Curriculum pentru învățământul preșcolar [609496]

Licență

Curriculum pentru învățământul preșcolar [609496]

Byadmin ianuarie 1, 2024

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI
Curriculum pentru învățământul preșcolar
(3-6/7 ani)
2008
1

„Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile,
fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte !” (PLATON)
2

Contextul care a favorizat introducerea conceptului de educație timpurie în România și, implicit, revizuirea
curriculară
Într-o accepțiune generală, educația este procesul (acțiunea) prin care se realizează formarea și dezvoltarea personalității umane . Ea
constituie o necesitate pentru individ și pentru societate. Ca urmare, este o activitate specific umană, realizată în contextul existenței sociale a omului
și, în același timp, este un fenomen social specific, un atribut al societății, o condiție a perpetuării și progresului acesteia. Așadar, ea se raportează, în
același timp, la societate și la individ.
Între formele educației figurează și educația formală, care are un caracter organizat, sistematizat, instituționalizat. În ansamblul procesului
permanent al educației, ea constituie o perioadă de formare intensivă care face din acțiunea educativă un obiectiv central . Ea se adresează
vârstei de formare și asigură asimilarea sistematică a cunoștințelor, exersarea intensivă a comportamentelor sociale și dezvoltarea capacităților
individuale.
Numeroase cercetări arată că, pentru orice problemă care apare în dezvoltarea unui copil, cu cât intervenția este mai timpurie, cu atât șansa
de remediere este mai mare. De asemenea, cu cât intervenția se produce mai târziu, cu atât mai mari sunt costurile asociate și prognosticul poate fi
nefavorabil.
În acest context, analizând procentul de repetenție în învățământul primar , dar și rata de părăsire timpurie a școlii (tineri 18-24 ani) în ultimii
ani, în România, constatăm că acestea au valori relativ ridicate în comparație cu statele Uniunii Europene (vezi tabelele).

Rata de părăsire timpurie a școlii
200220032004 2005
ROUE-25
TOTAL22,922,723,420,8 15,2
Băieți23,723,924,921,6 17,3
Fete22,121,521,819,9 13,1
Rata abandonului școlar în înv.primar
2002-2003 2003-2004 2004-2005
TOTAL 0,9 1,2 1,3
Urban 1,0 1,0 1,3
Rural 0,9 1,4 1,4
Băieți 1,1 1,4 1,5
Fete 0,8 1,1 1,2
3

Ținând cont de cercetările existente, conștientizăm din ce în ce mai mult faptul că o modalitate clară de reducere a repetenției (în special la
nivelul învățământului primar) și a părăsirii timpurii a școlii este intervenția la vârstele mici și foarte mici . De asemenea, suntem conștienți de faptul că
educația timpurie poate fi o pârghie esențială de reducere a inegalităților sociale.
Educația timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educația formală, asigură intrarea copilului în sistemul de învățământ obligatoriu
(în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacității de a învăța . Investiția în educația timpurie este cea mai rentabilă investiție în educație , după
cum arată un studiu elaborat de R.Cuhna , unul dintre laureații Premiului Nobel în economie . Învățarea timpurie favorizează oportunitățile de învățare
de mai târziu. Deprinderile și cunoștințele dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior, iar deficiențele de cunoștințe și deprinderi produc
în timp deficiențe mai mari, oportunități de învățare ratate sau slab valorificate.
Educația copilului începe de la naștere. Educația timpurie, în România, ca în întreaga lume, cuprinde educația copilului în intervalul de vârstă
de la naștere până la intrarea acestuia la școală. Grădinița, ca serviciu de educație formală asigură mediul care garantează siguranța și sănătatea
copiilor și care, ținând cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării copilului, implică atât familia cât și comunitatea în procesul de învățare.
Ca note distinctive ale educației timpurii am putea aminti:
•copilul este unic și abordarea lui trebuie să fie holistică (comprehensivă din toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale);
•la vârstele mici este fundamental să avem o abordare pluridisciplinară (îingrijire, nutriție și educație în același timp);
•adultul/educatorul, la nivelul relației “didactice”, apare ca un partener de joc, matur, care cunoaște toate detaliile jocului și regulile care
trebuie respectate;
•activitățile desfășurate în cadrul procesului educațional sunt adevărate ocazii de învățare situațională;
•părintele nu poate lipsi din acest cerc educațional, el este partenerul-cheie în educația copilului, iar relația familie – grădiniță – comunitate
este hotărâtoare.
Sistemul de învățământ românesc a înregistrat progrese remarcabile, în ciuda condițiilor economice grele și a deselor schimbări sociale înregistrate
după 1989. La sfârșitul anului 1990 țara înregistra o stagnare economică, dar după 1998, ca rezultat al democratizării treptate și a infuziei fondurilor
europene și ale Băncii Mondiale, reforma în educație a fost demarată.
Odată cu prevederile Legii învățământului Nr.84/1995, privind generalizarea treptată a grupei pregătitoare pentru școală, rata de înscriere a
copiilor la grădiniță a crescut anual.
Rata de înscriere a copiilor preșcolari în grădinițe între 1999-2006
Anul școlar Copii cu vârste între
3 și 6 aniNr. Copiilor înscriși în
grădinițeRata de înscriere
1999-2000 945333 616313 65.2
2000-2001 925001 611036 67.1
2001-2002 912440 616014 67.5
2002-2003 885898 629703 71.1
2003-2004 886205 636709 71.8
2004-2005 883812 644911 73,9
2005-2006 867923 648338 74,7
Sursa: Institutul Național de Statistică
4

Anul 2000 aduce o nouă viziune despre educația preșcolară, văzută, în cadrul programului educațional “Organizarea învățământului preprimar”, ca un
prim pas pentru formarea tânărului și specialistului de mâine. Astfel, primii ani de viață și educația la această vârstă au devenit probleme cruciale
pentru evoluția ulterioară a oricărei persoane.
În anul 2002 este inițiat programul „Generalizarea grupei mari pregătitoare în învățământul preșcolar românesc” și, în cadrul acestuia, în
conformitate cu modificările și completările la Legea învățământului (stabilirea duratei învățământului obligatoriu de 10 ani și coborârea vârstei de
școlarizare de la 7 al 6 ani), este revizuită Programa activităților instructiv-educative în grădinița de copii și sunt realizate corelările cu programa
claselor I-IV.
Ulterior, respectiv în anul 2005-2006, este elaborată Strategia Ministerului Educației și Cercetării în domeniul educației timpurii, cu sprijinul
UNICEF.
Realizarea unui sistem coerent de educație timpurie a copilului în România este o necesitate care decurge din prioritățile educației la nivel
mondial și național.
Convenția cu privire la Drepturile Copilului, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului , pe care 189 de state membre ale Națiunilor Unite s-
au angajat, la Sesiunea Specială dedicată Copiilor din mai 2002, să le îndeplinească până în 2015, programul Guvernului României (2005-2008),
Programul Național de Reformă, precum și Strategia Ministerului Educației, cu proiecție până în 2013, trasează coordonatele de bază ale sistemului
de educație timpurie pe ne dorim să-l promovăm.
Dezvoltarea timpurie, integrată a copiilor este o prioritate a UNICEF, cu rol determinant în îndeplinirea obiectivului de dezvoltare al mileniului
trei și anume: asigurarea absolvirii ciclului complet de învățământ primar de către toți copiii, fete și băieți.
De asemenea, Declarația adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite , la cea de a XXVI-a Sesiune Specială din data de 10 mai
2002, cuprinde principiile care ghidează mișcarea globală de construcție a unei lumi demne pentru copii și care se constituie în jaloane pentru
construcția unui sistem de educație timpurie a copiilor din România. Dintre aceste principii, următoarele constituie cheia de boltă pentru soliditatea și
viabilitatea acestui sistem:
•Interesele superioare ale copiilor trebuie să fie principalul obiectiv pentru toate acțiunile le gate de copii.
•Investiția în copii și respectarea drepturilor lor este una dintre modalitățile cele mai eficiente de eradicare a sărăciei.
•Orice copil este născut liber și egal în demnitate și drepturi.
•Copiii trebuie să aibă parte de un start cât mai bun în viață.
•Toți copiii trebuie să aibă acces și să absolve învățământul primar, gratuit, obligatoriu și de bună calitate.
•Copiii și adolescenții sunt cetățeni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru toți.
•Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesită reînnoirea voinței politice, mobilizarea și alocarea unor resurse suplimentare la
nivel național și internațional, avându-se în vedere urgența și gravitatea nevoilor speciale ale copiilor.
•O lume mai bună pentru copii este o lume în care toți copiii se vor putea bucura de anii copilăriei – un timp al jocului și al învățării, când copiii
sunt iubiți, respectați și alintați, când drepturile le sunt promovate și protejate, fără nici un fel de discriminare, când siguranța și bunăstarea lor
sunt considerate primordiale și când se pot dezvolta în sănătate, pace și demnitate.
Planul de acțiune adoptat Adunarea Generală a Națiunilor Unite plasează un accent deosebit pe următoarele elemente, care pot constitui
structura de rezistență în construcția unui sistem de educație timpurie în România:
5

•Dezvoltarea fizică, psihică, spirituală, socială, afectivă, cognitivă și culturală a copiilor constituie o prioritate naționala și globală.
•Principala răspundere pentru protecția creșterea și dezvoltarea copiilor îi revine familiei și, ca atare, familia este îndreptățită să beneficieze de
toată protecția și sprijinul de care are nevoie.
•Accesul părinților, familiilor, tutorilor, al persoanelor care au în îngrijire copii și al copiilor înșiși la o gamă completă de informații și servicii este o
prioritate.
•Punerea în practică a unei legislații naționale, a unor politici și planuri de acțiune, alocarea resurselor pentru protecția drepturilor copilului și
înființarea sau consolidarea unor organisme naționale sau a unor instituții pentru asigurarea bunăstării copiilor este o obligație a guvernelor
care s-au angajat să implementeze planul de acțiune adoptat la Sesiunea Specială a Adunării Generale a Națiunilor Unite, din care România a
făcut parte.
•Dezvoltarea sistemelor naționale de monitorizare și evaluare a impactului acțiunilor asupra copiilor este o măsură de primă necesitate.
•Consolidarea parteneriatelor cu factorii care pot contribui în mod deosebit la promovarea și protecția drepturilor copiilor include implicarea
directă a autorităților locale, a parlamentarilor, a organizațiilor neguvernamentale, a sectorului privat și a agenților economici, a conducătorilor
religioși, spirituali, culturali, ai liderilor și ai membrilor comunităților.
•Este necesară îmbunătățirea statutului, moralului și profesionalismului persoanelor care lucrează direct cu copiii și al educatoarelor din creșe și
grădinițe, asigurarea unei remunerări adecvate a muncii acestora și crearea de oportunități și stimulente pentru evoluția lor.
•Dezvoltarea și implementarea unor politici și programe naționale privind frageda copilărie este o măsură de primă necesitate în vederea
îndeplinirii angajamentelor asumate de șefii de stat și de guvern care au participat la Sesiunea Specială dedicată copiilor a Adunării Generale
ONU.
•Educația este un drept al omului și un element esențial pentru reducerea sărăciei și muncii în rândul copiilor, dar și pentru promovarea
democrației, păcii, toleranței și dezvoltării.
•Extinderea și îmbunătățirea ocrotirii și educației în perioada copilăriei mici, în mod egal pentru băieți și fete, și mai ales pentru copiii cei mai
vulnerabili și mai dezavantajați este un obiectiv primordial al educației
•Îmbunătățirea calității educației, satisfacerea nevoilor de învățare ale tuturor copiilor, consolidarea ocrotirii și educației în perioada copilăriei
mici prin asigurarea de servicii și susținerea de programe orientate spre familii, tutori, personalul de ocrotire și educație și comunitate sunt
obiective și acțiuni care trebuie cuprinse în strategia de formare a sistemului de educație timpurie în România.
În contextul prezentat, putem afirma că experiența românească în domeniul educației timpurii din ultimii 17 ani, prin studiile, aplicațiile și
adaptările realizate pe plan național, dar și local, cu sprijin din partea specialiștilor din țară și din străinătate, oferă argumente solide pentru legiferarea
conceptului de educație timpurie și formarea de pârghii de acțiune la nivel de sistem educațional. Una dintre pârghii este și programa de studiu care
face obiectul prezentei revizuiri.
Programa cuprinde toate activitățile existente în interiorul structurii organizaționale a grădiniței de copii, destinate sa promoveze și să stimuleze
dezvoltarea intelectuală, afectivă, socială și fizică a fiecărui copil în parte și are în vedere atingerea următoarelor finalități ale educației timpurii ( de
la naștere la 6/7 ani ):
•Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității copilului, în funcție de ritmul propriu și de trebuințele sale, sprijinind formarea
autonomă și creativă a acestuia.
6

•Dezvoltarea capacității de a interacționa cu alți copii, cu adulții și cu mediul pentru a dobândi cunoștințe, deprinderi, atitudini si conduite noi.
Încurajarea explorărilor, exercițiilor, încercărilor si experimentărilor, ca experiențe autonome de învățare;
•Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identități, a autonomiei și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
•Sprijinirea copilului în achiziționarea de cunoștințe, capacități, deprinderi și atitudini necesare acestuia la intrarea în școală și pe tot parcursul
vieții.
În elaborarea prezentului document s-a ținut cont de tendințele actuale în pedagogie, de evoluția sistemului de învățământ preșcolar
înregistrată în ultimii ani (deschidere către abordarea Metodei proiectelor, a activităților integrate, a metodelor interactive de grup etc.), de o serie de
aspecte pozitive/dificultăți întâlnite în activitatea la grupă a cadrelor didactice educatoare, precum și de nivelul de maturizare actual al copiilor din
grădinițe și de tendințele și evoluțiile în domeniul informațiilor și al tehnologiilor moderne. În același timp, s-a reconsiderat rolul învățământului
preșcolar în raport cu celelalte trepte ale sistemului de învățământ.
Dezvoltarea și educația copilului în intervalul 3-6/7 ani
Studiile științifice referitoare la efectele educației timpurii preșcolare (vezi Pre-School Education in the European Union. Current Thinking and
provision, 1995) au scos în evidență o serie de elemente importante:
Educația timpurie (incluzând educația preșcolară) are un efect pozitiv asupra abilităților copilului si asupra viitoarei sale cariere școlare , în
special pentru copiii proveniți din medii socio-economice foarte defavorizate, în sensul că aceștia progresează în plan intelectual, dezvoltă
atitudini pozitive față de învățare precum și motivația de a depune în viitor un efort real în școală. Pe de altă parte, s-a constatat că educația
timpurie are un efect pozitiv asupra abilităților intelectuale și sociale ale copiilor, independent de mediul lor de proveniență, atunci când
instituțiile preșcolare promovează cu adevărat calitatea, atât în ceea ce privește mediul fizic cât și interacțiunile adult/copil.
Educația timpurie (incluzând educația preșcolară) are efecte pozitive asupra viitoarei integrări sociale a adolescentului și adultului. Studiile
longitudinale au stabilit faptul că pentru copiii proveniți din medii socio-economice defavorizate s-a observat o reducere a comportamentului
delincvent, precum și o rată mai mare a duratei de școlarizare. Acest efect asupra integrării sociale poate fi explicat, desigur, printr-o integrare
educațională reușită cu mai puțini ani de repetenție, rate mai scăzute de abandon și o dorință mai mare de a fi integrat în societate.
Mărimea grupei este, de asemenea, importantă. Unii autori consideră că 25 de copii este maximum, iar în clasele cu peste 25 de copii ar trebui
să fie prezenți doi adulți. De aceea, ratele înalte de personal, însoțite de cooperarea dintre adulții responsabili cu educația copiilor și o acțiune
educațională de calitate au efect asupra dezvoltării copiilor.
Influența formării și supervizării personalului asupra dezvoltării copiilor . Există trei domenii interdependente ale comportamentului adultului care
au un impact asupra dezvoltării copiilor: 1. Organizarea clasei pe grupe în diferite arii, permițând copiilor să acționeze individual sau în grupuri
mici sau mai mari. Această formă de organizare are efecte pozitive asupra dezvoltării sociale (independență, cooperare, rezolvarea conflictelor
sociale) și a limbajului. 2. Introducerea unor tipuri diferite de material , accesibil și adecvat copiilor, cu sugestii pentru activități structurate în
7

jurul acestui material. Acest fapt dă posibilitate copiilor să devină implicați în jocul elaborat și, în același timp, să-și dezvolte abilitățile sociale. 3.
Calitatea interacțiunilor adult/copil, atât în relație cu managementul comportamentului social (stimularea discuției și a exprimării de sine,
încurajarea independenței etc.), cât și din punctul de vedere al limbajului (managementul timpului de vorbire și încurajarea copiilor care nu
vorbesc prea mult)..
Implicarea activă a familiilor în educație și în promovarea participării lor . Proiectele care vizează implicarea părinților din medii defavorizate în
educația propriilor copii sunt numeroase și variate. În prezent, în cercetare lipsesc argumente solide în sprijinul implicării parentale și pentru
definirea unor metode de acțiune eficientă. Se pare doar că un tip instrumental de intervenție vizând echiparea părinților cu un set de activități
specifice care să fie realizate acasă este mai relevant pentru copiii cu nevoi speciale decât pentru copiii din medii defavorizate, în special atunci
când aceștia din urmă beneficiază de un învățământ preșcolar bun. Alte forme de implicare parentală par să fie benefice pentru copiii
defavorizați, incluzând sprijinul emoțional, dezvoltarea unei relații părinte/copil satisfăcătoare, ajutor în utilizarea serviciilor disponibile la nivel
local (de exemplu serviciile sociale, cele de consiliere familială și cele de nutriție).
În concluzie, trebuie menționat că efectele educației timpurii asupra educației ulterioare a copilului sunt în relație cu influențele educaționale infuzate
pe parcurs. La o vârstă timpurie, (până la 3 ani), tipurile de îngrijire oferite copiilor influențează dezvoltarea lor. Mai târziu (înv.preșcolar, primar,
gimnazial și liceal), rezultatele depind de experiențele oferite în procesul de învățare. De aceea,este oarte important să se definească și să se
promoveze calitatea în educație la aceste niveluri. Pe de altă parte, cercetările în domeniu arată că cel mai mare beneficiu al educației timpurii
apare în planul non-cognitiv . Au fost identificate multe relații pozitive și semnificative între frecventarea grădiniței și comportamentele centrate pe
sarcină, dezvoltarea socio-emoțională, motivația și atitudinile pozitive față de învățare .
Structură și conținut
Curriculumul pentru învățământul preșcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării:
•continuității în interiorul aceluiași ciclu curricular;
•interdependenței dintre disciplinele școlare (clasele I-II) și tipurile de activități de învățare din învățământul preșcolar;
•deschiderii spre module de instruire opționale.
Totodată, prezentul curriculum se remarcă prin:
•extensie – angrenează preșcolarii, prin experiențe de învățare, în cât mai multe domenii experiențiale (Domeniul lingvistic și literar, Domeniul
științelor, Domeniul socio-uman, Domeniul psiho-motric, Domeniul estetic și creativ), din perspectiva tuturor tipurilor semnificative de rezultate
de învățare;
8

•echilibru – asigură abordarea fiecărui domeniu experiențial atât în relație cu celelalte, cât și cu curriculum-ul ca întreg;
•relevanță – este adecvat atât nevoilor prezente, cât și celor de perspectivă ale copiilor preșcolari, contribuind la optimizarea înțelegerii de către
aceștia a lumii în care trăiesc și a propriei persoane, la ridicarea competenței în controlul evenimentelor și în confruntarea cu o largă varietate
de cerințe și așteptări, la echiparea lor progresivă cu concepte, cunoștințe atitudini și abilități necesare în viață;
•diferențiere – permite dezvoltarea și manifestarea unor caracteristici individuale, chiar la copii preșcolari de aceeași vârstă (vezi ponderea
jocurilor și a activităților alese și a activităților de dezvoltare personală);
•progresie și continuitate – permite trecerea optimă de la un nivel de studiu la altul și de la un ciclu de învățământ la altul sau de la o instituție
de învățământ la alta (consistența concepției generale, asigurarea suportului individual pentru copii etc.).
D’Hainaut atrăgea atenția asupra faptului că “punctul central al curricumurilor trebuie sa fie elevul, nu materia…. și că atunci când se vorbește
de conținutul curricumului trebuie să înțelegem ca nu este vorba de enunțări de materii de învățat, ci de scopuri exprimate în termeni de competențe,
moduri de a acționa sau de a ști în general ale elevului”.
Structural, prezentul curriculum aduce în atenția cadrelor didactice următoarele componente: finalitățile, conținuturile, timpul de instruire și
sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3-5 ani și 5-6/7 ani).
Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de generalitate și exprimă competențele care trebuie dezvoltate pe durata învățământului preșcolar
pe cele cinci domenii experiențiale.
Obiectivele de referință, precum și exemplele de comportament, ca exprimări explicite rezultatelor învățării (conceptelor, cunoștințelor,
abilităților și atitudinilor, dar și ale competențelor vizate) sunt fromulate pentru fiecare temă și fiecare domeniu experiențial în parte. În formularea
acestora s-a ținut cont de:
•posibilitățile, interesele și nevoile copilului preșcolar, precum și respectarea ritmului propriu al acestuia;
•corelarea fiecărei noi experiențe de învățare cu precedentele;
•încurajarea inițiativei și participarea copilului preșcolar la stabilirea obiectivelor, selecția conținuturilor și a modalităților de evaluare;
•încurajarea învățării independente prin oferirea de ocazii pentru a-și construi cunoașterea (atât în instituția de învățământ cât și în afara
acesteia), precum și a lucrului în grupuri mici pe centre de activitate (arii de stimulare) și, pe cât posibil, în grupuri cu o componență
eterogenă ;
•stimularea autoreflecției, autoevaluării, autoreglării comportamentului de învățare.
Este bine să subliniem faptul că, obiectivele de referință, comportamentele selectate pentru cele șase teme curriculare integratoare, precum și
sugestiile de conținuturi sunt orientativ așezate și constituie mai degrabă un suport pentru cadrele didactice aflate la început de drum. Un cadru
didactic veritabil știe că adevărata muncă a educatoarei este în spatele acestui document curricular, că au mai rămas o mulțime de lucruri de finețe pe
care urmează să le conceapă și să le evalueze singură și că nimic nu poate fi mai provocator din punct de vedere profesional decât să „te întreci” cu
programa de studiu utilizată la grupă și să-i găsești, astfel, noi înțelesuri, abordări, strategii de aplicare etc..
Domeniile experiențiale sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlăsceanu) care transced granițele dintre discipline și care, în
contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul
limbajului, domeniul socio-emoțional, domeniul cognitiv. În cele ce urmează, vom enumera și detalia domeniile experiențiale cu care vom opera în
cadrul curriculumului pentru învățământul preșcolar.
9

Domeniul estetic și creativ – acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și intelectual la experiențe perceptive, sensibilitatea față de diferitele
niveluri de manifestare a calității, aprecierea frumosului și a adecvării la scop sau utilizare.
Experiențele și trăirile caracteristice presupun explorarea trăirilor afective, ca și a proceselor de a construi, compune sau inventa. Prin
intermediul unor asemenea experiențe copiii acumulează cunoștințe și abilități, ca și o sporită receptivitate perceptivă, care le va permite să
reacționeze de o manieră personală la ceea ce văd, aud, ating sau simt. Aceste experiențe pot fi prezente în orice componentă curriculară, dar cu
deosebire în contextul acelor discipline care solicită răspunsuri personale, imaginative, emoționale și uneori acționale la stimuli (vezi muzica, activitățile
artistico-plastice, drama, euritmia etc.).
Domeniul om și societate – include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți oameni, relațiile cu mediul social, ca și modalitățile în care acțiunile
umane influențează evenimentele. Domeniul are o extindere și către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul abordării capacităților
umane de a controla evenimentele și de a ordona mediul.
Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii să crească, astfel încât membrii comunității să-și poată procura produse mai multe,
mai ieftine și de mai bună calitate. De aceea, se apreciază că preșcolarii pot fi puși în contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale și
executarea unor lucrări care țin de domeniul abilităților practice, prin constatarea proprietăților materialelor, prin selecția unor materiale în funcție de
caracteristicile lor, prin constatarea că materialele pot avea și calități estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma etc.
De asemenea, în cadrul domeniului socio-uman se dorește ca preșcolarii să înțeleagă ființele umane angrenate în construirea propriului viitor și
propriei lumi, trăind viața de zi cu zi. Totodată, este important ca preșcolarii să înțeleagă faptul că situațiile prezente își au originile în situații din trecut,
să observe similarități sau diferențe între oameni sau evenimente, să își imagineze viața în alte perioade istorice.
Se consideră necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilități de ordin general să utilizeze ca puncte de plecare
experiențele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi încurajați să se angajeze în explorarea activă, din punct de vedere uman și
social, a zonei sau cartierului în care locuiesc.
Familiile acestora, mediul fizic, uman și social pot fi utilizate ca resurse de învățare. Pe de altă parte, textul literar, imaginile și alte materialele
audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare.
În abordarea acestui domeniu se pleacă și de la premisa că instituția preșcolară reprezintă un context utilizabil pentru coordonarea principiilor
și acțiunilor morale. Astfel, copiii vor înțelege mult mai ușor concepte precum dreptatea, echitatea, bunătatea, adevărul etc. atunci când le vor putea
observa concretizate în acțiunile adulților cu care vin în contact. De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi
favorizată de observarea și discutarea de către copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate și de studierea și dezbaterea
unor opere literare specifice vârstei.
Domeniul limbă și comunicare – acoperă stăpânirea exprimării orale și scrise, ca și abilitatea de a înțelege comunicarea verbală și scrisă.
Se apreciază că prin ascultare și exprimare în situații de grup, preșcolarii devin capabili să exploreze experiențele altor persoane și să-și
extindă astfel propriul repertoriu de experiențe semnificative. Se urmărește ca aceștia să vorbească cu încredere, clar și fluent, utilizând modalități de
exprimare adecvate pentru diferite categorii de auditoriu.
Se recomandă ca toate instituțiile de învățământ preșcolar să furnizeze contexte în care preșcolarii să se poată exprima și să utilizeze activ
mijloacele de comunicare. Din această perspectivă, se apreciază că studiul operelor literare specifice vârstei rafinează gândirea și limbajul acestora,
extinde capacitatea lor de a înțelege situații interpersonale complexe și aduce o contribuție importantă la dezvoltarea capacităților de evaluare.
10

Tot în cadrul acestui domeniu includem și primul contact al copilului cu o limbă străină sau regională. În acest sens, copilul va fi obișnuit
sistematic să asculte sonoritatea specifică limbii studiate, să o recunoască, să reproducă ritmul, fonemele și intonația (atenție, el este sensibil la
particularitățile limbii necunoscute, cum ar fi: succesiunea silabelor accentuate sau neaccentuate, ritmul….etc.). De asemenea, copilul va fi ajutat să
învețe cuvinte care să îi permită să vorbească despre el însuși și despre mediul înconjurător, care să îi faciliteze relații/contacte sociale simple cu
vorbitorii nativi ai limbii respective și care să îl ajute să participe oral la viața/activitatea din clasă/comunitate.
Activitățile cele mai potrivite pentru această învățare sunt:
omemorarea de cuvinte/ propoziții, cântece și jocuri muzicale;
oimitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite și repetate cu o tamburină;
ojocuri de limbă.
Astfel, copilul va fi încurajat/stimulat să învețe și câteva elemente ale culturii țării/regiunii respective (istoria locurilor, creații artistice specifice,
mâncăruri, activități tradiționale etc.).
Domeniul științe – include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experiențelor practice cât și înțelegerea naturii, ca fiind
modificabilă de ființele umane cu care se află în interacțiune.
Astfel, se consideră necesar ca preșcolarul să fie pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau
apa, sau prin simularea de cumpărături în magazine. În această manieră vor putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la unele concepte,
cum ar fi: volum, masă, număr și, de asemenea, ei vor putea fi implicați în activități de discriminare, clasificare sau descriere cantitativă. Dezvoltarea
capacităților de raționament, inclusiv de raționament abstract, va fi încurajată în conexiune cu obiecte și activități familiare în sala de grupă sau la
domiciliul copiilor. Este considerată deosebit de semnificativă concretizarea ideilor matematice în experimente, utilizarea lor împreună cu alte concepte
și elemente de cunoaștere pentru rezolvarea de probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru creșterea clarității sau relevanței unor
mesaje.
De asemenea, este de dorit ca domeniul să nu îngrădească copilul doar la contextul disciplinelor matematice, ci să-i ofere posibilitatea de a
explora și contexte ale unor alte componente curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme, estimarea
unor costuri, planificarea unor activități, cuantificarea unor rezultate, analiza proporțiilor unei clădiri etc.
Abilități și competențe asociate demersurilor de investigație științifică, cum ar fi observarea, selectarea elementelor semnificative din masa
elementelor irelevante, generarea de ipoteze, generarea de alternative, conceperea și realizarea de experimente, organizarea datelor rezultate din
observații pot fi dobândite de copiii preșcolari atunci când sunt puși în contact cu domeniul cunoașterii naturii, prin activități simple cum ar fi:
observarea unor ființe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putând face constatări privind efectul temperaturii
asupra materialului), confecționarea sau jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii științifice în economia domestică (ex.
producerea iaurtului) sau prin compararea proprietăților diferitelor materiale.
Totodată, preșcolarii pot fi încurajați să efectueze experimente, să utilizeze în condiții de securitate diferite instrumente sau echipamente, să
înregistreze și să comunice rezultatele observațiilor științifice, să utilizeze diferite surse de informare, să rezolve problem, să caute soluții, să
sintetizeze concluzii valide.
Domeniul psiho-motric acoperă coordonarea și controlul mișcărilor corporale, mobilitatea generală și rezistența fizică, abilitățile motorii și de
manipulare de finețe, ca și elemente de cunoaștere, legate mai ales de anatomia și fiziologia omului.
11

Activitățile prin care preșcolarii pot fi puși în contact cu acest domeniu sunt activitățile care implică mișcare corporală, competiții între indivizi sau
grupuri, având ca obiect abilități psihomotorii, ca și activitățile care pot avea drept rezultat o mai bună suplețe, forță, rezistență sau ținută.
Noul plan de învățământ are o structură pe două niveluri de vârstă și, în contextul unei învățări centrate pe copil, încurajează eterogenitatea
(abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe criteriul cronologic). De asemenea, acesta prezintă o construcție diferită, în funcție de tipul de
program al grădiniței (program normal și program prelungit sau săptămânal) și o delimitare pe tipuri de activități de învățare: Activități pe domenii
experiențiale, jocuri și activități didactice alese și activități de dezvoltare personală. (vezi explicitările din Metodologia de aplicare a planului de
învățământ).
Planul de învățământ, ca și domeniile experiențiale prezentate anterior, permite parcurgerea interdisciplinară, integrată a conținuturilor propuse
și asigură libertate cadrului didactic în planificarea activității zilnice cu preșcolarii.
Într-un demers coerent al centrării demersurilor educaționale pe copil, noul curriculum scoate în evidență relația biunivocă conținut-metodă și
pune un accent deosebit pe rolul educatoarei în procesul de activizare a funcțiilor mintale constructive și creative ale copiilor, pe realizarea unei
dialectici pedagogice – după H.Wallon – în care copiii și educatoarea se află într-o interacțiune și acomodare reciprocă, subtilă și continuă. De
asemenea, ea insistă pe:
•ideea de cadru didactic care joacă rolul de persoană resursă, care informează preșcolarul și îi facilitează acestuia accesul la
informații,care diagnostichează dificultățile copilului și care îl sprijină și orientează fără a-l contrazice sau eticheta, care lucrează
individual sau în grupuri mici cu preșcolarii respectând ritmul lor propriu etc.;
•deschiderea grădiniței către exterior,către comunitate și, în acest context consideră că învățarea realizată de la persoane din afara
instituției este la fel de valoroasă precum cea de la cadrul didactic;
•utilizarea în mod cât mai flexibil a spațiului, mobilierului și a materialelor și echipamentelor specifice.
La final, simțim nevoia să accentuăm și faptul că acest curriculum continuă demersurile anterioare ale Ministerului Educației de a îmbina ideile
pedagogiei tradiționale cu ideile pedagogiilor alternative din lume și încearcă să se situeze în acord cu tendințele novatoare în domeniul curriculumului.
12

Accente noi prezente în curriculumul revizuit
Elaborarea prezentului curriculum prefigurează patru mari tendințe de schimbare:
1. Diversificarea strategiilor de predare-învățare-evaluare , cu accent deosebit pe:
a)Metodele activ-participative , care încurajează plasarea copilului în situația de a explora și de a deveni independent. Situațiile de învățare,
activitățile și interacțiunile adultului cu copilul trebuie să corespundă diferențelor individuale în ceea ce privește interesele, abilitățile și
capacitățile copilului. Copiii au diferite niveluri de dezvoltare, ritmuri diferite de dezvoltare și învățare precum și stiluri diferite de învățare.
Aceste diferențe trebuie luate în considerare în proiectarea activităților, care trebuie să dezvolte la copil stima de sine și un sentiment pozitiv
față de învățare. În același timp, predarea trebuie să ia în considerare experiența de viață și experiența de învățare a copilului, pentru a adapta
corespunzător sarcinile de învățare.
b)Joc ca: formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie și formă de învățare cu importanță decisivă pentru dezvoltarea și educația
copilului. Jocul este forma cea mai naturală de învățare și, în același timp, de exprimare a conținutului psihic al fiecăruia. Un bun observator al
jocului copilului poate obține informații prețioase pe care le poate utiliza ulterior în activitățile de învățare structurate.
c)Evaluare care ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el însuși și mai puțin raportarea la norme de grup (relative). Progresul
copilului trebuie monitorizat cu atenție, înregistrat, comunicat și discutat cu părinții (cu o anumită periodicitate). Evaluarea ar trebui să
îndeplinească trei funcții: măsurare (ce a învățat copilul?), predicție (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor, și în
special pentru intrarea în școală?) și diagnoză (ce anume frânează dezvoltarea copilului?). O evaluare eficientă este bazată pe observare
sistematică în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, dialogul cu părinții, portofoliul copilului, fișe etc.
2. Mediul educațional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului și să pună în evidență dimensiunea interculturală și pe cea a incluziunii sociale.
Mediul trebuie astfel pregătit încât să permită copiilor o explorare activă și interacțiuni variate cu materialele, cu ceilalți copii și cu adultul (adulții).
3. Rolul familiei în aplicarea prezentului curriculum este acela de partener. Părinții ar trebui să cunoască și participe în mod activ la educația copiilor
lor desfășurată în grădiniță. Implicarea familiei nu se rezumă la participarea financiară, ci și la participarea în luarea deciziilor legate de educația
copiilor, la prezența lor în sala de grupă în timpul activităților și la participarea efectivă la aceste activități și, în general, la viața grădiniței și la toate
activitățile și manifestările în care aceasta se implică.
4. Totodată, curriculumul pentru învățământul preșcolar promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului, considerat a fi central în perioada
copilăriei timpurii. Perspectiva dezvoltării globale a copilului accentuează importanța domeniilor de dezvoltare a copilului1, în contextul în care, în
1 Din punct de vedere istoric, conceptul de „domeniu de dezvoltare” apare în secolul XX, între cele două războaie mondiale. Printre primii care urmăresc dezvoltarea copilului de la naștere este Arnold Gesell și el elaborează una
dintre primele inventare de dezvoltare structurat pe domeniile de dezvoltare. După concepția lui Gesell dezvoltarea este divizată în: domeniul motor, cognitiv-senzorial, limbaj și comunicare, autonomie și deprinderi de
13

societatea de azi, pregătirea copilului pentru școală și pentru viață trebuie să aibă în vedere nu doar competențele academice, ci în aceeași măsură,
capacități, deprinderi, atitudini ce țin de dezvoltarea socio-emoțională (a trăi și a lucra împreună sau alături de alții, a gestiona emoții, a accepta
diversitatea, toleranța etc.), dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situații problematice, gîndirea divergentă, stabilirea de relații cauzale, etc., asocieri,
corelații etc.), dezvoltarea fizică (motricitate, sănătate, alimentație sănătoasă etc.). Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează
cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului, în acord cu particularitățile sale de vârstă și individuale.
Întrucât finalitățile educației în perioada timpurie (de la naștere la 6/7 ani) vizează dezvoltarea globală a copilului, obiectivele cadru și de
referință ale prezentului curriculum sunt formulate pe domenii experiențiale, ținându-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare. În acest
sens, domeniile experiențiale devin instrumente de atingere a acestor obiective și, în același timp, instrumente de măsură pentru dezvoltarea copilului,
în contextul în care ele indică deprinderi, capacități, abilități, conținuturi specifice domeniilor de dezvoltare.
În cele ce urmează vom face o prezentare a domenilor de dezvoltare așa cum sunt ele conturate în Reperele fundamentale privind
învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului între naștere și 7 ani2, ilustrând, totodată, și legăturile acestora cu conținutul domeniilor experiențiale
din structura curriculumului:
A.DOMENIUL Dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală – cuprinde o gamă largă de deprinderi și abilități (de la mișcări largi, cum sunt
săritul, alergarea, până la mișcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar și coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de
cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție, practici de menținerea sănătății si securității personale.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltare fizică: Dezvoltarea motricității grosiere
Dezvoltarea motricității fine
Dezvoltarea senzorio-motorie
Sănătate și igienă personală :Promovarea sănătății și nutriției
Promovarea îngrijirii și igienei personale
Promovarea practicilor privind securitatea personală
B.DOMENIUL Dezvoltarea socio-emoțională – vizează debutul vieții sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili și menține interacțiuni cu
adulți si copii. Interacțiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înșiși si lumea din jur. Dezvoltarea emoțională vizează
îndeosebi capacitatea copiilor de a-și percepe și exprima emoțiile, de a înțelege și a răspunde emoțiilor celorlalți, precum și dezvoltarea
conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strânsă corelație cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului, care
influențează decisiv procesul de învățare.
autoservire. Gesell urmărește evoluția copilului în funcție de creștere și de maturizarea sistemului nervos corelat cu procesul de achiziții în plan psihologic. Această abordare a dezvoltării copilului și a achizițiilor sale este utilizată de mai toți specialiștii preocupați de evoluția neuropsihică a copiilor de vârstă mică, amintim R. Spitz, O. Brunet, I. Lezine, N. Bayley și alții2 Acest document de politică educațională a fost elaborat în 2007 cu sprijinul Reprezentanței UNICEF din România, printr-un proces consultativ la care au participat specialiști în educația și dezvoltarea copilului mic de la naștere
la 7 ani. Scopul elaborării acestui document a fost acela de pune bazele unui sistem de documente de politică privind educația, îngrijirea și protecția copilului mic de la naștere le 7 ani, care să asigure o perspectivă și abordare unitară a perioadei copilăriei timpurii, prin care să fie promovate drepturile copilului și să-i asigure acestuia condițiile optime pentru un cel mai un start in viață. Reperele fundamentale privind învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului reflectă contextul internațional al cercetărilor și preocupărilor la nivel mondial în domeniul educației timpurii , precum și cerințele și prioritățile la nivel național.
14

Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltare socială: Dezvoltarea abilităților de interacțiune cu adulții
Dezvoltarea abilităților de interacțiune cu copiii de vârstă apropiată
Acceptarea și respectarea diversității
Dezvoltarea comportamentelor prosociale
Dezvoltare emoțională: Dezvoltarea conceptului de sine
Dezvoltarea controlului emoțional
Dezvoltarea expresivității emoționale
C.DOMENIUL Dezvoltarea limbajului și a comunicării – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei, dar și
a înțelegerii semnificației mesajelor), a comunicării (cuprinzând abilități de ascultare, comunicare orală si scrisă, nonverbală si verbală) și
preachizițiile pentru scris-citit și însoțește dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltarea limbajului și a comunicării :Dezvoltarea capacității de ascultare si înțelegere (comunicare receptivă)
Dezvoltarea capacității de vorbire și comunicare (comunicare expresivă)
Dezvoltarea premiselor citirii și scrierii: Participarea la experiențe cu cartea; cunoașterea și aprecierea cărții
Dezvoltarea capacității de discriminare fonetică; asocierea sunet-literă
Conștientizarea mesajului vorbit/scris
Însușirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj
D. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă – a fost definită în termenii abilității copilului de a înțelege relațiile dintre obiecte, fenomene,
evenimente și persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilitățile de gândire logică și rezolvare de probleme,
cunoștințe elementare matematice ale copilului și cele referitoare la lume și mediul înconjurător.

Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltarea gândirii logice și rezolvarea de probleme
Cunoștințe și deprinderi elementare
15

matematice, cunoașterea și înțelegerea lumii: Reprezentări matematice elementare (numere, reprezentări numerice, operații, concepte de
spațiu, forme geometrice, înțelegerea modelelor, măsurare)
Cunoașterea și înțelegerea lumii (lumea vie, Pământul, Spațiul, metode științifice)
E. DOMENIUL Capacități și atitudini în învățare – se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învățare, modul în care
abordează sarcinile și contextele de învățare, precum și la atitudinea sa în interacțiunea cu mediul și persoanele din jur, în afara deprinderilor
si abilităților menționate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
Dimensiuni ale domeniului:
Curiozitate și interes
Inițiativă
Persistență în activitate
Creativitate
Din contextul anterior prezentat, educatoarele vor înțelege că datoria lor este aceea de a urmări realizarea unei legaături reale între domeniile
experiențiale și domeniile de dezvoltare, fără a căuta o suprapunere exclusivă a lor ci, efectiv, prin găsirea strategiilor adecvate de atingere a
dezvoltării globale a copilului și, implicit, a finalităților educațion
PLAN de ÎNVĂȚĂMÂNT
16

Intervalul de
vârstăCategorii de activități de învățare Nr.de
activități/săptămână
ON*OP/OS*Nr.ore/tură, din norma
cadrului didactic, dedicate
categoriilor de activități din
planul de învățământ
37 – 60 luni
(3,1 – 5 ani) Activități pe domenii experiențiale 7+ 72h x 5 zile = 10h
Jocuri si activități didactice alese 10+ 51,5h x 5 zile = 7,5h
Activități de dezvoltare personală 5+ 101,5h x 5 zile = 7,5h
TOTAL 22+ 22 25 h
61 – 84 luni
(5,1 – 7 ani)Activități pe domenii experiențiale 10 + 103h x 5 zile = 15h
Jocuri si activități didactice alese 10+ 51h x 5 zile = 5h
Activități de dezvoltare personală 6+ 111h x 5 zile = 5h
TOTAL 26 + 26 25 h
Notă:
* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădinițe: normal (ON), prelungit (OP) și săptămânal (OS).
La programul prelungit și săptămânal numărul de activități menționat reprezintă activitățile care se adaugă în programul de după-
amiază al copiilor (tura a II-a a educatoarei).
17

METODOLOGIA
de aplicare a planului de învățământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6/7 ani
1.Planul de învățământ pentru nivelul preșcolar prezintă o abordare sistemică , în vederea asigurării continuității în cadrul celei mai importante
perioade de dezvoltare din viața copilului.
2.Intervalele de vârstă (37 – 60 luni și 61 – 84 luni), care apar în planul de învățământ, precum și categoriile și numărul de activități sunt
rezultatul corelării realităților din sistem cu Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la naștere la 7 ani și cu
tendințele la nivel mondial în domeniu.
3.Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacțiunile cu ceilalți, organizarea mediului și
activitățile/situațiile de învățare, special create.
4.Activitățile de învățare reprezintă un ansamblu de acțiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate și conduse de cadrul
didactic, în scopul atingerii finalităților prevăzute în curriculum. Desfășurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei
parteneri ai procesului de predare-învățare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinți, copii, dar și a colaboratorilor și partenerilor educaționali
din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În desfășurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea inițiativei copilului și a luării
deciziei, pe învățarea prin experimente și exersări individuale. Activitățile de învățare se desfășoară fie cu întreaga grupă de copii, fie pe grupuri
mici sau individual. Ele pot lua forma activităților pe discipline sau integrate, a activităților liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre
mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber, discuțiile libere, jocul didactic, povestirea, exercițiile cu material individual, experimentele,
construcțiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările, precum și alte mijloace, specifice didacticii,
în funcție de nevoile educaționale ale copiilor.
5.Categoriile de activități de învățare prezente în acest plan de învățământ sunt: Activități pe domenii de învățare (care pot fi activități integrate
sau pe discipline), Jocuri și activități alese și Activități de dezvoltare personală.
a) Activitățile pe domenii experiențiale sunt activitățile integrate sau pe discipline desfășurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în
funcție de temele mari propuse de curriculum, precum și de nivelul de vârstă și de nevoile și interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică
îndeosebi numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (și ne referim la disciplinele/domeniile de învățare care pot intra în
componența domeniilor experiențiale respective). Astfel, considerăm că se pot desfășura maximum 5 activități integrate pe săptămână, indiferent
de nivelul de vârstă al copiilor Așadar, educatoarea poate planifica activități de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activități de educarea
limbajului, activități matematice, de cunoașterea mediului, de educație pentru societate, de educație fizică, activități practice, educație muzicală
sau activități artistico-plastice) sau activități integrate (cunoștințelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile
18

întregi și, cu acest prilej, în activitatea integrată intră și jocurile și activitățile alese SAU cunoștințele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite
domenii experiențiale iar jocurile și activitățile alese se desfășoară în afara acesteia). Este important să reținem faptul că ordinea desfășurării
etapelor de activități (etapa I, atapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pentru
varianta potrivită.
b) Jocurile și activitățile didactice alese sunt cele pe care copiii și le aleg și îi ajută pe aceștia să socializeze în mod progresiv și să se inițieze
în cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural căruia îi aparțin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit și scris. Ele se desfășoară pe
grupuri mici, în perechi și chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcție de tipul de program (normal, prelungit sau săptămânal),
două sau trei etape de jocuri și activități alese (etapa I – dimineața, înainte de începerea activităților integrate, etapa a III-a – în intervalul de după
activitățile pe domenii de învățare și înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă și, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa
de relaxare de după amiază și plecarea copiilor de la programul prelungit acasă).Totodată, în unele cazuri, ele se pot pot regăsi ca elemente
componente în cadrul activității integrate. Reușita desfășurării jocurilor și a activităților didactice alese depinde în mare măsură de modul în care
este organizat și conceput mediul educațional . Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acțiune. Astfel, dacă
este vorba de activități desfășurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenție deosebită organizării spațiului în centre ca: Biblioteca,
Colțul căsuței/Joc de rol, Construcții, Știință, Arte, Nisip și apă și altele. Organizarea acestor centre se va face ținând cont de resursele
materiale, de spațiu și de nivelul de vârstă al copiilor. In funcție de spațiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau
cel puțin două dintre ele în care cadrul didactic pregătește zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceștia să aibă posibilitatea să aleagă locul de
învățare și joc, în funcție de disponibilitate și nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colțurile deschise nu trebuie să fie
aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor și a activităților
alese desfășurate în curte, o atenție specială va fi acordată atât organizării și amenajării curții de joc, cât și siguranței pe care o oferă copiilor
spațiul respectiv și dotările existente.
c) Activitățile de dezvoltare personală includ rutinele, tranzițiile și activitățile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program
prelungit sau săptămânal), inclusiv activitățile opționale.
•Rutinele sunt activitățile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului și contribuie la
dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activități de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineață, micul dejun,
igiena – spălatul și toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea și se disting prin faptul că
se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleași conținuturi. La întâlnirea de dimineață accentul va cădea, printre altele
(calendarul naturii, prezența etc.), pe:
Autocunoaștere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine ești tu?, Sunt creativ!, Fluturasul, Etichete bune, etichete rele;
Inimioara de prescolar/scolar ).
Dezvoltarea abilităților de comun icare – comunicare asertivă – Învăț să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur ; comunicare cu
colegii/părinții/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mulțumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul
meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea încredere?; Comunic în oglindă; Ce ție nu-ți place, altuia nu face!;
19

Mima ( comunicarea verbală și non-verbală a propriilor trăiri și sentimente) Sunt vesel/trist pentru că…; Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la
tine…pentru că…; Tristețea/veselia în culori și forme.
Managementul învățării prin joc – Motivarea copilului pentru a deveni școlar – Vreau să fiu școlar ; Continuă povestea….; Meseria de
elev; Cum aș vrea să fie învățătoarea mea; Eu, când voi fi școlar….
Dezvoltarea empatiei – Dacă tu ești bine și eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci minute tu;
Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranți; Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-ați simți dacă cineva v-ar spune…?, Cum
să fac surprize celor dragi etc.
Luarea deciziilor în funcție de anumite criterii și încurajarea alegerilor și a găsirii a cât mai multe variante de soluții la situațiile apărute –
Hei, am și eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?, Vreau…, îmi permiți?, La răscruce de drumuri…
Medierea conflictelor – Învăț să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără violență!, Fotograful.
•Tranzițiile sunt activități de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activități de învățare, de
la o activitate de învățare la alta , în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în
funcție de vârsta copilului, de contextul momentului și de calitățile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei
activități desfășurate în mers ritmat, a unei activități care se desfășoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei
frământări de limbă, a unei activități în care se execută concomitent cu momentul de tranziție respectiv un joc cu text și cânt cu anumite
mișcări cunoscute deja de copii etc.
•Activitățile opționale intră tot în categoria activităților de învățare, respectiv a celor de dezvoltare personală și se includ în programul zilnic al
copilului în grădiniță. Ele sunt alese de către părinți, din oferta prezentată de unitatea de învățământ la 15 septembrie și aprobată de către
Consiliul director al unității. Opționalele pot fi desfășurate de către educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va lucra în echipă cu
acestea. Programa unei activități opționale poate fi elaborată de educatoarea/profesorul care urmează să o desfășoare și, în acest caz, va fi
avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă opționalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECT
sau de ISJ. Timpul afectat unei activități opționale este același cu cel destinat celorlalte activități din programul copiilor. În acest context, se va
desfășura cel mult un opțional pe săptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) și cel mult două, pentru copiii cu vârste între
61 – 84 luni (5 – 7 ani). Activitățile opționale se desfășoară cu maximum 10-15 copii și au menirea de a descoperi și dezvolta înclinațiile
copiilor și de a dezvolta abilități, ca o premiză pentru performanțele de mai târziu. Grupele de copii participanți la un opțional vor cuprinde
10-15 preșcolari. Activitățile opționale se desfășoară în continuare conform Notificării nr.41945/18.10.2000 (vezi Anexa 4).
•Activitățile desfășurate în perioada după-amiezii (activități recuperatorii pe domenii de învățare, recreative, de cultivare și dezvoltare a
înclinațiilor) sunt tot activități de învățare. Acestea respectă ritmul propriu de învățare al copilului și aptitudinile individuale ale lui și sunt
corelate cu tema săptămânală/tema proiectului și cu celelalte activități din programul zilei.
20

6.Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât și tranzițiile și, evident, activitățile de învățare. El
influențează întreaga conduită și prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Așadar, mijloacele principale de realizare a procesului
instructiv-educativ la nivel antepreșcolar și preșcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activitățile didactice de învățare.
7.Programul anual de studiu se va organiza în jurul a șase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost
și va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? și Ce și cum vreau să fiu?
(ordinea prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul școlar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).
8.Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii 3 . Intr-un an școlar, se pot derula
maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3
săptămâni, în funcție de complexitatea temei abordate și de interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista și săptămâni în
care copiii nu sunt implicați în nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista și proiecte
de o zi și/sau proiecte transsemestriale.
9.În medie , pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 15 și 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mică,
30-45 minute maximum la grupa pregătitoare). În funcție de nivelul grupei, de particularitățile individuale ale copiilor din grupă, de conținuturile și
obiectivele propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfășurarea fiecărei activități.
10.Numărul de activități zilnice desfășurate cu copiii variază în funcție de tipul de program ales de părinți (program normal – 5 ore sau program
prelungit – 10 ore), iar numărul de activități dintr-o săptămână variază în funcție de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3-5 ani și 5-6/7 ani).
Totodată, pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt numai 7 activități integrate sau pe discipline și 8 arii curriculare, recomandăm alternarea activităților
artistico-plastice și de educație muzicală (aflate în aceeași arie curriculară) sau a acestora cu activitățile practice (din aria curriculară Tehnologii).
11.Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activități desfășurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului
(colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) și obținerea treptată a unei autonomii personale , iar pentru grupele de
vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani , accentul se va deplasa spre pregătirea pentru școală și pentru viața socială a acestuia .
12.Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare)4 stabilit de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. În intervalul 1-30
septembrie, după etapa de observare a copiilor (evaluarea inițială) și după întocmirea caracterizării grupei, pe baza evaluării resurselor umane și
materiale existente și după consultarea educatoarelor și a părinților, se va definitiva și aproba de către Consiliul director al unității de învățământ
lista activităților opționale.
13.În p rogramul zilnic este obligatoriu să existe cel puțin o activitate sau un moment/secvență de mișcare (joc de mișcare cu text și cânt, activitate
de educație fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere
3 Detalii privind proiecte orientative și exemple activități în cadrul proiectelor se găsesc în Anexa 1.4 Formatul orientativ pentru planificarea calendaristică se găsește în Anexa 2, iar baza legală a acestui document juridic se află în Anexa 5.
21

expunerea copiilor la factorii de mediu, ca și condiție pentru menținerea stării de sănătate și de călire a organismului și va scoate copiii în aer liber,
cel puțin o dată pe zi, indiferent de anotimp.
14.Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfășurată cu grupa de minimum 10 și maximum 20 de copii și 3
ore de activitate metodică (proiectarea și pregătirea activităților pentru a doua zi, studiul individual, confecționarea materialului didactic,
conceperea și realizarea unor fișe de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedgogice, întâlniri metodice, schimburi de
experiență etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puțin o zi pe săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate.
Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de evidență a activității cu copiii și a prezenței la grupă5 și va fi
ilustrată în potofoliul profesional , pe care îl întocmește în urma desfășurării activității metodice zilnice și în portofoliile copiilor, care dau
măsura valorii sale profesionale.
15.Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul
de evidență a activităților cu copiii și a prezenței la grupă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei și portofoliile copiilor.
5 Vezi Anexa 3
22

CONCEPTE
C A
U B
N I
O L
Ș I
T T
I Ă
N Ț
Ț I
E

ATITUDINI
23

Cine sunt/suntem?
Cum este/
a fost și va fi aici
pe pământ? Când/cum și de
ce se întâmplă?
Cine si cum
planifică/
organizeaza o
activitate?Cu ce și cum
exprimăm ceea
ce simțim?
Ce și cum vreau să fiu?Domeniul științe
Domeniul om și societateDomeniul estetic și creativDomeniul psihomotric
Domeniul limbă și comunicare

PRECIZĂRI
privind
organizarea programului anual de studiu pe teme
Cine sunt/ suntem?
Când/cum și de ce
se întâmplă?

24
Descrierea temei
O explorare a naturii umane, a convingerilor și
valorilor noastre, a corpului uman, a stării de
sănătate proprii și a familiilor noastre, a
prietenilor, comunităților și culturilor cu care
venim în contact (materială, fizică, sufletească,
culturală și spirituală), a drepturilor și a
responsabilităților noastre, a ceea ce înseamnă
să fii om.
Descrierea temei
O explorare a lumii fizice și materiale, a
universului apropiat sau îndepărtat, a
relației cauză-efect, a fenomenelor naturale
și a celor produse de om, a anotimpurilor, a
domeniului științei și tehnologiei.

Cum este/
a fost și va fi aici
pe pământ?
Cine și cum planifică/
organizează o activitate?
25
Descrierea temei
O explorare a Sistemului solar, a evoluției vieții pe
Pământ, cu identificarea factorilor care întrețin
viața, a problemelor lumii contemporane: poluarea,
încălzirea globală, suprapopularea etc.
O explorare a orientării noastre în spațiu și timp, a
istoriilor noastre personale, a istoriei și geografiei
din perspectivă locală și globală, a căminelor și a
călătoriilor noastre, a descoperirilor, explorărilor, a
contribuției indivizilor și a civilizațiilor la evoluția
noastră în timp și spațiu.
Descrierea temei
O explorare a modalităților în care
comunitatea/individul își planifică și organizează
activitățile, precum și a universului produselor
muncii și, implicit, a drumului pe care acestea îl
parcurg .
O incursiune în lumea sistemelor și a
comunităților umane, a fenomenelor de utilizare/
neutilizare a forței de muncă și a impactului
acestora asupra evoluției comunităților umane, în
contextul formării unor capacități antreprenoriale.

Cu ce și cum exprimăm
ceea ce simțim?
Ce și cum
vreau să fiu?
26
Descrierea temei
O explorare a felurilor în care ne descoperim
și ne exprimăm ideile, sentimentele,
convingerile și valorile, îndeosebi prin limbaj
și prin arte.
O incursiune în lumea patrimoniului cultural
național și universal .
Descrierea temei
O explorare a drepturilor și a responsabilităților
noastre, a gândurilor și năzuințelor noastre de
dezvoltare personală.
O incursiune în universul muncii, a naturii și a
valorii sociale a acesteia ( Munca – activitatea
umană cea mai importantă, care transformă
năzuințele în realizări ). O incursiune în lumea
meseriilor, a activității umane în genere, în vederea
descoperirii aptitudinilor și abilităților proprii, a
propriei valori și a încurajării stimei de sine.

OBIECTIVE CADRU ȘI DE REFERINȚĂ
DOMENIUL LIMBĂ ȘI COMUNICARE
Obiective cadru:
Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de înțelegere și utilizare corectă
a semnificațiilor structurilor verbale orale;
Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic,
lexical, sintactic;
Dezvoltarea creativității și expresivității limbajului oral;
Dezvoltarea capacității de a înțelege și transmite intenții, gânduri,
semnificații mijlocite de limbajul scris.
27

Obiective de referință
28
Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor.
Să înțeleagă și să transmită mesaje simple; să reacționeze la acestea.
Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că l-a înțeles.
Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronunțe corect.
Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței, activității personale și/sau a relațiilor cu ceilalți și simultan să
utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
Să recepteze un text care i se citește ori i se povestește, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale acestuia.
Să fie capabil să creeze el însuși (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele
expresive
Să recunoască existența scrisului oriunde îl întâlnește.
Să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are înțeles (semnificație).
Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
Să manifeste interes pentru citit.
Să recunoască cuvinte simple și litere în contexte familiare.
Să recunoască literele alfabetului și alte convenții ale limbajului scris
Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
Să perceapă și să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.
Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora
Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificație
Să descopere că scrierea îndeplinește anumite scopuri, cerințe sociale și să se folosească de această descoperire (ex.: recunoaște
și respectă simboluri care avertizează asupra prezenței/existenței unui pericol sau care arată direcția, destinația unei clădiri/unui
loc etc.)
Să înțeleagă semnificația cuvintelor, literelor și cifrelor, învățând să le traseze.

DOMENIUL ȘTIINȚ E
Obiective cadru:
Dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice;
Dezvoltarea capacității de a înțelege și utiliza numere, cifre, unități de măsură,
întrebuințând un vocabular adecvat;
Dezvoltarea capacității de recunoaștere, denumire, construire și utilizare a formelor
geometrice;
Stimularea curiozității privind explicarea și înțelegerea lumii înconjurătoare
Dezvoltarea capacității de rezolvare de situații problematice, prin achiziția de strategii
adecvate;
Dezvoltarea capacității de cunoaștere și înțelegere a mediului înconjurător, precum și
stimularea curiozității pentru investigarea acestuia;
Dezvoltarea capacității de observare și stabilire de relații cauzale , spațiale, temporale
Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură și din mediul
înconjurător;
Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului înconjurător, în
vederea educării unei atitudini pozitive față de acesta.
29

Obiective de referință
30
Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulțimi, pe baza unor însușiri comune (formă, mărime, culoare) luate în
considerare separat sau mai multe simultan;
Să efectueze operații cu grupele de obiecte constituite în funcție de diferite criterii date ori găsite de el însuși: triere,
grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantității prin punere în corespondență.
Să înțeleagă și să numească relațiile spațiale relative, să plaseze obiecte într-un spațiu dat ori să se plaseze corect el însuși în raport
cu un reper dat.
Să înțeleagă raporturi cauzale între acțiuni, fenomene (dacă…atunci) prin observare și realizare de experimente
Să recunoască, să denumească, să construiască și să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri.
Să efectueze operații și deducții logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice
Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte și cifrele corespunzătoare.
Să efectueze operații de adunare și scădere cu 1-2 unități, în limitele 1-10.
Să identifice poziția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal.
Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuși.
Să compună și să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10
Să găsească soluții diverse pentru situații problematice reale sau imaginare întîlnite în viața de zi cu zi sau în povești, povestiri.
Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetația, fauna, ființa umană ca parte
integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum și interdependența dintre ele.
Să recunoască și să descrie verbal și/sau grafic anumite schimbări și transformări din mediul apropiat.
Să cunoască elemente ale mediului social și cultural, poziționând elementul uman ca parte integrantă a mediului.
Să cunoască existența corpurilor cerești, a vehiculelor cosmice.
Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
Să manifeste disponibilitate în a participa la acțiuni de îngrijire și protejare a mediului, aplicând cunoștințele dobândite.
Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătății și protecției omului și naturii.

DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE
Obiective cadru:
Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate; educarea
abilității de a intra în relație cu ceilalți;
Educarea trăsăturilor pozitive de voință și caracter și formarea unei atitudini
pozitive față de sine și față de ceilalți;
Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale , proactive (inițiativă)
Dezvoltarea abilității de recunoaștere, acceptare și respect al diversității
Cunoașterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul
spiritual al poporului român;
Formarea și consolidarea unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică;
Îmbogățirea cunoștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum și
despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor
produse simple;
Formarea deprinderilor practic-gospodărești și utilizarea vocabularului specific.
Obiective de referință
31

32
Să cunoască și să respecte normele necesare integrării în viața socială, precum și reguli de securitate personală (ex.:
importanța alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activității și ale jocului, în vederea evitării unor situații
periculoase; reguli de minimă protecție a naturii și pericolul încălcării lor; reguli privind protecția vieții proprii și a celor din
jur etc.)
Să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește (familie, grădiniță, grupul de joacă)
Să negocieze și să participe la decizii comune
Să aprecieze în situații concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norme prestabilite și cunoscute.
Să trăiască în relațiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranță, armonie, concomitent cu
învățarea autocontrolului.
Să descrie și să identifice elemente locale specifice țării noastre și zonei în care locuiește (elemente de relief, așezare
geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activități practice.
Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice
Să efectueze operații simple de lucru cu materiale din natură și sintetice
Să identifice, să proiecteze și să găsească cât mai multe soluții pentru realizarea temei propuse în cadrul activităților
practice.
Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogățirea acestuia prin lucrările personale.
Să dobândească comportamente și atitudini igienice corecte față de propria persoană și față de alte ființe și obiecte.
Să capete abilitatea de a intra în relație cu cei din jur, respectând norme de comportament corect și util celorlalți.
Să-și formeze deprinderi practice și gospodărești.
Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV
Obiective cadru:
Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,
picturi, modelaje;
Realizarea unor corespondențe între diferitele elemente de limbaj
plastic și forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă și viața
socială);
Stimularea expresivității și a creativității prin desen, pictură, modelaj;
Formarea capacității de receptare a lumii sonore și a muzicii;
Formarea capacităților de exprimare prin muzică;
Cunoașterea marilor valori ale creației muzicale naționale și universale.
Obiective de referință
33

34
Să redea teme plastice specifice desenului.
Să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice picturii.
Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
Să recunoască elemente ale limbajului plastic și să diferențieze forme și culori în mediul înconjurător.
Să cunoască și să diferențieze materiale și instrumente de lucru, să cunoască și să aplice reguli de utilizare a acestora
Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activități plastice concrete
Să compună în mod original și personal spațiul plastic, utilizând materiale și tehnici diverse alese de el .
Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
Să privească și să recunoască creații artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preșcolar și preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activități cotidiene ale oamenilor)
Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
Să diferențieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat și al sunetelor muzicale.
Să diferențieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat și a sunetelor muzicale.
Să diferențieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat și a sunetelor muzicale
Să diferențieze auditiv înălțimea sunetelor muzicale.
Să intoneze cântece pentru copii.
Să cânte acompaniați de educatoare
Să acompanieze ritmic cântecele.
Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
Să asocieze mișcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
Să exprime prin mișcare starea sufletească creată de muzica audiată.
Să exprime într-un joc impresia muzicală.
Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + mișcare, text onomatopeic + melodie +
mișcare;.
Să asculte și să recunoască fragmente din creații muzicale naționale și universale, corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC
Obiective cadru:
Formarea și dezvoltarea deprinderilor motrice de bază și utilitar-
aplicative;
Stimularea calităților intelectuale, de voință și afective în vederea
aplicării independente a deprinderilor însușite;
Cunoașterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menținerea stării
de sănătate.
35

Obiective de referință

36
Să fie capabil să execute mișcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri, cățărări.
Să cunoască și să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.
Să cunoască și să aplice regulile de igienă a efortului fizic.
Să-și formeze o ținută corporală corectă (în poziția stând, șezând și în deplasare).
Să perceapă componentele spațio-temporale (ritm, durată, distanță, localizare).
Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însușite în diferite contexte.
Să se folosească de acțiunile motrice învățate pentru a exprima sentimente și/sau comportamente, pentru a răspunde la
diferiți
stimuli (situații), la diferite ritmuri.
Să manifeste în timpul activității atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiție, fair-play.

Cine sunt/suntem?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experiențialeObiective de referinț ă Comportamente Sugestii de conținuturi
37

LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în
calitate de auditor.-ia parte la discuții în mici grupuri informale;
-ia parte la activitățile de joc, de învățare în grup, sugerează ce este de făcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvențe de acțiuni;
-discută cu colegii și cu profesorul despre subiecte cunoscute, povestește
întâmplări din viața personală (persoana proprie, familie, prieteni etc.);
-întreabă și răspunde la întrebări;
-știe să se prezinte;
-învață cuvinte noi și le utilizează în cadrul jocurilor sau activităților de
învățare.
să înțeleagă și să transmită
mesaje simple; să reacționeze la
acestea.-transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităților de învățare
(ex.: prin telefon de jucărie sau real);
-primește mesaje, îndeplinește instrucțiuni simple;
-compune, treptat, propoziții din două, trei sau mai multe cuvinte;
-răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
-solicită ajutorul adultului atunci când nu înțelege un mesaj.
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles.-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de profesor;
-răspunde la întrebări privind conținutul unui text, a unei povestiri scurte.
să recepteze un text care i se
citește ori i se povestește,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și
estetice ale acestuia.-reține expresii ritmate și rimate; recită poezii cu respectarea intonației,
ritmului, pauzei, în concordanță cu mesajul transmis;
-utilizează calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente;
-realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indicațiile sugerate de text.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnificație).-își recunoaște numele propriu oriunde îl întâlnește și, eventual, îl scrie cu
majuscule;
-,,citește” succesiuni de imagini alcătuind o narațiune pe baza lor;
-învață să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta și de
sus în jos.
să manifeste interes pentru citit. -discută despre cărți (povești, poezii) care i s-au citit ori la ale căror
ilustrații au privit;
-discută despre personaje din povești; -numele și prenumele
-membrii familiei
-comunitate (prieteni,
vecini,colegi de
grădiniță, personalul
grădiniței)
-casa familiei, camera
personală, grădinița,
sală de clasă, alte
spații familiare
-responsabilități proprii
în familie/la grădiniță
38

ȘTIINȚEsă-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de
grupuri/ mulțimi, pe baza unor
însușiri comune (formă, mărime,
culoare) luate în considerare
separat sau mai multe simultan-observă obiectele din sala de grupă, camera proprie etc.;
-recunoaște/ numește obiectele indicate;
-clasifică obiecte/ființe după diverse criterii (culoare, formă, mărime) sau
prin numirea unei proprietăți comune;
-recunoaște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
-motivează apartenența unui obiect la o grupă dată;
-compară grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține
să înțeleagă și să numească
relațiile spațiale relative, să
plaseze obiecte într-un spațiu dat
ori să se plaseze corect el însuși
în raport cu un reper dat.-spune care obiect este mai aproape sau mai departe, luându-se pe sine
ca punct de reper;
-spune unde se găsește el în raport cu un anumit obiect din spațiu (în
cameră, în afara camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său etc.);
-plasează obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt, înăuntrul sau în afara
unui spațiu/ obiect;
-învață schema corporală, cu accent pe relația
-dreapta-stânga (după 4 ani).
să recunoască, să denumească,
să construiască și să utilizeze
forma geometrică cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi în jocuri-recunoaște și denumeșt e figuri geometrice în mediul ambiant sau cu
ajutorul materialelor puse la dispoziție (cerc, pătrat, eventual triunghi –
după 4 ani);
– trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie
deja trasată.
să numere de la 1 la 5
recunoscând grupele cu 1-5
obiecte și cifrele corespunzătoare.-alcătuiește grupe de obiecte în limitele 1-3 (până la 4 ani) și 1-5 (după 4
ani);
-numără corect aceste obiecte;
-descoperă care cifră lipsește într-un șir dat;
-recunoaște și denumește cifre în intervalul 1-3 (până la 4 ani) și 1-5 (după
4 ani).
să realizeze serieri de obiecte pe
baza unor criterii date ori găsite de
el însuși.-execută serii de obiecte (mărgele, boabe, bucăți de hârtie) realizând
structuri simple și folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de
educatoare;
-deduce ce element urmează într-o serie, analizând
-elementele anterioare ale acesteia.
să cunoască unele elemente
componente ale lumii -descoperă elemente componente ale mediului înconjurător prin
antrenarea organelor de simț;-diferențieri ale
obiectelor după formă,
mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (2-3
culori), lungime (lung,
scurt)
-apreciere globala a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-5 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai puțin
decât…, tot atâtea)
-forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi)
-poziții spațiale: sus,
jos, deasupra etc.
-numărat in intervalul
1-5.
39

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte
normele necesare integrării în
viața socială, precum și reguli de
securitate personală.-își prezintă membrii familiei, colegii, prietenii, vecinii;
-se prezintă pe sine, se descrie;
-interacționează în mod egal cu toți copiii din comunitate, indiferent de gen,
limba vorbită, etnie sau performanțe (copii cu CES)
-răspunde și formulează întrebări referitoare la identitatea personală
(familie, etnie, limba vorbită, cultura, caracteristicile fizice ale celorlalți).
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerințele grupului în care
trăiește (familie, grădiniță, grupul
de joacă)-învață să aștepte într-o situație dată;
-își cunoaște responsabilitățile în microgrupul din care face parte;
-acceptă și oferă sprijin;
-manifestă atitudini tolerante față de alți copii care aparțin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare;
-dobândește, treptat, autonomie în activitatea zilnică;
-respectă normele de conviețuire socială.
să aprecieze în situații concrete
unele comportamente și atitudini
în raport cu norme prestabilite și
cunoscute-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să
manifeste prietenie, toleranță,
armonie, concomitent cu învățarea
autocontrolului.-reacționează pozitiv la o promisiune făcută;
-manifestă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine și cu ceilalți;
-acceptă diversitatea de opinii și atitudini.
să descrie și să identifice
elemente locale specifice țării
noastre și zonei în care locuiește
(elemente de relief, așezare
geografică, obiective socio-
culturale, istorice, religioase,
etnice).-cunoaște numele țării de origine, domiciliul;
-cunoaște însemnele țării (steag, stemă, imn) și manifestă respect față de
acestea;
-exprimă atitudini pozitive față de țară și popor;
-cunoaște și respectă tradițiile culturale naționale și minoritare; participă
afectiv la sărbătorile laice și religioase ale familiei și ale comunității;
-face distincție între o zi obișnuită și o zi de sărbătoare;
-descrie și recunoaște evenimente importante (Ziua Națională, Ziua Unirii,
alte evenimente tradiționale, religioase, culturale, istorice etc.).
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice.-cunoaște materialele de lucru specifice activităților practice și
verbalizează acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil să realizeze lucrări -execută individual sau în grup tema dată;-copilul în diferite
ipostaze (la masa, la
joaca, la plimbare, in
vizita, in excursie etc.)
-domiciliul
-numele țării de origine
-prieteni, vecini
-responsabilități proprii
în familie/la grădiniță
-norme de conviețuire
socială (norme de
conduita, norme de
circulație, norme
igienice etc.)
-diferențe individuale /
diferențe determinate
de etnie, mediu, religie
etc.
-drepturile copilului
-valori individuale
-valori naționale
-valori internaționale
-responsabilități proprii
în familie/la grădiniță
40

ESTETIC ȘI
CREATIVsă acompanieze ritmic cântecele. -acompaniază cântecele cunoscute cu mișcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tobă, clopoțel, tamburină etc.).
să asocieze mișcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia-asociază mișcarea liberă cântecului(3 ani), mișcarea sugerată de timpii
egali ai măsurii sau de text (după 3 ani).
să exprime prin mișcare starea
sufletească creată de muzica
audiată-exprimă prin mișcare liberă sau impusă de caracterul unor cântece pentru
copii, a unor piese populare din zonă și a unor fragmente din muzica
cultă, sugestive pentru specificul de vârstă al copiilor, starea sufletească
creată.
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.-ascultă cu plăcere fragmente din creații muzicale naționale și universale,
corespunzătoare vârstei și preocupărilor sale.
să redea teme plastice specifice
desenului.-cunoaște materialele de lucru specifice activităților artistico-plastice;
-execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
-utilizează corect instrumentele de lucru (creion, pensulă, carioca, cretă,
ceracolor etc.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar și prin
mâzgălituri);
-execută trasee utilizând diferite instrumente de lucru și diferite suporturi
(hârtie, carton, sticlă, lemn etc.);
-colorează diferite imagini, respectând conturul acestora;
-completează lacune din desene;
-dispune alternativ două sau mai multe elemente decorative;
-redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare;
-trasează linii în duct continuu, în diferite poziții, pentru a reda imaginea
unor obiecte (în desene individuale sau colective).
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.-aplică, pe suprafețe date sau libere, culoarea (cu pensula, buretele,
degetul, palma, ghemotocul de hârtie, ghemul de ață, țesături rare,
ștampila, peria, tubul);
-obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare, suprapunere, decolorare, stropire, plierea hârtiei);
-realizează compoziții plastice, cu teme date sau la liberă alegere, prin 41

PSIHOMOTRICsă cunoască și să aplice regulile
de igienă referitoare la igiena
echipamentului.-cunoaște și folosește echipamentul specific la activitățile de educație
fizică;
-respectă regulile de igienă individuală și colectivă.
să-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare)-cunoaște schema corporală;
-răspunde motric la o comandă dată;
-execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului.
să perceapă componentele spațio-
temporale (ritm, durată, distanță,
localizare)-se raportează la un reper dat;
-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile)
-jocuri de mișcare pentru copii adecvate temei studiate.-denumirea unor părți
ale corpului implicate
în mișcare (brațe,
picioare, spate, cap,
gât, genunchi, palme,
coate etc.)
-deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
săritura
-deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
palme și genunchi,
mers în echilibru între
două linii trasate pe sol
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Știu cine sunt?”, „Tu și eu”, „Am nevoie de o familie”,
„Sănătoși și fericiți”, „O minune de copil…”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”, „Eu și lumea mea”.
Cine sunt/suntem?
Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
Domenii
experiențialeObiective de referință Comportamente Sugestii de conținuturi
42

LIMBĂ ȘI
COMUNICARE să participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.-ia parte la discuții în mici grupuri informale;
-ia parte la activitățile de joc, de învățare în grup, sugerează ce este de făcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvențe de acțiuni;
-discută cu colegii și cu profesorul despre subiecte cunoscute (persoana
proprie, familie, prieteni etc.);
-întreabă și răspunde la întrebări;
-știe să se prezinte;
-știe să facă o invitație și să răspundă la o invitație;
-învață cuvinte noi și le utilizează în cadrul jocurilor sau activităților de
învățare;
-întrebuințează regulile unui dialog;
-folosește un ton moderat și empatic în convorbirile cu cei din jur;
-folosește un limbaj adecvat, în special în situații neplăcute/ dificile pentru
el;
să înțeleagă și să transmită mesaje
simple; să reacționeze la acestea.-transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităților de învățare
(ex.: prin telefon de jucărie sau real);
-primește mesaje, îndeplinește instrucțiuni simple;
-compune, treptat, propoziții din două, trei sau mai multe cuvinte și chiar
fraze;
-răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
-se exprimă coerent pentru a se face înțeles;
-solicită ajutorul adultului atunci când nu înțelege un mesaj (ex.: solicită
explicarea unui cuvânt necunoscut care să îl ajute să înțeleagă mai bine
situația și să o soluționeze).
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles.-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de profesor;
-ascultă și reacționează adecvat la povești, poezii, alte tipuri de text
(ghicitori, glume, informații) transmise fie prin citire sau povestire de către
un adult, fie prin mijloace audio-vizuale (disc, casetă audio sau video,
diafilm etc);
-dobândește informații prin ascultarea cu atenție a mesajului.
să recepteze un text care i se
citește ori i se povestește,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice -primește mesaje și îndeplinește instrucțiuni simple.
-reține expresii ritmate și rimate; recită poezii cu respectarea intonației,
ritmului, pauzei, în concordanță cu mesajul transmis;-numele și prenumele
-membrii familiei
-comunitate (prieteni,
vecini,colegi de
grădiniță, personalul
grădiniței)
-casa familiei, camera
personală, grădinița,
sală de clasă, alte
spații familiare
-responsabilități proprii
în familie/la grădiniță
43

ȘTIINȚEsă-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri
comune (formă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan-observă obiectele din sala de grupă, camera proprie etc.;
-recunoaște/ numește obiectele indicate;
-clasifică obiecte/ființe după diverse criterii (culoare, formă, mărime) sau
prin numirea unei proprietăți comune ;
-selectează/grupează obiectele de aceeași formă/ mărime/ culoare (la
început ținând seama de un singur criteriu, apoi de mai multe simultan);
-recunoaște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
-motivează apartenența unui obiect la o grupă dată;
-compară grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține.
să înțeleagă și să numească
relațiile spațiale relative, să plaseze
obiecte într-un spațiu dat ori să se
plaseze corect el însuși în raport cu
un reper dat.-spune care obiect este mai aproape sau mai departe, luându-se pe sine
ca punct de reper;
-spune unde se găsește el în raport cu un anumit obiect din spațiu (în
cameră, în afara camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său etc.);
-plasează obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt, înăuntrul sau în afara
unui spațiu/ obiect;
-utilizează limbajul adecvat relațiilor spațiale relative: pe, sub, în, peste,
deasupra, dedesubt, înăuntru, afară, aproape, departe, mai aproape, mai
departe, cel mai aproape, cel mai departe, lângă mine, aici, acolo;
-utilizează corect gradele de comparație*: mai, cel mai, foarte, tot atât
de…, la fel de…ca și….
-învață schema corporală, cu accent pe relația dreapta-stânga .
să recunoască, să denumească, să
construiască și să utilizeze forma
geometrică cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri-recunoaște și denumește figuri geometrice în mediul ambiant sau cu
ajutorul materialelor puse la dispoziție (cerc, pătrat, triunghi,dreptunghi);
-trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja
trasată.
să numere de la 1 la 10
recunoscând grupele cu 1-10
obiecte și cifrele corespunzătoare.-alcătuiește grupe de obiecte în limitele 1-10 ;
-numără corect aceste obiecte;
-descoperă care cifră lipsește într-un șir dat;
-recunoaște și denumește cifre în intervalul 1-10;
-construiește grupe de obiecte prin corespondență biunivocă (de unu la
unu);
-realizează corespondența de unu la unu pentru a arăta că o grupă are
mai multe sau mai puține obiecte decât o alta-diferențieri ale
obiectelor după formă,
mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (2-3
culori), lungime (lung,
scurt), lățime
-apreciere globala a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-10 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai puțin
decât…, tot atâtea)
-forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi)
-poziții spațiale: sus,
jos, deasupra, sub, la
dreapta, la stânga,
lângă etc.
-numărat in intervalul
1-10 si cifrele de la 1 la
10.
44

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală.-își prezintă membrii familiei, colegii, prietenii, vecinii;
-se prezintă pe sine, se descrie;
-interacționează în mod egal cu toți copiii din comunitate, indiferent de gen,
limba vorbită, etnie sau performanțe (copii cu CES);
-cunoaște și aplică reguli privind protecția vieții proprii și a celor din jur
(utilizarea gazelor în bucătărie, a prizelor, instalațiilor sanitare, a
aparatelor electro-casnice etc., precum și interacțiunea cu persoane
necunoscute);
-cunoaște și folosește numărul de urgență 112;
-răspunde și formulează întrebări referitoare la identitatea personală
(familie, etnie, limba vorbită, cultura, caracteristicile fizice ale celorlalți).
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerințele grupului în care
trăiește (familie, grădiniță, grupul de
joacă)-învață să aștepte într-o situație dată;
-își cunoaște responsabilitățile în microgrupul din care face parte;
-acceptă și oferă sprijin;
-manifestă atitudini tolerante față de alți copii care aparțin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare;
-dobândește, treptat, autonomie în activitatea zilnică;
-respectă normele de conviețuire socială.
să aprecieze în situații concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute;
-își evaluează comportamentul, în raport cu normele de conviețuire
socială;
-conștientizează consecințele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlalți.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să manifeste
prietenie, toleranță, armonie,
concomitent cu învățarea
autocontrolului.-reacționează pozitiv la o promisiune făcută;
-manifestă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine și cu ceilalți;
-acceptă diversitatea de opinii și atitudini.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei
în care locuiește (elemente de
relief, așezare geografică, obiective
socio-culturale, istorice, religioase,
etnice).-cunoaște numele țării de origine, domiciliul;
-cunoaște însemnele țării (steag, stemă, imn) și manifestă respect față de
acestea;
-exprimă atitudini pozitive față de țară și popor;
-cunoaște și respectă tradițiile culturale naționale și minoritare; participă
afectiv la sărbătorile laice și religioase ale familiei și ale comunității;-copilul în diferite
ipostaze (la masa, la
joaca, la plimbare, in
vizita, in excursie etc.)
-familia în diferite
ipostaze
-domiciliul
-numele țării de origine
-prieteni, vecini
-responsabilități proprii
în familie/la grădiniță
-norme de conviețuire
socială
-diferențe de gen
-diferențe etnice
-diferențe culturale
-diferențe religioase
-drepturile copilului
-valori individuale
-valori naționale
-valori internaționale
-norme de conviețuire
socială (norme de
conduita, norme de
circulație, norme
igienice etc.)
-diferențe individuale /
diferențe determinate
de etnie, mediu, religie
etc.
45

ESTETIC ȘI
CREATIVsă descopere lumea înconjurătoare
cu ajutorul auzului.-ascultă și reproduce onomatopeic sunete din natură și din mediul
înconjurător.
să diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale-diferențiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete produse de diferite
obiecte sonore;
-diferențiază și reproduce sunete de intensități contrastante: tare-încet.
să intoneze cântece pentru copii.– cântă în colectiv, în grupuri mici și individual împreună cu sau
acompaniați de profesor.
să acompanieze ritmic cântecele. – acompaniază cântecele cunoscute cu mișcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tobă, clopoțel, tamburină etc.).
să cânte cântecele în aranjamente
armonico-polifonice elementare-cântă pe grupe alternative, în grup sau în lanț.
să asocieze mișcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia-asociază mișcarea liberă cântecului, mișcarea sugerată de timpii egali ai
măsurii sau de text
să exprime prin mișcare starea
sufletească creată de muzica
audiată– exprimă prin mișcare liberă sau impusă de caracterul unor cântece
pentru copii, a unor piese populare din zonă și a unor fragmente din
muzica cultă, sugestive pentru specificul de vârstă al copiilor, starea
sufletească creată.
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.-ascultă cu plăcere fragmente din creații muzicale naționale și universale,
corespunzătoare vârstei și preocupărilor sale.
să redea teme plastice specifice
desenului.-cunoaște materialele de lucru specifice activităților artistico-plastice;
-execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
-utilizează corect instrumentele de lucru (creion, pensulă, carioca, cretă,
ceracolor etc.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar și prin
mâzgălituri);
-execută trasee utilizând diferite instrumente de lucru și diferite suporturi
(hârtie, carton, sticlă, lemn etc.);
-colorează diferite imagini, respectând conturul acestora;
-completează lacune din desene;
-dispune alternativ două sau mai multe elemente decorative;-sunete din natura,
sunete ale obiectelor
din mediul apropiat
-sunete produse de
diferite obiecte sonore
-sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
-sunetul vorbit si
sunetul cântat
-diferențieri de sunete
după intensitate (tare,
încet)
-cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, jocuri populare
tradiționale, audiții
adecvate temei
studiate
-denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșa, șevalet,
plastilina, lut, planșeta
etc.
-denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru,
alb și ale unor nuanțe
ce rezultă din 46

PSIHOMOTRICsă cunoască și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului.-cunoaște și folosește echipamentul specific la activitățile de educație
fizică;
-respectă regulile de igienă individuală și colectivă.
să-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare).-cunoaște schema corporală;
-răspunde motric la o comandă dată;
-execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului.
să perceapă componentele spațio-
temporale (ritm, durată, distanță,
localizare).-se raportează la un reper dat;
-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte.-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile) jocuri de mișcare pentru
copii adecvate temei studiate.-denumirea unor părți
ale corpului implicate
in mișcare (brațe,
picioare, spate, cap,
gât, genunchi, palme,
coate etc.)
-deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare,
săritură în lungime,
săritură în adâncime
-deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
coate și abdomen,
mers in echilibru pe o
suprafață înclinată și
pe o linie trasată pe
sol.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Știu cine sunt?”, „Tu și eu”, Cele cinci simțuri”,
„Am nevoie de o familie”, „Noi credem că…”, „Sănătoși și fericiți”, „O minune de copil…”, „Eu sunt unic…”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”,
„Eu și lumea mea”.
Cum este/a fost și va fi aici pe pământ?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experiențialeObiective de referință Comportamente Sugestii de conținuturi
47

LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.-ia parte la discuții în mici grupuri informale;
-discută cu colegii și cu profesorul despre subiecte cunoscute (casa în
care locuiește, grădinița la care este înscris, grupa din care face parte,
tradiții, evenimente etc.);
-știe să vorbească despre schimbările pe care le sesizează în natură ca
urmare a trecerii anotimpurilor;
-ia parte la activitățile de joc, de învățare în grup, să sugereze ce este de făcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvențe de acțiuni.
să înțeleagă și să transmită mesaje
simple; să reacționeze la acestea.-transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităților de învățare;
-se exprimă coerent pentru a se face înțeles.
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles.-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de educatoare;
-ascultă și reacționează adecvat la povești, poezii, alte tipuri de text
(ghicitori, glume, informații) transmise fie prin citire sau povestire de către
un adult, fie prin mijloace audio-vizuale (disc, casetă audio sau video,
diafilm etc).
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronunțe corect.-pronunță corect sunetele limbii române;
-recunoaște, numește sau marchează grafic sunetul inițial din cuvântul
pronunțat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experienței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilalți și simultan să
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical.-manifestă inițiativă în comunicarea orală și interes pentru semnificația
cuvintelor;
-învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităților de învățare propriu-
zisă;
-intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situațiilor de învățare;
-pune și răspunde la întrebări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamnă?
să recepteze un text care i se
citește ori i se povestește,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice
ale acestuia.-reține expresii ritmate și rimate, recită poezii cu respectarea intonației,
ritmului, pauzei, în concordanță cu mesajul transmis.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnificație).-înțelege și știe să spună că scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o
poveste, cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în
lume, cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre spo rtivi etc.;
-„citește” succesiuni de imagini alcătuind o narațiune pe baza lor.-mediul apropiat (casa/
grupa, grădinița/școala
noastră)
-obiceiuri și tradiții
locale/naționale;
-îmbrăcăminte,
încălțăminte, accesorii;
-oamenii și locul lor de
naștere;
-strămoșii oamenilor,
arborele genealogic al
unei familii;
-evenimente (istorice,
personale etc.);
-materiale (pamânt,
carton, lemn, plastic,
fier etc,)
-mijloace de transport.
48

ȘTIINȚEsă-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri
comune (formă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan-selectează/grupează obiectele de aceeași formă/mărime/culoare (la
început ținând seama de un singur crite riu, apoi de mai multe simultan);
-motivează apartenența unui obiect la o grupă dată;
-clasifică obiecte după criteriul culorii;
-clasifică obiecte pe baza criteriului formei;
-clasifică obiecte după criteriul mărimii;
-recunoaște asemănările și deosebirile din tre grupuri;
-execută serii de obiecte folosindu-se de criteriile cunoscute.
să înțeleagă și să numească
relațiile spațiale relative, să plaseze
obiecte într-un spațiu dat ori să se
plaseze corect el însuși în raport cu
un reper dat.-recunoaște și utilizează poziții spațiale plasând diferite obiecte într-un
spațiu dat sau plasându-se pe sine în raport cu un reper dat;
-utilizează repere cronologice comune clasei în funcție de activitățile din
orar.
să efectueze operații cu grupele de
obiecte constituite în funcție de
diferite criterii date ori găsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantității prin punere în
corespondență.-ordonează obiectele după culoare, de la culoarea/ nuanța cea mai
deschisă la cea mai închisă și invers;
-ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit, de la cel mai tare la cel
mai slab și invers;
-ordonează obiecte după miros, de la cel mai pătrunzător la cel mai slab și
invers;
-compară grupele de obiecte prin punere în corespondență (formare de
perechi);
-observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate.
să recunoască, să denumească, să
construiască și să utilizeze forma
geometrică cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri-desenează cercul (pătrat, triunghi, dreptunghi) după model sau după o
comandă verbală;
-execută desene decorative și artistice folosind formele geometrice;
-execută construcții folosind formele geometrice.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunzătoare-alcătuiește grupe de 1, 2, 3 obiecte (la 3 ani) și cu 1, 2, 3, 4, 5 obiecte
(după 3 ani);
-numără corect aceste obiecte;
-construiește grupe de obiecte prin corespondență biunivocă (de unu la
unu);
-realizează corespondența de unu la unu pentru a arăta că o grupă are
mai multe sau mai puține obiecte decât o alta.
să efectueze operații de adunare și -efectuează operații de adunare cu 1-2 elemente, în limitele 1-5, prin -diferențieri ale
obiectelor după forma,
mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (2-3
culori), lungime (3
lungimi)
-apreciere globală a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-5 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai puțin
decât…, tot atâtea)
-forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi)
-poziții spațiale: sus,
jos, deasupra, sub, la
dreapta, la stânga etc.
-numărat în intervalul
1-5 și cifrele de la 1 la
5
49

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală.-acceptă și respectă regulile de conviețuire în grup;
-manifestă spirit de echipă și să colaboreze la realizarea unei activități în
comun;
-cunoaște și aplică reguli privind protecția vieții proprii și a celor din jur, a
mediului înconjurător (utilizarea gazelor în bucătărie, a prizelor,
instalațiilor sanitare, a aparatelor electro-casnice etc., precum și
interacțiunea cu persoane necunoscute)
-cunoaște și folosește numărul de urgență 112.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerințele grupului în care
trăiește (familie, grădiniță, grupul de
joacă)-își cunoaște responsabilitățile în microgrupul din care face parte;
-acceptă și oferă sprijin;
-manifestă grijă și toleranță față de persoane cu nevoi speciale.
să aprecieze în situații concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute-conștientizează consecințele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlalți;
-manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei
activități comune.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să manifeste
prietenie, toleranță, armonie,
concomitent cu învățarea
autocontrolului.-își manifestă dezacordul față de atitudinile negative de distrugere, de
dezordine, de neglijență;
-manifestă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine și cu ceilalți;
-acceptă diversitatea de opinii și atitudini.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei
în care locuiește (elemente de
relief, așezare geografică, obiective
socio-culturale, istorice, religioase,
etnice).-cunoaște numele țării de origine și al localității natale și își cunoaște
domiciliul;
-cunoaște numele capitalei;
-cunoaște însemnele țării (steag, stemă, imn) și manifestă respect față de
acestea;
-exprimă atitudini pozitive față de țară și popor.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice.–denumește ustensile de lucru accesibile vârstei;
–selectează în mod adecvat uneltele, în funcție de activitatea concretă.
să fie capabil să realizeze lucrări
practice inspirate din natură și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însușite.-optează, în funcție de materialele puse la dispoziție, pentru o temă
adecvată;
-execută lucrări practice din materiale diferite, combinându-le între ele.-obiceiuri și tradiții
locale/naționale;
-tinerețe-bătrânețe,
trecut-prezent-viitor
-evenimente (istorice,
personale etc.)
-popor, locul natal
-însemne specifice
(steag)
-război/pace
-corpuri cerești, aparate
de zbor etc.
-reguli de conviețuire
socială și de păstrare/
menținere a vieții
proprii și a vieții
planetei.
-denumiri ale obiectelor
specifice activităților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață, 50

ESTETIC
ȘI CREATIVsă diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale-diferențiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete produse de diferite
obiecte sonore;
-diferențiază și reproduce sunete cu durată contrastantă: lungi-scurte.
să intoneze cântece pentru copii. -cântă singuri, împreună sau acompaniați de educatoare cântece cu o
tematică adecvata posibilităților lor și temei.
să acompanieze ritmic cântecele. -acompaniază cântecele cunoscute cu mișcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale.
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.-ascultă cu plăcere fragmente din creații muzicale naționale și universale,
corespunzătoare vârstei și preocupărilor sale.
să redea teme plastice specifice
desenului.-respectă poziția de lucru față de suportul de lucru;
-execută linii drepte sau curbe închise/deschise.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.– execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, pămătuful de vată, degetul etc.)
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice.-execută lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de
lucru: colaje, desen grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc.
să interpreteze liber, creativ lucrări
plastice exprimând sentimente
estetice.-descoperă semnificația lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza
formelor, liniilor, culorilor etc.
-propune posibilități de valorificare a lucrărilor (expoziții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)-sunete din natura,
sunete ale obiectelor
din mediul apropiat
-sunete produse de
diferite obiecte sonore
-sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
-sunetul vorbit si
sunetul cântat
-diferențieri de sunete
după durată (lungi,
scurte)
-cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cânt, audiții
adecvate vârstei și
temei de studiu.
-denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșa, șevalet,
plastilina, lut, planșeta
etc.
-denumiri ale culorilor
de baza: roșu, galben,
albastru, verde și ale
non-culorilor: negru,
alb
-opere de arta adecvate
temei și nivelului de
vârstă
să privească și să recunoască
creații artistice corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului
preșcolar și preocupărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor, -privește cu interes și uneori chiar recunoaște opere de arta naționale și
universale
51

scene de familie, peisaje, activități
cotidiene ale oamenilor)
PSIHOMOTRICsă cunoască și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului.-cunoaște și folosește echipamentul specific la activitățile de educație
fizică;
-respectă regulile de igienă individuală și colectivă.
să-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare).-execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului;
-se raportează la un reper dat;
-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de profesor;
-execută corect acțiunile motrice învățate.
să perceapă componentele spațio-
temporale (ritm, durată, distanță,
localizare).-execută exerciții de dezvoltare fizică generală cu măsurarea timpilor/cu
repere spațiale.
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte.-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile) jocuri de mișcare pentru
copii.-deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
săritură
-deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
palme și genunchi,
mers in echilibru între
două linii trasate pe sol
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri și tradiții”, „Hainele/casele de-a
lungul vremurilor”, „O istorie personală”, „Lumea…mereu în mișcare”, „Ce idee!”, „A fost odată…!”, „Tot ce e în jurul nostru…”, „Acasă”.
Cum este/a fost și va fi aici pe pământ
Nivel de studiu: 5-6/7 ani
Domenii
experiențialeObiective de referinț ă Comportamente Sugestii de conținuturi
52

LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.-discută cu colegii și cu educatoarea despre subiecte cunoscute (casa în
care locuiește, grădinița la care este înscris, grupa din care face parte,
planeta noastră, univers, tradiții, evenimente etc.);
-ascultă ce i se spune și apoi își spune părerea;
-întrebuințează regulile unui dialog;
-vorbește pe un ton moderat.
să înțeleagă și să transmită mesaje
simple; să reacționeze la acestea.-știe să vorbească despre schimbările pe care le sesizează în natură ca
urmare a trecerii anotimpurilor;
-se exprimă coerent pentru a se face înțeles;
-solicită ajutorul adultului atunci când nu înțelege un mesaj.
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles.-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă/citită de educatoare; sau înregistrate pe diferite
suporturi magnetice;
-dobândește informații prin ascultarea cu atenție a mesajului;
-demonstrează înțelegerea textului apelând la diferite modalități de redare
sau rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.)
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronunțe corect.-recunoaște, numește sau marchează grafic sunetul inițial din cuvântul
pronunțat oral;
-recunoaște, numește sau marchează grafic sunetul final din cuvântul
pronunțat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experienței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilalți și simultan să
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical.-învață cuvinte noi și le utilizează în cadrul jocurilor sau activităților de
învățare;
-utilizează treptat sinonime, antonime, omonime
-utilizează cuvintele noi în contexte adecvate;
-pune și răspunde la întrebări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamnă?
-înțelege felul în care propozițiile sunt alcătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
-sesizează greșelile gramaticale, precum și situațiile create de utilizarea,
cu bună știință, a acestora;
-alcătuiește propoziții simple și dezvoltate (despre obiecte și ființe
familiare, personaje din povești, aspecte ale vieții sociale etc.).
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnificație).-,,citește” succesiuni de imagini alcătuind o narațiune pe baza lor;
-învață să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta și de -mediul apropiat (casa/
grupa,
grădinița/școala,
planeta/universul
nostru);
-obiceiuri și tradiții
locale/naționale;
-însemne naționale
(stema, steagul);
-război/pace;
dezastru/înflorire a
unei localități/națiuni;
-evoluția
universului/evoluția
omului
-evenimente (istorice,
personale etc.);
-materie și materiale;
-transformări ale
materialelor în
procesul muncii;
-mijloace de transport
(trecut, prezent și
viitor).
53

ȘTIINȚEsă-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri
comune (formă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan-selectează/grupează obiectele de aceeași formă/mărime/culoare/lungime
(la început ținând seama de un singur criteriu, apoi de mai multe
simultan);
-clasifică obiecte pe care există simboluri (ex.: toate cuburile pe care
scrie ,,a”, ori cifra ,,3”; toate florile pe care se află scrise cifre sau toate
florile pe care există semnul ,,X” – un semn oarecare);
-motivează apartenența unui obiect la o grupă dată;
-recunoaște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
-recunoaște obiectele care nu pot face parte din grupa formată;
-execută serii de obiecte folosindu-se de criteriile cunoscute.
să efectueze operații cu grupele de
obiecte constituite în funcție de
diferite criterii date ori găsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantității prin punere în
corespondență.-ordonează obiectele unei grupe care au aceeași formă, dar dimensiuni
diferite (mărime, lungime, grosime, lățime), de la cel mai mic, scurt,
subțire, îngust, la cel mai mare, lung, gros, lat; realizarea completă a
șirului crescător și apoi descrescător (pentru consolidarea reprezentărilor
privitoare la raportul relativ de diferență dintre obiecte);
-compară grupele de obiecte prin punere în corespondență (formare de
perechi);
-observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate;
-verbalizează constatările efectuate, folosind o terminologie corectă: „în cele
2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea…câte sunt în grupa…(echivalența)
sau „sunt mai multe/ mai puține…decât în grupa…”(nonechivalența);
-motivează afirmațiile „pentru că toate…din grupa… au pereche în grupa…,
sau „pentru că în grupa…a rămas un/ o…care nu are pereche î n grupa…
-reprezintă grafic grupe de obiecte/ ființe (puneri în corespondență).
să înțeleagă și să numească
relațiile spațiale relative, să plaseze
obiecte într-un spațiu dat ori să se
plaseze corect el însuși în raport cu
un reper dat.-utilizează repere cronologice în funcție de ritmurile naturale: zi/noapte,
dimineață, prânz, seară, primăvară, vară, toamnă, iarnă etc.;
-localizează și descrie un moment din activitatea lui, folosindu-se de
repere temporale din orarul lor zilnic;
-apreciază simultaneitatea evenimentelor (trei copii cântă în timp ce alți doi
copii construiesc un pod);
-numește ordinea activităților proprii și estimează durata lor;
– recunoaște și utilizează poziții spațiale plasând diferite obiecte într-un
spațiu dat sau plasându-se pe sine în raport cu un reper dat.
să recunoască, să denumească, să
construiască și să utilizeze forma -desenează cercul (pătrat, triunghi, dreptunghi) după model sau după o
comandă verbală;-diferențieri ale
obiectelor după formă,
mărime (3-5
dimensiuni), culoare
(3-5 culori), lungime,
lățime (3-5 dimensiuni)
-apreciere globala a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-10 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai puțin
decât…, tot atâtea)
-forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi)
-repere cronologice:
acum, atunci, mai
târziu, mai devreme, zi,
noapte etc.;
-recunoaștere și trasare
cifre de la 1 la 10;
-numărat in intervalul
1-10;
-operații de adunare cu
1 unitate în intervalul
1-10.
54

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală.-respectă normele de conviețuire socială;
-prezintă mici istorioare/întâmplări legate de familia proprie, colegi,
prieteni, vecini.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să manifeste
prietenie, toleranță, armonie,
concomitent cu învățarea
autocontrolului.-manifestă atitudini tolerante față de alte entități/forme de viață cu care ar
putea intra în contact sau care au existat și le sunt prezentate;
-dobândește autonomie în activitatea zilnică.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei
în care locuiește (elemente de
relief, așezare geografică, obiective
socio-culturale, istorice, religi oase,
etnice).-cunoaște numele țării de origine, continentul, planeta, domiciliul cu detalii.
-memorează evenimente și le recunoaște după anumite caracteristici,
corelate cu repere temporale sau spațiale.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice.-cunoaște materialele de lucru specifice activităților practice și
verbalizează acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil să realizeze lucrări
practice inspirate din natură și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însușite.-execută individual sau în grup tema dată;
-execută operații practice simple: taie cu foarfeca (cu/fără contur), îndoaie
(pliază) hârtia, șnuruiește, bobinează, împletește, așează masa etc.
-manifestă spirit cooperant în activitățile de grup;
-manifestă stabilitate și perseverență în activitate, dovedind, treptat, că a
dobândit încredere în forțele proprii.
să se raporteze la mediul apropiat,
contribuind la îmbogățirea acestuia
prin lucrările personale.-realizează lucrări originale, manifestând creativitate în alegerea
subiectelor;
-valorifică experiența dobândită în diferite situații;
-își exprimă opinia față de lucrarea proprie și/sau față de lucrarea celorlalți,
motivându-și părerile.-obiceiuri și tradiții
locale/naționale;
-evenimente (istorice,
personale etc.)
-cum reacționăm la
schimbare, la întâlnirea
cu o altă formă de
viață
-denumiri ale obiectelor
specifice activităților
practice și practic-
gospodărești: ac, ață,
foarfece, hârtie
glasată, hârtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaș, vesela,
tacâmuri, șervețel, etc.
55

ESTETIC ȘI
CREATIVsă descopere lumea înconjurătoare
cu ajutorul auzului.-descoperă lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
să diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor m uzicale-diferențiază și reproduce sunete de intensități contrastante: tare-încet;
-diferențiază și reproduce sunete cu durată contrastantă: lungi-scurte;
– diferențiază și reproduce sunete înalte și joase (intervalul Sol-Do).
să intoneze cântece pentru copii.-cântă cântece pentru copii, singuri, împreună cu sau acompaniați de
educatoare.
să acompanieze ritmic cântecele. -acompaniază cântecele cunoscute cu mișcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tobă, clopoțel, tamburină etc.).
să asocieze mișcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia-improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.-ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoaște fragmente din creații
muzicale naționale și universale, corespunzătoare vârstei și preocupărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului.-execută linii drepte sau curbe închise și deschise, puncte.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.-execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, pămătuful de vată, degetul, firul de ață,
stropirea etc.).
să compună în mod original și
personal spațiul plastic.-executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de
lucru: colaje, desen grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc.
să interpreteze liber, creativ lucrări
plastice exprimând sentimente
estetice.-descoperă semnificația lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza
formelor, liniilor, culorilor etc.
-propune posibilități de valorificare a lucrărilor (expoziții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să privească și să recunoască
creații artistice corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului
preșcolar și preocupărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor, -privește cu interes și uneori chiar recunoaște opere de arta naționale și
universale, corespunzătoare vârstei și preocupărilor sale.-sunete din natură,
sunete ale obiectelor
din mediul apropiat
-sunete produse de
diferite obiecte sonore
-sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (tobă, vioară,
chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
-sunetul vorbit si
sunetul cântat
-diferențieri de sunete
după: înălțime (înalte,
joase), durata (lungi,
scurte), intensitate
(tare, încet)
-cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, audiții
adecvate vârstei și
temei de studiu.
-denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșă, șevalet,
plastilina, lut, planșetă
etc.
-denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru,
56

PSIHOMOTRICsă cunoască și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului.-cunoaște și folosește echipamentul specific la activitățile de educație
fizică;
-respectă regulile de igienă individuală și colectivă.
să-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare).-răspunde motric la o comandă dată;
-execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului.
să perceapă componentele spațio-
temporale-se raportează la un reper dat;
-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.-denumirea unor părți
ale corpului implicate
in mișcare (brațe,
picioare, spate, cap,
gat, genunchi, palme,
coate etc.)
-deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare,
săritură în lungime,
săritură în adâncime
-deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
coate și abdomen,
mers in echilibru pe o
suprafață înclinată și
pe o linie trasată pe
sol, cățărare;
-dansuri tematice,
euritmice;
– mini-fotbal, mini-
basket.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abo rdate în afara proiectelor: „Anotimpuri și tradiții”, „Hainele/casele de-a
lungul vremurilor”, „O istorie personală”, „Lumea…mereu în mișcare”, „Ce idee!”, „Exploratorii”, „A fost odată…!”, „Tot ce e în jurul
nostru…”,”Munții – un miracol”, „Acasă”, „Mândru sunt că sunt român!”.
Când/cum și de ce se întâmplă?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experiențialeObiective de referință Comportamente Sugestii de conținuturi
57

LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor-ia parte la discuții în mici grupuri informale;
-discută cu colegii, cu educatoarea și cu alți adulți despre viețuitoare,
plante, fenomene etc.
să înțeleagă și să transmită mesaje
simple; să reacționeze la acestea-întreabă și răspunde la întrebări;
-se exprimă coerent pentru a se face înțeles;
-primește mesaje și îndeplinește instrucț iuni simple;
-dobandește informații prin ascultarea cu atenție a mesajului.
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles– urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de educatoare și povestește, la rândul său, o
poveste ascultată.
să distingă sunetele ce c ompun
cuvintele și să le pronunțe corect-compune, treptat, propoziții din două, trei sau mai multe cuvinte;
-învață cuvinte noi și le utilizează în cadrul jocurilor sau activităților de
învățare.
să recunoască cuvinte simple și
litere în contexte familiare-recunoaște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturii, catalog, din lista cu sarcini a copilului de
serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în
vederea executării unei sarcini date-completează desene simple începute sau urmărește perceptiv anumite
trasee simple.
să înțeleagă semnificația cuvintelor,
literelor și cifrelor, învățând să le
traseze.-trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei;
-trasează independent litere și cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri de
rol sau activități de învățare (spontană sau dirijată).-viețuitoare (domestice:
câine, pisică, vacă,
oaie, găină, rață și
sălbatice: vulpe, urs,
lup etc.);
-plante (ghiocel, lalea,
crizantemă)
-legume și fructe (măr,
portocală, căpșuni,
cireșe și ceapă,
morcov, ardei gras);
-materiale și produse
-utilaje, mașini,
echipamente
-procesul de producție
-despre economie și
comerț
-fenomene ale naturii
-experimente
58

ȘTIINȚEsă cunoască unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegetația, fauna, ființa umană
ca parte integrantă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și
interdependența dintre ele.-numește elementele structurale ale mediului apropiat: apă, aer, sol,
plante, animale, oameni și a elementelor create de aceștia.
să enumere părțile componente ale
corpului uman, plantelor,
animalelor, arătând utilitatea
acestora-enumeră părți componente ale plantelor, animalelor;
-adresează întrebări în legătură cu cele observate;
-comunică în cadrul grupului rezultatele investigațiilor;
-pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el.
să recunoască și să descrie verbal
și/sau grafic anumite schimbări și
transformări din mediul apropiat-recunoaște fenomene ale naturii (vânt, briză, viscol, ploaie, ninsoare,
îngheț, grindină, fulger, furtună, trăsnet, tunet) în momentul producerii lor;
-cere explicații legate de modul de producere a fenomenelor și efectele
acestora asupra mediului.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor făcute-adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate
-vorbește despre plantele și animalele din mediile terestre, acvatice etc.
să manifeste disponibilitate în a
participa la acțiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite-își asumă responsabilități de îngrijire/ocrotire a mediulu i apropiat lui;
-participă la întreținerea și îngrijirea mediului apropiat (plante, viețuitoare
etc.);
-motivează necesitatea protecției mediului de către om.
să aplice norme de comportare
specifice asigurării sănătății și
protecției omului și naturii-respectă regulile de igienă individuală și colectivă;
-utilizează în acțiuni simple unelte de curățare a mediului ambiant;
-respectă regulile de conviețuire socială manifestând un comportament
civilizat în relațiile cu cei din jur (copii, adulți);
-ia atitudine față de cei care greșesc;
-manifestă atitudini de responsabilitate față de mediul în care trăiește (ex:
construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă, hrănirea
acestora.
să-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor, -observă obiectele din sala de grupă;
-recunoaște și denumeș te obiectele indicate;
-selectează și grupează obiectele de aceeași formă/ mărime/ culoare (la
început ținând seama de un singur criteriu, apoi de mai multe simultan;-apreciere globală a
cantității si apreciere 59

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală-respectă normele de conviețuire socială.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerințele grupului în care
trăiește (familie, grădiniță, grupul de
joacă)-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să manifeste
prietenie, toleranță, armonie,
concomitent cu învățarea
autocontrolului-manifestă atitudini tolerante față de alți copii care aparțin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerințele grupului în care
trăiește (familie, grădiniță, grupul de
joacă)-ascultă și respectă alte păreri;
-cunoaște responsabilitățile în microgrupul din care face parte;
-acceptă și oferă sprijin.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei
în care locuiește (elemente de
relief, așezare geografică, obiective
socio-culturale, istorice, religioase,
etnice)-identifică forme de relief.
-cunoaște numele țării de origine și al localității natale și își cunoaște
domiciliul;
-cunoaște numele capitalei, al oraș ului natal, numele străzii etc;
-cunoaște și respectă tradiț iile populare, sărbătorile religioase ale familiei și
ale comunității.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice-cunoaște materialele de lucru specifice activităților practice și
verbalizează acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil să realizeze lucrări
practic, valorificând deprinderile de
lucru însușite-execută individual sau în grup tema dată;
-sesizează modificările produse in urma acțiunii cu/asupra unor materiale
de lucru (mototolire, pliere, îndoire etc.);
-selectează adecvat uneltele si materialele necesare, conform temei alese/
date;
-manifestă stabilitate și perseverență în activitate, dovedind, treptat, că a
dobândit încredere în forțele proprii.-denumiri ale obiectelor
specifice activităților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hărtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
60

ESTETIC ȘI
CREATIVsă descopere lumea înconjurătoare
cu ajutorul auzului.-descoperă lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
să diferențieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale-diferențiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete produse de diferite
obiecte sonore.
să intoneze cântece pentru copii -cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii, singuri, împreună cu sau
acompaniați de educatoare.
să acompanieze ritmic cântecele -acompaniază cântecele cunoscute cu mișcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale.
să asocieze mișcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia-improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să exprime prin mișcare starea
sufletească creată de muzica
audiată-se mișcă liber în concordanță cu caracterul unor cântece pentru copii, all
unei piese populare din zonă și a unor fragmente din muzică cultă
sugestive pentru specificul de vârst ăal copiilor.
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.-ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoaște fragmente din creații
muzicale naționale și universale, corespunzătoare vârstei și preocupărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului-utilizează corect instrumentele de lucru (creion, pensulă, carioca, cretă,
ceracolor etc.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar și prin
mâzgălituri);
-utilizează diferite imagini, respectând conturul acestora.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.-aplică pe suprafete date sau libere culoare (cu pensula, creionul,
burete,etc.)
-realizează compoziții plastice prin prelucrarea formelor spontane.
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice-pregătește materialul de modelat (plastilina, lut, coca etc.);
-modelează forme de bază (minge, șarpe, cornulețe etc.).
să compună în mod original și
personal spațiul plastic-aplică tehnici de lucru învăț ate pentru redarea unei teme date sau din
imaginație;
– creează forme noi prin îmbinarea unor elemente cunoscute.
să privească și să recunoască -recunosc lucrările lor ș i pe ale colegilor;-sunete din natură,
sunete ale obiectelor
din mediul apropiat
-sunete produse de
diferite obiecte sonore
-sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
-sunetul vorbit si
sunetul cântat
-cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, audiții
adecvate vârstei și
temei de studiu.
-denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșa, șevalet,
plastilina, lut, planșeta
etc.
-denumiri ale culorilor
de baza: roșu, galben,
albastru, verde, ale
altor culori și nuanțe și
ale non-culorilor:
negru, alb
-opere de arta adecvate
vârstei și temei de
studiu
61

PSIHOMOTRICsă cunoască și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului-cunoaște și folosește echipamentul specific la activitățile de educație
fizică;
-respectă regulile de igienă individuală și colectivă.
să-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare)-respectă poziția corectă a corpului și a segmentelor acestuia pentru
comenzile de mers și alergare (obișnuit și în diferite variante);
-execută exerciții de mers, alergare și săritură păstrând poziția corectă;
-execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului;
-dovedește că și-a însușit corect schema corporală.
să perceapă componentele spațio-
temporale (ritm, durată, distanță,
localizare)-răspunde motric la o comandă dată;
-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte-execută corect acțiunile motrice învățate, în condiții variate, cât mai
aproape de situațiile reale;
-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile) jocuri de mișcare pentru
copii sau jocuri sportive.-deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
săritură
-deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
palme și genunchi,
mers in echilibru între
două linii trasate pe
sol, tragere și
împingere
-dansuri tematice,
euritmice
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”, „Lumini si umbre”, „Cum
traieste…?”,”Cum se misca…?”, „La ce foloseste…?”, „Cine a facut…?”, „Forme si culori” etc.
Când/cum și de ce se întâmplă?
Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
Domenii
experiențialeObiective de referință Comportamente Sugestii de conținuturi
62

LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor-discută cu colegii și cu educataorea despre viețuitoare, plante, fenomene
ale naturii, materiale și produse, utilaje și echipamente cu care intră în
contact sau care le sunt prezentate;
-ia parte la activitățile de învățare in grup (sugerează ce este de făcut mai
departe intr-o activitate/intr-un joc etc.).
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles.-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de profesor și povestește, la rândul său,
povești/istorioare cunoscute;
-utilizează calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente;
-realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indicațiile sugerate de text.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronunțe corect-pronunță corect sunetele limbii române;
-recunoaște, numește ș i marchează grafic sunetul final, interior sau inițial
din cuvântul pronunțat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experienței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilalți și simultan să
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical-învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a activităților de învățare propriu-
zisă;
-prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităților;
-utilizează cuvinte noi în contexte adecvate;
-pune întrebări și raspunde la cele adresate lui;
-înțelege felul în care propozițiile sunt alcătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
-alcătuiește propoziții simple ș i dezvoltate (despre obiecte, ființe familiare,
personaje din povești ,aspecte ale vieții sociale;
-solicită explicarea cuvintelor noi.
să recunoască existența scrisului
oriunde îl întâlnește -întelege diferența dintre desen (imagine) și scris
-indică (arată unde este) scrisul în cărți, reviste, ziare, filme etc;
-indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi, indicatoare, plăcuțe
cu numere de mașini, firme, nume de produse etc.).
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnificație)-poate să înțeleagă și poate sa spună că o etichetă scrisă pe un sertar,
dulap, o cutie etc. ne arată ce este înăuntru;
-poate citi succesiuni de imagini alcătuind o narațiune pe baza lor.
să găsească ideea unui text, -leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul scris alăturat, înțelegând ca -viețuitoare (prin
comparație: lupul și
vulpea, câinele și
pisica, cocoșul și
găina, oaia și capra
etc.)
-plante (prin
comparație: ghiocelul
și zambila, laleaua și
narcisa, crizantema și
tufănica)
-legume și fructe (prin
comparație: mărul și
para, cireșele și
vișinele, nuca și
alunele, roșia și
ardeiul, cartoful și
morcovul, ceapa și
usturoiul etc.)
-materiale și produse
-materie vie, materie
moartă, universul
-combustibili mijloace
de locomoție
-fenomene ale naturii
-experimente
63

ȘTIINȚEsă cunoască unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegetația, fauna, ființa umană
ca parte integrantă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și
interdependența dintre ele.-enumeră părți componente ale plantelor, animalelor;
-descrie caracteristici ale mediului natural și social;
-analizează/compară reacții ale plantelor, animalelor și omului în diferite
situații, sub influența factorilor de mediu;
-observă, pe o anumită perioadă dată, un anumit proces (creșterea unei
plante, dezvoltarea unui animal etc.) și înregistrează date în legătură cu
această activitate;
-comunică în cadrul grupului rezultatele investigațiilor;
-își asumă responsabilități de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui
să cunoască existența corpurilor
cerești, a vehiculelor cosmice -denumește/descrie sumar corpuri cerești pe baza criteriilor perceptive;
-compară corpurile cerești între ele sub aspectul mărimii, formei, culorii și a
altor date accesibile vârstei;
-denume-te/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse
materiale din sfera audio-vizualului și a cărților;
-imaginează/creează vehicule spațiale, orașe ale viitorului prin
desen/pictură/modelaj/construcții;
-redă prin jocuri de rol modul în care își imaginează viața într-o navetă
spațială;
-adresează întrebări legate de existența corpurilor cerești, a vehiculelor
cosmice.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate -adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate;
-cunoa-te existența mai multor medii de viață și factorii care le pot
influența;
-exprimă descoperirile și ideile sale utilizând un limbaj adecvat în redarea
cunoștințelor despre mediile studiate;
-vorbește despre plantele și animalele din mediile terestre, acvatice și
antropice studiate;
-interpretează date și simboluri din care extrage informații (calendarul
naturii, tabelul responsabilităților, jurnalul grupei);
-relatează activități umane din mediile antropizate studiate (orașul, satul,
cartierul);
-comunică în cadrul grupului rezultatele investigațiilor.
să manifeste disponibilitate în a
participa la acțiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând -identifică unele probleme de mediu pe care le întâlnește în activitățile
desfășurate în aer liber (excursii, vizite, plimbări);
-participă, alături de adulți, la acțiuni practice de îngrijire, ocrotire și 64

să înțeleagă și să numească
relațiile spațiale relative, să plaseze
obiecte într-un spațiu dat ori să se
plaseze corect el însuși în raport cu
un reper dat-spune unde se găsește el în raport cu un anumit obiect din spațiu (în
cameră, în afara camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său etc.);
-numește un obiect care se găsește la dreapta sau la stânga altui obiect,
deasupra sau dedesubtul lui, motivându-i poziția atunci când și atât cât
este posibil;
-utilizează limbajul adecvat relațiilor spațiale relative: pe, sub, în, peste,
deasupra, dedesubt, înăuntru, afară, aproape, departe, mai aproape, mai
departe, cel mai aproape, cel mai departe, lângă mine, aici, acolo;
-utilizează corect gradele de comparație: mai, cel mai, foarte, tot atât de…,
la fel de…ca și….
să efectueze operații și deducții
logice, în cadrul jocurilor cu piesele
geometrice-aranjează piesele geometrice în „tablouri”, după criterii date;
-efectuează operații de ordonare/ clasificare a pieselor geometrice, după
însușiri diferite;
-realizează deducții simple logice: dacă nu este pătrat, nici cerc, nici
triunghi, atunci este dreptunghi, etc, in funcție de sarcina didactică a
jocului;
-alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente (echipotente), utilizând
piesele geometrice în jocuri logice sau didactice.
-efectuează, sub forma jocului logic, operații logice: conjuncția, disjuncția,
negația;
-efectuează corespondențe între elementele a 2 grupe (corespondența
biunivocă)
să măsoare timpul prin intermediul
ordonării evenimentelor, precum și
cu ajutorul instrumentelor adecvate-spune ce se întâmplă înainte și după un eveniment (activitate);
-spune care activitate (eveniment) are loc: prima, a doua, ultima;
-spune care activitate (eveniment) a durat: mai mult/mai puțin;
-cunoaste utilizarea calendarului;
-cunoaste utilizarea ceasului;
-recunoaste orele fixe pe ceas.
să numere de la 1 la 10
recunoscând grupele cu 1-10
obiecte și cifrele corespunzătoare-alcătuiește șirul numeric crescător (1-5 la grupa mijlocie și 1-10 la grupele
mari și pregătitoare), înțelegând „creșterea” cu câte un element de la o
„treaptă” la alta;
-alcătuiește șirul descrescător 1-10, sesizând descreșterea cu câte un
element de la o treaptă la alta;
-recunoaște și denumește cifre în intervalul 1-10 și chiar 20;
-pune în corespondență cifra cu cantitatea de obiecte;65

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală-respectă normele de conviețuire socială;
-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute;
-discută despre relația cauză-efect într-o interacțiune umană;
-manifestă atitudini tolerante față de alți copii care aparțin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare
-cunoaște și formează numărul de urgență 112.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerințele grupului în care
trăiește (familie, grădiniță, grupul de
joacă)-cunoaște și aplică reguli privind protecția vieții proprii și a celor din jur, a
mediului înconjurător (utilizarea gazelor în bucătărie, a prizelor,
instalațiilor sanitare, a aparatelor electro-casnice etc., precum și
interacțiunea cu persoane necunoscute)
-dobândește, treptat, autonomie în activitatea zilnică;
-își cunoaște responsabilitatile în microgrupul din care face parte;
-acceptă și oferă sprijin atunci când acest lucru i se cere .
să aprecieze în situații concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute-își evaluează comportamentul, în raport cu normele de conviețuire
socială;
-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute;
-isi adapteaza comportamentul la diferite situații;
-conștientizează consecințele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlalți;
-manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei
activități comune
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice.-observă caracteristici ale materialelor din natură și a celor sintetice
(formă, culoare, dimensiune, netezime etc.)
-colectează materiale din natură, deșeuri (materiale refolosibile) și le
găseaste utilitatea;
-alege materialele adecvate pentru a realiza o temă.
să sesizeze modificările
materialelor în urma prelucrării lor-sesizează modificările produse în urma mototolirii hârtiei sau a unui
material textil;
-sesizează modificările produse în urma întinderii hârtiei mototolite;
-sesizează modificările în urma udării hârtiei sau a unui material textil;
-găsește o motivație pentru fiecare acțiune practică de acest gen.
să identifice, să proiecteze și să -selectează materialul necesar temei propuse;-denumiri ale obiectelor
specifice activităților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hărtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
66

ESTETIC ȘI
CREATIVsă descopere lumea înconjurătoare
cu ajutorul auzului-ascultă și reproduce onomatopeic sunete din natură și din mediul
înconjurător.
să diferențieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
să diferențieze auditiv durata
determinată a sunetelor din mediul
apropiat și a sunetelor muzicale
să diferențieze auditiv înălțimea
sunetelor muzicale
să intoneze cântece pentru copii. -cântă în colectiv, în grupuri mici și individual
să cânte cântecele în aranjamente
armonico-polifonice elementare-cântă cu acompaniamentul unui instrument care îi permite educatoarei să
cânte concomitent cu vocea.
să asocieze mișcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia
să redea teme plastice specifice
desenului.-execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, pămătuful de vată, firul de ață,
stropirea, degetul etc.)
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii-obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare, suprapunere, decolorare, stropire, plierea hârtiei);
-realizează compoziții plastice, cu teme date sau la liberă alegere, prin
prelucrarea formelor spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte).-sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (tobă, vioară,
chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
-sunetul vorbit si
sunetul cântat
-cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, audiții
adecvate vârstei și
temei de studiu.
-denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru,
alb și ale unor nuanțe
ce rezultă din
combinarea culorilor
de bază cu non-culorile
67

să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice.-modelează prin: mișcare translatorie a palmelor față de planșetă
împreunarea capetelor prin lipire, adâncire, apăsare, mișcare circulară,
aplatizare;
-redă forme, concrete sau abstracte, de dimensiuni și culori diferite prin
aplicarea unor tehnici complementare modelajului;
-cooperează în realizarea unor lucrări plastice complexe.
să utilizeze un limbaj adecvat cu
privire la diferitele activități plastice-folosește cuvinte și expresii specifice activităților artistico-plastice (șablon,
amprentă, colaj, stropire, ștampilare, decolorare, hașurare, decorare,
colorare, ștergere, suprapunere, apăsare, presare, îmbinare, rupere,
frământare, adâncire, amestecul culorilor);
-descrie acțiuni specifice tehnicilor folosite în cadrul activităților plastice.-denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșă, șevalet,
plastilina, lut, planșetă
etc.
-elemente decorative
(combinații, alternanțe)
opere de artă adecvate
vârstei și temei de studiu.
68

PSIHOMOTRICsă cunoască și să aplice regulile de
igienă a efortului fizic-nu aleargă cu gura deschisă;
-își verifică ținuta vestimentară și starea fizică generală înainte de
începerea activității;
-nu bea apă imediat după efort;
-inspiră pe nas și expira pe gură;
-recurge la exerciții de respirație după o perioadă de efort prelungit.
să-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare).-respecta poziția corectă pentru comenzile: ,,Drepți!”, ,,Pe loc repaus!”,
,,La stânga!”, ,,La dreapta!”;
-respecta poziția corectă a corpului și a segmentelor acestuia pentru
comenzile de mers și alergare (obișnuit și în diferite variante).
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare;
-execută corect acțiunile motrice învățate, în condiții variate, cât mai
aproape de situațiile reale;
-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile) jocuri de mișcare pentru
copii sau jocuri sportive.
-parcurge o distanță scurtă din ce în ce mai repede;
-manifestă progresiv capacitatea de a executa corect un exercițiu fizic în
număr crescut de repetări;
-execută acțiuni motrice cu grad de complexitate din ce în ce mai mare, cu
și fără obiecte (minge, săculeț cu nisip, coardă etc.);
-depune efort pe durată de timp din ce în ce mai mare.
să manifeste în timpul activității
atitudini de cooperare, spirit de
echipă, de competiție, fair-play-respectă regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului;
-participă activ (în spiritul jocului) și să-și aducă contribuția la reușita
echipei.-denumirea unor părți
ale corpului implicate
in mișcare (brațe,
picioare, spate, cap,
gat, genunchi, palme,
coate etc.)
-deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare,
săritură în lungime,
săritură în adâncime
-deprinderi utilitar –
aplicative: transport de
greutăți, cățărare,
tragere și împingere
-mini-fotbal, mini-basket
-dansuri tematice,
euritmice.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”, „Esentele vietii”, „Lumini si umbre”,
„Cum traieste…?”,”Cum se misca…?”, „Forme de viata”, „La ce si cum se foloseste?”, „Cine a facut…?”, „Forme si culori” etc.
Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
69

Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experiențialeObictive de referință Comportamente Sugestii de
conținuturi
70

LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.-ia parte la discuții în mici grupuri informale;
-discută cu colegii și cu educatoarea despre sentimente, idei și modalitățile
de exprimare ale acestora, despre rezolvarea unor conflicte în urma unei
comunicări defectuoase etc.
-întreabă și răspunde la întrebări;
-știe să se prezinte și să facă prezentări.
să înțeleagă și să transmită mesaje
simple; să reacționeze la acestea.-transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităților de învățare;
-răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune.
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles.-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de profesor;
-primește mesaje și îndeplinește instrucțiuni simple;
-ascultă și să reacționează adecvat la povești, poezii, alte tipuri de text
transmise fie prin citire sau povestire de către un adult, fie prin mijloace
audio-vizuale.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronunțe corect.-pronunță corect sunetele limbii române;
-recunoaște, numește sau marchează grafic sunetul inițial din cuvântul
pronunțat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experienței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilalți și simultan să
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical.-învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităților de învățare propriu-
zisă;
-intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situațiilor de învățare;
-pune și răspunde la întrebări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamnă?
să recepteze un text care i se
citește ori i se povestește,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice
ale acestuia-reține expresii ritmate și rimate, recită poezii cu respectarea intonației,
ritmului, pauzei, în concordanță cu mesajul transmis;
-utilizează calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente.
să fie capabil să creeze el însuși
(cu ajutor) structuri verbale, rime,
ghicitori, povestiri, mici dramatizări,
utilizând intuitiv elementele
expresive-creează, singur sau cu sprijin, structuri verbale, rime, ghicitori, mici
povestiri, utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului
să recunoască existența scrisului
oriunde îl întâlnește.-înțelege diferența dintre desen (imagine) și scris
-indică (arată unde este) scrisul în cărți, reviste, ziare, filme etc.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul) -înțelege și spune că scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o -sentimente, gânduri,
idei (definire de
concepte);
-modul de exprimare al
sentimentelor,
gândurilor, ideilor
(convorbire/discuții
libere);
-modalități artistice de
exprimare a
sentimentelor, ideilor,
gândurilor;
-valori umane-valori
artistice.
71

ȘTIINȚEsă-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri
comune (formă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan-clasifică obiecte/ființe după diverse criterii (culoare, formă, mărime,
lungime) sau prin numirea unei proprietăți comune ;
-recunoaște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
-compară grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține.
să efectueze operații cu grupele de
obiecte constituite în funcție de
diferite criterii date ori găsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantității prin punere în
corespondență-ordonează obiectele după culoare, de la culoarea/ nuanța cea mai
deschisă la cea mai închisă și invers;
-ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit, de la cel mai tare la cel
mai slab și invers;
-ordonează obiecte după miros, de la cel mai pătrunzător la cel mai slab și
invers.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunzătoare.-alcătuiește grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa mică);
-numără corect aceste obiecte
-realizează corespondența de unu la unu pentru a arăta că o grupă are
mai multe sau mai puține obiecte decât o alta;
-motivează de ce sunt mai multe/ mai puține obiecte și ce se poate face ca
să fie „tot atâtea”;
-recunoaște și indică cifrele (intervalul 1-5);
-trasează cifrele 1, 2, 3…5 peste linii punctate deja trasate.
să cunoască unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (ex.:ființa umană ca
parte integrantă a mediului),
precum și interdependența dintre
ele.-descoperă modalități noi de exprimare a emoțiilor și sentimentelor prin
antrenarea organelor de simț și a elementelor componente ale propriului
corp;
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.-discută despre diferitele tipuri de exprimare a sentimentelor și emoțiilor:
bucurie, tristețe, furie etc.;
-adresează întrebări în legătură cu cele observate;
-comunică în cadrul grupului rezultatele investigațiilor.-diferențieri ale
obiectelor după forma,
mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (3-5
culori), lungime (3
lungimi)
-apreciere globală a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-5 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai puțin
decât…, tot atâtea)
-forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi)
-numărat în intervalul
1-5 și cifrele de la 1 la
5
-adunare cu 1 unitate în
intervalul 1-5.
-modul de exprimare a
sentimentelor,
gândurilor, ideilor
(observare);
-decoruri și costumație,
regie (la teatru și la
film);72

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală.-învață să aștepte într-o situație dată;
-respectă normele de conviețuire socială;
-utilizează formulele de politețe în diferite situații;
-prezintă în fața colegilor diferite modalități de exprimare a sentimentelor,
ideilor, emoțiilor.
să aprecieze în situații concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să manifeste
prietenie, toleranță, armonie,
concomitent cu învățarea
autocontrolului-manifestă atitudini tolerante față de reacții emoționale care sunt exprimate
în jurul lor, chiar dacă acestea sunt în opoziție cu trăirile proprii;
-dobândește, treptat, autonomie în activitatea zilnică.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice-cunoaște materialele de lucru specifice activităților practice și
verbalizează acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil să realizeze lucrări
practice inspirate din natură și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însușite-execută individual sau în grup tema dată;
-manifestă spirit cooperant în activitățile de grup;
-manifestă stabilitate și perseverență în activitate, dovedind, treptat, că a
dobândit încredere în forțele proprii.-modul de exprimare a
sentimentelor,
gândurilor, ideilor;
-valori umane-valori
artistice;
-comportamente
adecvate/inadecvate în
raport cu exprimarea
unui sentiment.
-denumiri ale obiectelor
specifice activităților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
73

ESTETIC ȘI
CREATIVsă diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale-diferențiază și reproduce sunete de intensități contrastante: tare-încet;
-diferențiază și reproduce sunete înalte și joase (intervalul Sol-Do).
să intoneze cântece pentru copii – cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii, singuri, împreună cu sau
acompaniați de educatoare.
să exprime prin mișcare starea
sufletească creată de muzica
audiată-acompaniază cântecele cunoscute cu mișcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tobă, clopoțel, tamburină etc.);
-improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.-ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoaște fragmente din creații
muzicale naționale și universale, corespunzătoare vârstei și preocupărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului/picturii.-execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
-executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, pămătuful de vată, degetul etc.)
să compună în mod original și
personal spațiul plastic.-executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de
lucru: colaje, desen grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc.
să interpreteze liber, creativ lucrări
plastice exprimând sentimente
estetice-propune posibilități de valorificare a lucrărilor (expoziții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să privească și să recunoască
creații artistice corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului
preșcolar și preocupărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor,
scene de familie, peisaje, activități
cotidiene ale oamenilor)-privește cu interes și uneori chiar recunoaște opere de artă naționale și
universale, corespunzătoare vârstei și preocupărilor sale.-sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
-sunetul vorbit si
sunetul cântat
-diferențieri de sunete
după intensitate (tare-
încet), după înălțime
(înalte-joase)
-cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, audiții
adecvate varstei si
temei de studiu.
-denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșa, șevalet,
plastilina, lut, planșeta
etc.
-denumiri ale culorilor
de baza: roșu, galben,
albastru, verde, ale
altor culori și nuanțe și
ale non-culorilor:
negru, alb
-opere de arta adecvate
varstei si temei de
studiu.
74

PSIHOMOTRICsă-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare)-răspunde motric la o comandă dată;
-execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului.
să perceapă componentele spațio-
temporale (ritm, durată, distanță,
localizare)-se raportează la un reper dat;
-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte-execută corect acțiunile motrice învățate, în condiții variate, cât mai
aproape de situațiile reale;
-exprimă stări afective sau comportamente, folosindu-se de mișcare;
-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile) jocuri de mișcare pentru
copii sau jocuri sportive.-deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
săritură
-deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
palme și genunchi,
mers in echilibru între
două linii trasate pe
sol, tragere și
împingere
-dansuri populare,
dansuri tematice,
euritmice
-mini-fotbal, mini-basket
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”, „In pasi de dans, prin lumea
larga”, „Hai la joaca!”, „In lumea povestilor/a teatrului”, „Cum transmiti…”, „Sentimente in lumea vie” etc.
75

Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim?
Nivel de studiu: 5- 6/7ani
Domenii
experiențialeObiective de referință Comportamente Sugestii de conținuturi
76

LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.-ia parte la discuții în mici grupuri informale;
-discută cu colegii și cu educatoarea despre sentimente, idei și modalitățile
de exprimare ale acestora, despre rezolvarea unor conflicte în urma unei
comunicări defectuoase etc.
-întreabă și răspunde la întrebări;
-știe să se prezinte și să facă prezentări;
-ia parte la activitățile de joc, de învățare în grup, sugereazeace este de făcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvențe de acțiuni;
-întrebuințeaza regulile unui dialog.
să înțeleagă și să transmită mesaje
simple; să reacționeze la acestea.-transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităților de învățare;
-răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
-se exprima coerent pentru a se face înțeles;
-solicita ajutorul adultului atunci când nu înțelege un mesaj.
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles.-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de profesor;
-primește mesaje și îndeplinește instrucțiuni simple;
-ascultă și să reacționează adecvat la povești, poezii, alte tipuri de text
transmise fie prin citire sau povestire de către un adult, fie prin mijloace
audio-vizuale;
-dobândeste informații prin ascultarea cu atenție a mesajului;
-demonstreaza înțelegerea textului apelând la diferite modalități de redare
sau rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.).
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronunțe corect.-pronunță corect sunetele limbii române;
-recunoaște, numește sau marchează grafic sunetul inițial, final sau
median din cuvântul pronunțat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experienței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilalți și simultan să
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical.-învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităților de învățare propriu-
zisă;
-intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situațiilor de învățare;
-pune și răspunde la întrebări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamnă?
-utilizeaza treptat sinonime, antonime, omonime;
-înțelege felul în care propozițiile sunt alcătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
-alcătuieste propoziții simple și dezvoltate (despre obiecte și ființe -sentimente
-comportamente
-modul de exprimare al
sentimentelor,
gândurilor, ideilor
-modalități artistice de
exprimare a
sentimentelor,
gândurilor, ideilor
-valori umane-valori
artistice
77

ȘTIINȚEsă-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri
comune (formă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan-clasifică obiecte/ființe după diverse criterii (culoare, formă, mărime,
lungime) sau prin numirea unei proprietăți comune ;
-recunoaște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
-compară grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține.
să efectueze operații cu grupele de
obiecte constituite în funcție de
diferite criterii date ori găsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantității prin punere în
corespondență-ordonează obiectele după culoare, de la culoarea/ nuanța cea mai
deschisă la cea mai închisă și invers;
-ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit, de la cel mai tare la cel
mai slab și invers;
-ordonează obiecte după miros, de la cel mai pătrunzător la cel mai slab și
invers.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunzătoare -alcătuiește grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa mică);
-numără corect aceste obiecte;
-realizează corespondența de unu la unu pentru a arăta că o grupă are
mai multe sau mai puține obiecte decât o alta;
-motivează de ce sunt mai multe/ mai puține obiecte și ce se poate face ca
să fie „tot atâtea”;
-recunoaște și indică cifrele (intervalul 1-5);
-trasează cifrele 1, 2, 3…5 peste linii punctate deja trasate.
să cunoască unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (ex.: ființa umană ca
parte integrantă a mediului, cu
sentimente, gânduri, idei proprii;
lumea teatrului, a filmului etc. ),
precum și interdependența dintre
ele-descoperă modalități noi de exprimare a emoțiilor și sentimentelor prin
antrenarea organelor de simț și a elementelor componente ale propriului
corp;
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate-discută despre diferitele tipuri de exprimare a sentimentelor și emoțiilor:
bucurie, tristețe, furie etc.;
-adresează întrebări în legătură cu cele observate;
-comunică în cadrul grupului rezultatele investigațiilor.-diferențieri ale
obiectelor după formă,
mărime (3-5
dimensiuni), culoare
(3-5 culori), lungime,
lățime (3-5 dimensiuni)
-forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi)
-recunoaștere și trasare
cifre de la 1 la 10;
-numărat in intervalul
1-10;
-operații de adunare cu
1-2 unități în intervalul
1-10.
-modul de exprimare a
sentimentelor,
gândurilor, ideilor
(observare);
-decoruri și costumație,
regie (la teatru și la
film);
-despre mimi și mimă;
-despre euritmie.
78

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală-învață să aștepte într-o situație dată;
-respectă normele de conviețuire socială;
-utilizează formulele de politețe în diferite situații;
-prezintă în fața colegilor diferite modalități de exprimare a sentimentelor,
ideilor, emoțiilor.
să aprecieze în situații concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să manifeste
prietenie, toleranță, armonie,
concomitent cu învățarea
autocontrolului-manifestă atitudini tolerante față de reacții emoționale care sunt exprimate
în jurul lor, chiar dacă acestea sunt în opoziție cu trăirile proprii;
–conștientizeaza consecințele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlalți;
-manifesta un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei
activități comune;
– dobândește, treptat, autonomie în activitatea zilnică.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice– cunoaște materialele de lucru specifice activităților practice și
verbalizează acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil să realizeze lucrări
practice inspirate din natură și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însușite-execută individual sau în grup tema dată;
-manifestă spirit cooperant în activitățile de grup;
-manifestă stabilitate și perseverență în activitate, dovedind, treptat, că a
dobândit încredere în forțele proprii.-modul de exprimare a
sentimentelor,
gândurilor, ideilor;
-valori umane-valori
artistice;
-comportamente
adecvate/inadecvate în
raport cu exprimarea
unui sentiment.
-denumiri ale obiectelor
specifice activităților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hărtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
79

ESTETIC ȘI
CREATIVsă diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale-diferențiază și reproduce sunete de intensități contrastante: tare-încet;
-diferențiază și reproduce sunete înalte și joase (intervalul Sol-Do).
să intoneze cântece pentru copii – cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii, singuri, împreună cu sau
acompaniați de educatoare.
să exprime prin mișcare starea
sufletească creată de muzica
audiată-acompaniază cântecele cunoscute cu mișcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tobă, clopoțel, tamburină etc.);
-improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.-ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoaște fragmente din creații
muzicale naționale și universale, corespunzătoare vârstei și preocupărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului/picturii.-execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
-executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, pămătuful de vată, degetul etc.)
să compună în mod original și
personal spațiul plastic.-executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de
lucru: colaje, desen grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc.
-particpa la crearea cadrului estetic specific ambiental;
-modifica modelul dat prin adăugare sau restructurare.
să interpreteze liber, creativ lucrări
plastice exprimând sentimente
estetice–descopera semnificația lucrărilor din analiza culorilor, formelor, liniilor;
-descrie lucrările proprii sau ale celorlalți copii, ținând cont de aspectul lor
și de sentimentele pe care acestea le trezesc în sufletul copilului;
-propune posibilități de valorificare a lucrărilor (expoziții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să privească și să recunoască
creații artistice corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului
preșcolar și preocupărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor,
scene de familie, peisaje, activități
cotidiene ale oamenilor)-privește cu interes și uneori chiar recunoaște opere de artă naționale și
universale, corespunzătoare vârstei și preocupărilor sale.-sunete din natură,
sunete ale obiectelor
din mediul apropiat
-sunete produse de
diferite obiecte sonore
-sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (tobă, vioară,
chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
-sunetul vorbit și
sunetul cântat
-diferențieri de sunete
după: înălțime (înalte,
joase), intensitate
(tare, încet), durată
(lungi-scurte)
-cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cânt, audiții
adecvate varstei si
temei de studiu.
-denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșă, șevalet,
plastilina, lut, planșetă
etc.
-denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru,
alb și ale unor nuanțe
ce rezultă din
combinarea culorilor
de bază cu non-culorile
-opere de arta adecvate
varstei si temei de
studiu.
80

PSIHOMOTRICsă-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare)-răspunde motric la o comandă dată;
-execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului.
să perceapă componentele spațio-
temporale (ritm, durată, distanță,
localizare)-se raportează la un reper dat;
-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte-execută corect acțiunile motrice învățate, în condiții variate, cât mai
aproape de situațiile reale;
-exprimă stări afective sau comportamente, folosindu-se de mișcare;
-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile) jocuri de mișcare pentru
copii sau jocuri sportive.
să se folosească de acțiunile
motrice învățate pentru a exprima
sentimente și/sau comportamente,
pentru a răspunde la diferiți stimuli
(situații), la diferite ritmuri.-exprima stări afective sau comportamente, folosindu-se de mișcare;
-se exprima într-un limbaj adecvat, atunci când se cere să relateze ce s-a
întâmplat cu propriul corp în timpul activității.-denumirea unor părți
ale corpului implicate
in mișcare (brațe,
picioare, spate, cap,
gat, genunchi, palme,
coate etc.)
-deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare,
săritură în lungime,
săritură în adâncime
-deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
coate și abdomen,
mers in echilibru pe o
suprafață înclinată și
pe o linie trasată pe
sol, tragere și
împingere
-mini-fotbal, mini-basket
– dansuri populare,
dansuri tematice,
euritmice.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”, „In pasi de dans, prin lumea
larga”, „Scrisuri si scrieri”, „Idei si păreri”, „Hai la joaca!”, „In lumea povestilor/a teatrului”, „Cum transmiti…”, „Sentimente in lumea vie” etc.
Cine și cum planifică/organizează o activitate?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experiențialeObiective de referință Comportamente Sugestii de conținuturi
81

LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.-ia parte la discuții în mici grupuri informale;
-ia parte la activitățile de joc, de învățare în grup, sugerează ce este de făcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvențe de acțiuni;
-discută cu colegii și cu educatoarea despre subiecte cunoscute (activități
desfășurate de ei, meserii sau profesii cunoscute, reguli de comportare și
pași necesari în desfășurarea acestor activităâți/meserii, rezultate etc.);
-întreabă și răspunde la întrebări;
-știe să se prezinte;
-învață cuvinte noi și le utilizează în cadrul jocurilor sau activităților de
învățare.
să înțeleagă și să transmită mesaje
simple; să reacționeze la acestea.-transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităților de învățare
(ex.: prin telefon de jucărie sau real);
-primește mesaje, îndeplinește instrucțiuni simple;
-compune, treptat, propoziții din două, trei sau mai multe cuvinte;
-răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
-solicită ajutorul adultului atunci când nu înțelege un mesaj.
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles.-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de profesor;
-răspunde la întrebări privind conținutul unui text, a unei povestiri scurte.
să recepteze un text care i se
citește ori i se povestește,
înțelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive și estetice
ale acestuia.-reține expresii ritmate și rimate; recită poezii cu respectarea intonației,
ritmului, pauzei, în concordanță cu mesajul transmis;
-realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indicațiile sugerate de text.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnificație).-,,citește” succesiuni de imagini alcătuind o narațiune pe baza lor;
-învață să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta și de
sus în jos.
să manifeste interes pentru citit. -discută despre cărți (povești, poezii) care i s-au citit ori la ale căror
ilustrații au privit;
-discută despre personaje din povești;
-povestește ceea ce a ,,citit”.
să recunoască cuvinte simple și -recunoaște (,,citește”) în viața zilnică și în cadrul jocurilor de rol – -munca fizică/ munca
intelectuală;
-proces și planificare
(pasi într-un proces de
planificare);
-comunitate/individ;
-rezultate ale activității;
-reguli și
comportamente;
-răsplata muncii.
82

ȘTIINȚEsă-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri
comune (formă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan–observă obiectele din sala de grupă, camera proprie etc.;
-recunoaște/ numește obiectele indicate;
-clasifică obiecte/ființe după diverse criterii (culoare, formă, mărime) sau
prin numirea unei proprietăți comune;
-recunoaște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
-motivează apartenența unui obiect la o grupă dată;
– compară grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține
să înțeleagă și să numească
relațiile spațiale relative, să plaseze
obiecte într-un spațiu dat ori să se
plaseze corect el însuși în raport cu
un reper dat.-spune care obiect este mai aproape sau mai departe, luându-se pe sine
ca punct de reper;
-spune unde se găsește el în raport cu un anumit obiect din spațiu (în
cameră, în afara camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său etc.);
-plasează obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt, înăuntrul sau în afara
unui spațiu/ obiect;
-învață schema corporală, cu accent pe relația
-dreapta-stânga (după 4 ani).
să recunoască, să denumească, să
construiască și să utilizeze forma
geometrică cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri-recunoaște și denumește figuri geometrice în mediul ambiant sau cu
ajutorul materialelor puse la dispoziție (cerc, pătrat, eventual triunghi –
după 4 ani);
-trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja
trasată.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunzătoare.-alcătuiește grupe de obiecte în limitele 1-3 (până la 4 ani) și 1-5 (după 4
ani);
-numără corect aceste obiecte;
-descoperă care cifră lipsește într-un șir dat;
-recunoaște și denumește cifre în intervalul 1-3 (până la 4 ani) și 1-5 (după
4 ani).
să realizeze serieri de obiecte pe
baza unor criterii date ori găsite de
el însuși-execută serii de obiecte (mărgele, boabe, bucăți de hârtie) realizând
structuri simple și folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de
educatoare;
-deduce ce element urmează într-o serie, analizând
-elementele anterioare ale acesteia.
să cunoască unele elemente
componente ale lumii -descoperă elemente componente ale mediului înconjurător prin
antrenarea organelor de simț;-diferențieri ale
obiectelor după forma,
mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (2-3
culori), lungime (3
lungimi)
-apreciere globală a
cantității si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-5 (multe,
puține, mai mult
decât…, mai puțin
decât…, tot atâtea)
-forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi)
-poziții spațiale: sus,
jos, deasupra, sub, la
dreapta, la stânga etc.
-numărat in intervalul
1-5 si cifrele de la 1 la
5
-adunare și scădere cu
1 unitate în intervalul
1-5
83

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală.-își prezintă membrii familiei, colegii, prietenii, vecinii cu activitățile lor
zilnice;
-se prezintă pe sine și activităț ile zilnice;
-răspunde și formulează întrebări referitoare la identitatea muncă și
activități diverse, mod de planificare, rezultate.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerințele grupului în care
trăiește (familie, grădiniță, grupul de
joacă)-învață să aștepte într-o situație dată;
-își cunoaște responsabilitățile în microgrupul din care face parte;
-acceptă și oferă sprijin;
-manifestă atitudini tolerante față de alți copii care aparțin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare;
-dobândește, treptat, autonomie în activitatea zilnică;
-respectă normele de conviețuire socială.
să aprecieze în situații concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să manifeste
prietenie, toleranță, armonie,
concomitent cu învățarea
autocontrolului.-reacționează pozitiv la o promisiune făcută;
-manifestă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine și cu ceilalți;
-acceptă diversitatea de opinii și atitudini.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice.-cunoaște materialele de lucru specifice activităților practice și
verbalizează acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil să realizeze lucrări
practice inspirate din natură și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însușite.-execută individual sau în grup tema dată;
-execută lucrări practice din materiale diferite, combinându-le între ele
(mobilier din deșeuri de lemn, colaje, jucării, machete, diorame).
să dobândească comportamente și
atitudini igienice corecte față de
propria persoană și față de alte
ființe și obiecte.-se autoservește în situații simple care impun acest lucru (masă, spălător,
dormitor, activități);
-ordonează jucăriile și obiectele din ambient, dezvoltându-și spiritul de
ordine și curățenie;
-spală fructele și legumele și participă la prepararea unor salate și produse
de patiserie cu acestea;
-participă la aranjarea și servirea mesei.
să se comporte adecvat în diferite -pregătește o masă festivă alături de adulți;-denumiri ale obiectelor
specifice activităților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
84

ESTETIC ȘI
CREATIVsă acompanieze ritmic cântecele – acompaniază cântecele cunoscute cu mișcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tobă, clopoțel, tamburină etc.).
să asocieze mișcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia-asociază mișcarea liberă cântecului(3 ani), mișcarea sugerată de timpii
egali ai măsurii sau de text (după 3 ani).
să exprime prin mișcare starea
sufletească creată de muzica
audiată–exprimă prin mișcare liberă sau impusă de caracterul unor cântece
pentru copii, a unor piese populare din zonă și a unor fragmente din
muzica cultă, sugestive pentru specificul de vârstă al copiilor, starea
sufletească creată.
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.-ascultă cu plăcere fragmente din creații muzicale naționale și universale,
corespunzătoare vârstei și preocupărilor sale.
să redea teme plastice specifice
desenului.-cunoaște materialele de lucru specifice activităților artistico-plastice;
-execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
-utilizează corect instrumentele de lucru (creion, pensulă, carioca, cretă,
ceracolor etc.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar și prin
mâzgălituri);
-execută trasee utilizând diferite instrumente de lucru și diferite suporturi
(hârtie, carton, sticlă, lemn etc.);
-colorează diferite imagini, respectând conturul acestora;
-completează lacune din desene;
-dispune alternativ două sau mai multe elemente decorative;
-redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare;
-trasează linii în duct continuu, în diferite poziții, pentru a reda imaginea
unor obiecte (în desene individuale sau colective).
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.-aplică, pe suprafețe date sau libere, culoarea (cu pensula, buretele,
degetul, palma, ghemotocul de hârtie, ghemul de ață, țesături rare,
ștampila, peria, tubul);
-obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare, suprapunere, decolorare, stropire, plierea hârtiei);
-realizează compoziții plastice, cu teme date sau la liberă alegere, prin
prelucrarea formelor spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte).
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea -pregătește materialul de modelat (lut, plastilină, cocă) prin frământare,
rupere; 85

PSIHOMOTRICsă cunoască și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului.-cunoaște și folosește echipamentul specific la activitățile de educație
fizică;
-respectă regulile de igienă individuală și colectivă.
să-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare)-cunoaște schema corporală;
-răspunde motric la o comandă dată;
-execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului.
să perceapă componentele spațio-
temporale (ritm, durată, distanță,
localizare)-se raportează la un reper dat;
-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile)
-jocuri de mișcare pentru copii adecvate temei studiate.-deprinderi motrice de
bază: mers cu variante
de mers, alergare cu
variante de alergare,
săritură
-deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
palme și genunchi,
mers in echilibru între
două linii trasate pe
sol, tragere și
împingere, cățărare
-dansuri tematice,
euritmice
-mini-fotbal, mini-basket
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piață”, „În grădinița noastră…”, „Haideți în
excursie!”, „Cine face asta?”,, „Cum se construiesc casele?”, „De pe câmp, pe masa noastră”, „Artiști populari și meșteri făurari” etc.
Cine și cum planifică/organizează o activitate?
Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
Domenii
experiențialeObiective de referință Comportamente Sugestii de conținuturi
86

LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor-discută cu colegii și cu educataorea despre viețuitoare, plante, fenomene
ale naturii, materiale și produse, utilaje și echipamente cu care intră în
contact sau care le sunt prezentate;
-ia parte la activitățile de învățare in grup (sugerează ce este de făcut mai
departe intr-o activitate/intr-un joc etc.).
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles.-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de profesor și povestește, la rândul său,
povești/istorioare cunoscute;
-utilizează calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în
transmiterea unor idei și sentimente;
-realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind indicațiile sugerate de text.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronunțe corect-pronunță corect sunetele limbii române;
-recunoaște, numește și marchează grafic sunetul final, interior sau inițial
din cuvântul pronunțat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experienței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilalți și simultan să
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical-învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a activităților de învățare propriu-
zisă;
-prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităților;
-utilizează cuvinte noi în contexte adecvate;
-pune întrebări și raspunde la cele adresate lui;
-înțelege felul în care propozițiile sunt alcătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
-alcătuiește propoziții simple și dezvoltate (despre obiecte, ființe familiare,
personaje din povești ,aspecte ale vieții sociale;
-solicită explicarea cuvintelor noi.
să recunoască existența scrisului
oriunde îl întâlnește -întelege diferența dintre desen (imagine) și scris
-indică (arată unde este) scrisul în cărți, reviste, ziare, filme etc;
-indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi, indicatoare, plăcuțe
cu numere de mașini, firme, nume de produse etc.).
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnificație)-poate să înțeleagă și poate sa spună că o etichetă scrisă pe un sertar,
dulap, o cutie etc. ne arată ce este înăuntru;
-poate citi succesiuni de imagini alcătuind o narațiune pe baza lor.
să găsească ideea unui text,
urmărind indiciile oferite de imagini.-leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul scris alăturat, înțelegând ca
acestea sunt nume;-munca fizică/ munca
intelectuală;
-proces și planificare
(pasi într-un proces de
planificare);
-organizare/haos;
-comunitate/individ;
-rezultate ale activității;
-reguli și
comportamente;
-răsplata muncii;
-sentimentul de
împlinire de după
finalizarea unei
activități cu succes.
87

ȘTIINȚEsă comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate -adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate;
-exprimă descoperirile și ideile sale utilizând un limbaj adecvat în redarea
cunoștințelor despre aspectele studiate;
-vorbește despre munca fizică și cea intelectuală, despre activități zilnice
pe care le desfășoară ei sau persoanele din jurul lor, despre planificarea
acestora și rezultatele lor etc.;
-interpretează date și simboluri din care extrage informații (tabelul
responsabilităților, jurnalul grupei);
-comunică în cadrul grupului rezultatele investigațiilor.
să manifeste disponibilitate în a
participa la acțiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite-identifică unele probleme de mediu pe care le întâlnește în activitățile
desfășurate în aer liber (excursii, vizite, plimbări);
-participă, alături de adulți, la acțiuni practice de îngrijire, ocrotire și
protejare a mediului;
-participă la întreținerea și îngrijirea mediului apropiat (plante, viețuitoare
etc.);
-selectează imagini, cărți, reviste după criterii date de educatoare, în
legătură cu aspectele de mediu cunoscute;
-motivează necesitatea protecției mediului de către om;
-își exprimă impresiile și trăirile proprii despre natură și protejarea acesteia
prin activități artistico-plastice, practice, muzicale.
să aplice norme de comportare
specifice asigurării sănătății și
protecției omului și naturii-respectă regulile de conviețuire socială manifestând un comportament
civilizat în relațiile cu cei din jur (copii, adulți);
-manifestă atitudini de responsabilitate față de mediul în care trăiește (ex:
construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă, hrănirea
acestora);
-imagineaza soluții, acțiuni de remediere a unor probleme de mediu;
-manifestă creativitate în lucrări destinate atenționării celor din jur asupra
necesității unui comportament adecvat (ex: realizarea unor afișe,
machete, postere, bannere, modele atractive de coșuri de gunoi etc).
să-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri -recunoaște/explică asemănările și deosebirile dintre grupuri.
-recunoaște obiectele care nu pot face parte din grupa formată;
-motivează apartenența unui obiect la o grupă dată;
-clasifică obiecte după criteriul culorii, formei, grosimii, latimii;
-clasifică obiecte după criteriul utilizării lor;-înserieri ale obiectelor
după formă, mărime,
lungime, lățime,
grosime, înălțime (mai
multe dimensiuni),
culoare (mai multe
culori)
-forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi, romb, oval) 88

să înțeleagă și să numească
relațiile spațiale relative, să plaseze
obiecte într-un spațiu dat ori să se
plaseze corect el însuși în raport cu
un reper dat-spune unde se găsește el în raport cu un anumit obiect din spațiu (în
cameră, în afara camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său etc.);
-numește un obiect care se găsește la dreapta sau la stânga altui obiect,
deasupra sau dedesubtul lui, motivându-i poziția atunci când și atât cât
este posibil;
-utilizează limbajul adecvat relațiilor spațiale relative: pe, sub, în, peste,
deasupra, dedesubt, înăuntru, afară, aproape, departe, mai aproape, mai
departe, cel mai aproape, cel mai departe, lângă mine, aici, acolo;
-utilizează corect gradele de comparație: mai, cel mai, foarte, tot atât de…,
la fel de…ca și….
să efectueze operații și deducții
logice, în cadrul jocurilor cu piesele
geometrice-aranjează piesele geometrice în „tablouri”, după criterii date;
-efectuează operații de ordonare/ clasificare a pieselor geometrice, după
însușiri diferite;
-realizează deducții simple logice: dacă nu este pătrat, nici cerc, nici
triunghi, atunci este dreptunghi, etc, in funcție de sarcina didactică a
jocului;
-alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente (echipotente), utilizând
piesele geometrice în jocuri logice sau didactice.
-efectuează, sub forma jocului logic, operații logice: conjuncția, disjuncția,
negația;
-efectuează corespondențe între elementele a 2 grupe (corespondența
biunivocă).
să măsoare timpul prin intermediul
ordonării evenimentelor, precum și
cu ajutorul instrumentelor adecvate-spune ce se întâmplă înainte și după un eveniment (activitate);
-spune care activitate (eveniment) are loc: prima, a doua, ultima;
-spune care activitate (eveniment) a durat: mai mult/mai puțin;
-cunoaste utilizarea calendarului;
-cunoaste utilizarea ceasului;
-recunoaste orele fixe pe ceas.
să numere de la 1 la 10
recunoscând grupele cu 1-10
obiecte și cifrele corespunzătoare-alcătuiește șirul numeric crescător (1-5 la grupa mijlocie și 1-10 la grupele
mari și pregătitoare), înțelegând „creșterea” cu câte un element de la o
„treaptă” la alta;
-alcătuiește șirul descrescător 1-10, sesizând descreșterea cu câte un
element de la o treaptă la alta;
-recunoaște și denumește cifre în intervalul 1-10 și chiar 20;
-pune în corespondență cifra cu cantitatea de obiecte;89

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală-respectă normele de conviețuire socială;
-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute;
-discută despre relația cauză-efect într-o interacțiune umană;
-manifestă atitudini tolerante față de alți copii care aparțin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare
-cunoaște și formează numărul de urgență 112.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerințele grupului în care
trăiește (familie, grădiniță, grupul de
joacă)-dobândește, treptat, autonomie în activitatea zilnică;
-își cunoaște responsabilitatile în microgrupul din care face parte;
-acceptă și oferă sprijin atunci când acest lucru i se cere .
să aprecieze în situații concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute-își evaluează comportamentul, în raport cu normele de conviețuire
socială;
-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute;
-isi adapteaza comportamentul la diferite situații;
-conștientizează consecințele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlalți;
-manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei
activități comune
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice.-observă caracteristici ale materialelor din natură și a celor sintetice
(formă, culoare, dimensiune, netezime etc.)
-colectează materiale din natură, deșeuri (materiale refolosibile) și le
găseaste utilitatea;
-alege materialele adecvate pentru a realiza o temă.
să sesizeze modificările
materialelor în urma prelucrării lor-sesizează modificările produse în urma mototolirii hârtiei sau a unui
material textil;
-sesizează modificările produse în urma întinderii hârtiei mototolite;
-sesizează modificările în urma udării hârtiei sau a unui material textil;
-găsește o motivație pentru fiecare acțiune practică de acest gen.
să identifice, să proiecteze și să
găsească cât mai multe soluții
pentru realizarea temei propuse în
cadrul activităților practice-selectează materialul necesar temei propuse;
-verbalizează acțiunile întreprinse, folosind un limbaj adecvat
-execută, individual sau în grup, tema dată;
-manifestă spirit cooperant în activitățile de grup;-denumiri ale obiectelor
specifice activităților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hărtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
90

ESTETIC ȘI
CREATIVsă descopere lumea înconjurătoare
cu ajutorul auzului-ascultă și reproduce onomatopeic sunete din natură și din mediul
înconjurător.
să diferențieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
să diferențieze auditiv durata
determinată a sunetelor din mediul
apropiat și a sunetelor muzicale
să diferențieze auditiv înălțimea
sunetelor muzicale
să intoneze cântece pentru copii. -cântă în colectiv, în grupuri mici și individual
să cânte cântecele în aranjamente
armonico-polifonice elementare-cântă cu acompaniamentul unui instrument care îi permite educatoarei să
cânte concomitent cu vocea.
să asocieze mișcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia
să redea teme plastice specifice
desenului.-execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, pămătuful de vată, firul de ață,
stropirea, degetul etc.)
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii-obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare, suprapunere, decolorare, stropire, plierea hârtiei);
-realizează compoziții plastice, cu teme date sau la liberă alegere, prin
prelucrarea formelor spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte)
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice.-modelează prin: mișcare translatorie a palmelor față de planșetă
împreunarea capetelor prin lipire, adâncire, apăsare, mișcare circulară,
aplatizare;
-redă forme, concrete sau abstracte, de dimensiuni și culori diferite prin
aplicarea unor tehnici complementare modelajului;
-cooperează în realizarea unor lucrări plastice complexe.
să utilizeze un limbaj adecvat cu -folosește cuvinte și expresii specifice activităților artistico-plastice (șablon, -sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (tobă, vioară,
chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
-sunetul vorbit si
sunetul cântat
-cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, audiții
adecvate vârstei și
temei de studiu.
-denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșă, șevalet,
plastilina, lut, planșetă
etc.
-denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru,
alb și ale unor nuanțe
ce rezultă din
combinarea culorilor
de bază cu non-culorile
-elemente decorative
91

PSIHOMOTRICsă cunoască și să aplice regulile de
igienă a efortului fizic-nu aleargă cu gura deschisă;
-își verifică ținuta vestimentară și starea fizică generală înainte de
începerea activității;
-nu bea apă imediat după efort;
-inspiră pe nas și expira pe gură;
-recurge la exerciții de respirație după o perioadă de efort prelungit.
să-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare).–respecta poziția corectă pentru comenzile: ,,Drepți!”, ,,Pe loc repaus!”,
,,La stânga!”, ,,La dreapta!”;
–respecta poziția corectă a corpului și a segmentelor acestuia pentru
comenzile de mers și alergare (obișnuit și în diferite variante).
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare;
-execută corect acțiunile motrice învățate, în condiții variate, cât mai
aproape de situațiile reale;
-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile) jocuri de mișcare pentru
copii sau jocuri sportive.
-parcurge o distanță scurtă din ce în ce mai repede;
-manifestă progresiv capacitatea de a executa corect un exercițiu fizic în
număr crescut de repetări;
-execută acțiuni motrice cu grad de complexitate din ce în ce mai mare, cu
și fără obiecte (minge, săculeț cu nisip, coardă etc.);
-depune efort pe durată de timp din ce în ce mai mare.
să manifeste în timpul activității
atitudini de cooperare, spirit de
echipă, de competiție, fair-play-respectă regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului;
-participă activ (în spiritul jocului) și să-și aducă contribuția la reușita
echipei.-denumirea unor părți
ale corpului implicate
in mișcare (brațe,
picioare, spate, cap,
gat, genunchi, palme,
coate etc.)
-deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare,
săritură în lungime,
săritură în adâncime
-deprinderi utilitar –
aplicative: transport de
greutăți, cățărare,
tragere și împingere
-mini-fotbal, mini-basket
-dansuri tematice,
euritmice.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelo r: „La piață”, „În grădinița noastră…”, „Haideți în
excursie!”, „Cine face asta?”, „Arhitectura orașului/parcului nostru”, „Cum se construiesc casele?”, „De pe câmp, pe masa noastră”, „Artiști
populari și meșteri făurari” etc.
92

Ce și cum vreau să fiu?
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii
experiențialeObiective de referință Comportamente Sugestii de conținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor-ia parte la discuții în mici grupuri informale;
-discută cu colegii, cu educatoarea și cu alți adulți despre viețuitoare,
plante, fenomene etc.
să înțeleagă și să transmită mesaje
simple; să reacționeze la acestea-întreabă și răspunde la întrebări;
-se exprimă coerent pentru a se face înțeles;
-primește mesaje și îndeplinește instrucțiuni simple;
-dobandește informații prin ascultarea cu atenție a mesajului.
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de educatoare și povestește, la rândul său, o
poveste ascultată.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronunțe corect-compune, treptat, propoziții din două, trei sau mai multe cuvinte;
-învață cuvinte noi și le utilizează în cadrul jocurilor sau activităților de
învățare.
să recunoască cuvinte simple și
litere în contexte familiare-recunoaște global și contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
simboluri din calendarul naturii, catalog, din lista cu sarcini a copilului de
serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în
vederea executării unei sarcini date-completează desene simple începute sau urmărește perceptiv anumite
trasee simple.
să înțeleagă semnificația cuvintelor,
literelor și cifrelor, învățând să le
traseze.-trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei;
-trasează independent litere și cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri de
rol sau activități de învățare (spontană sau dirijată).-grupa/casa/comunitate
a noastră și regulile ei;
-meserii/profesii;
-unelte/instrumente/apa
ratură specifice
(însușiri, reguli de
folosire);
-munca în calitate de
angajat/munca în
familie sau în propria
gospodărie;
-muncă și învățătură
(delimitări, interferențe
etc.);
-responsabilități și
comportamente în
legătură cu procesul
muncii.
93

ȘTIINȚEsă cunoască unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegetația, fauna, ființa umană
ca parte integrantă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și
interdependența dintre ele.-numește elementele structurale ale mediului apropiat: apă, aer, sol,
plante, animale, oameni și a elementelor create de aceștia.
să enumere părțile componente ale
corpului uman, plantelor,
animalelor, arătând utilitatea
acestora-enumeră părți componente ale plantelor, animalelor;
-adresează întrebări în legătură cu cele observate;
-comunică în cadrul grupului rezultatele investigațiilor;
-pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el.
să recunoască și să descrie verbal
și/sau grafic anumite schimbări și
transformări din mediul apropiat-recunoaște fenomene ale naturii (vânt, briză, viscol, ploaie, ninsoare,
îngheț, grindină, fulger, furtună, trăsnet, tunet) în momentul producerii lor;
-cere explicații legate de modul de producere a fenomenelor și efectele
acestora asupra mediului.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor făcute-adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate
-vorbește despre plantele și animalele din mediile terestre, acvatice etc.
să manifeste disponibilitate în a
participa la acțiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite-își asumă responsabilități de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui;
-participă la întreținerea și îngrijirea mediului apropiat (plante, viețuitoare
etc.);
-motivează necesitatea protecției mediului de către om.
să aplice norme de comportare
specifice asigurării sănătății și
protecției omului și naturii-respectă regulile de igienă individuală și colectivă;
-utilizează în acțiuni simple unelte de curățare a mediului ambiant;
-respectă regulile de conviețuire socială manifestând un comportament
civilizat în relațiile cu cei din jur (copii, adulți);
-ia atitudine față de cei care greșesc;
-manifestă atitudini de responsabilitate față de mediul în care trăiește (ex:
construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă, hrănirea
acestora.
să-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor, -observă obiectele din sala de grupă;
-recunoaște și denumește obiectele indicate;
-selectează și grupează obiectele de aceeași formă/ mărime/ culoare (la
început ținând seama de un singur criteriu, apoi de mai multe simultan;-diferențieri ale
obiectelor după forma,
mărime, lungime,
lățime (mare/mic -3 – 4
anil și mijlociu – 4-5
ani, culoare (3-5 culori)
-apreciere globală a 94

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală-respectă normele de conviețuire socială.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerințele grupului în care
trăiește (familie, grădiniță, grupul de
joacă)-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să manifeste
prietenie, toleranță, armonie,
concomitent cu învățarea
autocontrolului-manifestă atitudini tolerante față de alți copii care aparțin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerințele grupului în care
trăiește (familie, grădiniță, grupul de
joacă)-ascultă și respectă alte păreri;
-cunoaște responsabilitățile în microgrupul din care face parte;
-acceptă și oferă sprijin.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei
în care locuiește (elemente de
relief, așezare geografică, obiective
socio-culturale, istorice, religioase,
etnice)-identifică forme de relief.
-cunoaște numele țării de origine și al localității natale și își cunoaște
domiciliul;
-cunoaște numele capitalei, al orașului natal, numele străzii etc;
– cunoaște și respectă tradițiile populare, sărbătorile religioase ale familiei
și ale comunității.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice-cunoaște materialele de lucru specifice activităților practice și
verbalizează acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil să realizeze lucrări
practic, valorificând deprinderile de
lucru însușite-execută individual sau în grup tema dată;
-sesizează modificările produse in urma acțiunii cu/asupra unor materiale
de lucru (mototolire, pliere, îndoire etc.);
-selectează adecvat uneltele si materialele necesare, conform temei alese/
date;
-manifestă stabilitate și perseverență în activitate, dovedind, treptat, că a
dobândit încredere în forțele proprii.-denumiri ale obiectelor
specifice activităților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
95

ESTETIC ȘI
CREATIVsă descopere lumea înconjurătoare
cu ajutorul auzului.-descoperă lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
să diferențieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale-diferențiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete produse de diferite
obiecte sonore.
să intoneze cântece pentru copii -cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii, singuri, împreună cu sau
acompaniați de educatoare.
să acompanieze ritmic cântecele -acompaniază cântecele cunoscute cu mișcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale.
să asocieze mișcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia-improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să exprime prin mișcare starea
sufletească creată de muzica
audiată-se mișcă liber în concordanță cu caracterul unor cântece pentru copii, all
unei piese populare din zonă și a unor fragmente din muzică cultă
sugestive pentru specificul de vârst ăal copiilor.
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.-ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoaște fragmente din creații
muzicale naționale și universale, corespunzătoare vârstei și preocupărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului-utilizează corect instrumentele de lucru (creion, pensulă, carioca, cretă,
ceracolor etc.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar și prin
mâzgălituri);
-utilizează diferite imagini, respectând conturul acestora.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.–aplică pe suprafete date sau libere culoare (cu pensula, creionul,
burete,etc.)
-realizează compoziții plastice prin prelucrarea formelor spontane.
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice-pregătește materialul de modelat (plastilina, lut, coca etc.);
-modelează forme de bază (minge, șarpe, cornulețe etc.).
să compună în mod original și
personal spațiul plastic-aplică tehnici de lucru învățate pentru redarea unei teme date sau din
imaginație;
-creează forme noi prin îmbinarea unor elemente cunoscute.-sunete din natura,
sunete ale obiectelor
din mediul apropiat
-sunete produse de
diferite obiecte sonore
-sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
-cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, audiții
adecvate vârstei și
temei studiate.
-denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșa, șevalet,
plastilina, lut, planșeta
etc.
-denumiri ale culorilor
de baza: roșu, galben,
albastru, verde, ale
altor culori și nuanțe și
ale non-culorilor:
negru, alb
-opere de artă adecvate
vârstei și temei
studiate.
96

PSIHOMOTRICsă cunoască și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului-cunoaște și folosește echipamentul specific la activitățile de educație
fizică;
-respectă regulile de igienă individuală și colectivă.
să-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare)-respectă poziția corectă a corpului și a segmentelor acestuia pentru
comenzile de mers și alergare (obișnuit și în diferite variante);
-execută exerciții de mers, alergare și săritură păstrând poziția corectă;
-execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului;
-dovedește că și-a însușit corect schema corporală.
să perceapă componentele spațio-
temporale (ritm, durată, distanță,
localizare)-răspunde motric la o comandă dată;
-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte-execută corect acțiunile motrice învățate, în condiții variate, cât mai
aproape de situațiile reale;
-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile) jocuri de mișcare pentru
copii sau jocuri sportive.-deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare,
săritură
-deprinderi utilitar –
aplicative: târâre pe
palme și genunchi,
mers in echilibru între
două linii trasate pe
sol, tragere și
împingere, cățărare
-dansuri populare,
dansuri tematice,
euritmice
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe șantier”, „La fabrica de pâine”, „Harnic,
cinstit și bun”, „Vreau să fiu de folos…”, „Și eu muncesc…” etc.
97

Ce și cum vreau să fiu?
Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
omenii
experiențialeObiective de referință Comportamente Sugestii de conținuturi
98

LIMBĂ ȘI
COMUNICAREsă participe la activitățile de grup,
inclusiv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor.-ia parte la discuții în mici grupuri informale;
-întreabă și răspunde la întrebări;
-știe să se prezinte și să facă prezentări;
-ia parte la activitățile de joc, de învățare în grup, sugereazeace este de făcut
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvențe de acțiuni;
-întrebuințeaza regulile unui dialog.
să înțeleagă și să transmită mesaje
simple; să reacționeze la acestea.-transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităților de învățare;
-răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
-se exprima coerent pentru a se face înțeles;
-solicita ajutorul adultului atunci când nu înțelege un mesaj.
să audieze cu atenție un text, să
rețină ideile acestuia și să
demonstreze că l-a înțeles.-urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori
ascultând povestea spusă de profesor;
-primește mesaje și îndeplinește instrucțiuni simple;
-ascultă și să reacționează adecvat la povești, poezii, alte tipuri de text
transmise fie prin citire sau povestire de către un adult, fie prin mijloace
audio-vizuale;
-dobândeste informații prin ascultarea cu atenție a mesajului;
-demonstreaza înțelegerea textului apelând la diferite modalități de redare
sau rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.).
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronunțe corect.-pronunță corect sunetele limbii române;
-recunoaște, numește sau marchează grafic sunetul inițial, final sau
median din cuvântul pronunțat oral.
să-și îmbogățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experienței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilalți și simultan să
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical.-învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităților de învățare propriu-
zisă;
-intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situațiilor de învățare;
-pune și răspunde la întrebări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamnă?
-utilizeaza treptat sinonime, antonime, omonime;
-înțelege felul în care propozițiile sunt alcătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
-alcătuieste propoziții simple și dezvoltate (despre obiecte și ființe
familiare, personaje din povești, aspecte ale vieții sociale etc.);
-solicita explicarea unui cuvânt necunoscut.
să recepteze un text care i se -reține expresii ritmate și rimate, recită poezii cu respectarea intonației, -grupa/casa/comunitate
a noastră și regulile ei;
-meserii/profesii;
-unelte/instrumente/apa
ratură specifice
(însușiri, reguli de
folosire);
-munca în calitate de
angajat/munca în
familie sau în propria
gospodărie;
-muncă și învățătură
(delimitări, interferențe
etc.);
-patron/angajat;
-resurse
naturale/resurse
umane;
-responsabilități și
comportamente în
legătură cu procesul
muncii;
-responsabilități și
comportamente în
legătură cu
educația/dezvoltarea
personală;
-educația pentru
dezvoltare durabilă
99

ȘTIINȚEsă-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însușiri
comune (formă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau
mai multe simultan-clasifică obiecte/ființe după diverse criterii (culoare, formă, mărime,
lungime) sau prin numirea unei proprietăți comune ;
-recunoaște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
-compară grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai
puține.
să efectueze operații cu grupele de
obiecte constituite în funcție de
diferite criterii date ori găsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantității prin punere în
corespondență-ordonează obiectele după culoare, de la culoarea/ nuanța cea mai
deschisă la cea mai închisă și invers;
-ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit, de la cel mai tare la cel
mai slab și invers;
-ordonează obiecte după miros, de la cel mai pătrunzător la cel mai slab și
invers.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunzătoare -alcătuiește grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa mică);
-numără corect aceste obiecte;
-realizează corespondența de unu la unu pentru a arăta că o grupă are
mai multe sau mai puține obiecte decât o alta;
-motivează de ce sunt mai multe/ mai puține obiecte și ce se poate face ca
să fie „tot atâtea”;
-recunoaște și indică cifrele (intervalul 1-5);
-trasează cifrele 1, 2, 3…5 peste linii punctate deja trasate.
să cunoască unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (ex.: ființa umană ca
parte integrantă a mediului, cu
sentimente, gânduri, idei proprii;
lumea teatrului, a filmului etc. ),
precum și interdependența dintre
ele-descoperă modalități noi de exprimare a emoțiilor și sentimentelor prin
antrenarea organelor de simț și a elementelor componente ale propriului
corp;
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate-discută despre profesii, instrumente și unelte utilizate, despre reguli și
principii de bază în raporturile de servicu, despre comunități și activitatea
lor etc.;
-adresează întrebări în legătură cu cele observate;
-comunică în cadrul grupului rezultatele investigațiilor.-diferențieri ale
obiectelor după formă,
mărime, lungime,
lățime, înălțime (mai
multe dimensiuni),
culoare (mai multe
culori)
-forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi, romb, oval)
-recunoaștere și trasare
cifre de la 1 la 10;
-numărat in intervalul
1-20;
-operații de adunare cu
1-2 unități în intervalul
1-10.
100

OM ȘI
SOCIETATEsă cunoască și să respecte normele
necesare integrării în viața socială,
precum și reguli de securitate
personală-învață să aștepte într-o situație dată;
-respectă normele de conviețuire socială;
-utilizează formulele de politețe în diferite situații;
să aprecieze în situații concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute-își apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje și
situații cunoscute.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să manifeste
prietenie, toleranță, armonie,
concomitent cu învățarea
autocontrolului-manifestă atitudini tolerante față de reacții emoționale care sunt exprimate
în jurul lor, chiar dacă acestea sunt în opoziție cu trăirile proprii;
-conștientizează consecințele pozitive și negative ale actelor sale de
comportament asupra sa și asupra celorlalți;
-manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei
activități comune;
-dobândește, treptat, autonomie în activitatea zilnică.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activități practice-cunoaște materialele de lucru specifice activităților practice și
verbalizează acțiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil să realizeze lucrări
practice inspirate din natură și viața
cotidiană, valorificând deprinderile
de lucru însușite-execută individual sau în grup tema dată;
-manifestă spirit cooperant în activitățile de grup;
-manifestă stabilitate și perseverență în activitate, dovedind, treptat, că a
dobândit încredere în forțele proprii.-denumiri ale obiectelor
specifice activităților
practice și practic-
gospodărești: hârtie
glasată, hârtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela,
tacâmuri, șervețel etc.
101

ESTETIC ȘI
CREATIVsă diferențieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale-diferențiază și reproduce sunete de intensități contrastante: tare-încet;
-diferențiază și reproduce sunete înalte și joase (intervalul Sol-Do).
să intoneze cântece pentru copii -cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii, singuri, împreună cu sau
acompaniați de educatoare.
să exprime prin mișcare starea
sufletească creată de muzica
audiată-acompaniază cântecele cunoscute cu mișcări corporale, obiecte sonore
sau jucării muzicale (tobă, clopoțel, tamburină etc.);
-improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic și
melodie, text onomatopeic și mișcare etc.).
să asculte și să recunoască
fragmente din creații muzicale
naționale și universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preșcolar și
preocupărilor acestuia.-ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoaște fragmente din creații
muzicale naționale și universale, corespunzătoare vârstei și preocupărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului/picturii.-execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
-executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, pămătuful de vată, degetul etc.)
să compună în mod original și
personal spațiul plastic.-executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de
lucru: colaje, desen grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc.
-particpa la crearea cadrului estetic specific ambiental;
-modifica modelul dat prin adăugare sau restructurare.
să interpreteze liber, creativ lucrări
plastice exprimând sentimente
estetice-descopera semnificația lucrărilor din analiza culorilor, formelor, liniilor;
-descrie lucrările proprii sau ale celorlalți copii, ținând cont de aspectul lor
și de sentimentele pe care acestea le trezesc în sufletul copilului;
-propune posibilități de valorificare a lucrărilor (expoziții, aniversari,
decorări, concursuri, tombole etc.)
să privească și să recunoască
creații artistice corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului
preșcolar și preocupărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor,
scene de familie, peisaje, activități
cotidiene ale oamenilor)-privește cu interes și uneori chiar recunoaște opere de artă naționale și
universale, corespunzătoare vârstei și preocupărilor sale.-sunete produse de
diferite obiecte sonore
-sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (tobă, vioară,
chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
-sunetul vorbit si
sunetul cântat
-diferențieri de sunete
după: înălțime (înalte,
joase), intensitate
(tare, încet)
-cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, audiții
adecvate vârstei și
temei studiate.
-denumiri ale obiectelor
specifice: creion,
pensula, acuarele,
planșă, șevalet,
plastilina, lut, planșetă
etc.
-denumiri ale culorilor
de bază: roșu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor: negru,
alb și ale unor nuanțe
ce rezultă din
combinarea culorilor
de bază cu non-culorile
-opere de artă adecvate
vârstei și temei
studiate.
102

PSIHOMOTRICsă-și formeze o ținută corporală
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare)-răspunde motric la o comandă dată;
-execută corect mișcările diferitelor segmente ale corpului.
să perceapă componentele spațio-
temporale (ritm, durată, distanță,
localizare)-se raportează la un reper dat;
-își coordonează mișcările cu ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt să utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte-execută corect acțiunile motrice învățate, în condiții variate, cât mai
aproape de situațiile reale;
-exprimă stări afective sau comportamente, folosindu-se de mișcare;
-se joacă (utilizând corect mișcările și regulile) jocuri de mișcare pentru
copii sau jocuri sportive.
să se folosească de acțiunile
motrice învățate pentru a exprima
sentimente și/sau comportamente,
pentru a răspunde la diferiți stimuli
(situații), la diferite ritmuri.-exprima stări afective sau comportamente, folosindu-se de mișcare;
-se exprima într-un limbaj adecvat, atunci când se cere să relateze ce s-a
întâmplat cu propriul corp în timpul activității.-deprinderi motrice de
bază: mers și variante
de mers, alergare și
variante de alergare,
săritură în lungime,
săritură în adâncime
-deprinderi utilitar –
aplicative: trasee cu
combinații de
deprinderi
-mini-fotbal, mini-basket
-dansuri populare,
dansuri tematice,
euritmice.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe șantier”, „La fabrica de pâine”, „Munca e
brățară de aur”, „Harnic, cinstit și bun”, „Vreau să fiu de folos…”, „Și eu muncesc…”, „Patron și angajat” etc.
ANEXA 1
Proiect: CÂNTECUL CURCUBEULUI
(în cadrul temei Când/cum se întâmplă? – focalizare pe culori)
– grupa mică –
Să facem un album cu culorile preferate ale membrilor familiei noastre .
Educatoarea pregătește scheletul albumului împreună cu copiii (dimensiunea albumului, culoarea și designul lui, materialul folosit
pentru copertă și în interior etc.).
103

Albumul este trimis familiei cu rugămintea de a declara și ilustra, pe cât posibil, culoarea preferată – fiecare pe foaia dedicată
special lui.
Copilul nu va fi implicat în activitatea de acasă, iar părinții vor retrimite „lucrarea” înapoi la grădiniță într-un plic sigilat.
La grădiniță, copilul va purta o discuție cu educatoarea și colegii despre culorile preferate ale mamei și ale tatălui. Educatoarea va
verifica dacă ceea ce a declarat mama și tata corespunde cu ceea ce a intuit sau declară că știe copilul despre culorile preferate
ale părinților.
Copilul lucrează la album adăugând culoarea preferată pe pagina dedicată părerii lui.
Copiii își prezintă unii altora albumele și se găsesc corelații, asemănări, deosebiri între familii, între copii etc.
Tabloul culorilor vesele/Tabloul culorilor înrudite/Tabloul culorilor triste etc.
Educatoarea aduce în clasă un tablou al unui pictor consacrat care să răspundă cerinței (cu culori vesele, cu culori înrudite –
nuanțe de.., degradeuri – , cu culori triste).
Se discută cu copiii despre tema tabloului și despre culorile folosite de pictor (ce exprimă ele, le cunoaștem sau nu, unde le
întâlnim/le-am întâlnit etc.).
Se strâng bucăți de materiale textile sau din hârtie de diferite dimensiuni, forme, consistențe etc. în diferite culori. Fiecare spune ce
a adus și îl prezintă în fața colegilor, dimineața, la întîlnirea de grup. Se pun în cutii diferite, cu însemne specifice (decizia asupra
semnului se ia împreună cu copiii).
Se numără bucățile de materiale adunate sau, dacă sunt foaret multe și noi nu știm să numărăm până la cifra respectivă, apreciem
global (unde sunt mai multe, unde sunt mai puține, dacă sunt tot atâtea etc.). Se alcătuiesc 2-3 grupe de lucru. Fiecare grupă
primește o coală mare de carton duplex și o anume categorie de materiale, într-un anume număr, pentru a realiza: Tabloul culorilor
vesele, Tabloul culorilor triste, Tabloul culorilor înrudite (acest lucru se poate stabili prin tragere la sorți, prin solicitarea părerii
copiilor sau prin nominalizare directă).
Tablourilor li se vor asocia melodii cunoscute sau melodii în primă audiție din care se ascultă un fragment. Tablourilor li se vor
asocia mirosuri sau comportamente umane cunoscute (culorile din tabloul vesel au mirosuri dulci, melodia asociată lor e veselă,
zglobie și comportamentu potrivit cu acestea poate fi cel de bunătate, prietenie etc.)
Ce e frumos, e la modă?
104

Se aduc la grădiniță reviste cu tot felul de reclame. Se alege reclama preferată și este prezentată copiilor. Se grupează revistele
după culoarea dominantă a reclamei prezentate.
Este invitat un părinte (dacă avem așa ceva, dacă nu, găsim o persoană resursă) să le vorbescă despre tendințele în domeniul
publicitar, despre meseria de designer etc. Li se dă un test de minime cunoștințe pentru a putea accede la cursuri pentru designeri
(recunoașterea culorilor din revistele aduse de ei, exprimarea prin mimică a sentimentului transmis de acestea, gruparea copiilor
câte doi – prin asocierea a două culori care „se potrivesc” ).
Alegem 2-5 culori cunoscute și le asociem cu: momente ale zilei, zile ale săptămânii, vârste diferite ale oamenilor, rase umane,
sexe, sărbători cunoscute etc.
Pregătesc o expoziție de modă – desenează/colorează costume; vin îmbrăcați frumos și defilează pe podium în fața colegilor,
prezentându-și ținuta (culoare, cum se numesc piesele, când este potrivită această ținută – vârstă, ora din zi, evenimentul etc.).
Aduc legume și fructe de acasă (sau le primesc de la bucătărie). Urmăresc un film cu decorațiuni culinare. Identifică ingredientele și
culorile lor – le asociază cu gustul cunoscut. Modelează din plastilină „delicatesuri culinare”. Pregătesc mici sandwichuri „decorate”
frumos de ei și apoi le mănâncă. Inventeză câte un mic cântec sau o mică poezie/ghicitoare despre produsul modelat sau pregătit.
Aduc flori de acasă (cât mai multe specii). Li se prezintă 2-3 imagini cu aranjamente IKEBANA. Discută despre culorile florilor din
imagini, despre florile pe care le recunosc, despre modul cum sunt ele combinate, despre forma aranjamentului, despre florile pe
care ei le-au adus (cum arată, ce miros au, ce culoare, cu cine s-ar putea combina). Se împart în 2-3 echipe și fac aranjamente
pentru mame (eventual, în săptămâna când le serbăm – 8 martie), în așa fel încât să aibă posibilitatea ca zilnic sau la două zile să
le așeze în locuri diferite în clasă și decorul pentru primirea mamelor să fie mereu altul.

Proiect: MÂNCARE PENTRU TOȚI PĂMÂNTENII
(în cadrul temei Ce și cum vreau să fiu? – focalizare pe hrană)
– grupa mijlocie –
Să ne facem jocuri cu animale cunoscute și cu hrana lor
105

Educatoarea pregătește bucăți de carton (de mărimea unui jeton sau de mărimea unei coli de carton pentru jocul tip Piticot),
ștampile, șabloane cu animale cunoscute, creioane colorate sau tempera, hârtie glasată sau creponată etc. De asemenea, solicită
copiii să aducă de acasă reviste, cărți, imagini, informații scrise despre animale cunoscute și hrana acestora.
După ce se strâng materialele se pun la dispoziția copiilor diferite tipuri de jocuri (jocuri cu jetoane de diferite tipuri : corespondență
față-verso cu imagini potrivite; corespondență față-verso aceeași imagine, dar în variante colorat-necolorat sau colorat-umbră;
corespondență jetoane colorate-carton cu umbre, tip Piticot, tip Puzzle etc.) și se discută despre regulile acestora și despre
materialele din care sunt făcute. Totodată, se decide împreună cu copiii asupra jocului/jocurilor pe care vor să le gândească și să le
elaboreze, în funcție de materialele avute la dispoziție și de tema mare: Animalele și hrana lor .
Se aleg echipele și ele își aleg singure materialele pe care urmează să le folosească. Apoi, discută cu colegii despre regulile jocului
și își împart sarcinile pentru faza de elaborare a jocului. Lucrează.
După execuția lor, într-una din zile, se va da timp echipelor să-și prezinte jocul și, ulterior, timp pentru a se juca pe grupuri diferitele
jocuri. Jocurile vor fi lăsate la dispoziția lor în clasă pe tot parcursul unității.
Coșul surpriză
Educatoarea aduce în clasă un coș la colțul tematic din clasă și le spune copiilor că acela este coșul-surpriză în care în fiecare
dimineață vor descoperi un produs sau un aliment.
Educatoarea va alege alimente sau produse de bază pentru hrana omului și le va pune în coșul-surpriză zilnic, timp de o
săptămână (ex.: LUNI – pâine, MARȚI – lapte, MIERCURI – șuncă, JOI – mere, VINERI – morcovi). Copiii, zilnic vor controla coșul
la venirea la grădiniță și, în funcție de ce vor găsi, vor fi dirijați să execute sarcini de tipul: să descrie alimentul/produsul, să-i
descopere proveniența, să-l încadreze într-o categorie (lactate, făinoase, fructe etc.), să descopere și alte alimente/produse care
fac parte din aceeași categorie, să despartă în silabe cuvântul care îl denumește, să numere silabele care îl compun, să descopere
sunetul cu care începe cuvântul care îl denumește, să împartă produsul în două părți egale sau în patru părți și să îl dea la doi sau
la patru copii, să-l redea prin desen/pictură sau prin modelaj/colaj.
La sfârșitul fiecărei zile, educatoarea îi va ruga pe copii să discute cu părinții și cu frații mai mari despre alimentul/produsul
respectiv și să aducă în ziua următoare la grădiniță cât mai multe informații în plus despre acesta pentru a le prezenta la discuția în
cerc de dimineața. De asemenea, vor aduce imagini, povestioare sau mici texte cu conținut științific care să le susțină ideile
prezentate și vor alcătui cu acestea câte o planșă de prezentare pentru fiecare produs în parte.
106

Nu este exclus ca în următoarea săptămână sau în aceeași, dacă este posibil, să se alcătuiască o cărticică a alimentelor preferate.
Fiecare copil va putea să și-o realizeze după cum dorește (fie cu alimente preferate desenate, fie cu alimente preferate lipite în
urma decupării imaginilor lor din reviste, cărți etc., fie cu alimente preferate – selecție de alimente care pot fi depozitate în mici
punguțe care se pot prinde cu capsă de foi, fie cu poze ale acestora făcute cu aparatul de fotografiat etc.) Copiii pot fi încurajați să
producă singuri sau cu sprijin mici texte de apreciere sau de prezentare ale respectivelor alimente/produse, iar adulții să le scrie.
Căsuța Dărniciei
Educatoarea pregătește Căsuța Dărniciei (căsuța de lemn cu animale pe care o aveți deja la grupă). În ea se pun animale
cunoscute de ei (în fiecare zi 2-3 animale) și se pregătesc jetoane cu mâncarea pentru ele. În ziua în care apare căsuța la colțul
tematic al clasei, educatoarea îi va strânge pe copii în jurul ei și le va spune o scurtă povestioară (care este, de fapt, studiu de caz):
Aceasta este Căsuța Dărniciei. Știți de ce se numește ea așa? Să vă spun cum s-au întâmplat lucrurile și cum a ajuns această
căsuță să se numească astfel. Era odată, la marginea unei păduri, un om tare gospodar (harnic, care muncește toată ziulica pentru
el și familia lui). El avea multe animale și niciodată nu uita să le îngrijească. Ele stăteau într-o căsuță ca aceasta, alături de casa
lui. Într-o bună zi omul se îmbolnăvi și timp de 3 zile nu a putut să iasă din casă. În vremea aceasta, toți ai casei erau plecați la
oraș după cumpărături. După prima zi, animalele, când au văzut că omul nu mai vine, au ținut un sfat (o adunare, a ședință în care
vorbesc și se sfătuiesc, găsesc soluții la problemele lor). Prin urmare, au hotărât că, dacă nu vor să moară, trebuie să împartă
mâncarea rămasă prin căsuță, în porții mici, zilnic, în așa fel încât să le ajungă până se va face bine stăpânul. Și așa au făcut. Iar
în ziua când omul nostru se simți mai bine și merse la ele, cu o strângere de inimă parcă, nu mare i-a fost mirarea când le-a găsit
tefere (întregi, sănătoase) și parcă mai prietene decât înainte. Să fi fost oare mâncarea vrăjită? Nici noi nu știm, dar de atunci casa
lor se numește Căsuța Dărniciei și a devenit faimoasă (vestită, cunoscută de toți) în întreaga lume.
Timp de 3-4 zile se schimbă animalele în căsuță, se discută cu copiii despre acestea, sunt hrănite cu o mâncare potrivită, dar
întotdeauna împărțită în mod egal între ele, se discută despre ce înseamnă dărnicie, faimă, om gospodar, sfat, a fi teafăr etc. și
despre motivul care le-a determinat să devină prietene.
Se pot numi și copii de serviciu care să răspundă de îngrijirea animalelor din căsuță și care să noteze într-un jurnal comun al grupei
ce animale au avut în grijă, ce au primit ele de mâncare, cum le-au împărțit mâncarea și, la final, o părere despre motivul care le-a
determinat pe animalele din poveste să fie mai bune prietene la final. Jurnalul va fi „citit” de educatoare, ajutată de copii, în ultima zi
la momentul cercului de dimineață și toate animalele vor sta în căsuță, mulțumite de munca copiilor din grupă.
În zilele cât vraja Căsuței Dărniciei acționează în grupa lor, copiii pot fi încurajați să compună cântece pentru animalele din căsuță
sau ghicitori/mici poezii. De asemenea, pot fi solicitați să le pregătească hrană potrivită și în porții corespunzătoare cu numărul lor,
apelând la abilități practice (din hârtie creponată, glasată, din paste, din fire textile, din sârmulițe, din plastilină etc. sugerând astfel
culori, proprietăți ale hranei la care ei s-au gândit). Sau, pentru activitățile de mișcare și matematice (pe grupuri sau frontale), pot fi
107

încurajați să măsoare cu pasul distanța de la ușă până la căsuță (căsuța așezând-o în diferite locuri din clasă) sau de la căsuță
până la masa educatoarei etc., să imite mersul unora dintre acestea și să așeze animalele în căsuță la distanță de un pai una de
alta, să numere câte silabe are numele unui animal din căsuță și sară într-un picior de tot atâtea ori etc.
108

Proiect: CELE CINCI SIMȚURI
(în cadrul temei Cu ce și cum exprimăm ceea ce simțim? – focalizare pe simțuri)
– grupa mare –
Camera surprizelor
Educatoarea pregătește grupa în așa fel încât numele de Cameră a surprizelor să i se potrivească (cel puțin pentru 2-3 zile).
Astfel, la colțurile/zonele/ariile pe care ea le are în grupă va pune materiale care pot fi studiate/folosite ca urmare a intervenței
numai unuia dintre simțuri (unul pentru fiecare arie: ex.: la bibliotecă vom folosi numai ochii – văzul așadar; la construcții vom folosi
numai mâinile – pipăitul așadar; la știință vom folosi numai nasul – mirosul așadar, la arte vom folosi numai urechea – auzul
așadar). În plus, fiecare colț va avea o tăbliță sau un jurnal lipit pe perete unde să poată fi afișate/împărtășite impresiile lor în
legătură cu analizatorul implicat (ce lucruri frumoase au descoperit cu el, ce au învățat nou ca urmare a implicării acestuia cu
predilecție, ce piedici le-a ridicat folosirea exclusivă a acestuia etc.).
În prima zi a săptămânii copiii vin la grădiniță și găsesc pe ușă afișul cu Camera surprizelor (ceva caraghios care să îi trimită cu
gândul la ceea ce vor găsi înăuntru). Când intră, descoperă colțurile cu materialele pregătite și cu câte un plic sigilat în care se află
regulile pentru colțul respectiv. Educatoarea îi invită pe trei dintre ei să devină detectivi pentru 5 minute și, în timp ce ceilalți se
strâng pentru cercul de dimineață, să afle ce materiale sunt la colțuri pregătite și ce reguli sunt formulate în plicul sigilat de la
fiecare colț în parte.
Copiii și educatoarea discută despre colțuri și despre regulile care trebuie respectate la ele (la colțul bibliotecii nu vom vorbi, nu
vom duce cartea la nas sau la gură și ne vom concentra atât de tare încât nici gălăgia nu o vom auzi – pentru că ne vom folosi doar
de ochii noștri care vor privi cu mare atenție imaginile cărților). Prezentarea regulilor se poate face în cuvinte și imagini, doar în
imagini sau combinat.
Zilnic, pe durata micului proiect, vor accesa colțurile timp de 15 minute și vor respecta regulile impuse. Ulterior, timp de 10 minute
vor discuta și vor împărtăși în grupuri oral și într-o variantă scrisă (poate o reprezentare combinată desen și scris realizată chiar de
ei sau doar scris de către educatoare ca urmare a îndrumărilor primite de la ei) ceea ce au simțit, experimentat etc. la colțul
respectiv în ziua de…
109

Camera surprizelor poate să fie îmbogățită cu etichete pentru colțuri, pe care ei le pot face și în alte activități (scrise de ei singuri
după model sau fără model, scrise de educatoare urmărită de copii în timpul scrierii acestora). Etichetele vor conține denumiri ale
simțurilor, ale materialelor de la colțuri, ale acțiunilor care se întreprind acolo.
De asemenea, materialele de la colțuri vor fi numărate, cântărite, măsurate cu diferite obiecte etalon și datele vor fi trecute pe fișe
separate, atașate jurnalelor/tăblițelor de la colțurile respective.
Totodată, copiii vor fi încurajați să asocieze fiecărui simț care face obiectul unui colț din clasă o melodie sau o culoare și acest lucru
va fi dezvăluit la finalul proiectului, când fiecare copil va merge la colțul de care s-a legat mai tare sau colțul pe care l-a frecventat
mai des și va spune numele unei culori sau va interpreta un fragment muzical pe care el le consideră potrivite cu acesta. Aici le
vom da timp suficient să își împărtășească și să își motiveze părerile, opiniile, impresiile și educatoarele pot face o reprezentare a
acestora pe o planșă mare (după imaginația lor !).
Totul despre noi
Educatoarea, în prezența copiilor, desenează pe un carton mare (A2) conturul corpului unui copil (poate face lucrul acesta și
folosindu-se de un copil din grupă care să joace rol de șablon). Cu acest prilej îi va anunța că în următoarele zile vor afla tot ce
doresc ei să știe despre propriul lor corp. Se face o listă cu tot ce vor să știe despre corpul lor. Conturul va fi afișat la nivelul copiilor
pe unul dintre pereți, relativ aproape de sursa de informații de la centrul de interes creat.
Apoi, tot împreună cu copiii, se aleg din biblioteca grupei și de la biblioteca școlii cărțile care îi interesează pentru a cunoaște tot ce
vor despre corpul lor. Totodată, se solicită ajutorul părinților pentru a suplimenta colțul tematic cu diferite materiale pe care le
consideră folositoare pentru tema aceasta (imagini, cărți, articole din reviste, de pe internet, mulaje etc.).
În fiecare zi a săptămânii, educatoarea va trezi interesul copiilor pentru un simț anume (ex.: în prima zi va da cu spray parfumat în
sala de grupă sau le va da cu un parfum pentru copii etc. lăsându-i să se întrebe ce este acel miros sau de ce au fost parfumați…
de aici declanșându-se discuțiile despre miros: cu ce simțim mirosul, ce mirosuri cunoaștem, cum ne influențează ele dispoziția,
cum se transmite informația de la nas la creier etc.) și, ulterior, la cercul de dimineață va dezbate câteva lucruri importante despre
acesta. La sfârșitul discuției de dimineață va fi localizată pe cartonul cu conturul corpului partea care răspunde de simțul respectiv
și marcată (colorată, menționată în scris ca în machete etc.). Sunt anunțați că până la sfârșitul zilei, când pleacă acasă, trebuie să
găsească o modalitate (un joculeț, o glumă, un bilețel, o rimă, un cântecel inventat etc.) prin care să transmită părinților ce au aflat
astăzi despre simțul respectiv și despre partea corpului vizată în activități.
În timpul activităților de peste zi, copiii pot fi puși să numere cât de mult pot inspira aerul acela cu miros frumos (până la cât pot
inspira și să expire tot atâta timp), să marcheze cu bețișoare numărul de inspirații/expirații, să găsească vecinii timpului 5 al
110

expirației lor etc. De asemenea, copiii pot fi invitați în timpul activităților de peste zi să scrie cuvântul nas, să găsească numărul de
sunete al acestui cuvânt, cu ce sunet începe și cu ce sunet se termină, să găsească și alte cuvinte care încep cu același sunet, să
îl despartă în silabe. La fel se poate proceda și cu cuvintele miros sau simț. La activitățile artistico-plastice și practice pot să își
deseneze nasul lucrând în pereche (unul se întoarce în profil și celălalt încearcă să îi contureze nasul pe o foaie de hârtie – apoi își
înmânează lucrarea unul altuia și îl colorează), pot să își facă nasuri de clown sau de Pinochio din hârtie glasată, pot să își picteze
nasurile pentru petrecere (diferite modele) etc.
La fel se va proceda și cu celelalte părți ale corpului și simțuri (ochii – văzul, urechile – auzul, gura – gustul, mâinile, picioarele,
pielea – pipăitul). Aspectele pe care ei le-au listat în prima zi și care nu se încadrează strict în categoria simțuri (pot fi lucruri despre
inimă sau alte organe interne, despre sânge și circulație, despre naștere sau moarte, despre copiii cu nevoi speciale – deficiențe
etc.) pot fi discutate cu ei în activitățile de după amiaza, pe grupuri mici, în funcție de interesul lor și informațiile se trec tot pe
cartonul cu conturul corpului (copiii care s-au informat vor împărtăși și celorlalți cunoștințele acumulate în contexte informale).
111

Proiect: SPECII ÎN PERICOL
(în cadrul temei Cum a fost/este aici pe pământ ? – focalizare pe animale rare)
– grupa pregătitoare –
Colonia cu rarități
Educatoarea aduce la colțul tematic câteva imagini cu diverse colonii de viețuitoare. Astfel, se incită atenția copiilor cu privire la
subiectul propus și se definește termenul de colonie – cu următorul înțeles: grup de animale din aceeași specie, care duce viața în
comun. Sunt anunțați copiii că urmează să facă în grupa lor ceva deosebit: o colonie cu viețuitoare rare. Se face inventarul
viețuitoarelor rare pe care le cunosc (numele lor sunt scrise în prezența copiilor; se folosește aceeși culoare pentru toate numele) și
se afișează la colțul tematic (pe măsură ce sunt cunoscute și altele, numele lor este trecut pe inventar, dar cu o altă culoare.
Se alege locul pentru așezarea coloniei și se delimitează: cu cuburi, cu o panglică colorată sau oricum altfel (sugestiile vin de la
copii și se votează). Colonia cu rarități va avea alături un panou din carton mare A2 pe care vor înregistra informațiile despre
fiecare specie rară în parte, pe măsură ce aceasta este așezată în colonie. Educatoarea stabilește împreună cu copiii formatul
tabelului: ce informații vrem să trecem aici (numele, locul unde trăiește, culoarea, hrana, numele puilor etc.).
Copiii sunt solicitați să aducă de acasă imagini și alte informații scrise despre colonii de viețuitoare, urmând ca la grădiniță să le
prezinte colegilor și să stabilească dacă este vorba despre o specie rară (în pericol) și, în acest caz, să modeleze din plastilină
corpul unui exemplar al acestei specii și să îl pună la colonia cu rarități.
Prezentarea informațiilor aduse de acasă se va face zilnic la cercul de dimineață. Tot la cercul de dimineață sunt numărate zilnic
viețuitoarele din colonie și se inventează situații-problemă de genul: dacă X din această colonie s-ar îmbolnăvi cum ar fi ajutat de
ceilalți?, dacă X ar fi înfometat pentru că nu a găsit nimic de mâncare peste zi, cine l-ar ajuta și ce i-ar oferi? dacă puii lui X ar
rămâne fără mamă, cine i-ar îngriji?)
Corpul exemplarului se modelează de către un grup de 2-3 copii (în fiecare zi se numesc alții – se pot stabili criterii și pentru
alegerea grupului: copii al căror nume începe cu sunetul cu care începe numele viețuitoarei respective, copii care sunt îmbrăcați cu
aceeași culoare ca și corpul…, copii care au arătat că știu cât mai multe lucruri despre…etc.), la colțul Artă, în timpul activităților
liber-alese.
Completarea informațiilor pe panou se face în timpul zilei, într-un moment fix pe care îl dedicați acestei activități (ora 11 – înainte de
activ.X, ora 12,30 – înainte de masa de prânz etc.).
112

În timpul unității se pot citi povestioare despre viețuitoarele în discuție, se pot face puzzluri cu scene în care acestea sunt
reprezentate, se pot face exerciții de mișcare, jocuri în care copiii pot imita mersul sau unele gesturi specifice ale speciilor în pericol
identificate.
După o săptămână se face bilanțul: Se face inventarul viețuitoarelor rare (corelăm numele de pe inventar cu corpul modelat și
așezat în colonie și citim informațiile de pe panou). Fiecare viețuitoare din colonie va avea dedicată o ghicitoare sau un mic
cântecel (inventate de copii pe loc – adică în timpul acestei activități tip evaluare).
Tot în ultima zi, se va face transferul și extinderea cunoștințelor acumulate, solicitându-le să găsească și alte sensuri ale cuvântului
colonie și să le dezbată (colonie = tabără de copii, colonie = comunitate de oameni, colonie = așezare etc.).
Arca lui Noe
Li se prezintă copiilor povestirea biblică Arca lui Noe.
Își fac costume potrivite cu personajele (Noe, soția lui, copiii și nurorile, viețuitoarele salvate) și își împart rolurile
Construiesc Arca lui Noe din carton și alte accesorii (Noe, șoția, copiii și nurorile), în timp ce ceilalți copii vor pregăti hrană
pentru animalele care vor porni în călătorie (activitate practică sau artistico-plastică: modelaj, colaj, îndoire sârmă, mototolire
etc.).
Se audiază mai multe fragmente muzicale din sfera muzicii clasice (adecvate, totuși, nivelului de vârstă al copiilor preșcolari) și,
împreună cu copiii, se alege fragmentul folosit pentru scena euritmică „Arca lui Noe”. Tot cu copiii se va stabili scenariul și
mișcarile.
Se pregătește sceneta euritmică, în momentele libere de după-amiaza sau atunci când copiii, la activitățile liber-alese de
dimineața, vor să o facă.
Sunt consultați copiii cu privire la momentul (data – se poate sugera o dată aproape de Paște) când urmează a fi prezentată
sceneta și care va fi publicul țintă.
Se fac invitații pentru copiii de la alte grupe sau de la o altă grădiniță pentru reprezentația ce va urma.
Se prezintă sceneta în fața invitaților.
113

ANEXA 2
PERIOADA:
TEMA:
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ VIZATE:
CENTRE DE INTERES DESCHISE și MATERIALELE puse la dispoziția copiilor:
114

INVENTAR DE PROBLEME:
Ce știm? Ce nu știm și vrem să aflăm ?
ACTIVITATE METODICĂ:
Tura I Tura a II-a
Săptămâna 1
Săptămâna 2
Săptămâna 3
Săptămâna 4
Săptămâna 5
115

SĂPTĂMÂNA: SUBTEMA:
DATA/
ZIUAACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SEMNĂTURA
116

ANEXA 3
PROGRAMUL ZILNIC
– grupe cu orar normal –
Repere
orareJocuri și activități
didactice aleseActivități pe domenii experiențiale Activități de dezvoltare personală
8,00 – 9,00Jocuri și activități
alese- Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
9,00 – 11,30 Activitate pe domenii experiențiale Rutină: Întâlnirea de dimineață (15 min.)
Rutină și tranziție: Ne pregătim pentru activități (deprinderi de
igienă individuală și colectivă, deprinderi de ordine și
disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină : Gustarea (deprinderi specifice)
11,30 – 13,00Jocuri și activități
recreative- Activitate opțională (singura de acest tip la nivel I și ambele –
în zile diferite – , la nivel II)
Rutină și tranziție: În aer liber ! (deprinderi igienă individuală
și colectivă, deprinderi de ordine și disciplină, deprinderi de
autoservire).
13,00
– – Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice).
117

PROGRAMUL ZILNIC
– grupe cu orar prelungit –
Repere
orareJocuri și activități
didactice aleseActivități pe domenii experiențiale Activități de dezvoltare personală
8,00 – 8,30Jocuri și activități
alese- Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
8,30 – 9,00 – – Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
9,00 – 11,00Jocuri și activități
aleseActivitate pe domenii de experiențiale Rutină: Întâlnirea de dimineață (15 min.)
Rutină și tranziție: Ne pregătim pentru activități! (deprinderi
de igienă individuală și colectivă, deprinderi de ordine și
disciplină, deprinderi de autoservire)
11,00 –
13,30Jocuri și activități
recreative- Activitate opțională (prima activitate de acest tip la nivel II)
Rutină și tranziție: În aer liber ! (deprinderi igienă
individuală și colectivă, deprinderi de ordine și disciplină,
deprinderi de autoservire)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)
13,30 –
15,30Activități de relaxare
Jocuri și activități
alese-Rutină și tranziție: Ne pregătim să ne relaxăm! (deprinderi
de igienă individuală și colectivă, deprinderi de ordine și
disciplină, deprinderi de autoservire)
118

15,30 – 16,00 – – Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16,00 –
17,30 Jocuri de dezvoltare
a aptitudinilor
individualeActivități recuperatorii pe domenii de
experiențialeRutină și tranziție: Din nou la joacă! (deprinderi de igienă
individuală și colectivă, deprinderi de ordine și disciplină,
deprinderi de autoservire)
Activitate opțională (singura activitate de acest tip la nivel I
sau a doua, la nivel II)
17,30 – – Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)

119

ANEXA 4
NOTIFICARE nr.41945/18.10.2000
cu privire la organizarea activităților opționale în unitățile de învățământ preșcolar
Având în vedere OM nr.4481/08.09.2000 cu privire la aplicarea noului plan de învățământ și a programei pentru nivelul preșcolar
(3-6/7 ani), precum și Metodologia de aplicare a planului pentru învățământul preșcolar, parte componentă a prezentului ordin (anexa 2),
Considerând prevederile Legii 128/1997, art.42(1), art.43 lit.a) și art.44 (1), (3) și (4), relativă la norma didactică și condițiile de
salarizare a personalului didactic,
Pentru organizarea corespunzătoare și buna desfășurare a activităților opționale în învățământul preșcolar, începând cu anul școlar
2000-2001,
Se vor lua toate măsurile în vederea respectării prevederilor legale în procesul de organizare și desfășurare a activităților
opționale:
1.În cazul în care activitatea opțională este desfășurată de către educatoare, în timpul programului, ea face parte din norma cadrului
didactic. Pentru activitățile opționale de limba modernă sau de inițiere în utilizarea calculatorului educatoarea va face dovada
calificării în domeniul respectiv.
2.Pentru cazurile în care educatoarea (sau un alt cadru didactic) dispune de timpul necesar pentru desfășurarea unei activități
opționale la grădiniță și, în același timp, are calificarea necesară, opționalul va fi considerat ca activitate didactică desfășurată în
afara programului. Plata pentru această activitate se va face în regim de plata cu ora sau cumul din veniturile proprii ale
unității de învățământ (donații sau sponsorizări), cu respectarea prevederilor legale.
3.Dacă se recurge la colaborarea cu fundații, asociații, agenți economici, persoane fizice autorizate (fie că sunt sau nu cadre
didactice) plata pentru activitatea opțională se va face tot din veniturile proprii ale unității (donații sau sponsorizări). Și în acest
caz, se va solicita persoanei care desfășoară activitatea opțională să facă dovada calificării.
4.Direcția Generală Învățământ Preuniversitar, Inspectoratele școlare județene (și Inspectoratul școlar al municipiului București),
conducerile unităților de învățământ preșcolar vor îndeplini prevederile prezentei Notificări.
120

ANEXA 5
NOTA nr.28.259/09.03.2000
privind documentele de evidență a activității educatoarelor din învățământul preuniversitar
Învățământul preșcolar, componentă a sistemului național de învățământ, prezintă câteva aspecte diferite de restul sistemului în
ceea ce privește documentele de evidență a activității educatoarei.
Din această perspectivă, remarcăm faptul că educatoarea, care lucrează efectiv c la grupă cu copiii 5 ore pe zi (fiecare tură în
parte), se confruntă cu următoarele probleme:
•Activitatea didactică este planificată săptămânal, în acord cu planul de învățământ și cu schema orară;
•Aceeași activitate didactică trebuie consemnată zilnic în condica de activități, operându-se în două documente distincte practic
același lucru, singura diferență fiind aceea că în condică trebuie să se și semneze;
•În unele unități există, în paralel, și o condică de prezență, unde educatoarele se semnează la începutul programului și la sfârșitul
acestuia.
Având în vedere faptul că în învățământul preșcolar este foarte prețios timpul pe care educatoarea îl acordă lucrului efectiv cu
copiii, precum și pregătirii pentru activități, care este mult mai meticuloasă decât în restul sistemului și că la acest nivel educatoarea nu își
efectuează programul mutându-se de la o grupă la alta, ci la aceeași grupă pe toată perioada zilei, date fiind argumentele de mai sus, se
recomandă:
•Planificarea activității instructiv-educative, pe care educatoarea o completează să constituie document juridic justificativ atât al
prezenței efective la grupă, cât și al parcurgerii programului zilnic cu copiii. Pentru aceasta, în planificare se va introduce o rubrică
pentru semnătura de confirmare a realizării activităților propuse.
•Condica de activități, completată până în prezent, să fie înlocuită cu condica de prezență în care educatoarea să se semneze la
începutul și la sfârșitul programului.
121

ADRESA nr.40.377/2.09.2000
privind documentele de evidență a activității educatoarelor din învățământul preuniversitar care lucrează la grupele cu predare în limba
minorităților naționale
În învățământul preșcolar, timpul pe care educatoarea îl acordă lucrului efectiv cu copiii și pregătirii pentru activități este foarte
prețios. Pentru eliminarea paralelismului inutil în documente și ținând cont de faptul că la acest nivel educatoarea nu își efectuează
programul mutându-se de la o grupă la alta, ci la aceeași grupă pe toată perioada zilei, ministerul a transmis Nota nr.28.259/09.03.2000
cu privire la documentul juridic „Condica de prezență și evidență a activității educatoarei” prin care s-a realizat comasarea Condicii de
activitate cu Planificarea activității instructiv-educative.
Menționăm faptul că, pentru grupele de preșcolari cu predare în limba minorităților naționale, acest document va fi completat în
limba română. Pentru toate celelalte documente ale educatoarei (inclusiv proiectele de activitate), cadrele didactice de la aceste grupe au
libertatea de a folosi limba maternă.
Inspectoratele școlare vor urmări aplicarea corectă a prevederilor cuprinse în nora menționată și în prezenta adresă.
122

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Curriculum pentru învățământul preșcolar [609496] (ID: 609496)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Curriculum pentru învățământul preșcolar [609496]

Copyright Notice

Recomand ări privind securitatea [609175]

Studiu comparativ prin simulare numerică a vehiculelor compacte propulsate cu motoare cu ardere internă și hibrid [302261]

Colecție de Întreb ări și Răspunsuri pe tema declara ției unice D112 [625160]

,,…prin restaurare, prezentul nu face decât să transmită viitorului propria sa memorie istorică”. -Vasile Drăguț 1. Istoric Pe locul unde a fost… [302851]

PROPUNERI DE ORGANIZARE LUNARA IN VEDEREA [611313]

– Pentru selectarea temperaturii, vã rugãm respectați recomandãrile producãtorului de pe etichetãDetergenții și aditivii Opțiuni speciale Vitezã… [603505]

Copyright Notice

Similar Posts