Curs Civil 2 9 Oct [604050]

CURS CIVIL – 9 OCT Obiect de reglementare Subiectele de drept civil Art. 25. – (1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice și persoanele juridice. (2) Persoana fizică este omul, privit individual, ca titular de drepturi și de obligații civile. (3) Persoana juridică este orice formă de organizare care, întrunind condițiile cerute de lege, este titulară de drepturi și de obligații civile. ( o entitate colectiva, caruia lege ii recunoaste drepturi juridice) Dreptul civil nu impune o conditie speciala a persoanelor pentru a le considera subiecte de drept civil. Pana si persoanele care sunt autoritati poublice pot intra in raporturi civile ( ex: guvern, statul, unitati administrative teritoriale) 䡴 rolul de drept comun al dreptului civil. Insa, uneori dreptul civil da o relevanta speciala anumitor calitati unor persoane, stabilind un regim juridic special pentru un anumit tip de subiecte. 䡴 profesionisti si neprofesionisti Aplicarea generală a Codului civil Art. 3. – (1) Dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil. (2) Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere. (3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu ca scop obținerea de profit. Legea 489/2006 – Culte religioase recunoscute de lege sunt persoane juridice. Sunt persoane juridice si partile componente administrative䡴 pana si manastirea poate fi o persoana juridical si un profesionist, in ciuda abesntei scopului lucrative Pana la intrarea in vigoare a noului cod exista distinctia comercianti/necomercianti 䡴 decurgea din vechiul cod commercial din 1887. Sunt comercianti toate societatile comerciale, dar si orice alte entitati care efectuau dif fapte de comert. Legea 71/2011 a abrogat codul commercial. Care este relatia dintre commercial/necomercial si profesionist/neprofesionist ???? ( Notiunea de comerciant este inclusa in cea de profesionist) Legea 71/2011- Art 8 ART . 8 (1) Notiunea "profesionist" prevăzută la art. 3 din Codul civil include categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activităti economice sau profesionale, astfel cum aceste notiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil. 2) În toate actele normative în vigoare, expresiile "acte de comert", respectiv "fapte de comert" se înlocuiesc cu expresia "activităti de productie, comert sau prestări de servicii".

Notiunea de profesonist si neprofesionist sunt notiuni relative, relative la raportul juridic concret in care intra subiectul Metoda de reglementare -Se traduce in pozitia in care normele din acea ramura a dreptului claseaza subiectele de drept unele fata de altele. 1.Metoda egalitatii juridice a subiectelor -Nu exista in acea ramura de drept anumite subiecte carora sa li se confere anumite prerogative exceptionale care nu sunt accesibile celorlalte subiecte si care permit titularilor sa impuna unilateral dreptrui si obligatii, independent de vointa celorlalti din urma -Nu trebuie sa fie confundata cu fenomenele i.Egalitatea in fata legii – principiu constitutional ( Art 16 C) ii.Egalitatea de drepturi si obligati a subiectelor intr-un raport juridic civil iii.Egalitatea in fapt a subiectelor ( eco, fizic, intelectual) Pentru a asigura egalitatea juridica reala a sub, codul civil prevede forme de protective pentru categorii pe care le considera vulnerabil Art 146 – (3) Minorul nu poate să facă donații, altele decât darurile obișnuite potrivit stării lui materiale, și nici să garanteze obligația altuia. (4) Actele făcute cu încălcarea dispozițiilor alin. (1)-(3) sunt lovite de nulitate relativă, dispozițiile art. 144 alin. (3) fiind aplicabile în mod corespunzător Consecinte pentru faptul ca metoda juridical este predominant egalitatea juridical: i.Principalul izvor este actul juridic( manifestarea de vointa) ii.Dreptul civil este de regula un drept dispozitiv ( maj normelor sunt norme dispositive 䡴 de la care partile pot deroga䡴 alegerea unei alte conduit deobicei prevazute de norma) iii.DC face parte din dreptul privat, se preocupa in primul rand de ocrotirea unor interese individuale 
Autonomia dreptului civil䡴 un siistem complet//autosuficient, prin izvoarele sale cuprinde tuate normele necesare pentru reglemtarea raporturilor juridice care vizeaza raporturile sale䡴 nu are nevoie sa recurge la norme din alte ramuri de drept pentru reglementarea raporturilor civile. EX: dreptul admnistrativ – reglementeaza contractele administrative, dar nu defineste notiuni ce nu vizeaza decat elemente specific Caracterul autosuficient i.Istoria indelungata a ramurii ii.Varietatea izvoarelor/surselor dreptului civil 2.Metoda subordonarii

– Exista in acea ramura de drept anumite subiecte carora sa li se confere anumite prerogative exceptionale care nu sunt accesibile celorlalte subiecte si care permit titularilor sa impuna unilateral dreptrui si obligatii, independent de vointa celorlalti din urma oConcluzie -DC este acea ramura a dreptului care reglementeaza in mod autonom raporturile patrimoniale si nepatrimoniale dintre pr fiz si jur, aflate pe pozitii de egalitate juridical, tinand cont insa pentru asigurarea acestei egalitati juridice de imprejurarile specifice care carcaterizeaza anumite subiecte de drept civil Rolul dreptului civil 䡴 rolul de drept comun(general) Art. 2. – Prezentul cod este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor sale. Izvoarele dreptului civil 1.Notiunea. Clasificare 2.Analiza fiecarui izvor: 1.lege, 2.uzante, 3.principiie, 4.problema jurisprudentei, 5.bunelor moravuri 3.Ordinea de aplicare 1.Notiunea de izvor A.In sens material – acele CE care acracterizeaza o comunitate umana la un moment dat si care determina crearea si continutul normelor juridice ( nevoi, convingeri sociale, religioase, imprejurari de fapt care impun reglementare) B.In sens formal – forma scrisa sau nescrisa pe care o imbraca formele juridice Ex. C civ- un izvor Clasificare A.Dupa forma oScrise – al carui Vechiul Ccvil 1864 – varsta minima de casatorie 18 ani barbati, 15 ani femei, baiatul care n-a implinit inca 25, fata 21, aveau nevoie de incuviintarea parintilor. Anii ’50, codul familie 18 b si 16 f, fara incuviintare. 2007- varsta min 18 b+f

continut este redat printr-un doc scris care emana de la o autoritate publica competenta sa stabileasca acele norme de conduita oNescrise – uzante B.Dupa originilor oNationale Cele create de autoritati publice nationale sau de practica juridical oInternationale 1.fie consta in instrumente internationale ( tratate) din care face parte si RO, 2.fie in acte care emana de la organizatii internationale, l acare Ro este parte, ( legislatie EU) 3.fie sunt create de practica juridical internationala C.Forta juridical oPrimare – se aplica independent de un alt izvor ( autonom) – constitutia si legea oSecundare – care se aplica in virtuttea autorizarii date de un alt izvor ART 1. (3) În materiile reglementate prin lege, uzanțele se aplică numai în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea.- uzante izvor secundar D.Dupa continutul lor normativ oOriginare/ Normative – care stabilesc noi norme oInterpretative – dau o interpretare oblogatorie normelor dintr-un izvor original Art 69/ Legea 24/200 privind normele de tehnica legislative- act normative ce stabileste cum se scriu legile. Aceasta dispozitie prevede ca interpretarea facuta printr-un act normative, cu privier la continutil unui alt act normative, implica cerinta ca actul normativ interpretativ sa aiba cel putin aceeasi forta juridica, ca actul normative interpretat. Jurisprudenta, in caz exceptional, cand constituie izvor interpretativ este supusa unor cond speciale: E.Incidental or/ Ipoteza in care se aplica oImediate- independent de existenta ( sau neexistenta) unui alt izvor oMediate – doar in ipoteza existentei unei lacune de interpretare; aplicare subsidiara fata de un izvor imediat( uzantele in cazurile nereglementate de lege se plaica in cazul In care exista o lacuna in lege) ART 1(2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare,… 2.ANALIZA FIECARUI IZVOR 1.Legea Definitie oContinutul normative al unui act scris //

oin sensul larg legea este orice act emis de catre o autoritate prin care se manifesta puterea statala indifferent daca acest act creeaza norme juridice sau creeaza doar drepturi si obligatii pentru o situatie particulara oin sens restrans legea doar actul emis de autoritate care contine norme juridice legea 263/1941 adoptata de parlament in conetxtul dictaturii lui Antonescu – se expropriaza urmatoarele proprietati immobile ale Elenei Lupescu + toate drepturi de creanta si mobiliare o Criteriul formal (include doar acte normative veritabile) -sens larg: orice act al unei autoritati publice care cuprinde veritabile norme juridice -sens restrans: sunt legi numai actele de reglementare primara adoptate de catre Parlament ( potrivit procedurii Art 73-79 din Constitutie ) Concluzie- ne intereseaza doar legea din punct de vedere restrans, dupa continutul normative. Dar formal, ne intereseaza nu doar legile adoptate de Parlament ci si alte documente, precum Ordonante, hotarari de guvern etc. . Tipuri de legi( formale) ( in ordinea fortei juridice ) 1.Constitutia si reglementari internationale din materia drepturilor omului (CONSTITUTIE) ART . 20 Tratatele internationale privind drepturile omului (1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertătile cetătenilor vor fi interpretate si aplicate in concordantă cu Declaratia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte. (2) Dacă există neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementările internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Ex: Declaratia Universală a Drepturilor Omului( Paris – 1948 ONU, Conventia Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), Doua pacte fundamentale- drepturi sociale NORMA JURIDICA- o regula de conduita generala( impersonala) abstracta si vocatie de aplicare repetata Abstract- nu este destinate reglementarii unei

si culturale si al doilea drepturi civile si politice; Charta Drepturilor Fundamentale䡴 similar CEDO, dar parte EU Masurarea fortei i.Valoarea constitutionala ( interpretativ constitutionala) ii.Forta juridical supralegala – reglementari cu privier la dr omului sunt peste legile parlamentare iii.Subsidiaritatea ( reglementarile in materie de drept om se aplica in subsdiar, in absenta unor dispozitii mai favorabile) Jurisprudenta de Curtea Europeana a Dreptului Omului face front comun cu Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Ex: tortura. Conventia Eu sanctioneaza tortura, insa detalierea a ce inseamna fenomenul sunt regasite in practica instantei Curtea Europeana 2.Tratatele constitutive ale Uniunii Europene si reglementarile obligatorii adoptate de catre institutiile UE -2 tratate fundamentale constitutive – Tratatul privind Uniunea Europeana si Tratatul privind… ART 148 CONSTITUIE (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fată de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. -Regulamente – reglementari primare, cu norme juridice adresate atat statelor member cat si suiectelor de drept din statele membre( au effect direct in dreptul intern) -Directivele – nu stabilesc norme pentru subiectele de drept, ci stabilesc doar obiective obligatorii pentru statele membre( in mod exceptional directive poate sa produca efecte directe fata de particulari cu doua conditii (1) statul membru sa nu fi transpus directiva in termen, sau a transpus deficitar (2) dispozitia directive este sufficient de clara si precisa incat sa poata genera in mod direct drepturi si obligatii pentru particulari