Curs Introducere In Contabilitate Partea A Ii A 2016 2017 Student [627101]

34
INTRODUCERE IN CONTABILITATE
PARTEA A II -A

1. DOCUMENTELE FINANCIAR -CONTABILE
2. CONTUL
3. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE
4. CONTABILITATEA STOCURILOR
5. CONTABILITATEA DATORIILOR CU FURNIZORII
6. CONTABILITATEA DATORIILOR CU PERSONALUL
7. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
8. CONTABILITATEA DISPONIBILIT ĂȚILOR
9. ÎNCHIDEREA CONTURILOR, ÎNTOCMIREA REGISTRULUI JURNAL ȘI A
BALANȚEI DE VERIFICARE

1. DOCUMENTELE FINANCIAR -CONTABILE

În contabilitate se regăsesc următoarele categorii de documente:
1.1. Documentele justificative – sunt reprezentate de documentele pe baza cărora sunt
recunoscute în contabilitate trnzacțiiile economice;
1.2. Registrele contabile – sunt reprezentate de documentele în care se consemnează
efecul tranzacțiilor economice asupra elementelor de active, datorii, capitaluri proprii,
cheltuieli sau venitu ri.
1.3. Balanța de verificare – reprezintă documentul contabil care oferă o imagine de
ansamblu asupra situației elementelor de active, datorii, capitaluri proprii, cheltuieli
sau venituri.

1.1. Documentele justificative
!!!Atenție: Se vor studia în mod individual . Documentele descrise stau la baza
recunoașterii în contabilitate a modificărilor generate de tranzacțiile economice !!!
Conform Legii contabilității nr. 82/1991 modificată și republicată „orice operație se
consemnează în momentul efectuării ei într -un act înscris care stă la baza înregistrărilor în
contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ”. Principalele documente
contabile ce stau la baza recunoașterii în contabilitate a celor mai frecvent întâlnite tranzacții
economice sunt următ oarele:
 Factura;
 Avizul de însoțire a mărfii;
 Bonul fiscal;
 Bonul de consum;
 Bonul de predare, transfer, restituire;
 Chitanța;
 Ordinul de plată;
 Extrasul de cont;
 Nota de contabilitate.

35
 Pentru înregistrarea vânzării bunurilor și serviciilor prestate, furni zorul întocmește în
trei exemplare Factura . Emiterea facturilor generează o creanță. Pentru partenerul
comercial (cumpărătorul), Factura reprezintă documentul primit de la vânzător
(furnizor) utilizat pentru înregistrarea achizițiilorsau serviciilor primit e. Primirea
facturilor generează o datorie.
 Pentru însoțirea bunurilor pe timpul trans portului furnizorul întocmește Avizul de
însoțire a mărfii . Acesta se întocmește, în două s au mai multe exemplare, de către
unitățile care nu au posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor,
mărfurilor sau altor valori materiale, precum și în alte situații stabilite prin procedurile
proprii ale unității. În situația în care nu are și factura, cumpărătorul utilizează acest
document pentru înregistrarea achiziției bunurilor.
 În cazul în care o entitate economică are drept obiect de activitate vânzarea cu
amănuntul, aceasta va emite Bonul fiscal. Prin bonul fiscal se atestă simultan vânzarea
bunurilor și încasarea contravalorii acestora.
 Pentru eliberarea din magazie a diverselor materiale și înregistrarea în contabilitate a
consumurilor respective se întocmește în două exemplare Bonul de consum.
 Pentru predarea produselor finite, semifabricatelor la depozit, magazie, a transferului
valorilor materiale într e două gestiuni aflate în incinta unității se întocmește în două
exemplare documentul Bon de predare, transfer, restituire.
 Pentru încasare unei sume de bani la casieria unei unități economice, casierul a cesteia
întocmește documentul Chitanța în două exemp lare. Primul exemplar ajunge la
deponent (plătitor) care înregistreazăplata realizată în numerar.
 Pentru efectuarea plăților din contul bancar, o entitate economică întocmește un Ordin
de plată ;
 Pentru recunoașterea încasărilor în contul bancar, o entitate economică utilizează
Extrasul de cont primit de la bancă
 În cazul operațiunilor contabile pentru care nu se întocmesc documente justificative,
înregistrările în contabilitate se fac pe bază de Note de contabilitate care au la bază note
justificative sau n ote de calcul, după caz. Nota de contabilitate se întocmește într -un
exemplar de către compartimentul financiar -contabil. Exemple: Repartizari de profit,
conastituire provizioane, ajustari pentru depreciere .

Unitatea….
NOTĂ DE CONTABILITATE Nr.
document Data
Ziua Luna Anul

Nr
crt Explicații Simbolul conturilor Suma
Debitoare Creditoare

TOTAL

36
1.2. Registrele de contabilitate

!!!Atenție: Se vor studia în mod ind ividual, după prezentarea infor mațiilor despre cont!!!

Potrivit Legii contabilității cu modificările și completările ulterioare, registrele de
contabilitate obligatorii sunt: Registrul -jurnal, Reg istrul -inventar și Cartea mare. Registrele de
contabilitate se pot prezenta sub formă de registru, foi volante sa u listări informatice, după
caz. Numerotarea paginilor registrelor se va face în ordine crescătoare, iar volumele se vor
numerota în ordinea completării lor.

1.2.1. Registrul -jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
cronologic toate operațiunile economico -financiare1.

Unitatea ……………………..
REGISTRUL -JURNAL
Nr. pagină…..
Nr.
crt. Data înreg. Documentul
(fel,nr,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

21 07.11. 201.N Ordin de plata
nr.10/07.11.201N Plata
datoriei
fata de
firma B 404 5121 20.000 20.000

Întocmit, Verificat,

1 Conform exemplului 2 de la pag.4 0

1.2.2. Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar și
sistematic, prin regruparea conturilor, mișcarea și existența tuturor elementelor de activ,
capitaluri proprii și datorii, la un moment dat. Registrul Cartea mare poate fi înlocuit cu
Fișa de cont pentru operațiuni diverse. La sfârșitul lunii (perioadei), pent ru fiecare cont
sintetic din Cartea mare se stabilesc totaluri ale rulajului contului debitor sau creditor și
ale conturilor corespondente. Totalul sumelor conturilor corespondente trebuie să fie
egale cu rulajul debitor sau creditor al contului respectiv. Cartea mare stă la baza
întocmirii balanței de verificare.

1.2.3. Registrul -inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate
elementele de activ, capitaluri proprii și datorii, grupate în funcție de natura lor,
inventariate de unita te (inventariere faptică), potrivit legii. Elementele de activ,
capitaluri proprii și datorii înscrise în Registrul -inventar au la bază listele de
inventariere sau alte documente care justifică conținutul acestora la sfârșitul exercițiului
financiar. Pe ba za Registrului -inventar și a balanței de verificare de la 31 decembrie se
întocmește bilanțul care face parte din situațiile financiare anuale.

1 Operațiunile de aceeați natură, realizate în acelați loc de activitate (atelier, secție etc.), po t fi recapitulate într -un
document centralizator, denumit jurnal auxiliar, care stă la baza înregistrării în Registrul -jurnal. Unitățile pot
utiliza jurnale auxiliare pentru: operațiunile de casă și bancă, decontările cu furnizorii, situația încasării -achitării
facturilor etc.

37
Unitatea ……………………..
REGISTRUL -INVENTAR
la data de ………..
Nr. pagină…..
Nr.
crt. Recapit ulația
elementelor
inventariate Valoarea
contabilă Valoarea
de
inventar Diferențe din evaluare (de
înregistrat) ca rezultat al
inventarierii
Valoarea Cauze diferențe

Întocmit,
Verificat,
În documentele justificative și în cele cont abile nu sunt admise ștersături, modificări
sau alte asemenea procedee, precum și lăsarea de spații libere între operațiunile înscrise în
acestea sau file lipsă. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greșite,
pentru ca acest ea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corectă. Corectarea
se face în toate exemplarele documentului și se confirmă prin semnătura persoanei care a
întocmit/corectat documentul justificativ, menționându -se și data efectuării core cturii. În cazul
stornărilor, pe documentul inițial se menționează numărul și data notei de contabilitate prin
care s -a efectuat stornarea operațiunii, iar în nota de contabilitate de stornare se menționează
documentul, data și numărul de ordine ale operaț iunii care face obiectul stornării. Corectarea
înregistrăilor făcute în contabilitate se face numai pe baza notelor de contabilitate întocmite în
acest scop. Termenul de păstrare a statelor de salarii este de 50 de ani, iar termenul de păstrare
a registrel or și a documentelor justificative și contabile este de 10 ani cu începere de la data
încheierii exercițiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, cu excepțiile prevăzute de
legislație.

1.2.4. Balanța de verificare
Balanța de verificare este documentul contabil utilizat pentru verificarea înregistrării
corecte în contabilitate a operațiunilor efectuate și controlul concordanței dintre contabilitatea
sintetică și cea analitică, precum și principalul instrument pe baza căruia se întocmesc
raportările cont abile stabilite potrivit legii. Pentru verificarea înregistrărilor în contabilitatea
analitică se pot întocmi balanțe de verificare analitice. Balanța de verificare a conturilor
sintetice, precum și balanțele de verificare ale conturilor analitice se întoc mesc cel puțin
anual, la încheierea exercițiului financiar sau la termenele de întocmire a raportărilor
contabile, la alte perioade prevăzute de actele normative în vigoare și ori de câte ori se
consideră necesar.
Cu ajutorul Balanței de verificare pot fi identificate următoarele tipuri de modificări :
– Nerespectarea dublei înregistr ări
– Nerespectarea egalității sumelor debitoare și creditoare în cadrul formulelor contabile
compuse
– Preluarea greșită a informațiilor din conturi
– Calcule eronate ale coloanelor di n balanță.
Totuși, cu ajutorul balanței de verificare nu pot fi descioperite omisiuni privind
înregistrarea operațiilor sau folosirea unor conturi greșite decât cele pentru operația
respectivă.
În cele ce urmează sunt prezentate două modele de balanță de v erificare.

38
Unitatea …… BALANȚĂ DE VERIFICARE
la data de …..
Simbolul
conturilor Denumirea
conturilor Solduri inițiale Rulajele lunii curente Total sume Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoa re

TOTAL
Întocmit, Conducătorul compartimentului financiar -contabil,

Unitatea …… BALANȚĂ DE VERIFICARE
la data de …..
Simbolul
conturilor Denumirea
conturilor Solduri inițiale Total sume precedente Rulajele lunii curente Total sume Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare

TOTAL
Întocmit, Conducătorul compartimentului financiar -contabil,

39
2. CONTUL
2.1 Informații generale privind contul
2.2 Reguli de funcționare a conturilor
2.3 Analiza contabilă a tranzacțiilor
2.4 Stornarea

2.1 Informații generale privind contul
În contabilitate este utilizat instrumentu l “cont” pentru a înregistra, calcula și controla
existentul și modificările (creșteri, micșorări) fiecărui element bilanțier și modificările
(creșteri, micșorări) f iecărui element de cont de profit ș i pierdere pe o anumită perioadă de
timp. Cea mai simplă formă de cont este cea prezentată sub forma literei T. Structura contului
este următoarea :
1. Titlul (denumirea) și simbolul contului
2. Debitul și creditul
3. Explicația tranzacțiilor înregistrate în cont
4. Rulajul (mișcarea) contului
5. Total sume debitoare și credit oare ale contului
6. Soldul contului.

1. Titlul (denumirea) și simbolul contului
Titlul contului reprezintă conținutul economic al elementului bilanțier (bun economic,
sursă de finanțare, rezultat) a cărui evidență se ține cu ajutorul contului respectiv. În
general, denumirea unui cont reflectă obiectul înregistrat în contul respectiv.
Simbolul conturilor precum și denumirea acestora sunt stabilite unitar în România prin
planul de conturi general.
Pe linia orizontală a teului sunt înscrise titlul și simbolul cif ric ale contului.
Exemple : 411 Clienți, 4423 TVA de plată, 461 Debitori diverși, 301 Materii prime.

2. Debitul și creditul
Debitul (D) reprezintă partea stângă a unui cont iar creditul (C) partea dreaptă a unui
cont. Toate sumele trecute în partea stângă a unui cont sunt sume debitoare iar toate
sumele trecute în partea dreaptă a unui cont sunt sume creditoare .
A debita un cont înseamnă a înregistra o sumă în partea stângă a contului respectiv. A
credita un cont înseamnă a înregistra o sumă în partea dreaptă a contului respectiv.
Legătura dintre debitul și creditul conturilor stabilite cu ocazia înregistrării operațiilor
economice în conturi se numește corespondența conturilor .

3. Explicația tranzacțiilor înregistrate în cont
Explicația poate fi descriptivă sau contabilă. Explicația desciptivă constă în prezentarea,
pe scurt, a conținutului operației economice sau financiare cu indicarea documentului
justificativ, a datei când a avut loc.
Exemplu :

Explicația contabilă constă în indicarea simbolului sau simbolu rilor conturilor
corespondente.

40
4. Rulajul (mișcarea) contului
Rulajul reprezintă mișcarea sau sumele înregistrate succesiv într -o perioadă de gestiune în
debitul sau creditul unui cont ca urmare a creșterilor și micșorărilor generate de diverse
tranzacții .
Rulajul este de două feluri: debitor și creditor. Rulajul debitor (RD) reprezintă totalitatea
înregistrărilor efectuate în debitul unui cont într -o perioadă de gestiune. Rulajul creditor
(RC ) reprezintă totalitatea înregistrărilor efectuate în creditul unui cont într -o perioadă de
gestiune.

5. Total sume debitoare și creditoare ale contului
Totalul sumelor unui cont este de două feluri: total sume debitoare (TSD) și total sume
creditoare (TSC). Prin adunarea rulajelor debitoare sau creditoare cu sumele ca re exprimă,
în partea de debit sau de credit, soldul inițial reflectat de cont la începutul perioadei de
gestiune, se obține total sume debitoare și total sume creditoare ale contului respectiv.

6. Soldul contului
Existentul valoric stabilit la un moment dat elementulului pentru care s -a deschis contul
reprezintă soldul contului. Se stabilește ca diferență între total sume debitoare și total
sume creditoare. În funcție de mărimea sumelor, soldul poate fi debitor, sold creditor sau
sold balansat (cont soldat). Dacă totalul sumelor debitoare din cont este mai mare decât
totalul sumelor creditoare, contul are sold debitor (SD), iar dacă totalul sumelor creditoare
este mai mare decât totalul sumelor debitoare, contul are sold creditor (SC). Dacă totalul
sumelor de bitoare din cont este este egal cu totalul sumelor creditoare, contul este soldat
sau balansat.

Soldurile se stabilesc de regulă, la sfârșitul perioadei de gestiune, reprezentând solduri
finale (SF) respectiv debitoare (SFD) sau creditoare (SFC) care, la începutul perioadei
următoare de gestiune apar ca solduri inițiale (SI).
În teul (T) fiecărui cont se va trece la sfârșitul perioadei de gestiune soldul final debitor în
creditul contului respectiv sau soldul final creditor în debitul contului respectiv p entru
echilibrarea sumelor din debitul și creditul acestuia.

Relațiile de calcul pentru total sume sunt :
TSD =SI debitor+RD
TSC=SI creditor+RC,
Relațiile de calcul pentru soldul final sunt :
1. TSD – TSC = SFD, când TSD > TSC
2. TSC – TSD = SFC, când TSC > TSD
3. TSD – TSC = 0, când TSD = TSC.

41
Fișa contului 404 Furnizori de imobilizări

Unitatea ALFA
Fișă de cont pentru operații diverse Furnizori de imobilizari Simbol cont Pag
404 1
Data înreg. Document Explicație Simbol
cont
cores –
pondent Rulaj Sold D/C
Fel
Nr. D C
01.11 .201N Sold inițial – – – 20.000 C
03.11 .201N Factură 126 Achiziție mijloc de transport 2133 – 30.000 50.000 C
07.11 .201N Ordin de
plată 10 Plată datorie 5121 20.000 – 30.000 C
Total 20.000 30.000 30.000 C

D 404 Furnizori de imobilizari C

(5212) 20.000 SI 20.000
30.000
(2133)
RD 20.000 RC 30.000
TSD 20.000 TSC 50.000
SFC 30.000

42
Având în vedere soldul pe care -l prezintă, conturile pot fi :
 Conturi monofuncționale sunt conturi ce prezint ă un singur fel de sold debitor
sau creditor. Aceste conturi sunt întotdeauna numai conturi de activ sau numai
conturi de capitaluri.
 Conturi bifuncționale sunt conturi ce prezintă fie sold debitor, fie sold creditor
la momente diferite.
Exemplu

Confo rm reglementărilor românești, există conturi permanente și conturi temporare.
Conturile permanente sunt conturi care pot prezenta la sfârșitul perioadei de gestiune sold
debitor, creditor sau zero. Asupra soldului de la sfârșitul perioadei nu se intervine. Soldul final
devine la începutul perioadei următoare sold inițial . În literatura de specialitate, aceste conturi
sunt numite și conturi bilanțiere, fiind conturi ce reprezintă elementele bilanțului. Pentru
aceste conturi, operațiunea de închidere presupu ne calculul indicatorilor rulaje și total sume în
vederea determinării soldului final.
Conturile temporare sunt denumite în literatura de specialitate conturi de procese, fiind
conturile de venituri și cheltuieli. Sunt conturi care la sfârșitul perioadei d e gestiune sunt
închise și vor prezenta astfel sold final zero. Pentru aceste conturi, operațiunea de închidere
presupune transferal tuturor sumelor din conturile de venituri și cheltuieli către contul 121
Profit sau pierdere.

Planul de conturi
Planul de conturi general este un tablou al întregului sistem de conturi, în cadrul căruia
fiecare cont este delimitat printr -o denumire și simbol cifric fiind încadrat într -o clasă și grupă,
asigurându -se astfel uniformitate și unitate de conținut, funcție, denumi re și simbolizare a
conturilor. În simbolizarea conturilor se aplică sistemul zecimal.
În planul de conturi general se cuprind 9 clase de conturi:
 Clasa 1 – Conturi de capitaluri
 Clasa 2 – Conturi de imobilizări
 Clasa 3 – Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
 Clasa 4 – Conturi de terți
 Clasa 5 – Conturi de trezorerie
 Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
 Clasa 7 – Conturi de venituri
 Clasa 8 – Conturi speciale
 Clasa 9 – Conturi de gestiune

43
2.2 Reguli de funcționare a conturilor
Regulile de funcționare a conturilor au drept scop să stabilească partea contului (debit
sau credit) în care urmează să se înregistreze soldul inițial existent în fiecare cont la
deschiderea acestuia, modificările (creșteri sau micșorări) valorii elementului la care se referă
contul, determinate de tranzacțiile, evenimentele, operațiile economice și soldul final al
conturilor existent la închiderea acestora. Acestea au ca punct de plecare bilanțul cu structurile
sale (active, capitaluri proprii și datorii). S e pornește de la dubla reprezentare (activele în
partea stângă a egalității, iar capitalurile proprii și datoriile în partea dreaptă a egalității).
Regulile de funcționare a conturilor :
1. Toate conturile de activ încep a funcționa prin a se debita și se deb itează cu soldul
inițial ; toate conturile de capitaluri proprii (CP) încep a funcționa prin a se credita
și se creditează cu soldul inițial ; toate conturile de datorii (D) încep a funcționa
prin a se credita și se creditează cu soldul inițial ;
2. Toate contur ile de activ se debitează cu creșterile (intrările) elementelor de activ;
toate conturile de capitaluri proprii (CP) se creditează cu creșterile (intrările)
elementelor de capitaluri proprii, toate conturile de datorii (D) se creditează cu
creșterile (intr ările) elementelor de datorii .
3. Toate conturile de activ se creditează cu micșorările (ieșirile) elementelor de
activ; toate conturile de capitaluri proprii (CP) se debitează cu micșorările
(ieșirile) elementelor de capitaluri proprii, toate conturile de d atorii (D) se
debitează cu micșorările (ieșirile) elementelor de datorii.
4. Toate conturile de activ au întotdeauna sold final debitor sau zero, iar toate
conturile de capitaluri proprii si datorii au întotdeauna sold final creditor sau zero.
Aceste reguli d e funcționare sunt ilustrate mai jos.
D Conturi de activ C D Conturi de capitaluri
proprii și datorii C
SI
+
–

– SI
+
SFD SFC

Nota 1: În cazul în care elementele influențează în mod indirect bilanțul (cazul cheltuielilor și
veniturilo r) efectul modificărilor produse de acestea este analizat prin prisma modificărilor
survenite asupra rezultatului exercițiului, element component al capitalurilor proprii.

Nota 2: În cazul în care un element este rectificativ, acesta va fi analizat din pr isma efectului
pe care îl produce asupra totalului bilanțier.

Nota 3: Conturile de venituri și cheltuieli nu prezintă sold la sfârșitul perioadei de gestiune
deoarece sunt închise prin contul 121 Profit sau pierdere. Deci, aceste conturi nu prezintă nici
sold la începutul perioadei de gestiune.

44
2.3 Analiza contabilă a tranzacțiilor
Fiecare tranzacție consemnată într -un document, înainte de înregistrarea ei în contabilitate,
trebuie să fie supusă analizei contabile în vederea determinării efectului dual asup ra conturilor.
Această analiză are drept rezultat stabilirea conturilor ce sunt afectate de tranzacții și în ce
mod. De asemenea, acest rezultat trebuie să respecte cele două ecuații fundamentale :

ACTIV = CAPITALURI PROPRII + DATORII
DEBIT = CREDIT

Reali zarea analizei contabile presupune parcurgerea, în general, a următoarelor etape:
 Determinarea naturii operației, adică stabilirea conținutului tranzacției ce trebuie
înregistrată în contabilitate.
 Modificarea elementelor bilanțiere, stabilirea modificăril or care se produc în
structura elementelor bilanțiere, conținutul și sensul modificărilor.
 Identificarea conturilor corespondente , adică stabilirea conturilor corespondente în
care urmează să se înregistreze tranzacția, baza elementelor bilanțiere modific ate.
 Aplicarea regulilor de funcționare a conturilor in vederea determinarii părții din
fiecare cont ( debit sau credit ) în care urmează să se înregistreze tranzacția.
 Formula contabilă, respectiv întocmirea, pe baza analizei contabile efectuate, a
formulei (egalității) contabile.

Formula contabilă exprimă, sub formă grafică, modificările pe care le determină fiecare
tranzacție pe baza dublei înregistrări, sub formă de egalitate valorică.
Structura formulei contabile se reflectă prin:
 Conturile coresponde nte;
 Semnul „=”;
 Semnul „%”, utilizat în înțelesul de „următoarele”, atunci când în formula contabilă
intră în corespondență mai mult de două conturi;
 Sumele.

În formula contabilă, contul (conturile) care se debitează se trec în stânga semnului
egalității , deoarece debitul este partea stângă a unui cont, iar contul (conturile) care se
creditează se trec în partea dreaptă a semnului egalității, deoarece creditul este partea dreaptă a
unui cont. Prin atașarea explicației descriptive a operațiunilor în cauză la elementele formulei
contabile rezultă noțiunea de articol contabil .

În funcție de numărul conturilor corespondente care compun formula contabilă, putem
avea:
a) formule contabile simple;
b) formule contabile compuse.

45
a) Formule contabile simple : tranzac ția generează modificări numai la două elemente
bilanțiere, un cont care se debitează și un cont care se creditează. Modelul este de forma :
Cont debitor = Cont creditor Suma

Exemple :
1. Societatea comerciala ALFA a achizitionat in data de 03.11 .201N un mijloc de
transport in valoare de 30.000 lei conform factura nr.126 emis ă de firma BETA .

 Natura operației:

 Modificările bilanțiere:

 Conturi corespondente:

 Aplicarea regulilor de funcționare a conturilor:

 Formula contabilă:

2. În data de 07.11 .201N societatea a platit contravaloarea unui mijloc de transport
achitițonat la sfârșitul lunii octombrie 201N de la firma B , conform ordin de plata
nr.10 /07.10.201N .

 Natura operației:

 Modificările bilanțiere:

 Conturi corespondente:

 Aplicarea reguli lor de funcționare a conturilor:

 Formula contabilă:

46
b) Formule contabile compuse : tranzacția generează modificări la mai mult de două elemente
bilanțiere, astfel:
 Două sau mai multe conturi care se debitează și se creditează un singur cont. Modelul
formulei contabile este următorul:
%
Cont debitor
Cont debitor
…
= Cont creditor Suma
Suma
Suma
….
Exemplu: Societatea X achiziționează pe credit comercial materiale consumabile în valoare
de 1.000 lei si ambalaje in valoare de 2 .000 lei , conform facturi i emise firma Y .

 Se debitează un singur cont și se creditează două sau mai multe conturi. Modelul
formulei contabile este următorul:
Cont debitor = %
Cont creditor
Cont creditor
…. Suma
Suma
Suma
….
Exemplu: Societatea X înregistrează co ntribuțiile salariaților la asigurări sociale de 1.050 lei
și contribuți iile la fondul de șomaj de 500 lei (rețineri din salarii).

Înregistrarea contribuțiilor salariaților la asigurări sociale și la fondul de șomaj

421 Personal -salarii datorate = %
4312 Contribuția personalului
la asigură ri sociale
4372 Contribuț ia personalului
la la fondul de șo maj 1.550 lei
1.050 lei

500 lei

47
2.4 Stornarea
Un mod specific contabilității de corectare a erorilor intervenite la înregistrarea
tranzacțiilor în conturi este reprezentat de operațiile de stornare. Astfel, formulele contabile de
stornare (de corectare) pot fi:
a) formule contabile de stornare în negru,
b) formule contabile de stornare în roșu.

a) Formulele contabile de stornare în negru constau în anularea înregist rării efectuate anterior
greșit, prin inversarea conturilor corespondente din formula contabilă respectivă și apoi
întocmirea și înregistrarea formulei contabile corecte.
b) Formulele contabile de stornare în roșu constau în anularea unei formule contabile
efectuate anterior greșit prin întocmirea și înregistrarea unei noi formule contabile similară
cu cea eronată, însă cu sumele înscrise în roșu (sau în negru, dar încadrate în chenar sau
paranteze rotunde ). Înscrierea unei sume în roșu are semnificația în con tabilitate a unor
valori cu semnul “ –”, având ca efect anularea sumei înscrisă anterior în mod eronat.

Dezavantajele stornarii in negru vizeaza:
– rulajele, acestea mă rindu -se artificial cu su me ce nu corespund unor tranzacții (ci unor
operaț ii de corectare )
– corespondenț ele între conturi , stabilindu -se corespondenț e ireale între diverse conturi.

Exemplu: Societatea X se aprovizionează cu cereale în vederea revânzării în valoare de 2.4 00
lei. Contabilul anterior a efectuat, în mod eronat, următoarea înregi strare în contabilitate:
1. Achiziție mărfuri de la furnizori
345 Produse finite = 401 Furnizori 2.400 lei
Cerinte:
a) Efectuați corecția acestei formule contabile, utilizând:
a.1) stornarea în negru;
a.2) stornarea în roșu.
b) Întocmiți T -urile conturilor utiliz ate și comentați efectele generate de cele două tipuri
de corecții.

Rezolvare:
a.1) stornarea în negru

48

a.2) stornarea în roșu

Notă:

49
3. CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE
A. Concepte cheie
 Imobilizările necorporale
 Imobilizările corporale
 Imobilizările financiare
 Cost de achiziție
 Cost de producție
 Amortizarea
 TVA deductibilă
 TVA colectată
Comentarii:
1. Costul de achiziție reprezin tă valoarea la care sunt recunoscute în contabilitate
activele achiziționate. Acesta cuprinde: prețul de cumpărare, taxele nerecuperabile
(taxe vamale de import și alte taxe), costurile de transport, manipulare și alte costuri
care pot fi atribuite direct achiziției de active , mai puțin reducerile comerciale care
sunt deduse din cost.

2. Costul de producție reprezintă valoarea la care sunt recunoscute în contabilitate
activele obținute în urma procesului de producție. În cadrul acestora sunt incluse:
costuril e directe (spre exemplu, cheltuielile generate de consumul de materii prime și
cheltuielile cu manopera directă), respectiv costurile indirecte ce au legătură cu
procesul de producție (spre exemplu, cheltuielile cu amortizarea utilajelor folosite în
proces ul de producție).

3. Se amortizeaza imobilizările necorporale și corporale, cu excepția terenurilor,
imobilizărilor nepuse în funcțiune și avansurilor plătite pentru achiziția de
imobilizări.

4. În cazul facturilor primite pentru achiziții de imobilizări corpo rale și necorporale,
TVA (taxa pe valoare adăugată) este deductibilă. Pentru evidență se utilizează contul
4426 TVA deductibilă care este un cont de creanțe fiscale cu funcția contabilă de
Activ. În general, acest cont s e debitează cu TVA aferentă achiziți ilor de bunuri,
lucrări și servicii înscisă în documentele fiscale ale furni zorilor. Se creditează la
sfârșitul lunii (contul se închide) pentru a stabili TVA de plată sau TVA de recuperat.
Nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

5. În cazul facturilor emis e pentru vânzări de imobilizări corporale și necorporale, TVA
(taxa pe valoare adăugată) este colectată. Pentru evidență se utilizează contul 4427
TVA colectată care este un cont de datorii fiscale cu funcția contabilă de Datorii. În
general, acest cont se creditează cu TVA înscisă în documentele fiscale ale
vânzătorilor de bunuri, lucrări și servicii prestate. Se debitează la sfârșitul lunii
(contul se închide) pentru a stabili TVA de plată sau TVA de recuperat. Nu prezintă
sold la sfârșitul perioadei. (A se vedea punctul 9 . Închiderea conturilor, întocmirea
registrului jur nal și a balanței de verificare .)

50

B. Conturile de imobilizări
Activele imobilizate sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 2 –
Conturi de imobilizări delimita te pe următoarele grupe distincte:
20 Imobilizări necorporale
21 Imobilizări corporale
22. Imobilizări corporale în curs de aprovizionare
23. Imobilizări în curs
26 Imobilizări financiare

Funcția contabilă a conturilor de imobilizări este de activ (A), existând următoarele reguli:
 Se debitează cu valoarea imobilizărilor intrate prin:
– achiziție de la terți;
– producție proprie;
– donație sau aport în natură al acționarilor la capitalul social;
– alte intrări de imobilizări.
 Se creditează cu valoarea imobi lizărilor ieșite prin:
– scoaterea din folosință (casarea);
– vânzare, cedare;
– alte ieșiri de imobilizări.
 Soldul final este debitor și reflectă valoarea imobilizărilor necorporale, corporale și
financiare existente în întreprindere la un moment dat.
“Consumu l” treptat al activelor imobilizate corporale și necorporale, cu excepția terenurilor,
este recunoscut în contabilitate prin intermediul conturilor rectificative de activ din grupa 28
Amortizări privind imobilizările.

C. Tranzacții specifice
1. În vederea înreg istrării SC “X” SA ca persoană juridică la Registrul Comerțului se
plătește în numerar suma de 250 de lei.

2. Societatea Y achiziționează de la furnizorul MOB mobilier de birou conform
facturii nr. 72 din 26.02 .201N.

51
Comentariu :

Furnizor : MOB SA Seria FCS Cumpă -rător: Y SA
și numărul: 72
Nr.Reg
Com.:

C.U.I/C.I.F
: J40/11112/N

RO 17360922
FACTURA Nr.Reg.
Com.:

J40/11212/N

Sediul: Str. Aleea Castanilor, nr.
10
C.U.I RO 17250322

Județ: București Sediu: Str. Mihalache,nr.20
Contul: RO55INGB00010061231
38310
Banca: ING BANK – București, Data
(ziua,luna,an) 26.02 .201N Județ: Sector 5, București

RO32BACX00000006904
02014
UNICREDIT ȚIRIAC
BANK -București, Eroilor Romană Nr. aviz însoțirea mă rfii: Contul:
(dacă este cazul) Banca:
COTA TVA : 20 %
Nr. crt. Denumirea produselor sau
a serviciilor (lucrărilor) U.M. Cantitatea Prețul unitar
(fără TVA) – lei
– Valoarea –
lei – Valoarea
TVA – lei –
0 1 2 3 4 5 (3×4) 6
1 Mobilier birou Buc. 1 6.000 6.000 1.200

Semnătura și Date privind expediția Total 6.000 1.200
ștampila Numele delegatului: Dumitrescu Cristian din care:
furnizorului Identificat cu B.I./C.I./ Seria:ST accize 0.00
Nr.: 501246 Eliberat(ă) de: Poliția București Semnătu ra de Total de plată
(col.5 + col.6) Mijlocul de transport nr.: B 52 ASC primire
Expedierea s -a facut in prezența noastră
la data:26.02. 201N ora: 10.00
7.200
Semnături:

Reprezentați fișa de cont pentru contul de imobilizări sub forma literei “T” știind că la
sfârșitul lunii ianuarie 201N societatea Y avea mobilier în valoare de 10.000 lei.

52
3. În data de 27.02 .201N societatea Y plătește prin ordin de pla tă nr. 25 fact ura nr. 72
din 26.02 .201N. Recunoașteți tranzacția în contabilitate și completați ordinul de
plată.

ORDIN DE PLATĂ NR. PLĂTIȚI
LEI, adică

PLĂTITOR
Cod de identificare fiscală 17250322
DIN CONT PRIMIREA/
ACCEPTAREA CĂTRE BENEFICIAR
Cod de identificare fiscală
ÎN CONT
RO32BACX0000000690402014 RO55INGB0001006123138310

LA
DE LA UNICREDIT ȚIRIAC BANK – Eroilor
SEMNĂTURA PLĂTITORULUI

DATA EMITERII REPREZENTÂND

4. SC ANA a realizat o clădire în regie proprie. Clădirea a fost realizată în perioada
aprilie N -octombrie N , iar costul de producție a fost de 400.000 lei.

5. În luna martire 201N se înregistrează amortizarea lunară a mobilierului achiziționat
de 100 lei. Durata de viață utilă a acestuia este de 5 an i, regimul de amortiz are
liniar.

53
6. Societatea Y vinde un mijloc de transpo rt cu suma de 40.000 lei, TVA 20 %,
conform facturii nr. 142 din data de 5 decembrie 201N+1.Costul de achiziție al
mijlocului de transport vândut este de 90.000 lei iar amortizarea înregistrată până la
data vânzării 54.000 lei.

6.1 Vânzarea propriu -zisă.

Notă : În cazul vânzării imobilizărilor, creanța se recunoaște cu ajutorul contului 461 Debitori
diverși.
6.2 Descărcarea din gestiune

Comentariu :

7. Ce se schimba dacă utilajul era complet amorti zat?

8. Ce se schimba dacă utilajul nu era deloc amortizat?

9. Presupunem că societatea AAA nu ar fi vândut utilajul, acesta ar fi fost casat. Cu ce
situație din cele de mai sus ar fi semănat această tranzacție?

10. Societatea Z achiziționează pe 2 decembri e 201N 60% din pachetul de acțiuni al
societății X în valoare de 6.000 lei (10.000 acțiuni, valoarea nominală este de 6
lei/acțiune). Societatea X devine entitate afiliată societății Y, achiziția implicând
plata acțiunilor prin virament bancar.

54
4. CONTAB ILITATEA STOCURILOR
A.Concepte cheie
– Stocuri
– Cost de achiziție
– Cost de producție

Comentarii:
1. Costul de achiziție reprezintă valoarea la care sunt recunoscute în contabilitate activele
achiziționate. Acesta cuprinde: prețul de cumpărare, taxele nerecupera bile (taxe vamale
de import și alte taxe), costurile de transport, manipulare și alte costuri care pot fi
atribuite direct achiziției de stocuri, mai puțin reducerile comerciale care sunt deduse din
cost.
2. Costul de producție reprezintă valoarea la care sun t recunoscute în contabilitate activele
obținute în urma procesului de producție. În cadrul acestora sunt incluse: costurile
directe (spre exemplu, cheltuielile generate de consumul de materii prime și cheltuielile
cu manopera directă), respectiv costuri le indirecte ce au legătură cu procesul de
producție (spre exemplu, cheltuielile cu amortizarea utilajelor folosite în procesul de
producție).
3. Orice stoc obținut ca urmare a unei achiziții va genera, în momentul în care iese din
contabilitate (consum, descărcare gestiune) o cheltuială.
4. În cazul stocurilor obținute din procesul de producție, la descărcarea gestiunii nu mai
trebuie recunoscută o cheltuială, deoarece toate cheltuielile ce au contribuit la formarea
costului de producție au fost deja recun oscute anterior, după natura lor (în momentul în
care a avut loc procesul de producție). În consecință, descărcarea gestiunii în cazul
stocurilor care au fost obținute din procesul de producție implică anularea veniturilor
aferente costurilor stocurilor de produse finite, care au fost recunoscute în momentul
obținerii acestora și nu recunoașterea unei cheltuieli.

B.Conturile de stocuri
Stocurile sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 3 – Conturi
de stocuri și producție în curs de execuție delimitate pe cele șapte grupe :
30 Stocuri de materii și materiale
32. Stocuri în curs de aprovizionare
33 Producție în curs de execuție
34 Produse
35 Stocuri aflate la terți
36 Active biologice de natura stocurilor
37 Mărfuri
38 Ambalaje

Funcția contabilă a conturilor de stocuri este de activ (A), existând următoarele reguli:
 Se debitează cu intrările de stocuri provenind din:
– achiziții de la furnizori;
– producție proprie;
– donație sau aport în natură al acționarilor la capitalul social;
– alte intrări de stocuri.
 Se creditează cu valoarea stocurilor ieșite prin:
– consum în activitatea de exploatare;
– vânzare la terți sau cedare;
– alte ieșiri de stocuri.

55
 Soldul final este debitor și reflectă:
– valoarea stocurilor aflate în ca drul entității la un moment dat.

C. Tranzacții specifice
1. În data de 05.01.201N, societatea IRIS achiziționează materie primă M la cost de achiziție
20.000 lei, TVA 2 0% conform factură emisa de firma BBB. De asemenea, achiziționează
mărfuri în valoare de 400.000 lei (4.000 bucati, cost de achiziție 100 lei/bucată) de la
firma CCC conform factură, TVA 2 0%.

1.1.Achiziție materii prime conform factură

1.2.Achizție mărfuri conform factură
– 371 Mărfuri, A+, Debit
– 4426 TVA deductibilă, A,+, Debit
– 401 Furnizori, D,+, Credit

%
371
4426 = 401 496.000 lei
400.000 lei
96.000 lei
Comentariu : Se observă că, indiferent de tipul stocului achiziționat, raționamentul aplicat
pentru înregistrarea în contabilitate este similar.
2. În data de 20.01.201N societatea IRIS vinde către societatea ALFA 50% din marfa
achiziționată cu prețul de vânzare de 150 lei/ bucată , TVA 2 0%.
Comentariu: Vânzarea presupune parcurgerea a două etape:
2.1.Vânzarea propriu -zisă (facturarea, livrarea)

Venituri din vânzarea mărfurilor=
TVA colectată=

2.2.Desc ărcarea din gestiune

Cheltuieli privind mărfurile=

Comentariu: cheltuiala cu mărfurile se recunoaște la valoarea de intrare a mărfii. (costul de
achiziție)

56
3. La scadență, banca a virat banii din contul firmei ALFA în contul firmei IRIS.
Contabilizați t ranzacția în cazul firmei IRIS .

4. Societatea DORA a dat în consum 60 kg de f ăină conform bonului de consum nr.
2/20.01.201N.

UNITATEA DORA SA Produs, lucrare, comandă pâine
BON DE CONSUM
(COLECTIV) Număr
document Data Cod
predător Cod
primitor Nr.
comandă/Cod
produs Zi Luna Anul
2 20 01 201N 20 21 1
Nr.
crt. Denumirea materialelor (inclusiv
sort, marca, profil, dimensiune) Cantitatea
necesară Cod UM Cantitatea
eliberată Preț
unitar Valoarea
1 Făină tip 000 60 300 kg 60 2 120

Data și semnătura
20.01. 201N Șef compartiment Gestionar Primitor
Ionescu Anda Georgescu George Dan Ioana

Consum de materii prime

5. Societatea DORA a obținut din procesul de producție 120 buc ăți de cozonac, costul de producție
fiind 10 lei/ bucat a.
Comentariu : Pentru realizarea cozonacilor s -au consumat materii prime (făină, ouă, lapte, zahăr
etc), s -a utilizat forța de muncă, s -au consumat materiale consumabile, s -a consumat apă, energie
electrică, s -au folosit imobilizări corporale (de exem plu cuptor pentru coacere) pentru care s -a
înregistrat amortizare în contabilitate. Valoarea totală a acestor consumuri de resurse pentru
realizarea cozonacilor formează costul de producție.

Cost de produc ție=

6. În data de 20.01.201N se vând societății BETA 120 bucăți cozonac, prețul de vânzare înscris în
factură fiind de 15 lei/bucată, TVA 9%.
Comentariu: Vânzarea presupune parcurgerea a două etape:

57
6.1. Vânzarea propriu -zisă (facturarea, livrarea)
– 4111 Clienți, A,+, Debit
– 701 Venituri din vânzarea p roduselor finite, CP; +, Credit
– 4427 TVA colectată, D,+, Credit

Venituri din vânzarea produselor finite=
TVA colectată=9%*
6.2. Descărcarea din gestiune:
– 711Venituri aferente costului stocurilor de produse, CP, -, Debit
– 345 Produse finite, A, -, Credit

Comentariu: Pentru cele 120 bucăți de cozonac vândute, costul de producție este de 120 * 10 =
1.200 lei.

Remarcă: Dacă s-ar fi vândut doar 80 cozonaci, înregistrările ar fi fost:
 Vânzarea propriu -zisă (facturarea, livrarea)

4111 = %
701
4427 lei
lei
lei

Venituri din vânzarea produselor finite =
TVA colectată=9%*
 Descărcarea din gestiune:
711 = 345
Comentariu: Pentru cele 80 bucăți de cozonac vândute, costul de producție este de

7. În data de 25.01.201N, conform extrasului de con t are loc încasarea creanței față de societatea
BETA

Încasare creanță față de clienți

8. Societatea Iris a dat în consum materiale consumabile în valoare de 50 lei în luna martie N.

58
5. CONTABILITATEA DATORIILOR CU FURNIZORII
A. Concepte cheie
 Furn izori
 Furnizori de imobiliz ări
 Clienți creditori
 Efecte de plătit

Comentarii:
1. În funcție de specificul tranzacțiilor, tranzacții succesive (primiri facturi utilități,
primiri facturi achiziții stocuri), respectiv tranzacții ocazionale (achiziții de active
imobilizate), se folosește fie contul Furnizori, fie contul Furnizori de imobilizări.
2. Stingerea unei datorii se poate realiza sub două variante: plata efectivă a acesteia,
respectiv schimbarea datoriei respective cu un alt tip de datorie (spre exemplu, î n
cazul semnării unui efect comercial).

B. Conturile de datorii față cu furnizori
Aceste datorii sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 4 –
Conturi de terți (datorii curente) incluse în grupa 40 Furnizori și conturi asimilate și a
contului 419 Clienți -creditori din grupa 41 Clienți și conturi asimilate.

Funcția contabilă a conturilor de datorii față de furnizori este de datorii (D).
 Se creditează cu constituirea datoriilor din:
– achiziții de bunuri, luc rări sau servicii;
– avansul acordat de clienți ;
– alte situații care conduc la apariția datoriilor (acceptare efecte comerciale).
 Se debitează la decontarea datoriilor prin:
– plata contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor achiziționate;
– alte situ ații care conduc la dispariția/diminuarea datoriilor (decontarea avansului și
plata diferenței ).
 Soldul final este creditor și reflectă:
– datoriile întreprinderii față de furnizori existente la un moment dat.

C. Tranzacții specifice
1. Societatea comercială X a amenajat un teren, apelând la serviciile societății X.
Societatea X a facturat serviciile realizate la valoarea de 3.000 lei, TVA 2 0%.
– 2112 Amenajări de terenuri,
– 404 Furnizori de imobilizări,
– 4426 TVA deductibil ă, A, +,Debit
% = 404 3.600 lei
2112 3.000 lei
4426 600 lei

TVA deductibilă=2 0%*3.000= 600 lei
Comentariu: Fiind un caz de factură primită, contabilizarea acesteia implică aplicarea
unui raționament asemănător cu cel din cazul achizițiilor de imobilizări discutate.

59

2. SC BET A SA a înregistrat factura de apă în valoare de 434 lei, din care TVA 84 lei.

– 605 Cheltuieli privind energia și apa,
– 4426 TVA deductibil ă,
– 401 Furnizori, D,+, Credit

% = 401 434 lei
605 350 lei
4426 84 lei

Comentariu: În acest caz este vorba de o primire de factură pentru o utilitate.
Contabilizarea acestui tip de tranzacție este asemănătoare celorlalte tipuri de facturi
primite, deosebirea fiind dată de faptul că, în momentul primirii facturii utilitatea este
deja consumată, ceea ce generează r ecunoașterea în contabilitate a unei cheltuieli.

60
6. CONTABILITATEA DATORIILOR CU PERSONALUL
A. Concepte cheie
 Datorii față de salariați privind salariile
 Datorii față de terți privind reținerile din salarii
 Datorii față de stat privind salariile
 Avansuri acor date personalului privind salariile

Comentarii:
 Datoriile față de salariați privind salariile includ drepturile privind salariile lunare
precum și cele neridicate la termen.
 În baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relații contractuale se pot
înregistra anumite rețineri din salariile personalului pentru cumpărări cu plata în
rate, chirii sau pentru alte obligații ale salariaților datorate terților.
 Societățile comerciale sunt obligate să înregistreze și să plătească contribuțiile
proprii cât și ale salariaților la asigurări sociale, la asigurări sociale de sănătate, la
constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj. Cotele pentru aceste contribuții
înregistrează mici variații de la an la an.
 Contribuțiile angajatorilor (contribuții directe) sunt înregistrate cu ajutorul
conturilor de cheltuieli din clasa 6 Conturi de cheltuieli.
 Contribuțiile angajaților (contribuții indirecte) reprezintă rețineri din salarii.
 Societățile comerciale pot plăti avansuri din salarii, regularizarea realizându -se la
sfârșitul lunii.

B. Conturile de datorii cu personalul

Aceste datorii sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 4 – Conturi de
terți (datorii curente) incluse în grupele:
42 Personal și conturi asimilate
43 Asigurări social e, protecție socială și conturi asimilate
44 Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate (cont 444 Impozitul pe venituri de natura
salariilor)

Funcția contabilă a conturilor de datorii cu personalul este de datorii (D), existând
următoarele r eguli:
 Se creditează cu constituirea datoriilor din:
– drepturile cuvenite salariaților conform contractelor;
– drepturi sociale și fiscale;
– alte constituiri (sume datorate terților).
 Se debitează la decontarea datoriilor prin:
– diminuarea datoriilor salari ale cu reținerile din salarii pentru: avansurile acordate,
impozitul pe salarii, asigurări sociale, fondul de șomaj, fondul de sănătate, alte rețineri de
forma ratelor, chiriilor;
– plata salariilor, datoriilor sociale și fiscale;
– alte decontări (plata cătr e terți a sumelor reținute din salarii).
 Soldul final este creditor și reflectă:
– datoriile întreprinderii față de salariați, stat și terți privind salariile existente la un moment
dat.
Pentru evidența avansurilor acordate salariaților din salarii se fol osește contul 425 Avansuri
acordate personalului care este un cont de activ. Se debitează la acordarea avansului salarial și se
creditează prin reținerea acestuia din salariul datorat.

61
C. Tranzacții specifice

1. SC ALFA înregistrează pentru luna noiembrie 201N salarii brute în valoare de 100.000 lei.
Contribuțiile pentru asigurari si protectie sociala sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Contribuții Sume în lei
Angajat Angajator (întreprindere)
Contribuția de asigurări sociale 10.500 15.800
Contribuția de asigurări sociale de sănătate 5.500 5.200
Contribuția la bugetul asigurărilor de șomaj 500 500

Impozitul pe salarii calculat este de 13.200 lei. Plata salariilor se realizează prin casierie,
casierul ridicând de la bancă suma de 70.300 lei. S -au plăt it datoriile față de stat.

1.1 Înregistrarea salariilor brute:
– 641Cheltuieli cu salariile personalului, CP, -, Debit
– 421 Personal salarii datorate, D,+,Credit

641
= 421
100.000 lei
Înregistrarea reținerilor din salariu (contribuții angajat + impozit pe salariu)

1.2 Înregistrarea contribuției salariaților la asigurările sociale:
– 421 Personal salarii datorate, D, -, Debit
– 4312 Contribuția personalului la asigurările sociale, D,+,Credit
421
= 4312
10.500 lei
1.3 Înregistrarea contribuției salariaților la as igurările sociale de sănătate:
– 421 Personal salarii datorate, D, -,Debit
– 4314Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate, D,+,Credit
421
= 4314
5.500 lei
1.4 Înregistrarea contribuției salariaților la fondul de șomaj:
– 421 Personal sala rii datorate, D, -,Debit
– 4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj, D,+,Credit

421
= 4372
500 lei
1.5 Înregistrarea impozitului pe salarii:
– 421 Personal salarii datorate, D, -,Debit
– 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor, D,+,Credit
421
= 444
13.200 lei
Comentariu: toate re ținerile din salariu prezentate se pot înregistra și printr -o singură formula
contabilă astfel:

421 Personal salarii
datorate = % 29.700lei
4312 Contribuția personalului la asigurările sociale 10.500 lei
4314 Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de
sănătate 5.500 lei
4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj 500 lei

62
1.6 Ridicare numerar de la bancă

Comentariu: Deoarece între momentul în care societatea dispune transferul unei sume dintr -un cont
în altul, sau din casierie în contul bancar și viceversa, există o perioadă mai scurtă sau mai lungă în
care banii sunt în tranzit, în contul 581 Viramente interne se înregistrează transferurile de
disponibilități bănești între conturile la bănci, precum și între conturile la bănci și casieria entității.
În mod normal contul are sold final zero la sfârșitul perioadei (lună sau an).

Suma ridicată de la bancă = 100.000 -10.500 -5.500 -500-13.200 = 70.300 lei

1.6.1 Ridicarea numerarului din contul bancar:
– 5121 Conturi la bănci în lei , A, -, Credit
– 581 Viramente interne, A,+,Debit

581
= 5121
70.300 lei
1.6.2 Depunerea numerarului în casierie:
– 5311 Casa în lei, A,+,D ebit
– 581 Viramente interne A, -, Credit

5311
= 581 70.300 lei
1.6.3 Plata salarii lor nete prin casierie:
– 5311Casa în lei, A, -, Credit
– 421 Personal salarii datorate, D, -, Debit

421
= 5311 70.300 lei
Contribuții angajator:

1.7 Înregistrare contribuției societății comerciale la asigurările sociale:

– 645 Cheltuieli privind asigurările ș i protecția socială, CP, -, Debit
– 4311 Contribuția unității la asigurările sociale, D,+, Credit

645
Cheltuieli privind asigurările și
protecția socială
= 4311
Contribuția unității la
asigurările sociale 15.800 lei
1.8 Înregistrare contribuției societății comerc iale la asigurări sociale de sănătate:

– 645 Cheltuieli privind asigurările și protecția socială, CP, -, Debit
– 4313 Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate, D, + , Credit

645
Cheltuieli privind asigurările și
protecția socială
= 4313
Contribuția angajatorului pentru
asigurările sociale de sănătate 5.200 lei
1.9 Înregistrare contribuției societății comerciale la bugetul asigurărilor de șomaj:

– 645 Cheltuieli privind asigurările și protecția socială, CP, -, Debit
– 4371 Contribuția unității la fondul de șomaj, D, +, Credit

645
Cheltuieli privind asigurările și
protecția socială = 4371
Contribuția unității la
fondul de șomaj 500 lei

63
1.10 Plata datoriilor fa ță de stat :

– 5121 Conturi la bănci în lei , A, -, Credit
– 4311 Contribuția unității la asigu rările sociale , D,-, Debit
– 4312 Contribuția personalului la asigurările sociale , D,-, Debit
– 4313 Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate , D,-, Debit
– 4314 Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de sănătate , D,-, Debit
– 4371 Contribuția unității la fondul de șomaj , D,-, Debit
– 4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj , D,-, Debit
– 444 Impozitul pe salarii , D,-, Debit

% = 5121 Conturi la bănci în lei 51.200 lei
4311 Contribuția unității la asigurările sociale 15.800 lei
4312 Contribuția personalului la asigurările sociale 10.500 lei
4313 Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale
de sănătate
5.200 lei
4314 Contribuția angajaților pentru asigurările sociale
de sănătate
5.500 lei
4371 Contribuția un ității la fondul de șomaj 500 lei
4372 Contribuția personalului la fondul de șomaj 500 lei
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 13.200 lei

2. O societate comercială plătește avansuri salariaților din salarii în valoare de 15.000 lei.
Avansurile acordate sunt pentru luna octombrie 201N și se virează în conturile bancare.
– 425 Avansuri acordate personalului, A, +, D ebit
– 5121 Conturi la bănci în lei A, -, Credit
425 = 5121 15 .000 lei
Comentariu : Dacă plata avansurilor se realiza prin casierie, formula contabilă ar fi fost:
425 Avansuri acordate personalului = 5311 Casa in lei 15.000 lei

3. La sfârșitul lunii octombrie 201N s -au calculat salarii de plată 60.000 lei din care se rețin
avansurile acordate de 15.000 lei iar diferența se pl ătește prin virament bancar.
3.1
– 421 Personal salarii datorate, D, -,Debit
– 425 Avansuri acordate personalului, A, -,Credit
421
= 425 15.000 lei
3.2

4. Să se interpreteze indicatorii prezentați pentru luna martie N :
6.1 RC cont 421=150.000 lei
6.2 SFC cont 4311=15.000 lei
6.3 RD cont 4312=10.500 lei
6.4 SFC cont 427=3.000 lei

64
7. CONTABILITATEA CAPITALURILOR PROPRII
A. Concepte cheie
 Capital social subscris nev ărsat și vărsat
 Aport la capitalul social în bani și natură
 Decontări cu acționarii/asociații privind capita lul

Comentarii:
a. La momentul subscrierii acțiunilor, capitalul social este evidențiat din punct de vedere contabil ca
un capital subscris nevărsat. După primirea aportului de la proprietari, se transferă capitalul
social din categoria nevărsat în categoria vărsat.
b. Aportul proprietarilor poate fi în bani si/sau natură (bunuri și nu creanțe).
c. Constituirea și majorarea capitalului generează din punct de vedere contabil o creanță față de
proprietari până la depunerea aportului. Diminuarea capitalului social ge nerează din punct de
vedere contabil o datorie a entității față de proprietari până la stingerea acesteia conform
reglementărilor în vigoare. Atat pentru evidențierea creanței cât și a datoriei față de
acționari/asociați se folosește contul 456 Decontări c u acționarii/asociații privind capitalul care
este un cont bifuncțional.
B. Conturile de capitaluri proprii
Pentru evidența capitalurilor proprii sunt utilizate conturile sintetice din Clasa 1 – Conturi de
capitaluri delimitate pe grupe:
10 Capital și reze rve
11 Rezultatul reportat
12 Rezultatul exercițiului financiar
14 Câștiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii.
Funcția contabilă a conturilor de capitaluri proprii este de capitaluri proprii (CP).
 Se creditează cu constituirea capitaluri proprii prin:
– capitalul subscris de asociați/acționari
– profitul realizat destinat creșterii capitalului
– transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii (majorar e capital social prin
încorporare prime de capital)
– din alte surse (răscumpărare acțiuni proprii, reevaluări active imobilizate).
 Se debitează cu micșorarea capitalurilor proprii prin:
– retragerea capitalului social de către asociați/acționari
– acoperirea p ierderilor din capitalurile proprii
– transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii (încorporare prime de capital în
capitalul social)
– alte micșorări (anulare acțiuni proprii).
 Soldul final este creditor și reflectă sursele proprii de finanța re la un moment dat.

65
Contul 456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul este un cont bifuncțional:
În debitul contului 456 se înregistrează:
– constituirea creanțelor unei întreprinderi față de asociați/acționari la subscrierea capitalului
(A+);
– micșorarea datoriei unei întreprinderi față de asociați/acționari la decontarea capitalului
retras (D -).
În creditul contului 456 se reflectă:
– micșorarea creanțelor unei întreprinderi față de asociați/acționari prin aporturile în
numerar/și natură (A-);
– constituirea datoriilor unei întreprinderi față de asociați/acționari la retragerea capitalul
(D+).
Contul 456 poate avea sold final:
– debitor care reflectă creanța unei întreprinderi față de asociați /acționari aferentă capitalul
subscris și nevărs at; sau
– creditor care reflectă datoria unei întreprinderi față de asociați acționari aferentă
capitalului de rambursat.

C.Tranzacții specifice
1. La data de 01.03.N s -a înființat societatea comercială Prosperitatea SA. S -au emis 10.000 acțiuni,
valoarea n minală a unei acțiuni fiind 10 lei, aportul acționarilor fiind format dintr -un teren în
valoare de 60.000 lei (6.000 acțiuni) iar diferența bani depuși în contul curent de la bancă.
1.1 Subscrierea capitalului
– 456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul, A, +, Debit
– 1011 Capital subscris nevărsat, CP,+, Credit

456 = 1011 100.000 lei

Capital social = număr acțiuni emise * valoarea nominală a unei acțiuni=
Comentariu : În acest caz, contul 456 funcționează ca un cont de creanțe.

1.2 Depunerea apor tului de către acționari
– 456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul, A, -,Credit
– 2111 Terenuri, A,+, Debit
– 5121 Conturi la bănci în lei, A,+, Debit

% = 456 100.000 lei
2111 60.000 lei
5121 40.000 lei

1.3 Transferul capitalului social din categoria nevărsat în categoria vărsat
– 1011 Capital subscris nevărsat, CP, -,Debit
– 1012 Capital subscris vărsat, CP,+,Credit

1011 = 1012 100.000 lei

2. În Adunarea generală a acționarilor firmei ALFA s -a decis majorarea capitalului social prin
emisiunea a 5 00 acțiuni la o valoare de emisiune de 20 lei, valoarea nominală a unei acțiuni
fiind 15 lei. Aportul în numerar a fost depus de către acționari în contul bancar.

66
2.1 Subscrierea de noi acțiuni
– 456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul, A , +, Debit
– 1011 Capital subscris nevărsat, CP,+, Credit
– 1041 Prime de emisiune, CP, +, Credit

456
= %
1011
1041 10.000 lei
7.500 lei
2.500 lei
2.2 Depunerea aportului în bani
– 456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul, A, -,Credit
– 5121 Conturi la bănci în lei, A,+,Debit

5121 = 456 10.000 lei
2.3 Transferul capitalului social din categoria nevărsat în categoria vărsat
– 1011 Capital subscris nevărsat, CP, -,Debit
– 1012 Capital subscris vărsat, CP,+,Credit
1011 = 1012
Comentariu :
3. În cadrul SC SAR A SA s -a decis încorporarea primelor de emisiune de 3.000 lei în masa
capitalului social.
Majorarea capitalului social prin încorporarea primelor de emisiune
– 1012 Capital subscris vărsat, CP,+,Credit
– 1041 Prime de emisiune, CP, -, Debit
1041 = 1012 3.000 l ei
4. S-a aprobat diminuarea capitalului social cu 20.000 lei, suma restituindu -se acționarilor prin
virament bancar.
4.1 Înregistrarea diminuării capitalului social
– 456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul, D, +, Credit
– 1012 Capital subscris vărsat, CP, -, Debit
1012 = 456 20.000 lei
Comentariu : În acest caz, contul 456 funcționează ca un cont de datorii.

4.2 Restituirea aportului prin virament bancar
– 5121 Conturi la bănci în lei, A, -,Credit
– 456 Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul, D, -, Debit
456 = 5121 20.000 lei
5. Rezultatul anului 201N profit 52.000 lei se transferă la rezultatul reportat.
Transferul profitului la rezultatul reportat
– 121 Profit sau pierdere, CP, -,Debit
– 117 Rezultatul reportat, CP, +, Credit
121 = 117 52.000 lei
6. Din rezultatul reportat se constituie rezerve statutare de 10.000 lei și alte rezerve de 12.000
lei.
Constituirea rezervelor statutare și a altor rezerve din rezultatul reportat
– 117 Rezultatul reportat, CP, -, Debit
– 1063 Rezerve statutare sau c ontractuale, CP,+,Credit
– 1068 Alte rezerve, CP,+,Credit

117 = % 52.000 lei
1063
1068 10.000 lei
12.000 lei

67

7. La sfârșitul anului 201N SC ALFA SA a reevaluat un teren, stabilindu -se valoarea de 260.000
lei. Valoarea contabilă a terenului reevaluat a fos t de 180.000 lei. La sfârșitul anului 20N+1 s –
a reevaluat terenul respectiv, valoarea reevaluată fiind 230.000 lei.
31.12.201N

D 2111 Terenuri C D 105 Re zerve din reevaluare C

31.12.201N+1

D 2111 Terenuri C D 105 Re zerve din reevaluare C

68
8. CONTABILITATEA DISPONIBILITĂȚILOR

A. Concepte cheie
 Disponibi l în conturi curente la bănci în lei și valută
 Disponibil în casierie în lei și valută
 Valori de încasat
 Alte valori
 Acreditive
 Viramente interne

Aceste disponibilități sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 5 –
Conturi de trezorerie incluse în grupele:
51 Conturi la bănci
53 Casa
54 Acreditive
58 Viramente interne .

Funcția contabilă a conturilor de disponibilităț este de activ (A), existând următoarele reguli:
 Se debitează cu intrările de numerar din:
– încasări de creanțe de la clienți sau debitori diverși;
– aport în numerar;
– depuneri de numerar aflat în casieria întreprinderii;
– primirea unui credit bancar;
– alte intrările de numerar.
 Se creditează cu valoarea ieșirilor de numerar sau echivalente de numerar prin:
– achiziții de acțiuni, obligațiuni;
– plăți față de furnizori, creditori diverși, bugetul statului;
– transferuri de numerar; rambursări de împrumuturi;
– alte ieșiri de numerar.
 Soldul final este în mod curent debitor și reflectă:
– Disponibilitățile bănești existente în cadrul întreprinderii la un moment dat.

B. Tranzacții specifice
1. Societatea DORA achiziționează în scop speculativ
500 de acțiuni TARA la prețul de cumpărare de 12 lei/acțiune, cu plată directă din contul de
disponibil de la bancă.

Achiziție acțiuni pe termen
– Cresc acțiunile deținute pe termen scurt: 5081 Alte titluri de plasament A,+,Debit
– Scade disponibilul din contul curent de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A, -, Credit
508 = 5121 6.000 lei
Valoare acțiuni achiziționate = 500 de acțiuni*12 lei/acțiune = 6.000 lei

Comentariu : Pentru evidența investițiilor pe termen scurt se utilizează conturile din grupa 50
Investiții pe termen scurt . Funcția contabilă a acestor conturi este de activ (A). Se debitează cu
intrările de investiții pe termen scurt prin : achiziții de acțiuni și obligațiuni, răscumpărare de
obligațiuni emise, alte intrări. Se creditează cu ieșirile de investiții pe termen scurt prin : vânzare de
acțiuni și obligațiuni, anulare de obligațiuni emise, alte ieșiri. Soldul f inal este debitor și reflectă
investiții pe termen scurt ale unei întreprinderi la un moment dat.

69
2. SC ALFA SA facturează firmei GAMA SA servicii în valoare de 1.000 lei, TVA 2 0%. Peste
10 zile de la emiterea facturii, firma GAMA plătește contravaloar ea serviciilor de reparații
efectuate de SA ALFA. Se vor prezenta înregistrările în contabilitatea celor două societăți
comerciale

SC ALFA SA
2.1. Înregistrare servicii prestate firmei GAMA
– Cresc creanțele față de clienți : 4111 Clienți A,+,D ebit
– Crește datoria fiscal: 4427 TVA colectată D,+, Credit
– Cresc veniturile din servicii prestate: 704 Venituri din lucrări executate și servicii prestate
CP,+,C redit
4111 = % 1.200 lei
704 1.000 lei
4427 200lei

2.2. Încasare creanță din servicii prestate
– Scad creanțele față de clienți: 4111 Clienți A, -,Credit
– Crește disponibilul din contul curent de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei A,+,D ebit
5121 = 4111 1.200 lei

SC GAMA SA
2.3. Înregistrare servicii de reparații efectuate de SC ALFA SA

– Cresc cheltuielile cu servi ciile de reparații prestate de terți: 611 Cheltuieli cu întreținerea
și reparațiile CP, -, Debit
– Crește creanța fiscal: 4426 TVA deductibilă A,+, D ebit
– Cresc datoriile față de furnizori: 401 Furnizori D+, C redit

% = 401 1.240 lei
611 1.000 lei
4426 240 lei

3. Societatea ALFA primește un împrumut bancar în valoare de 6.000 lei pe o perioadă de 6
luni.
Comentariu: Pentru evidența datoriilor față de instituțiile financiare pentru creditele bancare
primite pe termen lung sau scurt se utilizează con turi sintetice din grupele 16 Împrumuturi și
datorii asimilate ( respectiv conturile sintetice de gradul II ale contului 162 Credite bancare pe
termen lung, contul 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung), 51 Conturi la
bănci (respectiv cont urile sintetice de gradul II ale contului 519 Credite bancare pe termen scurt).
Funcția contabilă a acestor conturi este de datorii (D). Se creditează cu creșterile de datorii prin:
contractarea de credite pe termen scurt și lung, recunoașterea dobânzilor datorate pentru aceste
credite. Se debitează cu scăderile de astfel de datorii prin: rambursări de credite pe termen lung și
scurt, pl ăți de dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung și scurt. Soldul final este
creditor și reflectă datoriile afe rente creditelor bancare pe termen lung și scurt ale unei
întreprinderi la un moment dat.
Contractare credit bancar pe termen scurt
– Crește disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei A,+,D ebit
– Cresc datoriile privind creditele bancare pe termen scurt: 5191 Credite bancare pe termen
scurt D,+, Credit

5121 = 5191 6.000 lei

70
4. SC ALFA restituie o tranșă aferentă creditului bancar pe termen scurt de 1.000 lei.
Plată tranșă credit bancar pe termen scurt
– Scade disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei A, -,Credit
– Scad datoriile privind creditele bancare pe termen scurt: 5191 Credite bancare pe termen
scurt D, -,Debit

5191 = 5121 1.000 lei

5. SC GAMA SA a contractat un credit bancar în valoare de 300.000 lei pe o durata de 5 a ni.
Contractare credit bancar pe termen lung
– Crește disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei A,+, D ebit
– Cresc datoriile privind creditele bancare pe termen lung: 1621 Credite bancare pe termen
lung D,+, Credit

5121 = 1621 300.000 lei

6. SC GAMA SA plătește prima tranșă aferentă creditului bancar pe termen lung de 5.000 lei.
Plata primei tranșe pentru un credit bancar pe termen lung
– Scade disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei A, -,Credit
– Scad datoriile privind creditele bancare pe termen lung: 1621 Credite bancare pe termen
lung D, -,Debit

1621 = 5121 5.000 lei

7. SC GAMA înregistrează și plătește dobânda de 2.500 lei pentru creditul bancar pe termen
lung.

7.1

7.2

8. Se acordă unui salariat su ma de 200 lei în numerar pentru deplasare în interes de serviciu.
Acordare avans de trezorerie
– Scade numerarul din casierie: 5311 Casa în lei A, -,Credit
– Cresc avansurile de trezorerie: 542 Avansuri de trezorerie A,+,Debit

9. SC TARA SA a înregistrat factura de telefon în valoare de 3 60 lei din care tva 60 lei ( TVA
20%). Se plătește ulterior.

71
9.1 Înregistrare factură telefon
– cresc cheltuielile de exploatare cu serviciile de telefonie: 626 Cheltuieli postale si taxe de
telecomunicatii, CP, -, D
– crește cr eanța fiscal ă: 4426 TVA deductibilă A,+, Debit
– Cresc datoriile față de furnizori: 401 Furnizori, D,+, Credit

%
626
4426 = 401 360 lei
300 lei
60 lei

9.2. Plată factură telefon
– scade disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A, -,Credit
– scade datoria față de furnizori: 401 Furnizori, D, -, Debit

401 = 5121 360 lei

10. SA ALFA SA plătește la bugetul statului TVA în valoare de 3.200 lei.
Plată TVA
– Scade disponibilul din contul de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A, – Credit
– Scad e datoria privind TVA de plată 4423 TVA de plată D, -,Debit

11. SC DORA SA plătește impozit pe profit de 7.600 lei.
Plată impozit pe profit
– Scade disponibilul firmei de la bancă: 5121 Conturi la bănci în lei, A, -,Credit
– Scade datoria privind impozit pe prof it: 4411 Impozitul pe profit, D, -,Debit

4411 = 5121 7.600 lei

72
9. ÎNCHIDEREA CONTURILOR, ÎNTOCMIREA REGISTRULUI JURNAL ȘI A
BALANȚEI DE VERIFICARE
A. Concepte cheie
 TVA de plată
 TVA de recuperat
 Cheltuieli
 Venituri
 Rezultatul exercițiului înainte de imp ozitare (rezultatul contabil brut)
 Rezultatul fiscal
 Rezultatul exercițiului (rezultatul net contabil)

B. Mecanisme specifice și conturi utilizare
La sfârșitul fiecărei perioade trebuie determinate și reflectate în contabilitate anumite informații
care i mplică închiderea următoarelor conturi:
 TVA deductibilă și TVA colectată;
 Cheltuieli;
 Venituri.

B.1. Închiderea conturilor TVA deductibilă și TVA colectată
Închiderea conturilor de TVA se realizează lunar și implică o comparație a valorii aferente con turilor
4426 TVA deductibilă, respectiv 4427 TVA colectată, în vederea stabilirii valorii TVA -ului de plată,
respectiv de recuperat. Pot fi întâlnite următoarele situații:
a) 4427 TVA colectată > 4426 TVA deductibil ă → 4423 TVA de plată
b) 4427 TVA colectată < 4426 TVA deductibil ă → 4424 TVA de recuperat
c) 4427 TVA colectată = 4426 TVA deductibil ă → Nu apare nici TVA de plată nici TVA
de recuperat

Contul 4423 TVA de plată este un cont de datorii fiscale , pentru funcționarea sa fiind aplicabile
regulile de funcționare specifice conturilor de datorii.
 Se creditează cu contravaloarea taxei pe valoare adăugată, determinată ca diferență între taxa
pe valoare adăugată colectată aferentă facturilor fiscale emise (vânzări, prestări servicii) și
taxa deductibilă aferentă facturilor primite (cumpărări, primiri servicii), în situația în care
valoare taxei pe valoare adăugată aferentă facturilor emise este mai mare.
 Se debitează îm momentul plații datoriei față de bugetul de stat, cu suma care este plătită.
 Soldul final al contului este creditor și reflectă datoriile neachitate față de bugetul de stat.

Contul 4424 TVA de recuperat este un cont de creanțe fiscale , pentru funcționarea sa fiind aplicabile
egulile de funcționare specifice conturilor de activ.
 Se debitează cu contravaloarea taxei pe valoare adăugată, determinată ca diferență între taxa
deductibilă aferentă facturilor primite (în cazul în care aceasta este mai mare) și taxa colectată
aferentă facturilor emiser (mai mică).
 Se creditează în momentul r ecuperării creanței fiscale de la de la bugetul de stat.
 Soldul final al contului este debitor și reflectă creanța fiscală față de bugetul de stat.

Exemplu: Se cunosc următoarele situații existente la finalul unei luni. Prezentati analiza și
formula co ntabilă:
a) 4427 TVA colectată = 72 lei și 4426 TVA deductibil ă = 24 lei;
b) 4427 TVA colectată = 96 lei și 4426 TVA deductibil ă = 120 lei;
c) 4427 TVA colectată = 240 lei și 4426 TVA deductibil ă = 240 lei.

73
Rezolvare:

B.2. Închiderea co nturilor de cheltuieli și venituri, determinarea rezultatului contabil,
rezultatului fiscal și rezultatului exercițiului
În vederea determinării rezultatului exercițiului ce este prezentat în cadrul situațiilor financiare sunt
parcurse următoarele etape:
a) Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri în vederea determinării rezultatului contabil
înainte de impozitare;
b) Determinarea rezultatului fiscal
c) Determinarea rezultatului exercițiului (rezultatului net contabil)

a) Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri în vederea determinării rezultatului contabil;
La sfârșitul fiecărei perioade are loc determinarea rezultatului contabil, ca diferență între venituri
și cheltuieli. Dat fiind faptul că veniturile și cheltuielile sunt contabilizate pe parcursul fiecărei
perioade în mod distinct, pentru determinarea rezultatului este necesar transferul acestora într -un
singur cont, 121 Profit sau pierdere , la nivelul căruia se determină rezultatul exercițiului. Astfel,
cheltuielile, care pe parcursul perioadei a u fost înregistrate în debit, sunt transferate tot în partea de
debit a contului 121 Profit sau pierdere , iar veniturile, care pe parcursul perioadei au fost înregistrate
în credit, sunt transferate tot în partea de credit a contului 121 Profit sau pierde re. Aceste două
operațiuni poartă denumirea de închiderea conturilor de cheltuieli , respectiv închiderea conturilor de
venituri . Înregistrările contabile de principiu sunt următoarele:
 Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 Profit sau pierdere = Contur i de cheltuieli
(Clasa 6)
 Închiderea conturilor de venituri:
Conturi de venituri = 121 Profit sau pierdere

74
(Clasa 7)
Exemplu:
În cursul lunii decembrie 201N au fost înregistrate următoarele cheltuieli și venituri:
 607 Cheltuieli privind mărfurile – 2.000 lei
 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital – 200 lei
 707 Venituri din vânzarea mărfurilor – 6.000 lei
 7583 Venituri din vânzarea activelor si alte operatii de capital – 300 lei.

Cerințe:
a) Închideți conturile de cheltu ieli și venituri;
b) Determinați rezultatul fiscal;
c) Determinați rezultatul net al exercițiului;
d) Înregistrați în contabilitate cheltuiala cu impozitul pe profit și închideți acest cont de
cheltuială.
a.1) Închiderea conturilor de cheltuieli:

a.2) Închide rea conturilor de venituri:

În urma efectuării acestor operații, contul de profit și pierderi reflectă în credit suma veniturilor
exercițiului, iar în debit suma cheltuielilor. Soldul intermediar debitor sau creditor al contului 121
Profit și pierdere reprezintă rezultatul exercițiului înainte de impozitare (rezultatul contabil).
D 121 Profit și pierdere C
a.1/ 607 2.000 lei
a.1/ 658 3 200 lei 6.000 lei a.2/ 707
300 lei a.2/ 7583
RD 2.200 RC 6.300
TSD 2.200 TSC 6.300
SFC 4.100
În cazul nostru, rezultatul exercițiului înainte de impozitare este profit (SFC) și are o v aloare de
4.100 lei.

b) Determinarea rezultatului fiscal
Se realizează pornind de la rezultatul înainte de impozitare, care este corectat cu eventualele
cheltuieli nedeductibile, respectiv venituri neimpozabile, în funcție de prevederile legislative în
vigoare. În cazul nostru, rezultatul fiscal este egal cu rezultatul contabil
c) Determinarea rezultatului exercițiului (rezultatului net contabil)
Rezultatul net contabil (rezultatul exercițiului) se calculează scăzând din rezultatul contabil înainte de
impozi tare cheltuiala cu impozitul pe profit, astfel:
Rezultatul net al
exercițiului = Rezultatul înainte
de impozitare – Cheltuiala cu
impozitul pe profit
În cazul nostru, avem:
 Cheltuiala cu impozitul pe profit = 4.100 lei * 16% = 656 lei
 Rezultatul net al exercițiului = 4.100 lei – 656 lei = 3.444 lei

75

d.1) Înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit

d.2) Închiderea cheltuielii cu impozitul pe profit

D 121 Profit sau pierdere C
a.1/ 607 2.000 lei
a.1/ 6583 200 lei
d.2/691 656 lei 6.000 lei a.2/ 707
300 lei a.2/ 7853
RD 2.856 RC 6.300
TSD 2.856 TSC 6.300
SFC 3.444

C. Exemplu
Societatea Omega prezintă următoarele informații la începutul lunii ianuarie 201N:
 1012 Capital social – 26.000 lei;
 4111 Clienți – 8.000 lei;
 5121 Conturi la bănci în lei – 18.000 lei.
În cursul lunii ianuarie au loc următoarele tranzacții:
1. Emite factura nr. 24/7 ianuarie 201N pentru dezăpezirea unui drum, contravaloarea
serviciului fiind de 5.000 lei, TVA 2 0%;
2. Încasează jumătate din creanța existentă la începutul lunii, conform extrasului de cont nr.
4//8 ianuarie 201N;
3. Primeșt e factura nr. 24 /29 ianuarie 201N de la furnizorul de energie electrică, valoarea
consumului fiind de 200 lei, TVA 2 0%.

Cerințe:
a) Efectuarea analizei contabile și contabilizarea tranzacțiilor;
b) Închiderea conturilor de TVA;
c) Închiderea conturilor de cheltu ieli și venituri;
d) Calculul și înregistrarea impozitului pe profit (cota impozitare 16%);
e) Închiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe profit;
f) Întocmirea Registrului – Jurnal;
g) Înregistrarea sistematică (completarea “T” – urilor);
h) Întocmirea Balanței de verificare cu patru serii de egalități.

76

a) Efectuarea analizei contabile și contabilizarea tranzacțiilor:
1. Înregistrare serviciu prestart (factură emisă penru dezăpezire):

– Cresc creanțele față de clienți, 4111 Clienți A, +, D
– Cresc veniturile din ser vicii prestate, 704 Venituri din lucrari executate si servicii
prestate Cp, +, C
– Crește datoria fiscală, 4427 TVA colectată D, +, C

4111 Clienți = %
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate
4427 TVA colectată 6.000 lei
5.000 lei
1.000 lei

2. Încasare creanță de la clienți:
– Scad creanțele față de clienți, 4111 Clienți A, -, C
– Crește disponibilul din contul curent de la bancă, 5121 Conturi la bănci în lei A, +, D

5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienți 4.000 lei

3. Înregistrare f actură energie:
– Cresc datoriile față de furnizori, 401 Furnizori D, +, C
– Cresc cheltuielile cu energia, 605 Cheltuieli cu energia și apa CP, -, D
– Crește creanța fiscală, 4426 TVA deductibilă A, +, D

%
605 Cheltuieli cu energia și apa
4426 TVA deductibilă = 401 Furnizori 240 lei
200 lei
40 lei

b) Închiderea conturilor de TVA

– Scade creanța fiscală privind TVA deductibilă, 4426 TVA deductibilă A, –, C
– Scade datoria fiscală privind TVA colectată, 4427 TVA colectată , D, – D
– Crește datoria fiscală privind TVA de plată, 4423 TVA de plată D + C

4427 TVA colectată = %
4426 TVA deductibilă
4423 TVA de plată 1.000 lei
40 lei
960 lei

c) Închiderea conturilor de cheltuieli și venituri

c.1. Închiderea conturilor de cheltuieli
– scad cheltuielile cu en ergia, 605 Cheltuieli cu energia și apa CP, +, C
– scade rezultatul, 121 Profit sau pierdere CP, -, D

121 Profit sau pierdere = 605 Cheltuieli cu energia și apa 200 lei

c.2. Închiderea conturilor de venituri
– scad veniturile din servicii prest ate, 704 Venituri din lucrari executate si servicii
prestate CP, -, D
– crește rezultatul, 121 Profit sau pierdere CP, +, C

77
704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate =121 Profit sau pierdere 5.000 lei

d) Înregistrare impozit pe profit
Valo area impozitului pe profit este de: (5.000 – 200)*16% = 768 lei

– Cresc cheltuielile cu impozitul pe profit , 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit CP, –,
D
– Crește datoria privind impozitul pe profit, 4411 Impozitul pe profit D,+, C

691 Cheltuieli cu impozi tul pe profit = 4411 Impozitul pe profit 768 lei

e) Închiderea cheltuielii cu impozitul pe profit

– Scad cheltuielile cu impozitul pe profit, 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit CP, +, C
– Scade rezultatul, 121 Profit și pierdere CP, – ,D

121 Profit sau pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 768 lei

f) Întocmirea Registrului – Jurnal:

Unitatea: Omega
REGISTRUL -JURNAL
Nr. pagină. 1
Nr.
crt. Data înreg. Documentul
(fel,nr,data) Explicații Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1.
07.01.201N Factura nr.
24/07.01.201N Înregistrare
serviciu
prestat 4111 704
4427 6.000 5.000
1.000
2. 08.01.201N Extras de cont nr.
4//8.01. 201N Încasare
creanță de la
clienți 5121 4111 4.000 4.000
3 29.01.201N Factura nr. 24
/29.01.201N Înregistrare
factură
energie 605
4426 401 200
40 240
4 31.01.201N Notă contabilă
nr1 Închidere
TVA 4427 4423
4426 1.000 960
40
5 31.01.201N Notă contabilă nr
2 Închidere
cheltuieli 121 605 200 200
6 31.01.20 1N Notă contabilă
nr3 Închidere
venituri 704 121 5.000 5.000
7 31.01.201N Notă contabilă
nr4 Înregistrare
impozit pe
profit 691 4411 768 768
8 31.01.201N Notă contabilă nr
5 Închidere
cheltuială cu
impozit pe
profit 121 691 768 768
Total 17.976 17.976
Întocmit, Verificat,

78

g) Înregistrarea sistematică:

D 1012 Capital social C D 121 Profit sau pierdere C
SI 26.000
(5/605) 200
(8/691) 768 5.000 (6/704)
RD 0 RC 0 RD 968 RC 5.000
TSD 0 TSC 26.000 TSD 968 TSC 5.000
SFC 26.000 SFC 4.032

D 401 Furnizori C
SI 0
240 (3/605,4426)
RD 0 RC 240
TSD 0 TSC 240
SFC 240

D 4111 Clienți C D 4423 TVA de plat ă C
SI
(1/704, 4427)
(2/5121)
960 (4/4427)
RD RC RD 0 RC 960
TSD TSC TSD 0 TSC 960
SFD SFC 960

D 4426 TV A deductibilă C D 4427 TVA colectată C
(3/401) 40 40 (4/4427) (4/4426) 40
(4/4423) 960 1.000 (1/4111)
RD 40 RC 40 RD 1.0 00 RC 1.000
TSD 40 TSC 40 TSD 1.0 00 TSC 1.0 00

D 4411 Impozitul pe profit C D 5121 Conturi la bănci în lei C
768 (7/691) SI 18.000
(2/4111) 4.000
RD 0 RC 768 RD 4.000 RC 0
TSD 0 TSC 768 TSD 22.000 TSC 0
SFC 768 SFD 22.000

D 605 Cheltuieli cu energia și apa C D 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit C
(3/401) 200 200 (5/121) (7/4411) 768 768
(8/121)
RD 200 RC 200 RD 768 RC 768
TSD 200 TSC 200 TSD 768 TSC 768

D 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate C
(6/121) 5.000 5.000 (1/4111)
RD 5.000 RC 5.000
TSD 5.000 TSC 5.000

79
Unitatea Omega BALANȚĂ DE VERIFICARE
la data de: 31 ianuarie 201N
Simbolul
conturilor Denumirea conturilor Solduri inițiale Rulajele lunii curente Total sume Solduri finale
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1012 Capital social 0 26.000 0 0 0 26.000 0 26.000
121 Profit sau pierdere 0 0 968 5.000 968 5.000 0 4.032
401 Furnizori 0 0 0 240 0 240 0 240
4111 Clienți
4411 Impozitul pe profit 0 0 0 768 0 768 0 768
4423 TVA de plată 0 0 0 960 0 960 0 960
4426 TVA deductibilă 0 0 40 40 40 40 0 0
4427 TVA colectată 0 0 1.000 1.000 1.000 1.000 0 0
5121 Conturi la bănci în lei 18.000 0 4.000 0 22.000 0 22.000 0
605 Cheltuieli cu energia și apa 0 0 200 200 200 200 0 0
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 0 0 768 768 768 768 0 0
704 Venituri din servicii prestate 0 0 5.000 5.000 5.000 5.000 0 0
TOTAL 26.000 26.000 17.976 17.976 43.976 43.976 32.000 32.000
Întocmit, Conducătorul compartimentului financiar -contabil,

80