Curs Formare Animator (1) [614952]

CURS DE FORMARE DE
BAZA IN
ANIMATIA SOCIO-
EDUCATIVA
suport de curs
Asociatia CREATIV
– Centru de Resurse in Educatie, Animatie,
Training, Initiativa si Voluntariat-
Sediu legal: Str. Pache Protopopescu, Nr.104,
sector 2, Bucuresti , [anonimizat] ,
www.creativ.org.ro
Horatiu Serbanescu, Silvia Misu
3/7/2010

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 2CUPRINS:
COPIII INVATA CEEA CE TRAIESC ………………………………………………………………………………………3
POVESTEA BAIETELULUI…………………………………………………………………………………………………….3
PRINCIPII DE BAZA PENTRU MODERAREA DE ACTIVITATI LUDICE ………………………………..5
ABC-UL ANIMATORULUI …………………………………………………………………………………………………….6
FUNCTIILE ANIMATIEI ………………………………………………………………………………………………………..7
DEZVOLTAREA COPILULUI IN PERIOADA 0-3 ANI …………………………………………………………….8
DEZVOLTAREA COPILULUI IN PERIOADA 3-6 ANI …………………………………………………………….9
DEZVOLTAREA COPILULUI IN PERIOADA 7-11 ANI …………………………………………………………10
DEZVOLTAREA COPILULUI IN PERIOADA 11-14 ANI ……………………………………………………….11
DEZVOLTAREA COPILULUI IN PERIOADA 14-18 ANI ……………………………………………………….12
REFERINTELE PROFESIONALE ALE ANIMATORULUI SOCIO – EDUCATIV……………………..13
I-DESCRIERA MESERIEI……………………………………………………………………………………………………..13
II-COMPETENTELE ANIMATORULUI : A STI, A FACE, A FI, A FACE, A DEVENI ……………..14
III- FISA DESCRIPTIVA A ACTIVITATILOR………………………………………………………………………..16
ATITUDINEA ANIMATORULUI – ADOLESCENTI (14-18 ANI) ……………………………………………18
ATITUDINEA ANIMATORULUI – PUBERTATE (10 – 14 ANI)……………………………………………….19
ATITUDINEA ANIMATORULUI – SCOLARUL MIC (6-10 ANI) …………………………………………….19
ATITUDINEA ANIMATORULUI – PRESCOLAR (3-6 ani)………………………………………………………19
PROIECTELE ÎN ANIMAȚIE ………………………………………………………………………………………………..21
I-PROIECTUL EDUCATIV ……………………………………………………………………………………………………21
II-PROIECTUL PEDAGOGIC ………………………………………………………………………………………………..21
III – PROIECTUL DE ANIMATIE ………………………………………………………………………………………….22
10 REGULI PENTRU CA UN JOC SA FIE REUSIT…………………………………………………………………24
TIPURI DE JOCURI………………………………………………………………………………………………………………26
DESPRE RECOMPENSA SI PEDEAPSA………………………………………………………………………………..30
STUDIU DE CAZ – PEDEAPSA/RECOMPENSA ……………………………………………………………………31
ACTIVITĂȚI SI ATELIERE …………………………………………………………………………………………………..35
ABC- UL SIGURANȚEI …………………………………………………………………………………………………………36
PREVENIREA RISCURILOR ÎN ACTIVITĂȚILE ÎN AER LIBER …………………………………………..36
RELAȚIILE CU PĂRINȚII …………………………………………………………………………………………………….39
FORME DE COMUNICAREA ……………………………………………………………………………………………….41
COMUNICARE EFICIENTĂ ………………………………………………………………………………………………….44
1. BARIERE ÎN COMUNICARE …………………………………………………………………………………………….44
2. TEHNICI DE COMUNICARE ORALĂ: ………………………………………………………………………………45

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 3COPIII INVATA CEEA CE TRAIESC
Daca traiesc in critica si cicaleala, copiii invata sa condamne.
Daca traiesc in ostilitate, copiii invata sa fie agresivi.
Daca traiesc in teama, copiii invata sa fie anxiosi.
Daca traiesc inconjurati de mila, copiii invata autocompatimirea.
Daca traiesc inconjurati de ridicol, copiii invata sa fie timizi.
Daca traiesc in gelozie, copiii invata sa simta invidia.
Daca traiesc in rusine, copiii invata sa se simta vinovati
Daca traiesc in incurajare, copiii invata sa fie increzatori.
Daca traiesc toleranta, copiii invata rabdarea.
Daca traiesc in lauda, copii invata pretuirea.
Daca traiesc in acceptare, copiii invata sa iubeasca.
Daca traiesc in aprobare, copiii invata sa se placa pe sine.
Daca traiesc inconjurati de recunoastere, copiii invata
ca este bine sa ai un tel.
Daca traiesc impartind cu ceilalti, copiii invata generozitatea.
Daca traiesc in onestitate, copiii invata respectul pentru adevar.
Daca traiesc in corectitudine, copiii invata sa fie drepti.
Daca traiesc in bunavointa si consideratie, copiii invata respectul.
Daca traiesc in siguranta, copiii invata sa aiba incredere in ei si in ceilalti.
Daca traiesc in prietenie, copiii invata ca e placut sa traiesti pe lume.
POVESTEA BAIETELULUI
Intr-o zi, un baietel s-a dus la scoala.
Baietelul era mic,
iar scoala era mare.
Dar cand baietelul a vazut
ca intrarea in clasa lui
se facea pintr-o usa direct din curte,
a fost foarte fericit,
aar scoala nu i s-a mai parut
atat de mare ca la inceput.
Intr-o dimineata,cand baietelul se afla in clasa,
profesoara le-a spus copiilor:
“Astazi o sa facem un desen.”
“Grozav”, s-a gandit baietelul,
caci ii placea mult sa deseneze.
Stia sa deseneze o multime de lucruri:
lei si tigri,
pui si vaci,
trenuri si vapoare…
si si-a scos cutia cu creioane colorate
si a inceput sa deseneze.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 4Dar profesoara a zis:”Asteptati,
nu incepeti inca”
si a asteptat pana i s-a parut ca totii copiii sunt
pregatiti.
“Acum o sa desenam flori”,
a zis profesoara.
“Grozav”, s-a gandit baietelul,
caci ii placea sa deseneze flori.
si a inceput sa deseneze flori frumoase,
si le-a colorat in rosu, portocaliu si albastru.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
“Asteptati, va voi arata eu cum sa colorati”,
si a desenat o floare rosie cu o tulpina verde.
“Acum puteti incepe”, a zis profesoara.
Baietelul a privit floarea profesoarei,
apoi s-a uitat la floarea lui.
A lui era mai frumoasa decat a profesoarei.
Dar n-a spus nimic.
A intors doar pagina
si a desenat o floare ca cea a profesoarei.
Era rosie cu o tulpina verde.
Intr-o alta zi,
cand baietelul intrase in clasa prin usa din curte,
Profesoara le-a spus copiilor:
“Azi o sa facem ceva din argila”
“Grozav”, si-a zis baietelul,
caci ii placea sa lucreze cu argila.
Stia sa faca tot felul de lucruri din argila:
serpi si oameni de zapada,
elefanti si camioane,…
si a inceput sa framante bucata de argila.
Dar profesoara a zis:
“Stati, nu sunteti gata sa incepeti”.
Si a asteptat pana ce toti copiii au fost gata.
“Acum o sa facem o farfurie”,
a zis profesoara.
“Grozav”, s-a gandit baietelul,
caci ii placea sa faca farfurii.
Si a inceput sa faca farfurii de toate formele si
marimile.
Dar profesoara le-a zis copiilor:
“Asteptati, va arat eu cum sa faceti”.
Si le-a aratat cum sa faca o farfurie adanca.
“Asa, acum puteti incepe”, a zis profesoara.
Baietelul s-a uitat la farfuria profesoarei,
si apoi la ale sale.
Ii placeau mai mult farfuriile lui,
decat farfuria adanca facuta de profesoara,
dar n-a spus un cuvant.
Si-a transformat farfuriile lui intr-o bila mare de
argila
din care a facut o farfurie adanca si mare
ca cea facuta de profesoara.
Si foarte curand, baieteul a invatat sa asteptesa priveasca,
Si sa faca lucruri ca cele facute de profesoara.
Si foarte curand,
n-a mai facut nimic de unul singur.
Si s-a intamplat intr-o zi,
ca baietelul si familia lui
se se mute intr-o alta casa,
intr-un alt oras.
Si baietelul a trebuit sa mearga la alta scoala.
Scoala noua era si mai mare,
Si nu avea nici o usa
prin care sa intre direct din curte in clasa lui.
Trebuia sa urce niste trepte inalte
si sa mearga de-a lungul unui coridor lung,
pana ajungea in clasa lui.
In prima zi de scoala,
Profesoara le-a spus copiilor:
“Astazi o sa facem un desen”
“Grozav” si-a zis baietelul,
si a asteptat sa spuna profesoara ce sa faca.
Dar ea n-a spus nimic.
S-a plimbat doar prin clasa.
Cand a ajuns langa baietel,
i-a spus: “ Tu nu vrei sa desenezi?”
“Ba da “, a zis baietelul
“ Ce desen sa facem?”
“Nu stiu pana nu-l faci” zis profesoara.
“Cum sa-l fac?” zise baietelul.
“ Cum iti place tie”, raspunse ea.
“ Sa-l colorez cum vreau eu?”, a mai intrebat
baietelul.
“ Cum vrei tu” a fost raspunsul ei.
“ Daca toti ati face acelasi desen,
si l-ati colora la fel,
cum sa stiu eu cine l-a facut?”
“Nu stiu”, zise baietelul
si a inceput sa deseneze o floare rosie cu tulpina
verde…

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 5PRINCIPII DE BAZA PENTRU MODERAREA DE ACTIVITATI
LUDICE
Amintim aici doar cateva elemente de baza, mentionand ca ordinea nu este
intotdeauna cea a importantei (care poate fi diferita in situatii diferite) si ca lista
ramane deschisa:
– Amuzati-va si simtiti-va bine! In fond, asta inseamna sa te joci! Daca dumneavoastra
va face placere jocul, lasati acest lucru sa se vada si copiii vor simti la fel.
– Alegeti pe cat posibil jocuri in care toti copiii sunt implicati pe toata durata acestora.
Daca preferati totusi un joc in care unii dintre copii sunt inactivi la un moment dat (sunt
eliminati din joc, de exemplu), incercati sa le gasiti un alt rol – fie si cel de a-i incuraja
pe ceilalti copii.
– Lasati copiilor libertatea de a nu participa daca nu doresc; de asemenea, primiti cu o
atitudine incurajatoare copiii sositi mai tarziu.
– Planuiti structura activitatii astfel incat momentele de mare consum energetic sa
alterneze cu cele mai linistite.
– Evitati timpii morti!
– Asigurati-va permanent ca ceea ce comunicati copiilor este si receptionat de catre
acestia. In acest sens, pe de o parte descrieti jocurile cat mai simplu si clar, recurgand
aproape intotdeauna si la o demonstratie. Pe de alta parte, mentineti atentia copiilor
focalizata asupra dumneavoastra prin umor, limbaj corporal, contact vizual, tonul vocii,
comunicare interactiva. De asemenea, asigurati-va ca toti copii pot auzi ceea ce
spuneti.
– Fiti receptiv(-a) la starile si atitudinile copiilor: obositi, foarte entuziasmati, plictisiti,
nerabdatori, dornici sa faca miscare etc.
– Fiti flexibil(-a), in majoritatea cazurilor vor fi necesare unele modificari mai mici sau
mai mari in desfasurarea activitatii. Poate fi nevoie sa adaptati continutul jocurilor,
gradul lor de dificultate, durata acestora, spatiul de joc, materialele folosite, propria
atitudine…
– Incurajati interactiunile dintre copii, asumarea initiativei/responsabilitatii de catre
acestia, dezvoltarea increderii in sine si ceilalti, exprimarea de sine
– Pe tot parcursul activitatii, toti copiii trebuie sa simta ca ceea ce se intampla este
corect (atentie la alegerea rolurilor pentru diversele jocuri, la alcatuirea echipelor, la
intreruperea unui joc, la explicatiile date la obiectiile copiilor etc.) si cu sens, cu o
finalitate clara (daca nu doriti sa dezvaluiti de la inceput care e finalitatea unui joc sau
unei actiuni, spuneti cel putin ca e o surpriza…)
– Tineti cont, atat in planificarea activitatii cat si in desfasurarea ei, de siguranta fizica
a copiilor si aveti grija sa explicati foarte clar, atunci cand este cazul, cum trebuie sa
joace diferitele jocuri astfel incat sa nu-i puna in pericol pe altii sau pe sine.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 6ABC-UL ANIMATORULUI
Alege cu grija jocul, astfel incat sa se potriveasca varstei, numarului si
intereselor participantilor. Majoritatea jocurilor se pot adapta necesitatilor grupului. Fii
creativ!
Este ideal sa fi jucat tu insuti jocul ales. Daca nu este posibil, cauta sa-l intelegi
foarte bine.
Cunoaste din timp locul unde se va desfasura jocul.
Pregateste din timp toate materialele necesare.
Estimeaza tu insuti durata jocului, in functie de capacitatile grupului.
Este bine sa ai pregatite unul sau doua jocuri de rezerva.
Daca tu esti singurul responsabil al grupului, tot tu raspunzi de securitatea
acestuia. O mica trusa de prim ajutor este intotdeauna utila.
Fii entuziast atunci cand prezinti jocul.
Explica clar si simplu regulile jocului, adresandu-te tuturor participantilor. Ai grija
sa fie liniste ca sa poti fi auzit.
Verifica daca au inteles regulile jocului, roaga un participant sa le enunte.
Repeta-le sau exemplifica-le practic.
Regulile jocului nu se schimba niciodata dupa dorintele unuia sau altuia.
Participa activ la joc.
Ai grija ca toti membrii grupului sa ia parte la joc. Subliniaza importanta
cooperarii si a spiritului de echipa. Fiecare jucator poate contribui la reusita jocului.
Daca observi ca regulile nu sunt respectate, fii sigur ca au observat si altii. Ai
obligatia sa intervii urgent.
Incurajeaza-i pe toti.
Respecta fiecare jucator.
Nu lungi dar nici nu scurta durata jocului.
Daca este necesar sa tii scorul, atunci utilizeaza un mijloc vizual, in asa fel incat
rezultatele sa fie vazute de toti.
Victoria este foarte dorita in jocurile competitive si poate aduce o nota
pasionanta, insa ea nu este scopul principal. Infrangerea poate fi acceptata, atunci cand
participantii au inteles cat au avut de invatat.
Planifica la sfarsitul jocului timpul necesar pentru evaluare. Sunt foarte
importante discutiile de genul: s-au respectat toate regulile, ce am invatat, cum am
reusit sa invingem anumite dificultati, care a fost partea cea mai amuzanta, daca ne-am
simtit bine etc.
Tu esti responsabil de reusita jocului.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 7FUNCTIILE ANIMATIEI
Functie de socializare
Animatia apare ca un mijloc de integrare si de adaptare, favorizeaza comunicarea,
orienteaza energiile spre sarcini colective.
Functie ludica si recreativa
Animatia reprezinta o foarte importanta modalitate de organizare a timpului liber.
Functie educativa si de culturalizare
Animatia apare ca o alternativa la actualul mod de realizare a educatiei care vine sa
completeze formarea scolara, eventualele carente, reprezentand totodata un
instrument de transmitere a culturii.
Functie inovatoare
Animatia ofera posibilitatea descoperirii unor noi stiluri, moduri de viata, avand o
functie inovatoare prin insasi alternativa pe care o ofera.
Functie de reglare sociala
Animatia permite corectarea intr-o maniera lejera a anumitor carente, fiind ca si tip de
interventie un fel de asistent cultural care completeaza lipsurile formarii si educarii,
readaptand inadapatabilitatile si integrandu-i pe cei neintegrati si marginalizati,
reducand intr-o anumita masura asa-zisele “deficiente sau handicapuri culturale”.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 8DEZVOLTAREA COPILULUI IN PERIOADA 0-3 ANI
Premiza: Copilul se naste bun!
Din punct de vedere fizic
Se dezvolta motricitatea fina (buze, picioare);
Se dezvolta simtul tactil;
Copilul reuseste sa coordoneze miscarile dintre corp si membre (se pregateste
pentru mers);
Mersul si vorbitul sunt achizitii principale;
Copilul isi imbunatateste motricitatea grosiera (alearga, arunca);
Miscarile sunt, in general, haotice.
Din punct de vedere emotional
Apare constientizarea faptului ca este o persoana;
Apare anxietatea, aceasta fiind legata mai ales de faptul ca parintii lipsesc;
Momentul intarcarii reprezinta o ruptura afectiva intre el si mama ( apare complexul
lui Oedip/Electra);
Realizeaza simpatii pentru persoanele din jur care-i satisfac nevoile.
Din punct de vedere social
Se joaca singur;
Activitatea principala: JOCUL.
Intretin relatii cu parintii;
Nu respecta regulile.
Din punct de vedere psihologic
Invata si descopera lumea prin simturi;
Achizitionarea vorbirii;
Complexul Oedip/Electra;
Copilul este Egocentric;
Invata sa-si recunoasca imaginea in oglinda, ceea ce conduce la o constiinta de sine;
Omnipotenta.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 9DEZVOLTAREA COPILULUI IN PERIOADA 3-6 ANI
Din punct de vedere fizic
Creste in greutate si in inaltime;
Se schimba dentitia;
Se ehilibreaza raporturile dintre cap-trunchi-membre;
Miscarile capata finete, nu mai sunt bruste;
Dezvoltarea musculaturii, in special a mainilor.
Din punct de vedere psihologic
Este varsta intrebarilor “de ce?”;
Percepe cauzalitatea lucrurilor si o accepta;
Principala activitate este: JOCUL;
Dezvoltarea capacitatii reprezentative;
Complexul lui Oedip/Electra se rezolva;
Apar diferentieri intre sexe;
Atentia este scazuta, dar va creste progresiv;
Se dezvolta limbajul si imaginatia;
Gandirea concreta.
Din punct de vedere emotional
Accepta si alte persoane in afara parintilor;
Apare o stare de anxietate in momentul intrarii in gradinita;
Egocentric – alocentric;
Dezvolta afectivitate fata de educatoare;
Simte nevoia prezentei adultului;
Apare dorinta de a fi acceptat de ceilalti copii.
Din punct de vedere social
Se largeste progresiv grupul de joaca;
Apare afectivitate fata de alti copii;
Adaptare la reguli sociale;
Se dezvolta anumite preferinte;
Grade de adaptabilitate: copilul de 3-4 ani – 8-10 saptamani, copilul de 4-5 ani – 6
saptamani, copilul de 5-6 ani – 3 saptamani.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 10DEZVOLTAREA COPILULUI IN PERIOADA 7-11 ANI
Din punct de vedere fizic
Schimbarea dentitiei conduce la dificultati in vorbire si alimentatie;
Creste in greutate si in inaltime;
Se continua osificarea coloanei vertebrale si a toracelui;
Organismul este sensibil la schimbarile mediului;
Continua dezvoltarea musculaturii fine;
La inceput are un caracter ambidextru, spre sfarsitul perioadei se stabileste
lateralitatea (dreptaci sau stangaci).
Din punct de vedere psihologic
Au loc transformari lente, dar esentiale;
Incepe dezvoltarea personalitatii;
Constientizarea personalitatii;
Apar abilitatile de desfasurare a activitatilor in microgrupuri;
Se dezvolta comunicarea interpersonala;
Perioada este caracterizata de gandirea concreta;
Memoria si corelatiile sunt bazate pe logica;
Respecta regulile unui joc sau activitati;
Activitatea principala: INVATAREA;
Imaginatie creativa;
Dezvoltarea limbajului ( in special, vocabularul).
Din punct de vedere social
Evenimentul cel mai important este socializarea;
Mediul principal: familia, invatatoarea – exponent social;
Isi asuma responsabilitati;
Mimetism social (tendinta de a-i imita pe ceilalti);
Apare nevoia de apartenenta la grup;
Reducerea egocentrismului;
Cresterea sociabilitatii;
Competitia scolara – respectarea normelor si a rigorilor;
Intelege demnitatea personala.
Din punct de vedere emotional
Se pregateste pentru scoala;
Apare sentimentul de atasament, atractie fata de persoane de sex opus;
Trebuie sa fim atenti la modelul ales (risc de delincventa juvenila);
Apar frustrari in cazul neadaptarii scolare;
Se destrama mitul copilariei (Mos Craciun);

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 11DEZVOLTAREA COPILULUI IN PERIOADA 11-14 ANI
Din punct de vedere fizic
Cresterea disproportionala a membrelor in raport cu restul corpului (fetele la 12 ani
cresc cu 9 cm, iar baietii la 14 ani cresc cu 10 cm/an);
Cresterea accentuata la unii adolescenti conduce la: oboseala, dureri de cap,
instabilitate psihica, nevoie crescuta de somn;
Osificari faciale: trece de la figura de copil la cea de adult, este posibil sa apara
dizarmonii faciale (puberul este sensibil la aceste transformari si prin urmare, pot
aparea complexe de inferioritate);
Glandele sexuale devin functionale la intreaga capacitate, acest lucru conduce la
acnee, obezitate etc, dar si la efecte psihologice;
Creste campul vizual;
Sensibilitatea tactila si chinestezica manuala asigura o perceptie mai precisa a
calitatilor obiectelor ;
Creste spiritul de observatie.
Din punct de vedere psihologic
Gandirea: are o mai mare putere de abstractizare si generalizare ( se poate gandi la
trecutul sau viitorul foarte indepartat, la posibil si imposibil, real –imaginar), pana
la finalul stadiului, rationamentele inductive dobandesc o mare vigoare;
Memoria: memoria spontana atinge apogeul in jurul varstei de 13-14 ani;
Imaginatia: este bogata, apar creatii, mai ales artistice, fantezia este caracteristica
acestei varste;
Limbajul: creste vocabularul – in stransa legatura cu mediul de provenienta al
tanarului, limbajul se apropie de cel al adultului: o mai buna organizare a ideiilor,
fluenta in exprimare, in aceasta perioada apare argoul, se remarca o preferinta
pentru superlative (totul este fantastic, nemaipomenit etc.).
Din punct de vedere emotional
Puberul se caracterizeaza prin:
Instabilitate (emotiile sunt traite cu intensitate foarte mare, disproportional cu
realitatea, imprejurarile care l-au generat);
Puberul are activitati si relatii amplificate si diversificate emotional ;
Incepe sa faca investitii afective si in afara relatiilor familiale;
Se formeaza noi si importante sentimente, care-l leaga in profunzime de alte
persoane (solidaritatea, respectul, raspunderea fata de actiuni);
Ajunge la un grad mai mare de constientizare a emotiilor;
Se amplifica posibilitatea de reglare a comportamentelor emotional- expresive.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 12DEZVOLTAREA COPILULUI IN PERIOADA 14-18 ANI
Din punct de vedere fizic
Creste in inaltime;
Se schimba vocea la baieti;
Glandele hormonale intra in activitate;
Incepe procesul de armonizare a corpului (sistemul muscular si osos);
Sensibilitatea organelor interne, datorat cresterii, in special la baieti.
Din punct de vedere psihologic
Perioada este caracterizata prin efervescenta emotionla;
Apare criza adolescentei;
Adolescentul se teme de schimbare;
Conturarea si spre sfarsitul perioadei, se desavarsirea personalitatii;
Teribilism (tendinta de a iesi in evidenta);
Intelectual, se face trecerea spre stadiul operatiilor formale;
In aceasta perioada adolescentul acumuleaza multe informatii;
Se contureaza pasiuni;
Trezirea dorintei sexuale, leaga prietenii cu persoane de sex opus;
Creativitate verbala;
Risc crescut catre anxietate, bulimie, consum de droguri, alcool etc;
Neicredere in sine;
Conflict intre dezvoltarea Eului fizic, social si cel psihic;
Se dezvolta atitudinea fata de sine, fata de societate, fata de munca etc;
Consolidarea profilului psiho-moral;
Nevoia de comunicare;
Apar diferente intre maturizarea fetelor fata de cea a baietilor.
Din punct de vedere social
Revolta fata de statutul social, in special;
Conflictul intre generatii;
Nonconformism;
Nevoia puternica de apartenenta la grup;
Nevoia de independenta, libertate, autonomie;
Abordeaza un limbaj specific grupului din care fac parte;
Risc in aparitia unor comportamente antisociale;
Rusine;
Dorinta de implicare in diferite proiecte sociale;
Nevoia de stima si recunoastere.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 13REFERINTELE PROFESIONALE ALE ANIMATORULUI SOCIO –
EDUCATIV
I-DESCRIERA MESERIEI
Preambul
In Romania, in cadrul domeniului socio- educativ se diferențiaza mai multe tipuri de
profesii aflate in interrelationare: animator, educator, profesor, asistent social,
psiholog.
Cadrul exercitării profesiei de animator social si socio -cultural
Activitatea animatorului se exercita in cadrul fundațiilor si asociațiilor
nonguvernamentale (anul 2003).
Domeniul in care intervine animatorul, m odalități de intervenție
◊ Animatorul realizează proiecte de animație in domeniile social, cultural, educativ si
sportiv.
Pentru aceasta, animatorul se sprijină si se ajuta de tehnici pedagogice si de cunoștințe
referitoare la caracteristici din domeniul socio-educativ, socio-cultural, fizic si sportiv.
In activitatea sa, animatorul trebuie sa asigure toate condițiile optime de securitate, sa
fie capabil sa controleze toate lucrurile neprevazute in fiecare domeniu de intervenție,
asigurând totodată si cali tatea pedagogica.
◊ Animatorul are vocație educativa in domeniul social, cultural sau socio -cultural,
sportiv, bazându- se pe tehnici educative. In virtutea acestei vocații, el poate participa
la elaborarea unor răspunsuri privind :
-medierea sociala;
-tehnicile de animație;
-initierea unor activități de animație;
-dezvoltarea si crearea unei legaturi sociale, toate acestea se realizează plecând de la
necesitățile persoanelor care lucrează in mod direct cu publicul (copii, tineri, adulti
etc).
◊ Un animat or :
-realizeaza si conduce un proiect de animație, de inițiere si de pregătire a propriei
activități.
-se adaptează la persoanele cu care si pentru care lucrează si trebuie sa aibă o anumita
responsabilitate, asigurându- le totodată protecție.
-trebuie ca, in timpul activitatii, sa fie capabil sa comunice toate informațiile privind
asociația sau fundația in care lucrează.
-participa la funcționarea si gestionarea activitatii asociației sau fundației din care face
parte.
◊ Un animator lucrează cu un public, pe care trebuie sa îl identifice ținând cont de
următoarle aspecte :
-varsta,
-tipuri sociale,
-criterii de origine sociale,

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 14-nevoi.
Modalitate de funcționare
◊ In Romania, munca de animator socio -educativ se realizează de catre tineri voluntari
din cad rul asociațiilor sau fundațiilor non guvernamentale.
Aceștia sunt instruiti teoretic cat si practic in cursul activitatilor de animație, pornindu –
se de la propriile inițiative si continuându -se in cadrul si prin intermediul acestor
activitati.
◊ Munca de animator reprezintă o modalitate, un instrument de relaționare cu publicul,
folosindu-se de activitati de tip social, cultural, fizic si sportiv.
Animatorul este cel care trebuie sa întâmpine si sa informeze publicul cu privire la
activitațile ce urmează a fi realizate. Pentru aceasta el trebuie sa cunoască diverse
practici si tehnici de animație in grup, fără să neglijeze relația individuală.
◊ Munca animatorului presupune lucrul cu colectivitatile si individual, indiferent de
tipul de activitate.
Pentru aceasta, el trebuie sa fie capabil sa conducă un grup in timpul activitatilor de
animație, de mediere, de descoperire sau de inițiere. Dar acest grup este majoritatea
timpului alcătuit din indivizi diferiți, cu istoria lor, cu personalitatea lor. Conștient de
acestea, animatorul trebuie să fie capabil să lucreze uneori cu tot grupul, alteori
individual.
◊In cadrul asociațiilor sau fundațiilor non guvernamentale, animatorul propune proiecte
de animație ținând cont de responsabilitatile ierarhice.
Animator ul isi programează activitatile pe care le va conduce, pornind de la asteptarile
si respectând condițiile de securitate.
II-COMPETENTELE ANIMATORULUI : A STI, A FACE, A FI, A
FACE, A DEVENI
Un animator este responsabil
Responsabil de organizarea activitatilor
Responsabil de toate persoanele cu care el lucreaza.
Ce face un animator socio-educativ ?
1-Organizarea de proiecte de animatie cu diverse activitati
• Pentru a pregati un proiect :
-Analizarea contextului de lucru (echipa, cu cine, cu ce colegi, unde, material, buget
etc);
-Prevederea incidentelor;
-Definirea obiectivului de proiect;
-Elaborarea unui program de activitati + un program de schimb;
-Evaluarea;
• Realizarea acestui proiect, cum?
Animatorul are grija de copii;
Lucreaza cu metode adaptate la public (pedagogice, comportamentale etc);

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 15Animatorul alege materialul de activitati si il pregateste;
Animatorul este coordonatorul activitatilor.
• Evaluare
Evaluarea cunostiintelor;
Evaluarea comportamentului intre copii si tinerii;
Evaluarea activitatilor in interiorul proiectului.
Animatorul se adapteaza la publicul cu care lucreaza
• Identificarea caracteristicilor publicului (varsta, nevoi etc);
• Supravegherea publicului
Evaluarea nevoilor si capacitatilor copiilor si tinerilor;
Identifica copii in dificultate si adapteaza activitatile;
Asigura conditiile de securitate;
Aplica regulamentul.
• Evita pericolul
Calmeaza tensiunile si asigura relatiile intre copii si tinerii;
Aplica regulamentul
2- A sti – A fi – A face- A deveni
A STI
Animatorul trebuie sa stie :
-sa comunice;
-sa evalueze;
-sa stimuleze;
-sa organizeze;
-sa se adapteze . Toate acestea in functie de nevoile copilului.
A FI
Animatorul trebuie sa fie :
-entuziast, empatic, curios, imaginativ si jucator;
-sensibil si comunicativ;
-flexibil si conciliant.
A FACE
Animatorul
-educa prin joc;
-creeaza;
-observa;
-propune;A DEVENI
Animatorul devine, fiind:
– flexibil;
– deschis;
– bine informat;
– bun cunoscator de sine.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 163. Responsabilitatile animatorului
◊ Animator este responsabil de :
-publicul cu care lucreaza, in special cel format din minori.
-voluntarii si colaboratorii care participa la activitatile de animatie.
-materialele si locatiile necesare realizarii activitatilor.
◊ Animatorul isi organizeaza activitatea in cadrul unui proiect general al asociatiei sau
fundatiei non guvernamentale din care face parte si in cadrul careia lucreaza, in functie
de nevoile publicului. Organizarea activitatii incepe cu progamarea acesteia si se
continua pana la evaluarea finala. Animatorul urmareste, monitorizeaza si realizeaza un
raport privind activitatea in derulare.
◊ In Romania, animatorul socio -educativ este integrat intr-o echipa de animatori care
realizeaza proiecte generale de animatie sociala, sportive, educative destinate unui
public specific :
-copii si tineri institutionalizati;
-copii si tineri din cadrul centrelor de urgenta;
-copii ai strazii;
-copii si tineri cu dizabilitati;
-copii si tineri aflati in dificultate etc.
III- FISA DESCRIPTIVA A ACTIVITATILOR
Introducere
Pentru toate domeniile in care lucreaza animatorul socio-educativ, exista activitati
comune, general valabile:
-realizarea unui proiect de animatie si pregătirea activitatilor cuprinse in acest proiect.
-adaptarea la publicul cu care lucreaza si de care este responsabil, avand si sarcina sa ii
asigure protectie.
-comunicarea in cadrul activitatii si in interiorul asociației ( sau fundației) din care face
parte.
-participarea la functionarea si gestionarea asociatiei ( sau fundatiei) din care parte.
1. Animatorul socio-educativ conduce realizarea unui proiect de animatie sau/si
pregatirea activitatilor .
In cadrul proiectului global, animatorul identifica obiectivele si le adapteaza in functie
de publicul vizat.
-Analizeaza si identifica contextul, asteptarile sau cerintele asociatiei (sau fundatiei) si
isi adapteaza actiunile la eventuale dificultati de gestionare.
-Trebuie sa prevada eventuale probleme ce pot aparea pe parcursul activitatilor.
-Formuleaza obiectivele activitatilor sale.
-Elaboreaza un program, ierarhizeaza sarcinile de lucru, realizeaza si organizeaza o
activitate pedagogica si stabileste mijloacele de realizare a acesteia.
-Trebuie sa se gandeasca la o alternativa de realizare a proiectului.
-Stabileste indicatorii de evaluare si criteriile de reusita observabila si alege
instrumentele de evaluare si autoevaluare.
-Se informeaza permanent asupra evolutiei activitatilor sale.
Animatorul socio-educativ se adapteaza la noi cerinte, noi comportamente, alt tip de
public, identificand totodata si capacitatile publicului, in vederea pregatirii proiectului.
1.1. Pregatirea proiectului de activitate ce urmeaza a fi realizat.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 171.2. Realizarea si punerea in practica a activitatilor
-Foloseste metode adaptate.
-Alege si foloseste materialul technic si mijloacele necesare activitatilor sale.
-Se adapteaza la situatiile neprevazute, se adapteaza la tipuri diverse de public si la
context.
-Coordoneaza activitatea in echipa.
-Respecta si trebuie sa aibe grija ca si publicul ca care lucreaza sa respecte regulile de
securitate.
-Alege locatiile activitatilor, modalitatile de acces la acestea si le amenajeaza.
1.3. Animatorul realizează evaluarea
-Evalueaza propriile cunostinte dobandite si treusita actiunilor sale in functie de
criteriile si indicatorii de evaluare.
-Evalueaza calitatea raporturilor interumane din cadrul activitatilor, evalueaza modul
de satisfacere a nevoilor publicului, iar in functie de aceasta face propuneri.
-Prin propunerile sale, animatorul socio-cultural participa la dezvoltarea si
imbunatatirea activitatilor sale, analizeaza problemele ivite si propune remedii.
-Evalueaza actiunile din cadrul proiectului, folosind instrumentele de autoevaluare.
-Previne tipurile de comportamente periculoase (toxicomanie, alcoolism, violenta fizica
si verbale), le identifica si le semnaleaza daca acestea au loc.
2. Animatorul socio-educativ se adapteaza publicului cu care lucreaza si de care
este responsabil avand si sarcina dea-I asigura protectie
In cadrul proiectului global animatorul identifica obiectivele si le adapteaza in functie
de publicul vizat.
2.1 Identifica caracteristicile ori cărui tip de public
2.2 Supra vegheaza persoane cu care lucreaza
-Evalueaza si se informeaza asupra nevoilor si capacitatilor persoanelor.
-Identifica personane aflate in dificultate si isi adapteaza actiunile in acest sens.
-Informeaza persoanele aupra consecintelor, efectelor comportamentelor periculoase
(toxiccomanie, alcoolism, violenta fizica si verbale).
-Asigura conditiile unui mediu securizant si previen situatiile conflictuale.
-Aplica regulamentul in vigoare.
2.3 Asigura conditiile de securitate
-Aplica reglementarile in vigoare.
-Se informeaza asupra evolutiei reglementarilor legislative.
-Isi insuseste imperativele de securitate.
-Tine cont de alte personae cu care lucreaza in acelasi spatiu
-Isi dozeaza efortul in functie de propriile capacitati.
3 Animatorul comunica in cadrul activitatii sale si in interiorul fundatiei, asociatiei
din care face parte.
In cadrul proiectului global animatorul identifica obiectivele si le adapteaza in functie
de publicul vizat.
3.1 Comunica cu persoana cu care lucreaza
-Participa la adunarea si orientarea publicului in cadrul structurii.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 18-Participa la elaborarea unui dispozitiv, unei modalitati de primire, de intampinare a
publicului.
-Adapteaza modul sau de comunicare astfel incat sa fie inteles de toti.
-Asculta publicul intr-o maniera dinamica, astfel incat acesta este ajutat sa puna
intrebari si sa faca propuneri.
-Informeaza si actualizeaza informatiile.
-Redacteaza raportul de activitate.
-Animeaza intalnirea cu publicul sau.
3.2 Comunica cu partenerul extern
-Se documenteaza si aduna informatii.
-Utilizeaza noi technici de comunicare (internet-ul).
3.3 Comunica cu echipa
-Participa la sedinta de echipa.
-Participa la mediatizarea propriilor activitati.
-Redacteaza raportul de activitate.
4 Animatorul participa la functionarea si gestionarea asociatiei sau fundatiei unde
lucreaza
In cadrul proiectului global animatorul identifica obiectivele si le adapteaza in functie
de publicul vizat.
4.1 Participa la organizare
-Participa la organizarea muncii in echipa
-Participa la programarea si planificarea activitatii
-Participa la pregatirea depalsarilor (transportul, cazare, masa)
4.2 Participa la munca administrativa (in functie de fiecare fundatie, asociatie)
-Verifica dosarele de inscriere.
-Raporteaza accidentele.
-Se ocupa de toate documentele administrative ale propriei activitati.
4.3 Participa la gestionarea financiara
-Participa la gestiunea de buget cu responsabilul proiectului.
ATITUDINEA ANIMATORULUI – ADOLESCENTI (14-18 ANI)
Oferirea de situatii in care adolescentul sa se simta independent, de a se descurca
singur;
Crearea momentelor de calm;
Oferirea adolescentilor a unor responsabilitati importante asumate;
Sa fie un bun ascultator, sa ii facem constienti de potentialul de care dispun, de
aptitudini ;
Urmareste ca proiectele realizate de adolescent sa fie realizabile si sa se finalizeze;
Nu se emit judecati la adresa adolescentului, ci incurajari, sfaturi;
Sa sfatuiasca adolescentul cu privire la posibilele profesii;
Sa stimuleze trasaturile de caracter, de personalitate ;
Sa fie deschisi la nou;
Sa sustina moral adolescentul in perioadele de criza;

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 19Sa stie sa medieze conflicte.
Activitati propuse : excursii, tabere, spectacole, concerte, educatie sexuala, jocuri de
societate, activitati stiintifice si de expresie.
ATITUDINEA ANIMATORULUI – PUBERTATE (10 – 14 ANI)
Creeaza un mediu favorabil exprimarii libere pentru ca puberul sa isi gaseasca locul
in societate si pentru dezvoltarea increderii in sine;
Oferirea mijloacelor necesare pentru a reusi si pentru a potenta valorile;
Efectuarea de experiente si luarea contactului cu situatii complexe si diverse din
realitate;
Stimularea comunicarii interumane, interesele puberului fiind centrate pe prieteni,
pe grup de apartenenta;
Medierea conflictelor cu adultul cauzate de negativismul si neascultarii
caracteristice puberului;
Stimularea capacitatii de aplicare a cunostintelor;
Dezvoltarea capacitatii decizionale;
Atenuarea, eliminarea complexelor fizice si psihice cauzate de trasformarile
biologice;
Stimularea dorintei de aventura si a curiozitatii.
ATITUDINEA ANIMATORULUI – SCOLARUL MIC (6-10 ANI)
Stabileste REGULI care trebuie respectate atat de copii cat si de adulti ;
Propune activitati prin care copilul reflecta realitatea;
Este conducatorul grupului, dar nu uita sa privilegieze situatiile in care copiii poarta
responsabilitatea;
Oferirea unor momente de calm;
Sprijinirea in elaborarea primelor proiecte;
Sa stimuleze gandirea concreta prin jocuri de explorare perceptiva si de exersare a
motricitatii fine, de autocontrol.
Activitati propuse: jocuri pentru stimularea imaginatiei si a spiritului de observatie,
teatru, construire de decoruri, costume, jocuri de miscare.
ATITUDINEA ANIMATORULUI – PRESCOLAR (3-6 ani)
Creeaza climat securizant;
Imbogateste activitatea cu ideile sale, prin materialele sale;
Stimuleaza fiecare copil sa se autodepaseasca;
Sa faciliteze experienta directa cu mediul;
Asigura copilului o viata regulata;
Stimuleaza exprimarea verbala a experientelor traite;

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 20Folosirea unor motivatii extrinseci, caracteristice varstei, dar si a unor motivatii
intrinseci;
Stimularea socializarii (se face trecerea de la egocentrism la o viata in grup);
Regleaza problemele, mai ales in momentele de calm;
Stimularea creativitatii;
Sa propuna o categorie mare de activitati, pentru ca la aceasta varsta copiii se
plictisesc repede;
Sa fie nepartinitor.
Activitati propuse: modelaj, lucru manual, constructii, puzzle, desen, pictura, jocuri
de miscare, jocuri de stimulare a memoriei.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 21PROIECTELE ÎN ANIM AȚIE
Tipuri de proiecte:
Proiectul educativ:
-este un ansamblu de principii generale, de obiective pe termen lung al organizației
-necesită punerea în practică a unei succesiuni de proiecte pedagogice
Proiectul pedagogic:
-este o sumă de obiective pedagogice, însoțite de mijloace specifice, cu scopul de a
pune în practică proiectul educativ.
-obiectivele se prezintă în termeni de : a ști, a ști să faci, a ști să fii și țin cont de cei
cărora li se adresează
-se traduce prin realizarea unuia sau mai multor tipuri de activitate.
Proiectul de activitate/animatie:
-este un scop stabilit de noi și pentru care ne organizăm
-este găndit și realizat pentru a rezolva o problemă a organizației sau a comunității
I-PROIECTUL EDUCATIV
A-Definitia proiectului educativ
Reflexie educativa despre un proiect de animatie socio-educativa
Acesta trebuie sa dea sens actiunilor conduse de animatori.
Care sunt valorile propuse copiilor si tinerilor in strada, in institutii de protectia
copilului, in scoala si in spital ?
B-Cateva exemple de valori importante in proiectul educativ
– Respectul: respectul reciproc intre persoane, respectul cadrului de activitate
– Viata in societate, in grup : rabdare, ascultare reciproca si intelegere
– Autonomia : a sti sa aleaga, a sti sa se descurce singur
– Responsabilitate sociala
– Comportament: fara violenta
– A petrece timpul impreuna in mod agreabil
II-PROIECTUL PEDAGOGIC
A-Definitia unui proiect pedagogic
Proiectul pedagogic intra in responsabilitatea coordonatorului si a echipei.
Acesta este ansamblul elementelor care va permite punerea in aplicare a actiunilor
pentru a indeplini proiectul educativ :

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 22• Prevederea unuia sau mai multor obiective generale si operationale
• Planificarea organizarii muncii
• Coordonarea ansamblului de actiuni
• Prevederea evaluarii
• Elaborarea unui buget (financiar)
• Luarea in considerare a mijloacelor si materialelor si resursele umane
B-Proiectul pedagogic prevede obiectivele generale si operationale ale fiecarui
proiect de animatie
Obiective pedagogice ale activitatii in institutii pentru copii in dificultate
a – Obiective generale
– A-i ajuta pe copiii din centre sa revina la o viata de copil (joc, ras, activitati,
ascultare…)
– A ajuta la reconstruirea identitatii fiecarui copil
– A reflecta la o munca educativa impreuna cu echipa educativa a institutiei respective
b – Obiective operationale
– A propune un program de activitati educative si recreative dintre care copiii si tinerii
vor putea alege.
– A propune activitati in care copiii si tinerii se simt confortabil si a le da ocazia de a
face lucruri diferite de cele care li se propun de obicei (a le starni si dezvolta
curiozitatea)
– A pune in valoare activitatile desfasurate cu copiii (spectacole, expozitii, promovare,
informare..)
– A lucra in colaborare cu cu echipa sociala a institutiei (pregatirea programului de
activitati cu educatorii, participarea educatorilor la activitati)
– Crearea unui schimb intre competentele noastre si modul nostru de a actiona si
competentele si motivatia educatorilor din fiecare institutie.
III – PROIECTUL DE ANIMATIE
Proiectul de animatie poate fi realizat pentru o singura sesiune/activitate sau
pentru o serie de sesiuni de animatie (programe de activitati).
Structura proiectului pentru o sesiune de animatie:
a) Planificare:
Tema si obiectivele proiectului de animatie
Beneficiari (numar, varsta, sex, tipuri de nevoi etc.)
Locul de desfasurare – spatiu acoperit / teren deschis, dimensiuni, alte
caracteristici
Data de desfasurare a sesiunii de animatie
Durata sesiunii
Continutul sesiunii de animatie – activitatile propuse (jocuri, ateliere etc.) si
timpul alocat fiecareia in parte
Resurse necesare (umane – numar de animatori si voluntari, materiale,
financiare)
Impartirea responsabilitatilor in echipa – cine, ce, cand, in cat timp?

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 23b) Implementarea proiectului de animatie:
Amenajarea spatiului de lucru – delimitarea, decorarea si impartirea
spatiului pentru diferitele tipuri de activitati, pregatirea materialelor
Desfasurarea sesiunii de animatie – coordonarea si moderarea activitatilor
(asigurarea respectarii regulilor, promovarea tolerantei, stimularea si
implicarea tuturor participantilor), organizarea si supravegherea grupului de
participanti;
Strangerea materialelor, curatarea spatiului
c) Evaluarea (feedback-ul) – discutie de grup/analiza activitatii (aspecte pozitive si
negative) din perspectiva:
animatorilor: activitatile intreprinse, siguranta participantilor, materiale
folosite, organizarea spatiului, timp
beneficiarilor: numar, varsta (pentru un grup necunoscut de participanti),
comportamente
gradului de atingere a obiectivelor: rezultate, succese, imbunatatiri,
schimbari, idei de viitor

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 2410 REGULI PENTRU CA UN JOC SA FIE REUSIT
Sensibilizarea si motivarea pentru joc.
Motivarea si sensibilizarea participantilor sunt doua aspecte foarte importante, care dau
viata jucatorului, indiferent de categoria de varsta. Sensibilizarea se poate face prin
afise, invitatie personala, mesaj muzical, scheci, ghicitoare. Motivarea se poate realiza
printr-o buna sensibilizare, noutatea jocului, dezvoltarea spiritului colectiv, distractia
oferita.
Pregatirea tehnica si materialele pentru joc
Pregatirea tehnica presupune fixarea unor reguli simple, clare, fara a putea fi
interpretate. Pregatirea materialelor presupune asigurarea materialelor inainte de
activitate, materialele creative, obiectele concrete contribuie la o buna motivatie.
Adunarea copiilor si explicarea regulilor
Debutul jocului, conditiile ambiantei, motivatia si securitatea copiilor sunt esentiale
pentru desfasurarea jocului in bune conditii. Modul de desfasurare a jocului trebuie sa
fie clar explicat, copiilor oferindu-li-se sansa de a pune intrebari.
Construirea echipelor
Echipele trebuie sa fie echilibrate in functie de aptitudinile fizice, psihice, afinitati,
varsta. Formarea echipelor se poate face in trei moduri: a) la alegerea participantilor;
b) in functie de destin: alegerea unor biletele, atribuirea de numere etc.; c) echipe
formate de catre animator.
Tema jocului si ambianta de desfasurare
Ambianta in care se desfasoara jocul sporeste jocul. Definirea unor detalii ale situatiei
de joc: costume, expresie, decor, ambianta etc., face jocul sa fie mai atractiv.
Animatorul trebuie sa joace si el la fel ca jucatorii.
Motivatia animatorului
Principiu: pentru a juca un joc, animatorul trebuie ca el insusi sa animeze jucatorii, el
este motorul ambiantei, imprima o tonicitate si un entuziasm ambiantei.
Animarea jocului si conduita animatorului
Animatorul poate sa fie in doua situatii: sa fie arbitrul jocului sau sa fie jucator ca si
ceilalti. In ambele situatii el trebuie:
sa fie impartial,
sa fie drept cu toti participantii,
sa nu fie influentat de jucatori,
sa aiba grija sa fie respectate regulile,
sa mentina o ambianta pozitiva,
sa vegheze la securitatea jucatorilor,
sa penalizeze o eventuala trisare,
sa nu fie agresiv,
sa nu fie pasiv,
sa nu fie depasit de evenimente
sa suprevegheze ca totii participantii sa fie integrati in grup si ca se amuza.
Ritmul jocului – varsta jucatorilor

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 25Ritmul jocului trebuie sa se adapteze la nevoia de miscare a participantilor, la
caracteristicile pe varste, la curba de efort, caracteristica momentului de desfasurare,
la locul in care se desfasoara jocul: padure, munte, plaja etc.
Animarea rezultatelor
Trebuie pastrata atmosfera din timpul jocului. Nu trebuie sa se insiste pe echipele care
au terminat ultimele: spre exemplu putem sa clasam ultimele echipe la acelasi nivel, o
recompensa nu este obligatorie dar este bine venita.
Evaluarea animatorului
Animatorul trebuie sa evalueze derularea jocului, intre ceea ce se asteapta de la joc si
ceea ce s-a intamplat. Fiecare joc trebuie sa determine o ajustare a regulilor si, daca
este cazul, animatorul trebuie sa fie capabil sa intrebe jucatorii despre cum a decurs
jocul si sa astepte criticile.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 26TIPURI DE JOCURI
JOCURI DE AFIRMARE
Sunt jocuri in care un rol aparte ii are afirmarea tuturor indivizilor ca persoane, dar si a
grupului. Jocul se bazează pe mecanismele de incredere în sine, atit pe cele i nterne
(concepții, capacități etc ), cît și pe corelația cu influențele externe (rolul in cadrul
grupului, ce rințele fața de alte persoane etc ).
Unele jocuri constau in conștientizarea propriilor limite. Altele, din facilitarea
recunoașterii deschise, verbale a propriilor necesități și din exprimarea lor, atât verbal,
cât si non-verbal, implicân d acceptarea lor de către grup. Jocurile stimulează spiritul și
conștiința de echipă.
În desfășurarea jocurilor deseori se evidentiază afirmarea personală in cadrul grupului
care implică numeroase ocazii de rivalitate intre participanți.
Pentru evitarea acestor atitudini trebuie să se atragă atenția la implementarea
jocului .
Jocurile de afirmare incearcă să valorifice calitățile pozitive ale persoanelor si ale
grupului, pentru a favoriza o am bianță in care toți să se simtă parte a unui intreg;
afirmarea in condiții de egalitate e baza comunicării libere si a lucrului in comun.
Uneori aceste jocuri creează situația unei infruntări fictive, care are ca obiectiv nu
concurența, ci favorizarea capacitații de a rezista in fața presiunilor externe și a
manipulării, de apreciere a capacitatații de reacție intr -o situa ție ostila.
Evaluarea jocurilor de afirmare e foarte importantă. Pe de o parte se evaluează
dificultățile survenite in joc, pe altă parte noile aspecte descoperite:
respectul celorlal ți si al jucătorului ca persoană.
In plus, este o ocazie propice pentru val orificarea situațiilor din viața cotidiană, in care
apar aceste probleme, de unde provin și din ce cauză (norme, com portament, valori
dominante etc).
JOCURI DE PREZENTARE
Sunt niste jocuri foarte simple care permit un prim contact si o apropiere. Cand
participantii nu se cunosc, acesta este primul pas pentru crearea unui grup ce lucreaza
dinamic si destins.
De obicei, evaluarea nu este necesara. Ea poate fi facuta doar pentru a putea observa
la sfarsit diferenta intre aceasta forma de contactare cu un grup si rigiditatea altor
moduri de initiere a activitatilor ori de a ne prezenta.
OBIECTIVE: cunoasterea participantilor la joc: a numelor si a anumitor caracteristici
minime ale fiecaruia, stabilirea unui prim contact.
Turul de nume
Durata : 10 minute.
Desfasurare: Participantii sunt asezati in cerc, fiecare participant trebuie sa se
prezinte si sa spuna 2 calitati care il caracterizeaza.
Ghemul
Durata :10-15 minute
Materiale: ghem de ata

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 27Desfasurare: Participantii sunt asezati in cerc. Ghemul este aruncat de la unul la
celalalt, fiecare spunandu-si numele si o pasiune. Se tese o panza, capetele ei fiind
tinute de participanti. Se reface traseul in sens invers, fiecare participant trebuind sa
spuna numele si pasinea celui de la care a primit ghemul.
JOCURI DE CUNOASTERE
Sunt destinate cunoasterii reciproce a participantilor dintr-o activitate. Inainte de a
incepe jocul, trebuie sa fie asigurata intelegerea conditiilor.
Deoarece jocurile sunt foarte usoare, ele faciliteaza crearea unei ambiante pozitive in
grup, in special, pentru participantii care anterior nu se cunosteau.
Pentru unele din astfel de jocuri, evaluarea nu este necesara, dar e utila in jocurile de
cunoastere mai aprofundate.
Ar fi interesant ca la evaluare sa fie toti participantii, de exemplu, transmitand un
obiect in cerc, fiecaruia care-l primeste, sa i se ofere posibilitatea sa spuna ceva. Poate
sa fie utila, in dependenta de grup, o scurta discutie generala despre scopul acestor
jocuri.
OBIECTIVE: cunoasterea reciproca a participantilor, crearea unei ambiante pozitive in
grup.
Fisa de cautare.
Durata : 20 minute
Materiale : Fise pe care sunt scrise anumite indicii de cautare, pixuri.
Desfasurare : Se impart fisele de cautare si se explica cum trebuie completate. Fiecare
participant va trebui sa completeze foaia cu numele persoanelor care corespund
indiciilor.
Cuprinsul fisei de cautare: exemplu:
cauta persoanele care au sosete negre;
cauta persoanele care au ziua de nastere in aceeasi luna cu tine;
cauta persoanele care au acelasi numar de pantofi ca si tine;
cauta persoanele care au aceeasi pasiune.
Evaluare
Cum v-ati simtit?
Cum a reusit comunicarea in grup?
Ti-a fost usor sa vorbesti cu ceilalti?
Salutul
Durata: 5 minute
Desfasurare: Participantii vor primi indicatii despre cum trebuie sa salute, folosind
anumite parti ale corpului: nas, ureche, genunchi, umar etc.
Trebuie sa salute cat mai multe persoane.
JOCURI DE RELAXARE
In jocurile de relaxare miscarea si rasul realizeaza mecanismul de destindere
psihologica si fizica. Jocurile sunt prevazute pentru a elibera energia, umorul,
stimuland miscarea in grup.
Jocurile de relaxare sunt utile pentru orice ocazie, dar pot fi practicate si cu un anumit
scop: de incalzire, contactare cu participantii, pentru ruperea starii de monotonie sau

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 28tensiune, pentru trecerea de la o activitate Ia alta sau ca punct final al unei activitati
comune.
Ele incearca sa elimine aspectul de competitivitate din jocurile in care diversitatea se
realizeaza prin integrarea tuturor in "expansiunea" spiritului de echipa.
Pentru cea mai mare parte, evaluarea nu e necesara, doar pentru a putea constata
efectele sau intensitatea destinderii, pentru a aprecia diferenta si scopul altor tipuri de
jocuri.
OBIECTIVE: eliberarea de energii, stimularea miscarii in grup, ruperea starii de
monotonie, trecerea de la o activitate la alta sau ca punct final al unei activitati
comune.
Dansul perechilor
Durata : 15 minute
Materiale : casetofon, muzica
Desfasurare : toti participantii se impart in perechi si se lipesc spinare la spinare.
Danseaza pe ritmul muzicii. Cand cantecul se opreste, fiecare isi cauta un nou partener.
Perechile nu trebuie sa se repete.
Dirijorul
Durata : 15 minute
Desfasurare: Se alege un voluntar din grup care este condus de un alt participant intr-o
alta incapere. Grupul ramas in camera stabileste o persoana pe post de dirijor, sarcina
acestuia fiind de a imita diverse instrumente muzicale, prin gesturi, restul grupului,
trebuind sa il imite. Voluntarul intra in camera si va trebui sa ghiceasca persoana-
dirijor.
Salata de fructe
Durata: 20 minute
Desfasurare: Participantii asezati in cerc pe scaune, in afara de un participant, acesta
neavand scaun. Fiecare participant va primi un nume de fruct dintr-o serie de fructe
prestabilite (mar, para, banana, cirese). La anuntul facut de persoana care sta in
picioare “salata de fructe!!!!” toti participantii trebuie sa isi schimbe locul, incercand
sa ocupe un loc liber, inclusiv persoana din centru. Se poate anunta si “salata dintr-un
fruct sau doua!!!”, in acest caz, numai persoanele care au fructele anuntate trebuind sa
schimbe locul. Cine ramane fara scaun este un “looser!!!”
JOCURI DE COMUNICARE
Sunt jocuri ce incearca sa stimuleze comunicarea intre participanti si urmaresc crearea
unui proces de comunicare poliplanic in grupul in care, de regula, se stabilesc niste
roluri fixe.
Aceste jocuri tind sa creeze un mediu favorabil ascultarii active si comunicarii verbale,
iar pe de alta parte, sa stimuleze comunicarea nonverbala (expresii, gesturi, contact
fizic, priviri etc.), pentru a initia noi moduri de comunicare. Jocul va oferi pentru
aceasta un nou spatiu cu noi canale de expresie a sentimentelor si a relatiilor in grup.
Jocurile de comunicare au propria lor valoare prin procesul de lucru, al cunoasterii
anterioare si a relatiei cu mediul. Dinamica acestora, cat si a comunicarii in general,
este diversa, si totusi realizarea jocurilor in diferite
momente poate aduce multe experienle noi grupului.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 29Evaluarea este interesanta pentru realizarea in perechi sau in subgrupe, apoi si pentru
intreg grupul. Ea nu consta in evaluarea "preciziei" comunicarii,a gesturilor etc., ci in
crearea unui mediu favorabil exprimarii sentimentelor si a noilor emotii.
OBIECTIVE: stimularea comunicarii intre participanti, crearea unui mediu favorabil
ascultarii active si a exprimarii sentimentelor.
Daca as fi…..
Materiale : hartie, pixuri
Durata : 20-30 minute
Desfasurare : fiecare participant va trebui sa scrie pe un biletel continuarea la doua
afirmatii: “daca as fi……. as face…..”, “intr-un grup imi place…..”. Biletele se aduna
impaturite si se reimpart participantilor spre a fi citite cu voce tare, trebuind sa
ghiceasca cine a scris biletelul si sa faca o scurta caracterizare a persoanei respective in
functie de raspunsurile date.
JOCURI DE COOPERARE
Sunt jocuri in care colaborarea intre participanti este un element esential. Se
examineaza mecanismele jocurilor competitive, creand un mediu destins si favorabil
cooperarii de grup.
Chiar daca in multe jocuri exista un anumit scop, aceasta nu inseamna ca obiectivul
jocurilor este numai acesta, ci se adauga experienta de comunicare si cooperare intre
participanti
Jocul de cooperare nu e o experienta stabila si inchisa. De aceea se variaza, pentru ca
jocul sa fie adaptat la necesitatile grupului.
Evaluarea jocurilor este importanta pentru:
– exprimarea de catre participanti a noilor experiente pe care le-au trait;
– aprecierea atitudinilor de cooperare-competitivitate ce au aparut in joc;
– dialogul despre atitudinile, mecanismele competitive in grup si in societate.
Pe parcursul unor jocuri si evaluarilor acestora, se poate clarifica ca in jocurile de
cooperare nu exista un stereotip de “bine” si “rau”, sau modelul unui jucator bun sau
rau, existand doar o unitate a grupului in care fiecare incearca sa aiba cel mai bun
aport la atingerea unui scop.
OBIECTIVE: a inocula prin intermediul miscarilor ideea cooperarii intre oameni,
realizarea coordonarii miscarilor pentru realizarea unei activitati.
Ridica-ma
Durata: 5 minute
Desfasurare: Se formeaza perechi care se aseaza pe sol, spate in spate, incercand sa se
ridice in picioare in acelasi timp. Se schimba perechile.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 30DESPRE RECOMPENSA SI PEDEAPSA
Recompensa are ca scop intarirea unui comportament pozitiv; ideal este ca
aceasta sa derive direct din actiunea intreprinsa. Este important sa fie aplicata foarte
corect – echidistant si transparent. Trebuie evitata recompensarea succesiva a aceluiasi
copil, in detrimentul altora.
Aspecte pozitive:
Intareste un comportament dezirabil
Intareste increderea in sine
Aspecte negative:
Cultiva centrarea pe rezultat in detrimentul actiunii
Cultiva asteptari de ordin material
Pedeapsa are rolul de a corecta un comportament negativ, de a cultiva anumite
atitudini; atunci cand este posibil, acesta trebuie sa aiba un caracter reparator.
Se pedepseste comportamentul, nu persoana
Pedeapsa se utilizeaza imediat dupa ce comportamentul nedorit a avut loc si
se enunta ca fiind legata de acesta
Copiii trebuie sa inteleaga si sa accepte ca pedeapsa este consecinta incalcarii
unei reguli
Nu se renunta la aplicarea unei pedepse decat cu acordul intregului grup si in
conditiile unei actiuni reparatorii. Frecventa neaplicare a pedepsei
corespunzatoare favorizeaza comportamentul indezirabil.
Dupa incheierea pedepsei, “vinovatul” trebuie sa fie complet reabilitat in ochii
celorlalti
Este important ca pedeapsa sa nu se suprapuna peste o vulnerabilitate
cunoscuta a copilului (ex. un copil cu fobie de animale este pedepsit sa faca
curatenie in tarcul oilor)
In comunicarea cu copiii este de dorit evitarea termenului “pedeapsa” (se
poate folosi “penalizare”, “repararea greselii” etc.)
Pedeapsa trebuie sa fie:
– neagresiva;
– neumilitoare;
– anuntata (avertisment);
– pentru un interval de timp limitat;
– aplicata doar atunci cand este necesar.
Cea mai frecvent utilizata pedeapsa in animatie este eliminarea temporara
din joc.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 31STUDIU DE CAZ – PEDEAPSA/RECOMPENSA
LA SCOALA
Doamna invatatoare organizeaza cu clasa ei o activitate de animatie. Participa si
Marian, un baiat nou venit in clasa, care inca nu a reusit sa-si faca vreun prieten. In
timpul activitatii, un alt baiat il striga folosind o porecla neplacuta, Marian se
enerveaza si il loveste.
Doamna invatatoare ii spune lui Marian ca pentru asta nu mai merita sa se joace
astazi si il pune la colt pana la sfarsitul activitatii.
Aspecte pozitive:
Invatatoarea nu tolereaza un comportament grav
Pedeapsa este consecinta greselii (relatia cauza-efect)
Penalizarea este aplicata imediat dupa comiterea greselii
Aspecte negative:
Atitudinea invatatoarei nu este echidistanta – este pedepsit numai
Marian (genereaza frustrare pentru Marian si o imagine proasta a
acestuia in ochii colegilor, incurajeaza indirect comportamentul
colegului lui Marian etc.)
Pedeapsa
– nu este temporara si nu ii permite lui Marian sa se reabiliteze
(acesta este rupt de grup si ramane culpabil)
– nu are un rol reparator
– se suprapune peste o posibila vulnerabilitate a lui Marian
(este respins de clasa/izolat)
– este umilitoare (Marian este pus la colt) si devalorizanta
(“Nu meriti sa te mai joci!”)

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 32IN TABARA
In tabara la munte, animatorul organizeaza o activitate de ecologizare a zonei.
Copiii il intreaba ce primesc pentru asta si acesta le promite o discoteca in seara
respectiva. Dintre toti, Alina, o fetita mai putin dispusa sa faca “munca de jos”, refuza
sa participe la curatenie. Animatorul ii spune ca daca lucreaza si ea alaturi de ceilalti va
fi DJ-ul petrecerii.
Dupa jumatate de ora, Costi si Mihai incep sa joace leapsa in timp ce colegii lor
inca fac curatenie. Animatorul se supara pe ei si le interzice sa mai participe la
discoteca.
Aspecte pozitive:
Recompensele (discoteca si rolul de DJ) intaresc un comportament
pozitiv
Pedeapsa aplicata celor doi baieti urmeaza imediat greselii acestora si
este logica din punct de vedere al continutului (“Daca faceai, primeai.
Nu ai facut, nu primesti.”)
Aspecte negative:
Animatorul creaza prin aceste recompense asteptari nelegate de
rezultatul logic al actiunii intreprinse (copiii vor astepta si pe viitor sa
primeasca ceva pentru a intreprinde astfel de actiuni)
Animatorul de tabara nu este echidistant, favorizand-o pe Alina si
cultivand totodata o carenta a copilului
Sunt pedepsiti copiii si nu comportamentul acestora (“Animatorul se
supara pe ei.”)
Pedeapsa nu a fost precedata de un avertisment
Lipseste caracterul reparator al pedepsei (ex. “V-ati jucat desi v-ati
angajat ca munciti, motiv pentru care, dupa cina, veti face curatenie in
sala de mese!”)

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 33Studiu de caz – Pedeapsa/recompensa
ANDREI SI MARINA
Intr-un centru de plasament, doamna educatoare sustine o activitate de joc
la care lui Andrei nu i se permite sa participe. Aceasta este pedeapsa pentru ca
saptamana trecuta el a furat trusa de carioca a colegului lui de camera.
In timpul activitatii, Marina refuza sa faca pereche cu Marius in cadrul unui
joc fiindca nu-i place de el. Pentru ca nu cedeaza la insistentele educatoarei, este
trimisa la bucatarie sa curete cartofi pentru masa de seara.
Aspecte pozitive:
Educatoarea nu tolereaza un comportament grav (Andrei a furat)
Aspecte negative:
Pedeapsa pentru Andrei – este aplicata la un interval mare
de timp dupa ce acesta a gresit
– nu are un rol reparator, nu incurajaza un
comportament pozitiv si il impiedica pe
copil sa participe la o activitate cu potential
formativ
Pedeapsa pentru Marina – exagerata
– fara avertisment
– nedefinita in timp
– umilitoare
– nu are rol reparator

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 34IN FAMILIE
Florin si surioara lui mai mica, Ioana, se joaca fiecare cu alta jucarie in
sufragerie. Ioana tocmai a terminat, cu un pic de efort, de facut un puzzle din 6 piese
reprezentand un urs.
─Bravo, bravo, Ioana! – zise tatal lor pe un ton entuziast, batand din palme. I
se parea greu sa faca asta, puzzle-ul era mult prea simplu pentru varsta Ioanei si parea
nenatural sa o tot laude atat, dar stia ca pentru deficitul cognitiv al Ioanei doamna
psiholog de la gradinita le recomandase lui si sotiei sa o incurajeze pe fetita cat mai
mult. “Recompensati fiecare reusita cu aprecierea voastra si fetita va progresa in mod
proportional.”
─Bavo, bavo, puiu tatii a facut un ursulica! – izbucni Florin.
─Florin, o data daca te mai iei de sora ta nu mai ai voie la calculator toata
saptamana! Treci imediat in camera ta si sa te intorci cand o sa ai bunul simt sa-ti ceri
scuze!
Stiind ca nu e de glumit cu tata cand se enerveaza, Florin isi musca buzele si se
supune, mormaind ceva despre asteptat scuze pana poimarti.
Mamei nu ii plac certurile si intra la scurt timp dupa el in camera. Ii spune ca nu
e frumos sa se certe cu tata si ca mai bine i-ar cere scuze, si-i promite in schimb sa-l
ajute la tema la desen facandu-i ea contururile.
Florin ii cere scuze tatalui, mama se tine de cuvant si toata lumea este
multumita.
Aspecte pozitive:
reusita Ioanei este recompensata afectiv
tatal incearca sa o protejeaze pe Ioana cand este ridiculizata de fratele ei
tatal pedepseste gradual (cel mai probabil trimisul in camera e mai putin dur decat
interzicerea calculatorului pentru o saptamana)
mama se implica in aplanarea conflictului
Aspecte negative:
reactia apreciativa a tatalui adresata Ioanei este exagerata ca amplitudine
reactia apreciativa a tatalui adresata Ioanei nu este expresia unei trairi autentice a
acestuia, este falsa desi bazata pe bune intentii, cu consecintele de rigoare
tatal reactioneaza la comportamentul lui Florin, dar ii ignora sentimentele acestuia
care l-au determinat sa adopte acel comportament
amenintarea cu pedeapsa legata de calculator nu se leaga ca si continut de greseala
lui Florin
pedeapsa cu trimisul in camera taie orice sansa de comunicare si deci de
solutionare reala, iar termenul limita al acesteia (cand o sa-si ceara Florin scuze)
stimuleaza atitudinea duplicitara
acelasi lucru il realizeaza si sugestia mamei
reprosul mamei este si el culpabilizant si nu tine seama de sentimentele lui Florin
recompensa mamei este handicapanta
recompensa mamei se substituie castigului real pe care ar fi trebuit sa-l perceapa
copilul ca urmare a unui efort al sau de impacare, si anume restabilirea armoniei in
familie

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 35ACTIVITĂȚI SI ATELIERE
Activitatea este forma fundamentală de existență și de coechilibrare a omului
cu lumea externă. Ea presupune desfășurarea unei succesiuni de operații și de acte în
vederea atingerii unui obiectiv, a satisfacerii unei tre buințe, idealuri, imperative.
Coordonatele definitorii ale oricărei activități sunt: scopul, mijloacele, motivația.
În cadrul diversel or tipuri de activități desfășurate cu copii, activitățile de timp
liber ocupă un loc foarte important în conturarea personalității copilului, în dezvoltarea
autonomiei acestuia, în socializarea și integrarea lui firească în viața socială.
Activitatea de timp liber are un caracter opțional, benevol, un conținut variat, atractiv,
interesant, stabilind relații interpersonale bazate pe colaborare, apropriere, încredere,
prietenie, permițând angajarea directă a copiilor în organizarea și derularea ei.
În activitatea de animație , copilul este un element activ nu un executant pasiv.
Scopul activității de animație este dezvoltarea plenară a personalității copilului, trăirea
unui sistem de plăcere, de bucurie, de satisfacție personală în timpul desfășurării unei
activități. În munca de animație ,o activitate este propusă nu pentru a ocupa timpul
liber al copilului, ci pentru a răspunde unei nevoi, unei așteptări.
Alegerea unei activități se face în funcție de categoria de vârstă a copiilor,
particularitățile lor fizico -psihice, ritmurile de dezvoltare, mijloacele umane, financiare
de care dispui, numărul de copii, locul unde se va desfășura activitatea, timpul afecat
acesteia.
Activitățile pot fi împărțite în :
-activități manuale : confecționarea de jucării din hârtie, lemn, metal,
țesături, lână, gips, sticlă, materiale din natură sau refolosibile, etc; marionete de
diverse tipuri; măști; pregătirea unor cadouri; confecționarea unor ins trumente de
muzică; afișe; colaje, decupaje din hârtie, țesături sau alte materiale; fabricarea
unor jucării care zboară (avioane, rachete, sateliți); construcții în aer liber
(morișcă de apă, vapoare, kayak, barcă cu pânză); activități care implică tehnici
particulare: ateliere de imprimerie, de tipografie, de croitorie, de țesătorie, de
prelucrare a lemnului, a lutului, a ceramicii, de navomodele, de micromodele, de
automodelism, de aeromodele, etc.; reparații și restaurare: bici clete, aparate,
obiecte de artă etc.
-activități t ehnico- științifice : din domeniul electronicii, informaticii,
radiogoniometriei; activități bazate pe folosirea unor fenomene fizice sau
chimice, etc
-activități de expresie : cântece, jocuri muzicale, mimă, pantonimă,
marionete, schetchuri, teatru, deghizări , dramatizari, jocul umbrelor, dans,
desen , pictură, machiaj, povestiri etc.
-activități de finalizare : serate – literare, artistice, distractive,
spectacole, foc de tabără, carnaval, bal mascat, șezătoare, campionate, serbare,
seri de film, seri de povești, seară „casino”, concursuri –dans, miss și mister .
-activități sportive: fotbal, basche t, tenis de câmp, tenis de masă, volei,
înot, aerobic etc.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 36ABC-UL SIGURANȚEI
Oricare ar fi activitățile și vârsta participanților, adulții din organizația
cercetașilor din care fac parte tinerii sunt responsabili de siguranța acestora. În acest
sens, ei au ca o primă datorie să evalueze riscurile activităților și să cunoască regulile
de siguranță care se aplică în aceste cazuri.
Sunt trei aspecteesențiale în responsabilitatea adulților în ceea de privește
siguranța : prevenirea, capacitatea de intervenție și siguranța.
Prevenirea
Prevenirea constă în a face totul pentru a evita producerea de incidente sau
accidente, adică de evenimente care ar putea să compromită securitatea tinerilor. Iată
câteva elemente cărora întreaga echipă de adulți educatori ar trebui să le acorde o
atenție deosebită.
Starea sănătății tinerilor și aptitudinea fiecăruia de a urma programul
activităților unității. Dați-le părinților săcompleteze o fișă privind sănătatea în
momentul admiterii și prin urmare la fiecare început de an ; este importasnt să
cunoaștem handicapurile și limitele fizice ale fiecăruia dintretineri. Vom avea grijă ca
activitățile fizice mai exigente să fie la îndemâna celor mai puțin dezvoltați.
Conformitatea localului la normele de siguranță . Localul este destul de
spațios ? Există un extinctor în caz de incendiu ? Un adul ar putea să se servească de
acesta ? Poate fi localul evacuat rapid ?
Securitatea transportului dus-întors. Trebuie să prevedem un itinerar fără
pericol pentru cei și cele care se deplasează pe jos.
Securitatea locurilor exterioare. Perimetrul de activirăți este binedelimitat ?
Care sunt riscurile de răni sau accidente ? Condițiile vremii (frig, zăpadă, plo aie,
furtună) se pretează la activitățile prevăzute ?
Mânuirea adecvată a uneltelor. Anumite activități prevăd folosirea unor unelte
cum ar fi briceaguri, toporișcă, foarfecă, cuțite sau a unor aparate electrice .Aceste
unelteși aceste aparate suntîntr -o stare bună ? Tinerii cunosc regulile lor de siguranță ?
Le aplică ?
Capacitatea de intervenție
Capacitatea de intervenție constă în a ști ce să faci și a putea să faci acest lucru
în caz de pericol sau de accident. E recomandat ca fiecare unitate de cercet ași să aibă
cel puțin o persoană brevetată care se ocupă cu siguranța , al cărei brevet să nu dateze
de mai mult de trei ani. Toți adulții educatori ar trebui să poată sări în ajutorul
tinerilor aflați în pericol.
Din când în când, este util să facem exerciții de simulare, ca să testăm totodată
competențele în materie de siguranță și să experimentăm măsurile de urgență.
Fiecare unitate trebuie să aibă o trusă de prim ajutor. Responsabilii trebuie să
știe unde se află aceasta și să se poată folosi de ea în c az de nevoie.
PREVENIREA RISCURILOR ÎN ACTIVITĂȚILE ÎN AER LIBER
1. să nu se piardă în pădure
măsurile de securitate ca să nu se piardă în pădure variază în funcție de vârstă
Copii (vărstă între 7 -8 și 9 -11 ani)
. delimitarea clară a perimetrului activităților, copiii nu pot să îl depășeacă
decât însoțiți de un adult.
. să știi unde se află copiii tot timpul și copiii să știe unde se află adulții. Dacă
un copil nu găsește nici un responsabil, se poate întâmpla ca el să meargă să caute un
adult și astfel s e pierde.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 37. copiii trebuie să știe că nu trebuie să se depărteze de grup sau de echipă, dacă
toată echipa se rătăcește va fi mult mai ușor să fie găsită, decât un copil izolat.
. la începutul activității în pădure trebuie să fie date toate sfaturile cu cet rebuie
să facă dacă s -au pierdut.
SFATURI ÎN CAZ DE RĂTĂCIRE ÎN PĂDURE
Principalele pericole ce îl amenință pe un copil pierdut sunt frica, oboseala și
deplasarea. Putem s ă le cerem copiilor să nu -și piradă cumpătul dacă se pierd, dar e
de preferat ca e i să știe că vor avea cele mai multe șanse de supraviețuire dacă își
menajează eforturile și că vor fi găsiți foarte repede dacă rămân în același loc.
Iată câteva sfaturi pe care le putem spune copiilor în cazul în care s -ar pierde:
„Rămâi unde ești și ia drept reper un copac care va deveni prietenul tău. Ai
putea să -i vorbești ca să te liniștești.”
„Dacă auzi zgomote noaptea, strigă spre direcția acestora. Dacă e vorba despre
un animal, acesta va fugi probabil. Dacă e vorba de o persoană, aceasta va putea să te
găsească mai repede.”
«Încearcă să te faci cât mai vizibil posibil. Pune -ți o haină sau un pulovăr de
culoare țipătoare dacă ai așa ceva. Întinde- te pe pământ dacă vezi că un avion sau un
elicopter survolează locul în care te găsești. »
« Nimeni nu va fi pedepsit ». E bine să liniștim copiii spunându -le că nimeni nu
se va supăra pe ei dacă se pierd. Se poate întâmpla ca cei mici să se ascundă de
persoanle care îi caută de frică de a nu fi pedepsiți.
Adolescenți ( grupă de vârstă 11 -14 , 14-17, 17-21)
Ordinele care urmează se aplică fiecărui participant la activitate, tineri și adulți.
Să știi să te orientezi cu harta și cu busola. Un tânăr care știe bine cum se
manevrează o busolă și care are o hartă topografică chiar nu se poate pierde.
Să obții coordonatele topografice ale unui punct de raliere dacă te rătăcești sau
te îndepărtezi prea mult de grup: tabăra, o clădire, drumul (șoseaua)…
Să știi să te orientezi fără busolă, de exemplu cu ajutorul ceasului și al soarelui,
sau al stelei Polare ca să poți ajunge înapoi în tabără sau ca să poți ajunge la un reper
vizibil pe harta topografică (potecă, râu, drum, linie de transmisie, refugiu etc.)
Să fii mereu însoțit, să nu fii niciodată singur, acolo unde nu poți fi vazut, este
principiul « tovărășiei ».
Să ai un mijloc de comunicare la distanța (de preferință un fluier sau chiar o
oglindă).
Să ai mereu la tine sau la îndemână chibrituri (într -un recipient etanș) sau o
brichetă ca să poți face un foc în caz de urgență (atât pentru a te încâlzi cât și pentru
a-ți semnala prezența).
Să-ți delimitezi un perimetru de securitate prin frontiere liniare ușor de reperat,
de exemplu un drum, un râu, o linie de transmisie, un drum forestier, o cale ferat ă, Cel
care se va rătăci va ști că nu va trebui să treacă aceste frontiere sub nici un pretext.
Căutările pentru a -l găsi vor fi ușurate pentru că ele vor fi învecinate cu perimetrul
stabilit.
Mică trusă pentru excursie (pentru toate vârstele)
Chiar dacă activitatea propusă nu este nici lungă și nici anevoioasă, e prudent să
luăm :
-un pulovăr în plus
-o căciulă mai groasă
-un impermeabil
-Un sac de gunoi de culoare portocalie (ca să te faci reperat mai ușor)
-Un spray pentru insecte
-Chibrituri întruun recipien t etanț
-un fluier
-hârtie igienică

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 38-o trusă de prim ajutor.
2. Prevenirea generală în excursie
Prevenirea în excursie sau în camping itinerant constă mai ales în a planifica
bine activitatea, în a se pregăti pentru aceasta în mod adecvat.
Aceasta înseamnă ma i ales:
-să ai condiția fizică și psihologică dorită (a se baza pe pea a celui mai slab sau
mai puțin dotat), să alegi un parcurs adecvat, ținând cont de accidentele de teren, de
obstacole și de vremea probabilă.
– este indispensabil ca, oricare ar fi dur ata și locul unei excursii, părinții,
prietenii, responsabilii sau chiar autoritățile publice să știe îndeaproape unde sunt
tinerii. Le vom da o copie a itinerarului înainte de plecare.
3. Prevenirea arsurilor
Arsurile sunt frecvente în activitățile în aer liber, mai ales în camping. Și
majoritatea sunt datorate neglijenței, în special momentului când pregătim masa.
PREVENIREA RISCURILOR ÎN ACTIVITĂȚILE ÎN AER LIBER
-Atenție la lichidele ajunse la fierbere.
-Întoarceți mânerele cratițelor spre fundul reșoulu i.
-Ridicați capacele cratițelor în așa fel încât aburul să iasă în partea opusă.
-Folosiți mănuși de bucătărie pentru a ridica vasele calde.
Pe de altă parte, mânuirea combustibililor în general, ai celor pentru încălzirea
taberei în mod special, este cauza mai multor accidente, care provoacă accidente
minore în incendiile din pădure.
Nu folosiți niciodată produse inflamabile în corturi și aranjați -le departe de orice
sursă de căldură.
Instalați rezerervoarele de gaz propan în exterior într -un loc bien aerat.
Informați -vă asupra tuturor aparatelor care funcționează cu combustibil pentru
a-l folosi în deplină siguranță, recitiți instrucțiunile ăn caz de nevoie și urmați -le
întocmai. Este indicat de a experimenta aparatul acasă înainte de plecare.
Majoritate a reșourilor au nevoie de o ventilație ambiantă bună pentru a
funcționa în deplină siguranță, deci nu facem bucătărie în cort, chiar dacă vă gândiți că
ventilația ar putea fi suficientă !
Nu umpleți niciodată un reșou deschis, cald încă, sau în interiorul unui cort, nu
schimbați niciodată un cartuș sau o canistră fără să vă asigurați că reșoul este bine
închis.
Nu folosiți decât combustibilul potrivit, din cea mai bună calitate posibilă și de
dată recentă. Verificați dacă sunt scurgeri, cu apă și săpun, în ainte de a aprinde. Nu
pompați mai mult decât trebuie dacă reșoul trebuie să fie presurizat.
Evaluarea riscurilor
Riscul este rar absolut. Sigur, există activirăți pe care le putem considera
periculoase oricare ar fi condițiile, dar majoritatea activităților prezintă riscuri
variabile în funcție de:
-vârsta participanților ;
-aptitudinile acestora ;
-pregătirea lor ;
-echipamentul folosit ;
-siguranța locurilor ;
-încadrarea.
Pentru a evalua un risc, trebuie să luăm în considerare fiecare factor. Și dacă nu
putem acționa la nivelul tutror factorilor, putem acționa asupra câtorva pentru a
diminua riscul, păstrând totuși valoarea sfidării.
Siguranța tinerilor este aproape mereu relativă și este în funcție de activitățăile
alese. Anumote sfaturi pentru siguranță se vor aplica în împrejurări foarte precise, cum
ar fi taberele (de vară sau de iarnă), călătoriile, excursiile, dar siguranța trebuie să fie

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 39o preocupare constantă, de -a lungul anului, fie că activitățile se desfășoară într -un local
sau în exterior.
Riscurile celemai frecvente (activități cu risc minim)
-jocuri și sporturi : căderi și înghesuieală.
-Itineratii non securitare : drumuri de circulație importante de traversat
-Mânuirea unor instrumente : foarfece, cuțiteetc.
-Cabane non securitare (risc de incendi u, număr de ieșiri insuficient).
Riscurile activităților în aer liber (activități cu risc mediu și cu risc ridicat)
-a se pierde în pădure
-riscuri din cauza vremii și a elementelor ei : furtuni, vijelii, grindină,
tornade, căldură și umiditate, soare, frig .
-Riscuri din cauza terenului : accidente de teren, căderi de pietre, căderi pe
munte, alunecări det eren, împotmolire în mlaștini, spargerea gheții iarna,
avalanșe.
-Riscuri din cauza faunei : mușcături, sfâșieri, atacuri ale urșilor
-Riscuri din cauza insectelor : înțepături și mușcături
-Riscuri de accident : înec, fracturi, arsuri, degerături, hipotermie, comoție
cerebrală, stop cardiac, electrocutare.
-Riscuri de îmbolnăvire : otrăvire, boli infecțioase (în urma consumării unor
plante sălbatice, a ciuperci lor sau a apei)
-Mânuirea unor unelte : topor, baros, cuțit
-Hebertism (metodă de educație fizică datorată lui H. Herbert) non securitar.
RELAȚIILE CU PĂRINȚII
Animatorii trebuie să țină cont de avizul părinților. Trebuie să le ceară
participarea, să le răspundă la întrebări și să se supună câteodată angoaselor lor
parentale. Puterea influenței lor este de necontestat. Aceasta putere poate agasa în
anumite circumstanțe, dar nimeni nu poate contesta legitimitatea sa.
Trebuie să păstrăm în mod absolutspiritul următoareleor postulate:
1. părinții sunt primii responsabili de copiii lor.
2. părinții știu mai bine decât oricine ce este mai convenabil pentru copii lor.
Părinții încredințează copiii lor animatorilor. Animatorul este responsabil să:
 Îi reasigure pe p ărinți
 De a se arăta demni de încredere în orice circumstanțe
 Să se comporte el însuși ca un părinte responsabil
De cât să facem procesul părinților răi mai bine convenim de la început că
majoritatea părinților doresc o dezvoltare corespunzătoare pentru co pii lor.
2. DREPTUL PARINTILOR DE A FI INFORMATI
Părinții au dreptul inalienabil de a ști ce se întâmplă într -un centru de
animație socio -educatvivă. Animatorii și coordonatorii centrelor sunt obligați să
informeze părinții despre activități, dezvoltarea tinerilor, dificultățile pe care le pot
întâlni, alterenativele de educație.
Acesta nu înseamnă că trebuie să îi alertăm pe părinți la cel mai neînsemnat
semn : un tânăr poate fi indisciplinat uneori, fără ca părinții lui să fie informați. Trebuie
să ne ferim să etalăm problemele tinerilor în fața părinților. Discreția este miza.
Se poate întâmpla ca un coordonator să fie în dezacord cuun părinte. De
exemplu : un părinte se opune participării copilului său la o activitate, atunci când
animatorii și coordonatorul cred că acesta este pozitivă pentru copil. Trebuie așadar

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 40reasigurat părintele cu privire la obiectivele educative ale activității, măsurile de
siguranță, etc.
Chiar dacă animatorul are toate motivele să creadă că alegerea activității este
justă, el trebuie ă respecte refuzul părintelui .
Părintele să aibă posibilitatea să întâlnească un consilier dacă este necesar.
Poate este vorba de o problemă de integrare a copilului într -un grup, poate de o
prblemă familială, care riscă să perturbe comportamentul copilului, poate este o
problemă de sănatate. Comunicând problemenle unui consilier, părintele arată
încredere în centru de animație.Fără îndoială că toate aceste lucruri îl ajută pe
animator să intervină mai eficace asupra copilului. O mamă poate să anunțe că
divorțează și copilul suportă greu acest lucru.Animatorul va înțelege mai bine copilul și
va găsi metode de a -l susține.
A face o confidență unui necunoscut cere curaj, nimănui nu -i place să își
etaleze problemele.
Părinții poate vor să îi întâlnească pe animatori pentru a cere o informație
despre activități. Animatorii trebuie să răspundă promt și cu respect.
3. CUM SĂ OBȚINEM ÎNCREDEREA PĂRINȚILOR.
Pentru a câștiga încraderea părinților trebuie să avem o atitudine deschisă și
primitoare . Părinții cei mai neîncrezători își vor pierde rezervele dacă au convingerea
că sunt respectați, asculatți și informați. Animatorii sau coordonatorii tineri se simt
amenințați de întrebările părinților, deoarece nu au încredere în propriile capacități.
Iată câteva atitudini care favorizează relația de încredere :
salută coordial, când te întâlnești cu părinții, tot timpul fi politicos
vorbeste într- un mod de asigurare: de exemplu evită să îi spui că plânge deseori
Păstrați un birou de informații pentru părinți. La acel birou să se știe tot
timpul unde este cpilul în acel moment al zilei. Programul de activități pentru ziua
aceea, precum și locul de desfășurare.
Informați -vă despre nevoile speciale ale copiilor : copil stresat, alergic la
anumite alimente, etc. Asigurații pe părinți că sunt în siguranță și nu le va lisi nimic.
Tratați cu seriozitate și respect comentariile părinților.
4. EVITATI SA II JUDECATI
Trebuie evitată judecarea părinților. Câte odată este tentantă judecarea unei
situații chiar dacă nu suntem implicați. Noi nu locuim cu familia ca să cunoaștem
problema în aprofunzime și să o analizăm cu claritate.
Trebuie evitată judecarea copiilor după comportamentul părinților: copii nu
sunt responsabili nici de atitudinile părinților, nici de actele lor de conduită. Dacă
părinții prezintă probleme de comportament majore (consum de droguri, criminalitate,
tendințe suicidare) trebuie avut în vedere că acel copil, mai mult decât ceilalți de
sprijinul necondiționat al adulților pentru al înțelege și ajuta.
Chiar și atunci când trebuie să semnalăm autorităților un caz de abuz sau de
neglijență gravă trebuie să ne abținem să judecăm sau să fim copleșiți de prezumția de
vinovăție. Judecarea cazului este dată profesioniștilor care se ocupă de caz. Trebuie de
asemenea știut că părinții abuzatori au fost și ei victime ale abuzului în copilărie
5. COMUNICAREA CU PĂRINȚII
Comunicarea cu părinții nu se realizează doar în cazul copiilor problemă, ci cu
toți părinții. După cum am spus mai devreme relațiile constante și transparente cu
părinții contribuie la obținerea colaborării de încredere.
Pe cât este posibil trebuie ca animatorii sa u coordonatorii să se întâlnească cu
fiecare părinte. Ei pot să comenteze oferta educativă, recomandări vis -à-vis de copiii
lor etc. Întâlnirile cu părinții nu sunt tot timpul posibile, o alte forme de comunicare
fiind poșta, telefonul, internetul care să îi informeze pe părinți cu privire la activitățile
copiilor lor.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 41
Pentru a facilita relațiile cu părinții se poate numi un responsabil pe această
temă. Responsabilitatea această nu cade în întregime pe umerii acestuia, și ceilalți
animatori trenuie să ajute la întreținerea unor relații bune cu părinții. Putem să dăm
câteva sarcini unui membru al echipei de coordonare, care să asigure o coerență și o
urmare firească în comunicare, facilitându -se munca tuturor.
FORME DE COMUNICAREA
1. Comunicarea interperso nală și în grupuri
Tipurile rețelelor de comunicare și caracteristicile lor:
l. Rețea în cerc:
-fiecare participant are șanse egale de a comunica cu ceilalți;
-participanții sunt marcați de un grad de satisfacție mai mare, întrucât nici un
membru nu se sit ueaza pe poziția de lider;
-se adaptează cel mai ușor noilor sarcini ale grupului;
-caracteristica grupurilor creative și neformale;
-practicată de managerii cu stil democrat de conducere.
2. Rețea în X:
-apare un lider, ceilalți membri au unele restricții în comunicare;
-specifică grupurilor neformale;
-practicată de managerii cu stil de conducere "laissez fair".
3. Rețea în Y:
-practicată în conducerea centralizată;
-specifică activităților operative.
4. Rețea în lanț:
-apare un leader;
-specifică grupur ilor neformale.
2. Limbajul, formă de exprimare umană
Din punct de vedere psihosocial termenul de limbaj cuprinde atât sistemul
material în care sunt cuprinse și codificate mesajele comunicării, cât și relația umană
însăși, în care se săvârșește și funcționează sistemul semnalelor date.
„Umanitatea se distinge prin particularitatea de a nu poseda limbajul la
naștere, ci de a poseda mecanismul de a crea limbajul. În acel miraculos creier există
un eu adormit, care se trezește la muzica vocii umane… și răspunde muzicii cu mișcări
ale corpului, aceasta muzică ia forma cuvintelor, dar cuvintele nu au mereu același
sens, deoarece convenția umană nu le atribuie lor un sens unic.” (Maria Montessori)

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 42Limbajul este necesar pentru dezvoltarea unei gândiri comune tuturor
membrilor unui grup și reprezintă creația acelui grup. Limbajul creat de acel grup poate
avea diferite forme: de la o formă verbală, la una nonverbală, până la una paraverbală.
Toate aceste forme pot să se completeze reciproc, pot să se afle înt r-o strânsă
interdependență.
Limbajul verbal este cea mai importanta formă de limbaj, de la el
pornesc celelalte. Se disting două forme de limbaj verbal: limbajul oral și limbajul
scris.
Limbajul oral este caracterizat de mai multe atribute, dar trei dintre
acestea sunt cele mai importante: claritatea, energia – atunci când receptorul trăiește
sentimente de emoție puternică și însuflețirea. Pe lângă faptul că reprezintă principalul
mijloc de transmitere a informațiilor, prin el se realizează și valorizarea partenerilor,
focalizarea atenției receptorilor, structurarea și regalarea relației interpersonale într –
un context social dat. Avantajele folosirii acestui tip de limbaj sunt: rapiditatea
circulației informației, siguranță, feedback rapid, posibilitatea de a activa persoanele
cu care vorbești.
Limbajul oral este situativ, depinde de condițiile concrete de desfășurare a
comunicării, pot intervenii prescurtări, comutări de sens, oamenii putând să comunice
și indirect, aluziv. Folosirea unui limbaj oral presupune utilizarea riguroasă a codurilor
verbale în structurarea mesajelor, în forme care sunt acceptate social.: dialogul,
conversația, discursul, colocviul etc.
Limbajul scris este mult mai pretențios decât cel oral deoarece presupune
elaborarea frazelor în raport cu un plan prestabilit și nu dispune de un context
situațional, de o susținere prin dialog, nu asigură un feedback rapid.
Limbajul scris este reglementat mai sever, nu își permite discontinuități,
erori gramaticale. Fiecare redactare trebuie să țină cont de destinația sa: textul unei
prelegeri nu este redactat la fel ca textul destinat doar lecturării. În acest caz dispare
nota de subiectivitate se reduce și se asigură păstrarea în timp a informației.
Redactarea uni text poate fi uneori un proces dificil, mai ales că are un
caracter ușor impersonal. În comunicarea interpersonală, datorită caracterului familiar
pe care o are, trebuiesc respectate anumite criterii:
promptitudine răspunsului comunică respect, considerație față de emițător;
politețea care indică gardul de civilizație al receptorului;
orientarea spre locutor, empatia față de acesta, utilizarea unor cuvinte pozitive, calde
determină întărirea relației interpersonale;
mesajul personalizat, în funcție de statutul persoanei respective, denotă respect și
apreciere pentru destinatar;
tact în comunicare;
concizie și claritate în exprimare;
completitudine, prin precizarea tuturor informațiilor necesare destinatarului, fără
folosirea unor formulări eliptice.
Limbajul paraverbal se găsește la granița dintre verbal și nonverbal,
regăsim elementele de ton, fluență a vorbirii pe care emițătorul le manifestă în
momentul transmiterii mesajelor. De- a lungul timpului cercetătorii au considerat
limbajul paraverbal când aparținând de limbajul verbal, când de cel nonverbal, din
acest motiv am inclus acest tip de limbaj între limbajul verbal si nonverbal. Limbajul
paraverbal este alcătuit din stimuli și semnale transmise prin voce. In această categorie
se înscriu:
Caracteristicile vocii: comunică date primare despre emițător: bărbat -femeie,
alintat – hotărât,
Particularitățile de pronunție: oferă date despre mediul de proveniență: urban –
rural, regiune geografică, gardul de instrucție;

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 43Intensitatea rostirii,
Ritmul și debitul vorbirii, frecvența sunetului cum ar fi discurs lent ca la maniaci
Intonația înaltă sau joasă, indică starea de spirit a emițătorului;
pauzele.
Componentele paraverbale augmentează conținutul informațional al
mesajelor verbale, având cea mai mare relevanță în planul expresiv – estetic al
relațiilor interpersonale. Este normal ca individul care vorbește să adopte același stil
verbal ca și ceilalți modificându -și debitul vocea, accentul. Acest lucru se produce când
indivizii se simpatizează sau vor să fie acceptați.
Limbajul nonverbal implică semnale corpo -vizuale care oferă informații
despre persoana- receptor și modul acestora de participare la actul interpersonal.
Aceste semnale deriva din următoarele surse majore:
– Semnale statice:
pielea: pigmentarea, textura, roșeața;
părul: lun gimea, textura, stilul coafurii;
îmbrăcămintea
– Semnale cinetice:
contactul vizual: privirea asupra corpului și feței celeilalte persoane;
gura, în special mimica: grimasele și zâmbetul, în relația cu contactul vizual;
postura, poziția corpului în raport cu receptorul:
gesturile, mișcările brațelor în timpul vorbirii;
distanța corporală;
– Semnale senzitive:
mirosul, incluzând parfumurile;
Comunicarea nonverbală nu este întotdeauna atât de precisă și avansată,
vocabularul semnelor nonverbale este mai limitat. Semnalele nonverbale pot exprima
mult mai spontan sentimente intime și sunt mult mai sincere și mai convingătoare în
anumite situații, mișcările, poziția corpului, gesturile, mimica, însoțesc spontan
comunicarea orală, facilitând transmiterea și înțele gerea unui mesaj verbal.
Putem identifica funcțiile limbajului nonverbal:
accentuează comunicarea verbală;
completează mesajul transmis pe cale verbală;
poate să contrazică anumite aspecte ale comunicării verbale, în mod deliberat;
regularizează fluxul comunicării;
repetă înțelesul comunicării verbale;
poate să substituie aspecte ale comunicării verbale.
Nonverbalul oferă informații generale despre rasă, vârstă, sex, apartenență
socio- culturală, stare de spirit, efectul mesajului. Aceste informații creează fundalul pe
care se va desfășura comunicarea verbală și paraverbală.
În numeroasele studii despre comunicare nonverbală, Birdwhisell arată că ea
este afectată de factorii culturali. După ce a comparat gestica francezilor, germanilor și
englezilor, el aprec iază că diferențele sunt la fel de numeroase ca și în cazul limbii
vorbite.
Distincția dintre verbal, paraverbal și nonverbal ne permite să facem
anumite sublinieri:
Comunicarea verbală, paraverbală și nonverbală nu au aceleași regimuri
și ritmuri de codare, transmitere și decodare. Se apreciază că limbajul paraverbal și
nonverbal sunt decodificate de patru ori și jumătate mai rapid decât limbajul verbal.
Un studiu aparținând lui H. Mintzberg (1991) arată că 55% din înțelesul
conținutului unei comunicări orale este transmis prin expresia feței și poziția corpului,
38% prin calitatea și tonul vocii, intonația și inflexiuni vocale, iar 7% prin semantica
cuvintelor.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 44Dacă limbajul verbal și limbajul paraverbal sunt obligatoriu simultane,
limbajul nonverbal poat e să fie atât simultan acestora, dar le poate anticipa sau
succeda.
În ceea ce privește folosirea conștientă și voluntară a elementelor
vreunei forme de limbaj, limbajul paraverbal și nonverbal scapă, cel mai adesea,
conștientizării, gradul lor de sponta neitate fiind ridicat.
COMUNICARE EFICIENTĂ
1. BARIERE ÎN COMUNICARE
Indiferent de forma de comunicare, orice persoană implicată într -un proces
de comunicare dorește să fie receptată, înțeleasă sau dorește ca prin mesajul transmis
să provoace o reacție din partea interlocutorului. Deși orice persoană dorește să atingă
asemenea obiective în procesul de comunicare, uneori, nu reușește. Vorbim, în această
situație, nu doar de existența unor factori perturbatori care afectează comunicarea, dar
chiar de ex istența unor bariere în calea comunicării eficiente.
În comunicare implicarea acestor factori, chiar dacă sunt conștientizați sau
nu, afectează mai mult sau mai puțin comunicarea în fluență și desigur în ceea ce
privește obiectivele pe care le vizează. Identificare factorilor care condiționează
desfășurarea optimă a comunicării permite elaborarea unor strategii de optimizare a
acestuia.
Factorii psihoindividuali se referă:capacitățile și caracteristicile cognitive,
lingvistice, afective, motivaționale, temperamentale ale subiecților , care
intervin în modul de structurare a conținutului , formei mesajelor, în alegerea
celor mai bune mijloace de transmitere a mesajelor.
La acest nivel pot apărea bariere în transmiterea mesajului:
-transmiterea unor mesaje neconștientizate,
-prejudecăți în ceea ce privește mesajul și receptorul;
-bariere la nivelul receptării: nevoi, credințe, valori, opinii, nivelul de atenție în
ceea ce privește receptorul;
-bariere de înțelegere: pot apărea atât la nivelul emițătorului ( semantică, abilități
de comunicare, durata comunicării), cât și la nivelul receptorului (concentrarea,
abilități de ascultare, cunoștințe despre mesaj, prejudecăți)
Factorii psihosociali au două surse de origine:
a) statutul social și profesional al locutorilor, precum și caracteristicile grupului de
referință cărora le aparțin; Caracteristicile statutului deținut de locutori în plan social,
profesional, economic, cultural se corelează și cu prestigiul de care se bucură atât
statutul, cât și persoana respectivă, experiența acumulată.
b) natura relației interpersonale construită progresiv. Caracteristicile relației
interpersonale determină desfășurarea interacțiunii pe un fond amical, conflictual,
competitiv.
Dacă sunt luați în considerare acești factori se pot depăși bariere de înțelegere și acord
al tuturor participanților în privința modului de acțiune a autorității și a tipului de
interrelaționări.
Factorii socioculturali țin de normele și modelele care reglementează
raporturile interpersonale în cad rul unui spațiu istoric și cultural. De la un
popor la altul diferențele între limbajul nonverbal și limbajului verbal sunt la

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 45fel de numeroase, dar nu numai sub raportul limbajului ci și în relațiile dintre
sexe, categorii de vârstă și statut social.
Înțelegerea valorilor, culturii din care vin locutorii preîntâmpină bariere de înțelegere și
acceptare a mesajelor emise de către aceștia. Modul diferit de a te raporta la realitate
provine din aceste valori insuflate de societatea în care ai trăit, aceste valori având
aspect normativ pentru respectivele persoane.
Factorii circumstanțial -situaționali derivă din
a) climatul relațional atât al comunicării,
b)evenimente întâmplătoare care nu au legătură directă cu situația în curs de
desfășurare.
c) Caract eristicile spațiului fizic în care se desfășoară relația: temperatură, iluminat,
fond sonor etc., cât și ambianța socială, dispoziția psihică a participanților.
Deși această categorie de factori poate părea nesemnificativă în realitate influențele
psiholo gice pe care le determină sunt considerabile.
Analizând factorii de mai sus iată câteva bariere ale unei comunicări
eficente
a. Favorizările perceptive ale receptorului . Noi auzim sau percepem doar ceea ce
suntem pregătiți să auzim sau să percepem. Veștile n edorite le putem filtra sau
distorsiona
b. Omisiunile sau distorsionările emițătorului . Din motive variate emițătorul va
corupe sau va omite informații din mesaj. Diferiți indivizi ascund informații potențiale
amenințătoare pentru ei, pentru poziția lor, uneori fără a se gândi că pot pune în
pericol viața sau poziția altei persoane.
c. Lipsa încrederii. Dacă noi nu credem în cineva, vom încerca să scanăm
informația. Când un individ nu receptează cu încredere un mesaj, va încerca să
ascundă atitudinea sa, rezultatul fiind o comunicare maleabilă sau agresivă.
d. Non-verbalul șterge verbalul . Implicațiile emoționale ale comunicării pot
distorsiona recepatrea informțiilor.
e. Încărcarea informațională . Informația prea multă îl va determina pe receptor
să realizeze o decodare nesigură, plină de semne de întrebare sau stereotipică
încărcarea cu informații rezultă din menținerea unei comunicări confuze.
f. Distanța. Cu cât sunt mai depărtați unul de altul cu atât comunică mai puțin.
Există u raport invers proporțional al relațiilor intepersonale între distanța care separă
fizic persoanele și probabilitatea comunicării între ele.
g. Statuturi diferite. Indivizii care au un nivel scăzut alt perceperii statutului pe
care îl au au dificultăți în a iniția o comuniccare în grupuri sau cu cei care au un statut
superior. La fel ca cel care vorbește mult într -uin grup are mai multă înfluență, cal care
are mai multă înfluență vorbește mai mult.
h. Tactici conflictuale. Informațiile fără fondări sau distorsionate sunt o practică
în declanșare a unui conflict.
i. Lipsa clarității . Exprimările greoaie și încurcate, propozițiile vagi, definiții
imprecise duc cu ușurință la neînțelegeri. Ceea ce este clar pentru emițător nu este
atât de clar și pentru receptor.
2.TEHNICI DE COMUNICARE ORALĂ:
Feed-back-ul
Calitatea comunicării depinde foarte mult de calitatea feedbackului,
deoarece în funcție de el ne ajustăm comportamentul, informațiile la ceea ce dorește
interlocutorul, la modul în care primește informația și o integrează în propria conduită.
În ps ihosociologie feedbackul înseamnă mai mult decât un schimb de mesaje, el

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 46presupune o identificare progresivă cu interlocutorul, un schimb personal cu acesta.
Feedback-ul trebuie:
sa fie constructiv, adică să transmită clar ceea ce simțim și ce gândim în legătură cu
acel mesaj pentru aceasta el
să fie direct și să se bazeze pe încrederea reciprocă dintre locutori, trebuie să fie
justificat și să se refere strict la situațiile față de care receptorul poate reacționa
să aibă un caracter specific, ci nu unul general, trebuie să se transmită secvențial,
pentru a nu încărca receptorul cu informații.
Gamble sugerează să se facă o distincție între feedbackul evaluativ și cel
nonevaluativ.
feedbacul evaluativ poate fi
-pozitiv, când are un rol de motivare,
-negativ, când are un rol corector.
Pentru ca un feedback să fie util trebuie să conțină următoarele caracteristici:
să demonstreze o încredere reciprocă între interlocutori;
să fie receptat ca o experiență comună, nu ca o opinie, cu atât mai puțin ca o replică
negativă;
să se bazeze pe o ascultare atentă, mai ales din partea emițătorului, care devine
receptor;
comportamentul emițătorului să fie de tip suportiv pentru ca receptorul să fie deschis
și sincer în exprimare;
feedbackul nonevaluativ poate fi :
-de sonda re când cerem informații pentru clarificarea unor aspecte;
-de înțelegere, când încercăm să înțelegem semnificația celor transmise;
-suportiv, când receptorul și emițătorul sunt în acord cu cele transmise de emițător
Feedbackul are deci funcția principală să ajute emițătorul să -și adapteze
mesajul la nevoile și răspunsurile receptorului, dar cea mai importantă funcție este
aceea că îl ajută pe receptor să se simtă implicat în comunicare.
Tehnici de
feed-backIdei de bază Scop Exemple
Atent Folosirea de m esaje non –
verbale pentru a arăta
atenția îndreptată asupra
vorbitorului Manifestarea intresului
față de vorbitor și față de
mesajul luiPriviru, înclinarea
capului cu sens
afirmativ, așezarea
cu fața la vorbitor
Neutru Folosirea de cuvinte neutre,
care nu exprimă nici
acordul, nici dezacordul cu
vorbitorulIncurajarea vorbitorului
să continue să vorbească,
fără a intreveni «înțeleg », « aha»,
«intresant »
Repetitiv Repetarea afirmativă a ideii
spuse de vorbitorCererea incuvințării că
am înțeles co ret ideea,
păstrarea firului discuțieiOrice citat din ceea
ce a spus vorbitorul
Rezumativ
/ parafrază Lansarea unor afirmații cu
rol de concuzie a ideilor și
sentimentelor exprimate de
vorbitortestarea faptului dacă am
înțeles coret cele
transmise de vorbitor«…. Așa este? »,
«Dacă înțeleg
bine…., nu ? »
Intrebări
de sondareAdresarea de întrebări
deschise, pentru a încuraja
răspunsurile detaliate,
evitarea întrebărilor de tip
Da/Nu, De ce ? sau care să
înducă răspunsulObținerea de informații
suplimentare, cercetarea
tuturor aspectelor unei
problemeCe consecințe crezi
că ar putea avea ?
Cum crezi că ar
reacționa ceilalți
?

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 47Deși feedbackul este reprezentat ca o buclă inversă, de la receptor la
emițător, el nu distruge procesul de comunicare, dimpotrivă aici este locul în care
procesul de transmitere a mesajului devine eficient.
Ascultare activă
În funcție de importanța și semnificația informației din mesaj, ascultarea
cunoaște diferite niveluri de intensitate:
Ascultarea circumstanțială – reprez entată de discuțiile superficiale. La acest
gen de ascultare se participă atunci când mesajul conține informații obișnuite, necritice
și fără relevanță. Nu necesită eforturi mari de concentrare. La așa mesaj, așa ascultare
și, evident, rezultate pe măsură. S-ar putea traduce și în termenii, el vorbețte, el
ascultă, sau A se face că vorbește, B se face că ascultă, lui C i se pare că discutăm…
Ascultarea de facto: este caracterizată prin punerea de întrebări, solicitarea de
lămuriri, dezvoltarea comunicării interpersonale prin acțiunea furnizare -primire de
feedback.
Ascultarea empatică -este adoptată atunci când emițătorul încearcă să
înțeleagă gândurile și sentimentele interlocutorului și își manifestă prin ascultare
empatia față de acesta. "Prin urmare, recomandă Stephen R. Covey, dacă doriți să vă
însușiți cu succes comunicarea interpersonală nu vă puteți mulțumi numai cu o tehnică.
Trebuie să vă cultivați aptitudinea unei ascultări empatice, întemeiate pe un caracter
care să inspire încredere, să trezească dorința în celălalt de a se deschide."
Ascultarea empatică este, cu adevărat, o ascultare eficientă în comunicarea de
suport și deschiderea comunicării interpersonale.
În funcție de gradul de dificultate al mesajului se întâlnesc cel puțin trei tipuri
de ascultare:
Ascultarea de informare – în acest caz mesajul este simplu și pentru a -l percepe
e necesară doar reținerea ideii principale.
Ascultarea atentă: Mesajul este complex. Pe lângă ideea principală este
necesară și reținerea faptelor ce sprijină id eea
Ascultarea focalizată: implică un nivel înalt de concentrare, analiză, sinteză și
evaluare
Caracteristicile unei situații optime de comunicare presupune adoptarea unor
atitudini deschise spre exprimarea celuilalt. Următoarele caracteristici definesc
atitudinea de ascultare activă:
Non-evaluare .Formularea unei judecăți pozitive menține un feedback favorabil, dar
emiterea unei judecăți negative determină agresivitate, blocaj;
Non-interpretare , explicarea, dezvăluirea rațiunilor ascunse ale discursului sa u
comportamentului determină blocaj, canalizare, justificare;
Non-consiliere. Propunerea unei soluții determină limitarea exprimării celuilalt.
Non-chestionare sistematică . Formularea unor întrebări pentru a obține mai multe
informații pot crea impresia unui inchizitoriu, răspunsurile primite putând deveni
superficiale.
Comprehensiune . Presupune reformularea celor spuse pentru a încerca să înțelegem
fără a judeca, determinând crearea unui climat pozitiv, incitare la a continua
comunicarea și a aprofunda ideile ce vor să fie transmise.
Sunt foarte mulți scriitori și vorbitori, dar puțini ascutători buni. Cei mai mulți
dintre noi filtrăm cuvintele adresate nouă și deci auzim doar o parte, de obicei ce ne
convine. Ascultarea activă este o artă ce nu a fost cultivată de mulți dintre noi. Este
foarte necesar să știm să ascultăm pentru ascultătrii buni vor aduna mia multă
informație și vor relaționa mia bine cu celalalți. Asculatarea activă este esențială
pentru o comunicare de calitate.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 48De ce oamenii nu știu să asculte efectiv :
Nu sunt capabili se concentreze, din diferite motive
Sunt prea procupați de ei înșiși
Prea procupați de ceea ce urmează să spună
Nesiguri de ceea ce ascută sau de ce ascultă
Incapabili să urmărească argumentele vorbitorului
Sunt neintere sați de ceea ce se vorbește
Nivele ale ascultării active:
A fost demonstat de către psihologi și specialiștii în comunicare că ascutarea autentică s
realizează la trei nivele. Este deci important să se acorde atenție tuturor acelor nivele :
Cuvinte Cuvintele derivă din partea intelectuală a
individului și determină înțelegerea celor spuse.
Totuși cuvintele nu reaprezintă decât 20 -30% din
comunicarea efectivă.
Sentimente: Snetimentele sunt alimentate de emoțiile
individului care dorește să comunice intențiile
sale. Sentimentele sunt cele care realizeză
contactul, fiind vital pentru asigurarea
angajamentului și stabilirea relațiilor pe termen
lung.
Acțiunea: Acțiunile sunt comportamentele, mișcărire care
au un impact asupra ascultătorilor. Acest impact
poate să se realizeze la un nivel inconștient.
Totuși atenția acordatăacestor acțiuni pot să
descopere intențiile vorbitorului.
Activ: Ascultarea cere acordarea de atenție cuvintelor,
sentimentelor, acțiunilor. Se spune că 65% din
informație este transmisă prin canale ca de
exemplu sentimentele.
Tehnici de expunere si prezentare
Un rol foarte important în succesul unei comunicări îl au primele etape, și
anume cele de pregătire:
CE VEI SPUNE? – scopul
1.Dacă vei comunica o informație acesta trebuie să fie clară și la obiect și poate să se
facă unui grup de lideri.
2.Dacă vrei să faci o propunere, comunicarea trebuie să fie argumentată și însoțită de
judecăți de valoare, astfel încât să persuedezi și să câștigi publicul pentru cauza ta
3.Dacă vrei să motivezi sau să inspiri comunicarea trebuie să accetueze, să reflecteze,
să întărească e sentimentele pubicului, să genereze entuziasm, să sprijine moral, să
încurajeze atutudinile pozitive.
CUI VEI SPUNE? – publicul
Cât de mare este publicul?
Dacă te adresezi unui număr de 10 oameni poți adopta stilul conversațional
Cu cât crește grupul cu atât trebuie să adopți un stil formal, implicarea publicului
facându- se, după caz, la sfârșit
Cât de multe știe publicul despre ceea ce vrei să le spui?

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 49Gradul de înțelegere și cunoaștere a subiectului determină nivelul abordării problemei
pusă în discuție. Vocabularul utilizat, compexitatea faptelor și ideilor trebuie să fie
aproape de capacitatea de înțelegere a publicului
Cine este publicul?
Stabilește caracteristicil e psiho-ulturale-sociale ale publicului.
CE VEI SUNE? – conținutul
Planifică structura a ceea ce urmează să spui, cu agumente și idei de bază.
Pregătește notițe, cuvinte cheie srise pe cartonașe numerotate, pentru a avea un
ajutor vizual. Acestea v or fi indicii și puncte de readucere aminte.
CUM VEI SUNE? – forma
Folosește cuvinte simple și fraze scurte.
Fi pozitiv, precis, pertinent.
Folosește mici « cârlige » pentru a apropia publicul: anecdote, ice-breakers, dar nu
le folosi în exces, vei uita de scopul întâlnirii
Fi sigur ca ai cuprins tot ce trebuie în prezentare.
Nu pierde din vedere așteptările publicului cu privire la întâlnire
In cazul unei prezentari este important modul de adresare a intrebarilor. Dintre
tehnicile de formulare a intrebarilor cele mai des intalnite sunt:
1.Reformularea conținutului
Exprimi cu propriile cuvinte ceea ce a spus cealaltă persoană, adică trimiți mesajul
înapoi la emitent pentru a te convinge că ai înțeles corect, de exemplu:
Vrei să spui că…?
–Înțeleg punctu l dvs. de vedere în felul acesta. Credeți că…?
–Așadar, credeți că…?
Această reformulare vă obligă să ascultați ceea ce a spus cu adevărat persoana cealaltă
și ce a vrut să spună cu aceasta. Sunteți obligat să înțelegeți punctul de vedere al
celeilalte p ersoane și astfel economisiți timp și evitați situațiile neplăcute.
Rețineți, vă rog, că în acest stadiu trebuie numai să arătați că ați înțeles mesajul
celeilalte persoane și nu să vă exprimați opinia
2.Reflecție asupra sentimentelor
Trebuie să vă arătați empatia exprimând înțelegere față de sentimentele care se
ascund în spatele cuvintelor persoanei. În felul acesta, să demonstrați capacitatea de a
vă pune în locul celeilalte persoane și de a vedea s ituația din punctul de vedere al
acesteia.
Puteți folos exprimări de felul:
Se pare că sunteți satisfăcut de…?
–Eu aș fi furios dacă mi s -ar în tâmpla mie așa ceva…
– Îmi imaginez cât de greu a fost…
Nu faceți presiuni asupra celeilalte persoane ca să vă relateze ceva prea personal.
Adesea oamenii își exprimă sentimentele „printre rânduri”. Referirea la sentimentele
celeilalte persoane poate adesea destinde atmosfera și îmbunătățește comunicarea.
Rețineți să descifrați limbajul corpului atunci când aduceți în discuție dimensiunea
emoțională. Poate că cealaltă persoană își arată sentimentele prin limbajul corpului și
aceasta poate fi o sursă utilă de informații.
3.Cereți să dezvolte
Un alt element al ascultării active este formularea de întrebări care obligă cealaltă
persoa nă să dezvolte ceea ce a spus deja. Acest lucru trebuie făcut dacă doriți să
obțineți mai multe informații despre subiectul respectiv. Întrebările de felul acesta pot
ajuta cealaltă persoană să explice ceva dificil.

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 50Notă: Întrebările inchizitoriale care încep cu „de ce” nu fac parte din ascu ltarea
activă.
Spuneați că… ați putea să -mi spuneți mai multe despre…?
Ați putea, vă rog, să mă ajutați să înțeleg…?
Cum ați reacționat la asta?
3.3. Climate de comunicare
Jack R. Gibb identifică, după opt ani ce cercetări, șase tipuri perechi de clima te care
pot favoriza , respectiv nu pot favoriza, o comunicare eficientă, acestea sunt:
 climate de suport: descriere, orientare spre probleme, spontaneitate, empatie,
egalitate, temporar;
 climate defensive: evaluare, control, strategie, neutralitate, superioritate,
certitudine.
Climat defensiv Climat de suport
1 Oamenii simt că modul în care ei
comunică și se comportă este
evaluat și judecat într -un mod
punitiv, personal și într-o
maineră bun/rău1.Oamneii cred că modul în care ei
comunică și se comportă este
urmarea directă a celor întâmpalte
și este evaluat obiectiv, nominal
2. Oamenii cred că scopul celor mai
multe acte de comunicare este
de a controla și influența
comportamentul lor2.Oamenii cred că scopul celor mai
multe acte de comunicare este de
a rezolva probleme
3. Oamenii cred că sunt motive
ascunse în spatele celor mai
multe acte de comunicare3.Oamenii cred că cele mai multe
acte de comuniacre sunt originale
și au un scop pozitiv de dezvoltare
4. Oamenii cred că cei din jurul lor
sunt preocupați de propria
bunăstare sau că ei sunt apreciați4.Oamenii cred că sunt respectați si
apreciați.
5. Oamneii cred că este un singur
mod de a realiza un anumit lucru5.Oamneii ascultă ideile celorlalți și
sunt pregătiți să experimenteze.
Relatia climat defensiv-climat deschis
Climat
defensivClimat
deschisContrast Climat defensiv versus climat deschis
Evaluativ Descriptiv Comunicare strict bazata pe judecati de valoare;
comunicare orientata spre continut
Control Orientare Comunicare cu s copul de a -l influenta pe celalalt:
comunicare cu scopul de a ajunge la un punct de
vedere comun
Strategie Spontaneitate Comunicare din ratiuni strategice; comunicare
neimpusa
Neutralitate Empatie Comunicare in conditii de indiferenta reciproca;
comunicare din atasament
Superioritate Egalitate Comunicare ierahica; comunicare pe picior de
egalitate
Certiudine Povizorat Comunicare in termeni categorici; comunicare in
termeni provizorii

TransFormam lumea prin Joc
Drepturile de copyright sunt rezervate Asociatiei Creativ 51