Curriculum Pentru Învăţămîntul Gimnazial educaţie Pentru Drepturile Omului [603253]

Ministerul Educației al Republicii Moldova

„EDUCAȚIE PENTRU DREPTURILE OMULUI”

Curriculum
pentru învățămîntul gimnazial
(clasele VIII – IX)

Chișinău, 201 5
CURRICULUMUL OPȚIONAL

1

MINISTERUL EDUCAȚIEI A L REPUBLICII MOLDOVA

„EDUCAȚIE PENTRU DREPTURILE OMULUI ”

Curriculum
pentru învățămîntul gimnazial
(clasele VIII – IX)

Chișinău, 201 5 CURRICULUMU L OPȚIONAL

2

Aprobat prin Ordinul Ministrului nr. 158 din 23 martie 2015;
Elaborat în cadrul proiectului „Egalitatea începe cu Educația‖;
Implementat de Amnesty International Moldova, în parteneriat cu Ministerul
Educației;

Cu susținerea financiară a Programului „Education, Empowerment, Justice‖ al
Amnesty International Norvegia.

Echip a de lucr u
Bodrug -Lungu Valentina, dr.hab., conferențiar universitar, Universitatea de Stat din
Moldova;
Olaru Valentina , dr. în pedagogie, cadru didactic, grad didactic superior, LT
„Lucian Blaga ‖, Chișinău;
Uzicov Nina , cadru didactic, grad didactic superior, LT „Ion Creangă‖, Chișinău;

3
I. Introducere
Drepturile omului sunt drepturile fundamentale pe care toți oamenii le au , pur
și simplu , pentru că sunt ființe umane și fără de care n u pot exista. Declarația
Universală a Drepturilor Omului din 1948 stipulează că „toate ființele umane se nasc
libere și egale în demnitate și în drepturi‖ (art.1). Drepturile omului și libertățile
fundamentale garantează ca oamenii să fie tratați în mod echitabil și cu respect,
permit dezvoltarea potențialului uman și asigurarea necesităților oamenilor. Acestea
se bazează pe tendința omenirii spre o viață unde demnitatea și valoarea fiecărei
persoane vor fi apre ciate și respectate. Neglijarea și nerespectarea drepturilor omului
poate avea impact negativ nu numa i asupra unor persoane singulare , dar poate
provoca confruntări, instabilitate politică și socio -economică la nivel de societate și
între țări.
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite descrie Declarația
Universală a Drepturilor Omului (1948) ca pe un ideal comun pentru toate popoarele
și națiunile. În pofida progreselor înregistrate pe plan mondial, acest ideal rămâne
nerealizat la nivelul mai multor țări, acestea confruntându -se cu mai multe probleme:
creșterea diferențelor dintre săraci și bogați; accesul limitat la educație; persistența
discriminării față de femei, etc. Astfel, idealul care a stat la baza Declarației
Universale a Drepturi lor Omului rămâne și astăzi pe agenda omenirii.
În acest context , misiunea sistemului educațional este să contribuie la
valorificarea Drepturilor Omului la nivel de personalitate a fiecărui copil. Fiecare
copil are dreptul să -și cunoască propriile drepturi și responsabilități în contextul
drepturilor umane, să învețe să le revendice și să participe activ la promovarea
acestora.
O dificultate majoră a abordării temei Drepturile Omului în școală o constituie
contradicția dintre intenție și realizare. Elevii t rebuie să învețe să facă diferența între
ideal și împlinire, să se orienteze în ceea ce fac după valorile drepturilor omului și să
construiască în viitor un mediu care să respecte mai mult demnitatea umană.
De asemenea, Declarația Universală a Drepturilor Omului conține în articolul
26 un argument relevant în contextul celor invocate: „Educația trebuie să aibă ca scop
dezvoltarea globală a personalit ății umane și solidificarea respectului pentru

4
drepturile omului și pentru libertățil e fundamentale. Ea trebuie să promoveze
înțelegerea, toleranța și prietenia între toate națiunile și grupurile rasiale sau
religioase și să favorizeze activitatea Națiunil or Unite pentru menținerea păcii.‖

II. Repere conceptuale ale disciplinei „Educație pentru Drepturile Omului ”
Educația pentru Drepturile Omului reprezintă o nouă dimensiune a educației
contemporane. Societatea actuală reprezintă în linii mari o intensif icare a
schimbărilor și transformărilor în toate domeniile, inclusiv cel educațional. Educația
pentru Drepturile Omului este educația relațiilor , întrunind principalele condiții, care
permit fiecarei persoane să -și dezvolte și să -și folosească cît mai efi cient calitățile:
fizice, intelectuale, socio -afective, morale si spirituale.
Educația pentru Drepturile Omului, la nivel multidimensional, are ca punct
fundamental promovarea și dezvoltarea unei culturi a Drepturilor Omului, care
vizează:
 Educarea respectului pentru valorile Drepturilor Omului și libertăților
fundamentale;
 Valorificarea demnității umane și a respectului pentru sine și pentru ceilalți;
 Asigurarea egalității între bărbați și femei, oportunități și șanse egale în toate
sferele de activit ate;
 Promovarea respectului, înțelegerii și aprecierii diferențelor, în special față de
minorități și comunități naționale, entice, religioase și lingvistice;
 Încurajarea persoanelor pentru revendicarea drepturilor în contextul r elațiilor
cetățean -stat;
 Promovarea democrației, justiției sociale, solidarității și prieteniei între popoare
și națiuni;
 Contribuția la programele organismelor internaționale, care vizează crearea
unei culturi a păcii, bazată pe recunoașterea valorilor universale ale Drepturilor
Omului și nondiscriminării.
Scopul „Educație i pentru Drepturile Omului ‖ este dezvioltarea plenară a
personalității copilului, educarea acestui a în spiritul respectului , revendicării și
promovării Drepturilor Omului. La nivel comportamental educația pentr u Drepturile

5
Omului pregătește copilul să -și asume responsabilitățile vieții într -o societate
deschisă și liberă, bazată pe înțelegere, pace, nediscriminare, pe egali tate de gen și de
prietenie între toate popoarele și grupurile sociale, etnice, naționale și religioase.
Conceptul competenței de respectare , revendicare și promovare a Drepturilor
Omului reprezintă ansam blu de cunoștințe, abilități, a titudini și comportamente, care
îmbinate armonios și complementar permit rezolvarea adecvată a unor situații de
interacțiune persoană -stat, persoană -societate, persoană -comunitate, interpersonale și
interculturale. În context formativ , acest deziderat poate fi realizat prin demersuri
educaționale, axate pe următoarele concepte didactice:
 A învăța despre Drepturi le Omului, ceea ce presupune promovarea înțelegerii
Drepturilor Omului la nivel comprehensiv ( copilul cunoaște și înțelege
principiile și normele drepturilor omului, instrumentele drepturilor omului, și
valorile care stau la baza lor) ;
 A învăța prin Drept urile Omului, ceea ce presupune educarea respectului
pentru valorile Drepturilor Omului prin metode incluz ive, participative și
democratice care respectă drepturile elevilor și profesorilor (copilul respectă
drepturile celorlalți și este conștient de demni tatea proprie și a altora) ;
 A învăța pentru Drepturile Omului, ceea ce presupune dezvoltarea
competențelor pentru protecția Drepturilor Omului (copilul știe cum și este
împuternicit să -și exercite sau să-și revendice propriile drepturi și drepturile
altora );
Valorile incluse în finalitățile educației pentru Drepturile Omului nu se pot
realiza de la sine. Respectul față de Drepturile Omului și demnitatea umană,
deschiderea față de ce lălalt, acceptarea acestuia, nediscriminarea nu su nt înnăscute, ci
se construiesc în personalitate prin demersuri educaționale sistematice. Din
perspectiva cultivării și promovării acestor valori, rolul școlii este deosebit de
important în valorificarea Drepturilor Omului ca și o șansă a dezvoltă rii personale și a
comu nității, diminuarea prejudecăților, tensiunilor și disconfortului. Școala este
chemată să ofere , prin intermediul educației pentru Drepturile Omului , un model de
dezvoltare multilaterală a unei personalități libere și aptă de conviețuire pașnică și
constru ctivă.

6
III. Competențe cheie/ transversale dezvoltate în cadrul disciplinei
Curriculum -ul la disciplina ―Educație pentru Drepturile Omului‖ este conceput
în concordanță cu componentele de bază ale curricul umului modernizat pentru
învățămîntul preuniversita r din Republ ica Moldova. De aici importanța racordării
competențelor specifice disciplinei respective la competențele tr ansversale ale
învățămîntului preuniversitar din țara noastră. Competențele transversale sunt
derivate din opt domenii de competențe -cheie recomandate de Consiliul Uniunii
Europene pentru toate sistemele de învățămînt, inclusiv pentru Republica Moldova ,
care a completat acest șir cu încă două competențe -cheie Competența acțional –
strategică și Competența de autoevaluare și autocunoaștere.
Aceste zece competențe -cheie sunt relevante pe ntru fie care disciplină școlară,
dar avâ nd funcționalitate diferită, în funcție de specificul acțional și de conținut a l
disciplinei abordate. Actualul curriculum urmărește formarea la elevi a unui set de
comp etențe specifice. Competențele la disciplina EDO sunt etape ale formării
competențelor transversale și sunt formate/dezvoltate treptat pe parcursul întregului
demers didactic. Competențele transversale spre care sunt îndreptate competențele
disciplinei opț ionale ―Educație pentru Drepturile Omului‖ , pot fi prioritizate în felul
următor:
1. Competențe acțional -strategice
Competența acțional -strategică în cadrul practicilor democratice și ale
drepturilor omului este una prioritară . Ea vizează capacitatea elevul ui de a identifica
și a rezolva probleme, de a -și planifica activitatea, acțiunile, de a determina scopurile
și a prognoza rezultatele așteptate, de a alege ist rumentele necesare de lucru, a realiza
activitatea conform planului, a aprecia rezultatele ei, a -și forma deprinderi de
colaborare. Competențele în cauză presupun capacitatea de a elabora strategii de
activitate în grup, aspect necesar în acțiunile de protejare și promovare a Drepturilor
Omului.
2. Competențe interpersonale, civice, morale
Competențele de a accepta și a respecta valorile fundamentale ale democrației
și ale drepturilor omului sunt esențial e pentru disciplina ―Educație pentru Drepturile
Omului ‖, deoarece ea presupune comporta ment în situații cotidiene , în baza normelor

7
și valorilor moral -spirituale. Competențe de relaționare interpersonală cuprind toate
formele co mportamentale care trebuie stăpâ nite pentru ca un individ să fie capabil să
participe eficient și constructiv la viața socială și să rezolve conflictele, dacă e cazul.
Abilitățile de interacțiune interpersonală în baza valo rilor civice este una din
premis ele necesare unui comportament democratic axat pe respectarea Drepturilor
Omului.
3. Competențe culturale, interculturale (de a recepta și de a crea valori)
Această competență vizeaz ă aproprierea valorilor culturii (naționale și
general -umane) pe care elevul trebuie să le cunoască și să le interiorizeze: aprecierea
particularităților culturii naționale, a etniilor conlocuitoare și a celei universal e,
bazele culturologice ale fenomenel or și tradițiilor de familie, și sociale, rolul științei
și religiei în viața omului, influența lor asupra lumii.
Exprimarea culturală cuprinde aprecierea importanței exprimării creative a
ideilor, experiențelor și emoțiilor prin intermediul diferitelor medii, inclusiv cel e
social -politic e.
4. Competențe de învățare/de a învăța să înveți
Disponibilitatea elevului de a organiza și a reglementa propria învățare, atît
individual, cît și în grup, abilitatea de a organiza efic ient timpul, de a achiziționa,
procesa, evalua și asimila noi cunoștințe, de a aplica noile cunoștințe și deprinderi
într-o varietate de contexte – acasă, la serviciu, în educație și instruire sunt dezvoltate
prin întreg demersul didactic al acestei discipline. În termeni mai generali, „a î nvăța
să înveți‖ contribuie , în mod eficient , la managementul traseului personal și
profesional, atît individual, cît și în grup, ceea ce face dreptul la dezvoltare unul
aproape realizat.
5. Competențe de autocunoaștere și autorealizare
Competențe le de a se autoaprecia adecvat și a -și valorifica potențialul pentru
dezvoltarea personal ă și autorealizare sunt parte c omponentă a conceptului
Drepturilor Omului, în care demnitatea umană este fundamentală. Ea vizează
capacitatea elevului de autoevaluare și aprecier e a Sinelui și de reflecție asupra
comportamentului său în societate. De asemenea competențe le de a alege modul

8
sănătos de viață și de a se adapta la condiții noi sunt în concordanță interdependentă
cu aspectele de conținut a le disciplinei în cauză.

6. Compe tențe de comunicare în limba maternă/limba română
Abilitatea elevul ui de a exprima și interpreta gâ nduri, sentimente și fapte pe
cale orală, și scris ă (ascultar e, vorbire, lectură și scriere) și de a interacționa , într-un
mod adecvat , în cadrul întregii game a contextelor sociale și culturale – în educație și
instruire, la serviciu, acasă sau în timpul liber se dezvoltă la fiecare oră și prin fiecare
acțiune derulată în cadrul disciplinei în cauză.
7. Competențe digitale, în domeniul tehnologiilor informați onale și
comunicaționale (TIC)
Utilizarea cu încredere, la școală, în timpul liber și pentru comunicare, a
mijloacelor electronice este de mare ajutor atunci cînd dorim să organizăm o acțiune
civică sau să promovom unele drepturi într -o comunitate. Aceste competențe se
referă la formarea gîndirii logice și critice, la formarea abilităților de căutare,
procesare, analiză și selectare, management al informației la standarde înalte și la
formarea abilități lor dezvoltate de comunicare. Pentru nivelul de bază, abilitățile TIC
cuprind utilizarea tehnolog iei multimedia pentru a primi, evalua, stoca, produce,
prezenta și face schimb de informații și pentru a comunica, participa în rețele prin
intermediul Internetului.
8. Competențe de comunicare într -o limbă străină
Este o competență ce vizează aceleași dimensiuni ca și comunicarea în limba
maternă: se bazează pe abilitatea de a înțelege, exprima și interpreta gâ nduri,
sentimente și fapte , atît pe cale orală, cît și scris ă (ascultare, vorbire, lectură și
scriere), în tr-o gamă potrivită de contexte sociale – acasă, pe stradă, la locul de
muncă etc., în educație și instruire – conform dorințelor sau nevoilor individului.
Comunicarea într -o limbă străină, de asemenea, solicită abilități de mediere și
înțelegere interculturală, fapt care în contextu l acțiunilor de informare și diseminarea
a Drepturilor Omului în întreaga lume , este foarte important.
9. Competențe de bază în matematică, științe și tehnologie

9
Competența în știință și tehnologie implică înțelegerea schimbărilor cauzate
de activitatea omului și responsabilitatea individuală ca și cetățean. Ea vizează
alfabetizarea în matematică, abilitatea de a aduna, scădea, înmulți și împărți în minte
sau în scris pentru a rezolva o gamă de probleme în vi ața cotidiană . Accentul se pune
mai degrabă pe proces decît pe rezultat, pe activitate decît pe cunoaștere.
Alfabetizarea științifică se referă la abilitatea și dorința de a utiliza cunoștințele și
metodologia menit e să explice lumea naturală. Competența în tehnologie e văzută c a
înțelegere și aplicare a acelor cunoștințe și metode care pot modifica cadrul natural ca
răspuns la nevoile și doleanțele oamenilor, care sunt realizate prin intermediul
drepturilor și normelor sociale.
10. Competențe antreprenoriale
Spiritul de inițiativă și antreprenoriat se referă la capacitatea persoanei de a
transforma ideile în acțiuni, fapt vizat și de finalitățile disciplinei ―Educație pentru
Drepturile Omului‖. Antreprenoriatul are o componentă activă și una pasivă:
cuprinde atît capacitatea de a in duce schimbări, cît și capacitatea de a le recepționa ,
sprijini și adapta la inovația adusă de factorii externi. Antreprenoriatul vizează
capacitatea de analiză a situației pe piața muncii, abilitatea de a acționa în
corespundere cu profilul personal și so cial, implică asumarea responsabilității pentru
acțiunile cuiva, pozitive și negative, dezvoltarea unei viziuni strategice, stabilirea
obiectivelor și realizarea lor, precum și motivarea pentru a reuși ceea ce -ți propui .
IV. Competența generală și competen țele specifice a le disciplinei
Competența generală a disciplinei este: Competența de a cunoaște, respecta și
revendica drepturi le proprii și drepturile celorlalți .
Din această competență derivă următoarele competențe specifice ale disciplinei:
1. Competența de a acționa în conformiate cu Drepturile Omului în diverse
contexte sociale ;
2. Competența de a respecta și promova drepturile copilului în școală și
comunitate;
3. Competența de a adopta decizii din perspectiva Drepturilor Omului
diversității și dezvoltării durabile.

10
1. Competența de a acționa în conformiate cu Drepturile Omului în diverse contexte sociale;
Cunoștințe Abilități Atitudini
La acest nivel elevii:

Descriu esența Drepturilor Omului.

Identifică principiile de bază ale Drepturilor
Omului.

Dete rmină principalele generații de drepturi.

Descoperă date semnificative în domeniul
Drepturilor Omului.

Descriu respectarea Dreptulor Omului în
lume și în Republica Moldova la moment.

Relevă mecanisme și instrumente de
protecție și promovare ale Dr epturilor
Omului.

Exemplifică forme și modalități concrete
de protecție și promovare ale Drepturilor
Omului în cotidian. La acest nivel elevii:
Argumentează necesitatea cunoașterii
Drepturilor Omului.
Explică principiile de bază ale Drepturilor
Omul ui.

Elucidează perspectivele de evoluție ale
Drepturilor Omului.

Compară nivelul respectării Drepturilor Omului
în diverse state ale lumii.

Analizează respectarea Drepturilor Omului în
Republica Moldova la moment.
Identifică cazuri de încălcare ale Drepturilor
Omului în comunitate.
Exersează forme și modalități de protecție și
promovare ale Drepturilor Omului.
La acest nivel elevii;

Demonstrează atitudinii
constructive cu referință la
Drepturile Omului.

Promovează Drepturile
Omului prin comp ortament
relevant.

Participă la activități de
mediatizare ale Drepturilor
Omului în comunitate.

Se solidarizează, prin acțiuni
concrete, cu persoanele –
victime ale încălcării
Drepturilor Omului.

Manifestă activism în
organizarea și desfășurarea
campanii lor de promovare și
protecție ale Drepturilor
Omului în diverse contexte
sociale.

11
Exemple și sarcini de învățare
 Activități de determinare ale componentelor principale ale conceptului Drepturilor Omului.
 Sarcini de interpretare ale esenței Dreptur ilor Omului.
 Exerciții de identificare a instrumentelor și mecanismelor de p rotecție ale Drepturilor Omului.
 Realizarea itemilor complec și de exemplificare a formelor și modalităților de protecție și
promovare ale Drepturilor Omului .
 Realizarea eseurilor a rgumentative despre necesitatea cunoașterii Drepturilor Omului.
 Realizarea itemilor de promovare a semnificației Drepturilor Omului pentru beneficiul
particular și social .
 Realizarea unor itemi complec și de investigaț ie a respectării și promovării Dreptu rilor O mului
în școală și în comunitate.
 Elaborarea unor chestionare pentru efectuarea sondajelor de opinii în domeniul promovării și
respectării Drepturilor Omului.
 Redactarea unor articole pentru mass -media cu tematică în domeniu.
 Elaborarea unor scenar ii ale companiilor de mediatizare și sensibili zare a comunității în
domeniul D repturilor Omului .
Situații de integrare
 Publicarea unor articole te matic e în mass -media.
 Activități de investigație în domeniul Drepturilor O mului , pe plan local și național .
 Realizarea unor sondaje de opini e cu referi re la respectarea Drepturilor O mului în școală și în

12

2. Competența de a respecta și promova Drepturile C opilului în școală și în comunitate comunitate.
 Implicarea în activități de sensibilizare a comunității în problemele de protecție și promovare a
Drepturiilor Omului.
 Participarea la campanii cu petiții și solidarizare cu persoanele –victime ale încălcării
Drepturilor Omului .
 Organizarea și desfășurarea unor campanii de mediatizare ale Drepturilor Omului .
Cunoștințe Abilități Atitudini
La acest nivel elevii:

Identifică caracteristicile conceptului
Drepturile Copilului.

Caracterizează Convenția pentru
Drepturile Copilului.

Descrie drepturile ce asigură necesitățile
fundamentale.

Identifică drepturile ce asigură buna
dezvoltare a unui copil.

Caracterizează drepturile ce asigură
securitatea și protecția legală a copiilor. La acest nivel elevii:

Explică necesitatea și rolul drepturilor pentru
copii.

Clasifică drepturile din Convenția pentru
Drepturile Copilului.

Aplică prevederile Convenței pentru
Drepturile Copilu lui în susținerea drepturilor
omului în școală și comunitate.

Utilizează cunoștințele despre drepturile
copilului în rezolvarea situațiilor cotidiene.

Stabilesc rolul familiei și statului în La acest nivel elevii:

Argumentează necesitatea și
importanța drepturilor în viața lor.

Decid asupra acțiunilor necesare
asigurării drepturilor copilului în baza
prevederilor legale.

Apreciază rolul drepturilor în
formarea și dezvoltarea personalității
copiilor.

Adoptă un comportament non -violent
în situațiile de conflict.

13

Descoperă esența drepturilor la participare
și libera exprimare.

Enumără impedimentele cu care se
confruntă copiii în realizarea dr epturilor.

Explică mecanismul de protecție și
asigurare a drepturilor copilului.

Descriu diverse modalități de promovare
și revendicare a Drepturilor Copilului.
Explică corelația Drepturi –
Responsabilități.

Fac distincție în situațiile cotidiene, într e
responsabilitățile și obligațiile unui
cetățean. asigurarea drepturilor pentru copii.

Analizează constructiv cazur ile de violență
cotidiană și modalitățile de prevenire.

Valorifică Drepturile Copilului la educație și
dezvoltare personală.

Organizează acțiuni de promovare și protecție
a drepturilor copilului.

Analizează corelația individ -stat, în contextul
Dreptur ilor Omului. Conștientizează impactul nerespectării
Drepturilor Copiilor.

Acționează pentru revendicarea
propriilor drepturi și drepturilor
celorlalți la participare și dezvoltare .

Se implică responsabil în promovarea
cotidiană a Drepturilor Copilului.

Argumentează opinii referitoare la
drepturi și responsabilități.
Exemple de sarcini de învățare
 Activități de identificare a principalelor categorii de drepturi ale copililui în Convenția pentru Drepturile Copilului.
 Analiza articolelor din Convenția pentru Drepturile Copilului.
 Exerciții de interpretare a informației studiate.
 Activități de lectură activă a textelor și actelor legislative.
 Exerciții de definire și explicare reci procă a conceptelor și informației studiate.
 Formularea unor mesage scrise și orale despre drepturile copiilor.

14

3.Competența de a adopta decizii din perspectiva Drepturilor Omului, diversității și dezvoltării durabile.
 Studii de caz pentru analiza și aprecierea situației respectării Drepturilor Copilului.
 Elaborarea de eseuri tematice.
 Dezbateri cu tematici co ntroversate în domeniul Drepturilor Copilului.
 Elaborarea unor proiecte de grup pe diverse tematici abordate.
Situații de integrare
 Desfășurarea unor campanii periodice de promovare a drepturilor copiilor în școală -comunitate ( pe fiecare categorie de
drepturi – supravețuire, dezvoltare, protecție, participare, cîte o acțiune);
 Organizarea dezbaterilor asupra cazurilor de încălcare a drepturilor copilului, reflectate de mass -media;
 Realizarea unor acțiuni comunitare cu scopul de a atenționa comunitatea în cauză asupra lipsei unor condiții favorabile de
realizare a unor drepturi ale copiilor.
 Participarea la semnarea petițiilor pentru respectarea drepturilor.
 Elaborarea regulamentelor școlii/clasei în care să se respecte drepturile copilului.
Cunoștințe Abilități Atitudini
La acest nivel elevii:
Identifică caracteristicile conceptelor
Diversitate umană și dezvoltare durabilă. La acest nivel elevii:
Explic ă beneficiile și provocările Diversității
umane și Dezvoltării durabile. La acest nivel elevii:
Apreciază consecințele diferitor
tipuri de discriminare as upra

15
Descriu tipurile de d iversitate (culturală,
socială, etc.).
Determină interdependența dintre Drepturile
Omului și dezvoltarea durabilă.
Identifică caracteristicile conceptului
Discriminare .
Descriu tipurile de Discriminare (pe criterii de
gen, rasă și etnie, vârstă, invalidit ate,
minoritate ).
Descriu viziunea proprie despre diferențe și
asemănări între persoane.
Determină impactul diferitor tipuri de
discriminare asupra copiilor.
Definesc fenomenul violenței în familie și
mecanismul protecției legale.
Descoperă esența dreptur ilor în conflict.
Exemplifică situații de discriminare pe diverse
criterii.
Relevă mecanisme și instrumente de
combaterea a diferitor tipuri de discriminare. Aplică prevederile legale naționale /
internaționale în susținerea diversității umane
și dezvoltării durabile la nivel de școală –
comunitate.
Explică mecanismul de identificare și protecție
în cazurile de discriminare.
Stabilesc rolul familiei, comunității și statului
în prevenirea și combaterea discriminării.
Analizează constructiv cazurile de violență în
familie și modalitățile de prevenire și
combatere.
Organizează acțiuni de pr omovare a
solidarității între generații.
Identifică deosebirile dintre stereotipuri,
prejudecăți, tradiții, drepturi .
Valorifică conceptul de diversitate și
dezvoltarea durabilă pentru educație și
dezvoltare personală.
Exersează modalități de prevenire a d iferitor
tipuri de discriminare. copiilor.
Argumentează necesitatea și
importanța respectării diversității
umane în viața lor.
Se implică responsabil în
promovarea cotidiană a
nediscriminării, nonviolenței și
dezvoltării durabile.
Adoptă un comportament
nonviolent și nediscriminatori u în
viața cotidiană.
Își realizează propriile drepturi și
ale celorlalți la egalitate și
nediscriminare.
Decid asupra acțiunilor necesare
asigurării drepturilor în conflict.
Se solidarizează, prin acțiuni
concrete, cu persoanele -victime ale
diferitori tipuri de discriminare.
Argumentează necesitatea și

16
Caracterizează strategiile pentru asigurarea
dezvoltării durabile. Stabilesc rolul individului, familiei,
comunității și statului în dezvoltarea durabilă.
Determină pilonii de reper ai dezvoltării
durabile. importanța dezvoltării durabile în
viața lor.
Adoptă un mod de viață sănătos
personal și-l promovează la nivel
școlar -comunit ar.
Se implică responsabil în
promovarea cotidiană a acțiunilor
de dezvoltare durabilă.
Exemple de sarcini de învățare
 Activități de identificare a diferitor tipuri de discriminare .
 Activități de determinare a caracteristicilor diversității .
 Activită ți de identificare a componentelor dezvoltării durabile.
 Exerciții de inter pretare a informației studiate.
 Activități de lectură activă / analiză a textelor și actelor legislative.
 Exerciții de definire și explicare reciprocă a informației studiate.
 Elabor area unor proiecte de gr up la diverse tematici abordate.
 Organizarea acțiunilor de susținere a diversității umane .
 Formular ea unor mesage /motto -uri de ne discriminare, nonviolență , cu ocazi a diferitor evenimente publice.
 Organizarea / participarea la acți unile de solidaritate cu persoanele discriminate pe diverse criterii.

17
 Organizarea / participarea la acțiunile de suținere a dezvoltării durabile la nivel comunitar -național.
 Studii de caz pentru analiza și aprecierea situațiilor de discriminare pe diverse criterii.
 Jocuri de rol pentru identificarea impactului situațiilor de discriminare .
 Analiza presei în vederea aprecierii calității reflectării cazurilor de disc riminare / violență în familie.
 Dezbateri pe teme de diver sitate și egalitate; mecanisme de pr otecție împotriva discriminării.
 Elaborarea și promovarea proiectelor la tematica dezvoltării durabile la nivel local.

Situații de integrare
 Desfășurarea unor campanii periodice de promovare a n ediscriminării și nonviolenței la nivel de școală -comunitate ;
 Organizarea dezbaterilor asupra cazurilor de di scriminare (pe criterii de gen, rasă și et nie, vâ rstă, invaliditate, de mino ritate)
reflectate de mass -media;
 Realizarea unor acțiuni comuni tare, în scopul de -a atenționa comunitatea respectivă asupra cazuri lor de violență în familie și
soluționarea acestora.
 Participarea la semnarea petițiilor pentru combaterea diferitor forme de discriminare.
 Implicarea în activități d e sensibilizare a comunității pe problemele dezvoltării durabile.
 Organizarea / participar ea la acțiunile de suținere a dezvoltării durabile la nivel comunitar -național.
 Completează anchete de autoevaluare a propriului conportament din perspectivă toleranței și diversității.

18
V. Repartizarea temelor pe clase și unități de timp.

Structura și con ținutul Curriculum -ului de Educație pentru Drepturile Omul ui
(clasele a VII I-a – a IX-a) su nt concepute pentru curriculum , la decizia școlii , cîte
1 or ă săptăm înal (total 34 ore anual pentru fiecare clasă și 68 ore total). Pe
parcursul studierii acestei di scipline se vor respecta principiile didactice și se vor
urmări formarea competenței generale și celor specifice disciplinii enunțate mai
sus. Disciplina poate fi studiată în oricare clasă din cele menționate , pe parcursul a
doi ani de studiu.

Statutul
disciplinei Aria
curriculară Clasa Nr. de module
pe clase Nr.
de ore
pe an
Disciplină
opțională Științe socio –
umanistice
VIII 4 34
IX 4 34

VI. Conținuturi recomandate

Nr.
de
ord. Module și teme Nr.
de ore

I. Modulul I Ce înseamnă Drepturile Omului
1. Întroducere
2. Acesta sunt eu – Omul.
3. Sunt Om și am drepturi .
4. Declara ția Universală a Drepturilor Omului.
Drep turile Omului sunt universale .
5. Egalitate și ned iscriminare.
6. Drepturile Omului sunt i nterdependen te și indivizibile.
7. Libertate și Responsabilitate.
8. Informare și participare.
9. 10.Demnitatea umană – proptietate inerentă a fiecărui
om.
11. Calendarul Drepturilor Omului. 1
1
1

1
1
1
1
1
2
1
1

19
12. Institu ții de protecție a Dreptur ilor O mului.
13. Legisla ție de protecție a Drepturilor Omului.
14. Republica Moldova – alături de alte state a le lumii.
15. Drepturile Omului în Republica Moldova .
16. Cunosc , revendic și promovez Drepturile Omului.
17. Aici și acum -ce putem face .
18. Evaluare a sumativă 1
1
1
1
1
1
Total pentru modulul I 18

II. Modulul II. Sunt copil și am drepturi
1. Drepturile Omului încep cu drepturile copilului.
2. Studiem Convenția pentru drepturil e dopilului .
3. Am dreptul la viață și la un trai decent .
4. Am d reptul la asistență și îngrijiri medicale.
5. Sunt cetățean și am un nume.
6. Liber de a gîndi – liber de -a acționa.
7. Copii cu nevoi speciale.
8. Dreptul la educație – dreptul la viitor.
9. Odihnă și timp liber – am nevoie de ele.
10. Am d reptul de a fi protejat contra oricărei forme de
violenț ă și abuz .
11. Copiii nu pot fi considerați o forță de muncă .
12. Am dreptul la o familie .
13. Nimeni nu are dreptul să mă implice în conflicte
armate .
14. Copii în conflict cu legea – drepturi și demnitate.
15. Îmi e xprim liber opinia și particip.
16. Am dreptul să -mi cunosc drepturile.
17. Responsabilitatea de a proteja și a asigura respectarea
drepturilor.
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1

20
18. Am nevoie d e susținere pentru a -mi revendica
drepturile.
19. Evaluarea sumativă
Total pentru modulul I I 19

III. Modulul III. Egalitate prin diversitate

1. Ce înseamnă diversitatea umană.
2. Diferiți, dar egali în drepturi.
3. Divers itatea culturală.
4. Discriminarea. Criterii și forme de discriminare.
5. Discriminarea în bază de rasă/ etnie .
6. Discriminarea pe criteriu de vâ rstă.
7. Discriminarea pe criteriu de dizabilitate.
8. Ce sunt drepturile femeilor ?
9. Discriminarea în bază de gen.
10. Violența în familie. Dreptul de a fi protejat de violență.
11. Cum ne putem proteja în cazurile de discriminare ?
12. Ce este s olidaritatea între generații.
13. Drepturi în conflict .
14. Evaluare a sumativă. 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Total pentru modulul II 14

21

IV. Modulul IV. Educație pentru dezvoltare durabilă
1. Ce înseamnă durabilitate? .
2. Cum pot acționa în mod durabil?
3. Dezvoltarea rurală durabilă .
4. Comportamentul consumatorilor într-o societate de
consum .
5. Calitatea vieții și sănătatea .
6. Cum depășim bariere le care există în calea spre o
dezvoltare durabilă?
7. Alimentarea cu apă din perspectiva societății durabile .
8. Cum putem proteja clima?
9. Surse de energie regenerabilă.
10. Dezvoltarea durabilă prin eradicarea sărăciei .
11. Drepturile tinerilor în contextul solidarității între
generații .
12. Informare, cooperare, s usținerea inițiativelor .
13. Gândim global – acționăm local .
14. Învățarea durabilității în societatea dinamică .
15. Participarea cetățenilor și principiul bunei guvernări .
16. Evaluare a sumativă. 1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
Total pentru modul ul IV 16
Evaluarea sumativă finală 1
Total pentru curs 68

22
VII. Sugestii metodologice

Com ponentele de bază ale oricărui curriculum sunt strategiile educaționale,
metodele și tehnicile didactice utilizate în cadrul procesului de predare -învățare
care au ca și scop realizarea eficientă a finalităților curriculare. Cu referi re la
cursul ―Educație pentru Drepturile Omului‖, prin utilizarea corectă a metodelor de
predare -învățare, se urmărește dezvoltarea deprinderilor intelectuale, capacităților
cognitive, atitudinilor și comportamentelor civice în spiritul respectării ,
revendicării și promovării Drepturilor Omului.
Cursul ―Educație pentru Drepturile Omului‖ impune imperativ un demers
didactic interactiv și centrat pe elev, iar de aici specificul pr oiectării, organizării și
realizării procesului educațional. Elevii de sine stătător își dezvoltă propria
cunoaștere, însă nu înseamnă că fac acest lucru singuri, izolați. Promovarea
învățării active presupune și încurajarea parteneriatelor în învățare.
De fapt , adevărata învățare, este cea care permite transferul achizițiilor în
contexte noi, este nu doar simplu activă (individual activă), ci interactivă. Aspectul
social al învățării a fost reliefat de Jerome Bruner încă din anii ‗60. El avansează
concept ul de reciprocitate , definit ca „o nevoie umană profundă de a da o replică
altcuiva și de a lucra împreună cu alții , pentru atingerea unui obiectiv‖.
Întrucât educația pentru Drepturile Omului urmărește dezvoltarea unei
societăți mai bune , caracterizată prin concepte/ valori precum egalitatea,
demnitatea, solidaritatea, participarea, libertate a, dreptatea, pacea, activitatea
educativă subsumată acestui demers , poate fi reprezentată prin așa numitul
„Triunghi C. A. A .‖:
CUNOȘTINȚE
ABILITĂȚIACȚIUNE
ATITUDIN IÎN CONTEXT
SOCIALSITUAȚIE
ATIPICĂ

23
Conf orm triunghiul ui CAA educația pentru Drepturile Omului, care
urmărește realizarea binelui în societate , prin acțiune civică, de consolidare a
respectului pentru demnitatea umană este o misiune i mposibil de realizat fără o
strânsă intercalare a următoarelor dimensiuni: nomologică (cetățenii trebuie să
cunoască și să înțeleagă legislația ce prevede drepturile și responsabilitățile lor,
structurile guvernamentale care asigură respectarea acestora , principale concepte
juridice, morale, politice, faptele și even imentele publice pe care să le interpreteze
cît mai corect), axiologică (cetățenii trebuie să se implice în viața publică, să
adopte atitudini față de diferitele evenimente, să -și asume responsabilități, să
gîndească critic și să ia decizii în bază de valo ri), psihologică (cetățenii să fie
toleranți, cinstiți, gener oși, atenți cu cei din jur, curajoși în exprimarea unui punct
de vedere, asertivi, empatici).
Astfel, d emersul educațional trebuie să fie orientat spre formarea de
competențe, ceea ce presupune un grad înalt de transdisciplinaritate, extindere a
activităților în comutitate, integrarea acestora în situații de integrare simulatră sau
autentică. Competențele nu exclud cunoștințe, dar schimbă rolul lor. Se includ doar
cunoștințele funcționale, care s unt necesare pentru formarea compet ențelor,
celelalte cunoștințe su nt enciclopedice și trebuie păstrate în enciclopedii, iar elevii
sunt învățați să le folosească și să le prelucreze. Strate gia didactică , axată pe
competențe , îl pune pe profesor în situați a de a realiza mai multe acț iuni, înainte de
a intra în sala de clasă.
Curriculum -ul respectiv orientează , schimbă accentele între cei doi parteneri
ai procesului educațional: profesor și el ev. Demersul didactic axat pe n oile accente
este bazate pe învăța rea prin descoperire, simulare, analiz ă critică a diverselor
studii de caz, situații concrete, dezbateri argumentate, jocuri de rol, ju decăți în
triadă, realizarea de proiecte în comunitate etc .
Profesorul se transformă din dirijor al învățării , în ghid, moderator, monitor,
facilitator , pentru a -și orienta discipolii spre învățare independentă, îi va încuraja să
formul eze puncte de vedere personale bine documentate și argumentate.
Elevii se vor orienta spre învățarea prin cooperare, învățarea în contexte
formale și nonformale, extinderea activităților în comunitate.

24
În ce privește organizarea și desfășurarea lecțiilor, elevul trebuie să se simtă
personaj ul principal al lecției sau activității, capabil să genereze păreri, idei,
argumente, aprecieri laudative sau critice, asupra celorlalți, și propriilor fapte, pe
care să le poată raporta la normele societății de drept, la valorile drepturilor omului
și societății democratice.
O particularitate a disciplinei în cauză o constituie pronunțatul ei caracter
axiolo gic, valoric , care -i conferă o valoare formativ -aplicativă deosebită. Trăind
într-un univers social, ale cărei structuri și elemente se cer a fi favorizate, elevul
este invitat să adere la valorile drepturilor omului (prin înțelegere și acceptare),
care îi vor motiva anumite comportamente.
Fiecare lecție poate asigura funcționarea optimă a circuitului:

Unele sugestii privind organizarea procesului educațional în această cheie
vizează:
 oferirea de oportunități fiecărui elev de a -și valorifica potențialul intelectual,
aptitudinile personale și experiența individuală;
 stimularea spiritului critic -constructiv, a capacității de argumentare și
identificare a alternativelor;
 favorizarea accesului la cunoaștere prin forțe proprii, stimulînd atitudinea
reflexiv ă asupra propriilor demersuri de învățare;
 cultivarea independenței cognitive, a spontaneității și a autonomiei în
activitate;
 formarea la elevi a unor atitudini și comportamente , conforme valorilor
general –umane și naționale
Cadrele didactice trebuie să selecteze metodele adecvate de predare -învățare,
în funcție de mai mulți factori (particularitățile de vâ rstă și individuale ale elevilor,
preferințele lor de învățare 0, condițiile școlii și clasei, relațiile școlii cu alți actori
comunitari, cutumele conc rete din comunitate cu referi re la Drepturile Omului etc.
În funcție de obiectivele planificate, cadrele didactice pot utiliza diverse
metode și tehnici didac tice, care vor contribui la realizare a eficientă a finalităților cunoaștere valorizare acțiune responsabilitate

25
curriculare, ca de exemplu: expun erea, asaltul de idei, lectura ghidată, conversația
euristică, demonstrația didactică, explicația, exercițiul didactic, studiul de caz,
descoperirea didactică, utilizarea surselor, cercetarea individuală, cercetare de
grup, agenda cu notițe paralele, simul area, judecată în triadă, jocul de rol , metoda
predării/învățării reciproce, metoda învățării în grup uri mici, Lanțurile cognitive,
Diagrama cauzelor și a efectului, Pânza de păianjen, metoda Pălăriilor
gânditoare, Masa rotundă, Interviul de grup, Studiul de caz, Controversa creativă,
Fishbowl -ul, Patru colțuri.
Toate strategiile didactice de predare -învățare sunt eficiente în măsura în
care contribuie la dezvoltarea gândirii critice, la formarea spiritului civic, a
capacităților, atitudinilor și comportame ntelor solicitate de finalitățile disciplinei de
studiu.
Pornind de la ideea, că profesorul trebuie să se bucure de autonomie în
organizarea demersului didactic, bazându -se pe principiile de responsabilitate și
profesionalism, ne vom limita doar la câteva recomandări. În funcție de
preferințele și experiențele didactice ale profesorului în proiectarea și organizarea
demersului didactic, recomandăm utilizarea , în procesul de organizare didactică ,
atât a cadrului tradițional, cât și a celui recent, în speță cadrul ERRE ( Evocare –
Realizare a sensului – Reflecție – Extindere). Propunem cadrul respectiv
deoarece:
 Permite realizarea unui demers educațional cu adevărat interactiv;
 Se bazează pe experienț ele anterioare ale elevilor, ceea ce asigură motivația
persistentă a elevilor și plasarea lui în centrul procesului;
 Conduce spre formarea de competențe;
 Majoritatea profesorilor din Republica Moldova sunt familiarizați cu cadrul
ERRE;
 Ultima etapă a cadrului, Extindere, reflectă în speță orientarea activitățil or
educaționale în comunitate, ceea ce este esențial pentru cursul ―Educație
pentru Drepturile Omului‖.
Oricare ar fi opțiunea didactică, aceasta se va dovedi utilă și incitantă, dacă va
reuși să antreneze elevii în activități de învățare atrăgătoare, care să răspundă

26
intereselor și experienței lor de viață și contribuie la o realizare eficientă a
competențelor curriculare.

VIII. STRATEGII DE EVALUARE
Complexitatea evaluării la disciplina Educație pentru Drepturile Omului
constă în faptul că o bună par te a sugestiilor de conținuturi poartă caracter, ce vine
în contradicție cu stereotipurile și prejudecățile preconcepute. D e aici iminenta
necesitate de a avea la dispoziție instrumente de evaluare eficiente, care ar permite
o evaluare obiectivă a abilităț ilor și atitudinilor elevilor, măsurarea evoluției și
transformărilor la nivel de mentalitate.
Procesul de evaluare la disciplina Educație pentru Drepturile Omului va
pune accent pe:
 Evaluarea , cu preponderență , a formării de atitudini și comportamente;
 Utilizarea frecventă a formelor de autoevaluare și evaluare reciprocă;
 Extinderea evaluării prin intermediul activităților în cadrul neformal , în
comunitatea școlară și locală;
 Autonomizarea evaluării, ce presupune monitorizarea propriei reușite.
Pentru a realiza evaluarea în cadrul orelor profesorul va lua în calcul
corespondența dintre conținuturi, metodele de predare –învățare utilizate și modul
de apreciere a rezultatelor învățării.
În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, se vor u tiliza , alături
de formele și instrumentele clasice de evaluare, forme și instrumente
complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, scale de atitudini,
evaluarea în perechi, observarea sistematica a activității și a comportamentului
elevi lor.
Alături de modalitatea devenită tradițională de apreciere a rezul tatelor de
evaluare în scris, su nt recomandate și lucrări de evaluare rezumativă, bazate pe
activitatea de investigație a elevilor, binevenite la majoritatea unităților de
conținut . Lucrările de investigație pot fi atâ t individuale, precum și în grup, iar
criteriile de evaluare pot fi elaborate împreună cu elevii, în felul acesta ei vor
deveni monitorii propriei învățări.

27
În cadrul orelor de Educație pentru Drepturile Omului se vor utili za:
Eseul reflexiv – o creație proprie, care nu are pretenția de a epuiza subiectul
recomandat. Eseul reflexiv este constituit din trei părți esențiale: enunțul
problemei, analiza critică și concluziile. Elevul utilizează tema pentru a evidenția
esența pro blemei, analiza critică a acesteia susținută prin exemple concrete și
argumente justificate. Pentru ca elevii să poată selecta subiecte atractive , este
binevenit ca profesorul să propună mai multe generice de eseu.
Textul tematic – lucrare de proporții mic i, rezumat, elaborat de elev la o
temă anume, propusă de profesor sau la alegerea elevului.
Corespondența – un mesaj, scrisoare adresată de către un elev unei
personalități relevante.
Șezătoare, festival de promovare a Drepturilor Omului – activitatea de
grup care presupune o pregătire anterioară laborioasă și care are drept scop
promovarea valorilor în domeniul vizat.
Expoziție muzeografică – colectarea, sistematizarea și asamblarea obiectelor
caracteristice diverselor etnii, a imaginilor, fotografiilor, d esenelor și colajelor
efectuate de elevi , pentru organizarea unei expoziții la finele unei teme, capitol sau
an de studiu.
Cercetarea individuală – activitate individuală a e levilor care trebuie
încurajați să realizeze cercetări individuale, în funcție de nivelul lor de cunoaștere
și de cadr ul general al învățării, susținâ ndu-le în acest fel curiozitate a și inițiativa
în colectarea informații lor, precum și capacitatea lor de a identifica și analiza
probleme în domeniu Drepturilor Omului.
Cercetarea de grup – activitate colectivă a elevilor prin care se încurajează
grupurile de elevi, clasele și școlile pentru angajarea acestora în proiecte de
cercetare sau în folosirea metodelor active, pentru a crea condiții de dialog și
schimb de idei deschis și tolerant.
Proiectul de grup – activitate colectivă a elevilor, care are drept scop
realizarea unui produs comun. Este o activitate de durată, constituită din trei părți
componente: a) proiectare; b) informare, investigare, realizare; c) prezentarea
publică a produsu lui final.

28
Portofoliul – metodă complexă, laborioasă și extinsă în timp, care are drept
scop acumularea de către elev a produselor proprii, care vor fi prezentate public la
anumite intervale de timp, anticipat coordonate cu profesorul.
Advocacy – campanie de susținere a unei idei prin acțiuni riguros proiectate
și monitorizate , întru realizarea finalităților scontate.
Analiza de gen – metodă complexă de identificare a impactului legislației,
politicilor, practicilor culturale asupra fetelor / femeilor și b ăieților / bărbaților.
Deoarece disciplina Educație pentru Drepturile Omului implică formarea și
dezvoltarea unor competențe direct corelate cu nevoile și oportunitățile vieții
cotidiene, accentul se va pune pe componenta savoir -être, aceasta presupunâ nd
sarcini de evaluare ce au caracter de integrare, permit o estimare amplă a
dezvoltării personalității elevului în cadru educativ neformal: șezători, festivaluri,
mese rotunde, organizarea de exp oziții, s ondaje de opinii, campanii de petiționare
și de solid arizare cu p ersoane -victime ale încălcării D repturilor Omiului. Nota
rămâ ne un indicator de bază al reușitei, de aici – dependența elevului de notă și
importanța obiectivității și transpa renței ei. Trebuie de menționat că, în cazul
nostru , profesorul va lu a în considerație atît produsul, cît și procesul – efortul
depus de elev în obținerea rezultatelor evaluate.

29
Referințe bibliografice
A. Acte oficiale

1. Constituția Republicii Moldova, Chișinău, 1994
2. Council of Europe, Convenția Europeană a Drepturilor Omului
(CEDO) ,editat de: Kehler Druck, Germania, Octombrie 2000
3. Convenția pentru apărarea drepturilor Omului și a libertăților fundamentale
(1950)
4. Convenția privind Drepturile Copilului (1989)
5. Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei
(1979)
6. Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități (2006)
7. Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948)
8. Drepturile omului. Compendiu de acte legislative, Chișinău 2005
9. Legea privind drepturile copilului, nr.338 -XIII din 15.12.94
10. Legea nr.121 din 25.05.2012 cu privire la Egalitate
11. Legea nr. 5 -XVI din 09.02.2006 privind asigurarea egalității de șanse între
femei și bărbați
12. Legea nr.45 -XVI din 01.03.2007 privind prevenirea și combaterea violenței
în familie
13. Legea Nr. 239 din 13.11.2008 privind transparența în procesul decizional
14. Pactul internațional privind drepturile civile și politice (1966)
15. Pactul privind drepturile economice, sociale și culturale (1966)
16. Programul național strategic în domeniul securității demo grafice a
Republicii Moldova (2011 -2025)
17. Programul Național de asigurare a egalității de gen pentru anii 2011 -2015
18. Planul Internațional de Acțiuni de la Madrid privind Imbătrînirea, 2002
19. Planul n ațional de acțiuni în domeniul Drepturilor O mului pe anii 2011 -2014

B. Literatură didactică

20. Avocatul Parlamentar. Buletin informativ al Centrului pentru Drepturile
Omului din Moldova, Nr.1 -4 2005 – 2006
21. Biroul de Informare al Consiliului Europei în Republica Moldova, Dicționar al
drepturilor omului, Chișinău 2001
22. Betty A. Reardon, Toleranța – calea spre pace, Editura ARC 2004
23. BODRUG -LUNGU, V.; BOTEZATU, M., BOSTAN, D., POUSTOVAN, I.
Sensibilizarea de gen a populației. Ediția a 2 -a revăzută. Chișinău:
SOFART, 2011.
24. Cartea mare a jocurilor, CIDDC, Chiși nău, 2001.
25. Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Ghid de orientare juridică, Chișinău
2007
26. Charles Temple, Jeannie L. Steele, Kurtis S. Meredith, Aplicarea tehnicilor
de dezvoltare a gîndirii critice, Chișinău, 2003

30
27. Convenția privind drepturile copilului pe în țelesul tuturor, CIDDC,
Chișinău 2012
28. Consiliul Europei. 800 milioane de europeni, Chișinău, 2004.
29. Cucoș C., Educație. Iubire, edificare, desăvîrșire, Iași, Editura Polirom,
2008.
30. Cunoașterea elevului: consiliere și orientare. Ghid metodologic pen tru
formarea cadrelor didactice din învățămîntul preuniversitar, Chișinău, IȘE,
2007
31. Învăț să fiu. Ghid pentru psihologi școlari, diriginți, profesori, Chișinău,
CEPD, 2006.
32. Dreptul Meu – ziar dedicat drepturilor omului оn Republica Moldova, Nr.1 -5
2007
33. Democrația pentru toți. Manual. Ghidul profesorului (traducere Tatiana
Racu), Chișinău, 2005.
34. Educație pentru dezvoltare. Gidul animatorului, Chișinău 2001
35. Educația în spiritul toleranței. Matereale de reper în ajutorul cadrelor
didactice din învățămîn tul preuniversitar, Chișinău 2004
36. Educație pentru democrație, CEPD, Chișinău, 2004
37. Ellie Keen, Anca Târcă, AREDDO, Educație pentru cetățenie democratică.
Ghid pentru profesori 1999.
38. Ghid (Vade – mecum) al Convenției Europene pentru Drepturile omului.
Cons iliul Europei, Strasburg, 2002.
39. Goraș –Postică V. (coordonator), Eșanu R, Sclifos L, Solovei R., Integrare
europeană pentru tine (ghid metodologic). Chișinău, CEPD, 2009
40. Goraș –Postică V. (coordonator), Eșanu R, Grosu V, Sclifos L, Solovei R,
Vasilescu G, Integrare europeană pentru tine (practicum pentru elevi).
Chișinău, CEPD, 2009
41. Repere – Manual pentru activități educaționale în domeniul drepturilor
omului pentru tineret, Timișoara 2004
42. Rolul și responsabilitățile personalului didactic în protecția și promovarea
drepturilor copilului , Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor
Copilului. – București, Editura Trei, 2006
43. Uzicov N., Olaru V., Cunoașterea drepturilor refugiaților pentru educația
toleranței, Chișinău, 2003
44. Participarea copiilor și tinerilor. CNRT. UNICEF. Chișinău, 2003.
45. Solovei R., Eșanu R., Școala și comunitatea. Ghid metodologic, Editura
Știința, Chișinău, 2007.
46. Solovei Rodica, Secară Rodica et.al., Tineri în acțiune sau cum să antrenăm
elevii în activități de voluntariat în folosul comunității, Chișinău, SIEDO,
2003.
47. Moldovanu I. et. al., Monitorizarea și evaluarea activităților cu tinerii. Ghid
pentru tineri și profesioniști care lucrează cu tinerii . Chișinău, UNICEF,
2006.
48. Болотина Т. В., Певцова Е.А., Миков П.В., Суслов А.Б.
49. Права человека. 10 класс: Учебник для общеобразовательных
учреждений. — Москва, Русское слово, 2006

31
50. Болотина Т.В., Певцова Е.А., Миков П.В., Суслов А.Б.
51. Права человека. 11 класс: Учебник для общеобразовательных
учреждений. — Москва, Русское слово, 2006
52. Болотина Т.В., Певцова Е.А., Миков П.В., Суслов А.Б. Права человека.
10—11 классы: Методическое пособие для учителя. — Москва,
Русское слово, 2006
53. Международная амнистия, Первые шаги – начальный курс обучения
прав ам человека, Москва 2003
54. Международная амнистия, О нашей конвенции, Томск 2002

C. Manuale școlare
Uzicov N., Olaru V., Am dreptul să -mi cunosc drepturile, manual cl.VII -IX,
Amnesty International Moldova

D. Resurse online
55. www. alldifferent -allequal.md
56. www .amnesty.org
57. www.amnesty.md
58. www.amnesty.uk
59. www.amnesty.org.ru
60. www.coe.int
61. www.copii.ro
62. www.hr.un.md
63. www.op.4.ru
64. www.siedo.moldnet.md
65. www.wikipedia.ro
66. www.youth.md
67. www.dadalos.org
68. www.hrea.org