate în
sistem (au ponderea cea mai mare), se preiau la fiecare prelucrare și sunt
validate înaintea folosirii lor.
Ele intr ă în componen ța tabelelor sau a fi șierelor variabile , cum ar fi:
eviden ța facturilor lunare, extrasul de cont, gestiunea materialel or etc.
c. Datele de stare – caracterizeaz ă starea unui element sau a unei entit ăți a
sistemului la un moment dat.
Reprezint ă rezultatul unor prelucr ări anterioare, sunt stocate temporar într-
un fi șier sau tabel ă, de unde se pot prelua, procesa și actualiza cu noua
valoare ob ținut ă. Nu sunt date variabile pentru c ă au valori rezultate din
prelucr ări și nu sunt date fixe pentru c ă valorile lor se modific ă în timp. Ele
intr ă în componen ța fi șierelor de stare (fi șiere cu caracter temporar) sau
uneori, ocup ă câmpuri din structura fi șierelor permanente.
De exemplu: stocul calculat decadal sau la o perioad ă de timp aleatoare.
Codificarea datelor de intrare rreepprreezziinnttăă aaccttiivviittaatteeaa pprriinn ccaarree ssee ssttaabbiilleeșșttee
oo ccoorreessppoonnddeennțțăă bbiiuunniivvooccăă îînnttrree oo mmuullțțiimmee ddee eelleemmeennttee șșii oo mmuullțțiimmee ddee
ssiimmbboolluurrii,, îînn ssccooppuull iiddeennttiiffiiccăărriiii uunniiccee aa eelleemmeenntteelloorr șșii aall eexxpprriimmăărriiii
ccaarraacctteerriissttiicciilloorr aacceessttoorraa..
Codul este format dintr-un simbol sau un grup de simboluri, combinat e dup ă
reguli bine stabilite.
Activitatea de codificare a datelor de intrare este o oper a ție laborioas ă,
căreia i se acord ă o importan ță deosebit ă, deoarece ea se reflect ă în structura
și rela țiile bazei de date a sistemului.
Proiectarea codurilor este viabil ă dac ă respect ă urm ătoarele condi ții [7]:
1. unicitatea codului – presupune existen ța unui singur simbol pentru
identificarea unui element al mul țimii; aceast ă cerin ță trebuie
asigurat ă la nivelul întregului ansamblu de date;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
34 2. flexibilitate – se refer ă la posibilitatea de a codifica elemente noi, în
cursul exploat ării și dezvolt ării sistemului informatic;
3. stabilitate – presupune ca fiec ărui element s ă-i fie atribuit un cod care
să fie folosit o perioad ă mai mare de timp;
4. facilitatea utiliz ării codurilor – se refer ă la simplitatea opera țiilor de
codificare-decodificare și la în țelegerea cu u șurin ță a codific ării de
către utilizatorii SI;
5. concizia codului – se refer ă la identificarea unui num ăr optim de
caractere pentru reprezentarea elementelor codificate; ac east ă cerin ță
contribuie la reducerea spa țiului alocat înregistr ărilor, la cre șterea
performan țelor de vitez ă în prelucrarea datelor, reducerea procentului
de erori la introducerea datelor.
Codificarea se face respectând urm ătoarea succesiune de opera ții:
a) identificarea elementelor ce trebuie codificate: pentru ace asta, se
inventariaz ă toate elementele mul țimii, se stabilesc datele permanente,
variabile și de stare;
b) gruparea elementelor care intr ă în componen ța codului; se verific ă dac ă
exist ă o caracteristic ă (un atribut) care s ă confere unicitate înregistr ărilor;
Exemple : pentru codificarea angaja ților unei firme, atributul cod numeric
personal (CNP) confer ă unicitate înregistr ărilor entit ății personal ; pentru
nomenclatorul produselor sau serviciilor care se comercializea z ă, se
creaz ă un câmp care s ă identifice unic fiecare produs sau serviciu; el
poate fi rezultatul unei combina ții dintre: codul gestiunii, grupa de
produse, pozi ția în cadrul grupei și cifra de control.
c) alegerea sistemului de codificare în func ție de num ărul elementelor de
codificat, de perspectiva evolu ției ulterioare și de modul de detectare/
corectare a erorilor; se are în vedere semantica datelor de codificat;
d) atribuirea codurilor individuale fiec ărui element al nomenclatorului, în
func ție de sistemul de codificare ales;
e) utilizarea și între ținerea codurilor – presupune folosirea codurilor, ori de
câte ori se face referire la un element din nomenclator și completarea
codurilor pe m ăsur ă ce apar elemente noi; reorganizarea sistemului de
codificare poate avea cauze obiective (modific ări legislative: planul de
conturi, clasele de mijloace fixe) sau subiective (subestim area num ărului
de elemente codificabile, atribuirea de noi coduri în cadrul unor c lase
existente).
Codul exercit ă o func ție tripl ă în cadrul unui sistem informatic, și anume: de
caracterizare, de identificare și de control [7].
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
35 Func ția de control se realizeaz ă prin intermediul cciiffrreeii ddee ccoonnttrrooll, care se
calculeaz ă și se valideaz ă la introducerea datelor, pe baza unui algoritm bine
stabilit, aplicat celorlalte caractere ale codului.
Clasificarea codurilor – se poate face dup ă mai multe criterii, cele mai
importante fiind:
structura
natura simbolurilor utilizate
dimensiune
modul de detectare a erorilor
Dup ă structur ă codurile se clasific ă în:
a) coduri simple: secven țiale, descriptive, mnemonice;
b) coduri complexe: coduri ierarhice, juxtapuse.
Codurile mnemonice se formeaz ă din abrevieri sau din re ținerea unui num ăr
de consoane și/sau vocale dintr-un cuvânt.
Codurile ierarhice urm ăresc o clasificare în trepte a elementului descris, iar
cele juxtapuse sunt o combina ție de coduri ierarhice și secven țiale.
Dup ă natura simbolurilor utilizate, codurile se clasific ă în urm ătoarele
categorii:
a) coduri alfabetice
b) coduri numerice
c) coduri alfanumerice
d) coduri de bare.
Cel mai frecvent utilizate sunt codurile numerice și codurile de bare.
Codurile de bar ă se bazeaz ă pe folosirea unor simboluri grafice, care se
inscrip ționeaz ă cu ajutorul imprimantelor termice pe etichetele ambalajelor,
de unde sunt citite cu dispozitive optice (scanner-e), imaginea c aptat ă fiind
apoi convertit ă în format binar, pentru a fi prelucrat ă de calculator.
Sunt aproape 300 de coduri de bare în lume [18], fiecare având propriile
reguli de codare/decodare, cerin țe de tip ărire și de verificare a erorilor.
Dintre acestea, mai cunoscute sunt:
– codul UPC (Universal Product Code) – a ap ărut în SUA din anul
1970 și este folosit cu prec ădere în comer ț;
– codul EAN (European Article Number) – creat în 1977 și destinat
comer țului cu am ănuntul; are 12 caractere, având semnifica ția
urm ătoare:
primele 2 caractere reprezint ă țara de provenien ță a produsului;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
36 urm ătoarele 5 caractere reprezint ă produc ătorul și adresa lui;
ultimele 5 caractere reprezint ă codul produsului.
Dup ă modul de tratare a erorilor codurile se clasific ă în:
a) coduri autodetectoare de erori
b) coduri autocorectoare de erori
Prin includerea cifrei de control la sfâr șitul codului proiectat se permite
verificarea corectitudinii acestuia. Cifra de control se ob ține aplicând un
algoritm de calcul asupra celorlalte cifre din componen ța codului.
La tastarea unui cod se preia cifra de control, care apoi se calculeaz ă printr-
o procedur ă automat ă și cele dou ă valori se compar ă. Dac ă cifra de control
calculat ă prin program este identic ă cu cifra de control tastat ă, atunci
înregistrarea este corect ă și operatorul are acces la informa țiile aferente
codului respectiv, dac ă nu, se semnaleaz ă eroare și operatorul reia secven ța.
a) Codurile autodetectoare de erori folosesc metoda cifrei de control
pentru verificarea corectitudinii datelor; are mai multe vari ante, în
func ție de algoritmul de calcul:
• metoda aritmetic ă – se calculeaz ă cifra de control astfel: se înmul țește
fiecare cifr ă a codului cu un num ăr dintr-o structur ă fix ă și se adun ă
rezultatele; se face diferen ța între suma astfel ob ținut ă și cifra zecilor
imediat urm ătoare.
Exemplul 1 : codul este 23127, structura de numere este 54321
suma=7+(2 x 2)+(1 x 3)+(3 x 4)+(2 x 5)=36
40 = cifra zecilor imediat urmatoare
cifra de control =40-36= 4
codul elementului devine: 23127 4
– Exemplul 2 : codul numeric personal (CNP), care are structura fix ă:
279146358279 și num ărul prim 11.
• metoda geometric ă – se calculeaz ă cifra de control astfel: se
înmul țește fiecare cifr ă a codului cu puteri succesive ale lui 2 și se
adun ă rezultatele; se împarte suma ob ținut ă la un num ăr prim ales;
restul împ ărțirii este cifra de control;
Exemplu : codul este 2 4 3 5 1 2 num ărul prim=7
25 24 23 22 21 20
suma=(2 x 1)+(1 x 2)+(5 x 4)+(3 x 8)+(4 x 16)+(2 x 32)=176
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
37 176:7=25 rest 1
codul elementului devine: 243512 1
• metoda literei de control – este o variant ă a metodei geometrice, în
care se înlocuie ște cifra de control cu litere, pentru a mic șora num ărul
de caractere al cifrei de control.
b) Codurile autocorectoare de erori – se bazeaz ă pe autodetectarea erorii,
dup ă care se verific ă separat fiecare cifr ă a codului pentru a stabili unde
este eroarea și fac corec ția necesar ă.
Proiectan ții de sisteme informatice apeleaz ă mai frecvent la codurile
numerice autodetectoare de erori, care se bazeaz ă pe calcularea cifrei de
control prin metoda aritmetic ă sau metoda geometric ă, decât la codurile
autocorectoare de erori.
În etapa de proiectare conceptual ă se constituie ddiiccțțiioonnaarruull ddaatteelloorr ddee
iinnttrraarree,, a c ărui completitudine se verific ă prin examinarea posibilit ăților de
ob ținere a tuturor situa țiilor de ie șire pe baza datelor de intrare și prin
aplicarea algoritmilor de calcul formula ți. Aceast ă opera ție se mai nume ște
și verificarea consisten ței datelor . Se parcurge întregul sistem de la IInnttrrăărrii
spre IIeeșșiirrii, urm ărindu-se dac ă informa țiile necesare ob ținerii fiec ărei situa ții
se g ăsesc în dic ționarul de date sau pot fi calculate din datele primare.
Având la dispozi ție imaginea complet ă a intr ărilor sistemului, se trece la
definirea structurii logice a bazei de date , fundamentat ă pe no țiunile de
entitate și rela ție [28].
EEnnttiittaatteeaa desemneaz ă un element material sau conceptual al sistemului
economic, indivizibil din punct de vedere func țional.
Fiecare entitate este caracterizat ă de anumite pprroopprriieettăățții (aattrriibbuuttee), care
redau starea sa la un moment dat. De exemplu, entitatea „ personal” are ca
atribute numele și prenumele, starea civil ă, salariul de baz ă etc.
Pentru construirea unei baze de date func ționale, sunt esen țiale în cadrul
structurii rreellaațțiiiillee ce se stabilesc între entit ăți, prin atributele lor.
Cunoscând volumul de date și prelucr ările necesare pentru ob ținerea
rezultatelor dorite, echipa de proiectare este în m ăsur ă să aleag ă Sistemul de
Gestiune al Bazelor de Date (SGBD-ul) cel mai performant din punct de
vedere tehnic, dar care s ă se încadreze și în resursele financiare alocate.
Se define ște baza de date ca fiind un ansamblu de date opera ționale,
accesibile sistemului, ansamblu gestionat de un sistem de gestiune a bazelor
de date (SGBD) [29].
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
38 Baza de date cuprinde atât datele fixe cât și pe cele variabile. Datele
variabile reprezint ă tranzac țiile (mi șcările) și sunt de 2 tipuri:
tranzac ții externe – reflect ă opera ții economice sau modific ări în
activitatea firmei;
tranzac ții interne – sunt prelucr ări ale c ăror rezultate afecteaz ă
baza de date.
Exemple : – înregistrarea unei facturi este o tranzac ție extern ă;
– totalul facturilor de la un furnizor, care afecteaz ă soldul acestuia
la sfâr șitul perioadei calculate, reprezint ă o tranzac ție intern ă.
PPrreelluuccrrăărriillee cuprind programele de actualizare a BD și de ob ținere a
ie șirilor informa ționale solicitate (rapoarte de validare, situa ții, grafice,
indicatori),
În cadrul etapei de proiectare general ă, se reprezint ă tranzac țiile externe prin
modele ale documentelor de intrare, se stabilesc specifica țiile de control al
datelor, se valideaz ă introducerea lor în BD și se definesc prelucr ările de
date, în urma c ărora rezult ă situa ții, conforme cu machetele de ie șire.
Structurarea și rela ționarea BD sunt opera ții care î și pun amprenta pe toat ă
func ționarea ulterioar ă a SI, de aceea se presupune c ă proiectantul are
experien ță în proiectarea colec țiilor de date.
Pentru a proiecta o baz ă de date complet ă și coerent ă, este recomandat s ă se
parcurg ă urm ătoarea succesiune de opera ții:
1. Constituirea și actualizarea dic ționarului de date – se desf ăș oar ă pe
toat ă durata proiect ării BD și precizeaz ă entit ățile unde se reg ăse ște
fiecare tip de dat ă;
2. Structurarea datelor pe grupuri logice – se face pe baza ac tivit ăților
sau func țiilor organiza ției (produc ție, comercial, desfacere);
3. Stabilirea datelor necesare fiec ărui subsistem – are la baz ă
determinarea intr ărilor în func ție de ie șirile fiec ărui subsistem;
4. Precizarea frecven ței de utilizare și actualizare a datelor – rezult ă din
definirea cerin țelor informa ționale și de control;
5. Stabilirea modului de ob ținere a informa țiilor de ie șire din datele de
intrare, prin preluare sau calcul;
6. Proiectarea înregistr ărilor logice cu stabilirea leg ăturilor dintre ele:
a. pe baza dic ționarului de date definit anterior, se face gruparea
datelor în înregistr ări logice;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
39 b. se întocme ște o schem ă a bazei de date, care eviden țiaz ă
leg ăturile între înregistr ările logice;
7. Întocmirea specifica ției de proiectare a BD, care con ține:
a. Datele care vor fi incluse în BD;
b. Schema cu leg ăturile func ționale dintre subsisteme;
c. Înregistr ările logice și rela țiile dintre ele;
d. Modul de utilizare a înregistr ărilor logice în rapoarte;
e. Restric ții hardware și software referitoare la BD;
f. Cerin țe pentru sistemul de gestiune a bazei de date.
BBaazzeellee ddee ddaattee sunt sisteme de stocare, între ținere și accesare a datelor. Ele
implic ă constituirea de colec ții de date structurate, dar și existen ța unui
software de între ținere și de exploatare a acestor structuri. În ceea ce
prive ște organizarea, bazele de date au evoluat de la simple struc turi de date
numerice și de tip text la stocarea de imagini, sunete și alte elemente
multimedia. Programele de între ținere și de exploatare a bazelor de date sunt
cuprinse într-un ansamblu software numit Sistem de Gestiune a B azelor de
Date – SGBD (Database Management System).
SSiisstteemmuull ddee GGeessttiiuunnee aa BBaazzeelloorr ddee DDaattee este un software care gestioneaz ă o
baz ă de date și permite utilizatorului s ă interac ționeze cu aceasta [30].
Func țiile unui SGBD sunt urm ătoarele:
• definirea structurii bazei de date și stocarea datelor;
• accesarea datelor în regim mono sau multi-user: interogare ,
modificare, ștergere, ad ăugare;
• între ținerea bazei de date: p ăstrarea consisten ței și a integrit ății datelor,
compactarea și reorganizarea bazei de date;
• securitatea bazei de date: salvarea și recuperarea datelor în caz de
incident, protec ția la acces neautorizat.
Modul conceptual de organizare a datelor folosit de SGBD-uri e ste descris
de modelul de date, care poate fi: ierarhic, re țea, rela țional și orientat obiect.
Cel mai frecvent folosit la ora actual ă este mmooddeelluull rreellaațțiioonnaall. Exemple de
sisteme de gestiune a bazelor de date rela ționale (SGBDR) consacrate sunt:
Oracle, SQL Server, Sybase, Microsoft Access, FoxPro, P aradox.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
40 Fig. 7 Arhitectura sistemului informatic
2.2.5 Arhitectura sistemului informatic
Arhitectura sistemului cuprinde viziunea de ansamblu a proiectan ților
asupra întregului, structurarea pe componente plasate pe nivel uri func ționale
și stabilirea leg ăturilor dintre ele, relevante pentru determinarea
comportamentului.
Este o activitate necesar ă în abordarea sistemelor informatice prin metoda
ierarhic ă de concep ție, din urm ătoarele considerente:
• gradul înalt de complexitate impune descompunerea sistemului în
componente, dup ă func țiile și activit ățile organiza ției;
• logica prelucr ării presupune parcurgerea componentelor într-o anumit ă
ordine;
• specializarea în cadrul colectivului de proiectare implic ă divizarea echipei
pe tipuri de activit ăți sau elemente structurale, ce pot fi realizate simulta n.
Sistemul se descompune ierarhic în subsisteme, aplica ții informatice, unit ăți
logice de prelucrare a datelor (fig. 7), dup ă urm ătoarele criterii:
primul nivel corespunde obiectivelor generale ale sistemului;
al doilea nivel corespunde obiectivelor specifice, determinate de
activit ățile principale sau de func țiile organiza ției;
.. .. .. Unitate
logică I 22 Unitate
logică I 2K .. ….. Sistem informatic
Subsistem 1
Aplicație I 1
Unitate
logică I 21 Subsistem I Subsistem N .. ……. .
Aplicație I 2 Aplicație I M
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
41 al treilea nivel corespunde unor subactivit ăți sau func ții ale
compartimentelor;
ultimul nivel se refer ă la componentele logice indivizibile ale aplica țiilor
informatice și se caracterizeaz ă prin prelucr ări omogene și specifice.
Unit ățile func ționale definite în aceast ă faz ă urmeaz ă s ă fie realizate în etapa
de proiectare fizic ă (tehnic ă).
Exemple de criterii de structurare a sistemului în unit ăți func ționale [19]:
a) principalele activit ăți sau func ții ale organiza ției;
b) frecven ța sau data de execu ție a prelucr ărilor;
c) date și prelucr ări.
a) principalele activit ăți sau func ții ale organiza ției – conform acestui
criteriu se define ște câte o unitate func țional ă pentru fiecare activitate
sau func ție important ă a organiza ției. De exemplu, într-o banc ă se
define ște un subsistem informatic corespunz ător func ției de creditare, un
subsistem corespunz ător func ției de depozitare etc. Avantajul acestei
structur ări îl constituie optimizarea prin IT a activit ăților firmei,
urm ărirea clar ă a obiectivelor ei și posibilitatea de extindere a sistemului
prin ad ăugarea de noi unit ăți func ționale.
b) frecven ța sau data de execu ție a prelucr ărilor – criteriul are o
aplicabilitate general ă deoarece în exploatarea curent ă, programele care
trebuie executate la o anumit ă dat ă se grupeaz ă în unit ăți func ționale
distincte. Frecven ța și data execu ției unit ăților func ționale depind de
frecven ța și data la care trebuie furnizate situa țiile de ie șire. Acesta nu
poate fi un criteriu singular de structurare a SI, el poate f i ata șat
celorlalte dou ă op țiuni.
c) Date și prelucr ări – criteriul permite tratarea separat ă a datelor de
prelucr ări, definirea unit ăților func ționale dup ă apartenen ța la cele dou ă
mari grupe și stabilirea opera țiilor pe care le efectueaz ă asupra fiec ăreia
dintre ele. De exemplu: crearea și actualizarea BD (apar ține grup ării
datelor), exploatarea BD pentru ob ținerea rezultatelor (apar ține grup ării
prelucr ărilor). Metoda Merise are la baz ă acest criteriu de structurare și
întreaga metodologie de proiectare a SI se bazeaz ă pe aceast ă divizare în
date și prelucr ări.
În general nu se aplic ă un singur criteriu de divizare a SI, se folose ște o
ierarhizare multicriterial ă, cum ar fi: dup ă criteriile a) și c) sau dup ă
criteriile a) și b).
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
42 2.2.6 Stabilirea regulilor de securitate și control
Activitatea de proiectare general ă trebuie să identifice și s ă rezolve
problemele legate controlul și securitatea datelor în cadrul sistemului
informatic. În acest scop se definesc o serie de criteri i pentru verificarea
datelor, a prelucr ărilor și a rezultatelor, se prev ăd module speciale de
securitate și protec ție a sistemului.
Controlul datelor de intrare se refer ă la întocmirea unui set de
specifica ții de verificare a corectitudinii intr ărilor, în scopul depist ării și
evit ării erorilor care apar la completarea documentelor, codificar ea sau
preluarea lor [32]. Erorile pot fi de natur ă semantic ă (neîn țelegerea
principiilor de reprezentare a datelor, a codific ărilor etc) sau de natur ă
sintactic ă (completarea sau introducerea gre șit ă a datelor).
Enumer ăm câteva modalit ăți de reducere a num ărului de erori:
folosirea unor sisteme de codificare a datelor cât mai sim ple și mai clare,
explicate și exemplificate în manualul de utilizare a SI; sunt
recomandate sistemele care se bazeaz ă pe codificarea numeric ă și
autodetectarea erorilor;
preluarea unică a datelor de intrare, pentru a evita erorile de tastar e și
redundan ța datelor;
elaborarea unor programe de validare a intr ărilor și aplicarea lor, pe cât
posibil, la momentul introducerii în sistem; aceste module sof tware sunt
proiectate s ă realizeze:
○ controlul sintactic – verificarea tipului datelor (numeric, șir de
caractere, boolean), a lungimii lor și a cifrei de control în cazul
codurilor autodetectoare de erori;
○ controlul semantic – depistarea informa țiilor f ără sens (luna 0 sau
13, cantitate negativ ă, livr ări de produse cu stoc 0 etc).
Programele de validare trebuie s ă detecteze erorile, s ă le afi șeze și mai
ales, s ă fie capabile s ă execute proceduri de corec ție corespunz ătoare.
Sistemele informatice moderne folosesc metode de detectare și corectare a
erorilor on-line, care constau în aplicarea unor formulare de intrare
performante (videoformate) , bazate pe selectarea valorilor dintr-o list ă și pe
ata șarea de proceduri de verificare fiec ărui câmp tastat.
Activitatea de control poate fi îmbun ătățit ă, dac ă la acest prim nivel de
validare se adaug ă și alte module care fac verific ări complexe, de corelare a
con ținutului datelor introduse cu informa ția existent ă în baza de date.
Controlul prelucr ării datelor are ca scop depistarea erorilor de algoritm,
de ra ționament din cadrul programelor sau utilizarea defectuoas ă, improprie
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
43 a unor date din fi șiere/tabele. Pentru acest tip de erori nu exist ă solu ții
universal valabile, ele difer ă de la caz la caz și depind în mare m ăsur ă de
creativitatea programatorilor.
De exemplu, se definesc proceduri speciale de verificare pe seturi de date
cunoscute, dup ă care se extinde algoritmul la întregul volum de date
prelucrate, se plaseaz ă indicatori (flag-uri) care marcheaz ă trecerea prin
anumite ramuri ale programului, se declan șeaz ă automat rutine de tratare a
erorilor la atingerea unor puncte critice sau se compar ă num ărul de
înregistr ări procesate, la începutul și sfâr șitul opera țiilor.
Controlul rezultatelor se poate face prin metode clasice de verificare
manual ă (din ce în ce mai pu țin recomandate și mai greu de realizat), prin
încadrarea rezultatelor în intervale stabilite sau prin corela rea totalurilor
ob ținute din rapoarte diferite (de exemplu: valoarea total ă a ie șirilor de
produse se compar ă cu valoarea produselor facturate).
Trecerea la sistemele informatice integrate (Ent erprise Resource
Planning) a determinat introducerea și validarea unitar ă a intr ărilor, care
urmeaz ă a fi folosite în toate prelucr ările și situa țiile de ie șire. În felul
acesta, se mic șoreaz ă sim țitor num ărul de erori la introducerea datelor și
scade probabilitatea de a avea informa ții redundante în baza de date.
Securitatea și protec ția datelor sistemului se asigur ă prin diferite
metode, care ac ționeaz ă în două direc ții principale:
pierderile accidentale de date, provocate de c ăderi de tensiune,
deteriorarea suportului de stocare a BD sau gre șeli de operare;
accesul neautorizat la informa ții, modificarea și distrugerea lor.
Specifica țiile de securitate și protec ție prev ăd urm ătoarele tipuri de opera ții:
a) salv ări periodice, copii de siguran ță ale bazei de date;
b) ierarhizarea utilizatorilor pe niveluri și accesul pe baz ă de parol ă;
c) transmiterea/recep ția fi șierelor prin re țele de comunica ție securizate;
d) folosirea metodelor de criptare/decriptare a datelor transmi se prin re țele;
e) introducerea “semn ăturii electronice” ca mijloc de autentificare a
utilizatorilor.
2.2.7 Configura ția re țelei de calculatoare
Având la dispozi ție elementele de arhitectur ă a sistemului, diagrama
fluxului de date și categoriile de utilizatori, echipa de proiectare poate s tabili
platforma hardware și software de implementare a SI: configura ția re țelei de
calculatoare, sistemul(ele) de operare, mediul de programa re și sistemul de
gestiune a bazelor de date.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
44 Pentru construirea re țelei de calculatoare se ține seama de topologia
prelucr ărilor (centralizate sau distribuite), de volumul datelor preluc rate și
num ărul maxim de utilizatori conecta ți simultan.
Calculatoarele re țelei sunt servere , care are au func ții speciale de dirijare,
securizare și stocare a datelor și sta ții de lucru , care folosesc resursele
partajate ale re țelei: dispozitive hardware (de exemplu: imprimante, unit ăți
de CD-ROM, harddisk-uri etc), software (utilitare, programe de aplica ție) și
componente informa ționale (documente, agende de calcul, baze de date).
Se stabilesc elementele specifice re țelei [33]:
• platforma hardware – asigur ă capacitatea de conectivitate a re țelei:
pl ăci de re țea, repetoare (hub-uri), comutatoare (switch-uri), rutere
(routers), pasarele informa ționale (gateways);
• platforma software pentru re țea – cuprinde sistemul de operare al
server-elor (Unix, Linux, Windows 2000 Server, Windows 2003
Server) și sistemul de operare pentru sta ții (Windows 2000
Professional, Windows XP, Windows Vista);
• aplica țiile de re țea – constau din programe ce permit acesul simultan al
mai multor utilizatori la acela și set de informa ții, stocat pe o resurs ă
hardware partajabil ă.
Cele mai cunoscute aplica ții în re țea lucreaz ă în tteehhnnoollooggiiaa cclliieenntt–sseerrvveerr,
având o component ă care se instaleaz ă pe server și o alt ă component ă care
se instaleaz ă pe sta țiile de lucru. Clientul solicit ă informa ții de la server,
acesta proceseaz ă datele aflate, în general, pe acela și calculator sau pe un
server de baze de date și transmite rezultatele clientului.
Se stabile ște topologia re țelei de calculatoare locale (Local Area
Network – LAN), modalitatea de conectare la Internet sau l a alte re țele
publice de date. Re țelele locale pot fi interconectate direct, dac ă sunt plasate
în apropiere sau prin dispozitive speciale, care îndeplinesc și func ția de
convertoare de protocol, complexitatea lor depinzând de nivelul arhi tectural
OSI (Open System Interconnection) la care se face conversia [ 33].
În cadrul re țelelor locale se folosesc topologii de tip magistral ă (bus), inel
(ring), stea (star) sau combina ții ale acestora.
Extinderea Internetului, succesul înregistrat de sistem ele informatice de
comer ț electronic, ca și necesitatea unei comunic ări rapide și sigure, au
determinat apari ția a dou ă tipuri de re țele specifice: Intranet și Extranet, ale
căror func ții și avantaje le vom preciza în continuare.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
45 Intranet – este o re țea local ă construit ă pe baza tehnologiei Internet,
care asigur ă protec ția fa ță de mediul electronic extern, prin componente
hardware și software. Sistemele Intranet sunt sisteme informatice orientate
pe organizarea întreprinderii sau se pot considera Web-uri parti culare [34].
Intranet-ul presupune o re țea local ă de calculatoare, conectate prin suita de
protocoale TCP/IP și care ofer ă servicii de e-mail, FTP (File Transfer
Protocol), WWW și software personalizat pentru consultarea bazei de date a
organiza ției.
Dac ă IInntteerrnneett–uull eessttee ccoonnssiiddeerraatt zzoonnaa iinnffoorrmmaațțiiiilloorr ppuubblliiccee, trebuie să
subliniem c ă Intranet-ul este zona informa țiilor private , bine securizat ă, cu
acces restrictiv, bazat pe parole și alte modalit ăți de autentificare [35].
Intranet-ul permite colaborarea și difuzarea informa țiilor în cadrul
companiei, controlul centralizat al aplica țiilor prin intermediul server-ului.
Firewall este o metod ă de protec ție a re țelei organiza ției, el delimitând
Intranet-ul de Internet prin crearea unei zone de securitate, cu metode
hardware și software.
Când o organiza ție autorizeaz ă accesul din alte re țele la informa țiile
re țelei de Intranet, se creaz ă un Extranet.
Extranet-ul este o aplica ție special ă care permite accesul limitat,
controlat al altor organiza ții și persoane la Intranet și asigur ă protec ția la
accesul extern neautorizat.
O astfel de re țea poate fi realizat ă de un furnizor de servicii de re țea virtual ă
privat ă pe Internet.
Tipuri de aplica ții pentru Extranet [35]:
Companii care dezvolt ă programe de aplica ții comune;
Grupuri de știri ale unor companii care colaboreaz ă;
Aplica ții de tip organiza ție virtual ă; de exemplu marketing-ul
prin Extranet care asigur ă clien ților accesul la informa ții și
organizeaz ă întâlniri virtuale pentru stabilirea modalit ăților de
promovare a produselor și publicitate.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
46 Rezumat
Etapa de analiz ă are ca scop fundamentarea deciziei de trecere de l a sistemul
informa țional la sistemul informatic sau de reproiectare și modernizare a unui
sistem informatic existent. Obiectivele principale ale etapei sunt:
− Stabilirea cerin țelor managementului;
− Colectarea de informa ții necesare formul ării mai multor variante;
− Estimarea resurselor financiare, materiale și umane necesare proiect ării și
implement ării sistemului, pentru fiecare solu ție propus ă;
− Evaluarea de c ătre managementul beneficiarului a alternativelor și alegerea
variantei care corespunde cel mai bine cerin țelor și folose ște optim resursele
disponibile.
Modalitatea cea mai indicat ă de analiz ă a cerin țelor și a oportunit ăților este
studiul de fezabilitate, înso țit de o analiz ă costuri-performan țe, care se vor finaliza
prin propunerea de variante de proiectare (sau repr oiectare) a sistemului
informatic, precizându-se fazele de derulare.
Studiul de fezabilitate cuprinde rezultatele document ării, activitatea colectivului
de analiz ă de a colecta informa ții despre structura organizatoric ă a întreprinderii,
metoda de conducere, fluxurile de informa ții între compartimente, activit ățile de
prelucrare automat ă a datelor (dac ă exist ă).
Se recomand ă întocmirea unui astfel de studiu pentru a determi na dac ă exist ă
solu ții fezabile , înainte de a trece la proiectarea unui sistem inf ormatic.
Se pune accent pe analiza costuri-performan țe, care motiveaz ă conducerea firmei
în sus ținerea financiar ă a proiect ării unui sistem informatic.
Etapa de proiectare conceptual ă are ca scop definirea arhitecturii noului
sistemului informatic, bazat ă pe cerin țele formulate, pe func țiile și politicile de
afaceri ale firmei beneficiare.
Succesiunea activit ăților fazei conceptuale este urm ătoarea:
• construirea arhitecturii generale a sistemului, în conformitate cu obiectivele
și func țiile generale pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă;
• definirea ie șirilor și intr ărilor sistemului;
• precizarea rela țiilor func ționale dintre componentele interne ale sistemului
și a celor dintre sistem și mediul înconjur ător, pentru recep ționarea și
transmiterea datelor, pentru realizarea stabilit ății și fiabilit ății organiza ției
în spa țiul economic;
• delimitarea factorilor de risc și identificarea solu țiilor de rezolvare;
• stabilirea unor indicatori de calitate și urm ărirea lor pe întreaga perioad ă a
desf ăș ur ării proiectului
• asigurarea securitatii și protec ției datelor sistemului
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
47 Test de evaluare
1. Care dintre activit ățile de mai jos apar țin fazei de proiectare
general ă a SI?
(a) Realizarea și testarea unit ăților func ționale;
(b) Identificarea utilizatorilor sistemului;
(c) Definirea obiectivelor sistemului;
(d) Proiectarea fluxului general de prelucrare a datelor.
2. Care dintre urm ătoarele activit ăți apar țin fazei de analiz ă a
sistemului informa țional?
(a) Elaborarea variantelor pentru noul sistem informatic;
(b) Analiza costuri-beneficii a fiec ărei variante;
(c) Constituirea dic ționarului datelor de intrare.
(d) Prevederea măsurilor de securitate a sistemului.
3. Pentru alegerea variantei de proiectare a unui SI care sunt factorii
lua ți în considerare?
(a) Cheltuielile cu personalul implicat;
(b) Îmbun ătățirea func țion ării compartimentelor;
(c) Timpul de recuperare a investi ției;
(d) Resursele financiare disponibile.
4. Stabili ți care sunt regulile de securitate și control ale sistemelor
informatice:
(a) Autentificarea documentelor prin semnatura electronic ă;
(b) Folosirea re țelelor de calculatoare de tip magistral ă;
(c) Accesarea sistemului pe baza unui cont și a unei parole;
(d) Conectarea re țelei locale a firmei la Internet.
5. Care sunt condi țiile pe care trebuie s ă le respecte situatiile de iesire
în cadrul unui Sistem Informatic?
(a) Să aib ă caracter sintetic;
(b) Să aib ă flexibilitate în abordare;
(c) Să se refere la unul dintre obiectivele sistemului;
(d) Să fie destinate numai managementului.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
48 Tema 3: Etapa de proiectare fizic ă
Tema 3 cuprinde:
Activitatile specifice etapei de proiectare fizica a unui SI
Arhitectura unui SI
Activitatile specifice etapei de implementare
Tipuri de implementare
Intretinerea si dezvoltarea sistemului informatic
Obiective:
– Definirea activitatilor fazei de proiectare fizica:
Crearea si testarea bazei de date a SI;
Realizarea subsistemelor, a aplicatiilor si a unitatilor
functionale ce compun SI;
Componentele unitatilor functionale.
– Definirea activitatilor fazei de implementare:
Asigurarea conditiilor de implementare a SI;
Responsabilitatile beneficiarului si ale proiectantului in f aza
de implementare;
Testarea sistemului in conditii critice;
Metode de implementare; avantajele si dezavantajele fiecar ei
metode.
– Conditii care impun dezvoltarea sistemului informatic
Timpul alocat temei: 4 ore
Bibliografie recomandat ă:
[1] Stanciu, V., Gavril ă, A., Mangiuc D., Sahlean B.Gh., Proiectarea
sistemelor informatice , Editura Dual Tech, 2005
[2] Michael Hernandez, Proiectarea bazelor de date, Editura Teora,
2003
[3] Bănic ă, Logica, Aplica ții informatice în ACCESS , Editura
Universit ății din Pite ști, 2009
Etapa de proiectare fizica reprezint ă ansamblul activit ăților ce
asigur ă realizarea subsistemelor, aplica țiilor informatice și a unit ăților
func ționale definite în etapa de proiectare conceptual ă.
Aceast ă etap ă se bazeaz ă pe experien ța și pe capacitatea echipei de
programatori de a organiza și accesa datele, de a g ăsi solu ții de
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
49 implementare a algoritmilor de prelucrare, de a proiecta int erfe țe accesibile
utilizatorilor, de a ob ține rapid și eficient rapoarte, grafice și indicatori,
conform cerin țelor beneficiarului. Durata de finalizare a etapei se poat e
mic șora substan țial dac ă exist ă o specializare pe activit ăți a colectivului de
programatori și se abordeaz ă în paralel tipuri diferite de opera ții.
3.1 Activit ățile specifice fazei de proiectare fizic ă
a) crearea și testarea bazei de date;
b) realizarea obiectelor în SGBD-ul ales: formulare, interog ări,
rapoarte, macrocomenzi, meniuri;
c) prelucrarea bazei de date – aplicarea unor operatori de sorta re,
filtrare, duplicare, asociere, selec ție care s ă aduc ă baza de date într-o
form ă ce permite generarea ie șirilor;
d) stabilirea rela țiilor intermediare – const ă în proiectarea unor tabele
sau interog ări cu caracter temporar, în vederea ob ținerii de rapoarte
la cerere, cu caracter aleator;
e) scrierea modulelor de program în limbajul acceptat de SGBD (d e
exemplu în Visual Basic for Applications, în cazul Access)
f) introducerea și validarea datelor – cuprinde acele verific ări logice ale
datelor care nu se pot face direct prin formularele de intrar e, de
exemplu cele care implic ă corel ări între tabele;
g) ob ținerea ie șirilor – se construiesc situa ții de ie șire în conformitate
cu machetele stabilite în faza de proiectare general ă;
h) asigurarea protec ției datelor și a securit ății sistemului.
La sfâr șitul acestei etape, sistemul informatic este preg ătit pentru trecerea la
faza de implementare, care va verifica func ționarea lui unitar ă, pe seturi de
date reale, înainte de luarea deciziei de trecere în e xploatare.
3.1.1 Modelul fizic al datelor
Folosind dic ționarul datelor de intrare și diagrama fluxului de date, se
transform ă modelul conceptual în structuri specifice sistemului de gesti une a
bazelor de date ales. Se definesc elementele ce compun înre gistr ările,
caracteristicile lor și se face gruparea în tabele. În cazul modelului
rela țional, au loc urm ătoarele transform ări:
– Entit ățile se transform ă în tabele ;
– Atributele unei entit ăți devin coloanele tabelei;
– Se stabilesc atributele care definesc unic o înregistrare în tabel ă și
care formeaz ă cheia primar ă;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
50 – Se stabilesc cheile externe, care trebuie s ă respecte cerin țele de
integritate referen țial ă;
– Leg ăturile între entit ăți se transform ă în rela ții dintre tabele și se
reprezint ă centralizat într-un catalog special, pentru a cuprinde toate
leg ăturile.
Se estimeaz ă dimensiunea bazei de date și num ărul maxim de tranzac ții on-
line, pentru verificarea capacit ăților hardware și software (suport de stocare,
sta ții conectate simultan, num ăr de utilizatori care acceseaz ă baza de date
simultan, timpi de procesare a datelor).
3.1.2 Modelul fizic al prelucr ărilor
Cunoscând aarrhhiitteeccttuurraa ssiisstteemmuulluuii, format ă din subsisteme, aplica ții și
unit ăți logice, ce au precizate intr ările, ie șirile și prelucr ările specifice și
ddiiaaggrraammaa ddee fflluuxx iinnffoorrmmaațțiioonnaall,, ce demonstreaz ă leg ăturile dintre unit ățile
sistemului, se poate trece la construirea modelului fizic .
Se face interpretarea unit ăților logice prin intermediul schemelor logice,
care ulterior se transform ă în proceduri software. Acestea se interfa țeaz ă și
compun mai departe aplica țiile informatice, care la rândul lor, formeaz ă
subsistemele. Leg ăturile sistemului cu mediul extern sunt foarte importante
și în acest sens, se vor respecta specifica țiile de proiectare a interfe țelor cu
re țelele de comunica ție și cu alte sisteme informatice.
Am men ționat, în faza de proiectare conceptual ă, c ă aplic ăm strategia
top-down, conform c ăreia sistemul se descompune gradual pe niveluri
ierarhice, cu grad de complexitate din ce în ce mai redus ( subsisteme,
aplica ții, unit ăți logice). De asemenea, am considerat c ă unit ățile logice sunt
entit ăți virtuale, cu scop bine definit și care se implementeaz ă la nivel fizic
prin unit ăți func ționale .
O unitate func țional ă (UF) este o succesiune de prelucr ări aplicate unor
date de intrare sau provenite din baza de date, în vederea ob ținerii unui
raport, a actualiz ării bazei de date sau pentru protec ția sistemului. Trecerea
de la o prelucrare la alta este cauzat ă de apari ția unor evenimente sau este
rezultatul unei înl ănțuiri anterior stabilite (batch).
În figura 8 este prezentat ă schema unit ății func ționale, constituit ă din
prelucr ările P1, P2, …, Pn, ce realizeaz ă opera ții distincte și devin proceduri
(module) de program.
Sunt proiectate module cu caracter generalizabil, publice, apela bile din orice
alt ă procedur ă sau program.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
51
Prin no țiunea de procedur ă (modul) se define ște o succesiune de
comenzi scrise în limbajul specific unui SGBD, ce execut ă o sarcin ă sau un
grup de sarcini preluate din proiectarea logic ă, prin care date de intrare sunt
transformate în date de ie șire sau date intermediare, cu ajutorul unui
algoritm de prelucrare.
Componentele procedurilor sunt urm ătoarele:
a) Func ția
b) Intr ările
c) Ie șirile
d) Algoritmul de prelucrare
e) Interfa ța cu alte proceduri
a. FFuunnccțțiiaa pprroocceedduurriiii – precizeaz ă natura (specificul) opera țiilor realizate.
Dup ă func ția lor, procedurile se clasific ă în [37]:
Pd – proceduri de dirijare sau de monitorizare. Ele au rolul de a
comunica direct cu utilizatorul, de a declan șa execu ția celorlalte
proceduri ale aplica ției și de a verifica modul în care s-a terminat
execu ția lor. Fig. 8 Schema unit ății func ționale (UF) Rapoarte Documente
de intrare
Prelucrarea P1
Gafice,
indicatori Prelucrarea Pn Baza de
date
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
52 Pa – proceduri de actualizare. Asigur ă prelucrarea tranzac țiilor externe,
controlul și validarea lor pentru actualizarea bazei de date.
Pc – proceduri de calcul. Asigur ă prelucr ări specifice tranzac țiilor
interne ale bazei de date (de exemplu: stocul și soldul final la sfâr șitul
lunii).
Pl – proceduri de listare. Se realizeaz ă prin interogarea bazei de date,
ordonarea și filtrarea rezultatelor ob ținute și generarea rapoartelor
propriu-zise.
Pr – proceduri de reorganizare a BD. Se creaz ă pentru situa țiile în care
se schimb ă structura unor tabele (cheia primar ă, apar câmpuri noi etc).
Tot în acest tip de proceduri se încadreaz ă și opera țiile de conversie și de
compactare a bazei de date.
Ps – proceduri de securitate. Asigur ă securitatea sistemului prin
introducerea de niveluri-utilizator cu parol ă de acces și protec ția bazei
de date prin opera ții periodice de salvare, prin opera ții de
criptare/decriptare.
b. IInnttrrăărriillee pprroocceedduurriiii – sunt constituite din date de intrare sau date
rezultate din alte prelucr ări ale bazei de date.
c. IIeeșșiirriillee pprroocceedduurriiii – pot fi situa ții de ie șire (rapoarte, grafice, indicatori)
sau rezultate intermediare, care constituie intr ări în alte proceduri sau
actualiz ări ale bazei de date.
d. AAllggoorriittmmuull ddee pprreelluuccrraarree – succesiune de opera ții pentru identificarea
solu țiilor unor probleme de conversie de date, validare, sortare și filtrare
a datelor, efectuarea de calcule cu un grad mare de preciz ie și
complexitate etc. Exemple de algoritmi: calculul dobânzilor,
centralizatorul pl ăților/încas ărilor, calculul soldului unui cont etc.
e. IInntteerrffaațțaa ccuu aallttee pprroocceedduurrii – se face prin apelarea altor rutine, folosind
variabile ca argumente de intrare; în general, succesiunea de execu ție a
procedurilor este stabilit ă prin intermediul interfe ței grafice utilizator,
care este parte component ă a procedurii de dirijare.
În cazul procedurilor complexe, cum ar cele de calcul ( Pc ) sau cele
compuse dintr-o succesiune de opera ții neomogene, declan șate de
evenimente aleatorii, este indicat s ă se foloseasc ă o schem ă logic ă de
reprezentare, pe baza c ăreia s ă se fac ă programarea.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
53 Structurarea procedurilor complexe în module
Modulul este o component ă a unei proceduri, format ă dintr-un grup de
comenzi prin care se rezolv ă o func ție elementar ă, ce constituie o parte
distinct ă a unei func ții complexe de prelucrare [37].
Avantajele descompunerii procedurilor în module sunt urm ătoarele:
sc ăderea complexit ății programelor surs ă;
simplificarea activit ății de programare;
asigurarea independen ței între module.
3.1.3 Utilizatorii sistemului informatic
Utilizatorii se clasific ă dup ă importan ța activit ății lor în exploatarea și
administrarea sistemului informatic. Astfel, ei se impart în:
utilizatori finali – sunt cei care exploateaz ă sistemul informatic; în etapa
de implementare, ei vor fi instrui ți pentru a cunoa ște modul de conectare
la re țea, sistemul de operare și modalit ățile de exploatare a SI;
administrator (i) al bazei de date și al sistemului – sunt cei care asigur ă
buna func ționare a re țelei de calculatoare, protec ția și corectitudinea în
exploatare a sistemului informatic; ei se ocup ă de între ținerea periodic ă a
bazei de date (salv ări, compact ări), de rezolvarea anomaliilor care apar în Func ția
complex ă
Func ție
elementar ă 1 Func ție
elementar ă 2 Func ție
elementar ă n
Modul 1 Modul 2 Modul n ……….
……….
……..
Procedura
complex ă
Fig. 9 Descompunerea procedurilor complexe în module
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
54 timpul func țion ării, de instalarea și adaptarea personalului la noile
versiuni ale sistemului de operare și ale sistemului informatic.
Dup ă accesul la informa țiile furnizate de SI, utilizatorii finali se grupeaz ă în:
utilizatori la nivelul opera țional – introduc și tip ăresc tranzac țiile zilnice,
ob ținând o balan ță de opera țiuni la sfâr șitul zilei;
utilizatori la nivelul departamentelor – asigur ă prelucr ările în cadrul
serviciilor func ționale (credite, contabilitate, salarizare etc), preluând
informa țiile de la nivelul opera țional și furnizând situa ții de ie șire c ătre
directorii de departamente;
utilizatori la nivelul managementului tactic – sunt directorii (managerii)
de departamente care primesc situa ții sintetice din compartimentul pe care
îl conduc, în principal, dar și din celelalte departamente; pe baza acestora,
ei furnizeaz ă situa ții comparative, analizeaz ă evolu ția pe termen scurt și
fac prognoze în limitele de competen ță pe care le au;
utilizatori la nivelul managementului strategic – sunt mana gerii de top, ei
studiaz ă evolu ția indicatorilor de performan ță , rezultatele studiilor de
pia ță prelucrate și interpretate de calculator, folosesc modele matematice
pentru simulare, în scopul alegerii deciziei celei mai bune de eficientizare
a activit ăților companiei.
Dup ă definirea grupurilor de utilizatori, administratorul re țelei de
calculatoare va acorda drepturi diferen țiate, stabilind anumite priorit ăți.
Indiferent de nivelul pe care sunt plasa ți în cadrul sistemului informatic,
utilizatorii folosesc metode de autorizare și control al accesului:
a) parole de acces și conturi de identificare pentru fiecare user;
b) măsuri de securitate la conectare:
restric ții de conectare la anumite sta ții ale utilizatorilor;
restric ții de timp impuse pe sta ții și utilizatori;
invalid ări automate ale conturilor unor utilizatori care încearc ă
accesul neautorizat.
c) măsuri de securitate prin drepturi diferen țiate la informa ții:
drepturi de citire a anumitor fi șiere/tabele;
drepturi de citire-scriere a anumitor fi șiere/tabele;
cunoa șterea cheii de criptare/decriptare a fi șierelor transmise/
recep ționate.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
55 3.2 Etapa de implementare
În context general, implementarea înseamn ă execu ția unui plan, model,
proiect sau algoritm. În domeniul IT, implementarea define ște procesele
care au loc dup ă proiectarea fizic ă a sistemului informatic, pân ă la aducerea
lui în stadiul de utilizare în regim de lucru normal.
Acestea cuprind analiza cerin țelor de implementare, personalizarea
sistemului prin furnizarea și introducerea datelor reale ale beneficiarului,
integrarea sistemului, solu ționarea politicilor-utilizator, preg ătirea end-user-
ilor și trecerea în exploatare.
Obiectivul principal al etapei îl constituie tteessttaarreeaa ssiisstteemmuulluuii iinnffoorrmmaattiicc
proiectat, pentru a demonstra c ă el r ăspunde cerin țelor formulate de
beneficiar. Al doilea obiectiv este vveerriiffiiccaarreeaa ffuunnccțțiioonnăărriiii lluuii ccaa ssiisstteemm
iinntteeggrraatt, la parametrii de calitate stabili ți și în conformitate cu a ștept ările
utilizatorilor finali.
Se verific ă starea de opera ționalitate a sistemului informatic proiectat în
condi ții reale, cu accent pe punctele critice, astfel încât s ă poat ă fi depistate
anomaliile în func ționare și remediate, înainte de trecerea sistemului în
exploatare. Activit ățile specifice implement ării sunt [14]:
Crearea condi țiilor tehnice, manageriale, financiare, de resurse
umane pentru testarea integral ă a sistemului;
Preg ătirea setului de teste pentru verificarea integr ării subsistemelor
în sistem, a func țion ării cu un num ăr maximum de posturi de lucru, a
respect ării securit ății;
Întocmirea rapoartelor de analiz ă cu rezultatele testelor, recomand ări
referitoare la optimiz ări sau remedierea erorilor ap ărute;
Verificarea performan țelor sistemului în regim de func ționare
experimental ă, cu date reale, pe o perioad ă mai mare de timp;
Întocmirea raportului de implementare, care s ă con țin ă rezultatele
func țion ării experimentale;
Întocmirea documenta ției de utilizare;
Formarea și specializarea utilizatorilor.
Implementarea începe dup ă testarea individual ă a tuturor componentelor
fizice prev ăzute în proiect. În cadrul etapei se testeaz ă modul de înl ănțuire a
aplica țiilor și subsistemelor, se depisteaz ă comportamentul sistemului în
situa ții critice (la înc ărcare maxim ă, func ționarea simultan ă a tuturor
sta țiilor sau pe anumite seturi de date).
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
56 Proiectantul răspunde de fiabilitatea SI și acord ă o aten ție deosebit ă
evalu ării nivelului calitativ de realizare a sistemului și asigur ării măsurilor
de securitate pentru a putea trece sistemul în exploatare.
Echipa de proiectare are și atribu ții de întocmire a documenta ției de utilizare
și de instruire a personalului implicat. De asemenea, programeaz ă evalu ări
post-implementare dup ă ce sistemul a fost instalat, în cadrul c ărora se pun în
discu ție problemele sesizate și se iau m ăsurile necesare.
Beneficiarul răspunde de corectitudinea și legalitatea datelor furnizate, de
asigurarea condi țiilor de implementare , de selectarea personalului care va
utiliza sistemul și verificarea modului cum a fost instruit s ă-l exploateze.
Metode de implementare
Tipurile de implementare au în vedere modalit ățile de trecere de la
sistemul informa țional (informatic) vechi la noul sistem informatic și
intervalul de timp în care se realizeaz ă aceast ă activitate.
Sunt 4 tipuri (metode) de implementare:
1. prin execu ție paralel ă
2. direct ă
3. prin faze (treptat ă)
4. prin sta ție pilot
1. Implementarea prin execu ție paralel ă presupune trecerea organiza ției
de la un sistem vechi la un sistem informatic nou.
În scopul reducerii riscurilor, vechiul și noul sistem vor func ționa
simultan pentru o perioad ă de timp, pân ă când se testeaz ă suficient noul
sistem și se fac analize comparative între cele dou ă implement ări, iar
personalul se adapteaz ă noilor condi ții. Dup ă care, dac ă sunt îndeplinite
criteriile de performan ță de c ătre noul sistem, vechiul sistem este
dezactivat. Procesele impun o planificare atent ă, control și o investi ție
semnificativ ă în ore de lucru suplimentare [38].
Dezavantajul acestei metode îl constituie suprasolicitarea pe rsonalului și
mărirea cheltuielilor de implementare, datorit ă men ținerii în func ționare
a celor dou ă sisteme, în paralel. De aceea se recomand ă ca func ționarea
în paralel s ă nu dureze mai mult de 3-6 luni.
2. Implementarea direct ă const ă în înlocuirea sistemului existent cu noul
sistem informatic în mod direct, printr-o trecere brusc ă [39]. Se
abordeaz ă simultan toate subsistemele și aplica țiile, se folosesc datele
curente ale companiei, care trebuie transferate sistemului într-un timp
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
57 cât mai scurt. Este o strategie radical ă, al c ărei succes depinde în mare
măsur ă de cooperarea personalului.
Dezavantajul principal îl constituie dificultatea personalului de a se
adapta într-un timp relativ scurt la noile cerin țe de lucru.
3. Implementarea prin faze (treptat ă) semnific ă transferarea gradual ă a
controlului de la vechiul la noul sistem, fazele constând din m odule de
aplica ții sau subsisteme.
Introducerea sistemului informatic se face pe componente, care în
general corespund activit ăților sau departamentelor firmei. Este o
metod ă recomandat ă SI complexe, în cadrul c ărora subsistemele au o
stare relativ ă de independen ță . Personalul se adapteaz ă treptat la
specificul noului sistem. Punctele critice la implementarea une i noi
componente sunt în momentul conect ării ei de componentele aflate în
exploatare.
4. Implementarea prin introducerea unei sta ții pilot este utilizat ă pentru
organiza ții mari, care au multiple loca ții sau departamente cu o mare
independen ță . Noul sistem informatic este introdus într-una dintre loca ții
sau într-un departament și extins la celelalte loca ții sau departamente, în
timp. Această metod ă are avantajul c ă utilizatorii SI afla ți în llooccaațțiiiillee
22,,……nn pot constata cu u șurin ță performan țele calitative rezultate din
exploatarea noului sistem și se adapteaz ă mai rapid la noile cerin țe.
Dup ă elaborarea și aprobarea raportului de implementare, proiectantul și-a
terminat atribu țiile pe linie de proiectare, activitatea sa fiind în continu are
una de consultan ță și asisten ță tehnic ă. El întocme ște documenta ția de
prezentare și utilizare a sistemului, destinat ă personalului unit ății
beneficiare. Echipa care a realizat produsul informatic are sarcina de a
instrui și a testa personalul, astfel încât programele s ă fie corect folosite.
Faza de implementare se încheie cu omologarea sistem ului informatic de
către beneficiar și trecerea lui în exploatare .
3.3 Opera ționalitatea, între ținerea și dezvoltarea sistemului
În etapa post-implementare, sistemul este complet opera țional, are loc
un transfer al responsabilit ăților dinspre proiectant spre beneficiar, se produc
modific ări în structura organiza ției [14].
Sistemul opera țional presupune cheltuieli destinate exploat ării, între ținerii
și unor eventuale dezvolt ări, care trebuie puse în balan ță cu producerea
indirect ă de profit pe care o înregistreaz ă utilizarea sistemului informatic.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
58 3.3.1 Opera ționalitatea sistemului
Dup ă trecerea în exploatare, este esen țial de re ținut faptul c ă firma
beneficiar ă răspunde în întregime de buna func ționare a sistemului, de
securitatea și protec ția datelor.
De și proiectantul nu mai are responsabilit ăți în faza de exploatare a SI,
beneficiarul poate solicita asisten ță din partea acestuia, chiar și dup ă
expirarea perioadei de garan ție
Sistemul poate func ționa o perioad ă în garan ție (2-6 luni), pentru rezolvarea
eventualelor anomalii și erori sau pentru completarea preg ătirii personalului.
Dup ă care, controlul func țion ării SI revine Departamentului de Informatic ă
al firmei beneficiare. În cazul în care organiza ția nu a avut prev ăzut în
organigram ă un astfel de compartiment, el trebuie înfiin țat din timp, nu în
momentul în care proiectul a ajuns în faza de finalizare.
Utilizarea sistemului informatic aduce o serie de modific ări organiza ționale
în cadrul firmei, cum ar fi:
definirea unei noi organigrame în care s ă apar ă departamentul de
Tehnologia Informa ției (IT) și s ă dispar ă unele func ții din cadrul
compartimentelor;
coordonarea pe linie informatic ă a compartimentelor de c ătre
departamentul IT, pentru sincronizarea furniz ării datelor și
colaborarea lor la ob ținerea rapoartelor, graficelor, indicatorilor.
După trecerea în exploatare a sistemului se fac evalu ări periodice, pentru a
constata nivelul de performan ță , în ce m ăsur ă sunt satisf ăcute cerin țele
utilizatorilor, cum r ăspunde la necesit ățile de adaptare determinate de
modificarea afacerii sau de apari ția unor noi tehnologii hardware și
software. Aceste evalu ări periodice stabilesc diagnosticul și conduc la
activit ăți de între ținere sau de dezvoltare a sistemului.
3.3.2 Între ținerea și dezvoltarea sistemului informatic
Activitatea de între ținere(mentenan ță ) a sistemului are dou ă aspecte:
de corec ție a eventualelor anomalii de func ționare, nedetectate în
faza de implementare;
de evolu ție, prin adaptarea la modific ările hardware sau la noile
versiuni ale pachetelor de software licen țiat (sistem de operare și
sistem de gestiune a bazelor de date), folosite de sistem ul informatic.
În cazul celei de-a doua variante, se determin ă ini țial dac ă sunt necesare
modific ări ale sistemului sau bazei de date pentru rezolvarea eror ilor, pentru
îmbun ătățirea performan țelor sau pentru furnizarea de noi capabilit ăți.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
59 Aplicarea lor presupune fie realizarea de rutine de între ținere, fie construirea
de module de dezvoltare a sistemului informatic.
Orice modific ări majore necesare dup ă implementare vor urma
procesele ciclului de via ță , de la faza de formulare a cerin țelor pân ă la cea
de implementare și opera ționalitate.
Dezvoltarea sistemului informatic înseamn ă crearea unor noi componente,
trecerea lor prin toate fazele de proiectare și integrarea în sistem, ceea ce
conduce la o nou ă versiune a sistemului informatic , extins ă și
îmbun ătățit ă. Ea dep ăș ește grani țele între ținerii sistemului și este
determinat ă de anumi ți factori externi sau interni, cum ar fi:
– modificarea legisla ției;
– modificarea activit ăților desf ăș urate;
– apari ția unor noi func ții ale organiza ției.
Toate aceste condi ții de trecere la o nou ă variant ă a sistemului informatic au
în vedere și evolu ția tehnicii de calcul, a sistemelor de operare și a
sistemelor de gestiune a bazelor de date.
3.4 Încheierea ciclului de via ță al sistemului informatic
Ultima faz ă se refer ă la iesirea din exploatare a sistemului informatic,
decizie luat ă de managementul organiza ției ca urmare a constat ării uzurii
morale a acestuia și a faptului c ă orice modificare sau extindere ar implica
resurse financiare și umane echivalente sau chiar mai mari decât proiectarea
unui nou sistem.
Obiectivul principal al fazei îl constituie arhivarea datelor și
transferarea func țiilor și datelor vechiului sistem c ătre un alt sistem.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
60 Rezumat
Etapa de proiectare fizica reprezint ă ansamblul activit ăților ce asigur ă
realizarea subsistemelor, aplica țiilor informatice și a unit ăților func ționale
definite în etapa de proiectare conceptual ă. Activit ățile specifice fazei sunt:
crearea și testarea bazei de date;
prelucrarea bazei de date – aplicarea unor operator i de sortare, filtrare,
duplicare, asociere, selec ție care s ă aduc ă baza de date într-o form ă ce
permite generarea ie șirilor;
ob ținerea ie șirilor – se construiesc situa ții de ie șire în conformitate cu
machetele stabilite în faza de proiectare general ă;
asigurarea protec ției datelor și a securit ății sistemului.
Obiectivul principal al etapei de implementare îl constituie tteessttaarreeaa ssiisstteemmuulluuii
iinnffoorrmmaattiicc proiectat, pentru a demonstra c ă el r ăspunde cerin țelor formulate de
beneficiar. Al doilea obiectiv este vveerriiffiiccaarreeaa ffuunnccțțiioonnăărriiii lluuii ccaa ssiisstteemm
iinntteeggrraatt, la parametrii de calitate stabili ți și în conformitate cu a ștept ările
utilizatorilor finali. Activit ățile specifice implement ării sunt:
Crearea condi țiilor tehnice, manageriale, financiare, de resurse umane
pentru testarea integral ă a sistemului;
Preg ătirea setului de teste pentru verificarea integr ării subsistemelor în
sistem, a func țion ării cu un num ăr maximum de posturi de lucru, a
respect ării securit ății;
Verificarea performan țelor sistemului în regim de func ționare
experimental ă, cu date reale, pe o perioad ă mai mare de timp;
Întocmirea raportului de implementare, care s ă con țin ă rezultatele
func țion ării experimentale;
Întocmirea documenta ției de utilizare, formarea și specializarea
utilizatorilor.
Sunt 4 metode de implementare:
1. prin execu ție paralel ă
2. direct ă
3. prin faze (treptat ă)
4. prin sta ție pilot
Activitatea de între ținere(mentenan ță ) a sistemului are dou ă aspecte:
de corec ție a eventualelor anomalii de func ționare, nedetectate în faza
de implementare;
de evolu ție, prin adaptarea la modific ările hardware sau la noile
versiuni ale pachetelor de software licen țiat (sistem de operare și
sistem de gestiune a bazelor de date), folosite de sistemul informatic.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
61 Test de evaluare:
1. Preciza ți tipurile de implementare a SI?
a) Implementare ascendent ă;
b) Implementare paralel ă;
c) Implementare optim ă;
d) Implementare direct ă.
2. Stabili ți care sunt regulile de securitate și control ale sistemelor
informatice:
a) Autentificarea documentelor prin semnatura electronic ă;
b) Folosirea re țelelor de calculatoare de tip magistral ă;
c) Accesarea sistemului pe baza unui cont și a unei parole;
d) Conectarea re țelei locale a firmei la Internet.
3. Cum se poate men ține comunicarea între membrii echipei de
proiectare?
a) Re țea Extranet cuprinzand loca țiile unde se afl ă membrii echipei;
b) Re țea Intranet cuprinzand loca țiile unde se afl ă membrii echipei;
c) Crearea unui server Web public al proiectului, con ținând informa ții
privind costurile, pro-gramul de activitati, indicatorii tehni ci.
4. Cum se implementeaza masurile de management al calitatii?
5. Construiti un plan de management al riscurilor in cazul unui SI de
complexitate.
6. În ce const ă etapa de proiectare fizic ă?
7. Preciza ți activit ățile care se execut ă în cadrul etapei de proiectare fizic ă.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
62 Tema 4: Sisteme informatice de gestiune si de come rt
electronic
Tema 4 prezinta caracteristicile unor categorii de sisteme informatice
si etapele de realizare a lor.
Obiective:
(a) Principii de proiectare a unui SI de gestiune
(b) Sisteme informatice de tip ERP ( Enterprise Resource Planning )
(c) Proiectarea si implementarea unui SI de comert electronic
Timpul alocat temei: 4 ore
Bibliografie recomandat ă:
[1] Curiac Daniel, Sisteme informatice pentru comer țul electronic , Ed.
Orizonturi Universitare, Timi șoara, 2005
[2] Ro șca, I.Gh.,Bucur, C.M., Timofte-Stanciu, C. Paiu, O., Vi șan, M.,
Comer țul electronic: concepte, tehnologii și aplica ții , Editura
Economic ă, 2004
[3] Barbu, Gh., Banica, L., Sisteme informatice prin exemple, Editura
Universitatii din Pitesti, 2008
4.1 Principii de proiectare a SI de gestiune
Sistemele informatice de gestiune pot fi abordate în dou ă moduri:
Pornind de la informa țiile utilizate în cadrul firmei, a metodelor de
identificare, stocare și prelucrare a acestora;
Având ca punct de plecare func țiile (scopul) sistemului.
Sistemele informatice de gestiune implic ă urm ătoarele elemente
interdependente: domeniile de gestiune, datele, modelele și regulile de
gestiune, care vor fi descrise în continuare [7].
Domeniile de gestiune – corespund activit ăților desf ăș urate în cadrul firmei
(produc ție, comercial ă, cercetare-dezvoltare, financiar-contabil ă, marketing,
personal) și iau în considerare interac țiunile dintre ele. Se identific ă func țiile
și opera țiile specifice nivelurilor ierarhice ale management-ului: opera țional,
tactic și strategic.
În cadrul sistemelor informatice realizate pe criterii f unc ționale, domeniile
de gestiune stau la baza subsistemelor informatice.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
63 Datele – reprezint ă ansamblul de informa ții puse la dispozi ție de c ătre firm ă,
clasificate în date cu caracter permanent și date cu caracter tranzac țional.
Modelele de gestiune – con țin procedurile caracteristice domeniilor de
gestiune. Astfel, exist ă proceduri specifice domeniului de produc ție
(tehnologia de fabrica ție, urm ărirea produc ției, costuri de fabrica ție),
domeniului comercial (aprovizionare, desfacere) și contabilitate (furnizori,
clien ți, balan ța, indicatorii sintetici, cheltuieli, venituri).
Regulile de gestiune – permit prelucrarea datelor în concordan ță cu
activit ățile desf ăș urate în cadrul firmei și cu obiectivele sistemului.
Într-o întreprindere având activitatea de baz ă produc ția de bunuri și servicii,
enumer ăm câteva exemple de reguli de gestiune:
Produc ția scade când s-a dep ăș it stocul de produse finite;
Cre șterea stocului de produse finite determin ă sc ăderea pre țului lor de
vânzare;
Aprovizionarea cu materii prime se face când s-a ajuns la un stoc
efectiv mai mic decât cel normat;
Cererea mare de produse pe pia ță conduce la apari ția de noi modele,
create și testate în cadrul compartimentului de cercetare-dezvoltar e.
AIS-urile sunt sisteme integrate , caracterizate prin introducerea unic ă a
datelor preluate din documentele primare și prelucrarea lor distribuit ă în
cadrul subsistemelor informatice. De exemplu: facturile c ătre clien ți,
ordinele de plat ă și chitan țele sunt prelucrate atât în cadrul subsistemului
comercial cât și în cadrul celui contabil (fig. 10).
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
64
Principii de proiectare a sistemelor de gestiune
Indiferent de domeniul abordat de un sistem informatic de gestiune,
succesul realiz ării lui depinde de respectarea unor principii de baz ă [7]:
1. abordarea global ă a firmei – se are în vedere proiectarea unui sistem
informatic, care s ă cuprind ă toate activit ățile, de aceea se dezvolt ă o
solu ție de informatizare total ă, în cadrul c ăreia se precizeaz ă
componentele prioritare;
2. utilizarea unei metodologii de proiectare – se stabile ște în func ție de
resursele financiare și materiale, de cerin țele managementului și de
obiectivele sistemului;
3. aplicarea unor metode și solu ții moderne de proiectare și implementare –
echipa de proiectare trebuie s ă fie ancorat ă în actualitate, s ă cunoasc ă și
să utilizeze tehnici noi de analiz ă și programare, solu ții software de
ultim ă genera ție;
4. asigurarea unui grad de independen ță a arhitecturii sistemului fa ță de
structura organizatoric ă din firm ă – aceast ă cerin ță permite buna Preluare Validare
Baza de
date Su bsistem
comercial
Subsistem
contabil Situația
stocurilor
Situația
furnizorilor
Fig. 10 Schema de func ționare a sistemelor informatice integrate Management Indicatori
sintetici INTR ĂRI SISTEM INFORMATIC DE GESTIUNE
IEȘI RI
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
65 func ționare a sistemului și în cazul unor modific ări organizatorice în
cadrul firmei; de asemenea, are ca efect posibilitatea de generalizare a
produsului software și la alte firme de profil; dac ă exist ă anumite
particularit ăți în activitatea beneficiarului care influen țeaz ă fluxul
informa țional și prelucrarea datelor, sistemul informatic trebuie s ă fie
capabil s ă se adapteze cerin țelor;
5. participarea direct ă a reprezentan ților beneficiarului la activit ățile de
analiz ă, proiectare și implementare a sistemului informatic – implicarea
utilizatorilor este absolut necesar ă în câteva momente cheie:
în faza de analiz ă: activitatea de documentare, selectarea
metodologiei de realizare a sistemului;
în faza de proiectarea general ă: definirea obiectivelor, stabilirea
machetelor situa țiilor de ie șire, alegerea SGBD-ului și a re țelei de
comunica ție;
în faza de proiectare tehnic ă: testarea procedurilor și a interfe ței
grafice cu utilizatorul;
în faza de implementare: punerea la dispozi ția a datelor
întreprinderii, testarea sistemului, instruirea utilizatorilor .
6. respectarea cadrului legislativ – este obligatorie și se reflect ă asupra
modulelor de calcul a indicatorilor, asupra reprezent ării situa țiilor de
ie șire, a fi șierelor și a raport ărilor c ătre administra ția public ă;
7. încadrarea în resursele financiare și materiale ale benficiarului – pentru
respectarea acestei cerin țe este necesar ă întocmirea unui contract clar
între proiectant și beneficiar, în care s ă fie specificate costurile totale de
realizare a sistemului, ce implic ă proiectarea, achizi ționarea
echipamentelor hardware și software necesare, instruirea personalului și
cheltuielile estimate pentru exploatarea sistemului.
Principalii factori de succes în elaborarea sistemelor in formatice sunt:
implicarea utilizatorului final;
sprijinul managementului executiv;
claritatea cerin țelor;
planificarea termenelor.
4.2 Sisteme informatice de tip ERP
Dintre sistemele de gestiune, cele de tip Enterprise Resource Planning
(ERP) sunt destinate companiilor mari și au ca scop s ă coordoneze toate
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
66 resursele, informa țiile și activit ățile necesare pentru derularea și
monitorizarea complet ă a afacerilor.
Sistemele ERP moderne permit managementului o vedere de ans amblu a
informa țiilor organiza ției și contribuie la eficientizarea raport ărilor printr-o
varietate de tehnici de analiz ă și proiectare, aplicate unei BD centralizate.
Un astfel de sistem informatic folose ște tehnologii de tip client/server și
o baz ă de date unic ă, în care p ăstreaz ă toate datele necesare pentru tratarea
func țiilor companiei: Produc ție, Managementul rela țiilor cu furnizorii,
Financiar, Proiectare, Resurse umane, Managementul rela țiilor cu clien ții,
Sistem suport de decizie [52].
Baza de date este în egal ă m ăsur ă disponibil ă tuturor utilizatorilor și
permite oric ărui departament s ă p ăstreze și s ă caute informa ții în timp real.
Pachetul software este proiectat modular, ceea ce înseamn ă c ă o cerere-
utilizator lanseaz ă în execu ție o component ă, ce selecteaz ă modulele
implicate, prelucreaz ă datele și furnizeaz ă r ăspunsuri sub form ă de rapoarte,
statistici, grafice. O caracteristic ă a sistemelor ERP este faptul c ă permit
beneficiarului s ă adauge module proprii, care îmbun ătățesc performan țele
produsului.
CCoonncceeppttuull ddee EERRPP a ap ărut la începutul anilor ’90 și a fost definit ccaa uunn
ssiisstteemm iinnffoorrmmaattiicc ccoommpplleett,, ddeessttiinnaatt ssăă aaccooppeerree ttooaattee ffuunnccțțiiiillee uunneeii
îînnttrreepprriinnddeerrii..
Teoretic, pentru a fi considerat un sistem ERP, un pachet s oftware trebuie s ă
pun ă la dispozi ție func ții pentru cel pu țin dou ă subsisteme. De exemplu, un
pachet software care furnizeaz ă func ții de gestiune și eviden ța pl ăților ar
putea fi tehnic considerat un ERP.
De asemenea, se consider ă c ă acest tip de sistem include în arhitectura lui o
baz ă de date unic ă, ce con ține toate informa țiile solicitate de modulele
software:
– Produc ție : construc ții de ma șini, eviden ța materialelor, planificare,
managementul fluxului de produc ție, controlul calit ății, managementul
costurilor, procese de fabrica ție;
– Managementul rela țiilor cu furnizorii : comenzi, ordine de plat ă, livr ări,
planificarea lan țului de furnizori, calculul taxelor;
– Financiar : încas ări și pl ăți, eviden ța conturilor;
– Resurse umane : recrutare, preg ătire, salarizare, recompense;
– Managementul rela țiilor cu clien ții : vânz ări și marketing, taxe,
eviden ța facturilor, ordine de plat ă.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
67 Printre firmele de prestigiu care au abordat de la început conc eptul ERP
se num ără și Oracle. Încercarea de a transforma aplica țiile existente în
sisteme integrate de gestiune a întreprinderii, s-a lovit la momentul respectiv
de faptul c ă nu existau nici tehnologii, nici software de dezvoltare, care s ă
permit ă abordarea integrat ă. Nu existau medii de programare pentru
construirea rapid ă a interfe țelor grafice, bazele de date rela ționale erau în
faz ă incipient ă, între sistemele de operare existau incompatibilit ăți majore.
Necesitatea comunic ării între aplica țiile unui SI, preocuparea continu ă
pentru cre șterea eficien ței și productivit ății întreprinderii, prin luarea
deciziei corecte pe baze informa ționale complete și oportune, au fost factorii
care au condus la dezvoltarea aplica țiilor ERP.
S-au conceput pachete generalizabile de software ERP, nu numai pentru
mediul de afaceri, ci și pentru organiza ții non-profit și guvernamentale.
Datorit ă câmpului larg de aplica ții în afaceri, sistemele de tip integrat sunt
de obicei complexe și impun schimb ări semnificative în activitatea
organiza ției. Implementarea lor depinde de dimensiunea întreprinderii și a
afacerii, astfel un proiect pentru o companie cu mai pu țin de 100 angaja ți,
concentrat ă într-un sediu unic poate fi planificat și livrat în 3-9 luni, în timp
ce o implementare de anvergur ă, pentru o companie cu mai multe sedii
(filiale) na ționale sau multina ționale poate dura 2-3 ani.
CCaarraacctteerriissttiicciillee sistemelor informatice de tip ERP sunt urm ătoarele:
asigur ă gestiunea eficient ă a mai multor procese simultane din cadrul
firmei, prin stabilirea unor comunica ții directe între ele sau prin
intermediul unor module integrate;
se raporteaz ă la o baz ă de date unic ă la nivelul întregii întreprinderi;
permit administrarea centralizat ă a tuturor componentelor sistemului;
realizeaz ă dialogul cu utilizatorii printr-o interfa ță grafic ă unic ă;
furnizeaz ă instrumente pentru dezvoltarea rapid ă și integrarea de noi
aplica ții, ca r ăspuns la cerin țele organiza ției.
Prin func țiile sale, un sistem ERP r ăspunde tuturor cerin țelor
informa ționale ale întreprinderii: individuale, de grup, profesionale și
globale. Unele dintre r ăspunsurile sistemului sunt legate de fluxurile
tranzac ționale (dinamice), altele sintetizeaz ă datele și furnizeaz ă informa ții-
suport de decizie (strategice).
Sunt 3 elemente importante care stau la baza ERP-urilor:
1. arhitectura deschis ă (sisteme deschise – open systems) – permite
ad ăugarea de noi module;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
68 2. componentele sunt reutilizabile pentru toate activit ățile întreprinderii
care au cerin țe similare;
3. flexibilitatea componentelor la varia ții în timp și spa țiu ale regulilor
de gestiune și ale legisla ției.
MMooddeelluull EERRPP ddee oorrggaanniizzaarree aa uunneeii aaffaacceerrii [54] consider ă c ă firma se divide
în dou ă zone principale:
Front Office – zona de leg ătur ă direct ă cu clientul, concretizat ă prin
spa țiul de vânzare a bunurilor și serviciilor;
Back Office – zona unde au loc activit ățile de aprovizionare, stocare,
produc ție, contabilitate și celelalte activit ăți pentru derularea afacerilor
cu clien ții.
Ca o consecin ță , sistemul informatic are și el dou ă componente principale:
1. Subsistemul Back Office – constituie nucleul sistemului ERP și se
desf ăș oar ă pe unul sau mai multe servere dedicate, unde se plaseaz ă și
baz ă de date centralizat ă; de pe sta țiile re țelei se lanseaz ă programe de
gestiune a tranzac țiilor, care au ca scop tratarea simultan ă a cererilor unui
num ăr mare de utilizatori, în condi ții de p ăstrare a coeren ței și integrit ății
bazei de date; aplica ția de fundal (back office) garanteaz ă buna
func ționare a întreprinderii, ea asigur ă o disponibilitate permanen ă a
sistemului și o continuitate a serviciilor, de aceea se impune existen ța
unui sistem de securitate a datelor puternic. Aplica ția trebuie s ă aib ă
capacitatea de a continua s ă func ționeze când una dintre componente s-a
defectat și să arhiveze on-line tranzac țiile la perioade scurte de timp,
pentru a evita pierderea datelor.
2. Subsistemul Front Office – are ca principal ă sarcin ă s ă le asigure servicii
rapide clien ților; modulele care fac parte din acest subsistem [53]:
○ MMaannaaggeemmeennttuull rreellaațțiiiilloorr ccuu cclliieennțțiiii (Customer Relationships
Management – CRM) – cuprinde instrumente de administrare a rela țiilor
cu clien ții: consultarea dosarelor clien ților, informa ții referitoare la
opera țiile efectuate de clien ți pentru a fi transmise spre procesare
aplica ției Back Office, evaluarea clien ților dup ă o serie de criterii
(scoring) de exemplu pentru acordarea creditelor, configurarea cererilor
și a r ăspunsurilor sub form ă de variante de ofert ă adecvate;
Managementul clien ților la distan ță se bazeaz ă pe tehnologii moderne de
comunica ții și servicii Internet;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
69 ○ MMaannaaggeemmeennttuull vvâânnzzăărriilloorr (Sales Management) – se refer ă la
performan țele agen ților de vânz ări și cuprinde mai multe aspecte: cota de
vânz ări pentru fiecare dintre ei, realizarea cifrelor de af aceri individuale
și colective etc. Aplica ția preia comenzile și le trimite agen ților, care au
la dispozi ție instrumente de urm ărire a agendei de lucru.
○ GGeessttiiuunneeaa mmaarrkkeettiinngguulluuii – determinarea produselor celor mai c ăutate pe
pia ță , studii ale comportamentului consumatorilor, studii ale produselor
concuren ței;
○ CCoommppoonneennttaa ddee aassiissttaarree aa ddeecciizziieeii – înregistreaz ă o palet ă larg ă de
modalit ăți de prezentare, de la simple instrumente de c ăutare și extragere
de date pân ă la sisteme de tip SIAD (sistem interactiv de asista re a
deciziei), având ca scop sprijinirea conducerii, prin simul ări de situa ții,
statistici și previziuni, ce pot influen ța deciziile managerului.
În afar ă de aceste dou ă componente principale, se mai pot distinge alte dou ă
subsisteme:
3. Subsistemul Middle Office – situat fizic în Front Office, dar care
îndepline ște func ții de Back Office, fiind perceput ca o interfa ță între cele
dou ă zone principale, cu scopul de a gestiona re țeaua și de a transmite
datele c ătre aplica țiile centrale. Într-o arhitectur ă client-server pe trei
niveluri (server central, servere de filiale și sta ții de lucru) componentele
Middle Office se reg ăsesc pe serverele de filiale și pe serverul central.
4. Subsistemul Web Office – cuprinde mai multe tipuri de aplica ții:
aplica ții realizate prin re țeaua Intranet a firmei, la care au acces numai
angaja ții proprii și prin care se face coordonarea și gestiunea proiectelor,
comunicarea prin mesagerie intern ă, se planific ă agenda de lucru și au
loc videoconferin țe. Intranet-ul se protejeaz ă prin hardware și software
la accesul neautorizat din re țeaua Internet sau din interiorul firmei.
aplica ții accesibile partenerilor – destinate furnizorilor, clien ților,
reselleri, consultan ți; se utilizeaz ă servicii Extranet oferite de un ISP
(Internet Service Provider) [35];
aplica ții care ofer ă informa ții publice – sunt oferite cataloage on-line cu
produsele și serviciile întreprinderii, se pot prelua comenzi și se accept ă
plata electronic ă prin c ărți de credit sau portofel electronic [54].
Serviciile folosite în zona Web Office sunt foarte importa nte pentru
vizibilitatea pe plan na țional și interna țional a întreprinderii și pentru
extinderea afacerilor ei prin Internet:
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
70 e_messaging – mesagerie electronic ă pentru firm ă;
e_commerce – comer ț electronic: vânz ări prin coresponden ță și
efectuarea de pl ăți prin mijloace electronice;
e_banking – opera ții bancare on-line prin care un client î și poate
consulta conturile bancare și poate emite ordine c ătre banc ă;
echivalentul bancar al comer țului electronic îl constituie serviciile
bancare la domiciliu;
e_catalog – oferte ale firmelor ce pot fi consultate de pe Internet; este
cea mai r ăspândit ă aplica ție și permite accesul în timp real la produse și
servicii;
e_doc exchange – schimb electronic de documente; cel mai cunoscut
este EDI (Electronic Data Interchange);
e_training – formare profesional ă prin Internet; al ături de e_learning
constituie noua metod ă de formare asistat ă de calculator.
Avantajele implement ării unui sistem ERP într-o companie sunt
urm ătoarele:
a) Integrarea informa țiilor financiare – valori unice ale indicatorilor,
ob ținute dintr-o baz ă de date unic ă;
b) Urm ărirea comenzilor din momentul formul ării cererii și pân ă la
trimiterea m ărfurilor; în func ție de comenzi se poate coordona și
produc ția, stocurile și livr ările c ătre filiale;
c) Urm ărirea traiectoriei financiare a comenzilor, de la facturare pân ă la
virarea în cont a sumei pentru produsele livrate și înregistrarea opera ției
în contabilitate;
d) Cre șterea productivit ății, timp de r ăspuns mult mai mic, reducerea
personalului din sectorul financiar-contabil care se ocup ă cu eviden ța
contractelor, a comenzilor, a decont ărilor;
e) Reducerea stocurilor – aplica țiile ERP furnizeaz ă o imagine exact ă a
vânz ărilor și prin planificarea livr ărilor, se poate dirija procesul de
produc ție în scopul reducerii stocurilor de produse finite;
f) Urm ărirea activit ății agen ților de vânz ări, salarizarea lor în func ție de
realiz ări.
Dezavantajele folosirii sistemelor ERP sunt legate, în principal, de
investiții inadecvate în preg ătirea personalului IT, de modific ările care apar
la implementarea și testarea produsului.
Alte dezavantaje în adoptarea acestei solu ții software sunt:
a) Personalizarea unui sistem ERP este limitat ă;
b) Pre țurile de comecializare a sistemelor ERP sunt foarte mari;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
71 c) Pachetele software de tip ERP sunt considerate ca fiind pre a rigide, prea
complexe și prea dificile pentru a se adapta la fluxurile companiei și la
procesele lor de afaceri, aceasta fiind și cauza principal ă a e șecului lor;
d) Rezisten ța întâmpinat ă în partajarea informa țiilor între departamente
poate reduce eficien ța software-ului.
4.3 Proiectarea unui SI pentru o agen ție de turism-servicii
Cerin țele firmei de turism-servicii: proiectarea unui sistem i nformatic
care s ă ofere posibilitatea de a urm ări derularea contractelor, de a prezenta
documentat și operativ clien ților serviciile disponibile, prin intermediul unei
componente de marketing pe Internet.
A. Analiza de sistem
a. Prezentarea firmei : este o societate pe ac țiuni, al c ărei obiectul principal
de activitate îl constituie intermedierea și vânzarea de servicii turistice
(cazare, mas ă, transport, vizitarea de locuri turistice etc).
Cifra de afaceri: 3.200.000 RON
Fond de investi ții disponibil: 400.000 RON
b. Serviciile oferite de firm ă sunt uerm ătoarele :
– Rezerv ări de bilete de avion / Ticketing – rezerv ări și emiteri de bilete
de avion pentru orice companie aerian ă, cu plec ări din orice aeroport din
lume, la tarife speciale – negociate cu companiile aeriene. Se ofer ă tarife
și condi ții speciale pentru firme/corpora ții/organiza ții de orice tip în
cadrul contractelor corporate, se asigur ă livrarea biletelor de avion la
sediul clientului și prin agen ți dedica ți companiei client;
– Servicii complete pentru c ălătoriile de afaceri – rezervarea de locuri
de cazare în hoteluri din marile ora șe ale lumii, transferuri, utilizând 6
sisteme interna ționale de rezervare online, rezervarea de locuri de cazare
în principalele ora șe din România, la tarife speciale de agen ție, pe baz ă
de contracte.
– Organizarea de vacan țe în țar ă – firma este un conoscut tur-operator
na țional în turismul intern românesc și ofer ă vacan țe în țar ă, la munte, în
sta țiuni balneare, în pensiuni agroturistice și pe Litoralul M ării Negre
unde de ține locuri de cazare în hoteluri de 1,2,3 si 4*.
– Organizarea de excursii în str ăin ătate – pentru vacan țe externe,
agen ția ofer ă un num ăr mare de destina ții în întreaga lume.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
72 Agen ția de turism s-a orientat c ătre intensificarea activit ății de
marketing , constând într-o publicitate sus ținut ă și comenzi recep ționate prin
Internet, pentru a- și l ărgi paleta de clien ți, pentru cre șterea vitezei de
deservire a lor și îmbun ătățirea performan țele ei financiare. Pentru
satisfacerea acestor deziderate, managementul firmei a considerat c ă este
util ă construirea unui ssiisstteemm iinnffoorrmmaattiicc,, ccaarree ssăă aaiibbăă șșii oo ccoommppoonneennttăă ddee
ppuubblliicciittaattee ppee IInntteerrnneett șșii ddee pprreelluuaarree ccoommeennzzii pprriinnttrr–uunn ssiittee WWeebb pprroopprriiuu..
c. Organigrama agen ției : este prezentat ă în fig. 35
d. Diagrama fluxului informa țional este descris ă în fig. 36 și se
interpreteaz ă astfel:
Agen ții contacteaz ă posibilii furnizori de servicii și lanseaz ă comenzi.
Între Agen ție și furnizori se încheie contracte pe perioade determinate, d e
regul ă pe un an. Plata serviciilor prestate de ace știa se face cu ordine de
plat ă emise pe baz ă de facturi.
Pe baza ofertelor și a publicit ății f ăcute de Agen ție prin serviciul de
Marketing, se înregistreaz ă cereri de servicii solicitate de Clien ți,
concretizate prin Comenzi . Agen ția combin ă serviciile proprii cu cele
contractate de la Furnizori și rezult ă Produsul turistic . Între Agen ție și
Clien ți se încheie Contracte , în care se precizeaz ă tarifele și termenele de
execu ție a serviciilor, precum și data limit ă de achitare a acestora. Serviciul
Financiar-Contabil emite Factura către Client, pe care acesta o va achita cu
numerar (document de confirmare: Chitan ță ) sau prin banc ă (document de
confirmare Ordin de plat ă).
e. Evaluarea critic ă a sistemului informa țional existent
Agen ția dispune de o retea de calculatoare legate la Internet pent ru
activitatea de secretariat, salarizare și documentare. Urm ărirea derul ării
contractelor este dificil ă fără aportul tehnologiei informa ției; de asemenea
activitatea financiar-contabil ă se confrunt ă cu serioase probleme la
întocmirea situa țiilor contabile lunare, a balan ței și a bilan țului anual.
În sfâr șit, Managementul nu poate avea în timp util o imagine corect ă a
performan țelor firmei, de aceea nu poate avea interven ții rapide de
reorientare a serviciilor, în condi ții de concuren ță .
f. La nivelul Managementului strategic se ia decizia proiect ării unui
Sistem informatic , apelându-se la o firm ă specializat ă de software. Aceast ă
firm ă consider ă c ă metodologia constructiv ă, bazat ă pe strategia Top-Down
este cea mai potrivit ă și se încadreaz ă în fondurile de investi ții prev ăzute, de
aceea o propune ca unic ă variant ă de proiectare a sistemului.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
73 B. Proiectarea general ă
1) Definirea obiectivelor SI:
• Obiectivul principal: cre șterea eficien ței și a productivit ății Agen ției
de turism;
• Obiectivele specifice – rezult ă din activit ățile companiei:
○ Încheierea de contracte cu furnizorii și clien ții în condi țiile
avantajoase pentru Agen ție, bazate pe o documentare corect ă și pe
corelarea activit ăților tuturor compartimentelor;
○ Urm ărirea modului de derulare a contractelor, eviden ța pl ăților și a
încas ărilor la zi;
○ Cre șterea gradului de operativitate a firmei și a calit ății serviciilor;
○ Promovarea serviciilor firmei printr-un site Web propriu pe I nternet;
○ Posibilitatea de preluare a comenzilor de la clien ți și a ofertelor de la
furnizori prin Internet.
2) Planul de realizare a Proiect ării generale:
Echipa de proiectare consider ă c ă întreaga etap ă se va definitiva în
maximum 8 luni și pentru aceasta activit ățile au fost defalcate în timp astfel:
Activit ățile etapei de proiectare general ă Luni / proiect
1 2 3 4 5 6 7 8
Activitatea 1: Definirea obiectivelor sistemului
Activitatea 2 : Planul de realizare al proiectului
Activitatea 3: Planul de management al
riscurilor
Activitatea 4: Planul de management al
calit ății
Activitatea 5: Definirea ie șirilor sistemului
Activitatea 6: Stabilirea intr ărilor și codificarea
datelor
Activitatea 7: Structurarea sistemului în
subsisteme și aplica ții
Activitatea 8: Stabilirea regulilor de securitate
și control
Activitatea 9: Finalizarea documenta ției de
proiectare general ă
Fig . 11 Organigrama Agen ției de turism
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
74 3) Definirea machetelor situa țiilor de ie șire
Tabel 3. Situa ția furnizorilor
Denumire furnizor Nr.contract Nr.
Factur ă Denumire
servicii Valoarea
serviciilor
Subtotal/contract xxx
Total/ furnizor xxx
………….
Total raport xxx
Tabel 4. Situa ția clien ților
Denumire client Nr.contract Nr.
Factur ă Denumire
servicii Valoarea
serviciilor
Subtotal/contract xxx
Total/ client xxx
………….
Total raport xxx
Tabel 5. Urm ărirea contractelor cu clien ții
Denumire client Nr.
contract Valoarea total ă
a serviciilor Valoarea
încasat ă Data
încas ării
Subtotal/ contract xxx xxx
Total /client xxx xxx
…………….
Total raport xxx xxx
4) Stabilirea datelor de intrare
Se constituie dic ționarul datelor de intrare și se grupeaz ă datele cu caracter
permanent în entit ățile Furnizori și Servicii, care se vor transforma în
nomenclatoare, în etapa de proiectare fizic ă.
De asemenea, se grupeaz ă datele cu caracter variabil în dou ă entit ăți
importante: Tranzac ții_clien ți și Tranzac ții_furnizori.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
75 Tabel 6. Dic ționarul datelor de intrare
Atribute
Entit ăți Tip,
lungime
Furnizori Facturi
Furnizori
Clien ți Facturi
clien ți
Servicii
Cod_furnizor N,3 PK FK
Cod_client N,5 PK FK
Cod_serv N,3 PK PK
Nr_factura AN,12 PK
Data_facturii D,8 *
5) Structurarea sistemului în subsisteme și aplica ții
Sistemul informatic se divide în 4 subsisteme:
o S1 – subsistemul „Identificare și preluare servicii de la furnizori”
Aplica țiile informatice componente ale subsistemului:
Contractare servicii de la furnizori (calcul servicii, of erte)
Urm ărirea derul ării contractelor cu furnizorii
o S2 – subsistemul „Identificare și contractare clien ți”
Aplica țiile informatice componente:
Contractare servicii cu clien ții (oferte servicii, preluare comenzi)
Urm ărirea derul ării contractelor cu clien ții
o S3 – subsistemul „Eviden ța financiar ă a furnizorilor și clien ților”
Aplica ții informatice componente:
Eviden ța financiar ă a pl ăților c ătre furnizori
Eviden ța financiar ă a încas ărilor de la clien ți
o S4 – Subsistemul „Promovare servicii (Marketing)”
Aplica ții informatice componente:
Construirea și actualizarea periodic ă a site Web de prezentare a
serviciilor oferite de agen ție
Preluare comenzi prin Internet
6) Specifica țiile de control și securitate a datelor
a. Controlul datelor de intrare
– Validarea datelor introduse prin programe de calcul (verificare a
cifrei de control);
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
76 – Verificarea codului unic de înregistrare, respectiv a codului
numeric personal pentru fiecare client, persoan ă juridic ă sau
fizic ă;
b. Controlul rezultatelor
– Proceduri de calcul a soldului final/furnizor;
– Proceduri de calcul a soldului final/client;
– Corelarea rezultatelor din „Situa ția derul ării contractelor cu
furnizorii” și „Eviden ța financiar ă a pl ăților c ătre furnizori”
– Corelarea rezultatelor din „Situa ția derul ării contractelor cu
clien ții” și „Eviden ța financiar ă a încas ărilor de la clien ți”
c. Protec ția sistemului informatic și a bazei de date
– Stabilirea de conturi pe grupuri de utilizatori și individuale;
– Restric ționarea accesului la re țea a utilizatorilor pe anumite
sta ții;
– Acordarea drepturilor de modificare și ștergere a datelor pe
grupuri de utilizatori și foldere.
În aceast ă faz ă se stabile ște arhitectura re țelei locale de calculatoare,
care va consta într-o conexiune combinat ă din tipurile stea (star) și
magistral ă (bus). Sistemul de operare al server-ului este Linux/Windows
2008 Server/Windows 2003 Server, iar cel instalat pe sta ții este Windows
XP/Vista/7.
Se alege sistemul de gestiune a bazelor de date pentru repre zentarea datelor.
C. Proiectarea fizic ă
Dintre subsistemele componente, am ales pentru proiectarea fizi c ă
subsistemul S2 – „Identificare și contractare clien ți”, care cuprinde:
serviciile oferite de agen ție, contractele cu clien ții și serviciile din cadrul
contractelor, ordonate dup ă tip și tarif.
Pentru satisfacerea cerin țelor beneficiarului, se construie ște baza de date,
parcurgând urm ătoarele etape:
1. Transformarea entit ăților logice în tabele și stabilirea rela țiilor dintre
acestea;
2. Realizarea unui formular cu subformular pentru introducerea date lor în
tabelele Servicii-Clien ți;
3. Proiectarea unei interog ări care s ă vizualizeze numele clientului,
serviciile solicitate și valoarea lor pentru un anumit contract;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
77 4. Elaborarea unui raport pe interogarea anterioar ă, cu subtotaluri valorice
pe client și pe contract.
5. Proiectarea site-ului Web cu ajutorul editorului Dreamweaver, folosind
catalogul de servicii din baza de date a agen ției și op țiunea de creare a
paginilor Web (Pages).
Succesiunea de pa și pentru crearea și accesarea site-ului Web:
1. Se construie ște site-ul în Dreamweaver pe un calculator local și se
testeaz ă;
2. Se apeleaz ă la un furnizor de servicii pe Internet (Web Presence
Provider – WPP) pentru g ăzduirea site-ului pe server-ul Web al acestuia;
ace ști furnizori de țin servere aflate continuu on-line, au conexiuni rapide
la Internet și permit statistici ale num ărului de acces ări ale site-ului;
3. WPP-ul comunic ă adresa de reg ăsire a site-ului client, folosind serviciul
DNS de leg ătur ă între adresa și numele paginii de debut;
4. Se face testarea în Internet, prin accesarea adresei si te-ului de pe un
calculator local, cu ajutorul unui browser (Internet Explorer, Mozi lla
FireFox, Opera).
În figura 12 este prezentat ă pagina de început a site-ului Agen ției de turism.
La activarea hiperleg ăturii “Servicii oferite” se face conectarea la baza de
date și se afi șeaz ă informa ții din tabela Servicii , actualizat ă periodic.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
Fig. 12 Pagina de început a site-ului Web al Agen ției de turism
76
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
79 Rezumat
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
80
Test de evaluare
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
81 Tema 5: Principii de realizare a sistemelor informa tice de
comert electronic
Tema 5 se refera la sistemele informatice de comert el ectronic: principii,
caracteristici, exemple.
Obiective:
(a) Principii de proiectare a unui SI de comert electronic
(b) Prezentarea succesiunii de faze pentru proiectarea unei aplic a ții
de comer ț electronic
Timpul alocat temei: 4 ore
Bibliografie recomandat ă:
[1] Curiac Daniel, Sisteme informatice pentru comer țul electronic , Ed.
Orizonturi Universitare, Timi șoara, 2005
[2] Ro șca, I.Gh.,Bucur, C.M., Timofte-Stanciu, C. Paiu, O., Vi șan, M.,
Comer țul electronic: concepte, tehnologii și aplica ții , Editura
Economic ă, 2004
[3] Barbu, Gh., Banica, L., Sisteme informatice prin exemple, Editura
Universitatii din Pitesti, 2008
5.1 Sistem informatic pentru comer ț electronic
Scopul acestei teme îl constituie prezentarea fundamentelor teoretice și
practice care stau la baza unui sistem informatic pentru comer ț electronic ,
în particular la crearea unui site Web pentru o libr ărie online. Pornind de la
cunoa șterea elementelor teoretice despre Internet, comer ț electronic și
sistem informatic am ajuns la elaborarea unui model de afacere virtual ă,
care ofer ă iubitorilor de carte o modalitate comod ă și pu țin costisitoare de a
comanda c ărți online.
Înainte de prezentarea sistemului, vom trece în revist ă cele mai
importante aspecte teoretice și practice care au contribuit la realizarea lui:
Internetul – infrastructur ă pentru comer țul electronic :
Internetul contribuie la împlinirea viziunii pe care Adam Smi th,
fondatorul teoriei economice a pie ței libere, a avut-o despre pia ța
ideal ă: eessttee llooccaațțiiaa ((rreeaallăă ssaauu vviirrttuuaallăă)) îînn ccaarree ccuummppăărrăăttoorriiii șșii
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
82 vvâânnzzăăttoorriiii ssee ppoott rreeggăăssii ccuu uușșuurriinnțțăă uunniiii ppee aallțțiiii,, rraappiidd șșii ffăărrăă pprreeaa
mmaarrii cchheellttuuiieellii;
Internetul este cea mai mare investi ție f ăcut ă pân ă acum, care a
schimbat radical mediul de afaceri;
Succesul folosirii Internetului în afaceri se datoreaz ă posibilit ății de a
fi prezent pe pia ță 24 de ore din 24, de a deschide oricând și în orice
loc din lume o nou ă afacere, de a putea prospecta online pia ța de
produse și servicii și de a avea controlul permanent al clien ților, prin
feedback.
Conform defini ției date de Comisia European ă [44], ccoommeerrțțuull eelleeccttrroonniicc
rreepprreezziinnttăă rreeaalliizzaarreeaa ppee ccaallee eelleeccttrroonniiccăă aa aaccttiivviittăățțiilloorr ccoommeerrcciiaallee.. EEll ssee
bbaazzeeaazzăă ppee pprroocceessaarreeaa șșii ttrraannssmmiitteerreeaa eelleeccttrroonniiccăă aa ddaatteelloorr,, iinncclluuzzâânndd tteexxtt,,
ssuunneett șșii iimmaaggiinnii.. CCuupprriinnddee ddiivveerrssee aaccttiivviittăățții,, iinncclluuzzâânndd ccoommeerrcciiaalliizzaarreeaa
eelleeccttrroonniiccăă aa pprroodduusseelloorr șșii sseerrvviicciiiilloorr,, ttrraannssffeerruull eelleeccttrroonniicc ddee ccaappiittaall,,
ccoommeerrțțuull eelleeccttrroonniicc ccuu aaccțțiiuunnii,, ttrriimmiitteerreeaa eelleeccttrroonniiccăă aa ffooiilloorr ddee eexxppeeddiițțiiee,,
mmaarrkkeettiinngguull ddiirreecctt șșii sseerrvviiccee–uull îînn ggaarraannțțiiee șșii ppoossttggaarraannțțiiee.. IImmpplliiccăă aattââtt
pprroodduussee,, ccââtt șșii sseerrvviicciiii ((iinnffoorrmmaattiivvee,, ffiinnaanncciiaarree,, jjuurriiddiiccee)),, aaccttiivviittăățții
ttrraaddiițțiioonnaallee ((ssăănnăăttaattee,, eedduuccaațțiiee)) șșii aaccttiivviittăățții nnooii ((mmaallll–uurrii vviirrttuuaallee))..
Realizarea comer țului electronic presupune parcurgerea acelora și etape
ca și în cazul comer țului clasic și anume:
• Atragerea cump ărătorilor – poate fi asigurat ă prin diverse mijloace:
reclame în pagini Web (banner-e), mesaje e-mail, televi ziune.
Interac țiunea cu poten țialii cump ărători are ca scop concretizarea
interesului acestora în comenzi ferme de cump ărare. Aceasta faz ă este
orientat ă pe con ținut și presupune furnizarea informa țiilor necesare
poten țialilor cump ărători cu privire la produsele sau serviciile pe care le
ofer ă comerciantul.
• Derularea comenzii – proces care presupune existen ța unor mecanisme
pentru crearea comenzii, transmiterea la comerciant, procesa rea pl ății și
alte aspecte ale managementului unei comenzi. În mod obi șnuit, un
client dore ște s ă cumpere la un moment dat nu numai un singur produs,
ci mai multe, selectate secven țial, asem ănător umplerii unui co ș; în acest
sens, trebuie prev ăzut ă posibilitatea de a modifica ordinea pe parcursul
select ării bunurilor.
• Efectuarea pl ății – în comer țul electronic, ca și în cel obi șnuit, exist ă
diverse mijloace de plat ă, unele dintre fiind virtuale și reprezentându-le
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
83 pe cele din lumea real ă: c ărți de credit, ordine de plat ă, altele fiind
specifice comer țului pe Internet și utilizând tehnologii special proiectate.
• Livrarea bunurilor sau serviciilor – este fizic ă sau digital ă, în func ție
de tipul lor; de asemenea, livrarea poate fi online sau offl ine.
• Rezolvarea cererilor ulterioare ale cump ărătorilor – serviciul
postvânzare permite cump ărătorului să adreseze întreb ări sau s ă fac ă
sesiz ări legate de obiectul tranzac ției.
Coresponden ța dintre comer țul electronic și cel clasic se reflect ă în
succesiunea de etape prezentat ă în figura de mai jos.
Economia digital ă in Romania, ap ărut ă în principal datorit ă Internetului, nu
are o sfer ă prea mare de ac țiune. Anumite segmente ale economiei au în țeles
că dezvoltarea lor presupune noi pie țe și expansiunea celor existente,
apari ția unor modele noi de comportament al produc ătorilor și
consumatorilor, transformarea modelelor economiei tradi ționale.
În cadrul economiei digitale, comer țul electronic creaz ă o nou ă
modalitate de comunicare între partenerii de afaceri , având ca
infrastructur ă re țeaua Internet și serviciile Web [48]. Comer țul electronic
este cheia competitivit ății întreprinderilor în era informa țional ă, asigurând
accesul la noi segmente de pia ță (noi clien ți), cre șterea vitezei de derulare a
afacerilor, flexibilitatea politicilor comerciale, reducere a costurilor de
aprovizionare, de desfacere, de publicitate și simplificarea procedurilor.
Modele de afaceri în Comer țul Electronic:
Dup ă actorii implica ți în procesul tranzac ției avem o prim ă
clasificare în:
○ B2B – business to business,
○ B2C – business to consumer,
○ C2B – consumer to business,
○ C2C –consumer to consumer.
Dup ă natura tranzac ției, cele mai importante modele de afaceri în
comer țul electronic sunt:
○ Magazinul electronic (e-shop),
○ Achizi ția public ă electronic ă (e-procurement),
○ Licita ția electronic ă (e-auction),
○ Comunitatea virtual ă (virtual community),
○ Furnizare de servicii (e-service providing),
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
84 ○ Brokeraj de informa ții,
○ Modele de publicitate.
Introducerea unui sistem de comer ț electronic într-o întreprindere înseamn ă
înlocuirea vechiului sistem informatic cu unul nou, care va int egra toate fluxurile
de date și prelucr ările anterioare, dar va ad ăuga și componente noi, care schimb ă
optica și modul de lucru al utilizatorilor, angaja ți ai companiei.
Nu este suficient ca o firm ă s ă-și doreasc ă s ă practice comer țul electronic, ea
depinde de un îînnttrreegg llaannțț ddee ppaarrttiicciippaannțții, actori care contribuie la func ționarea
corect ă a sistemului, și anume:
○ poten țialii clien ți – care dau viabilitate afacerii și dispun de carduri cu care
pl ătesc sau de conturi în b ăncile agreate de firm ă,
○ băncile – care ofer ă clien ților serviciul de plat ă prin card și firmei un grad înalt
de securitate a tranzac ției,
○ furnizorii de servicii Internet, care g ăzduiesc și între țin, din punct de vedere
tehnic, site-urile firmelor de comer ț electronic.
De și este un fapt constatat în lumea întreag ă, facem men țiunea c ă marele du șman
al acestui tip de comer ț îl reprezint ă riscurile datorate fraudelor , generate pe de o
parte de re țeaua public ă de telecomunica ții și pe de alt ă parte de faptul c ă, în
tranzac țiile care au loc, plata este virtual ă.
5.1.1 Strategia de abordare a activit ății de comer ț electronic
Decizia de trecere la comer țul elecronic se desprinde din obiectivele
companiei de a- și valorifica produsele/serviciile pe pia ța oferit ă de Internet.
Pentru a-și asigura succesul în lumea afacerilor virtuale, firma t rebuie să ia în
calcul o serie întreag ă de factori, cum ar fi:
Produsele și serviciile s ă fie specifice comer țului electronic;
Să existe sprijin din partea managementului executiv;
Să se formeze echipe de lucru pentru fiecare zon ă func țional ă;
Să existe infrastructura tehnic ă;
Să fie un comer ț promovat de furnizor și acceptat de clien ți;
Să asigure securitatea și controlul tranzac țiilor;
Să se bazeze pe cunoa șterea pie ței și a concuren ței.
Reu șita proiect ării și implement ării unui sistem informatic de comer ț
electronic depinde de modul de rezolvare a problemelor interne și a rela țiilor
externe, în vederea accept ării schimb ărilor majore care vor avea loc în
organiza ție [35]:
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
85 derularea unei importante p ărți din activit ățile de vânzare și marketing
ale firmei printr-un site Web;
asumarea unor noi responsabilit ăți de către departamentul IT&C, care
constau în p ăstrarea ID-urilor digitale ale angaja ților, stabilirea
politicilor Internet/Intranet, crearea unor noi profile;
instruirea întregului personal al firmei;
extinderea sistemului propriu c ătre mediul extern – realizarea leg ăturilor
la cataloage frecvent accesate online pe Internet, la comuni t ățile de
comer ț interna țional, integrarea afacerilor back-end în Intranet-urile
partenerilor și furnizorilor;
urm ărirea activit ății competitorilor și a pie țelor partajate;
identificarea cerin țelor clien ților și partenerilor, preluate prin interfa ța
site-ului Web;
documentarea și asistarea online a clien ților sau a partenerilor;
dezvoltarea unor politici de marketing mai agresive bazate pe Web;
participarea la dezvoltarea pie țelor europene virtuale;
introducerea stilului de management digital: schimbarea modului de
luare a deciziei, prin trecerea ei din mediul fizic în ce l electronic.
Pentru atingerea obiectivelor, managementul firmei î și construie ște
strategia și urm ăre ște pas cu pas respectarea ei. Unul dintre atuu-rile
conducerii în realizarea comer țului electronic îl constituie crearea unui site
Web atractiv și intuitiv și al doilea se refer ă la interac țiunea lui cu baza de
date intern ă.
I. Proiectarea, g ăzduirea și promovarea site-ului
Înainte de a trece la crearea efectiv ă a unui site de comer ț electronic,
managementul companiei va trebui s ă ia decizii legate de:
– produsele comercializate prin site;
– constituirea unui forum de discu ții prin care s ă prospecteze pia ța;
– administratorul (ii) site-ului;
– responsabilii cu actualizarea con ținutului;
– tipul de interfa ță Web propus clien ților.
Dup ă ce s-au stabilit toate aceste detalii, urmeaz ă etapa definirii
platformei hardware și software necesare pentru dezvoltarea site-ului. De
asemenea se stabile ște infrastructura de comunica ții. La finalizarea acestei
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
86 etape, se vor cunoa ște, în procent de 80%, costurile pe care le implic ă
trecerea de la comer țul clasic la o afacere virtual ă.
Site-ul de comer ț electronic poate fi g ăzduit pe server-ele proprii, dac ă
firma dispune de infrastructura necesar ă conect ării la Internet (router,
domeniu) sau exist ă posibilitatea închirierii de spa țiu pe server-ele unui
furnizor de servicii Internet.
Strategiile de marketing, publicitatea sus ținut ă, chiar agresiv ă, sunt
absolut necesare pentru a reu și intrarea în lumea afacerilor pe Internet.
Printre modalit ățile de promovare pe care o organiza ție virtual ă le poate
folosi în cadrul strategiei de marketing, se num ără [48]:
Promovarea în Internet : anun țuri publicitare prin motoarele de c ăutare
sau pe site-uri frecvent accesate, care atrag publicul țint ă (SEO-search
engine optimization, banner exchange);
Publicitatea prin mijloace media tradi ționale : afi șarea adresei site-ului
în ziare cotidiene, în paginile publica țiilor de afaceri, reclame la posturi
locale și na ționale de televiziune;
Promovare prin site-uri complementare : se stabilesc acorduri între
parteneri care prev ăd publicarea unor informa ții care s ă atrag ă clien ții
către site-ul celuilalt (link exchange);
Oferta de produse gratuite : atragerea clien ților c ătre site prin oferirea de
mostre sau produse promo ționale;
Informarea utilizatorilor prin e-mail : se practic ă tehnica de în știin țare a
clien ților la fiecare actualizare a con ținutului site-ului, pentru a încuraja
revenirea lor pe site. Utilizarea unei astfel de tactici ajut ă la crearea unei
baze de date cu ajutorul c ăreia se vor re ține date despre clien ți,
preferin țele lor, fapt ce va conduce în final la cre șterea vânz ărilor.
Dintre metodele consacrate de marketing pe Internet și reclam ă online,
promovarea site-urilor Web prin intermediul motoarelor de c ăutare s-a
impus la ora actual ă, fiind cea mai profitabil ă variant ă de publicitate pe
Internet, în primul rând datorit ă costurilor reduse și în al doilea rând,
datorit ă vizitatorilor de calitate pe care îi garanteaz ă aceast ă metod ă de
cre ștere a audien ței site-urilor Web.
II. Managementul bazelor de date
Produsele și serviciile pe care site-ul de comer ț electronic le ofer ă spre
vânzare clien ților sunt stocate ca înregistr ări în baze de date corespunz ătoare
site-ului. De asemenea, BD va re ține datele de identificare ale clien ților
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
87 și comenzile efectuate de ace știa. Se p ăstreaz ă aceste comenzi și dup ă
onorarea lor, pentru a oferi utilizatorilor site-ului un istoric al produselor pe
care le-au comandat sau pentru efectuarea unor studii de pia ță .
Devine foarte important ă alegerea SGBD-ului folosit în acest scop, din
urm ătoarele motive:
pe m ăsur ă ce afacerea ia amploare, cre ște num ărul de produse oferite
spre vânzare, al clien ților și implicit, dimensiunea site-ului, a bazei de
date care îl alimenteaz ă și îl sus ține; de aici rezult ă necesitatea
scalabilit ății BD, definit ă ca permisiune de cre ștere a dimensiunii ei;
pe de alt ă parte, dac ă baza de date ajunge la dimensiuni foarte mari,
devine critic ă problema timpului de acces la informa țiile stocate. Dac ă
motorul de c ăutare a informa țiilor în BD nu este destul de
performant, atunci, chiar și pentru cel mai simplu acces, timpul de
căutare poate deveni prohibitiv.
III. Plata și procesarea tranzac țiilor
Autoriz ările sigure de c ărți de credit și procesarea comenzilor prin
Internet sunt elemente de securitate în efectuarea pl ăților. Pentru a realiza în
deplin ă siguran ță un transfer, care implic ă numere de c ărți de credit prin
Internet, este nevoie s ă se ia măsuri de securitate la autorizarea
pl ăților . Informa țiile referitoare la c ărțile de credit (num ărul c ărții, nume
de țin ător, telefon, fax etc.), care sunt transmise în momentul e fectu ării pl ății
trebuie validate de c ătre un organism de autorizare . De aceea, companiile
care doresc s ă accepte efectuarea pl ăților pe Internet prin c ărți de credit
apelează la o astfel de institu ție, care la rândul ei, se afl ă în leg ătur ă cu
institu ția financiar ă care a eliberat cartea de credit. Dup ă un schimb de
mesaje criptate între cele dou ă institu ții, organismul de autorizare va aviza
sau nu transferul de fonduri. Dac ă prime ște acceptul, firma care face vânz ări
prin Internet va trece la livrarea produselor c ătre client și va înregistra
comanda ca fiind onorat ă.
Compania poate decide s ă ofere suport tehnic clien ților pentru produsele
pe care ace știa le-au cump ărat de pe site. În acest scop, se define ște o pagin ă
special ă, de tip formular, dedicat ă întreb ărilor din partea cump ărătorilor și
răspunsurilor furnizate de personalul tehnic al companiei. Chiar ma i mult, în
cadrul site-ului, poate exista un forum de discu ții on-line, în cadrul
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
88 căruia clien ții î și pot împ ărt ăși impresiile și experien ța acumulat ă
în folosirea produselor respective.
Dac ă nu se dore ște adoptarea nici uneia dintre solu țiile men ționate mai
sus, administratorii site-ului trebuie s ă se asigure c ă livrarea s-a desf ăș urat în
bune condi ții, prin stabilirea unei leg ături de tip e-mail cu fiecare client.
5.2 Sistem informatic pentru o libr ărie on-line
În cadrul acestui subcapitol sunt prezenta ți pa șii de proiectare și
implementare a unei aplica ții de comer ț electronic de tipul B2C (business-
to-consumer) , în domeniul comercializ ării c ărților.
În acest sens, se propune un magazin virtual de publica ții, destinat
tuturor cititorilor, de la c ărți pentru copii, manuale școlare, dic ționare,
cursuri de înv ățare a limbilor str ăine pân ă la c ărți pentru adul ți – beletristic ă
și critic ă, tratate știin țifice, cărți tehnice, economice, medicin ă-sănătate etc.
Primul pas în dezvoltarea aplica ției îl reprezint ă stabilirea poten țialilor
beneficiari, precum și a aștept ărilor acestora în ceea ce prive ște
func ționalitatea aplica ție. În acest sens se impune efectuarea unui studiu de
piață al libr ăriilor online în vederea determin ării celor mai bune practici
întâlnite și a elimin ării celor care nu satisfac întocmai necesit ățile clien ților.
Studiul pie ței libr ăriilor online
În ultimii ani, tot mai mul ți români prefer ă să-și cumpere c ărțile online,
în defavoarea libr ăriilor tradi ționale, iar acest trend a atras aten ția actorilor
din domeniu, care vor s ă acapareze o cot ă cât mai mare din noul segment de
pia ță . Costurile mai reduse la operarea unui magazin electronic și dorin ța de
a se impune pe pia ță determin ă editurile și celelalte magazine virtuale s ă
ofere discounturi consistente persoanelor care cump ără c ărți prin Internet.
Așa cum era firesc, primele care au ap ărut pe Internet au fost editurile
care publicau c ărți destinate speciali știlor în computere, fie ei programatori,
administratori sau anali ști de sistem. În timp oferta s-a diversificat, putem
găsi acum pe Internet publica ții dintr-o multitudine de domenii, cum ar fi
economie, drept, istorie, medicin ă, paranormal, science-fiction,
management.
Motivul principal pentru care clien ții prefer ă comenzile online îl constituie
oferta bogat ă și pre țurile mai mici decât într-o libr ărie tradi țional ă. La un
volum mare de vânzari, editurile acord ă discounturi clien ților, pentru
titlurile cel mai bine comercializate reducerile sunt per manente, iar ofertele
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
89 speciale, promo ționale permit consumatorilor s ă fie la curent cu nout ățile și
să fac ă economii semnificative.
Cerin țele de proiectare a sistemului Libr ăria online
Într-o economie de pia ță care urm ăre ște echilibrarea raportului dintre
cerere și ofert ă, o aplica ție trebuie s ă satisfac ă atât nevoile clien ților, care
caut ă modalit ăți imediate, simple și comode de a comanda c ărți online, cât și
nevoia editurilor de a- și vinde c ărți și de a înregistra profituri.
În mod transparent pentru p ărțile implicate, pentru o satisfacere cât mai
bun ă a cerin țelor pie ței, aplica ția Libr ărie online trebuie să vin ă în
întâmpinarea poten țialilor cump ărători, cu o ofert ă cât mai variat ă și o
modalitate facil ă de a comanda online, cât și în întâmpinarea editurilor, cu o
metod ă nou ă și pu țin costisitoare de promovare și vânzare a c ărților.
Am încercat s ă identific ăm cerin țele referitoare la sistemul informatic ale
fiec ărei categorii implicate în comer țul electronic al unei libr ării virtuale.
Cerin țe ale clientului online:
Sistemul trebuie s ă permit ă accesul în orice moment, din orice pagin ă, la
serviciu de asisten ță online;
Sistemul trebuie s ă fie orientat spre client;
Sistemul trebuie s ă aib ă o interfa ță prietenoas ă, accesibil ă, echilibrat ă în
ceea ce prive ște raportul de informa ția necesar ă efectu ării rapide de
comenzi și cea util ă pentru promovarea publica țiilor;
Sistemul trebuie s ă re țin ă lista c ărților pe care clientul inten ționeaz ă s ă le
comande, lista trebuie s ă se afle în controlul deplin al clientului și s ă
poat ă fi consultat ă din orice pagin ă a aplica ției;
Lansarea proces ării listei de comenzi trebuie s ă fie o procedur ă clar ă,
explicit ă, necondi ționat ă decât de inten țiile clientului;
Sistemul trebuie s ă ofere posibilitatea de anulare a oric ărei comenzi
lansate, pân ă în momentul în care aceasta a fost confirmat ă de c ătre
furnizor;
Reducerea la minim a informa țiilor cerute în momentul lans ării unei
comenzi;
Sistemul trebuie s ă permit ă accesul bine organizat și simplu la
informa țiile despre c ărțile comandate, prin ierarhizarea acestora pe
domenii, modalit ăți avansate de c ăutare a unei c ărți, topul celor mai
vândute c ărți, diferite promo ții.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
90 Cerin țe ale furnizorului – o libr ărie online trebuie s ă ofere urm ătoarele
facilit ăți:
Să ofere o modalitate pu țin costisitoare și efectiv ă de reclam ă:
informa țiile despre noile oferte speciale ap ărute sau modific ările
survenite în meniu pot fi configurate în orice moment de c ătre furnizor,
prin simpla accesare a bazei de date; astfel, clientului î i sunt oferite în
permanen ță informa ții actualizate, evitându-se situa țiile nepl ăcute când o
carte nu mai poate fi oferit ă la acela și pre ț sau nu mai este disponibil ă.
Să permit ă accesul la istoricul comenzilor primite și la informa țiile
publice ale clien ților pentru eventuale statistici, studii de pia ță sau
promovare publica ții; prin intermediul bazei de date a clien ților,
furnizorul va putea efectua diverse studii referitoare la im pactul
produselor sale asupra clien ților, va putea p ăstra o eviden ță a celor mai
solicitate c ărți, dar și a celor mai fideli clien ți, putând astfel dezvolta
diverse strategii de marketing menite s ă încurajeze comandarea c ărților
oferite de libr ăria online.
Stabilirea unei modalit ăți simple și eficiente de îmbun ătățire a rela ției
cu clien ții ; prin intermediul aplica ției se poate ob ține acceptul clientului
de a primi mesaje cu oferte și promo ții (Legea Comer țului Electronic
nr.365/2002 interzice trimiterea de mesaje nesolicitate); ac est accept
permite furnizorului aplicarea unei strategii de marketing direct .
5.2.1 Proiectarea și implementarea sistemului « Libr ăria online »
Realizarea unui sistem informatic pentru o libr ărie online presupune mai
multe etape: dezvoltarea site-ului, managementul bazelor de d ate, opera țiuni
de plat ă și procesarea tranzac țiilor electronic, managementul produselor și al
comenzilor și crearea unui centru specializat de servicii.
Vom descrie în acest paragraf pa șii care trebuie urma ți pentru realizarea
unui magazin virtual. Principiul de func ționare al sistemului experimental
prezentat simuleaz ă perfect func ționarea unei libr ării online de pe Internet.
1. Dezvoltarea site-ului www.libraria_ideala.ro și promovarea lui
Aceast ă etap ă prespune efectuarea urm ătorilor pa și: proiectarea, testarea,
găzduirea și optimizarea site-ului.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
91 Într-un paragraf anterior, am v ăzut ce este un site Web și care sunt pa șii
urma ți pentru proiectarea lui. Pentru crearea site-ului Libraria online am
folosit mediul DreamWeaver, care are multe facilit ăți grafice integrate.
Proiectarea unui site presupune mult ă imagina ție, dar și de câteva no țiuni
de Web-design fundamentale. Procesul de realizare efectiv ă a paginilor Web
se face pe o sta ție local ă și debuteaz ă cu pagina index.html , foarte
important ă în formarea primei impresii, dar și din punct de vedere al
transfer ării controlului celorlalte pagini.
Proiectarea site-ului Web nu înseamn ă realizarea haotic ă a paginilor, la
inspira ție, ci presupune planificare, machetare și programare.
Planificarea este procesul prin se define ște schema conceptual ă, stilul și
tematica fiec ărei pagini și modalitatea lor de înl ănțuire, mijloacele prin care
se pot construi, ținând cont de publicul țint ă.
Scopul libr ăriei online este acela de a oferi iubitorilor de carte o s olu ție
comod ă pentru a cump ăra c ărți. Site-ul se adreseaz ă tutoror cititorilor și
iubitorilor de carte c ărora le ofer ă de la c ărți pentru copii, manuale școlare,
cărți pentru adul ți – beletristic ă, c ărți tehnice, economice, ghiduri și
dic ționare, pân ă la publica ții în format digital (e-book).
Machetarea unei pagini Web se refer ă la modul cum sunt aranjate
elementele constitutive ale unei pagini: con ținut, grafic ă, leg ături, sistem de
navigare, elemente multimedia etc. Prima pagin ă a site-ului este cartea de
vizit ă, de la ea începe formarea impresiei cititorului. Acea sta trebuie s ă fie
deosebit de atractiv ă și interesant ă și s ă arate în mod clar « cuprinsul » site-
ului. De aceea este creat ă, în general, din frame-uri, meniuri și imagini ce
con țin hyperlink-uri.
Machetarea site-lui www.librarie_ideala.ro s-a realizat folosind o
combina ție de cadre, galerii de imagini și tabele.
Programarea presupune transformarea informa țiilor acumulate, grupate
dup ă con ținut, în format de pagini HTML. Pentru acest lucru, trebuie s ă
avem instalat pe calculator un browser performant, cu care s ă se poate
vizualiza un site Web și alte programe utilitare.
Pentru a asigura un ddeessiiggnn oorriieennttaatt ccăăttrree uuttiilliizzaattoorr au fost luate în calcul
posibilit ățile de navigare prin site, accesul direct și rapid la informa ții,
stabilitatea design-ului și nu în ultimul rând, crearea unui con ținut agreabil.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
92 Site-ul Web dezvoltat este un magazin virtual care se ocupa cu vânzarea
cărților din cele mai diferite domenii: beletristic ă, economie, istorie, tehnic.
În figura 13 pute ți vedea prima pagin ă a site-ului (homepage) . Este o
pagin ă cu frame-uri, de tip Banner&Contents , având ca rubrici principale:
Nout ăți, Top vânzari, C ărți electronice, Contact etc. Frame-ul de meniu
(stânga) con ține un modul cu lista de categorii de c ărți și un alt modul cu
informa ții despre disponibilitate, livrare, comand ă.
În frame-ul de informa ții utile (dreapta) sunt prezentate Editurile cu care
colaboreaz ă libr ăria și este un formular de sugestii și reclama ții, numit de
noi « Recomand ări ».
Fig. 13 Prima pagin ă a site-ului – pagina de index
Cea mai important ă problem ă pe care trebuie s ă o rezolve interfa ța este
oorrggaanniizzaarreeaa iinnffoorrmmaațțiieeii îînn ppaaggiinnăă, astfel încât utilizatorul s ă se orienteze
rapid. Prin imagini clare și sugestive, înso țite eventual de text explicativ,
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
93 utilizatorul are viziunea de ansamblu asupra magazinului online și are
posibilitatea de a identifica informa țiile dorite, în mod rapid și eficient.
În figura 14 este prezentat ă o pagin ă Web care con ține c ărțile din categoria
Economic; similar, pot fi vizualizate și alte categorii. Astfel, un poten țial
cump ărator poate accesa diferite domenii, pentru a g ăsi c ărțile dorite sau
poate face o c ăutare dup ă titlu și autor.
Utilizatorii trebuie s ă aib ă întotdeauna, în orice pagin ă s-ar afla, o
leg ătur ă c ătre prima pagina a site-ului. Acest lucru a fost realizat pr in
plasarea unui link pe bara de navigare și în alte puncte importante de
navigare din cadrul site-ului. Lipsa leg ăturilor dintr-o pagin ă creaz ă
confuzie, deoarece utilizatorul nu mai știe în ce direc ție s ă navigheze și
astfel șansele ca el s ă p ărăseasca site-ul sunt foarte mari.
Fig. 14 Gruparea c ărților pe domenii
O hart ă par țial ă a hyperlink-urile din site-ul proiectat este redat ă în
figura 15. Așa cum se observ ă în imagine, sec țiunile importante ale
navig ării în site-ul Web sunt paginile de ccaatteeggoorriiii ((ddoommeenniiii)), pagina de
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
94 rezultate în urma c ăutarii, mmoodduulluull ddee aauutteennttiiffiiccaarree și cceell ddee îînnrreeggiissttrraarree, ca
și ccooșșuull ddee ccuummppăărrăăttuurrii.
O alt ă sec țiune important ă poate fi considerat ă cărți electronice (e-book). În
noua economie, re țelele înlocuiesc pie țele, achizi ția documentelor virtuale
va fi înlocuit ă printr-un ssiisstteemm ddee aacccceess ccuu ppllaattăă ppee tteerrmmeenn ssccuurrtt
(abonament, tax ă de acces).
Fig. 15 Structura conexiunilor în cadrul site-ului
Dematerializarea c ărților este prezent ă la categoria Servicii , care permite
accesul la publica țiile în format digital. De aici se pot urma hiperleg ături
către site-uri cu volume celebre, cum ar fi cel creat de B ill Gates, care a
transformat celebra “Enciclopedie Britanic ă", de 22 volume, într-un serviciu
on-line. Deci, nu mai este vorba de achizi ționarea de documente, ci de
cump ărarea de "timp de acces" [50].
Aceast ă logic ă a procur ării informa țiilor, prezent ă în fiecare zi datorit ă
noilor tehnologii, produce un stil de via ță cu totul nou, bazat pe accesul cu
plat ă la realitatea stilizat ă și virtual ă, care se negociaz ă pe pie țe culturale.
Serviciul de acces la publica țiile digitale, bazat pe re țele verticale, apropie
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
95 segmentele de pia ță , creaz ă o transparen ță mai mare, rreedduuccee ccoossttuurriillee șșii
ttiimmppuull ttrraannzzaaccțțiiiilloorr.
Site-ul www.libraria_ideala.ro ofer ă cititorilor și o sec țiune de carte
electronic ă, respectiv hiperleg ături c ătre 40 de c ărți în format digital, din
domeniul economic și tehnic.
Ca strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung, în care e-Commerce
este în plin avânt, iar erodarea rapid ă a cuno știn țelor impune e-Learning ca
instrument de furnizare a cuno știn țelor în re țea, libraria_ideala.ro trebuie
să-și dezvolte, mai ales, colec țiile de documente electronice:
să apeleze la servicii de difuzare a publica țiilor în format digital care,
contra cost, furnizeaz ă articole din reviste cerute de utilizatori;
să formeze un colectiv specializat în c ăutarea, sortarea și arhivarea
informa țiilor de pe Web;
să achizi ționeze mai pu țin c ărți și publica ții scrise și mai mult
echivalentul lor în format electronic;
să încurajeze cooperarea cu alte libr ării online în vederea achizi ției
partajate.
Publicarea site-ului pe un server Web este asem ănătoare cu transmiterea
unei emisiuni televizate [50]. Paginile site-ului vor putea f i vizionate de
orice persoane care dispune de o conexiune Internet. Gama de viz itatori
poten țiali ai site-ului este nelimitat ă fizic și geografic, teoretic site-ul poate
fi accesat de cei peste 1 miliard de utilizatori actual i ai re țelei.
Găzduirea site-ului www.libraria_ideala.ro se va face pe un hosting
profesional, care implic ă achizi ționarea unui nume de domeniu (sau
subdomeniu) și prezint ă câteva avantaje:
eliminarea bannerelor publicitare asociate majorit ății solu țiilor de
găzduire gratuite;
securitate sporit ă a site-ului;
oferta de servicii adi ționale (suport pentru baze de date, actualizare
permanent ă a site-ului și inserare script-uri).
Promovarea site-ului
Pentru a face cunoscut magazinul nostru virtual, am opt at pentru
urm ătoarele instrumente de marketing:
Promovarea prin motorul de c ăutare Google – pentru ad ăugarea site-ului
în baza de date a motorului, se acceseaz ă pagina Web
www.google.com/addurl.html și se completeaz ă adresa site-ului propriu;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
96 Schimbul de bannere publicitare – inserarea unui banner pe site -ul
www.libraria_ideala.ro pentru o alt ă libr ărie online, care va afi șa, la
rândul ei, bannerul nostru;
Promovarea prin mijloacele media tradi ționale – se apeleaz ă la sec țiuni
speciale ale ziarelor cotidiene și publica țiilor de afaceri.
Informarea clien ților la fiecare actualizare a con ținutului site-ului,
trimiterea c ătre ace știa a unui newsletter care con ține informa ții despre
ultimele c ărți ap ărute, autori, lans ări de carte, promo ții etc.
5.2.2 Managementul bazelor de date
Informa țiile disponibile în cadrul site-ului Web au fost stocate într -o
baza de date MySQL, denumit ă Librarie . În figura 16 este prezentat ă
structura bazei de date, care con ține toate datele despre c ărți, categorii,
utilizatori și comenzi în urm ătoarele tabele:
carti – con ține informa ții legate de publica ții;
categorii – lista categoriilor de c ărți și publica ții;
utilizatori – datele necesare autentific ării utilizatorilor (adres ă de e-
mail și parola);
email
nume
prenume
parola
varsta
adresa
loc alitatea
login
id PK users
email
nume
prenume
parola
varsta
adresa
localitatea
login
PK utilizatori
cat
buc
cod
titlu
autor
pret
editura id PK books
categorie
buc
cod
titlu
autor
pret
editura PK carti email
date
total
adresa id PK orders
email
date
total
adresa PK comenzi
Id-comanda
Id_carte
cant id PK orders details
i
cantitate PK detalii comenzi id PK categorii
categ
orie PK categorii
1
∞11
Fig.16 Diagrama rela țiilor bazei de date
1∞
∞ ∞
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
97 comenzi – istoricul comenzilor (c ărți solicitate, adresa și data de
livrare);
detalii_comenzi – num ărul de exemplare comandate de cititor.
III. Plata și procesarea tranzac țiilor
Modalit ățile prin care poten țiali clien ți pot pl ăti c ărțile achizi ționate de pe
site-ul www.libraria_ideala.ro sunt :
Plata ramburs – este cea mai folosit ă metoda de plat ă, prin care se
achit ă comanda la livrarea coletului. Folosind aceasta metoda de
plat ă, adresa de livrare trebuie s ă fie aceea și cu adresa de facturare.
Un inconvenient al acestei modalit ăți de plat ă îl reprezint ă faptul
că nu se pot trimite cadouri altor persoane;
ePay – clientul poate pl ăti din contul lui dac ă este membru ePay
sau de pe cardul Visa, MasterCard, AMEX, Discover. ePay este
cel mai de încredere mijloc de plat ă online. Cu ePay, datele
introduse de clien ți sunt întotdeauna în siguran ță . Avantajul acestei
metode de plat ă este comoditatea și simplificarea procesului de
comand ă – clientul poate trimite cadouri altei persoane (poate
trimite colete cu c ărți în țar ă și în afara grani țelor);
Transfer bancar – este metoda de plat ă preferat ă de clien ții cu
personalitate juridic ă. Transferul se efectueaz ă conform facturii
primite pe email, originalul facturii fiind prezent în colet.
Comanda este procesat ă dup ă confirmarea pl ății.
Mecanismul co șului de cumparaturi
În cazul construirii unui magazin virtual, se încearc ă adaptarea elementelor
reale dintr-un magazin, cum ar fi co șul de cump ărături și casa magazinului.
Practic, co șul de cump ărături este un vector care este re ținut în timpul
navig ării utilizatorului pe site.
Indexul vectorului reprezint ă Id-ul cărții, iar valoarea vectorului pentru
indexul respectiv reprezint ă num ărul de exemplare din co ș ale c ărții alese.
Atunci când un client folose ște butonul Comand ă, cartea respectiv ă va fi
ad ăugat ă în co șul de cump ărături. De asemenea, utilizatorul are
posibilitatea de a renun ța pe parcurs la anumite c ărți din co șul de
cump ărături.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
98 Rezumat
Scopul acestei teme îl constituie prezentarea fundamentelor teoretice și practice
care stau la baza unui sistem informatic pentru comer ț electronic
Pornind de la cunoa șterea elementelor teoretice despre Internet, comer ț electronic și
sistem informatic se elaboreaza un model de afacere virtual ă.
Introducerea unui sistem de comer ț electronic într-o întreprindere îns eamn ă înlocuirea
vechiului sistem informatic cu unul nou, care va in tegra toate fluxurile de date ș
prelucr ările anterioare, dar va ad ăuga și componente noi, care schimb ă optica și modul
de lucru al utilizatorilor, angaja ți ai companiei.
LLaannțțuull ddee ppaarrttiicciippaannțții care contribuie la func ționarea corect ă a sistemului:
○ poten țialii clien ți – care dau viabilitate afacerii și dispun de carduri cu care pl ătesc sau
de conturi în b ăncile agreate de firm ă,
○ băncile – care ofer ă clien ților serviciul de plat ă prin card și firmei un grad înalt de
securitate a tranzac ției,
○ furnizorii de servicii Internet, care g ăzduiesc și între țin, din punct de vedere tehnic,
site-urile firmelor de comer ț electronic.
Realizarea sistemului de comer ț electronic inseamna construirea si functionarea
unui site Web atractiv și intuitiv, interac țiunea lui cu baza de date intern ă.
Proiectarea site-ului Web presupune planificare, ma chetare și programare.
Planificarea este procesul prin se define ște schema conceptual ă, stilul și tematica
fiec ărei pagini și modalitatea lor de înl ănțuire, mijloacele prin care se pot construi,
ținând cont de publicul țint ă.
Machetarea unei pagini Web se refer ă la modul cum sunt aranjate elementele
constitutive ale unei pagini: con ținut, grafic ă, leg ături, sistem de navigare, elemente
multimedia etc.
Programarea presupune transformarea informa țiilor acumulate, grupate dup ă
con ținut, în format de pagini HTML.
Publicarea site-ului pe un server Web Gama de vizitatori poten țiali ai site-ului este
nelimitat ă fizic și geografic, teoretic site-ul poate fi accesat de c ei peste 1 miliard de
utilizatori actuali ai re țelei.
Promovarea site-ului se face prin urm ătoarele instrumente de marketing:
Promovarea prin motorul de c ăutare Google;
Schimbul de bannere publicitare;
Promovarea prin mijloacele media tradi ționale – se apeleaz ă la sec țiuni speciale
ale ziarelor cotidiene și publica țiilor de afaceri.
Informarea clien ților la fiecare actualizare a con ținutului site-ului, trimiterea
către ace știa a unui newsletter care con ține informa ții despre ultimele c ărți
ap ărute, autori, lans ări de carte, promo ții
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
99
Test de evaluare
1. Cum se defineste site-ul Web?
2. Ce sunt hiperlink-urile?
3. Care sunt diferentele intre programele de navigare si mot oarele de
cautare?
4. Dati exemple de editoare HTML si precizati avantajele si
dezavantajele fiecaruia dintre ele.
5. Cum se testeaza un site Web inainte de publicarea lui?
6. Propuneti o structura de site Web pentru o agen ție virtual ă de recrutare
on-line a resurselor umane.
7. Propuneti structura unui site Web de promovare a turismului
românesc:
a. Prezentarea pe scurt a domeniului abordat
b. Specificarea publicului- țint ă, profilul general al utilizatorilor
c. Obiectivele principale ale site-ului
d. Planificarea site-ului: structura site-ului, ierarhizarea p e
niveluri a site-ului și modalitatea de înl ănțuire a paginilor.
e. Prezentarea pe scurt a platformei software folosite pentru
construirea site-ului (DreamWeaver, PHP și MySQL);
f. Prezentarea con ținutului site-ului: machetarea paginilor
semnificative, facilit ăți DreamWeaver folosite la crearea
paginilor
g. Concluzii referitoare la utilitatea site-ului, integrarea lui in
sistemul informatic al firmei.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
100 Tema 6: Folosirea limbajului PHP si a sistemului My SQL
pentru realizarea de aplicatii Web dinamice
Tema 6 contine notiuni introductive pentru crearea de site-uri Web
dinamice, conectate la baze de date MySQL.
Obiective:
Crearea unei baze de date MySQL
Utilizarea limbajului PHP de conectare din pagini Web la BD
MySQL
Construirea paginilor web de afi șare a informatiilor obtinute din
BD ca rezultat al interog ărilor
Timp alocat : 4 ore
Bibliografie:
1. Welling, L., Thompson, L., 2007, PHP and MySQL Web
development , 3rd Edition, Editura Teora, Bucuresti
2. Ulman, L., 2004, PHP for the World Wide Web , Editura Teora,
Bucuresti
3. Banica, L., Stefan, C., L., Baze de date online , Editura Universitatii
din Pitesti, 2011
6.1 Care este leg ătura între PHP și MySQL?
Pentru interogarea unei baze de date prin Internet este nevoie de un
limbaj de programare. Între PHP, ca limbaj de programare și MySQL, ca
sistem de gestiune a bazelor de date, exist ă o compatibilitate perfect ă.
Semnifica ția PHP: Hypertext Preprocessor este aceea de limbaj de
manipulare a datelor înainte de a fi transformate în format HTML
(HyperText Markup Language). Script-urile PHP sunt redactate în interiorul
codului HTML și efectueaz ă o anumit ă opera ție numai dup ă producerea
unui eveniment, cum ar fi trimiterea unui formular.
Firma Zend Technologies dezvolt ă motorul limbajului PHP și ofer ă suport
pentru instalarea produsului și alte software-uri de aplica ție. PHP prezint ă
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
101 avantajul portabilit ății, acela și script func ționând corect pe Linux, FreeBSD
sau versiuni Microsoft Windows.
Alte limbaje de programare ca Java, C, Perl nu sunt special destinate
scrierii de script-uri înglobate în HTML, ele pot fi utiliza te la scrierea de
aplica ții autonome, care pot sau nu s ă implice Web-ul.
PHP este un produs free software și open source și are un caracter multi-
platform ă, care îi permite o func ționare performant ă, sub orice sistem de
operare de tip server (UNIX, Linux, Macintosh etc ). De ase menea, PHP-
ului are capacitatea de a interac ționa cu diferite tipuri de baze de date.
Fiind un limbaj pe parte de server, cererile formulate prin br owser și
incluzând codul PHP inserat în paginile HTML, sunt trimise și interpretate
pe serverul Web, care genereaz ă r ăspunsuri HTML și le returneaz ă
clien ților. Generarea de pagini Web dinamice , se produce ca urmare a
prelu ării informa țiilor dintr-o baz ă de date, supuse modific ărilor în timp.
Pentru construirea unui site Web, platforma software necesar ă cuprinde:
sistemul de operare
un software pentru serverul Web
un sistem de gestiune a bazelor de date
un limbaj de programare (scriptare).
Exist ă incompatibilit ăți între anumite limbaje și sisteme de gestiune a
bazelor de date, de aceea ele trebuie luate în considerare împreun ă. Astfel,
PHP-ul lucreaz ă foarte bine cu bazele de date MySQL și se adapteaz ă pe
toate sistemele de operare cunoscute (Windows, GNU/Linux), accept ând
server Web Apache sau Internet Information Server (IIS).
Sunt frecvent folosite distribu țiile care grupeaz ă produsele software
necesare proiect ării aplica țiilor Web:
WAMP: Windows, Appache, MySQL, PHP
LAMP: Linux, Appache, MySQL, PHP
PHP are disponibilitate și pentru alte SGBD-uri, cum ar fi: PostgreSQL,
Oracle, Informix și Sybase, iar prin op țiunea ODBC ( Open Database
Connectivity Standard ), el permite conectarea la baze de date MSAccess.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
102 6.2 Crearea aplica țiilor Web cu PHP-ul
Nu ne propunem s ă prezent ăm detaliat limbajul PHP, dar vom încerca s ă
explic ăm tot ceea ce consider ăm c ă este necesar unui proiectant pentru
crearea de site-uri Web dinamice, conectate la baze de dat e MySQL.
World Wide Web (Web) este unul dintre serviciile cele mai interesante
ale re țelei Internet. El define ște o baz ă de date hypertext la nivel mondial,
care con ține text, imagini, clipuri video și sunet.
Func ționeaz ă pe baza tehnologiei client/server, prin care cererile și
răspunsurile sunt formulate cu ajutorul protocolului HTTP (HyperText
Transfer Protocol). Pentru a da o defini ție Web-ului trebuie mai intâi s ă
stabilim ce sunt paginile Web.
Pagina Web este un fi șier text, scris în limbaj de programare HTML
(HyperText Markup Language). El folose ște etichete ( tag-uri) pentru a
descrie macheta paginii, pentru a include informa ții de tip text și adresele
imaginilor, sunetelor, clipurilor video, sau c ătre alte loca ții, numite și
hiperleg ături ( hyperlink-uri). În faze de programare avansat ă, se pot include
cadre, tabele, script-uri scrise în alte limbaje, efect e dinamice. Se pot scrie
direct in HTML pagini Web sau se pot utiliza medii intera ctive de
programare pentru construirea lor (FrontPage, Flash, DreamWeav er), în care
proiectantul nu trebuie s ă cunoasc ă sintaxa HTML.
Site-ul Web este un set de pagini Web, legate între ele prin hiperleg ături.
Pagina de început a site-ului se nume ște index.htm , pentru ca server-ul Web
care g ăzduie ște site-ul s ă știe cum debuteaz ă acesta.
Hiperleg ăturile reprezint ă o modalitate u șoar ă de navigare pe Internet. Ele
au dou ă componente: formatul (corespunz ător obiectului ata șat: text,
imagine, imagine-hart ă) și destina ția (locul unde se ajunge dup ă activarea
leg ăturii). Hiperleg ăturile (HL) pot fi ata șate unui text sau unei imagini.
Dac ă mai multe HL-uri sunt ata șate aceleia și imagini, se creaz ă o imagine-
hart ă. În cadrul paginii Web vizualizate cu browser-ul, se poate di stinge o
hiperleg ătur ă astfel:
textul care constituie HL este marcat într-o alt ă culoare și subliniat;
la trecerea mouse-ului peste textul sau imaginea care are ata șat ă o HL,
se schimb ă indicatorul acestuia într-o mân ă.
Hiperleg ăturile se clasific ă dup ă destina ție:
• HL interne – leg ătura se face la o pagin ă din site-ul current;
• HL externe – leg ătura se face la o pagin ă din alt site Web;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
103 Schema de trimitere a cererilor browser-ului și de recep ționare a
răspunsurilor prelucrate în PHP de c ătre server-ul Web, cu ajutorul bazei de
date MySQL este prezentat ă în fig. 17.
Figura 17. Prelucrarea și recep ționarea r ăspunsurilor PHP
Script-urile sunt secven țe de program încadrate de tag-urile specifice
limbajului, plasate în sec țiunea <head> sau <body> a paginii HTML.
Script-urile care includ text sau cod HTML se recomand ă s ă fie inserate în
secțiunea <body>.
Pentru scrierea de script-uri se poate folosi orice editor de texte, începând cu
Notepad și Wordpad, dar este mult mai eficient un editor HTML de tipul
WYSIWYG, cum ar fi: Macromedia DreamWeaver, Microsoft Fr ontPage,
Adobe GoLive.
Script-urile care indic ă un cod PHP au dou ă forme:
<?php // Format XML
linii program
…………………
?>
sau
<? // Forma prescurtat ă
linii program
…………………
?>
Fi șierele care con țin script-uri PHP trebuie salvate cu extensia . php și se
execut ă pe un server Web unde este instalat limbajul PHP. Ele t rebuie
salvate în directorul r ădăcin ă al serverului Web sau într-un subdirector al Cerere Server BD
MySQL
Răspuns Server Web
Browser PHP
interpreteaz ă
scripturile
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
104 acestuia, cu precizarea c ăii de execu ție. Dac ă se folose ște o aplica ție server
instalat ă pe calculatorul personal (de exemplu Apache), adresa de lansa re a
paginii Web ce con ține script .php este: http://localhost/fisier.php sau dac ă
este într-un subdirector al serverului Web, adresa URL este:
http://localhost/subdirector/fisier.php
Programul Dreamweaver permite construirea și particularizarea
formularelor prin intermediul c ărora vizitatorii unui site pot trimite
informa ții, în formatul solicitat. Se realizeaz ă astfel un mecanism de
feedback, prin care utilizatorul r ăspunde la anumite întreb ări și poate s ă-și
exprime opiniile. Dac ă pân ă la apari ția editoarelor HTML, cum ar fi
FrontPage sau Dreamweaver, formularele se realizau cu dif icultate, obiect
cu obiect, instrumentele speciale din cadrul acestor medii si mplific ă mult
crearea acestora.
Datele introduse de utilizator pe formular sunt transmi se c ătre server,
într-o baz ă de date, c ătre o adres ă de mail sau o aplica ție, de unde vor fi
preluate pentru procesare cu unul dintre limbajele PHP, ColdFusion , JSP.
Formularele se folosesc în realizarea sondajelor de opi nie, a
abonamentelor la publica ții, condicilor de sugestii, comenzilor client etc.
În exemplul care urmeaz ă, parcurgem pa șii pentru construirea unui astfel de
obiect, pornind de la crearea unui „recipient” într-o pagin ă nou ă, de tip .php,
creata cu Dreamweaver:
a. Proiectarea unui formular se face în modul Forms , accesibil din bara
Insert, unde se înlocuie ște categoria Common cu Forms ;
b. Se define ște zona formularului, activând butonul Form; zona este
marcat ă cu linie punctat ă în modul de vizualizare Design și prin
etichetele <<ffoorrmm>> <<//ffoorrmm>>,, în modul Code.
c. În fereastra Property se pot modifica o serie de caracteristici ale
formularului; în primul rând i se atribuie un nume sugestiv (i mplicit
Form1, Form2 etc), cu ajutorul c ăruia obiectul va fi mai repede
identificat în baza de date și de c ătre limbajul de procesare a datelor;
d. Se insereaz ă o tabel ă din meniul Insert – Table , pentru a conferi
claritate în modul de prezentare a formularului;
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
105 e. Se grupeaz ă informa țiile formularului pe sec țiuni și se creaz ă folosind
butonul FieldSet : Date de identificare, Set de întreb ări, Comentarii;
sec țiunile apar și în modul de vizualizare cu browser-ul;
f. Se activeaz ă atributele de accesibilitate ale obiectelor formularului din
meniul Edit – Preferences – Accessibility – Form Objects ( fig. 18);
Figura 18. Crearea formularului in Dreamweaver
→ printr-o grupare de butoane radio se prezint ă mai multe variante
utilizatorului, astfel încat el s ă se încadreze într-una dintre op țiuni; se
folose ște butonul Radio Group și se completeaz ă op țiunile, se
stabile ște dac ă ele se vor scrie pe linie sau într-o tabel ă (fig. 19); Butonul FieldSet
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
106
Figura 19. Grupare de butoane radio
g. sec țiunea Set de întreb ări din exemplul nostru a fost realizat ă astfel:
→ prima întrebare are r ăspunsurile de tip casete de validare
(Checkbox) , a c ăror proprietate este c ă se pot activa oricâte, f ără
să-și anuleze efectul între ele;
→ cea de-a doua rubric ă se bazeaz ă pe obiectul List/Menu , op țiunile
se completeaz ă în Property – List Values și în Initially Selected
se bifeaz ă op țiunea implicita;
h. sec țiunea Comentarii este un obiect de tip Textarea , multilinie;
i. în final sunt ad ăugate cele 2 butoane de comand ă: Trimite și
Anuleaz ă, ce au rolul de a transmite informa țiile c ătre server sau de a
șterge formularul.
În general, formularele interac ționeaz ă cu baze de date, în ambele sensuri:
transmisie și recep ție de date, contribuind astfel la dezvoltarea de site-uri
Web dinamice [25].
Conectarea la o baz ă de date implic ă conectarea la un server și folosirea
unor limbaje (PHP, ASP, JSP, ColdFusion), cu ajutorul c ărora se pot scrie
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
107 script-uri ce con țin comenzi SQL, de conectare și exploatare a bazelor de
date MySQL, Oracle, SQL Server, Access etc.
Stabilirea modului în care se proceseaz ă formularele se face folosind
op țiunile Action și Method din fereastra Property:
În caseta Action se specific ă URL-ul (calea) serverului și a aplica ției
de procesare a datelor; în general se activeaz ă odat ă cu selectarea
butonului Submit ;
Method este un pop-up care define ște trei variante de lucru cu
formularul:
a. GET – con ținutul formularului este ata șat adresei din câmpul
Action , informa țiile fiind limitate ca dimensiune și vizibile, ceea
ce înseamn ă c ă nu este o metod ă sigur ă de transfer a datelor;
b. POST – datele formularului se trimit în corpul unui mesaj; nu
limiteaz ă dimensiunea informa țiilor și confer ă mai mult ă
securitate decât metoda GET , de aceea este preferat ă în
proiectarea formularelor.
Testarea formularelor, în cazul în care nu ave ți acces la un server sau nu
ave ți instalat un server Apache sau IIS pe ma șina local ă, se poate face prin
transmiterea datelor c ătre o adres ă de mail: un hyperlink de tip mailto . Este
doar un prim pas în testare, formularele trebuie testate î ntr-o configura ție cât
mai apropiat ă de cea real ă.
Exemplu: prelucrarea rezultatelor unui formular folosind script-uri PHP.
Pagina este salvat ă în fi șierul rasp_form.php și reprezint ă r ăspunsul
utilizatorului la un formular de introducere a user name-ului si a parolei
(form_test.php – fig. 20), al c ărui cod este :
<html>
<head>
<title> Formular demo </title>
</head>
<body>
<form name="form_test" method="POST" action="rasp_form.php" >
<<pp>>EExxeemmpplluu ddee ffoorrmmuullaarr<<//pp>>
<<pp>>UUttiilliizzaattoorr <<iinnppuutt nnaammee==""uusseerr"" ttyyppee==""tteexxtt"" iidd==""uusseerr"">><<//pp>>
<<pp>>PPaarroollaa <<iinnppuutt nnaammee==""ppaarroollaa"" ttyyppee==""tteexxtt"" iidd==""ppaarroollaa"">><<//pp>>
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
108 <<pp>><<iinnppuutt nnaammee==""ttrriimmiittee"" ttyyppee==""ssuubbmmiitt"" iidd==""ttrriimmiittee""
vvaalluuee==""ttrriimmiittee"">>
<<iinnppuutt nnaammee==""aannuulleeaazzaa"" ttyyppee==""ssuubbmmiitt"" iidd==""aannuulleeaazzaa""
vvaalluuee==""aannuulleeaazzaa"">>
<<//pp>>
</form>
</body>
</html>
Figura 20. Formular de introducere a contului si parolei ut ilizator
În fereastra Properties se observ ă numele formularului: form_test, metoda
de transmitere a datelor: POST și adresa (URL-ul) unde vor fi trimise datele
înc ărcate de utilizator în formular: rasp_form.php
Programul de raspuns ( rasp_form.php ) va fi inclus într-o pagin ă
dinamic ă: File – New Document – Dynamic Page – PHP.
În pagina nou creat ă se va insera script-ul PHP de prelucrare a datelor
primite din completarea formularului:
<html>
<head>
<title> Raspuns formular test </title>
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
109 </head>
<body>
<h4>REZULTATELE PRELUCRARII FORMULARULUI </h4>
<?
eecchhoo ''<<pp>> FFoorrmmuullaarr pprroocceessaatt!!..<<//pp>>'';;
$$uusseerr==$$__PPOOSSTT[[''uusseerr'']];;
$$ppaassssww==$$__PPOOSSTT[[''ppaarroollaa'']];;
eecchhoo ''<<pp>>UUttiilliizzaattoorr:: ''..$$uusseerr..''<<//pp>> PPaarroollaa:: ''..$$ppaarroollaa;;
?>
</body>
</html>
Câmpurile transmise prin formular se deosebesc prin numele lor ( user,
parola) și se reg ăsesc în tabelele ata șate r ăspunsului, tabele care încep cu
metoda de transmitere (GET sau POST).
Astfel, în exemplul de mai sus, metoda folosit ă este POST, iar r ăspunsurile
sunt înregistrate în matricea de date $_POST: șirul tastat în câmpul cu
eticheta Utilizator se reg ăse ște în variabila $_POST['user'] .
Figura 21. Rezultatele prelucrarii formularului
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
110 6.3 Suportul PHP pentru accesarea bazelor de date MySQL
Conectarea la o baz ă de date care ruleaz ă pe un server la distan ță se face
precizând corect adresa URL a gazdei, numele utilizatorului ( User name ) și
parola ( Password ). În exemplele care urmeaz ă se folose ște adresa
http://localhost , deoarece atât baza de date MySQL, cât și script-urile PHP
se afl ă pe calculatorul local – figura 22.
Figura 22. Conectarea la server-ul MySQL local
Utilizarea limbajului PHP în exploatarea bazelor de date My SQL se
realizeaz ă prin trimiterea comenzilor SQL c ătre server, cu ajutorul func ției
mysql_ comanda .
În paginile care urmeaz ă sunt prezentate câteva dintre comenzile PHP de
lucru cu bazele de date MySQL, în paralel cu modalitatea de execu ție a
acestora, prin interfa ța phpMyAdmin. Este o metod ă didactic ă, care vine în
sprijinul programatorilor încep ători, cu atât mai mult cu cât interfa ța Web
include și op țiunea Creeaza cod PHP , pentru multe dintre comenzile
platformei, ceea ce face posibil ca utilizatorul s ă preia codul și s ă-l testeze
într-un script PHP.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
111 A. Crearea și selectarea unei baze de date
Din phpMyAdmin crearea bazei de date poate fi realizat ă foarte simplu,
activând op țiunea CREATE DATABASE. Interfa ța grafic ă permite
selectarea oric ărei baze de date existente, dac ă utilizatorul are permisiunea
administratorului.
Cu ajutorul limbajului PHP, se selecteaza o baza de date printr-o func ție
mysql_select_db :
mmyyssqqll__sseelleecctt__ddbb ((‘‘UUsseerrss’’));;
Conectarea la baza de date local ă se face printr-o comand ă mysql_connect
având sintaxa urm ătoare:
$$vvaarr__ccoonneeccttaarree==mmyyssqqll__ccoonnnneecctt ((‘‘llooccaallhhoosstt’’,, ‘‘rroooott’’,, ‘‘ppaasssswwoorrdd’’));;
B. Vizualizarea datelor dintr-o tabela
Se vizualizeaz ă înregistr ările existente activând butonul Browse , care
genereaz ă o interogare Select , a șa cum se observ ă în figura 23. Modificarea
unui câmp al unei linii din tabel ă se face selectând înregistrarea și activând
butonul Edit .
Figura 23. Vizualizarea și modificarea con ținutului unei tabele Edit Interogarea
– Select –
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
112 Rezumat
Test de evaluare
1. Ce este un site Web dinamic?
2. Care este diferen ța între metodele GET și POST de preluare a datelor
unui formular?
3. Să se construiasca o baza de date MySQL: baza de date Asig urari
Sa se realizeze un script PHP de conectare la baza de date Asigurari.
Să se creeze un formular de preluare informa ții despre clientii firmei.
Interogarea bazei de date Asigurari pentru ob ținerea clientilor pe
tipuri de asigurari si ratele lor lunare. a). Site-ul Web este un set de pagini Web, legate între ele prin
hiperleg ături, pagina de început fiind index.htm .
Pagina Web este un fi șier text, scris în limbaj de programare HTML
(HyperText Markup Language).
Script-urile sunt secven țe de program încadrate de tag-urile specifice
limbajului, plasate în sec țiunea <head> sau <body> a paginii HTML.
Pentru scrierea de script-uri se poate folosi orice editor HTM L de tipul
WYSIWYG, cum ar fi: Macromedia Dreamweaver, Microsoft
FrontPage, Adobe GoLive.
b). Conectarea la o baz ă de date implic ă conectarea la un server și
folosirea unor limbaje (PHP, ASP, JSP, ColdFusion), cu ajutorul c ărora
se pot scrie script-uri ce con țin comenzi SQL, de conectare și exploatare
a bazelor de date MySQL, Oracle, SQL Server, Access e tc.
Formularele interac ționeaz ă cu baze de date, în ambele sensuri:
transmisie și recep ție de date, contribuind astfel la dezvoltarea de site-uri
Web dinamice.
c). Comenzi PHP de lucru cu bazele de date MySQL, în paral el cu
modalitatea de execu ție a acestora, prin interfa ța phpMyAdmin. Este o
metod ă didactic ă, care vine în sprijinul programatorilor încep ători, cu
atât mai mult cu cât interfa ța Web include și op țiunea Creeaza cod PHP ,
pentru multe dintre comenzile platformei, ceea ce face posibil ca
utilizatorul s ă preia codul și s ă-l testeze într-un script PHP.
d). În exemplul final, se prezint ă script-urile de conectare la baza de date
și de interogare.
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
113 BIBLIOGRAFIE
[4] Ludwig von Bertalanffy, General System theory: Foundations,
Development, Applications , George Braziller, New York, 1968
[5] George J. Klir, Approach to General Systems Theory , 1969
[6] Bela H. Banathy, A Taste of Systemics , ISSS The Primer Project,
1997
[7] John von Neumann, Theory of Self-Reproducing Automata, 1996 ,
Scanned book online www.walenz.org. , retrieved on 2007
[8] Bădu ț, M., Informatica pentru manageri , Editura Teora, 1999
[9] Militaru, Gh., Sisteme informatice pentru management, Editura BIC
ALL, 2004
[10] Stanciu, V., Gavril ă, A., Mangiuc D., Sahlean B.Gh., Proiectarea
sistemelor informatice , Editura Dual Tech, 2005
[11] Zaharie, D., Albescu, F., Bojan, I., Sisteme informatice pentru
asistarea deciziei, Editura Dual Tech, 2007
[12] Militaru, Gh., Sisteme informatice pentru management , Editura BIC
ALL, 2004
[13] Drucker, Peter, What Makes An Effective Executive , Harvard
Business Review, 2004
[14] Bănic ă, L., Sisteme expert , Editura Universit ății din Pite ști, 2007
[15] www.wikipedia.com , Integrated Parallel Bottom-up and Top-down
Approach , Proceedings of The International Emergency
Management Society’s Fifth Annual Conference (TIEMS 98),
Washington, 1998
[16] J.E. Rowley, Information systems methodologies: a review and
assessment of their applicability to the selection, design and
implementation of library and information systems, Journal of
Information Science, Vol. 19, No. 4, 1993
[17] General Accounting Office, Information system life cycle manual
GAO/IMTEC-92-51, 1992
[18] Costa, J., C., Information system life cycle and management roles,
Proceedings of the IADIS International Conference WWW/Internet
2004, Madrid, Spain, Volume II., pp1170-1174
[19] Carlos J. Costa, Manuela Aparício, Managing the Information
System Life Cycle in Construction and Manufacturing, Proceedings
of World Academy of Science, Engineering and Technology
Volume, 2005, ISSN 1307-6884
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
114
[20] Royce, W. W. – Managing the Development of Large Systems,
Proceeding of Westcon, USA, 1970
[21] www.biblioteca.ase.ro : Strategii de abordare si realizare a
sistemelor informatice
[22] Rusu, L, Managementul sistemelor informatice , Presa Universitar ă
Clujean ă, Cluj-Napoca, 2001
[23] Tardieu, H., Rochfeld, A., Colleti, R. – La Methode Merise:
Principes et Outils , 2e Edition, Editions & Organisation, Paris,
1991
[24] Georges Panet, Raymond Letouche, Merise/2 – Modèles et
techniques avancées, Editions d'organisation Paris, 1994
[25] Hoagland & Williamson: http://www.uky.edu/Ag/AgEcon/pubs
/feasibility_study.pdf , 2000
[26] Ascott, Elizabeth, Benefit Cost Analysis of Wonderworld Drive
Overpass, Texas State University. http://ecommons.txstate.edu/
arp/104/ , 2006
[27] Mircea Covrig, Managementul proiectelor-Suport de curs ,
AMCSIT Politehnica, 2000
[28] Constantin Oprean, Mihail Țițu, Cristina Oprean, Managementul
strategic, Editura Universit ății din Sibiu, 2002
[29] Mochal, T., Mochal, J., Lecții de management de proiect ,
Bucure ști, Editura Codecs, 2006
[30] Newton, R., Management de proiect – pas cu pas, Bucure ști,
Editura Meteor Press, 2007
[31] Ipate, F.E., Dezvoltarea aplica țiilor de baze de date în Oracle 8 și
Forms 6 , Editura BIC ALL, 2000
[32] Michael Hernandez, Proiectarea bazelor de date, Editura Teora,
2003
[33] Bănic ă, Logica, Aplica ții informatice în ACCESS , Editura
Universit ății din Pite ști, 2007
[34] http://smartdraw..com/tutorials/software/dfd , How to draw Data
Flow Diagrams
[35] D. Zaharie, I. Ro șca Proiectarea sistemelor informatice. Note de
curs, Academia de Studii Economice, 1999
[36] Bănic ă, L., Li ță , I., Informatica. No țiuni de baz ă și aplica ții
economice , Editura MatrixRom, 2007
[37] Li ță , I., B ănic ă, L., Protocoale de comunica ție în Internet, Editura
MatrixRom, 2007
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
115 [38] Ro șca, I.Gh.,Bucur, C.M., Timofte-Stanciu, C. Paiu, O., Vi șan, M.,
Comer țul electronic: concepte, tehnologii și aplica ții , Editura
Economic ă, 2004
[39] Bănic ă, L., Metode standard de comunica ții la nivel de aplica ții ,
Editura Universit ății din Pite ști, 2005
[40] Davidescu, N., Sisteme informatice financiar – bancare , Editura
Editura ALL, Bucure ști, 1998
[41] Koop, R., Rooimans R., and de Theye, M. (2003) Regatta: ICT-
implementations – www.wikipedia.com/Implementation
[42] Eason, K., Information technology and organizational change ,
(1988) – www.wikipedia.com/Implementation
[43] Office Of Governement Commerce, Managing successful projects
with PRINCE2, 4th edition, 457 p., ISBN 978-0-11-330946-7, 2005
[44] Crainer, S., The 75 Greatest Management Decisions Ever
Made…and 21 of the worst, Bucharest, Teora, 2002
[45] Leishman, T., Cook, D., Requirements Risks Can Drown Software
Projects, CrossTalk 15.4, April 2002
[46] Woodward, S., J., Quantified Objectives: A fundamental advance
in Managing Software Development Projects, Fall 200 Issue of
Methods and Tools
[47] http://ec.europa.eu/enterprise/sme/index_en.htm
[48] O’Brien, J.A., Management Information Systems. Managing
Information Technology in the Internetworked Entreprise ,
McGraw-Hill, Boston, 1999
[49] Banciu, D., Vectorul informa țional in societatea cunoasterii ,
Revista român ă de Biblioteconomie și Știin țe inform ării, nr.2, 2005
[50] http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/index_en
[51] Curiac Daniel, Sisteme informatice pentru comer țul electronic , Ed.
Orizonturi Universitare, Timi șoara, 2005
[52] http://www.librarie.net.ro
[53] Barefoot, C., Revolu ția comer țului electronic , Editura Amaltea,
Bucure ști, 2004
[54] http://www.ITBusinessEdge.com , Accounting information system –
AIS
[55] Anderegg, Travis, MRP/MRPII/ERP/ERM — Confusting Terms
and Definitions , http://www.wlug.org.nz/EnterpriseSpeak , 2007
[56] King. W., Ensuring ERP implementation success , Information
Systems Management, 2005
Proiectarea sistemelor informatice de gestiune
116 [57] Yusuf, Y., A. Gunasekaran, M. Abthorpe, Enterprise Information
Systems Project Implementation , International Journal of
Production Economics, 87(3), February 2004
[58] Spulb ăr, C., Optimizarea managementului bancar , Editura
Universitaria Craiova, 1999
[59] Diaconescu, M., Bănci, sisteme de pl ăți, riscuri , Editura
Economic ă, Bucure ști, 1999
[60] lonescu, C. L., Economia și rolul b ăncilor, Editura Economic ă,
Bucure ști, 1997
[61] Prutianu, Ștefan, Anastasiei, B., Jijie, T., Cercetarea de marketing ,
Editura Polirom, 2002
[62] Kotler Ph., Managementul marketingului , Editura Teora, Bucure ști,
1997
[63] Kotler Ph, Armstrong G., Principiile marketingului , Editura Teora,
Bucure ști, 1998
[64] www.infoeuropa.ro Reforma_administratiei_publice
[65] http://www.guv.ro Strategia de guvernare
[66] http://www.mmssf.ro/website/ro/prezentare.jsp – Site-ul Ministeru-
lui Muncii, Solidarit ății Sociale și Familiei
[67] Market Watch IT&C, nr.88/septembrie 2006, Administra ția public ă
[68] Bănic ă, L. Ro șca, D., Experimental system for e-administration ,
Sesiunea Intena țional ă de Comunic ări Știin țifice "Integrarea
European ă – noi provoc ări pentru România", Oradea, mai 2007
[69] Ghilic-Micu, B., Stoica, M., eActivitatile în societatea
informationala , Editura Economica, Bucuresti, 2002
[70] Ipate, F.E., Dezvoltarea aplica țiilor de baze de date în Oracle 8 și
Forms 6 , Editura BIC ALL, 2000
[71] Popescu, I., Baze de date rela ționale , Editura Universit ății
Bucure ști, 1996
[72] Michael Hernandez, Proiectarea bazelor de date, Editura Teora,
2003
[73] Alison Balter, Access 2003 , Editura Niculescu, 2006
[74] Năstase, P., Mihai, F., Baze de date – Access 2000 , Editura Teora,
2001
[75] Jennings, R., Totul despre Access 2000 , Editura Teora, 2002
[76] Banica, L., Stefan, C.L., Baze de date online , Editura Universitatii
din Pitesti, 2011
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Curs Psig Cig 1 [613381] (ID: 613381)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.