CURS IV – DIVERSITATEA CULTURALA SI INFLUENTA SA ASUPRA AFACERILOR INTERNATIONALE [629069]

CURS IV – DIVERSITATEA CULTURALA SI INFLUENTA SA ASUPRA AFACERILOR INTERNATIONALE

DIVERSITATEA CULTURALA – ASPECTE GENERALE “There are truths on this side of the Pyrenees that are falsehoods on the other” – Blaise PascalExista o mare diversitate a valorilor, ceea ce face ca adevarurile sa fie relative.T oate afacerile se materializeaza printr-o interactiune intre indivizi, de aceea succesul tranzactiilor internationale depinde de cat de bine oamenii de afaceri se inteleg unii pe altii.

DE CE ESTE IMPORTANTA CULTURA IN AFACERI?Influenteaza modul in care sunt elaborate strategiile de afaceri.Este “lentila” prin care se filtreaza procesul motivational.Influenteaza practicile de management, luarea deciziilor si negocierea.Influenteaza toate functiunile firmei, de la finante – contabilitate la productie si vanzare.Ne ajuta sa ii intelegem pe ceilalti, sa dezvoltam strategii eficiente de afaceri si negociere.Ne ajuta sa obtinem avantaje competitive prin asimilarea de idei, practici, produse, servicii si tehnologii “din afara”.Intelegerea ei faciliteza libera circulatie a indivizilor.Face ca practicile de management sa fie mai facile sau mai dificile in functie de cat de asemanatoare sunt valorile culturale din diferite spatii geografice.Cultura poate fi un factor diviziv sau unificator.

STEREOTIPURIStereotipurile reprezinta “tipare mentale” folosite pentru a procesa noi informatii prin comparare cu experiente sau cunostinte trecute.De obicei, se considera ca utilizarea lor este gresita, dovedeste ignoranta si este chiar imorala.T otusi, acestea apar in mod natural in momentul procesarii unor informatii si pot fi folosite intr-un mod constructiv.Problema nu este existenta stereotipurilor, ci modul in care sunt folosite. Daca se pleaca de la premisa ca persoana pe care o intalnim se conformeaza unui anumit stereotip, fara a lasa noi informatii sa intre in sistemul nostru de gandire, facem o greseala in sensul ca vom considera ca toti cei care provin dintr-o anumita cultura sunt la fel.Mai corect ar fi sa consideram imaginea noastra despre o anumita cultura drept un “prototip”, pe care sa il ajustam pe masura ce adunam noi informatii despre persoana sau situatia in cauza.

RAPORTAREA LA PROPRIILE VALORI CULTURALEParochialismul – asteptarea ca cei provenind din alte spatii culturale sa adopte in mod automat comportamente specifice unei anumite culturi.Etnocentrismul – perceptia ca valorile, normele, credintele sau modul de perceptie al lucrurilor proprii unei persoane sau culturi este cel mai bun, indiferent de situatie sau locul in care se afla.Dupa cum se poate observa, o combinatie “letala” in managementul international este cea intre stereotipuri si etnocentrism.Pentru ca procesul de management sa fie unul eficient, decidentii trebuie sa isi dezvolte senzitivitatea culturala; in primul rand, trebuie sa isi inteleaga propriile culturi, apoi trebuie sa le inteleaga pe ale altora, iar in ultima instanta trebuie sa inteleaga diferentele si sa faca in asa fel incat sa le armonizeze, pentru a construi relatii de munca eficiente oriunde in lume.

VARIABILELE CULTURALE UNIVERSALERelatiile de rudenie – sistemul adoptat de societate privitor la relatiile de familie; in unele state, acest sistem are la baza familia imediata, in timp ce in altele acesta este format din familia extinsa. Acesta influenteaza practicile de management, in sensul ca loialitatea fata de familie isi pune amprenta asupra unor aspecte cum ar fi acordarea contractelor sau angajarea salariatilor.Educatia – formala sau informala, primita din surse variate, influenteaza asteptarile la rezultate din partea salariatilor unei firme straine; de asemenea, influenteaza deciziile manageriale privitoare la angajare, constituirea echipelor, programe de training sau stiluri de leadership.Sistemul economic – oricare ar fi sistemul economic (socialist sau capitalist), mijloacele de productie si distributie intr-o societate au o influenta majora asupra unor activitati ca: aprovizionarea, distributia, motivatia sau repatrierea profiturilor.Sistemul politic (democratic, dictatorial, comunist) – impune constrangeri asupra libertatii organizatiilor de a face afaceri.

VARIABILELE CULTURALE UNIVERSALE – CONT.Religia – credintele spirituale ale unei societati sint deseori atat de puternice incat transced alte aspecte culturale. Ele influenteaza practicile de afaceri, atitudinea fata de timp si fata de schimbare, produsele sau serviciile oferite. Formele de asociere – exista in mod formal sau informal in fiecare societate; indiferent ca ele sunt de natura religioasa, sociala, politica sau profesionala, managerii internationali trebuie sa fie la curent cu rolul pe care il joaca si cu interactiunile pe care le au cu mediul de afaceri.Sanatatea – sistemul de sanatate influenteaza productivitatea salariatilor, asteptarile acestora si rolul pe care il are fitness-ul in viata lor; aceste asteptari pot influenta decizii manageriale care privesc acordarea de beneficii, asigurari, facilitati pentru practicarea sportului, concedii medicale, etc.Timpul liber – modul in care oamenii isi petrec timpul liber isi pune amprenta asupra modul in care oamenii muncesc si a rolului muncii in viata lor.

VARIABILE EXTERNE CARE INFLUENTEAZA MANAGEMENTUL

DIMENSIUNILE CULTURALEÎn anii `80-`90 o seamă de cercetă tori (Geert Hofstede, Fons Trompenaars) au încercat să dea mai multă rigoare studiilor interculturale prin utilizarea unor cercetă ri „de teren”. Compararea capă tă acum o bază cantitativă prin evaluarea (mă surarea) datelor empirice culese, în genera l, prin sondaje de opinie sau anchete.

FONS TROMPENAARSFons Trompena ars, un cercetă tor olandez, a realizat studii asupra diferenţ elor între culturile naţ ionale, lucrarea sa din 1993 fiind bazată pe ră spunsurile a peste 10.000 de angajaţ i din 46 de ţ ă ri (eş antionul lui Trompena ars include zece state ex-comuniste, în principal din Europa de Est). Autorul utilizează ş apte dimensiuni culturale, fiecă reia corespunzâ ndu-i o scală a gradului de intens itate (de exemplu, de la „universalism”, la o extremă , la „particularism” la cealaltă extremă ) ş i determi nă poziţ ia ţ ă rilor luate în analiză pe acea scală .

DIMENSIUNI CULTURALE TROMPENAARSUniversalism vs. particularism: Este vorba de diferenţ a între culturile în care se consideră că ideile ş i practicile pot fi aplicate în orice condiţ ii fă ră modifică ri ş i cele în care se consideră că circums tanţ ele dictează modul în care ideile ş i practicile trebuie să fie aplicate.În culturile cu grad înalt de „universalism” (de exemplu, după rezultatele analizei, SUA, Australia, Germania, Suedia, Marea Britanie) accentul se pune pe regulile formale, care trebuie să fie s t r i c t r e s p e c t a t e , î n t i m p c e î n c u l t u r i l e „particulariste” (Venezuel a, ex- URSS, Indonezia, China) se dă mai mare importanţ ă relaţ iilor interuma ne decât regulilor formale.

DIMENSIUNI CULTURALE TROMPENAARSIndividualism vs. colectivism: Această dimens iune este analizată dintr-o perspectivă proprie de Trompena ars.În culturile „individualiste” (SUA, ex-Cehoslovacia, Argentina, Mexic) oamenii se privesc pe ei înş iş i ca fiind persoane independente, în timp ce în cele „colectiviste” (Singapore, Thailanda, Japonia, Indonezia, Franţ a) oamenii se defines c ca membri ai unui grup.

DIMENSIUNI CULTURALE TROMPENAARSEgalitate vs. ierarhie: Segregarea între culturile în care indivizii sunt trataţ i în mod egal, astfel încât ei să poată fi evaluaţ i în funct ̧ ie de merit ş i culturile în care nivele ierarhice superi oare au deplină autoritate de decizie, putând stabili poziţ ia social-profesională a indivizilor în funct ̧ ie de alte criterii decât meritul (vârsta, afilierea politică , apartenent ̧ a la un clan etc.).O cultură de „merit” (engl. achievement) este aceea în care oamenilor li se acordă un statut după cât de bine îş i realizează sarcinile (funct ̧ iile); o cultură „de poziţ ie” (engl. ascription) este aceea în care statutul este în funct ̧ ie de cine sau ce este persoana respectivă . În primul caz (exemplu, Austria, SUA, Elveţ ia, Marea Britanie) dobândesc un statut înalt cei care au performanţ e ridicate, în al doilea caz (exemplu, Venezuel a, Indonezia, China) statutul depinde de vârstă , sex sau relaţ iile personale de care se bucura ̆ individul respectiv.

DIMENSIUNI CULTURALE TROMPENAARSSecvenţ ial vs. sincronic în raport cu timpul: În culturile „secvenţ iale” oamenii încearcă să facă o singură activitate, într-o perioadă dată , sunt punctua li ş i urma ̆ resc cu stricteţ e planurile de lucru (exemplu, SUA). În culturile „sincronice” oamenii tind să facă mai multe lucruri într-o perioadă dată de timp, datele întâlnirilor pot fi schimbate în ultimul moment ş i planurile sunt în genera l subordonate relaţ iei interumane (exemplu, Mexic).

DIMENSIUNI CULTURALE TROMPENAARSOrientare spre interior vs. orientare spre exterior: În culturile „orientate spre exteri or” managerii consideră că ei controlează mediul înconjură tor, în timp ce în culturile „orientate spre interior” aceş tia consideră că mediul este factorul dominant.De exemplu, în SUA, managerii cred că ei sunt stă pânii propriului destin ş i aceasta explică atitudinea lor dominantă în raport cu mediul; în schimb, multe culturi asiatice consideră că lucruri le evoluează în mod natural ş i că omul trebuie să „meargă cu valul”, să fie flexibil ş i în armonie cu natura.

DIMENSIUNI CULTURALE TROMPENAARSSpecific vs. difuz. Analiză specifică vs. analiza unor totalită ţ i integrate, distinge după cum o cultură se caracterizează mai degrabă printr-o abordare analitică „specifică ”, (fenomenel e sunt studiate pe pă rţ i ş i elemente componente) sau una integristă , „difuză ” (identificarea structuri lor, relaţ iilor ş i contextel or mai largi). Într-o cultură „specifică ” indivizii au un spaţ iu public larg, deschis altora, ş i un spaţ iu privat restrâns, în care au acces numai cei apropiaţ i. O cultură „difuză ” este cea în care spaţ iul public ş i cel privat sunt similare ca mă rime, iar accesul în spaţ iul public este pă zit cu stricteţ e, pentru că el deschide drumul spre spaţ iul privat. Autorul gă seş te că Austria, Mare Britanie ş i Elveţ ia sunt culturi „specifice”, pe când Venezuel a, China ş i Spania sunt culturi „difuze”.

DIMENSIUNI CULTURALE TROMPENAARSNeutru vs. afectiv: O cultură „neutra ̆ ” este cea în care oamenii îş i stă pânesc sentimentel e (exemplu, Japonia, Marea Britanie), în timp ce o cultură „afectivă ” se caracterizează prin faptul că emoţ iile sunt expri mate firesc ş i deschis (exemplu, Mexic, Olanda, Elveţ ia, după rezultatele lui Trompena ars). Persoanele aparţ inând unei culturi „neutr e” încearcă să nu-ş i arate sentimentel e, acţ ionează cu stoicism ş i îş i ment ̧ in calmul. Dimpotrivă , în culturile „afective” oamenii zâmbes c sau se încrunta ̆ în timpul discuţ iilor, vorbesc tare când se înfierbâ ntă ş i sunt plini de efuziune când se întîlnesc.

TROMPENAARS – AFINITATI CULTURALEAbordarea interculturală nu are în vedere numai reflecta rea deosebirilor dintre culturi, ci ş i a asemă nă rilor dintre acestea. Ea permi te identificarea unor grupuri de ţ ă ri care împă rtă ş esc valori comune ş i descoperă zone de afinitate culturală pe harta lumii. Fons Trompena ars utilizează cinci dimens iuni din modelul să u pentru a identifica grupuri de afinitate culturală propunând cinci astfel de zone.

TROMPENAARS – AFINITATI CULTURALEAbordarea interculturală nu are în vedere numai reflecta rea deosebirilor dintre culturi, ci ş i a asemă nă rilor dintre acestea. Ea permi te identificarea unor grupuri de ţ ă ri care împă rtă ş esc valori comune ş i descoperă zone de afinitate culturală pe harta lumii. Fons Trompena ars utilizează cinci dimens iuni din modelul să u pentru a identifica grupuri de afinitate culturală propunând cinci astfel de zone.

TROMPENAARS – GRUPURI DE AFINITATE CULTURALAGrupul anglo-saxon (SUA, Marea Britanie): individualism, universalism, relaţ ii neutr e (except ̧ ie SUA, cu relaţ ii afective) ş i specifice, statut în funct ̧ ie de merit; 
Grupul asiatic (Japonia, China, Indonezia, Hong Kong, Singapore): colectivism, particularism, relaţ ii afective ş i difuze, statut în funct ̧ ie de poziţ ie; 
Grupul latino-american (Argentina, Mexic, Venezuel a): individualism (except ̧ ie Venezuel a, colectivism), particularism, relaţ ii neutr e ş i difuze, statut în funct ̧ ie de poziţ ie. De notat că Brazilia, inclusă în analiză , prezintă o serie de caracteristici opuse celorlalte ţ ă ri din Ameri ca Latina studiate; 
Grupul latino-european (Franţ a, Belgia, Italia): colectivism, universalism, relaţ ii specifice (exepţ ie Italia), relaţ ii afective, statut în funct ̧ ie de poziţ ie. Spania prezintă caracteristici contrare pentru cele cinci dimens iuni, ceea ce înseamnă că , după acest criteriu, nu face parte din grupul respectiv; Grupul germanic (Austria, Germania, Elveţ ia, Ceho slovacia): colectivism (except ̧ ie Austria), universalism, relaţ ii specifice (exepţ ie Germania), relaţ ii afective (except ̧ ie Austria), statut în funct ̧ ie de merit (except ̧ ie Elveţ ia).