Curs 2 Compressed [618044]

PRINCIPII ETICE
VIRTU ȚI ALE MEDICULUIBioetic ă. Curs 2
Conf.Univ.Dr . Sorin Hostiuc

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE
BIOETICII
Autonomie
Beneficen ță
Non-
maleficen ță
Justi ție

AUTONOMIE
capacitatea uneipersoane de a acționaliber, în
direc țiadictat ăde conștiințaei

FORMEBazal ă nivelul minim de autonomie care s ă permit ă
unui agent s ă fie capabil de a ac ționa conform
dorin țelor sale
Personal ă persoan ă (agent) este autonom ă dacă ea poate
iniția ac țiuni pe baza faptului c ă are puterea de a
le ini ția (și deci ini țierea acelor ac țiuni nu este
dependent ă de puterea sau dorin ța altor
persoane)
Ideală nivelul ideal de autonomie, la care trebuie s ă
aspirăm și în care agentul ac ționeaz ă strict
voluntar, autentic, și liber de orice influen țe
externe
De ac țiune X ac ționeaz ă autonom dac ă și numai dac ă X
acționeaz ă (1) cu inten ție, (2) în țelegând și (3) în
absen ța unor influen țe externe”
Este cea mai u șor cuantificabil ă în
medicin ă/cercetare

CARACTERISTICI ALE AUTONOMIEI DE
ACȚIUNE
Inten ționalitate01
Înțelegere02
Lipsa unor
controale
externe
(voluntarianism)03

INTEN ȚIONALITA
TEA
Cineva care ac ționeaz ă cu
o inten ție anume :
1.acționeaz ă cu un scop;
are un plan,
2.Acționeaz ă în
conformitate cu
algoritmul inten țional
prestabilit
Variabil ăbinar ă–da/nuacțiune voită, concordantă cu
un plan, indiferent dacă
acțiunea este dorită sau nu
(Faden )

DISTINC ȚIA ÎNTRE INTEN ȚIE ȘI A
ACȚIONA CU INTEN ȚIE
Inten ția de a ac ționa nu este suficient ă pentru a defini
inten ționalitatea;
Uneori, dorin ța și voin ța intr ă în conflict, generaând
inac țiune
Să presupunem că în momentul în care aflăm
că avem apendicită dorim să scăpăm de
operație. Intenția noastră (pură) este de a
scăpa de operație și cu toate acestea vom
acționa în sens opus, deci acceptând
intervenția.

DISTINC ȚIA ÎNTRE A AC ȚIONA CU INTEN ȚIE
ÎN VEDEREA OB ȚINERII UNUI SCOP ȘI A
ACȚIONA NEINTEN ȚIONAT
Congruen ța plan –acțiune este OBLIGATORIE pentru inten ționalitate
Să presupunem că agentul X dorește să ajungă
în Londra, UK (intenția). În acest scop se duce
la aeroport și ia primul avion cu direcția
Londra (planul). În momentul în care coboară
din avion își dă seama că a ajuns în Londra,
OntarioInten ționalitatea –anulat ă de o
acțiune neconcordant ă cu planul

DIFEREN ȚA ÎNTRE VOIN ȚĂ ȘI DORIN ȚĂ
CA ELEMENT MOTRICE AL
INTEN ȚIONALIT ĂȚII
Dacă inten ționalitatea este generat ă de voin ță =>
decizie ra țională
Dacă inten ționalitatea este generat ă de dorin ță, fără
component ă volitiv ă => agentul moral nu ac ționeaz ă pe
baza ra țiunii => dispare conexiunea cu moralitatea
autonom ă
Copil 14 ani, ce refuz ă o injec ție cu antibiotic => dorin ța de a
nu suferi anuleaz ă inten ționalitatea ac țiunii sale
Copil, 14 ani, ce refuz ă tratament oncologic, cu șanse minime
de reu șită –inten ținalitatea poate exista (exist ă o motiva ție
rațional ă pentru refuz

ÎNȚELEGEREA
ØProcesul cognitiv prin care
informa țiile cap ătă un anume
sens pentru cel care le
ascult ă
ØSensul informa țiilor depinde
de conceptualizarea
semnifican ților emi și de
receptor prin diferen țierea
spațială și temporal ă de
semnifican ți înrudi ți, asociat ă
cu analiza comparativ ă a
semnifican ților înrudi ți
ØProces continuu, multistadial
Pacient: [anonimizat] 79 de ani pe care îl diagnosticăm cu neo de prostată stdI
și îi comunicăm rezultatul astfel: ”Aveți un neoplasm localizat la
nivelul prostatei”. Pacientul are un nivel intelectual submediu , cu 4
clase terminate și care calcă pentru prima dată într -un spital. În
momentul în care aude respectiva informație pacientul înțelege că
are ceva. Ce ceva îi este complet neclar. Tot ce își poate da seama
este că are o afecțiune. În momentul în care medicul îi dă un sinonim,
cancer, pacientul înțelege că are o afecțiune letală, deoarece toți cei
cu cancer mor, lucru pe care îl știe și el. Vedem cum sensul
informației depinde de modul în care este conceptualizat de pacient,
ceea ce face obligatoriu un model informațional apropiat de nivelul
intelectual al acestuia. Pacientul în acest caz gândește binar -cancer
= moarte, altă afecțiune = nu în mod necesar moarte. Nu însă
aceasta este informația pe care medicul dorește să i -o dea. În etapa
următoare îi spune ca are un cancer la prostată. Informația
suplimentară, spusă și anterior pacientului sub forma de neoplasm
localizat la nivelul prostatei, nu îi spune nimic nou. În momentul însă
în care medicul îi spune că, printr -o intervenție chirurgicala, în cazul
cancerului de prostată aflat în stadiul în care e la respectivul pacient,
există șanse extrem de mari de vindecare, pacientul adaugă un nou
sens cancerului de prostată -nu este cancerul care omoară ci
cancerul care te poate lăsa să trăiești dacă nu e foarte înaintat.

ETAPE ALE ÎN ȚELEGERII
ØÎnțelegerea formei mesajului
(limbă, format scris/verbal, etc)
ØÎnțelegerea tehnic ă a
conținutului (semnificantul) –
depinde esen țial modul în care
emițătorul reu șește să transpun ă
în propozi ții atât ceea ce
gânde ște cât și modul în care
gânde ște (performan ța
lingvistic ă –Chomsky)
ØÎnțelegerea semnificatului (a
sensului mesajului).

NON-CONTROLUL
(VOLUNTARIANISMUL )
!prezum ția de non -control
=> o ac țiune este generat ă
de un ra ționament
independent de condi ții
externe care se pot afla în
conflict de interese cu
respectiva ac țiune
(controale)
!stabilit pe baza analizei
dihotomiei
influen țări/rezisten ță la
influen țare

TIPURI DE
CONTROL –
CONSTRÂNGERE
A dore ște să împiedice
pe B s ă realizeze
acțiunea X;
A îi comunic ă o
revendicare lui B;
Revendicarea lui A
precizeaz ă faptul c ă,
dacă B realizeaz ă
acțiunea X atunci A va
realiza o ac țiune Y care
să genereze consecin țe
apte de a face realizarea
acțiunii X mai pu țin
dezirabil ă decât
nerealizarea ac țiunii X;
B îl consider ă capabil
pe A de a duce la bun
sfâr șit ac țiunea Y.
B nu realizeaz ă X.
Cel pu țin par țial,
nerealizarea de c ătre B a
X a fost generat ă de frica
lui B ca A s ă nu realizeze
acțiunea X Forme:
ØAmenin țare–
efectul asupra
pacientului este
nefavorabil
ØIspitire -efectul
asupra
pacientului este
neutru

TIPURI DE NON -CONTROL –
PERSUASIUNE
Medicul încearc ă să
conving ă pacientul s ă
acționeze într -un
anume fel, apelând la
rațiune/sentimente
Cea mai pu țin
problematic ă
Permis ă în clinic ă,
interzis ă în cercetarea
biomedical ă

TIPURI DE NON -CONTROL –
MANIPULARE
include toate metodele
de control altele decât
constrângerea și
persuasiunea.
Spre deosebire de
constrângere și
persuasiune –variabil ă
continu ă
Considerat ă control
doar dac ă este
important ă
Extrem de frecvent ă în
clinică
Ex: manipularea pe baza
datelor statistice

BENEFICEN ȚAPrincipiul beneficen ței -obliga ția moral ă de
a ac ționa înspre binele altora (datoria de a
îngriji pacientul)
Diferen țiată de:
-beneficen țaexcep țională –include
adițional idealuri de ac țiune șieexcelen ță
moral ă de caracter
-benevolen ța –trăsătură de caracter –
virtutea de a fi dispus s ă ajuți pe al ții
„sentimentul de a dori s ă promovezi
interesele speciei noastre și să asiguri
fericirea speciei umane” (Hume)Medic oncolog, pe lâng ă
tratamentul medical al
bolnavului, ini țiază o
strângere de fonduri
pentru tratament în
străinătate
Asistent medical, vede un
accident rutier, se implic ă
în acordarea primului
ajutor pân ă la venirea
SMURD

NORMATIV
Datoria de a nu face
rău;
Datoria de a preveni
răul;
Datoria de a elimina
răul;
Datoria de a promova
binele

DESCRIPTIV
Atingerea scopului cel mai înalt, fezabil, al
tratamentului:
-vindecare
-ameliorare
-oprirea evolu ției nefavorabile
-scăderea vitezei evolu ției nefavorabile
-îngrijiri paleative cu minimizarea
suferin ței

FORME PARTICULARE
Beneficen ța ca
satisfac ție
Beneficen ța
procreativ ă
Beneficen ța social ă
Beneficen ța drept
calitate a vie ții

BENEFICEN ȚA CA SATISFAC ȚIEActul medical este generat primar de
dorin ța pacien ților de augmentare a
unor tr ăsături fizice
-cosmetic ă (dermatocosmetic ă,
cosmetic ă dentar ă)
-chirurgie plastic ă
Doar dac ă:
-riscurile sunt minimale
-pacientul î și manifest ă explicit
dorin ța

BENEFICEN ȚA
PROCREATIV Ă
un cuplu (sau un p ărinte
singur) ar trebui s ă
selecteze, din poten țialii
copii pe care îi poate
avea, pe cel care are
șanse de a tr ăi cea mai
bună viață, sau m ăcar o
viață la fel de bun ă ca a
altora, bazându -se pe
date relevante ce îi sunt
disponibile
Extrem de discutabil ă
(eugenic ă)

BENEFICEN ȚA SOCIAL Ă
statul poate decide ca
o anumit ă procedur ă :
să fie realizat ă fără să
existe acordul explicit
al pacien ților
subiec ților
(consim țământ
prezumat în
transplantologie)
fără ca
pacientul/subiectul de
interes s ă poat ă refuza
(sau dac ă refuz ă,
poate suferi diferite
penalit ăți legale) –
vaccinuri

BENEFICEN ȚADREPT CALITATE A VIE ȚII
Uneori, scopul tratamentului este s ă maximiz ăm calitatea vie ții
pacientului și nu neap ărat binele medical
Modul de conceptualizare al QoL=> variabilitate extrem ă
interindividual ă:
­Modul în care o persoan ă își trăiește;
­Capacitatea de a se mi șca;
­Performa țesociale, economice, culturale, intelectuale;
­Minimizarea suferin țelor fizice sau psihice;
­Acuitatea psihic ă

DIZABILIT ĂȚI
Scăderea QoL=> cauzat ă de
dizabilit ăți
Din exterior –dizabilit ățile
determin ă o scădere
important ă a QoL
Dpdv al pacientului =>
variabilitate extrem ă
=>principiul schimb ării
perspectivei
opacientă care, înmomentul încare aaflat căare osteosarcom i-aspus medicului că, din
momentul încare tumora arface -osănusemai poată deplasa viața sanuarmai merita trăită
șiarprefera săfieeutanasiată .Înmomentul încare pacienta nus-amai putut deplasa
autonom, fiind mobilizabilă doar cuajutorul scaunului curotile, și-ainformat medicul căar
dori sămai trăiască, chiar șiîncondițiile respective, dar că, înmomentul încare arfi
imobilizată lapat șicuincontinență urinară, arprefera eutanasia .Înmomentul încare aajuns
înrespectiva situație pacienta i-aspus din nou medicului căviața eimai merită trăită șică
eutanasia nueste oopțiune (Spranger)

PRINCIPIUL SCHIMB ĂRII
PERSPECTIVEICauzat ă de:
Schimbarea sistemului de valori a
pacientului.
Schimbarea scalelor interne de m ăsurare
(recalibrarea scalei de valori). Pentru pacienta de mai sus, în prima
etapă valoarea capacit ății de a se
putea deplasa era extrem de mare;
în absen ța ei via ța nu merita tr ăită.
Odat ă ajuns ă în scaunul cu rotile, a nu
fi complet neajutorat ă a devenit
criteriul pe baza c ăruia se putea
analiza dac ă via ța mai merita tr ăită;
Pentru o persoan ă sănătoasă, a nu
putea s ă mearg ă poate p ărea
extrem de invalidant. Pentru o
persoan ă imobilizat ă într-un scaun cu
rotile gradul de invaliditate poate s ă
nu mai par ă atât de mare -se mai
poate deplasa, chiar dac ă mai dificil.

ATEN ȚIE!!!
MEDICII TIND
SĂ EVALUEZE
ÎN MINUS QOL
DATORIT Ă
UNOR
PREJUDEC ĂȚI
CE ȚIN DE:Rasă
Vârsta înaintat ă, dizabilit ățile (prejudec ățile de acest tip tind
să fie mai avansate, cel pu țin în România, în cazul medicilor
tineri);
Stilul de via ță –prejudec ăți îndreptate împotriva alcoolicilor,
homosexualilor, persoanelor HIV+, cu afec țiuni psihice, etc.
Sex –prejudec ățile în România tind s ă fie îndreptate
împotriva persoanelor de sex feminin, atât din partea
bărbaților (în special referitor la simptome subiective, care
sunt considerate a fi accentuate de c ătre paciente), cât și din
partea femeilor medici (în special a celor aflate la vârste mai
înaintate), prin includerea pacientului de sex feminin în diferite
stereotipuri (legate de modul cum se îmbrac ă, cum se
comport ă, etc)
Valoare economic ă/social ă. În România, acest lucru este
extrem de pregnant, persoanele potente financiar fiind
considerate a avea o calitate a vie ții mult mai bun ă;
Pacien ții dificili, antisociali, revendicativi –există tendin ța de
a limita eforturile terapeutice în cazul acestora, motivat ă de
aparentul refuz al acestora de a accepta anumite proceduri
terapeutice sau recomand ări medicale.

NON –
MALEFICEN ȚA
„Voi folosi tratamentul pentru a
ajuta dup ă judecata și abilitatea
mea, dar niciodat ă pentru a face
rău. Nici dac ă mi se cere, nu voi
administra vreun toxic otr ăvitor
nimănui și nici nu voi sf ătui pe al ții
să facă” (Jur ământul lui Hippocrate )
Înrudit cu beneficen ța–diferen ța
esen țială –acțiune/inac țiune
Riscurile tratamentului –nu trebuie
considerate maleficente , dacă
există o indica ție medical ă clară

NORMATIV
Să nu ucizi1
Să nu
generezi
durere/suf
erin ță2
Să nu
generezi
dizabilitate3
Să nu
jigne ști 4
Să nu
privezi pe
alții de
bunurile
vieții5
Să nu pui
pe al ții la
risc de
maleficen ț
ă(prin
neglijen ță) 6

PRINCIPIUL
DUBLULUI EFECT
Multe interven ții medicale au atât efecte
pozitive cât și negative (complica ții). Ele
sunt morale dac ă:
1. Interven ția medical ă trebuie s ă aibă un
scop pozitiv sau, în cel mai r ău caz,
neutru;
2. Doar efectul pozitiv trebuie s ă fie
inten ționat; cel negativ nu trebuie s ă fie
inten țional, de și poate fi previzionat;
3. Efectul negativ nu trebuie s ă fie necesar
pentru apari ția efectului pozitiv;
4. Efectul pozitiv trebuie s ă fie mai
important decât r ăul poten țial generat
Extracția unui dinte este utilă în
vindecarea unei infecții, dar poate
afecta estetic pacientul

JUSTI ȚIA
Normativ: a trata pe
cei egali în mod egal,
iar pe cei inegal în
mod inegal (Aristotel).
Inegalitatea poate fi:
­De tip distributiv: alocarea
resurselor se face
propor țional cu efortul
­De tip retributiv: alocarea
resurselor se face
propor țional, dar cu scopul
de a desp ăgubi pe cei mai
afecta ți

VĂLUL DE IGNORAN ȚĂ
principiile justițieiartrebui construite desub unvăl
deignoran ță,sub care nuam știnimic despre noi=>
vom încerca săconstruim unsistem devalori care să
genereze unnivel minim dedisconfort raportat la
orice stare poten țialăîncare ne-amputea afla .Dacă
nuștim, deexemplu, dacăsuntem orbi, vom încerca
sămaximiz ămșansele sociale decare beneficiaz ă
persoanele lipsite devedere, pentru afiproteja țiîn
situa țiaîncare ne-am afla efectiv înacea situa ție.
Acest
Sub acest vălde ignoran ță,vom elabora două
principii fundamentale alejustiției,respectiv :
­Principiul celei mai mari libert ățiegale (primul principiu) :„fiecare
persoan ăare dreptul egal lacea mai extins ălibertate debază
compatibil ăculibertatea altora”( Rawls )
­Principiul diferen ței(aldoilea principiu) :„inegalit ățilesociale și
economice trebuie rezolvate înașafel încât săgenereze un
beneficiu maximal pentru cei mai dezavantaja țimembri ai
societ ății,cu respectarea principiului economisirii echitabile”
(Rawls )

MODALIT ĂȚI DE
DISTRIBU ȚIE A RESURSELOR
(JUSTI ȚIA DISTRIBUTIV Ă)
Fiecăruia în mod egal;
Fiecăruia dup ă nevoi;
Fiecăruia dup ă efort;
Fiecăruia dup ă contribu ție;
Fiecăruia dup ă merit;
Fiecăruia dup ă legile cererii și
ofertei.

JUSTI ȚIA DISTRIBUTIV Ă
Dependent ă de anumite caracteristici, în raport cu care se cuantific ă
egalitatea/inegalitatea între dou ă sau mai multe persoane
Duce la includerea persoanelor în dou ă sau mai multe categorii
Clasificarea persoanelor pe categorii trebuie s ă respecte urm ătoarele
principii:
­Nu contravin drepturilor fundamentale ale omului;
­Nu contravin normelor deontologice;
­Nu contravin normelor legale în vigoare;
­Nu contravin tradi țiilor locale;
­Permit o distribuire echitabil ă în raport cu nevoile;
­Nu genereaz ă inechit ăți prin generarea unor inegalit ăți de șanse.

REGULA EGALIT ĂȚII DE
ȘANSE
nici o persoan ă nu ar trebui s ă
primeasc ă beneficii sociale pe
baza unor caracteristici
personale avantajoase
nemeritate sau s ă nu primeasc ă
beneficii sociale pe baza unor
caracteristici personale
dezavantajoase nemeritate
minimizeaz ă disparit ățile în
ceea ce prive ște accesul la
sistemul sanitar, prin protejarea
persoanelor dezavantajate la
loteria vie ți
Categorii „dezavantajate” la
loteria vie ții:
rasă
sex
Orientare sexual ă
Status socioeconomic

un studiu efectuat în 1997 în SUA referitor la persoane cu boal ă renal ă cronic ă terminal ă a
arătat că pacien ții de culoare reprezentat 47% din totalul celor pe dializ ă și doar 18% din cei
cu transplant renal, în condi țiile în care transplantul renal în SUA era gratuit (program finan țat de
stat).
Motive:
­tratamentul imunosupresiv posttransplant era asigurat în mod gratuit doar 2 ani, astfel c ă persoanele cu venituri reduse nu îl
puteau suporta
­că majoritatea donatorilor erau caucazieni, existând un mic num ăr de markeri HLA care erau diferi ți între persoanele de
culoare și cele caucaziene, fapt ce f ăcea ca „potrivirea” pentru transplant s ă fie înalt dependent ă de ras ă.
Cu toate acestea, diverse studii au ar ătat faptul c ă, rata de reject a persoanelor de culoare, în
cazul în care s -ar fi efectuat transplante renale în care imunohistocompatibilitatea nu era
perfect ă ar fi fost cu circa 2% mai mare, dar c ă prin eliminarea acestor criterii, num ărul de
persoane de culoare care ar fi beneficia de transplant ar fi crescut cu 6%

DISCRIMINAREA
orice deosebire, excludere,
restric ție sau preferin ță, pe
bază de ras ă, na ționalitate,
etnie, limb ă, religie, categorie
social ă, convingeri, sex,
orientare sexual ă, vârst ă,
handicap, boal ă cronic ă
necontagioas ă, infectare HIV,
apartenen ța la o categorie
defavorizat ă, precum și orice
alt criteriu care are ca scop sau
efect restrângerea, înl ăturarea
recunoa șterii, folosin ței sau
exercit ării, în condi ții de
egalitate, a drepturilor omului
și a libert ățile fundamentale,
sau a drepturilor recunoscute
prin lege, în domeniul politic,
economic, social și cultural, sau
în orice alte domenii ale vie ții
publice (O137/2000)Stereotipuri
vPoze mentale ale unor grupuri
popula ționale , bazate pe caractere
specific acestora
vTind să favorizeze caracteristicile
intragroup (etnocentrism )
Prejudec ăți
vatitudini negative asupra unui grup
popula țional, dezvoltat secundar apari ției
unor stereotipuri negative
Discriminare
vneagăanumitor drepturi unei alte persoane,
drepturi decare arfitrebuit săbeneficieze,
datorit ă dezvolt ării acestor atitudini
negative

VERACITATEA
transmiterea comprehensiv ă,corect ășiobiectiv ă
ainforma ției,dar șimodul încare profesionistul
(personalul medical) ocrote ște capacitatea
subiectului deaînțelege
ADA :„medicul dentist are odatorie de a
comunica adevărul.Acest principiu exprim ă
conceptul referitor căruia profesioni știi (din
domeniul medical) audatoria deafione știșide
încredere înmodul lor de interrela ționare cu
oamenii .Sub umbrela acestui principiu, printre
obliga țiile primare ale medicului dentist este
inclusă respectarea pozi ției de încredere,
inerente încadrul rela țieidentist -pacient, prin
comunicarea sincer ă,fără înșelăciune, și
men ținând integritatea intelectual ă”
­Îlconsider ădrept alcincilea principiu etic
fundamental

ÎNCĂLCAREA VERACIT ĂȚII­obținerea de informa țiifalse -dacăpacientul simte că
medicul îlminte nu vamaiavea încredere înel, ceea ce
poate duce fie la ascunderea unorinforma țiirelevante fie
la mințireamedicului ;
­obținerea de informa țiineconforme cu realitate -dacă
pacientul nu are toate datele esteposibil sănu identifice
ceinforma țiisuntîntr-adevărnecesare medicului pentru
luarea unordecizii medicale corecte ;
­esteafectat ăîncrederea înmedic, înrela țiamedic –
pacient șiînprofesia medical ăîngeneral ;
­scade complian țaterapeutic ă;
­scade șansele de vindecare

PERMISIBIL ĂUtilizarea de placebo
Limitat, în studii clinice
Privilegiul terapeutic

PLACEBO
substan țe neutre (f ără efect într -o anumit ă boal ă), care
sunt date pacien ților/subiec ților în loc de o substan ță
activă
Permis ă doar dac ă (condi ții necesare cumulativ):
­Patologia pacientului este cunoscut ă, și se știe că ea
răspunde bine la placebo;
­Alternativa la placebo este fie continuarea
durerilor/a afec țiunii, fie utilizarea unor
medicamente cu efecte adverse semnificative sau risc
de adic ție;
­Pacientul dore ște să fie tratat, cerând explicit acest
lucru;
­Pacientul insist ă să obțină o re țetă de la medic

STUDII CLINICE
-asignarea randomizat ă
a subiec ților
-pacien ții trebuie
informa ți despre
asignarea randomizat ă

PRIVILEGIUL TERAPEUTIC
informa ția poate s ă nu fie spus ă pacientului în situa ții excep ționale, dar doar
atunci când exist ă motive întemeiate pentru a crede c ă dezv ăluirea anumitor
informa ții ar periclita via ța pacientului sau ar afecta în mod negativ s ănătatea
sa fizic ă sau mintal ă
Situa ții posibile de aplicare ( Oosten ):
­când informarea pune în pericol via ța sau ar afecta fizic sau psihic pacientul
­când informarea ar preveni luarea unor decizii ra ționale deoarece ea este confuz ă sau
înfrico șătoare pentru pacient.
­când informarea ar putea cauza anxietate sau stres pacientului, fapt ce ar putea pune în
primejdie rezultatele interven ției medicale. În aceast ă situa ție legisla ția noastr ă prevede explicit
că pacientul este cel care trebuie s ă decid ă dacă dore ște sau nu s ă fie informat;
­dacă pacientul este muribund și informarea ar fi inuman ă. Este permisibil ă etic deoarece dac ă
pacientul este muribund nu are nevoie de date suplimentare pentru a lua decizii informate cu
privire la realizarea/nerealizarea unor interven ții terapeutice deoarece acestea nu pot avea
decât tent ă paleativ ă;
­dacă riscurile inform ării sunt mult mai mari decât riscurile interven ției propriu -zise. Foarte pu ține
sunt îns ă interven țiile care ar avea riscuri ale inform ării mai mari decât ale procedurii propriu -zise.
Aceast ă situa ție este aplicabil ă predominant la pacien ții cu tulbur ări psihice și o reactivitate
exagerat ă la stimuli;
­dacă informarea ar duce la prejudicii severe unor ter ți. Severitatea în acest caz ar trebui s ă fie
echivalent ă dacă nu mai mare ca cea minim ă necesar ă pentru înc ălcarea confiden țialității actului
medical

PRIVILEGIUL TERAPEUTIC NU TREBUIE S Ă FIE
UTILIZAT:
ca motiva ție de nespunere a adev ărului în cazul în care medicul are
dificult ăți în informarea pacientului sau în situa țiile în care acesta este
agresiv. Ascunderea adev ărului are frecvent efectul opus, de cre ștere
a anxiet ății pacientului (necunoa șterea unui prognostic poate fi mai
anxiogen ădecât cunoa șterea unui prognostic infaust );
în cazul unor boli contagioase cu declarare obligatorie, caz în care
pacientul trebuie s ă știe ce are și mai ales cum poate limita
răspândirea afec țiunii;
dacă pacientul necesit ă o interven ție medical ă ulterioar ă

LIMITE ALE PRIVILEGIULUI TERAPEUTIC:
încălcarea obligativit ății de a spune adev ărul se poate face doar în
prezen ța unei argumenta ții valide și solide. Prin urmare medicul trebuie
să expliciteze în scris motivele ascunderii adev ărului și de asemenea s ă
poată dovedi oricând c ă spunerea adev ărului ar fi dus la un pericol
imediat și sever pentru pacient (sau un ter ț);
privilegiul terapeutic se aplic ă strict pentru acele informa ții care au
poten țial negativ semnificativ. Dac ă medicul consider ă că informa ția
despre diagnostic ar putea face r ău, va trebui s ă spună pacientului toate
celelalte informa ții relevante. Altfel clauza de privilegiu terapeutic este
inactiv ă;
privilegiul terapeutic trebuie asociat totdeauna cu informarea
reprezentantului legal cu privire la toate elementele ascunse pacientului precum și motiva ția pentru care au fost ascunse. Reprezentan ții legali sau
apar ținătorii NU au nici un drept legal s ă ceară neinformarea
pacientului. Ei pot s ă spună medicului de existen ța unor riscuri ce ar putea
fi generate de spunerea adev ărului dar medicul este cel care trebuie s ă
ia decizia final ă.

ÎNCREDERE
atitudine pe care o avem fa ță de al ți agen ți
morali, despre care sper ăm că vor ac ționa
într-un mod conform cu dorin țele/a șteptările
noastre
Necesit ă îndeplinirea a cinci condi ții:
1. Vulnerabilitate a lui X (cel ce acord ă
încredere) raportat la Y (cel c ăruia i se
atribuie încrederea)
2. Non-abuz: X crede c ă Y nu va abuza de
încredere
3. Gânduri pozitive (cel pu țin în anumite
domenii): X are o p ărere bun ă/este
optimist în raport cu Y
4. Optimism în ceea ce prive ște prezen ța
competen ței specifice (cel pu țin în
anumite domenii): X are încredere c ă Y
va face Z (c ă este competent în acest
sens)
5. (facultativ): Y are un motiv întemeiiat
pentru a ac ționa în felul dorit de X

În Fra ții Karamazov , Dmitri Karamazov spune la
un moment dat povestea unui locotenent colonel
dintr-o unitate din Moscova, care a reu șit să
sustrag ă sume importante de bani de la armat ă,
în felul urm ător: imediat dup ă fiecare audit
contabil periodic, el lua banii necheltui ți și în
dădea comerciantului Trifonov , care îi returna
după o perioad ă de timp împreun ă cu un cadou.
În aceast ă situa ție, atât comerciantul cât și
colonelul beneficiau de o sum ă de bani care,
altfel, nu aducea beneficii nim ănui. Deoarece nu
erau legale, aceste tranzac ții depindeau în
întregime de încrederea pe care o aveau p ărțile
între ele. În ziua în care locotenent -colonelul
urma s ă fie înlocuit de la comand ă, el i-a cerut
lui Trifonov să îi returneze ultimii bani
împrumuta ți, respectiv 4500 ruble. Trifonov i-a
răspuns îns ă că nu a primit nici un bani de la el
și că nici nu ar fi putut s ă primeasc ă bani de la
el. Acel „nu ar fi putut” sugereaz ă faptul c ă
Trifonov știa că respectivele tranzac ții erau
ilegale și că, dac ă ar fi fost aduse la cuno ștința
publicului, ele ar fi generat consecin țe severe
pentru locotenent -colonel

REDUCEREA
COMPLEXIT ĂȚII
Motiva ția intrinsec ă
pentru care se apeleaz ă
la încredere =>
necesitatea de reducere
a complexit ății mediului
în care tr ăim, ce poate fi
realizat ă prin:
­retragere/evitarea deschiderii
=>vom evita s ă ne
vulnerabiliz ăm în raport cu alt
agent moral;
­transferul riscurilor inerente
oricărei rela ții personale către o
rela ție de sistem (medicul fiind
considerat ca un reprezentant al
sistemului de s ănătate)

SURSELE ÎNCREDERII ÎN MEDIC
•licen țiat în medicin ă,
•competen țe specifice, verificabile;
•educat într -o universitate de medicin ă, la cele mai înalte
standarde;legale :
•Reglementarea deontologic ă a comportamentelor medicului
•Virtu ți (empatie, compasiune, loialitate)
•Comportament principialist (cu beneficen ță, cu respectarea
autonomiei, etcmorale :
•personalitatea medicului
•comportamentul fa ță de pacien ți
•recunoa șterea social ă/profesional ă (grade didactice, apari ții
în mass -media, c ărți publicate, diplome/certific ări, etcpersonale (care genereaz ă
direct încredere pe baza
unei rela ții personale, dar
indirect tinde s ă genereze și
încredere în sistemul sanitar):

CAUZE ALE SC ĂDERII
ÎNCREDERII ÎN MEDIC
⛳comportamente imorale aleunor confra ți;
⛳fake -news ,inclusiv ata șarea de proiecte
imorale/ cuimpact poten țialsemnificativ asupra
stării de sănătate, precum mișcarea anti-
vaxxers ;
⛳comercializarea medicinei ;
⛳expunerea bogățieidecătreunii medici ;
⛳erorile medicale, prezentate înmass -media,
chiar înainte săfiedovedite ;
⛳accentuarea, de către mass -media, public,
social media, aoricărui comportament sau
atitudini neetice /neprofesionale ;
⛳indisponibilitatea fizicăamedicului (care nu
stau laprogram sau nupot ficontacta țiînafara
programului însitua țiideurgen ță);
⛳atitudini dure, superioare, nerespectuoase, reci
aleunor medici ;
⛳căutarea de informa țiimedicale de pe
internet, înainte deconsult,
⛳uneori, încrederea într-unanume medic poate
fipierdut ădatorit ăunor acțiuni minore, precum
uitarea unei program ări, netransmiterea
rezultatului unor analize medicale

RECÂ ȘTIGAREA
ÎNCREDERIIveducarea publicului larg despre medicin ă sau etic ă medical ă
vcreșterea gradului de con știentizare referitor la autonomia pacientului
și la faptul c ă ea este într -adevăr respectat ă;
vrespectarea, pe cât este posibil, a dorin țelor non -medicale ale
pacien ților (grad de implicare al apar ținătorilor în cadrul planului
terapeutic, respectarea dorin ței pacientului de a prioritiza unele
beneficii non -medicale ale tratamentului, etc)
vatitudine respectuoas ă, cald ă, empatic ă;
vdezvoltarea unei rela ții personale cu pacientul;
vîncurajarea pacien ților să ia propriile decizii;
vprezentarea datelor medicale cât mai obiectiv, inclusiv prezentarea
explicit ă a unor poten țiale conflicte de interese ce ar putea interfera cu
activitatea medical ă sau de cercetare

COMPASIUNE
virtute moral ă,caracterizat ăde
odispozi țiecomportamental ăde
asuferi pentru pacientul său,
lucru ce faciliteaz ă și
îmbog ățeșteefectul pozitiv al
actului medicale
suferin ță comun ă creeaz ă o
rela țieinterpersonal ăce
­ajutălaprocesul devindecare
­creșteîncrederea înmedic
­Cre ștecomplian țaterapeutic ă.

Moral
Intelectualdispozi ția de a
înțelege, evalua
și cânt ări
unicitatea
binomului
pacient -afec țiunepoate modula
managementul
terapeutic func ție
de a șteptările și
valorile pacientuluievaluarea
obiectiv ă a
scopurilor
tratamentului,
personalizate
pe pacientVindecarea –
component ă
spiritual ă/psi
hicăNecesit ă
apropiere psihic ă
=>în țelegerea
afectiv ă a
pacientului
Componente
Medicul nu trebuie s ă se piard ă în suferin ța pacientului:
anuleaz ă evaluarea obiectiv ă a scopurilor tratamentulu
favorizeaz ă sindromul de burn-out

DEFEREN ȚIATĂ
DE:Milă=compasiunea aunei persoane aflate într-o
pozi țiedeforțăîndreptat ăspre opersoan ăcenuare
niciopreten ție.Mila NUtrebuie săaparăîncadrul unei
rela țiimedic -pacient, deoarece pacientul NU are o
situa țiede inferioritate fațăde medic, ciuna de
vulnerabilitate
Empatie =capacitatea deasimțiceea cesimte oaltă
persoan ă,utilizând sistemului decoordonate alacesteia
­permite săsimțimogamămult mai largădeemo ții,
atât pozitive câtșinegative .
­precondi țieiacompasiunii
Simpatie =capacitatea deaconștientiza sentimentele
altor persoane, fărăafiafectat deacestea
Prietenie =bazat ăprimar peinterese comune, spre
deosebire decompasiune, care asociaz ăocomponent ă
tehnic ășiștiințifică

ANULAT Ă DE
indiferen ță față de suferin ța
pacientului;
lipsă de interes;
imposibilitatea de a în țelege
modul în care pacientul î și
conceptualizeaz ă afec țiunea

COMBATEREDeficil ă,fiind adând înrădăcinatăînpersonalitatea
medicului
alegerea unor profesiuni non-medicale, sau medicale
tehnice, cu un contact mai redus cu pacientul
(anatomie patologic ă,medicin ădelaborator)
creșterea duratei detimp acordate fiecăruipacient,
pentru afacilita cunoa șterea luișiimplicit pentru a
creșteșansele deaneapropia deacesta ;
realizarea unor alian țeterapeutice cumedici sau
personal medical pentru care compasiunea vine
natural, etc

FIDELITATE/LOIALITATE
Loialitatea = virtute moral ă
=> înclina ție de a ac ționa
corect în raport cu persoanele
de care suntem ata șate într -un
mod deosebit 1
Fidelitatea => implic ă
datoria de a ajuta o anumit ă
persoan ă, fiind o obliga ție
moral ă. Fidelitatea este
superpozabil ă unui tip
particular de loialitate =>
loialitatea profesional ă2

FIDELITATEA ÎN MEDICIN ĂDeprioritizarea intereselor personale atunci când intr ă în
conflict cu interese ale pacientului;
Prioritizarea intereselor pacientului în raport cu interesele
unor ter ți Declara ția de la Geneva: „S ănătatea
pacientului este prima mea considera ție”;
A urm ări ca îngrijirea medical ă să aibă drept scop
principal restabilirea st ării de s ănătate a pacientului și
respectul pentru via ța uman ă. Declara ția de la Geneva:
„Voi manifesta respect pentru via ța uman ă încă de la
începutul ei”;
Respectarea confiden țialității actului medical.

PRINCIPIUL DUBLEI LOIALIT ĂȚI
loialitatea fa ță de pacient intr ă într-un conflict cu
intereselor unor ter ți sau cu interese personale:
­Alți pacien ți;
­Unitate sanitar ă;
­Colegi;
­Părinți (în cazul în care pacientul este minor)
­Fetu și/embrioni (în cazul în care pacientul este o femeie îns ărcinat ă);
­Reprezentantul legal (în cazul în care pacientul este incompetent
decizional), etc;

REZOLVAREA
CONFLICTELOR
GENERATE DE
DUBLA
LOIALITATEBinele pacientului trebuie întotdeauna
prioritizat ;
În cazul în care apare un risc semnificativ
pentru un ter ț, binele acestuia trebuie
prioritizat , dar numai dac ă prin aceasta nu
gener ăm maleficen țăpacientului (sau dac ă
aceasta este minim ă raportat la riscul
poten țial pentru ter ț)
În cazul conflictelor materno -fetale ar trebui s ă
prioritiz ămpersoana cu statusul moral mai
complet, f ără însă ca aceast ă prioritizare să
fie absolut ă

CONFLICTE DE
INTERESE
Tipparticular deloialitate, în
care terțuleste medicul, direct
sauindirect
Apar atunci medicul are un
interes direct sau indirect, ce
intrăînconflict culoialitatea
pecare odator ămpacientului
Interesul NU trebuie săfie
explicit =>este suficient caun
observator impar țial să
considere căarputea exista
influen țegenerate deinterese
personale, caacel conflict să
fieconsiderat afiprezent

CLASIFICARE CI
Interese profesionale, interprofesionale
sau de afaceri;
Terți (inclusiv membrii ai familiei
pacientului);
Limite impuse confiden țialității, generate
de interese legitime ale unor ter ți;
Factori financiari;
Alocarea resurselor, insuficiente, ale
sistemului sanitar;
Motive religioase;
Motive legale;
Motive ce țin de cercetarea biomedical ă
sau de înv ățământul medical;
Motive ce țin de s ănătatea public ă;
Motive ce țin de interese ale unor institu ții
sau organiza ții.

DATORIILE
MEDICULUI
De a elimina toate interesele
personale din care săobținăun
beneficiu, fie financiar fie non-
financiar îndauna pacientului
De adivulga toate conflictele de
interes poten țiale, chiar dacănu
sunt materializabile ;
De adivulga toate conflictele de
interes existente, dar care nu îi
genereaz ănici unfeldebeneficiu
(exceptând eventual unul moral),
cum arfidona țiile caritabile pe
care lepot face pacien ții,anonim,
pentru ridicarea unui spital sau
pentru tratamentul unui altbolnav .

PRUDEN ȚA (PHRONESIS ,
INTELIGEN ȚĂ PRACTIC Ă)
capacitatea deaidentifica, având ladispozi țieunset
particular deelemente, care este calea optim ădeurmat
uneștepartea strict tehnic ăamedicinei de partea
subiectiv ă(arta medical ă)
opunte de legăturăîntre virtu țilemorale șiintelect,
permi țând selectarea căror virtu ți/principii trebuie
respectate într-un caz anume, dacăacestea sunt în
conflict

INTEGRITATE
fidelitatea aderen țeilanormele morale
Caracter dual :
­Integritatea persoanei, respectiv integrarea coerent ăa
aspectelor cețindesine :
­pe plan fizic .Din acest punct de vedere, sepoate vorbi despre dez –
integritatea persoanei înacele situa țiicare afecteaz ăintegritatea și
sănătatea fizicăapersoanei (starea deboală)[9]
­pe plan psihic -emo ții,aspira ții,cunoa ștere ;acestea trebuie să
reprezinte untotunitar
­Trăsătura decaracter deafifidel valorilor morale șide
aleapăra,atunci când este necesar(persoan ăintegr ă).

CLASIFICARE (I CA TR ĂSĂTURĂ
DE CARACTER)
integritate personal ă,-situa țiiîncare valorile morale ale
medicului sunt poten țialafectate denecesitatea dealua
anumite decizii medicale .Ex:clauza deconștiință
integritate profesional ă,care poate fiafectat ăîncazul
unor încălcăriale regulilor de conduit ăsau standardelor
profesionale .
De exemplu, încălcarea integrit ățiiprofesionale poate să
aparăatunci când unmedic realizeaz ăoprocedur ămedical ă
fărăsăexiste indica țiemedical ădintr -unmotiv financiar .Sau
atunci când încalc ăocerin țăspecific ăacodului deontologic .
Sau dacănurespect ăconfiden țialitatea actului medical .

CONȘTIINCIOZITATEA
trăsăturadecaracter ceface
agentul moral săacționeze
corect deoarece consider ă
modul respectiv deacțiuneca
fiindcelcorect, chiar dacă:
­intern elnueste deacord cu
respectivul moddeacțiune
­contravine unor norme externe,
legale sau morale .Înaceast ă
situa ție, medicul poate refuza
realizarea unor proceduri medicale,
deșielesuntpermise dinpunct de
vedere legal.
donatorii de organe, care simt un imperativ de a
dona, imperativ care nu este generat nici de
interese pecuniare, nici de un altruism exagerat:
„O femeie de 60 de ani: diver și oameni mi -au
spus: ce lucru curajos ai f ăcut. Eu le spune c ă nu a
fost vorba de curaj. Pur și simplu era un lucru pe
care trebuia s ă îl fac. Un b ărbat de 40 de ani: Am
făcut un serviciu. Întotdeauna am dorit s ă fac ceva
mai mult pentru cineva, nu doar ca un frate. O
femeie de 22 de ani: Nu am f ăcut nimic
asemănător înainte. Pur și simplu, m ă las luat ă de
val. Pentru prima dat ă am f ăcut ceva meritoriu”

CLAUZA DE CON ȘTIINȚĂ
genereaz ă o dilem ă moral ă între
dorin ța medicului de a î și păstra
sistemul de valori morale, un drept
fundamental în orice societate tolerant ă
(din punct de vedere al opiniilor, al
religiei, etc) și limitarea unor drepturi
morale/religioase/medicale ale unei
alte persoane
Axe fundamentale:
­persoanele/entit ățile protejate de
lege (medici, spitale, firme de
asigur ări)
­servicii medicale, ce formeaz ă baza
obiec țiunii de con știință (avort,
contracep ție, etc);
­activit ățile pe care o persoan ă le
poate refuza: refuzul de a efectua
avortul, refuzul de a realiza consiliere
genetic ă în vederea stabilirii c ărui
embrion s ă fie implantat, etc;
­motivul pentru care se activeaz ă
obiec ția de con știință (religios, moral,
etnic, etc)

Clauza deconștiințănupoate fiactivat ă:
­dacămotivul este sau poate ficonsiderat
discriminatoriu[ 28]
­dacămotivul pentru care nudorim sătratăm
pacientul este unul obiectiv, medical .
Ce artrebui săfacem însitua țiile încare
anumite proceduri ne-arputea pune însitua ția
deacere activarea clauzei deconștiință:
­sănunealegem specialit ățicare pot genera
conflicte morale .
­Sănuactivămclauza deconștiințăînsitua ții
deurgen țăsau atunci când este vorba deoprocedur ămedical ăautorizat ă,fărăun
consens larg căartrebui interzis ă,șicare nu
poate firealizat ăde altcineva încondi ții
rezonabile .
­Săfim one șticupacien țiinoștrireferitor la
situa țiilecare nepot face săactivămclauza
deconștiință,astfel încât eisăaibătimp să
caute alțipracticieni, care lepot rezolva
probleme medicale specifice, decare noi nu
putem avea grijă;
­Săfim one șticuangajatorul, înainte de a
semna contractul demuncă.