Curs Drept Bisericesc 2018 [630060]

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI
FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ „JUSTINIAN PATRIARHUL”

DREPT BISERICES C
– notițe de curs –

Diac . Conf . Univ. Dr. Georgică G rigori ță

Anul IV, Teologie Pastorală

– 2018 –

Curs – 11.10.2018
Toată legislația pe care un stat o dă pentru reglementarea bisericii se numeste si drept
biserices c. In I mperiul Roman de R asarit exista o bogata leg islație dedicata act ivității din
biserica (novele pentru alegerea de episcopi, sau re glementari pentru activitățile sociale ale
bisericii ). Inca din imp eriul roman a existat grija pentru regl ementarea legislatiei bisericii. Mai
târziu , statele au devenit multi confesionale sau multi religioase. Statul i ncearca sa legiferez e
in mod general pentru toate ac este comunit ăți religioase, in ideea de a conferi echit ate
tuturor cet ățenilor sai pentru a exercita lib ertatea de cred ința sau rel igie.
În România din 1918 sistemul s -a schimbat. De atunci , in România a fost apl icat un
sistem occidental, d in Franta = statul de declara neutru fata de orice credinta si comunit ate
religioasă dar garanteaza lib ertatea religioasă a fiecarui cet ățean de pe ter itoriul ei. Atunci
cand se asociaza , statul recunoaste si formele de asociere. Astazi , daca cineva dorest e sa aiba
o cred ință religioasă in orice doreste el, s tatul garanteaza ca el va fi lib er sa creada. Daca vo r
sa se asocieze – statul garant eaza asocierea. Tinand cont de fact orii istoric si cantitativ, s tatul
priveste diferentiat fiecare comunit ate in part e. Daca sunt mai putini cei care se asociaza,
statul aplica un n ivel juridic mai scazut. Invers – mai elevat.
1928 – prima lege a cultelor – 9 cul te recunoscute intre care si B.O.R. care era prima
din lista cultelor recunoscute din România . Sistemul de cul te recunoscute, cand ofera o astfel
de rec unoaștere , ofera si o serie de privilegii –financiar e si fiscal e+act ivități sociale si social –
filantropice. Astfel de benef icii din pa rtea s tatului , mai multe exemple de ajutorare – scutire
taxe si impozite, fie primesc a jutoare de la aut oritățile de stat.
Decretul 177/1948 – continea si chestiuni de ordin sovietic – controlul direct al statului
in viata religioasa; atunci a in terzis unui cul t sa mai existe (gr eco-cato licilor???)
2006 – a fost promulgata L egea 489/2006 priv ind regimul juridic ar lib ertăți i religioase
si al c ultelor din România . Acum sunt 18 culte recunoscute in România .
Din 1918 pana azi – relația stat bis erică s -a realizat dupa modelul cultelor
recunoscute .

Sistemul de culte recunoscute – statul se declara neutru – nici laic , nici nu s e amesteca
in viata cultelor – autonomie. Acest sist em recunoaște autonomia cultelor si nu interfereaza
in ceea ce priv ește activ itatea interna a acesteia. Solicita fiecarui cult in parte sa prezinte un
statut de org anizare si func ționare . Dupa o analiza , este aprob at printr -o hot ărâre de gurvern

– devine deci, parte a leg islației de stat. Acest statut este pus in aplicare prin dif erite
regulamente de aplicare a statutului. Anul acesta vom analiza din punctul de vedere al
concepției si aplic ării modul in ca re B.O.R. este org anizată si funct ionează in România , ca stat
membru al UE , legislația romaneasca si europeana cu privire la lib ertatea religioasa si vom
vedea modul in care bis erica , fiind rec unoscuta drept cult si -a dat sie și statute si reg ulamente
care ulterior au fost aprobate de st atul roman.

In România , libertatea religioasa este formata si garantată si oc rotita de statul roman.
Acest lucru este enuntat in Constitutie in mod punctual si in mod expres in Legea 489/2006.
Aceasta lege , mai intai ga ranteaza libertatea religioasă in România . Garanteaza libertatea
religioasă nu doar a cet ățenilor sai, ci a tuturo r pers oanelor care sunt prez ente pe ter itoriul
României . Cet ățeanului chinez, turc , america n, respectivului ii este garantat acest drept de a
a-si exercita libertatea religioasă (garantat teritorial – pe intreg ter itoriul Românie i).
Apoi, garanteaza drept ul de a se asocia. Atunci statul recunoaste diferite niveluri de
asociere a persoanelor .
Primul nivel de recunoaștere – grupul religios – acea posib ilitate ca mai multe
pers oane sa se intalneasca pentru a exercita libertatea religioasă . Daca exista mai multe
pers oane care se asociaza ele form ează ma i intai un grup. Statul rec unoaste aceasta asociere
= nu are un statut juridic.
Al doilea ni vel: atunci cand acest grup devine persistent si vrea sa se dezvolte: statul
ii da voie sa aibe pers onalitate juridi cia – asociatie religioasă . Asoc iația trebuie sa urmeze
toate cerintele unei asociatii (să îndeplinească condițiile înființării unei asociaț ii) si dupa
recunoastere este inscrisa intr -un registru special care se gaseste la Secretariatul de Stat
pentru Cult e.
Al treilea nivel : daca aceste asoc iații religioase au o activ itate bogata si o existenta de
mai mult de 12 ani iar membri i sunt mai mult de 0.01 % din populatia României, atunci ele
pot solicita guvernului României sa fie recunoscuta ca si cult. Este o oportunitate politica a
guvernului. Adica , guvernul poate considera ca nu este oportun sa recunoasca acel cult, fara
a putea fi contestata decizia.
Cultele sunt pers one jurid ice de drept privat si de utilitate publica.
!!Drept public – apartine statului , tuturor cetatenilor, se referă la tot ceea ce înseamnă
stat (un minister ). Orice persoana, daca nu apartine statului , este privata.

!!Utilitate publica – aceste culte nu au ca scop dezv oltarea lor simpla, a cultului, ci ele
sunt puse spre slujirea tutur or. El e ofera asistenta religioasa tuturor cetatenilor acestei tari.
Concluzie: reglementarea juridică a cultelor și asociațiilor religioase este ca un
trapez . La baza mare a trapezului, toti cei prezenti in România ; acestora li se recunoaste
tuturor libertatea religioasă . Nerespectarea aceste ia=infractiune. Mergand superior – grupul
religios. Acest grup nu are re cunoastere. Pot exista dar nu trebuie inscrisi n icaieri, nu au nicio
oblig ație. Neavand oblig ații, nu au nici drepturi. Urmatoarea etapa – asociatia re ligioasa, au
deja recunoastere juridica, inscrise la Secretariatul de stat pentru culte. Beneficiaza de
prerogative din partea statului. Mai sus, baza mi ca a trapezului, nivel 4 = culte; sunt de drept
privat si de utilitate publica. Au si resp onsabilit ati si dr epturi mai multe. 18 culte. Primul este
cel ortodox roman .
!!!Concluzie personala : Cand vorbim de libertatea de asociere avem 3 niveluri (nu
includ em si nivelul individual pentru ca primul nivel este grupul iar pentru grup este nevoie
de cativa i ndivizi); Cand vorbim de niveluri de RECUNOASTERE a libertatii religioase avem 4
niveluri (includem si indivizii).
De citit L 489/2006 !!!
Care sunt cultele recunoscute in România ?

Care sunt exigentele legii de la culte?
Statutul de organizare si functio nare a bisericii respective. Cand a intrat in vig oare
aceasta lege , in 2006 , a solicitat tuturor cultelor sa depuna , la guvern , un statut . B.O.R. a
depus un statu t aprobat de Sfântul Sinod , aprob at prin Hotărârea nr. 53/2008. A mai fost
modif icat datorită unor evolutii firesti din societatea romaneasca. Fiecare cult a prez entat in
acea perioada, statute sau coduri canonice.
Noi in acest an, in afa ra de ac ea lege a cultelor, vom studia S tatutul de organizare din
2008 precum si R egul amentul prin care ac est statut este pus in a plicare , in viata de zi cu zi.
Statutul prez intă pentru Biserică un act constitutional, in ac est statut avem toate princ ipiile si
toate inst itutiile definite, din B iserica.
Regulamentele sunt acele texte care regl ementează activ ități specifice din biserica. Ex:
Regulamentul activ ității monahale, R egulamentul pentru comisiile de pict ură bisericeasca,
Regulamentul instantelor cano nice si instantelor de judecata.

De ce statul a ales sistemul cultelor recunoscute – Tratatul de la Lisabona respecta ,
garanteaza si nu intervine in relatiile dintre state si cultele religioase. Asta pentru ca in E uropa
exista multe modele de relationare intre stat si comunitatile religioase. Franta – 1905 – lege
– cultele sunt asociatii cultuale. La cealalta exptrema – Regatul Mari i Britanii – seful statului
este conducatorul cultului.
Separatie totala nu inseamna excluderea de pe ter itoriul țării a credinciosilor. Asta
inseamna ca nu beneficiaza de sustinere pentru activitatea cultica și limiteaza modul de
recunoastere publică.
Daca nu avem un model al UE, cum am reusit sa avem acest sistem de culte
recunoscute? Introdus dupa 1918, i n vigoare pana azi, Legea 1928, Decretul 177/1948 –
regimul juridic al libertății religioase in per ioada comunista, si Legea 489/2006. Sunt
promotoare ale sist emului de culte rec unoscute. O fera tuturor cet ățenilor aceleași drepturi
de libertatee religioasă dar se dif erențiază in functie de importanta comunit ătii respective. S –
a ales a cest model din ratiuni practice. La momentul Unirii din 1918, î n Trans ilvania , majoritari
erau greco catolicii= biserica de stat – 1 mil de cred inciosi +alte confesiuni protestan te dar si
comunitatea turc ă din Dobrogea.

Curs 2 – 18.10.2018
Regimul libertății religioase în România
În UE, avem ca principiu fundamental , respectarea libertății religioase. UE garanteaza
libertatea religioasă in sensul ca permite fiecarei pers oane sa aibe ce cred ință vrea. Cand e
vorba de com unitati de pers oane, UE lasa fiecarei comunit ati libertatea de a alege. In UE
existe dif erite modele de relationare intre stat si comunit atile religioase – de la separatie
totala – Franta – separatia dintre stat si orice comunit ate religioasa sau filozofica este totala,
Olanda – mai ponderat – pana la identitate toatala – Marea Bri tanie (bis erica anglicana – seful
tarii este seful cultului), Grecia, Tarile Scandinave. În aceste sisteme extremiste unde avem fie
separ atie totala , fie identitate, drepturile comunitatilor rel igioase nu mai pot fi respectat e in
aceeasi masura. Se poate vorbi de o p ersecutie , de indiferenta. Sau o comunit ate poate fi
privilegiata iar altele nu. Intr -un stat unde o bise rica e stab ilita de s tat, celelalte comunit ati
religioase, chiar daca sunt recunoscute de stat , ele nu pot avea aceleasi benefici i. In cele 2
situatii , comunit atile religioase primesc un regim juridic diferentiat, fie prin privarea
drepturilor de reprez entare publica, fie prin tr-o abordare dif erita de responsabilit ati, in stat.

Spre exemplu, i n Reg atul Unit, doar reprez entantii bisericii anglicane incoroneaza suveranul
statului. Nu poate v eni un alt reprezentant al altui cult sa incoroneze.
Al treilea model – cultele recunoscu te. Sta tul=neutru fata de orice comunit ate
religioasa. Lasa fiecarei comunit ati, libertatea de a se organiza potr ivit propriilor sale reg uli
interne, pe care le inainteaza, insa, spre aprobare. Al treilea model ofera tuturor comunit atilor
aceeasi sansa sau posib ilitatea de a se organiza, oferind insa modalitati diferite de
recunoastere juridica a acestora, in functie de istoria, vechimea acestora, importanta istorică,
precum si de consistenta membrilor.
Acest model a fost inventat in Franta (inca din 1905) si a fost importa t in România cand
nu se mai aplica. In România a fost aplicat dupa 1918 (aprobat in 1928).

Ce prevede sist emul de culte recunoscute?
In prezent , acest sistem a f ost reafirmat prin promulgarea L egii 489/2006 promulgata
cu 5 zile inainte de intrarea in UE. Legea prevede garantia statului pentru dreptul la libertate
religioasa – manifestata indiv idual sau colectiv. Cu toate ca e u n drept fundamental, in art 2.
alin 2, aceasta libertate religioasă poate sa fie ob iectul unor constrangeri – libertatea de
asociere în manifestarea libertatii religioase nu poate face ob iectul altor restrangeri decat al
celor prevazute de lege si sunt necesare intr -o soc ietate dem ocratica pentru sec uritatea
publica, protectia ordinii, a sanatatii sau a moralei publice, ori pentru protejarea dr epturilor
si lib ertatilor fund amentale ale omului. Deci nu este o libertate absolut a, ci poate fi restransa
din diferite ratiuni, prevazute de lege.

Cum poti ca parinte sa iti educi copii?
Art 3 – parintii sau tutorii au dr eptul exclusiv de a opta pentru ed ucatia religioasa a
copiilor minor i, conform propriilor convingeri. Religia copilului care a implinit 14 ani nu poate
fi schimbata fara consimtamnatul acestuia . Daca a implinit 16 ani copilul poate sa isi aleaga
singur religia.

Nivelurie de recunoastere ale comunit atilor religioase
Grupul religios – art 6, gruparea rel igioasa este forma de asoociere, fara pers onalitate
jurid ică, a unor pers oane fizice care far a nicio procedura prealabila si in mod liber , adopta si
impartasesc, si practica o cred inta religioasa.

Asociatia religioasa – pers oana jurid ică care reuneste mai mu lte pers oane fizice care
adopta, impartasesc si practica aceeasi cred ință religioasa
Cultu l religios este o asoc iație religioasă care primeste aceasta recunoastere de cult si
are calit atea de drept privat si de utilit ate publica.

Statul roman este neutru, dar art 7 = st atul recunoaste rolul spiritual, educational,
social -caritabil, cultur al, si de parteneriat social al cultelor precum si statutul lor de factori ai
pacii sociale .
Statul, inca din start are o atentie deosebita in ceea ce priveste cul tele (nu vorbim nici
de asociatii , nici de grupari). Statul , dintre to te formele de org aniza re religioasă din România,
acordă o atentie speciala asupra cultelor, iar statul acorda o atentie deosebita B.O.R. ,
recunoscandu -i acesteia dr epturile sale.
In art 7 alin 2, statul român recunoaste rol ul important al Bisericii Ortodoxe Române
si al celorlalte bi serici si culte recunoscute in istoria nationala a României si in viata societatii
romanesti. Explicatie este in art 9 = in România nu exista religie de stat. Statul român este
neutru fata de orice credinta religioasa sau ideologie atee. Nu va putea sa se situeze la
extrema dintre stat si biserica.

Relatia dintre culte
Cultele, conform a rt 9, alin 2, sunt egale in fata legii si a autorit ății publice. Statul, prin
autorit ățile sale, nu va promova, si nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de
discriminari fata de vreun cult. Deci, cultele su nt egale intre ele iar statul se va angaja sa nu
defavorizeze vreun cult.
Autorit atile statale vor coopera cu cultele in domeniile de interes comun si vor sprijini
activitatea acestora. Mai mult, statul roman, prin autorit ăți publice acreditate , va spriji
activ itatea cultur al-sociala a cultelor rec unoscute in România . Statul român , prin autor itatile
publice centrale – ministere, autorit ati – pot incheia cu cultele recunoscute, parteneriate, in
domeniile de interes comun, cat si acorduri, pentru reglementarea unor aspecte specifice
traditiei cultelor, care ulterior sunt supuse aprobarii prin l ege.
Statul rom an prin ac easta lege stabilește posib ilitatea de incheiere de acorduri intre
diferite culte si aut oritati publice centrale. De exemplu: i ntre M inisterul Educatiei, Patriarhia

Romana si Secretariatul de Stat pentru C ulte, exista un acord in ceea ce priveste educația
religioasa . Neutralit atea statului nu impiedica cooperarea.

Sprijinul st atului din punct de vedere practic
Cheltuielile pentru intretinerea cultelor si desfasurarea activitatilor proprii sunt
acopertite , in primul rand , din veniturile proprii ale cultelo r, create si administrate potrivit
propriilor statute. Autonomia inseamna si autosustinerea.
In România , cultele rec unos cute, pot stabili contributii din partea cred inciosilor lor
pentru sustinerea activ itatilor pe care le desfasoara. Eventualele taxe sta bilite, nu sunt ilegale.
Statul vine si vrea sa si ajute cultele. Statul român , in art 10 alin 1, promoveaza sprijinul
acordat de cetatenii sai , cultelor recunoscute, p rin deduceri din impozitul pe venit si prin
incurajar ea sponsorizarilor catre culte, in conditii le legii. Nu este un privilegiu , ci este
recunoasterea statutului social al cultului. Faptul ca o bis erica este deschisa zilnic este un
fapentru social. Dar este un spatiu pe care biseri ca il pune la dispozitia credinc iosilor. Deci , pe
de o parte d educeri fiscale, pe de alte parte incurajeaza sponsorizarile.
Alin 4, statul român sprijina , la cerere, prin contribu tii in raport cu numarul
credinciosilor romani si cu nevoile reale de subzistenta si activitate , salarizarea personalului
clerical si necl erical apartinand cultelor recunoscute. In plus, statul român sprijina cu
contrib utii in cuantum mai mare, salarizarea personalului de cult al unitatilor cu posibilitati
reduse. Pentru a evita abuzul, in România nimeni nu poate fi constrans prin acte
admin istrative, sau alte metode, sa contribuie la cheltuielile unui cult religios.
Cultele recunoscute in România pot bene ficia la cerere , de sprijin material din partea
statului pentru cheltuieli privind functionar ea cultului, in raport cu ultimul re censamant al
populatiei (deci vorbim despre cetatenii romani ), dar si cu nevoile reale.
Statul roman sprijina cultele recunosc ute si in calitate de furnizor de servicii sociale.
Deci , cultul poate solicita sprijinul st atului pentru respectivul demers. D esi cultele nu sunt
persoane publice (sunt private , de utilit ate publica) sunt controlate de inst itutiile publice.
Utiliarea fond urilor banesti primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, precum si
respectarea destinati ei bunurilor primite, in proprietat e sau folosinta de la autorit atile
publice, centrale sau locale, se supun controlului statului.
Art. 13 – raportul di ntre culte precum si dintre asoc iatiile religioase si grupuri, in
România , se desf asoara in baza intele gerii si a respectului reciproc. În alin 2 , Legea spune ca

in Romnia sunt interzise orice forma , mijloace, acte sau actiuni de defăimare și învrajbire
religioasă, precum și ofesa publică adusă simbolurilor religioase.
Alin 3, din art 13 = impiedicarea sau tulburarea libertatii de exercitare a unei activitati
religioase se pedepseste potrivit legilor penale.

Recunoasterea cultelor
Recunoasterea formei de asociere a exercitarii libertatății religioase, in România este
una etapizata. Pentru recunoasterea calit ății de cult , legea solicita ca asociatia religioasa care
inainteaza o astfel de solicitare l a ministerul culturi i trebuie sa prezinte urmatoarea
documentatie:
1. Respectiva asociatie trebuie constituita legal si functioneaza neintreru pentru ca
asociatie religioasa de cel put in 12 ani
2. Listele originale, cuprinzand adeziunile unui numar de membri, cet ateni romani,
cu domiciliul in România , cel putin egal cu 0.1% din pop ulația României , potrivit
ultimului recensamant.
3. Mărturisirea de credință (ca sa nu contravina ordinii public e) precum si statutul de
organizare si functionare, in care sa fie inclus si denumirea cultului, structura locala
si centrala, org anismele de repr ezentare, modul de infiintare si desfiintare a
unitaților de cult, statutul personalului propriu, precum si pr evederi specifice
cultului.
Recunoasterea – asociatia depune toata documentatia la G uvern iar in 60 de zile
raspunde. Poate refuza si se returnea za documentatia. Daca e favorabil, recunoaste
marturisirea de credinta si da Hotararea de Guvern (H.G.)

Curs – 1.11.2018
Statutul de organizare si functionare a l Bisericii Ortodoxe Româ ne
Statutul Bisericii Ortodoxe Române cuprinde prezentarea generala a Bisericii
Ortodoxe Române , precum si institutiile sale si modul de organizare si functionare a acestora.
In art 1 se incearca o definitie a Bisericii Ortodoxe Române . Biserica Ortodoxă Română
nu este limitata la spatiul României . Apoi spune ca in B.O.R. sunt cuprinsi toti crestin ii
ortodocsi, deci nu e limitata doar la cei de nationalitate si etnie romane. Deci , pot face parte
din ea si straini. Urmatoarea solicitare es te sa fie constituiti canonic, deci sa respecte

randuiala canonica pentru constituire. Apoi sunt redate sintetic nivelurile de organizare
parohii, eparhii si manastiri. Apoi se face o mica sinteza a invataturii de credinta – sa
marturiseasca Sfanta Treime. Biserica Ortodoxă Rusa spune ca este supranationala, deci
deasupra tuturor natiunilor.
Art. 2: dupa ce s -a defi nit pe sine, B.O.R. in art 2 , isi arata originea apostolica. Apoi
arata si care sunt relatiile si apartenenta Bisericii – parte a Bisericii O rtodoxe unive rsale – este
si ramane. Aici nu spune ca este in comu niune cu fiecare din cele 14 Biserici Ortodoxe din
lume ci cu Biserica una, a lui Hristos. Prima comuniune este doctrinara, apoi liturgica sau
cultuala si canonica.
Urmatoarele 4 articole sunt de prezen tare.
Art. 3: principiul sinodalitatii, in tot B.O.R. este aplicat acest principiu, in cola borare cu
principiul ierarhic – ierarh, preot si diacon.
Art 4: princ ipiul autonomiei fata de orice alta institutie. Se administreaza prin
organisme in care sunt i nclusi clerici si mireni. Stabileste insa relatii pentru actiunile de
filantropie.
Art. 5: primirea celor care isi doresc. O alta definitei – este majoritara; contribu tia la
neamul nos tru.
Art. 6: P atriarhie, cu titulatura de Patriarhia Romana.
Patriarh – intaiul parinte sau intaiul al patriei. Pater si arhe sau patria si arhe.

Patriarhia poate fi organizata in mitropolii formate din co muniunea mai multor eparhii
structurat e in parohii, manastiri si protopopiate. In prezent in B.O.R. sunt 10 mitropolii, 6 in
interiorul României si 4 in afara ei: Munteniei si Dobrogei, Moldovei si Bucovinei, Ardealului,
Clujului, Maramuresului si Salajului, Olteniei, Banatului + Mitropolia Basarab iei, Mitropolia
Ortodoxă Română a Europei Occidentale si Meridionale, Mitropo lia Germaniei si Europei de
Nord și Mitropolia celor 2 Americi (creata in 2 016). Sunt alcatuite in eparhii.

Organismele de auto ritate la nivel central
Din punctul de vedere al activ ității lor – 3 categorii:
1. organisme deliberative, iau decizii, hotarasec;
2. arganisme executive – pun in plicare hot ararile luate de org anismele deliberative

3. organisme administrative – ajuta org anismel e executive in aplicare hot ararilor
luate in org anismele deliberative.
Sfantul S inod – primul org anism deliberativ central – este alc atuit din toti ierarhii in
activ itate ai B.O.R. si prezidat de P atriarhul României . C34 Apostolic – orice sinod trebuie sa
aibe si un intai statator. 55 de membrii ierarhi, un patriarh, 10 mitropoliti, unul onorific,
arhie piscopi, episcopi vicari, et c. Reunire de minim 2 ori pe an . In B.O.R. traditia este de 3 ori,
2 sedinte de lucru si una solemn a. O sedinta de pri mavara, una de vara si una de toamna.
Secre tarul Sfântul ui Sinod este desemnat de Patriarhul României dintre episcopii vicari
patriarhali si aprobat de Sfantul Sinod.
Sinodul permanent – din bizant – sinodul endemic – sinodus endemousa – al celor
rezident i, care rezidau in capitala; erau unii care nu aveau scaune, sau nu isi puteau ocu pa
respectivele eparhii pentru ca erau sub ocupatie musu lmana. Alcătuit din toti mitropolitii in
activitate , la care se adauga 3 membrii, un arhiepiscop si 2 episcopi alesi d e Sfantul Sinod. In
plus, S ecretarul Sfântul ui Sinod este si Secretarul S inodului Permanent. Deci in total 14. Isi
desfasoara activ itatea intre sed intele Sfântul ui Sinod , atunci cand exista o necesitate urgenta
iar hot ararile lui, sunt ulterior supuse Sfan tului Sinod.
Adunarea Nationala Bisericeasca – toate org anismele deliberative centrale sunt
prezidate de Patriarhul României . Doar el le poate convoca, el le prezideaza si el le incheie.
Tematicile sunt admise doar cu acordul lui. Are autoritate in toate problemele din cuprinsul
B.O.R. , inclusiv alegerea de ierarhi.
Patriarhul are 2 titulaturi – ambele corecte – Patriarhul Rom âniei sau Pat riarhul
Bisericii Ortodoxe Române .
Alcatuit din reprez entanti clerici si mireni din tara si din jurul granitelor (un cleric si 2
mireni) desemnati din adunarile eparhiale intr -un mandat de 4 ani. Cati membrii are Adunarea
Bisericească ? Toate eparhiile 29, mitrop olia basarabiei 3 eparh ii, eparh ia Daciei F elix 1, si a
ungariei 1 = fiecare 1 cleric si 2 mireni, pe 2 ani si maxim 2 mandate. Toti membtrii A dunarii
nationale bisericesti pot avea doar 2 mandate. Ierarhii B.O.R. sunt membrii de drept ai
Adunar ii. Adunarea Bisericească se intalneste anual pentru a analiza probleme din viata
bisericeasca , hot ararile acesteia fiind apoi inainta te spre ratificare Sfantului S inod.
Avem deci 3 org anisme centrale deliberative – Sfântul Sinod , Sinodul P ermane nt si
Adunare a Națională Bisericească . Patriarhul le prezideaza pe toate 3. Primele 2 au ac elasi

secreatar. La Adunarea bisericească, S ecretariatul este alc atuit din 3 secretari, 2 m ireni si 1
cleric . Preotul este secretar general. Impreuna , alcatuiesc secretariatul.

Organismele executive
Patriarhul României : primul org anism executiv.
Consiliul national bisericesc . Acesta este alcatuit din cate 2 reprezentanti ai fiecarei
mitropolii din tara. Un cleric si un mirean desemnati de Adunarea nat ionala bisericeasca pe 4
ani = 12 membri + pre sedinte – patriarhul României = 13 membrii. Se intalneste anual in
sedinta de lucru sau ori de cate ori este nevoie pentru a solutiona problemele care ii sunt
incredintate.
Permanenta consiliului national biseric esc: alcatuit din consil ierii si vicarii patriarhali
si ep iscopii vicari patri arhali si prezidat de Patria rhul Roman iei. Ac est organism se reuneste
sapt amanal, in sedinta de lucru , pentru a solutiona problemele incredintate.

Organismele administrative ce ntrale ale Bisericii Ort odoxe Române
Cancelaria Sfantului Sinod : primul org anism adm inistrativ central ; acesta preg ateste
toate lucrarile org anismelor centrale deliberative si executive – in numar de 6 (cele d e mai
sus). Este coordonată de P atriarhul României prin interm ediul unui ep iscop vicar pat riarhal.
Din punct de vedere practic , ea are un vicar adm inistrativ patriarhal si consilier patriarhal.
Sunt mai multe oficii, departamente. Un oficiu canonico -juridi c – tot ce inseamna activ itatea
canonica si jurid ică a României . Un of iciu de prezentare si reprezentare la dif erite organisme
si inst itutii centrale ale statul ui român . Alte oficii : Resurse Umane (personal), Registratura,
Biblioteca Sfântul ui Sinod , Arhiv ele. In C ancelarie sunt mai mult org anisme care ajuta la
administrarea lucrarilor curente si la solutionarea diferitelor tematici si problematici din viata
bisericii.
Administratia patriarhala : cuprinde mai multe sectoare de activitate pentru fiecare
dome niu in parte. Sectoarele respective sunt coordonate de un vicar patriarhal sau consilier
patriahal coordonator: sectorul economic financiar, social -filantropic, un sector teologic
educational – invatamant si catehectica, sector de cultura si patrimoniu bis ericesc –
resp onsabil de toate activ itatile culturale si patrimoniu bisericesc, comisia de pictura
bisericeasca, sectorul de comunicare si mass -media in cadrul caruia este si centrul de presa

Basilica, TV Trinitas, Ziarul Lumina, Agentia de presa Basilica si Biroul de presa al P atria rhiei
romane, sect orul editurilor, sau cel care se ocupa cu atelierele bis ericesti.
In cadrul P atriahiei Romane aceste organisme centrale au o existenta indelungata.
Sinodalit atea nu este exclusiv clericala ci este si mixta: i nclude si clerici si mireni. La
nivelul Patriarhiei R omane resp onsablitatile fiecarui org anism central sunt bine precizate
astfel incat intreg corpul eclezial este consulta t atunci cand se iau decizii. Daca la niv el
deliberativ avem 1/3 clerici si 2/3 mire ni. La nivel executiv avem 50% din fiecare.

Curs – 15.11.2 018
Consiliu National Bisericesc – 12 membrii alesi de adunarea nationala bisericeasca (2
din cele 6 mitropolii din tara) si este prezidat de Patriarhul Romaniei = 13 membrii.
Permanenta Consiliu lui National Bisericesc – saptamanal – episcopi vicari, vicari patriarhali si
consiglieri

Organismele administrative
Cancelaria Sf Sinod si Administratia Patriarhala (exista mai multe directii si oficii).

In cadrul Administratiei Patriarhal e avem mai m ulte sectoare de activitate: educatie
si invatamant teologic, activitatea social -filantropic, sectorul economic -financiar, patrimouniu
cultura l, cu doua directii: una pentru cultura, si alta pentru patrimoniu bisericesc (tot cee ace
inseamna act ivitate pat rimoniuala ecleziastica in BOR ; aici functioneaza si comisia de picture
bisericeasca), sectorul relatii bisericesti, intercrestine si interreligioase (partea de relatie a
BOR cu alte biserici surori, comunitati religioase sau culte), sectorul co munitati ex terne (4
mitropolii in afara tarii: Basarabiei, Mitropolia a Europei Occidentale si Meridionale,
Mitropolia Germanei si a Europei Centrale si de Nord, Mitropolia ortodoxa Romana a celor 2
Americi) + Episcopia Romana a Ungariei, Epicospia Daciei Felix – in Serbia si Episcopia Autraliei
si a Noii Zeelande; Reprezentantele (Bruxelles, Sofia, Ierusalim etc); sectorul de comnicare si
mass -media – centrul de presa Basilica: televiziune, radio, cotidian – Lumina, Agentia de stiri
– Basilica, si centrul de presa; s ectorul de constructii si monumente care cuprinde partea
dedicate Constructiei Catedralei Nationale; sectorul inspectie si control; sectorul editura si
tipografie;

Modul de convocare a orgnismelor centrale operative – sunt convocate de
presedin tele acesto ra cu cel putin 14 zile inainte de data fixate pentru sedinta, si cu indicarea
ordinii de discutie organismele centrale deliberative sunt valabil constituite cu prezenta a cel
putin 2/3 din numarul membrilor lor si iau hotarari cu 50%+1 din votu rile celor prezenti, cu
exceptia alegerii de Patriarh.

Sfantul Sinod – este alcatuit din toti ierarhii ortodocsi romani in functi e. Iau decizii cu
50% din votul celor prezenti. Exista 4 comisii sinodale care studiaza si formuleaza propuneri
asupra problem elor ce urm eaza a fi supuse, inaintate Sf Sinod spre deliberare.
1. Comisia pastorala, misionara si sociala.
2. Comisia teologica, liturgica si didactica
3. comisia canonica, juridical si pentru disciplina
4. comisia pentru comunitati externe, relatii in terortodoxe , intercrestine si
interreligioase
Sunt alcatuite din membrii ai Sf Sinod si prezidate de un mitropolit.7

Din punct de vedere al atributiilor, Sf Sinod este cea mai inalta autoritate a Bisericii
Ortodoxe Romane si prin urmare are atributii si i n ceea ce p riveste unele chestiuni care sunt
specific e bisericilor autocefale (art. 14 din statut lit c – examineaza orice problema de ordina
canonic, social -misionar etc. si le solutioneaza; lit g – se ingrijeste de sfintirea Marelui Mir;
poate canoniza s finti) – de citit toate atributiile Sf Sinod din Statut.
Sf Sinod isi alege proprii membrii – lit m – Sf Sinod alege cu 2/3 din totalul voturilor
exprimate pe Patriarhul Romaniei, iar cu 50%+1 pe mitropoliti, episcopi vicari etc.; lit o – Sf
Sinod emite g ramata sino dala pentru intronizarea Patriarhului Romaniei .

Sinodul permanent – in situatii de urgenta, Sinodul permanent, prin presedintele Sf
Sinod exercita urmatoarele atributii:
– Exprima pozitia oficiala a BOR in relatia ei cu statul precum si in problem e de inter es
general ale societatii
– Spijina in diferite forme, predarea religiei

– Initieaza si spijina traducere, diortosirea si publicarea Sfintei Scripturi si a cartilor de
cult (inclusiv a acatistelor, calendarului bisericesc si a manualelor de teologie)
– Semnaleaz a Sf Sinod literatura teologica sincretista si confuza
– La solicitarea Patriarhului Romaniei sau a membrilor Sf Sinod , membrii Sinodului
permanent exaineaza si formuleaza propuneri pentru probleme ce urmeaza a fi
inaintate Sf Sinod spre dezbatere si a probar e
– Poate analiza si alte teme care ii sunt incredintate punctual de catre Sinod
Sinodul permanent aduce la cunostinta Sf Sinod pentru ratificare, hotararile luate in
timpul dintre sedintele acestuia. Sinodul permanent alcatuit din toti mitropolitii in funct ie, un
arhiepiscop la care se adauga 2 episcopi (Chiriarhi eparhioti). Ultimii 3 sunt alesi anual = 10
mitropoliti +3 = 13 membrii + cel care prezideaza, Patriarhul, care este si mitropolit +
Secretarul, care este si Secretarul Sf Sinod = 14 membrii = 10 m tropoliti + 1 arhiepiscop + 2
episcopi eparhioti + Secratarul= 14 membrii pentru ca arhiepiscopul este si mitropolit.

Adunarea nationala Bisericeasca – alcatuita din membrii Sf Sinod si din delegatii
eparhiilor din tara si din jurul granitelor . Prezidata de Patriarhul Romaniei Hotararile Adunarii
Nationale bisericesti devin obligatorii doar dupa ratificarea lor de catre Sf Sinod . Se reunaeste
o data pe an, sau ori de cate ori este nevoie. Atributiile, in art 22 din statut si au un car acter
general, in spe cial in a sustine activitatile BOR . Cele mai importante:
– Alege membrii Consiliului National Bisericesc
– Examineaza si aproba raportul anual al Consiliului National Bisericesc
– Aproba contul de executie bugetara si blantul financiar conta bil al Administratiei
Patriarhale, al Institutului biblic si de misiune si al institutiilor centrale si bisericesti cu
caracter misionar
Modelul de lucru este cel al Sf Sinod . Exista comisii permanente, 5 la numar, pentru
studierea problemelor si formulare a de propuneri catre ANB, in plen, la inceputul fiecarui
mandat de 4 ani sunt alese 5 comisii permanente, alcatuite din clerici si mireni care au un
presedinte (ierarh) un vicepresedinte si 2 raportori.
– Comisia administrativ juridica si de validare
– Comisi a sociala si pentru c omunicatii media
– Comisia culturala si educationala
– Comisia economica, bugetara, si de patrimoniu imobiliar

– Comisia pentru romanii ortodocsi de peste hotare si pentru relatii externe bisericesti

Organis mele executive
1. Patriarhul Romani ei – intaistatatoru l BOR si in aceasta calitate prezideaza
organismele centrale, deliberative si executive bisericesti. Dpdv al titulaturii –
Arhiepiscopul Bucurestilor, mitropolitul Munteniei si Dobrogei (presedinte al sinodului
mitropoolitan al Munteniei si Dobrogei) si locti itorul tronului Cezareei Capadociei (tine
locul unui scaun episcopal vacant – este un titlu onorific, nu are valente
administrative). Formula de adresare: Preafiricite Parinte Patriah. Are dreptul de a
purta ca semne distinctive o Cruc e si 2 engolpioane, h aine de Culoare alba – rasa,
culion si camilafca, iar pe camilafca poarta Cruce ca toti mitropolitii. Acestea sunt
semne ca este inataistatatorul unei biserici autocefale.
Atributii – art 26
– convoaca Sf Sinod , in cel mult 3 zile in caz de forta majora sau urgenta.
– Are initiativa si se ingrijeste de pregatirea sfintirii Marelui Mir
– C11 Sinodul 7 Ecumenic – in cazul in care intr -o eparhie exista suspiciunea unor
probleme administrativ -economice, intaistatatorul numeste un econom si i l invita pe
ierarhul respectiv sa dea raspuns in Sf Sinod – lit. V din statul (suntem o biserica cu 3
niveluri administrative eparhii, mitropolii si patriarhie. Patriarhul exercita dreptul de
devolutiune fata e mitropoliti, iar mitropolitii in eparhie pent ru ca mitropolitul es te
intaistatator in mitropolia sa)
– Are dreptul de a infiinta stavrofilii

2. Consiliul National Bisericesc – alesi pentru 4 ani cate 2 membrii din fiecare mitropolie
( 6×2) + Patriarhul care prezideaza = 13. Episcopii vicari patriarhali sunt membrii de
drept ai Consiliului National Bisericesc. Secretaru l Consiliului National Bisericesc este
vicarul patriarhal coordonator al Cabinetului Patriarhului Romaniei. In caz de absenta
poate fi unul dintre consilierii patriarhali.
Atributii – art. 30 (de citit)
– intocmeste rapotul anual privind activitatea generala a Bisericii Ortodoxe Romane
– Hotaraste cu privire la patriomoniul mobil si imobil ale adm inisratiei patriarhale ale
institutului bilic si de misiune si ale fundatiilor bisericesti centrale

– Hot asupra instra inari i, in orice mod a bu nurilor bis a Patriarhiei Romane insa doar ccu
aprobar ea prealabila a Sinodului Permanent
Componenta Permanent ei Consiliului N ational Bisericesc : Patriarhul Romaniei este
presedinte, apo i toti episcopi i vicari patriarhali, toti vicaii patriarhali si consilierii patriarhali
si inspectorul general bisericesc . In functie de temele inscr ise pe agenda sedintei, la
Permanenta Cons ilului National Bisericesc pot fi inv itati sa parti cipe cond ucatori ai eparhiilor
care sunt sub aut oritatea directa a P atriarhiei Romaniei , ai comunit atilor, ai reprez entantilor
Patriarhiei Romane etc. Permanenta CNB se reuneste saptamanal p entr a solution a toate
probleme administrative c are apar in viata bisericii. Secretarul acestei permenente este
coordonan torul Cabinetului P atriarhului.
Hotararile Permenentei CNB sunt duse la indeplinire de catre Cancelaria Sfantului
Sinod si de Administratia P atriarhala. Cancelaria Sf Sinod si sectoarele Adminis tratiei
Patriarhale sunt coordonate , din incredinta rea P atriarhi ei Romaniei de catre un episcop v icar
patriarhal sau de un delegat al P atriarhului. La Canc elaria Sf Sinod este de obicei coordonator
Secretarul Sf Sinod . Canc elaria Sf Sinod este org anismul adm inistrativ al Sf Sinod , al Sinodului
Permanent al Adunarii Nationale Bisericesti , al Consiliului National Bisericesc si al
Permanentei CNB prin deciz ie patriarhala . Secretarul Sf Sinod coordoneaza Cancelaia Sf Sinod
avand colaboratori pe vicarul administrativ patriar hal si pe cons ilierul patriarhal de resort . (de
citit art 36 si 37 referitoare la at ributiile Cancelariei ).
In cadrul Cancelariei e xista si cor pul de inspectie bisericeasca. Este vorba de disciplina ;
este su b coord onarea unui insp ector general bis ericesc si are atrib utii generale de inspectie
bisericeasca .

In Administratia Patriarhala , sectoarele sunt coord onate de un episcop vicar
patriarhal , au vicar sau consilier coordonator si prin decizia c CNB se pot i nfiinta si alte
sectoare, sau reoganiza un sec tor, daca nu mai are o importanta pastoral -misionara
deosebita .
Cand vorbim de judecata , in Biserica Ortodoxa Romana exista si organisme de
judecata centrale . Exista doua tipo logii de org anism e centrale , primul p entru judecarea
clericilor si mirenilor iar al doilea pentru ierarhi.
In biserica exista doua t ipologii de aut oritate ecleziala. Prima autoritate este sinodul ,
apoi ierarhul . Dreptul de a jud eca in bis erica ii revine aut oritatii bisericesti. Sinodul judeca

ierarhii iar chiriarhul proprii clerici. Sunt si organisme care judeca din incredintarea
autor itatii=consistorii. Propun autoritatii o hotarare, iar autori tatea o poate accepta sau
refuza. Exista Consistoriul arhieresc prim, care judeca in prima instanta si Consistoriul
arhieresc s ecund care judeca in apel si propune Sf Sinod . Exista si Consistori i superioare =
Consistoriul superior bisericesc, analiz eaza situatiile de apel ref eritoare la caterisire sau
excomunicare ale clericilor de mir. Al doilea c onsostoriu superio r este Consistoriul bisericesc
monahal=sit uatiile de caterisire ale clericilor mon ahi.

Curs – 22.11.2018
Următorul nivel de organizare – Mitropolia – 10 mitropolii, in tara sunt 6 iar in afara
tarii sunt 4 . Sunt conduse din S inodul mitropolitan alc atuit din toți mitropolitii, ierarhii în
funcție iar cel care prezideaza este mitropolitul din mitropolie.

Sinod ul mitropolitan are mai multe resp onsabilitati; cele mai imp ortante:
1. propune Sfântul ui Sinod infiintarea de noi eparhii precum și modificarea titulaturii sau
a limitelor teritoriale ale eparhiilor , în consultare întotdeauna cu Adunarea Eparhială
și Chiriar hul re spectivei eparhii precum și cu P atriarhul României ;
2. finaliza rea și aviza rea propunerilor de canonizare de sfinti precum și textele liturgice
aferente în vederea i nanintarii acestora , spre aprobare , Sfantului Sinod (initiativa
pornește de jos în sus, unde exista un anumit cult al sfantului respectiv, de la nivel
eparhial la nivel sinodal, care inainteaza către Sfântul Sinod )
3. avizeaza propunerile de candidați pentru alegerea de noi ierarhi
4. avizeaza tematicile pentru cursurile de formare profesioanala a clericilor
5. aproba propunerile de membrii pentru consistoriile mitropolitane (mona hal și clerical)
6. numește membrii comisiilor regionale de pictura
7. aproba propunerile centrelor eparhiale de infiintare sau desfiintarea de mânăstiri
precum și transfomrarea man astirilor de calugari în mânăstiri de maici sau invers
8. aproba ridicarea schituril or la rang de mânăstire sau diminuarea manastirilor la rang
de schit
Sinodul mitropolitan ia decizii cu o majoritate simpla 50%+1 dintre membrii pr ezenti.
Este prezidat de că tre M itropolit , care îl convoaca ori de câte ori este nevoie. Mitropolitul în
mitropolie benefici aza de dreptul de devolutiune (conform C11 S inodul 7 ecumenic).

Eparhie= din organizarea administrativa imperiala, o regiune condusa de un eparh.
Pe aceasta structura organ izationala C17 + C38 Tru lan – structurile bisericesti trebuie
sa respect e aceste regiuni = unitate administrativa condusa prin eparh (chiriarh sau titulatura
adm inistrativa – arhiepiscopii sau episcopii – episcop sau arhiepiscop eparhiot). Î n comuniune
cu ierarhi i din sinodul sau , indeplineste intreaga slujir e de invatator, de slujitor al S fintelor
Taine și de p astor. Exercitarea puterii în eparhie este un act eminamente sinodal – princ ipiul
sinodalitatii = princ ipul fund damental de funcționare a bisericii
În eparhie, exista , ca și la nivel central, diferite organisme, (!!!dacă le știm pe cele
centr ale, le știm și pe cele locale).
Într-o eparhie, organismele deliberative sunt: Chiriarhul (de văzut atribuțiile sale) și
Adunarea Eparhială .
Adunarea eparhia la este org anismul delib erativ pentru toate pr oblemele
adm inistrative , culturale, social -filantr opice, economice și patrimoniale ale eparhiei.
Adunarea Eparhială este alc ătuită din reprezentanti aleși ai clerul ui și ai credinciosilor din
eparhie, în proportie de 1/3 clerici și 2/3 laici, care au dovedi t prin comportamentul lor ca au
o viața morala de osebita, demna de un creștin și au obținut în ac est sens, b inecuvântarea
(acordul scris) C hiriarhului. Membrii mireni a i Adunarii eparhiale se ale g de că tre delagatii
Consiliilor parohiale , constituiti în Circumscriptii sau C olegii electorale mirenesti. Me mbrii
clerici sunt aleși de către toți preotii și diaconii în funcție, din eparhie, organizati pe
circumscriptii electorale sau bisericesti . Membrii cler ici și mireni ai A dunarii eparhiale se aleg
pentru o per ioada de 4 ani și de maximum 2 mandat e. După , pot ramne doar ca membrii
onorifici, nu mai au drept de vot în Adunarea Eparhială . Pentru activitate potrivnica bisericii,
mandatele membrilor aleși, pot fi retrase la propunerea Chiriarhului. Orice eparhie, indiferent
de eparhie sau de numarul de cred inciosi, are un numar fix=30 de membrii. C lerici sunt 11 –
10 clerici și C hiriarhul care prezideaza. Dacă în eparhie exista un arhiereu vicar sau e piscop
vicar, acesta este membru de drept al adunarii = 30 de membrii + 1 sau 2 în funcție de situație.
Adunarea Eparhială se reuneste anual iar pentru solutionarea problemelor care ii sunt
înaintate la începutul fiecarui mandat , sunt organizate 5 comisii permanente de lucru:
1. com isia administrativ -bisericeasca: se ocupa de problemele administrative
2. comisia c ultural -educationala
3. comisia econo mica, bugetara și patrimoniala
4. comisia social -filantropica,

5. comisia organizatorica, juridica și de validare.
Membr ii din comisii sunt aleși de către Adunarea Eparhială la propunerea C hiriarhului.
Fiecare comisie are o co misie și un raportor (prez intă înaintea Adunarii eparhiale propunerile
pe care comisia le inainteaza)

Organis mele exe cutive : Consiliul eparhial și Permanenta consiliului eparhial
Consiliul eparhial : este alc ătuit din 9 membrii , 3 clerici și 6 m ireni aleș i dintre m embrii
Adunarii eparhiale. Pot avea doar 2 manda te. Consiliul este prezidat de C hiriarh. În caz de
vacanța , poate fi prezidat de către locțiitorul desemnat statutar și canonic. Chiriarhul poate
încredința prezidare a și episcopului sau arhiep iscop ului vicar, dacă exista. În ac est caz sunt
înaintate C hiriarhului spre aprobare. Vicarul eparhial, consilierii eparhialli, inspectorul
biserices c, exarhul manastirilor și secretarul eparhial, sunt membrii permanenti ai consiliului
eparhial, cu vot consult ativ, nu deliberativ. De asemenea , în C onsiliul eparhial poate fi invitat
și conducătorul institutiei de învățământ teologi c (seminar sau dacă exista, facultate, sau
ambele dacă exista). Consiliul eparh ial este statutar constituit cu prez ența a 2/3 din num arul
membrilor săi și ia deciz ii cu majoritate simpla 50%+1. D eci, minim 7 trebuie sa fie prezenti,
din totalul de 10 membr ii – 9+chiriarhul. Consiliul se îngri jește de pregatirea sedintelor
Adunarii eparhiale , mai puțin cele ce tin de bugete , pentru ca el e trebuie aprobate în
Adunarea eparhiala . Hot ararile C onsiliului E parh ial ca și hot ărarile A dunării eparhiale , devin
execut orii doar după aprobarea lor în scris, de către Chiriarh. În caz de neaprobare, C hiriarhul
dispune rediscutarea problemei. Se reunest e de 2 ori sau ori de câte ori considera Chiriarhul.
El prezideaza.

Permanenta consiliului eparhial
Chiriarhul – presedinte, episcop vicar – dacă exista, vicarul eparhial, consilierii
eparhiali, inspectorul bisericesc, exarhul manastirilor, secretarul e parhial și contabilul -sef. De
multe ori exista un consilier economic și nu mai este chemat contabilul -sef. În caz de vacanța
a scaunului eparhial este asigurat de locțiitorul desemnat statutar. Perma nenta consiliului
eparhial se intruneste de obicei săptăm ânal. Permanenta consiliului eparhial ia decizii prin
majoritatea simpla a membrilor prezenti iar decizii le sunt dus e la indeplinire de Cancelaria
eparhiala și A dministratia eparhiala. Permanenta consiliului nat ional bisericesc are toate
atrib uțiile C onsiliului eparhial.

Organisme administrative
În exercitarea atrib utiilor sale, Chiriarhul și organismele deliberative și execu tive
eparhiale sunt ajutate de Cancelaria eparhiala și Administratia eparhiala , ca organisme
administrative.
Cancelaria eparhiala este alcatuita mai multe servicii și oficii: secretariatul, of iciul
canonico -juridic, corpul de inspectie bisericeasca, biroul de comunicatii și relații cu publicul,
registratura, sectorul personal sau resurse umane, și arhiva.
Administratia eparhiala este alcatuita din sectoare de activitate. Aduce la indeplinire
hotararile organismelor eparhiale executive și deliberative prin intermediul unor sectoare
dedicate: sect orul adm inistrativ bisericesc, sect orul învățământ și activități cu tineretul,
sectorul c ultural și comunicatii media, sectorul social filantropic și misionar, sectorul economic
și financiar, sectorul patrimoniu și construcții bisericesti, sectorul exarhatul manastirilor,
sectorul control și audit (statul obliga ca orice inst itutie sa aibe și aceasta sectiune de audit).
Vicarul eparhial are în principal atributii de protocol, reprezentare și relații cu
institutiile publice locale și organizatiile care sprijina activitatea eparhiei. În acest sens , el este
un delegat al C hiriarhului caruia ii pr ezinta în scris, modul de a ducere la indeplinire a
activitatilor incredintate.
Consilierii eparhiali coordoneaza un sector de ativitate. Inspectorii – coordoneaza
corpul de inspe ctie bisericeasca – se afla în C ancelaria eparhiala, exarhu l – coordoneaza
sectorul exarhat.
Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial și se cretarul eparhial se
numesc de C hiriar h într -o sedinta a Permanentei c onsiluilui eparhial tinandu -se seama de
urmatoarele criterii, media generala, minim 8.50 , fără impedime nte canonice sau condamnari
penale și având o intensa activitate pastorala și misionara. Toți aceștia au atributii clar stabilite
prin decizie chiriarhala și participa fără drept de vot la sedintele A dunarii eparhiale.
Clericii din A dministratia eparh iala, pot fi numiti slujitor i la parohii direct. Lucrările
Adunarii eparhiale, ale C onsiliului eparhial și ale P ermanentei consiliu lui eparhial sunt
pregătite de C ancelaria eparhiala.

Curs – 13.12.2018
Pana acum am vazut modul in care in bise rica noast ra sunt organizate si functioneaza
organismele centrale, regionale, locale (deliberative, executive si administrative).
Una din coordonatele principale este sinodalitate (organisme de comuniune in care
nimeni nu e lasat singur).
Cel mai important organism: Sf Sinod – uneste toti ierarhii in functie. Are
responsabilitati in tot ceea ce privest activitatea Bis ericii noastre.
Sinodul Permanent si Adunarea nationala bisericeasca.
Ce inseamna Sf Sinod ? (anul trecut – organisme exclusiv episcopale si mixte (si pr eoti,
calugari laici) ). Sf Sinod doar din ierarhi.
Episcopii sunt alesi doar de sinoade ale bisericilor autocefale.
In istorie: de sinod, alteori de sinod largit (si cu laici), un caz clerici. => Mai multe
evenimente, unele mai particulare in istorie. Dar principiul este de a participa intreaga
comunitate. In primul rand comunitatea unde el va pastori -> implicarea comunitatii unde
pastoreste, cat si autoritatea cea mai mare, sinodul de episcopi.
In timp evolueaza: in perioada otomana: alegerea se facea de un sinod restrans,
permanent, pentru ca nu avea posibilitatea de a alege. Patriarhii Antiohiei / Alexandriei alesi
la Constantinopol din cauza turcilor in unele perioade.
=> modalitatile practice pot sa fluctueze, dar se pastreaza 2 componente: consultarea
eparhiei si autoritatea bisericeasca, cea care hotaraste.
In istorie si abuzuri – autoritatea de stat alege / da jos. Condamnate de biserica cand a
avut liberrtate.
=> alegerea : un act eminamente sinodal care implica tot: clerici, laici si monahi, p entru
ca pastorul e r esponsabil de intreaga comunitate.
Se foloseste principiul reprezentativitatii => organismele eparhiale deliberative (cele
care pot lua decizii, la noi sunt adunarile eparhiale).
Alegerea de ierarhi facuta de Sf Sinod .
Exista si un proces prea labil de consultare, de jos in sus. Se constata ca eparhia e
vacanta.
Categorii de ierarhi:
Dupa responsabilitati:
– ierarhi chiriarhi (pastoresc o eparhie)

– episcopi
– arhiepiscopi
– ierarhi care ajuta pe chiriarhi
– arhiereu ( pentru episcop)
– episcop v icar ( pentru arhiepiscop)
– episcop vicar patriarhal ( pentru patriarh) (potrivita statu tului echivalata cu un chiriarh,
chiar daca nu pastoreste o eparhie)
Cei ce prezideaza sinoadele de mitropolii
– mitropoliti
Pentru intensa activitate pastoral a, se aco rda si titluri personale onorifice (ad persona
– se confera de Sf Sinod unei persoane, cand moare, titlul nu se mosteneste)
– arhiepiscop onorific (ex: Maramures si satma rului : Iustinian)
– mitropolit onorific ( Targovistei, Nifon)
Alegerea: o consulta re a comun itatii. De fiecare data cand se alege u n ierarh, trebuie
sa fie implicata si eparhia.
Cand e vicar, il propune chiriarhul. Trebuie sa existe 2 propuneri. Trec printr -o
consultare cu nivelul regional (sinodul mitropolitan), care mai poate adauga un al treile a
candidat si sunt r eprezentati Sfantului Sinod spre alegere. Sf Sinod alege unul din ei.
Daca e eparhia vacanta: alesi dintre ierarhii vicari (mai sus dintre arhimandriti, preoti
vaduvi cu conditii). Deci acum nu se hirotonesc, ci se aleg dintre ierarhi. Tot 3 can didati la Sf
Sinod (nu am auzit procesul pana la 3)
La mitropoliti – eligibili doar arhiepiscopi si episcopi cu conditii (min 7 ani de pastorire
neintrerupta la o eparhie (consulta cu adunarea eparhiala – 2 candidati, sinodul mitropolitan,
mai al ege 3 si d in 3 la sinod, ca mai sus).
Cand se ajunge in sinod, mai poate adauga si el un candidat
Locotenenta scanunului vacant: chiriarh – de mitropolit sau ierar hul desemnat de
mitropolit.
Mitropolit: de patriarh sau delegatul patriarhului.
Patriarh: toti ierarhii Sf Sinod cu conditii (urmatorul in diptice).
Alegerea de Sf Sinod , si pentru alegere prezenta de 3/4. Voturi 1/2+1, pentru patriarh
2/3 dintre prezenti.
Dupa ce un ierarh e ales:

– daca e doar preot => trebuie hirotonit (vicari). Pentru confirmare un act eliberat de
patriarh (act patriarhal de confirmare). Alegerea validata doar dupa acest act.
– deja ierarh (chiriarhi) – doar intronizare, prezentare oficiala de catre mitropolit, de
obicei. Mitropolitul prezinta si un act oficial (gramata (Scrisoare) de in tronizare)
In cadrul mitropolitilor, gramata d ata de patriarh. Pentru Patriarh , este data de Sf Sinod .
=> etape: alegere, hirotonie (daca e nevoie), confirmare/prezentare oficiala.
In bisericile de limba greaca, din momentul in care Grecia a devenit monarhie
suverana – tensiuni intre Atena si C onstantinop ol (v oiau scaunul patriarhal la Atena). Din se c
XIX – rocada: pentru a conferi intaistatatorului bise ricii ??? greci i l-au numit arhiepiscop, dar
nu este recunoscut ca ? ?? ci doar ca presedinte de sinod. Ceilalti ierarhi sunt mitro politi.
Chiriarhul are titlu de mitropolit chiar daca nu prezideaza un sinod mitropolit an, nu e episcop
de mitropola ci de orasele mici (desi c onform canonanelor mitropolitul prezideaza sinodul).
Doar cei ce prezideaza sunt arhiepiscopi. In patriarhia ecumenica n u exista arhiepiscopi, doar
mitropoliti – anomalie.
BOR a conservat cel mia bine modul de organizare din sec 1.
Rusa: sistemul deteri orat pentru ca au avut nevoie de mitropolii foarte mari
(multinationale, ex: ucraina).
Totate cultele trimit spre Secretari atul de stat pentru Culte notificari in care spun cine
e ales (informeaza statul) ; (inainte 1918 -1990 erau emise decrete de recunoastere, statul
putea sa nu recunoasca)