Curriculum pentru înv ățământul pre școlar [613780]

1
MINISTERUL EDUCA ȚIEI, CERCET ĂRII ȘI TINERETULUI

Curriculum pentru înv ățământul pre școlar
(3-6/7 ani)

„Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile, fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte !” (PLATON)

2008

2

Contextul care a favorizat introd ucerea conceptului de educa ție timpurie în România și, implicit, revizuirea
curricular ă

Într-o accep țiune general ă, educația este procesul (ac țiunea) prin care se realizeaz ă formarea și dezvoltarea personalit ății umane. Ea
constituie o necesitate pentru individ și pentru societate. Ca urmare, este o activitate specific uman ă, realizată în contextul existen ței sociale a
omului și, în acela și timp, este un fenomen social specific, un atribut al societ ății, o condi ție a perpetu ării și progresului acesteia. A șadar, ea se
raportează, în același timp, la societate și la individ.
Între formele educa ției figureaz ă și educația formală, care are un caracter organi zat, sistematizat, institu ționalizat. În ansamblul procesului
permanent al educa ției, ea constituie o perioad ă de formare intensiv ă care face din ac țiunea educativ ă un obiectiv central . Ea se adreseaz ă
vârstei de formare și asigură asimilarea sistematic ă a cunoștințelor, exersarea intensiv ă a comportamentelor sociale și dezvoltarea capacit ăților
individuale.
Numeroase cercet ări arată că, pentru orice problem ă care apare în dezvoltarea unui copil, cu cât interven ția este mai timpurie, cu atât
șansa de remediere este mai mare. De asemenea, cu cât interven ția se produce mai târziu, cu atât mai mari sunt costurile asociate și prognosticul
poate fi nefavorabil.
În acest context , analizând procentul de repeten ție în învățământul primar , dar și rata de p ărăsire timpurie a școlii (tineri 18-24 ani) în
ultimii ani, în România, constat ăm că acestea au valori relativ ridicate în compara ție cu statele Uniunii Europene (vezi tabelele).

Rata de p ărăsire timpurie a școlii

2005
2002 2003 2004
RO UE-25
TOTAL 22,9 22,7 23,4 20,8 15,2
Băieți 23,7 23,9 24,9 21,6 17,3
Fete 22,1 21,5 21,8 19,9 13,1

3
Rata abandonului școlar în înv.primar

2002-2003 2003-2004 2004-2005
TOTAL 0,9 1,2 1,3
Urban 1,0 1,0 1,3
Rural 0,9 1,4 1,4
Băieți 1,1 1,4 1,5
Fete 0,8 1,1 1,2

Ținând cont de cercet ările existente, conștientizăm din ce în ce mai mult faptul c ă o modalitate clar ă de reducere a repeten ției (în special
la nivelul înv ățământului primar) și a părăsirii timpurii a școlii este interven ția la vârstele mici și foarte mici . De asemenea, suntem con știenți de
faptul că educația timpurie poate fi o pârghie esen țială de reducere a inegalit ăților sociale.
Educația timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educa ția formal ă, asigură intrarea copilului în sistemul de înv ățământ
obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacit ății de a înv ăța. Investiția în educa ția timpurie este cea mai rentabil ă investiție în
educație, după cum arat ă un studiu elaborat de R.Cuhna , unul dintre laurea ții Premiului Nobel în economie. Înv ățarea timpurie favorizeaz ă
oportunitățile de înv ățare de mai târziu. Deprinderile și cunoștințele dobândite devreme favorizeaz ă dezvoltarea altora ulterior, iar deficien țele de
cunoștințe și deprinderi produc în timp deficien țe mai mari, oportunit ăți de învățare ratate sau slab valorificate.
În România, de regul ă, se vorbe ște despre educa ție timpurie odat ă cu intrarea copilului în gr ădinița. În același context, se consider ă că
grădinița asigură mediul care garanteaz ă siguranța și sănătatea copiilor și care, ținând cont de caracteristic ile psihologice ale dezvolt ării
copilului, implică atât familia cât și comunitatea în procesul de înv ățare.
Ca note distinctive ale educa ției timpurii am putea aminti:
• copilul este unic și abordarea lui trebuie s ă fie holistic ă (comperhensiv ă din toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale);
• la vârstele mici este fundamental s ă avem o abordare pluridisciplinar ă (îingrijire, nutri ție și educație în acela și timp);
• adultul/educatorul, la nivelul rela ției “didactice”, apare ca un partener de joc, matur, care cunoa ște toate detaliile jocului și regulile
care trebuie respectate;
• activitățile desfășurate în cadrul procesului educa țional sunt adev ărate ocazii de înv ățare situațională;
• părintele nu poate lipsi din acest cerc educa țional, el este partenerul-cheie în educa ția copilului, iar rela ția familie – gr ădiniță –
comunitate este hot ărâtoare.
Sistemul de înv ățământ românesc a înregistrat progrese remarcabile, în ciuda condi țiilor economice grele și a deselor schimb ări sociale
înregistrate dup ă 1989. La sfâr șitul anului 1990 țara înregistra o stagnare economic ă, dar după 1998, ca rezultat al democratiz ării treptate și a
infuziei fondurilor europene și ale Băncii Mondiale, reforma în educa ție a fost demarat ă.

4
Odată cu prevederile Legii înv ățământului Nr.84/1995, privind generalizarea treptat ă a grupei preg ătitoare pentru școală, rata de înscriere
a copiilor la gr ădiniță a crescut anual.
Rata de înscriere a copiilor pre școlari în gr ădinițe între 1999-2006

Anul școlar Copii cu vârste între
3 și 6 ani Nr. Copiilor înscri și în
grădinițe Rata de înscriere
1999-2000 945333 616313 65.2
2000-2001 925001 611036 67.1
2001-2002 912440 616014 67.5
2002-2003 885898 629703 71.1
2003-2004 886205 636709 71.8
2004-2005 883812 644911 73,9
2005-2006 867923 648338 74,7
Sursa: Institutul Na țional de Statistic ă

Anul 2000 aduce o nou ă viziune despre educa ția preșcolară, văzută, în cadrul programului educa țional “Organizarea înv ățământului
preprimar”, ca un prim pas pentru formarea tân ărului și specialistului de mâine. Astfel, primii ani de via ță și educația la aceast ă vârstă au devenit
probleme cruciale pentru evolu ția ulterioar ă a oricărei persoane.
În anul 2002 este ini țiat programul „Genera lizarea grupei mari preg ătitoare în înv ățământul pre școlar românesc” și, în cadrul acestuia, în
conformitate cu modific ările și complet ările la Legea înv ățământului (stabilirea duratei înv ățământului obligatoriu de 10 ani și coborârea vârstei
de școlarizare de la 7 al 6 ani), este revizuit ă Programa activit ăților instructiv-educative în gr ădinița de copii și sunt realizate corel ările cu
programa claselor I-IV.
Ulterior, respectiv în anul 2005-2006, este elaborat ă Strategia Ministerului Educa ției și Cercetării în domeniul educa ției timpurii, cu
sprijinul UNICEF.
Realizarea unui sistem coerent de educa ție timpurie a copilului în România este o necesitate care decurge din priorit ățile educației la
nivel mondial și național.
Convenția cu privire la Drepturile Copilului, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului , pe care 189 de state membre ale Na țiunilor Unite
s-au angajat, la Sesiunea Special ă dedicată Copiilor din mai 2002 , să le îndeplineasc ă până în 2015, programul Guvernului României (2005-
2008), Programul Na țional de Reform ă, precum și Strategia Ministerului Educa ției, cu proiec ție până în 2013, traseaz ă coordonatele de baz ă ale
sistemului de educa ție timpurie pe ne dorim s ă-l promov ăm.
Dezvoltarea timpurie, integrat ă a copiilor este o prioritate a UNICEF, cu rol determ inant în îndeplinirea obiectivului de dezvoltare al
mileniului trei și anume: asigurarea absolvirii ciclului complet de înv ățământ primar de c ătre toți copiii, fete și băieți.

5
De asemenea, Declarația adoptat ă de Adunarea General ă a Națiunilor Unite , la cea de a XXVI-a Sesiune Special ă din data de 10 mai
2002, cuprinde principiile care ghideaz ă mișcarea global ă de construc ție a unei lumi demne pentru copii și care se constituie în jaloane pentru
construcția unui sistem de educa ție timpurie a copiilor din România. Dintre aceste principii, urm ătoarele constituie cheia de bolt ă pentru
soliditatea și viabilitatea acestui sistem:
• Interesele superioare ale copiilor trebuie s ă fie principalul obiectiv pentru toate ac țiunile legate de copii.
• Investiția în copii și respectarea drepturilor lor este una dintre modalit ățile cele mai eficiente de eradicare a s ărăciei.
• Orice copil este n ăscut liber și egal în demnitate și drepturi.
• Copiii trebuie s ă aibă parte de un start cât mai bun în via ță.
• Toți copiii trebuie s ă aibă acces și să absolve înv ățământul primar, gratuit, obligatoriu și de bună calitate.
• Copiii și adolescen ții sunt cet ățeni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru to ți.
• Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesit ă reînnoirea voin ței politice, mobilizarea și alocarea unor resurse
suplimentare la nivel na țional și internațional, avându-se în vedere urgen ța și gravitatea nevoilor speciale ale copiilor.
• O lume mai bun ă pentru copii este o lume în care to ți copiii se vor putea bucura de anii copil ăriei – un timp al jocului și al învățării,
când copiii sunt iubi ți, respecta ți și alintați, când drepturile le sunt promovate și protejate, f ără nici un fel de discriminare, când
siguranța și bunăstarea lor sunt considerate primordiale și când se pot dezvolta în s ănătate, pace și demnitate.
Planul de ac țiune adoptat Adunarea General ă a Națiunilor Unite plasează un accent deosebit pe urm ătoarele elemente, care pot
constitui structura de rezisten ță în construc ția unui sistem de educa ție timpurie în România:
• Dezvoltarea fizic ă, psihică, spiritual ă, socială, afectivă, cognitivă și culturală a copiilor constituie o prioritate na ționala și globală.
• Principala r ăspundere pentru protec ția creșterea și dezvoltarea copiilor îi revine familiei și, ca atare, familia este îndrept ățită să
beneficieze de toat ă protecția și sprijinul de care are nevoie.
• Accesul p ărinților, familiilor, tutorilor, al persoanelor care au în îngrijire copii și al copiilor în șiși la o gam ă completă de informa ții și
servicii este o prioritate.
• Punerea în practic ă a unei legisla ții naționale, a unor politici și planuri de ac țiune, alocarea resurselor pentru protec ția drepturilor
copilului și înființarea sau consolidarea unor organisme na ționale sau a unor institu ții pentru asigurarea bun ăstării copiilor este o
obligație a guvernelor care s-au angajat s ă implementeze planul de ac țiune adoptat la Sesiunea Special ă a Adunării Generale a
Națiunilor Unite, din care România a f ăcut parte.
• Dezvoltarea sistemelor na ționale de monitorizare și evaluare a impactului ac țiunilor asupra copiilor este o m ăsură de primă necesitate.
• Consolidarea parteneriatelor cu factorii care pot contribui în mod deosebit la promovarea și protecția drepturilor copiilor include
implicarea direct ă a autorit ăților locale, a parlamentarilor, a organiza țiilor neguvernamentale, a sectorului privat și a agenților
economici, a conduc ătorilor religio și, spirituali, culturali, ai liderilor și ai membrilor comunit ăților.

6
• Este necesar ă îmbunătățirea statutului, moralului și profesionalismului persoanelor care lucreaz ă direct cu copiii și al educatoarelor din
creșe și grădinițe, asigurarea unei remuner ări adecvate a muncii acestora și crearea de oportunit ăți și stimulente pentru evolu ția lor.
• Dezvoltarea și implementarea unor politici și programe na ționale privind frageda copil ărie este o m ăsură de primă necesitate în vederea
îndeplinirii angajamentelor asumate de șefii de stat și de guvern care au participat la Sesiunea Special ă dedicată copiilor a Adun ării
Generale ONU.
• Educația este un drept al omului și un element esen țial pentru reducerea s ărăciei și muncii în rândul copiilor, dar și pentru promovarea
democrației, păcii, toleran ței și dezvoltării.
• Extinderea și îmbunătățirea ocrotirii și educației în perioada copil ăriei mici, în mod egal pentru b ăieți și fete, și mai ales pentru copiii
cei mai vulnerabili și mai dezavantaja ți este un obiectiv primordial al educa ției
• Îmbunătățirea calității educației, satisfacerea nevoilor de înv ățare ale tuturor copiilor, consolidarea ocrotirii și educației în perioada
copilăriei mici prin asigurarea de servicii și susținerea de programe orientate spre fami lii, tutori, personalul de ocrotire și educație și
comunitate sunt obiective și acțiuni care trebuie cuprinse în strate gia de formare a sistemului de educa ție timpurie în România.
În contextul prezentat, putem afirma c ă experiența româneasc ă în domeniul educa ției timpurii din ultimii 17 ani, prin studiile, aplica țiile și
adaptările realizate pe plan na țional, dar și local, cu sprijin din partea speciali știlor din țară și din străinătate, oferă argumente solide pentru
legiferarea conceptului de educa ție timpurie și formarea de pârghii de ac țiune la nivel de sistem educa țional. Una dintre pârghii este și programa
de studiu care face obiectul prezentei revizuiri.
Programa cuprinde toate activit ățile existente în interiorul structurii organiza ționale a gr ădiniței de copii, destinate sa promoveze și să
stimuleze dezvoltarea intelectual ă, afectivă, socială și fizică a fiecărui copil în parte și are în vedere atingerea urm ătoarelor finalități ale
educației timpurii ( de la naștere la 6/7 ani ):
• Dezvoltarea liber ă, integrală și armonioas ă a personalit ății copilului, în func ție de ritmul propriu și de trebuin țele sale, sprijinind formarea
autonomă și creativă a acestuia.
• Dezvoltarea capacit ății de a interac ționa cu al ți copii, cu adul ții și cu mediul pentru a dobândi cuno ștințe, deprinderi, atitudini si conduite
noi. Încurajarea explor ărilor, exerci țiilor, încerc ărilor si experiment ărilor, ca experien țe autonome de înv ățare;
• Descoperirea, de c ătre fiecare copil, a propriei identit ăți, a autonomiei și dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;
• Sprijinirea copilului în achizi ționarea de cuno ștințe, capacit ăți, deprinderi și atitudini necesare acestuia la intrarea în școală și pe tot
parcursul vie ții.
În elaborarea prezentului document s-a ținut cont de tendin țele actuale în pedagogie, de evolu ția sistemului de înv ățământ preșcolar
înregistrat ă în ultimii ani (deschidere c ătre abordarea Metodei proiectelor, a activit ăților integrate, a metodelor interactive de grup etc.), de o serie
de aspecte pozitive/dificult ăți întâlnite în activitatea la grup ă a cadrelor didactice educatoare, precum și de nivelul de maturizare actual al copiilor
din grădinițe și de tendin țele și evoluțiile în domeniul informa țiilor și al tehnologiilor moderne. În acela și timp, s-a reconsiderat rolul
învățământului pre școlar în raport cu celelalte trepte ale sistemului de înv ățământ.

7

Dezvoltarea și educația copilului în intervalul 3-6/7 ani

Studiile științifice referitoare la efectele educa ției timpurii pre școlare (vezi Pre-School Education in the European Union. Current Thinking and
provision , 1995) au scos în eviden ță o serie de elemente importante:
B Educația timpurie (incluzând educa ția preșcolară) are un efect pozitiv asupra abilit ăților copilului si asupra viitoarei sale cariere școlare,
în special pentru copiii proveni ți din medii socio-economice foarte defavorizate, în sensul c ă aceștia progreseaz ă în plan intelectual,
dezvoltă atitudini pozitive fa ță de învățare precum și motivația de a depune în viitor un efort real în școală. Pe de alt ă parte, s-a constatat
că educația timpurie are un efect pozitiv asupra abilit ăților intelectuale și sociale ale copiilor, independent de mediul lor de provenien ță,
atunci când institu țiile preșcolare promoveaz ă cu adevărat calitatea, atât în ceea ce prive ște mediul fizic cât și interacțiunile adult/copil.
B Educația timpurie (incluzând educa ția preșcolară) are efecte pozitive asupra viitoarei integr ări sociale a adolescentului și adultului.
Studiile longitudinale au stabilit faptul c ă pentru copiii proveni ți din medii socio-economice defavorizate s-a observat o reducere a
comportamentului delincvent, precum și o rată mai mare a duratei de școlarizare. Acest efect asupra integr ării sociale poate fi explicat,
desigur, printr-o integrare educa țională reușită cu mai pu țini ani de repeten ție, rate mai sc ăzute de abandon și o dorință mai mare de a fi
integrat în societate.
B Mărimea grupei este, de asemenea, important ă. Unii autori consider ă că 25 de copii este maximum, iar în clasele cu peste 25 de copii ar
trebui să fie prezen ți doi adul ți. De aceea, ratele înalte de personal, înso țite de cooperarea dintre adul ții responsabili cu educa ția copiilor
și o acțiune educa țională de calitate au efect asupra dezvolt ării copiilor.
B Influența formării și superviz ării personalului asupra dezvolt ării copiilor. Există trei domenii interdependente ale comportamentului
adultului care au un impact asupra dezvolt ării copiilor: 1. Organizarea clasei pe grupe în diferite arii, permi țând copiilor s ă acționeze
individual sau în grupuri mici sau mai mari. Aceast ă formă de organizare are efecte pozitive asupra dezvolt ării sociale (independen ță,
cooperare, rezolvarea conflictelor sociale) și a limbajului. 2. Introducerea unor tipuri diferite de material, accesibil și adecvat copiilor, cu
sugestii pentru activit ăți structurate în jurul acestui material. Acest fapt d ă posibilitate copiilor s ă devină implicați în jocul elaborat și, în
același timp, să-și dezvolte abilit ățile sociale. 3. Calitatea interac țiunilor adult/copil, atât în rela ție cu managementul comportamentului
social (stimularea discu ției și a exprim ării de sine, încurajarea independen ței etc.), cât și din punctul de vedere al limbajului
(managementul timpului de vorbire și încurajarea copiilor care nu vorbesc prea mult)..
B Implicarea activ ă a familiilor în educa ție și în promovarea particip ării lor. Proiectele care vizeaz ă implicarea p ărinților din medii
defavorizate în educa ția propriilor copii sunt numeroase și variate. În prezent, în cercetare lipsesc argumente solide în sprijinul implic ării
parentale și pentru definirea unor metode de ac țiune eficient ă. Se pare doar c ă un tip instrumental de interven ție vizând echiparea
părinților cu un set de activit ăți specifice care s ă fie realizate acas ă este mai relevant pentru copiii cu nevoi speciale decât pentru copiii din

8
medii defavorizate, în special atunci când ace știa din urm ă beneficiaz ă de un înv ățământ preșcolar bun. Alte forme de implicare parental ă
par să fie benefice pentru copiii defavoriza ți, incluzând sprijinul emo țional, dezvoltarea unei rela ții părinte/copil satisf ăcătoare, ajutor în
utilizarea serviciilor disponibile la nivel local (de ex emplu serviciile sociale, cele de consiliere familial ă și cele de nutri ție).
În concluzie, trebuie men ționat că efectele educa ției timpurii asupra educa ției ulterioare a copilului sunt în rela ție cu influen țele educa ționale
infuzate pe parcurs. La o vârst ă timpurie, (pân ă la 3 ani), tipurile de îngrijire oferite copiilor influen țează dezvoltarea lor. Mai târziu
(înv.preșcolar, primar, gimnazial și liceal), rezultatele depind de experien țele oferite în procesul de înv ățare. De aceea,este oarte important s ă se
defineasc ă și să se promoveze calitatea în educa ție la aceste niveluri. Pe de alt ă parte, cercet ările în domeniu arat ă că cel mai mare beneficiu al
educației timpurii apare în planul non-cognitiv . Au fost identificate multe rela ții pozitive și semnificative între frecventarea gr ădiniței și
comportamentele centrate pe sarcin ă, dezvoltarea socio-emo țională, motivația și atitudinile pozitive fa ță de învățare.

Structură și conținut

Curriculumul pentru înv ățământul pre școlar prezint ă o abordare sistemic ă, în vederea asigur ării:
• continuității în interiorul aceluia și ciclu curricular;
• interdependen ței dintre disciplinele școlare (clasele I-II) și tipurile de activit ăți de învățare din înv ățământul pre școlar;
• deschiderii spre module de instruire op ționale.
Totodată, prezentul curriculum se remarc ă prin:
• extensie – angreneaz ă preșcolarii, prin experien țe de învățare, în cât mai multe domenii experien țiale (Domeniul lingvistic și literar,
Domeniul științelor, Domeniul socio-uman, Domeniul psiho-motric, Domeniul estetic și creativ), din perspectiva tuturor tipurilor
semnificative de rezultate de înv ățare;
• echilibru – asigură abordarea fiec ărui domeniu experien țial atât în rela ție cu celelalte, cât și cu curriculum-ul ca întreg;
• relevanță – este adecvat atât nevoilor prezente, cât și celor de perspectiv ă ale copiilor pre școlari, contribuind la optimizarea în țelegerii de
către aceștia a lumii în care tr ăiesc și a propriei persoane, la ridicarea competen ței în controlul evenimentelor și în confruntarea cu o larg ă
varietate de cerin țe și așteptări, la echiparea lor progresiv ă cu concepte, cuno ștințe atitudini și abilități necesare în via ță;
• diferențiere – permite dezvoltarea și manifestarea unor caracteristici individuale, chiar la copii pre școlari de aceea și vârstă (vezi ponderea
jocurilor și a activităților alese și a activităților de dezvoltare personal ă);

9
• progresie și continuitate – permite trecerea optim ă de la un nivel de studiu la altul și de la un ciclu de înv ățământ la altul sau de la o
instituție de învățământ la alta (consisten ța concepției generale, asigurarea suportului i ndividual pentru copii etc.).

D’Hainaut atrăgea atenția asupra faptului c ă “punctul central al curricumurilor trebuie sa fie elevul, nu materia…. și că atunci când se
vorbește de conținutul curricumului trebuie s ă înțelegem ca nu este vorba de enun țări de materii de înv ățat, ci de scopuri exprimate în termeni
de competen țe, moduri de a ac ționa sau de a ști în general ale elevului”.
Structural, prezentul curriculum aduce în aten ția cadrelor didactice urm ătoarele componente: finalitățile, conținuturile, timpul de instruire
și sugestii privind strategiile de instruire și de evaluare pe cele dou ă niveluri de vârst ă (3-5 ani și 5-6/7 ani).
Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de generalitate și exprimă competen țele care trebuie dezvoltate pe durata înv ățământului
preșcolar pe cele cinci domenii experien țiale.
Obiectivele de referin ță, precum și exemplele de comportament, ca exprim ări explicite rezultatelor înv ățării (conceptelor, cuno ștințelor,
abilităților și atitudinilor, dar și ale competen țelor vizate) sunt fromulate pentru fiecare tem ă și fiecare domeniu experien țial în parte. În
formularea acestora s-a ținut cont de:
• posibilitățile, interesele și nevoile copilului pre școlar, precum și respectarea ritmului propriu al acestuia;
• corelarea fiec ărei noi experien țe de învățare cu precedentele;
• încurajarea ini țiativei și participarea copilului pre școlar la stabilirea obiectivelor, selec ția conținuturilor și a modalit ăților de
evaluare;
• încurajarea înv ățării independente prin oferirea de ocazii pentru a- și construi cunoa șterea (atât în institu ția de învățământ cât și în
afara acesteia), precum și a lucrului în grupuri mici pe cent re de activitate (arii de stimulare) și, pe cât posibil, în grupuri cu o
componen ță eterogenă ;
• stimularea autoreflec ției, autoevalu ării, autoregl ării comportamentului de înv ățare.
Este bine s ă subliniem faptul c ă, obiectivele de referin ță, comportamentele selectate pentru cele șase teme curriculare integratoare,
precum și sugestiile de con ținuturi sunt orientativ a șezate și constituie mai degrab ă un suport pentru cadrele didactice aflate la început de drum.
Un cadru didactic veritabil știe că adevărata munc ă a educatoarei este în spatele acestui document curricular, c ă au mai r ămas o mul țime de
lucruri de fine țe pe care urmeaz ă să le conceap ă și să le evalueze singur ă și că nimic nu poate fi mai provocator din punct de vedere profesional
decât să „te întreci” cu programa de studiu utilizat ă la grupă și să-i găsești, astfel, noi în țelesuri, abord ări, strategii de aplicare etc..

Domeniile experien țiale sunt adev ărate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlăsceanu) care transced grani țele dintre discipline și care, în
contextul dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric,
domeniul limbajului, domeniul socio-emo țional, domeniul cognitiv. În cele ce urmeaz ă, vom enumera și detalia domeniile experien țiale cu care
vom opera în cadrul curriculumului pentru înv ățământul pre școlar.

10
Domeniul estetic și creativ – acoperă abilitățile de a r ăspunde emo țional și intelectual la experien țe perceptive, sensibilitatea fa ță de
diferitele niveluri de manifestare a calit ății, aprecierea frumosului și a adecvării la scop sau utilizare.
Experiențele și trăirile caracteristice presupun explorarea tr ăirilor afective, ca și a proceselor de a construi, compune sau inventa. Prin
intermediul unor asemenea experien țe copiii acumuleaz ă cunoștințe și abilități, ca și o sporit ă receptivitate perceptiv ă, care le va permite s ă
reacționeze de o manier ă personală la ceea ce v ăd, aud, ating sau simt. Aceste experien țe pot fi prezente în orice component ă curricular ă, dar cu
deosebire în contextul acelor discipline care solicit ă răspunsuri personale, imaginative, emo ționale și uneori ac ționale la stimuli (vezi muzica,
activitățile artistico-plastice, drama, euritmia etc.).
Domeniul om și societate – include omul, modul lui de via ță, relațiile cu alți oameni, rela țiile cu mediul social, ca și modalitățile în care
acțiunile umane influen țează evenimentele. Domeniul are o extindere și către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul abord ării
capacităților umane de a controla evenimentele și de a ordona mediul.
Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii s ă crească, astfel încât membrii comunit ății să-și poată procura produse mai
multe, mai ieftine și de mai bun ă calitate. De aceea, se apreciaz ă că preșcolarii pot fi pu și în contact cu acest domeniu prin manipularea unor
materiale și executarea unor lucr ări care țin de domeniul abilit ăților practice, prin constatarea propriet ăților materialelor, prin selec ția unor
materiale în func ție de caracteristicile lor, prin constatarea c ă materialele pot avea și calități estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma etc.
De asemenea, în cadrul domeniului socio-uman se dore ște ca preșcolarii să înțeleagă ființele umane angrenate în construirea propriului
viitor și propriei lumi, tr ăind viața de zi cu zi. Totodat ă, este important ca pre școlarii să înțeleagă faptul că situațiile prezente î și au originile în
situații din trecut, s ă observe similarit ăți sau diferen țe între oameni sau evenimente, s ă își imagineze via ța în alte perioade istorice.
Se consider ă necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilit ăți de ordin general s ă utilizeze ca puncte de plecare
experiențele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi încuraja ți să se angajeze în explorarea activ ă, din punct de vedere uman și
social, a zonei sau cartierului în care locuiesc.
Familiile acestora, mediul fizic, uman și social pot fi utilizate ca resurse de înv ățare. Pe de alt ă parte, textul literar, imaginile și alte
materialele audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare.
În abordarea acestui domeniu se pleac ă și de la premisa c ă instituția preșcolară reprezint ă un context utilizabil pentru coordonarea
principiilor și acțiunilor morale. Astfel, copiii vor în țelege mult mai u șor concepte precum dreptatea, echitatea, bun ătatea, adev ărul etc. atunci
când le vor putea observa concretizate în ac țiunile adul ților cu care vin în contact. De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu
principii morale va fi favorizat ă de observarea și discutarea de c ătre copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate și
de studierea și dezbaterea unor opere literare specifice vârstei.
Domeniul limb ă și comunicare – acoperă stăpânirea exprim ării orale și scrise, ca și abilitatea de a în țelege comunicarea verbal ă și scrisă.
Se apreciaz ă că prin ascultare și exprimare în situa ții de grup, pre școlarii devin capabili s ă exploreze experien țele altor persoane și să-și
extindă astfel propriul repertoriu de experien țe semnificative. Se urm ărește ca ace știa să vorbeasc ă cu încredere, clar și fluent, utilizând
modalități de exprimare adecvate pentru diferite categorii de auditoriu.

11
Se recomand ă ca toate institu țiile de înv ățământ preșcolar să furnizeze contexte în care pre școlarii să se poată exprima și să utilizeze activ
mijloacele de comunicare. Din aceast ă perspectiv ă, se apreciaz ă că studiul operelor literare specifice vârstei rafineaz ă gândirea și limbajul
acestora, extinde capacitatea lor de a în țelege situa ții interpersonale complexe și aduce o contribu ție important ă la dezvoltarea capacit ăților de
evaluare.
Tot în cadrul acestui domeniu includem și primul contact al copilului cu o limb ă străină sau regional ă. În acest sens, copilul va fi obi șnuit
sistematic s ă asculte sonoritatea specific ă limbii studiate, s ă o recunoasc ă, să reproduc ă ritmul, fonemele și intonația (atenție, el este sensibil la
particularit ățile limbii necunoscute, cum ar fi: succesiunea silabelor accentua te sau neaccentuate, ritmul….etc.). De asemenea, copilul va fi ajutat
să învețe cuvinte care s ă îi permită să vorbeasc ă despre el însu și și despre mediul înconjur ător, care s ă îi faciliteze rela ții/contacte sociale simple
cu vorbitorii nativi ai limbii respective și care să îl ajute să participe oral la via ța/activitatea din clas ă/comunitate.
Activitățile cele mai potrivite pentru aceast ă învățare sunt:
o memorarea de cuvinte/ propozi ții, cântece și jocuri muzicale;
o imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite și repetate cu o tamburin ă;
o jocuri de limb ă.
Astfel, copilul va fi încurajat/stimulat s ă învețe și câteva elemente ale culturii țării/regiunii respective (istoria locurilor, crea ții artistice specifice,
mâncăruri, activit ăți tradiționale etc.).
Domeniul științe – include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experien țelor practice cât și înțelegerea naturii, ca fiind
modificabil ă de ființele umane cu care se afl ă în interac țiune.
Astfel, se consider ă necesar ca pre școlarul să fie pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul
sau apa, sau prin simularea de cump ărături în magazine. În aceast ă manieră vor putea fi dezvoltate reprezent ările acestora cu privire la unele
concepte, cum ar fi: volum, mas ă, număr și, de asemenea, ei vor putea fi implica ți în activit ăți de discriminare, clasificare sau descriere
cantitativă. Dezvoltarea capacit ăților de ra ționament, inclusiv de ra ționament abstract, va fi încurajat ă în conexiune cu obiecte și activități
familiare în sala de grup ă sau la domiciliul copiilor. Este considerat ă deosebit de semnificativ ă concretizarea ideilor matematice în experimente,
utilizarea lor împreun ă cu alte concepte și elemente de cunoa ștere pentru rezolvarea de probleme, pe ntru exprimarea unor puncte de vedere,
pentru cre șterea clarit ății sau relevan ței unor mesaje.
De asemenea, este de dorit ca domeniul s ă nu îngrădească copilul doar la contextul disciplinelor matematice, ci s ă-i ofere posibilitatea de
a explora și contexte ale unor alte componente curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme,
estimarea unor costuri, planificarea unor activit ăți, cuantificarea unor rezultate, analiza propor țiilor unei cl ădiri etc.
Abilități și competen țe asociate demersurilor de investiga ție științifică, cum ar fi observarea, selectarea elementelor semnificative din
masa elementelor irelevante, generarea de ipoteze, generarea de alternative, conceperea și realizarea de experimente, organizarea datelor rezultate
din observa ții pot fi dobândite de copiii pre școlari atunci când sunt pu și în contact cu domeniul cunoa șterii naturii, prin activit ăți simple cum ar
fi: observarea unor fiin țe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apro piat, modelarea plastilinei (putând face constat ări privind efectul

12
temperaturii asupra materialului), confec ționarea sau jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii științifice în economia
domestică (ex. producerea iaurtului) sau prin compararea propriet ăților diferitelor materiale.
Totodată, preșcolarii pot fi încuraja ți să efectueze experimente, s ă utilizeze în condi ții de securitate diferite instrumente sau echipamente,
să înregistreze și să comunice rezultatele observa țiilor științifice, să utilizeze diferite surse de informare, s ă rezolve problem, s ă caute solu ții, să
sintetizeze concluzii valide.
Domeniul psiho-motric acoperă coordonarea și controlul mi șcărilor corporale, mobilitatea general ă și rezistența fizică, abilitățile motorii
și de manipulare de fine țe, ca și elemente de cunoa ștere, legate mai ales de anatomia și fiziologia omului.
Activitățile prin care pre școlarii pot fi pu și în contact cu acest domeniu sunt activit ățile care implic ă mișcare corporal ă, competi ții între indivizi
sau grupuri, având ca obiect abilit ăți psihomotorii, ca și activitățile care pot avea drept rezultat o mai bun ă suplețe, forță, rezistență sau ținută.

Noul plan de înv ățământ are o structur ă pe două niveluri de vârst ă și, în contextul unei înv ățări centrate pe copil, încurajeaz ă
eterogenitatea (abandonarea sistemului de constituire a grupel or pe criteriul cronologic). De asemenea, acesta prezint ă o construc ție diferită, în
funcție de tipul de program al gr ădiniței (program normal și program prelungit sau s ăptămânal) și o delimitare pe tipuri de activit ăți de învățare:
Activități pe domenii experien țiale, jocuri și activități didactice alese și activități de dezvoltare personal ă. (vezi explicit ările din Metodologia de
aplicare a planului de înv ățământ).
Planul de înv ățământ, ca și domeniile experien țiale prezentate anterior, permite parcurgerea interdisciplinar ă, integrată a conținuturilor
propuse și asigură libertate cadrului didactic în planificarea activit ății zilnice cu pre școlarii.
Într-un demers coerent al centr ării demersurilor educa ționale pe copil, noul curriculum scoate în eviden ță relația biunivoc ă conținut-
metodă și pune un accent deosebit pe rolul educat oarei în procesul de activizare a func țiilor mintale constructive și creative ale copiilor, pe
realizarea unei dialectici pedagogice – după H.Wallon – în care copiii și educatoarea se afl ă într-o interac țiune și acomodare reciproc ă, subtilă și
continuă. De asemenea, ea insist ă pe:
• ideea de cadru didactic care joac ă rolul de persoan ă resursă, care informeaz ă preșcolarul și îi faciliteaz ă acestuia accesul la
informații,care diagnosticheaz ă dificultățile copilului și care îl sprijin ă și orienteaz ă fără a-l contrazice sau eticheta, care lucreaz ă
individual sau în grupuri mici cu pre școlarii respectând ritmul lor propriu etc.;
• deschiderea gr ădiniței către exterior,c ătre comunitate și, în acest context consider ă că învățarea realizat ă de la persoane din afara
instituției este la fel de valoroas ă precum cea de la cadrul didactic;
• utilizarea în mod cât mai flexibil a spa țiului, mobilierului și a materialelor și echipamentelor specifice.
La final, sim țim nevoia s ă accentuăm și faptul că acest curriculum continu ă demersurile anterioare ale Ministerului Educa ției de a îmbina
ideile pedagogiei tradi ționale cu ideile pedagogiilor alternative din lume și încearcă să se situeze în acord cu tendin țele novatoare în domeniul
curriculumului.

13

Accente noi prezente în curriculumul revizuit

Elaborarea prezentului curriculum prefigureaz ă patru mari tendin țe de schimbare:

1. Diversificarea strategiilor de predare-înv ățare-evaluare , cu accent deosebit pe:
a) Metodele activ-participative , care încurajeaz ă plasarea copilului în situa ția de a explora și de a deveni independent. Situa țiile de înv ățare,
activitățile și interacțiunile adultului cu copilul trebuie s ă corespund ă diferențelor individuale în ceea ce prive ște interesele, abilit ățile și
capacitățile copilului. Copiii au diferite niveluri de dezvoltare, ritmuri diferite de dezvoltare și învățare precum și stiluri diferite de
învățare. Aceste diferen țe trebuie luate în considerare în proiectarea activit ăților, care trebuie s ă dezvolte la copil stima de sine și un
sentiment pozitiv fa ță de învățare. În acela și timp, predarea trebuie s ă ia în considerare experien ța de viață și experien ța de învățare a
copilului, pentru a adapta corespunz ător sarcinile de înv ățare.
b) Joc ca: formă fundamental ă de activitate în copil ăria timpurie și formă de învățare cu importan ță decisivă pentru dezvoltarea și educația
copilului. Jocul este forma cea mai natural ă de învățare și, în acela și timp, de exprimare a con ținutului psihic al fiec ăruia. Un bun
observator al jocului copilului poate ob ține informa ții prețioase pe care le poate utiliza ulterior în activit ățile de învățare structurate.
c) Evaluare care ar trebui s ă urmărească progresul copilului în raport cu el însu și și mai puțin raportarea la norme de grup (relative).
Progresul copilului trebuie monitorizat cu aten ție, înregistrat, comunicat și discutat cu p ărinții (cu o anumit ă periodicitate). Evaluarea ar
trebui să îndeplineasc ă trei func ții: măsurare (ce a înv ățat copilul?), predic ție (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru
stadiul urm ător, și în special pentru intrarea în școală?) și diagnoză (ce anume frâneaz ă dezvoltarea copilului?). O evaluare eficient ă este
bazată pe observare sistematic ă în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, dialogul cu p ărinții, portofoliul copilului, fi șe etc.

2. Mediul educa țional trebuie s ă permită dezvoltarea liber ă a copilului și să pună în eviden ță dimensiunea intercultural ă și pe cea a incluziunii
sociale. Mediul trebuie astfel preg ătit încât s ă permită copiilor o explorare activ ă și interacțiuni variate cu materialele, cu ceilal ți copii și cu
adultul (adul ții).

3. Rolul familiei în aplicarea prezentului curriculum este acela de partener. P ărinții ar trebui s ă cunoască și participe în mod activ la educa ția
copiilor lor desf ășurată în grădiniță. Implicarea familiei nu se rezum ă la participarea financiar ă, ci și la participarea în luarea deciziilor legate de
educația copiilor, la prezen ța lor în sala de grup ă în timpul activit ăților și la participarea efectiv ă la aceste activit ăți și, în general, la via ța
grădiniței și la toate activit ățile și manifest ările în care aceasta se implic ă.

14
4. Totodată, curriculumul pentru înv ățământul pre școlar promoveaz ă conceptul de dezvoltare global ă a copilului, considerat a fi central în
perioada copil ăriei timpurii. Perspectiva dezvolt ării globale a copilului accentueaz ă importan ța domeniilor de dezvoltare a copilului1, în
contextul în care, în societatea de azi, preg ătirea copilului pentru școală și pentru via ță trebuie să aibă în vedere nu doar competen țele academice,
ci în aceea și măsură, capacități, deprinderi, atitudini ce țin de dezvoltarea socio-emo țională (a trăi și a lucra împreun ă sau alături de al ții, a
gestiona emo ții, a accepta diversitatea, toleran ța etc.), dezvoltarea cognitiv ă (abordarea unor situa ții problematice, gîndirea divergent ă, stabilirea
de relații cauzale, etc., asocieri, corela ții etc.), dezvoltarea fizic ă (motricitate, s ănătate, alimenta ție sănătoasă etc.). Abordarea curriculumului din
perspectiva dezvolt ării globale vizeaz ă cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvolt ării complete a copilului, în acord cu particularit ățile
sale de vârst ă și individuale.
Întrucât finalit ățile educației în perioada timpurie (de la na ștere la 6/7 ani) vizeaz ă dezvoltarea global ă a copilului, obiectivele cadru și de
referință ale prezentului curriculum sunt formulate pe domenii experien țiale, ținându-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare. În
acest sens, domeniile experien țiale devin instrumente de atingere a acestor obiective și, în acela și timp, instrumente de m ăsură pentru dezvoltarea
copilului, în contextul în care ele indic ă deprinderi, capacit ăți, abilități, conținuturi specifice domeniilor de dezvoltare.
În cele ce urmeaz ă vom face o prezentare a domenilor de dezvoltare a șa cum sunt ele conturate în Reperele fundamentale privind
învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului între na ștere și 7 ani2, ilustrând, totodat ă, și legăturile acestora cu con ținutul domeniilor
experiențiale din structura curriculumului:

A. DOMENIUL Dezvoltarea fizic ă, sănătate și igienă personal ă – cuprinde o gam ă largă de deprinderi și abilități (de la mi șcări largi, cum
sunt săritul, alergarea, pân ă la mișcări fine de tipul realiz ării desenelor sau modelarea), dar și coordonarea, dezvoltarea senzorial ă, alături
de cunoștințe și practici referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție, practici de men ținerea sănătății si securit ății personale.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltare fizic ă: Dezvoltarea motricit ății grosiere
Dezvoltarea motricit ății fine
Dezvoltarea senzorio-motorie
Sănătate și igienă personal ă: Promovarea s ănătății și nutriției
Promovarea îngrijirii și igienei personale
Promovarea practicilor privind securitatea personal ă

1 Din punct de vedere istoric, conceptul de „domeniu de dezvoltare” apare în secolul XX, între cele dou ă războaie mondiale. Printre primii care urm ăresc dezvoltarea copilului de la na ștere este Arnold Gesell și el
elaboreaz ă una dintre primele inventare de dezvoltare structurat pe domeniile de dezvoltare. Dup ă concepția lui Gesell dezvoltarea este divizat ă în: domeniul motor, cognitiv-senzorial, limbaj și comunicare, autonomie
și deprinderi de autoservire. Gesell urm ărește evoluția copilului în func ție de creștere și de maturizarea sistemului nervos corelat cu procesul de achizi ții în plan psihologic. Aceast ă abordare a dezvolt ării copilului și a
achizițiilor sale este utilizat ă de mai to ți specialiștii preocupa ți de evolu ția neuropsihic ă a copiilor de vârst ă mică, amintim R. Spitz, O. Brunet, I. Lezine, N. Bayley și alții
2 Acest document de politic ă educațională a fost elaborat în 2007 cu sprijinul Reprezentan ței UNICEF din România, printr-un proces consultativ la care au participat speciali ști în educa ția și dezvoltarea copilului mic de
la naștere la 7 ani. Scopul elabor ării acestui document a fost acela de pune bazele unui sistem de documente de politic ă privind educa ția, îngrijirea și protecția copilului mic de la na ștere le 7 ani, care s ă asigure o
perspectiv ă și abordare unitar ă a perioadei copil ăriei timpurii, prin care s ă fie promovate drepturile copilului și să-i asigure acestuia condi țiile optime pentru un cel mai un start in via ță. Reperele fundamentale privind
învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului reflectă contextul interna țional al cercet ărilor și preocup ărilor la nivel mondial în domeniul educa ției timpurii , precum și cerințele și prioritățile la nivel na țional.

15

B. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emo țională – vizează debutul vie ții sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili și menține interac țiuni
cu adulți si copii. Interac țiunile sociale mediaz ă modul în care copiii se privesc pe ei în șiși si lumea din jur. Dezvoltarea emo țională
vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a- și percepe și exprima emo țiile, de a în țelege și a răspunde emo țiilor celorlal ți, precum și
dezvoltarea conceptului de sine, crucial pentru acest domeniu. În strâns ă corelație cu conceptul de sine se dezvolt ă imaginea despre sine a
copilului, care influen țează decisiv procesul de înv ățare.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltare social ă: Dezvoltarea abilit ăților de interac țiune cu adul ții
Dezvoltarea abilit ăților de interac țiune cu copiii de vârst ă apropiată
Acceptarea și respectarea diversit ății
Dezvoltarea comportamentelor prosociale
Dezvoltare emo țională: Dezvoltarea conceptului de sine
Dezvoltarea controlului emo țional
Dezvoltarea expresivit ății emoționale

C. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului și a comunic ării – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului, gramaticii, sintaxei,
dar și a înțelegerii semnifica ției mesajelor), a comunic ării (cuprinzând abilit ăți de ascultare, comunicare oral ă si scrisă, nonverbal ă si
verbală) și preachizi țiile pentru scris-citit și însoțește dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltarea limbajului și a comunic ării: Dezvoltarea capacit ății de ascultare si în țelegere (comunicare receptiv ă)
Dezvoltarea capacit ății de vorbire și comunicare (comunicare expresiv ă)
Dezvoltarea premiselor citirii și scrierii: Participarea la experien țe cu cartea; cunoa șterea și aprecierea c ărții
Dezvoltarea capacit ății de discriminare fonetic ă; asocierea sunet-liter ă
Con știentizarea mesajului vorbit/scris
Însu șirea deprinderilor de scris; folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj

D. DOMENIUL Dezvoltarea cognitiv ă – a fost definit ă în termenii abilit ății copilului de a în țelege rela țiile dintre obiecte, fenomene,
evenimente și persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include abilit ățile de gândire logic ă și rezolvare de probleme,
cuno ștințe elementare matematice ale copilului și cele referitoare la lume și mediul înconjur ător.
Dimensiuni ale domeniului:
Dezvoltarea gândirii logice și rezolvarea de probleme
Cuno ștințe și deprinderi elementare matematice, cunoa șterea și înțelegerea lumii: Reprezent ări matematice elementare (numere,

16
reprezentări numerice, opera ții, concepte de
spa țiu, forme geometrice, în țelegerea modelelor,
m ăsurare)
Cunoa șterea și înțelegerea lumii (lumea vie,
P ământul, Spa țiul, metode științifice)
E. DOMENIUL Capacit ăți și atitudini în înv ățare – se refer ă la modul în care copilul se implic ă într-o activitate de înv ățare, modul în care
abordează sarcinile și contextele de înv ățare, precum și la atitudinea sa în interac țiunea cu mediul și persoanele din jur, în afara deprinderilor si
abilităților menționate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
Dimensiuni ale domeniului:

Curiozitate și interes
Inițiativă
Persisten ță în activitate
Creativitate
Din contextul anterior prez entat, educatoarele vor în țelege că datoria lor este aceea de a urm ări realizarea unei lega ături reale între
domeniile experien țiale și domeniile de dezvoltare, f ără a căuta o suprapunere exclusiv ă a lor ci, efectiv, prin g ăsirea strategiilor adecvate de
atingere a dezvolt ării globale a copilului și, implicit, a finalit ăților educa țion

17
PLAN de ÎNV ĂȚĂMÂNT
– nivel pre școlar –

Nr.de
activități/săptămână Intervalul de vârst ă Categorii de activit ăți
de învățare
ON* OP/OS* Nr.ore/tur ă, din
norma cadrului
didactic, dedicate
categoriilor de
activități din planul
de învățământ
Activități pe domenii
experiențiale 7 + 7 2h x 5 zile = 10h
Jocuri si activit ăți
didactice alese 10 + 5 1,5h x 5 zile = 7,5h
Activități de
dezvoltare personal ă 5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h 37 – 60 luni (3,1 – 5 ani)
TOTAL 22 + 22 25 h
Activități pe domenii
experiențiale 10 + 10 3h x 5 zile = 15h
Jocuri si activit ăți
didactice alese 10 + 5 1h x 5 zile = 5h
Activități de
dezvoltare personal ă 6 + 11 1h x 5 zile = 5h 61 – 84 luni (5,1 – 7 ani)
TOTAL 26 + 26
25 h

Notă:
* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din gr ădinițe: normal (ON), prelungit (OP) și săptămânal (OS).
La programul prelungit și săptămânal num ărul de activit ăți menționat reprezint ă activitățile care se adaug ă în programul de dup ă-amiază al
copiilor (tura a II-a a educatoarei).

18
METODOLOGIA
de aplicare a pl anului de înv ățământ pentru copiii cu vârsta cuprins ă între 3 și 6/7 ani

1. Planul de înv ățământ pentru nivelul pre școlar prezint ă o abordare sistemic ă, în vederea asigur ării continuit ății în cadrul celei mai importante perioade de
dezvoltare din via ța copilului.
2. Intervalele de vârst ă (37 – 60 luni și 61 – 84 luni), care apar în planul de înv ățământ, precum și categoriile și numărul de activit ăți sunt rezultatul
corelării realităților din sistem cu Reperele fundamentale în înv ățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de la na ștere la 7 ani și cu tendin țele la nivel
mondial în domeniu.
3. Dezvoltarea copilului este dependent ă de ocaziile pe care i le ofer ă rutina zilnic ă, interacțiunile cu ceilal ți, organizarea mediului și activitățile/situațiile
de învățare, special create.
4. Activitățile de înv ățare reprezint ă un ansamblu de ac țiuni cu caracter planificat, sistem atic, metodic, intensiv, organizate și conduse de cadrul didactic,
în scopul atingerii finalit ăților prevăzute în curriculum. Desf ășurarea acestora necesit ă coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai
procesului de predare-înv ățare-evaluare, respectiv: cadre didactice, p ărinți, copii, dar și a colaboratorilor și partenerilor educa ționali din comunitate a
căror implicare este la fel de important ă. În desfășurarea acestora accentul va c ădea pe încurajarea ini țiativei copilului și a luării deciziei, pe înv ățarea prin
experimente și exersări individuale. Activit ățile de înv ățare se desf ășoară fie cu întreaga grup ă de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua
forma activit ăților pe discipline sau integrate, a activit ăților liber-alese sau a celor de dezvoltare personal ă. Dintre mijloacele de realizare utilizate putem
aminti: jocul liber, discu țiile libere, jocul didactic, povestirea, exerci țiile cu material individual, experimentele, construc țiile, lectura dup ă imagini,
observarea, convorbirea, povestir ile create de copii, memoriz ările, precum și alte mijloace, specifice didacticii, în func ție de nevoile educa ționale ale
copiilor.
5. Categoriile de activit ăți de învățare prezente în acest plan de înv ățământ sunt: Activități pe domenii de înv ățare (care pot fi activit ăți integrate sau pe
discipline), Jocuri și activități alese și Activități de dezvoltare personal ă.

a) Activitățile pe domenii experien țiale sunt activit ățile integrate sau pe discipline desf ășurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în func ție de
temele mari propuse de curriculum, precum și de nivelul de vârst ă și de nevoile și interesele copiilor din grup ă. Numărul acestora indic ă îndeosebi num ărul
maxim de discipline care pot fi parcurse într-o s ăptămână (și ne referim la disciplinele/domeniile de înv ățare care pot intra în componen ța domeniilor
experiențiale respective). Astfel, consider ăm că se pot desf ășura maximum 5 activit ăți integrate pe s ăptămână, indiferent de nivelul de vârst ă al copiilor
Așadar, educatoarea poate planifica activit ăți de sine st ătătoare, respectiv pe discipline (activit ăți de educarea limbajului, activit ăți matematice, de cunoa șterea
mediului, de educa ție pentru societate, de educa ție fizică, activități practice, educa ție muzical ă sau activit ăți artistico-plastice) sau activit ăți integrate
(cunoștințelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi și, cu acest prilej, în activitatea integrat ă intră și jocurile și
activitățile alese SAU cuno ștințele interdisciplinare sunt focaliz ate pe anumite domenii experien țiale iar jocurile și activitățile alese se desf ășoară în afara
acesteia). Este important s ă reținem faptul c ă ordinea desf ășurării etapelor de activit ăți (etapa I, atapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie,
cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivit ă.

19
b) Jocurile și activitățile didactice alese sunt cele pe care copiii și le aleg și îi ajută pe aceștia să socializeze în mod progresiv și să se inițieze în
cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural c ăruia îi apar țin, a matematicii, comunic ării, a limbajului citit și scris. Ele se desf ășoară pe grupuri mici,
în perechi și chiar individual. Practic, în decursul unei zile reg ăsim, în func ție de tipul de program (normal, prelungit sau s ăptămânal), dou ă sau trei etape de
jocuri și activități alese (etapa I – diminea ța, înainte de începerea activit ăților integrate, etapa a III-a – în intervalul de dup ă activitățile pe domenii de înv ățare
și înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acas ă și, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de dup ă amiază și plecarea copiilor
de la programul prelungit acas ă).Totodată, în unele cazuri, ele se pot pot reg ăsi ca elemente componente în cadrul activit ății integrate. Reu șita desfășurării
jocurilor și a activit ăților didactice alese depinde în mare m ăsură de modul în care este organizat și conceput mediul educa țional. Acesta trebuie s ă stimuleze
copilul, s ă-l ajute să se orienteze, s ă-l invite la ac țiune. Astfel, dac ă este vorba de activit ăți desfășurate în sala de grup ă, educatoarea va acorda o aten ție
deosebită organizării spațiului în centre ca: Biblioteca, Col țul căsuței/Joc de rol, Construc ții, Știință, Arte, Nisip și apă și altele. Organizarea acestor centre
se va face ținând cont de resursele materiale, de spa țiu și de nivelul de vârst ă al copiilor. In func ție de spațiul disponibil, sectorizarea s ălii de grup ă poate
cuprinde toate centrele sau cel pu țin două dintre ele în care cadrul didactic preg ătește zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât ace știa să aibă posibilitatea să
aleagă locul de înv ățare și joc, în func ție de disponibilitate și nevoi. Materialele care se vor reg ăsi zilnic în zonele/centrele/col țurile deschise nu trebuie s ă fie
aleatorii, ci atent alese, în strâns ă corelare cu tema s ăptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor și a activit ăților alese
desfășurate în curte, o aten ție special ă va fi acordat ă atât organiz ării și amenajării curții de joc, cât și siguranței pe care o ofer ă copiilor spa țiul respectiv și
dotările existente.

c) Activit ățile de dezvoltare personal ă includ rutinele, tranzițiile și activitățile din perioada dup ă-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau
săptămânal), inclusiv activit ățile opționale.
• Rutinele sunt activit ățile-reper dup ă care se deruleaz ă întreaga activitate a zilei. Ele acoper ă nevoile de baz ă ale copilului și contribuie la dezvoltarea
globală a acestuia. Rutinele înglobeaz ă, de fapt, activit ăți de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de diminea ță, micul dejun, igiena – sp ălatul și
toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de dup ă-amiază, gustările, plecarea și se disting prin faptul c ă se repetă zilnic, la intervale
aproximativ stabile, cu aproape acelea și conținuturi. La întâlnirea de diminea ță accentul va c ădea, printre altele (cal endarul naturii, prezen ța etc.), pe:
3 Autocunoa ștere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine e ști tu?, Sunt creativ!, Fluturasul, Etic hete bune, etichete rele; Inimioara
de prescolar/scolar ).
3 Dezvoltarea abilit ăților de comunicare – comunicare asertiv ă – Învăț să spun NU f ără să îi deranjez pe cei din jur ; comunicare cu
colegii/părinții/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun mul țumesc?; Cum cer iertare?; Cum m ă împac cu prietenul
meu?; Unele secrete nu trebuie p ăstrate niciodat ă…, în cine pot avea încr edere?; Comunic în oglind ă; Ce ție nu-ți place, altuia nu face!;
Mima ( comunicarea verbal ă și non-verbal ă a propriilor tr ăiri și sentimente) Sunt vesel/trist pentru c ă…; Azi mi-a pl ăcut/nu mi-a pl ăcut la
tine…pentru c ă…; Triste țea/veselia în culori și forme.
3 Managementul înv ățării prin joc – Motivarea copilului pentru a deveni școlar – Vreau să fiu școlar; Continuă povestea….; Meseria de elev;
Cum aș vrea să fie învățătoarea mea; Eu, când voi fi școlar….

20
3 Dezvoltarea empatiei – Dacă tu ești bine și eu sunt bine!; Cum s ă îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al t ău; Cinci minute eu, cinci minute tu;
Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleran ți; Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-a ți simți dacă cineva v-ar spune…?, Cum s ă
fac surprize celor dragi etc.
3 Luarea deciziilor în funcție de anumite criterii și încurajarea alegerilor și a găsirii a cât mai multe variante de solu ții la situa țiile apărute –
Hei, am și eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot s ă fac?, Vreau…, îmi permi ți?, La răscruce de drumuri…
3 Medierea conflictelor – Învăț să lucrez în echip ă, Singur sau în grup?, F ără violență!, Fotograful.
• Tranzițiile sunt activit ăți de scurt ă durată, care fac trecerea de la momentele de rutin ă la alte tipuri/categorii de activit ăți de învățare, de la o
activitate de înv ățare la alta , în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variaz ă foarte mult, în func ție de vârsta
copilului, de contextul momentului și de calitățile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activit ăți desfășurate în mers
ritmat, a unei activit ăți care se desf ășoară pe muzic ă sau în ritmul dat de recitarea unei num ărători sau a unei fr ământări de limb ă, a unei activit ăți în
care se execut ă concomitent cu momentul de tranzi ție respectiv un joc cu text și cânt cu anumite mi șcări cunoscute deja de copii etc.
• Activitățile opționale intră tot în categoria activit ăților de înv ățare, respectiv a celor de dezvoltare personal ă și se includ în programul zilnic al
copilului în gr ădiniță. Ele sunt alese de c ătre părinți, din oferta prezentat ă de unitatea de înv ățământ la 15 septembrie și aprobată de către Consiliul
director al unit ății. Opționalele pot fi desf ășurate de c ătre educatoarele grupei sau de un profes or specialist, care va lucra în echip ă cu acestea.
Programa unei activit ăți opționale poate fi elaborat ă de educatoarea/profesorul care urmeaz ă să o desfășoare și, în acest caz, va fi avizat ă de
inspectorul de specialitate sau poate fi aleas ă de cel care pred ă opționalul respectiv din oferta de programe av izate deja de MECT sau de ISJ. Timpul
afectat unei activit ăți opționale este acela și cu cel destinat celorlalte activit ăți din programul copiilor. În acest context, se va desf ășura cel mult un
opțional pe s ăptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) și cel mult dou ă, pentru copiii cu vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani).
Activitățile opționale se desf ășoară cu maximum 10-15 copii și au menirea de a descoperi și dezvolta înclina țiile copiilor și de a dezvolta abilit ăți, ca
o premiză pentru performan țele de mai târziu. Grupele de copii participan ți la un op țional vor cuprinde 10-15 pre școlari. Activit ățile opționale se
desfășoară în continuare conform Notific ării nr.41945/18.10.2000 (vezi Anexa 4).
• Activitățile desfășurate în perioada dup ă-amiezii (activități recuperatorii pe domenii de înv ățare, recreative, de cultivare și dezvoltare a înclina țiilor)
sunt tot activit ăți de învățare. Acestea respect ă ritmul propriu de înv ățare al copilului și aptitudinile individuale ale lui și sunt corelate cu tema
săptămânală/tema proiectului și cu celelalte activit ăți din programul zilei.
6. Jocul este activitatea fundamental ă a copilului pe care se sprijin ă atât rutinele cât și tranzițiile și, evident, activit ățile de înv ățare. El influen țează
întreaga conduit ă și prefigureaz ă personalitatea în plin ă formare a acestuia. A șadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la
nivel antepre școlar și preșcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activit ățile didactice de înv ățare.
7. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a șase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum și de ce se întâmpl ă?, Cum este, a fost și va fi aici
pe pământ?, Cum planific ăm/ organiz ăm o activitate?, Cu ce și cum exprim ăm ceea ce sim țim? și Ce și cum vreau s ă fiu? (ordinea prezent ării nu are
nici o legătură cu momentul din anul școlar când pentru o tem ă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte).
8. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârst ă, se stabilesc proiectele care urmeaz ă a se derula cu copiii3. Intr-un an școlar, se pot derula maximum
7 proiecte cu o durat ă de maximum 5 s ăptămâni/proiect sau un num ăr mai mare de proiecte de mai mic ă amploare, variind între 1-3 s ăptămâni, în func ție

3 Detalii privind proiecte orientative și exemple activități în cadrul proiectelor se g ăsesc în Anexa 1.

21
de complexitatea temei abordate și de interesul copiilor pentru tema respectiv ă. De asemenea, pot exista și săptămâni în care copiii nu sunt implica ți în
nici un proiect, dar în care sunt stabilite teme s ăptămânale de interes pentru copii. Totodat ă, pot exista și proiecte de o zi și/sau proiecte transsemestriale.
9. În medie, pentru toate cele patru intervale de vârst ă, o activitate cu copiii dureaz ă între 15 și 45 de minute (de regulă, 15 minute la grupa mic ă, 30-45
minute maximum la grupa preg ătitoare). În func ție de nivelul grupei, de particularit ățile individuale ale copiilor din grup ă, de conținuturile și obiectivele
propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desf ășurarea fiec ărei activit ăți.
10. Numărul de activit ăți zilnice desf ășurate cu copiii variaz ă în funcție de tipul de program ales de p ărinți (program normal – 5 ore sau program prelungit
– 10 ore), iar num ărul de activit ăți dintr-o s ăptămână variază în funcție de nivelul de vârst ă al copiilor (respectiv: 3-5 ani și 5-6/7 ani). Totodat ă, pentru
nivelul 3-5 ani, unde sunt numai 7 activit ăți integrate sau pe discipline și 8 arii curriculare, recomand ăm alternarea activit ăților artistico-plastice și de
educație muzical ă (aflate în aceea și arie curricular ă) sau a acestora cu activit ățile practice (din aria curricular ă Tehnologii).
11. Pentru grupele de vârst ă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activit ăți desfășurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare,
cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) și obținerea treptat ă a unei autonomii personale , iar pentru grupele de vârst ă cuprinse în
intervalul 5-7 ani, accentul se va deplasa spre pregătirea pentru școală și pentru via ța socială a acestuia .
12. Educatoarele vor respecta Program ul zilnic (cu reperele orare)4 stabilit de Ministerul Educa ției, Cercet ării și Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie,
după etapa de observare a copiilor (evaluarea ini țială) și după întocmirea caracteriz ării grupei, pe baza evalu ării resurselor umane și materiale existente și
după consultarea educatoarelor și a părinților, se va definitiva și aproba de c ătre Consiliul director al unit ății de învățământ lista activit ăților opționale.
13. În programul zilnic este obligatoriu s ă existe cel pu țin o activitate sau un moment/secven ță de mișcare (joc de mi șcare cu text și cânt, activitate de
educație fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor
la factorii de mediu, ca și condiție pentru men ținerea stării de sănătate și de călire a organismului și va scoate copiii în aer liber, cel pu țin o dată pe zi,
indiferent de anotimp.
14. Activitatea didactic ă a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desf ășurată cu grupa de minimum 10 și maximum 20 de copii și 3 ore de
activitate metodic ă (proiectarea și pregătirea activit ăților pentru a doua zi, studiul individual, confec ționarea materialului didactic, conceperea și realizarea
unor fișe de lucru, participarea la cursuri de fo rmare, comisii metodice, cercuri pedgogice, întâlniri metodice, schimburi de experien ță etc.). La nivelul
Comisiei metodice, cel pu țin o zi pe s ăptămână va fi dedicat ă efectuării celor 3 ore de activitate metodic ă în unitate. Întreaga activitate a educatoarei va fi
înregistrat ă în documentul juridic Caietul de eviden ță a activității cu copiii și a prezen ței la grup ă5 și va fi ilustrat ă în potofoliul profesional , pe care îl
întocmește în urma desf ășurării activității metodice zilnice și în portofoliile copiilor, care dau m ăsura valorii sale profesionale.
15. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnic ă cu copiii sunt: Caietul de
evidență a activităților cu copiii și a prezen ței la grup ă, Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei și portofoliile copiilor.

4 Formatul orientativ pentru planificarea calendaristic ă se găsește în Anexa 2, iar baza legal ă a acestui document juridic se afl ă în Anexa 5.
5 Vezi Anexa 3

22

CONCEPTE

C A
U B
N I
O L
Ș I
T T
I Ă
N Ț
Ț I
E

ATITUDINI

Cine sunt/suntem?

Cum este/
a fost și va
fi aici pe
pământ?

Când/cum
și de ce se
întâmplă?

Cine si cum
planifică/
organizeaza
o activitate?
Cu ce și
cum
exprimăm
ceea ce
simțim?
Ce și cum vreau s ă fiu?
Domeniul științe

Domeniul om și
societate
Domeniul estetic și
creativ

Domeniul
psihomotric

Domeniul limb ă și
comunicare

23

PRECIZ ĂRI
privind
organizarea programului a nual de studiu pe teme

Cine sunt/ suntem?

Când/cum și de ce
se întâmpl ă?

Descrierea temei

O explorare a naturii umane, a convingerilor și valorilor
noastre, a corpului uman, a st ării de sănătate proprii și a
familiilor noastre, a prietenilor, comunit ăților și
culturilor cu care venim în contact (material ă, fizică,
sufleteasc ă, cultural ă și spiritual ă), a drepturilor și a
responsabilit ăților noastre, a ceea ce înseamn ă să fii om.
Descrierea temei

O explorare a lumii fizice și materiale, a universului
apropiat sau îndep ărtat, a rela ției cauză-efect, a
fenomenelor naturale și a celor produse de om, a
anotimpurilor, a domeniului științei și tehnologiei.

24

Cum este/
a fost și va fi aici
pe p ământ?

Cine și cum planific ă/
organizeaz ă o activitate?

Descrierea temei

O explorare a Sistemului solar, a evolu ției vieții pe
Pământ, cu identificarea factorilor care între țin viața, a
problemelor lumii contemporane: poluarea, înc ălzirea
globală, suprapopularea etc.
O explorare a orient ării noastre în spa țiu și timp, a istoriilor
noastre personale, a istoriei și geografiei din perspectiv ă
locală și globală, a căminelor și a călătoriilor noastre, a
descoperirilor, explor ărilor, a contribu ției indivizilor și a
civilizațiilor la evolu ția noastră în timp și spațiu.
Descrierea temei

O explorare a modalit ăților în care comunitatea/individul î și
planifică și organizeaz ă activitățile, precum și a universului
produselor muncii și, implicit, a drumului pe care acestea îl
parcurg . O incursiune în lumea sistemelor și a comunit ăților umane, a
fenomenelor de utilizare/ neutilizare a for ței de munc ă și a
impactului acestora asupra evolu ției comunit ăților umane, în
contextul form ării unor capacit ăți antreprenoriale.

25

Cu ce și cum exprim ăm
ceea ce sim țim?

Ce și cum vreau sa fiu?

Descrierea temei

O explorare a felurilor în care ne descoperim și ne
exprimăm ideile, sentimentele, convingerile și
valorile, îndeosebi prin limbaj și prin arte.
O incursiune în lumea patrimoniului cultural na țional
și universal.
Descrierea temei
O explorare a drepturilor și a responsabilit ăților noastre, a
gândurilor și năzuințelor noastre de dezvoltare personal ă.
O incursiune în universul muncii, a naturii și a valorii
sociale a acesteia ( Munca – activitatea uman ă cea mai
important ă, care transform ă năzuințele în realiz ări). O
incursiune în lumea meseriilor, a activit ății umane în
genere, în vederea descoperirii aptitudinilor și abilităților
proprii, a propriei valori și a încuraj ării stimei de sine.

26
OBIECTIVE CADRU ȘI DE REFERIN ȚĂ

DOMENIUL LIMB Ă ȘI COMUNICARE

Dezvoltarea capacit ății de exprimare oral ă, de înțelegere și utilizare
corect ă a semnifica țiilor structurilor verbale orale;
Educarea unei exprim ări verbale corecte din punc t de vedere fonetic,
lexical, sintactic;
Dezvoltarea creativit ății și expresivit ății limbajului oral;
Dezvoltarea capacit ății de a înțelege și transmite inten ții, gânduri,
semnifica ții mijlocite de limbajul scris.

27

• Să participe la activit ățile de grup, inclusiv la activit ățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor.
• Să înțeleagă și să transmită mesaje simple; s ă reacționeze la acestea.
• Să audieze cu aten ție un text, s ă rețină ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a înțeles.
• Să distingă sunetele ce compun cuvintele și să le pronun țe corect.
• Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experien ței, activității personale și/sau a rela țiilor cu ceilal ți și simultan
să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
• Să recepteze un text care i se cite ște ori i se poveste ște, înțelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive și estetice ale
acestuia.
• Să fie capabil s ă creeze el însu și (cu ajutor) structuri verbale, rime , ghicitori, povestiri, mici dramatiz ări, utilizând intuitiv
elementele expresive
• Să recunoasc ă existența scrisului oriunde îl întâlne ște.
• Să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are în țeles (semnifica ție).
• Să găsească ideea unui text, urm ărind indiciile oferite de imagini.
• Să manifeste interes pentru citit.
• Să recunoasc ă cuvinte simple și litere în contexte familiare.
• Să recunoasc ă literele alfabetului și alte conven ții ale limbajului scris
• Să utilizeze materiale scrise în vederea execut ării unei sarcini date.
• Să perceapă și să discrimineze între diferitele forme, m ărimi, culori – obiecte, imagini, forme geometrice, tipuri de contururi
etc.
• Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, st ăpânind deprinderile motrice elementa re necesare folosirii acestora
• Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnifica ție
• Să descopere c ă scrierea îndepline ște anumite scopuri, cerin țe sociale și să se foloseasc ă de aceast ă descoperire (ex.:
recunoaște și respectă simboluri care avertizeaz ă asupra prezen ței/existen ței unui pericol sau care arat ă direcția, destina ția
unei clădiri/unui loc etc.)
• Să înțeleagă semnifica ția cuvintelor, literelor și cifrelor, înv ățând să le traseze.

28
DOMENIUL ȘTIINȚE

™ Dezvoltarea opera țiilor intelectuale prematematice;
™ Dezvoltarea capacit ății de a în țelege și utiliza numere, cifre, unit ăți de măsură,
întrebuin țând un vocabular adecvat;
™ Dezvoltarea capacit ății de recunoa ștere, denumire, construire și utilizare a
formelor geometrice;
™ Stimularea curiozit ății privind explicarea și înțelegerea lumii înconjur ătoare
™ Dezvoltarea capacit ății de rezolvare de situa ții problematice, prin achizi ția de
strategii adecvate;
™ Dezvoltarea capacit ății de cunoa ștere și înțelegere a mediului înconjur ător,
precum și stimularea curiozit ății pentru investigarea acestuia;
™ Dezvoltarea capacit ății de observare și stabilire de rela ții cauzale, spa țiale,
temporale
™ Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natur ă și din
mediul înconjur ător;
™ Formarea și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a mediului
înconjurător, în vederea educ ării unei atitudini pozitive fa ță de acesta.

29

• Să-și îmbogățească experien ța senzorial ă, ca bază a cunoștințelor matematice referitoare la recunoa șterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mul țimi, pe baza unor însu șiri comune (form ă, mărime, culoare) luate în
considerare separat sau mai multe simultan;
• Să efectueze opera ții cu grupele de obiecte constituite în func ție de diferite criterii date ori g ăsite de el însu și: triere,
grupare/regrupare, comparare, clasif icare, ordonare, apreciere a cantit ății prin punere în coresponden ță.
• Să înțeleagă și să numeasc ă relațiile spațiale relative, s ă plaseze obiecte într-un spa țiu dat ori s ă se plaseze corect el însu și în raport
cu un reper dat.
• Să înțeleagă raporturi cauzale între ac țiuni, fenomene (dac ă…atunci) prin observare și realizare de experimente
• Să recunoasc ă, să denumeasc ă, să construiasc ă și să utilizeze forma geometric ă cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri.
• Să efectueze opera ții și deducții logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice
• Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte și cifrele corespunz ătoare.
• Să efectueze opera ții de adunare și scădere cu 1-2 unit ăți, în limitele 1-10.
• Să identifice pozi ția unui obiect într-un șir utilizând numeralul ordinal.
• Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori g ăsite de el însu și.
• Să compună și să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ sc ăderea în limitele 1-10
• Să găsească soluții diverse pentru situa ții problematice reale sau imaginare întîlnite în via ța de zi cu zi sau în pove ști, povestiri.
• Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjur ătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegeta ția, fauna, fiin ța umană ca parte
integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum și interdependen ța dintre ele.
• Să recunoasc ă și să descrie verbal și/sau grafic anumite schimb ări și transform ări din mediul apropiat.
• Să cunoască elemente ale mediului social și cultural, pozi ționând elementul uman ca parte integrant ă a mediului.
• Să cunoască existența corpurilor cere ști, a vehiculelor cosmice.
• Să comunice impresii, idei pe baza observ ărilor efectuate.
• Să manifeste disponibilitate în a participa la ac țiuni de îngrijire și protejare a mediului, aplicând cuno ștințele dobândite.
• Să aplice norme de comportare specifice asigur ării sănătății și protecției omului și naturii.

30
DOMENIUL OM ȘI SOCIETATE

¾ Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate;
educarea abilit ății de a intra în rela ție cu ceilal ți;
¾ Educarea tr ăsăturilor pozitive de voin ță și caracter și formarea unei
atitudini pozitive fa ță de sine și față de ceilalți;
¾ Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive
(inițiativă)
¾ Dezvoltarea abilit ății de recunoa ștere, acceptare și respect al diversit ății
¾ Cunoașterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc
portretul spiritual al poporului român;
¾ Formarea și consolidarea unor abilit ăți practice specifice nivelului de
dezvoltare motric ă;
¾ Îmbogățirea cuno ștințelor despre materiale și caracteristicile lor, precum
și despre tehnici de lucru necesare prelucr ării acestora în scopul
realizării unor produse simple;
¾ Formarea deprinderilor practic-gospod ărești și utilizarea vocabularului
specific.

31

• Să cunoască și să respecte normele necesare integr ării în via ța socială, precum și reguli de securitate personal ă (ex.:
importanța alimentelor s ănătoase pentru organismul uman; reguli ale activit ății și ale jocului, în vederea evit ării unor situa ții
periculoase; reguli de minim ă protecție a naturii și pericolul înc ălcării lor; reguli privind protec ția vieții proprii și a celor din
jur etc.)
• Să-și adapteze comportamentul propriu la cerin țele grupului în care tr ăiește (familie, gr ădiniță, grupul de joac ă)
• Să negocieze și să participe la decizii comune
• Să aprecieze în situa ții concrete unele comportamente și atitudini în raport cu norme prestabilite și cunoscute.
• Să trăiască în relațiile cu cei din jur st ări afective pozitive, s ă manifeste prietenie, toleran ță, armonie, concomitent cu
învățarea autocontrolului.
• Să descrie și să identifice elemente locale specifice țării noastre și zonei în care locuie ște (elemente de relief, a șezare
geografic ă, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
• Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activit ăți practice.
• Să cunoască diferite materiale de lucru, din natur ă ori sintetice
• Să efectueze opera ții simple de lucru cu materiale din natur ă și sintetice
• Să identifice, s ă proiecteze și să găsească cât mai multe solu ții pentru realizarea temei propuse în cadrul activit ăților practice.
• Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbog ățirea acestuia prin lucr ările personale.
• Să dobândeasc ă comportamente și atitudini igienice corecte fa ță de propria persoan ă și față de alte fiin țe și obiecte.
• Să capete abilitatea de a intra în rela ție cu cei din jur, respectând norme de comportament corect și util celorlal ți.
• Să-și formeze deprinderi practice și gospodărești.
• Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

32

DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV

o Formarea unor deprinderi de lucru pe ntru realizarea unor desene, picturi,
modelaje;
o Realizarea unor coresponden țe între diferitele elemente de limbaj plastic și
forme, obiecte din mediul înconjur ător (natur ă, artă și viața socială);
o Stimularea expresivit ății și a creativit ății prin desen, pictur ă, modelaj;
o Formarea capacit ății de receptare a lumii sonore și a muzicii;
o Formarea capacit ăților de exprimare prin muzic ă;
o Cunoașterea marilor valori ale crea ției muzicale na ționale și universale.

33

• Să redea teme plastice specifice desenului.
• Să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice picturii.
• Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
• Să recunoasc ă elemente ale limbajului plastic și să diferențieze forme și culori în mediul înconjur ător.
• Să cunoască și să diferențieze materiale și instrumente de lucru, s ă cunoască și să aplice reguli de utilizare a acestora
• Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activit ăți plastice concrete
• Să compună în mod original și personal spa țiul plastic, utilizând materiale și tehnici diverse alese de el .
• Să interpreteze liber, creativ lucr ări plastice exprimând sentimente estetice.
• Să privească și să recunoasc ă creații artistice corespunz ătoare specificului de vârst ă al copilului pre școlar și preocup ărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale oamenilor)
• Să descopere lumea înconjur ătoare cu ajutorul auzului.
• Să diferențieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat și al sunetelor muzicale.
• Să diferențieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat și a sunetelor muzicale.
• Să diferențieze auditiv durata determinat ă a sunetelor din mediul apropiat și a sunetelor muzicale
• Să diferențieze auditiv în ălțimea sunetelor muzicale.
• Să intoneze cântece pentru copii.
• Să cânte acompania ți de educatoare
• Să acompanieze ritmic cântecele.
• Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
• Să asocieze mi șcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
• Să exprime prin mi șcare starea sufleteasc ă creată de muzica audiat ă.
• Să exprime într-un joc impresia muzical ă.
• Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + mi șcare, text onomatopeic +
melodie + mi șcare;.
• Să asculte și să recunoasc ă fragmente din crea ții muzicale na ționale și universale, corespunz ătoare specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocupărilor acestuia.

34

DOMENIUL PSIHOMOTRIC

ƒ Formarea și dezvoltarea deprinderilor motrice de baz ă și utilitar-
aplicative;
ƒ Stimularea calit ăților intelectuale, de voin ță și afective în vederea aplic ării
independente a deprinderilor însu șite;
ƒ Cunoașterea deprinderilor igienico -sanitare pentru men ținerea st ării de
sănătate.

35

– Să fie capabil s ă execute mi șcări motrice de baz ă: mers, alergare, s ărituri, rostogoliri, c ățărări.
– Să cunoască și să aplice regulile de igien ă referitoare la igiena echipamentului.
– Să cunoască și să aplice regulile de igien ă a efortului fizic.
– Să-și formeze o ținută corporală corectă (în poziția stând, șezând și în deplasare).
– Să perceapă componentele spa țio-temporale (ritm, durat ă, distanță, localizare).
– Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însu șite în diferite contexte.
– Să se foloseasc ă de acțiunile motrice înv ățate pentru a exprima sentimente și/sau comportamente, pentru a r ăspunde la diferi ți
stimuli (situa ții), la diferite ritmuri.
– Să manifeste în timpul activit ății atitudini de cooperare, spirit de echip ă, de competi ție, fair-play.

36
Cine sunt/suntem?

Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup,
sugerează ce este de f ăcut mai departe într-un joc, o
activitate, continuând secven țe de acțiuni;
– discută cu colegii și cu profesorul despre subiecte
cunoscute, poveste ște întâmpl ări din via ța personal ă
(persoana proprie, familie, prieteni etc.);
– întreabă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte;
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor
sau activit ăților de înv ățare.
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; să reacționeze la acestea.
-transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau
activităților de înv ățare (ex.: prin telefon de juc ărie
sau real);
– primește mesaje, îndepline ște instrucțiuni simple;
– compune, treptat, propozi ții din dou ă, trei sau mai
multe cuvinte;
– răspunde adecvat (verbal sa u comportamental) la
ceea ce i se spune;
– solicită ajutorul adultului atunci când nu în țelege
un mesaj.
să audieze cu aten ție un text, s ă rețină
ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a
înțeles.
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă de
profesor; – răspunde la întreb ări privind con ținutul unui text, a
unei povestiri scurte. LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să recepteze un text care i se cite ște ori
i se poveste ște, înțelegând în mod – reține expresii ritmate și rimate; recit ă poezii cu
respectarea intona ției, ritmului, pauzei, în – numele și prenumele
– membrii familiei
– comunitate (prieteni, vecini,colegi
de grădiniță, personalul gr ădiniței)
– casa familiei, camera personal ă,
grădinița, sală de clasă, alte spații
familiare
– responsabilit ăți proprii în familie/la
grădiniță

37
intuitiv caracteristicile expresive și
estetice ale acestuia.
concordan ță cu mesajul transmis;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și
ale celui corporal în transmiterea unor idei și
sentimente;
– realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol
pornind de la textul unei povestiri sau poezii,
utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind
indicațiile sugerate de text.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are
înțeles (semnifica ție).
– își recunoa ște numele propriu oriunde îl întâlne ște
și, eventual, îl scrie cu majuscule;
– ,,citește” succesiuni de imagini alc ătuind o
narațiune pe baza lor;
– învață să „citească” imaginile dintr-o pagin ă de la
stânga la dreapta și de sus în jos.
să manifeste interes pentru citit.
– discută despre cărți (povești, poezii) care i s-au citit
ori la ale c ăror ilustra ții au privit;
– discută despre personaje din pove ști;
– povestește ceea ce a ,,citit”.
să recunoasc ă cuvinte simple și litere
în contexte familiare.
– recunoa ște (,,citește”) în via ța zilnică și în cadrul
jocurilor de rol – indicatoarele pentru ,,sta ție de
metrou”, ,,sta ție de autobuz”, ,,ie șire”, ,,intrare”,
numele diferitelor institu ții: grădiniță, spital, școală
etc; – recunoa ște global și contextual (ajutându-se de
imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul
naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.

să utilizeze materiale scrise în vederea
executării unei sarcini date
– caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii
informații despre tema dat ă (ex.: imagini și
eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le
citește; copilul va hot ărî dacă se potrivesc cu sarcina
primită);
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.: alcătuirea
unui album despre familie sau despre el).

38
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile motrice
elementare necesare folosirii acestora. – cunoaște modul corect de utilizare a hârtiei,
creionului, creioanelor colorate, creioanelor cu min ă
ceramica, cretei etc.
să recunoasc ă literele alfabetului și alte
convenții ale limbajului scris.
– execută elemente grafice elementare (trasare liber ă,
colorare);
– urmărește perceptiv și motric anumite trasee (ex.:
labirintul);
-completeaz ă desene simple, începute, cu p ărțile
care lipsesc;
– respectă reguli/ condi ții minime ale actului scrierii:
poziția corect ă a corpului, a mâinii și a
instrumentului de scris în mân ă.

să descopere c ă scrierea îndepline ște
anumite scopuri, cerin țe sociale și să se
folosească de aceast ă descoperire. – utilizeaz ă propriul nume pentru a personaliza
lucrurile care-i apar țin, creațiile proprii (ex.: copilul
va fi încurajat s ă scrie fie o liter ă, fie întreg numele
pe diferite desene, lucr ări, scrisori etc.);
– contribuie la scrieri colective (dic ționare, jurnale,
albume) folosindu-se de decupaje, de scrierea personal ă
și de orice alt ă modalitate.

să-și îmbogățească experiența
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea
de grupuri/ mul țimi, pe baza unor
însușiri comune (form ă, mărime,
culoare) luate în considerare separat
sau mai multe simultan -observă obiectele din sala de grup ă, camera proprie
etc.;
– recunoaște/ numește obiectele indicate;
– clasifică obiecte/fiin țe după diverse criterii
(culoare, form ă, mărime) sau prin numirea unei
proprietăți comune;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre
grupuri;
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
– compar ă grupele formate, apreciind global unde
sunt mai multe/ mai pu ține ȘTIINȚE

să înțeleagă și să numeasc ă relațiile
spațiale relative, s ă plaseze obiecte
într-un spa țiu dat ori s ă se plaseze
corect el însu și în raport cu un reper
dat. – spune care obiect este mai aproape sau mai
departe, luându-se pe sine ca punct de reper; – spune unde se g ăsește el în raport cu un anumit
obiect din spa țiu (în camer ă, în afara camerei, pe
scaun, sub mas ă, lângă colegul s ău etc.); – diferențieri ale obiectelor dup ă
formă, mărime (mare, mic, mijlociu),
culoare (2-3 culori), lungime (lung,
scurt)
– apreciere globala a cantit ății si
apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe, pu ține, mai mult
decât…, mai pu țin decât…, tot atâtea)
– forme geometrice (cerc, p ătrat,
triunghi)
– poziții spațiale: sus, jos, deasupra
etc.
– numărat in intervalul 1-5.

39
– plaseaz ă obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt,
înăuntrul sau în afara unui spa țiu/ obiect;
– învață schema corporal ă, cu accent pe rela ția
dreapta-stânga (dup ă 4 ani).
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri
– recunoaște și denumește figuri geometrice în
mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor puse la
dispoziție (cerc, p ătrat, eventual triunghi – dup ă 4
ani);
– trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu
creionul peste o linie deja trasat ă.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare. – alcătuiește grupe de obiecte în limitele 1-3 (pân ă la
4 ani) și 1-5 (dup ă 4 ani);
– numără corect aceste obiecte;
– descoper ă care cifră lipsește într-un șir dat;
– recunoaște și denumește cifre în intervalul 1-3
(până la 4 ani) și 1-5 (dup ă 4 ani).
să realizeze serieri de obiecte pe baza
unor criterii date ori g ăsite de el însu și. – execută serii de obiecte (m ărgele, boabe, buc ăți de
hârtie) realizând structuri simple și folosindu-se de
criteriile cunoscute sau date de educatoare;
– deduce ce element urmeaz ă într-o serie, analizând
elementele anterioare ale acesteia.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjur ătoare
(obiecte, aerul, apa, solul, vegeta ția,
fauna, fiin ța umană ca parte integrant ă
a mediului, fenomene ale naturii),
precum și interdependen ța dintre ele.
– descoperă elemente componente ale mediului
înconjurător prin antrenarea organelor de sim ț;
– enumeră și descrie p ărți componente ale corpului
omenesc;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă
interes pentru el din tema abordat ă;
– caută informații suplimentare despre tema studiat ă,
antrenând p ărinții, educatoarea, alte surse de
informare.

să cunoasc ă elemente ale mediului
social și cultural, pozi ționând – denume ște/identific ă elemente locale (obiective
socio-culturale, economice, istorice, religioase, de

– corpul omenesc
– familia în diferite ipostaze (la masa,
in parc, in excursie, in livada sau pe
ogor etc.)
– diferențe de gen, ras ă, cultură,
limbă

40
elementul uman ca parte integrant ă a
mediului
interculturalitate etc.);
– analizeaz ă/compară diferențele de cultur ă, tradiții,
specific, limb ă dintre na ționalități, popoare, rase;
– vorbește despre semnifica ția unor evenimente
naționale (tradi ționale, religioas e, culturale,
istorice);
– cunoaște tipurile de activit ăți zilnice desf ășurate în
comunitatea în care tr ăiește (sănătate, educa ție,
transporturi, agricultur ă, meșteșuguri etc).
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu aspectele
studiate/observate;
– interpreteaz ă date și simboluri din care s ă extragă
informații (calendarul naturii, tabelul
responsabilit ăților, jurnalul grupei);
– relateaz ă activități umane din mediile antropizate
studiate (ora șul, satul, cartierul);
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor.

să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii.
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă;
– cunoaște existen ța unor comportamente excesive
care pot afecta s ănătatea (consumul de alcool, tutun,
cafea etc.);
– respect ă regulile de convie țuire social ă
manifestând un comportament civilizat în rela țiile cu
cei din jur (copii, adul ți).

OM ȘI
SOCIETATE

să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală.
– își prezintă membrii familiei, colegii, prietenii,
vecinii;
– se prezint ă pe sine, se descrie;
– interacționează în mod egal cu to ți copiii din
comunitate, indiferent de gen, limba vorbit ă, etnie
sau performan țe (copii cu CES)
– răspunde și formuleaz ă întrebări referitoare la
identitatea personal ă (familie, etnie, limba vorbit ă, – copilul în diferite ipostaze (la masa,
la joaca, la plimbare, in vizita, in
excursie etc.)
– domiciliul
– numele țării de origine
– prieteni, vecini
– responsabilit ăți proprii în familie/la
grădiniță

41
cultura, caracteristicile fizice ale celorlal ți).
să-și adapteze comportamentul propriu
la cerințele grupului în care tr ăiește
(familie, gr ădiniță, grupul de joac ă)
– învață să aștepte într-o situa ție dată;
– își cunoaște responsabilit ățile în microgrupul din
care face parte;
– acceptă și oferă sprijin;
– manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care
aparțin diferitelor confesiuni/categorii minoritare;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea
zilnică;
– respectă normele de convie țuire social ă.
să aprecieze în situa ții concrete unele
comportamente și atitudini în raport cu
norme prestabilite și cunoscute – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute.

să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului. – reacționează pozitiv la o promisiune f ăcută;
– manifest ă încredere, sinceritate, curaj în raport cu
sine și cu ceilal ți;
– acceptă diversitatea de opinii și atitudini.

să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei în
care locuie ște (elemente de relief,
așezare geografic ă, obiective socio-
culturale, istorice, religioase, etnice).
– cunoaște numele țării de origine, domiciliul;
– cunoaște însemnele țării (steag, stem ă, imn) și
manifestă respect fa ță de acestea;
– exprimă atitudini pozitive fa ță de țară și popor;
– cunoaște și respectă tradițiile culturale na ționale și
minoritare; particip ă afectiv la s ărbătorile laice și
religioase ale familiei și ale comunit ății;
– face distinc ție între o zi obi șnuită și o zi de
sărbătoare;
– descrie și recunoa ște evenimente importante (Ziua
Națională, Ziua Unirii, alte evenimente tradi ționale,
religioase, culturale, istorice etc.).
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei
activități practice. – cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
practice și verbalizeaz ă acțiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj adecvat.

să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața – execută individual sau în grup tema dat ă;
– execută lucrări practice din materiale diferite, – norme de convie țuire social ă
(norme de conduita, norme de
circulație, norme igienice etc.)
– diferen țe individuale / diferen țe
determinate de etnie, mediu, religie
etc.
– drepturile copilului
– valori individuale – valori na ționale
– valori interna ționale
– responsabilit ăți proprii în familie/la
grădiniță

– denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: hârtie glasat ă, hârtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,

42
cotidiană, valorificând deprinderile de
lucru însu șite. combinându-le între ele (mobilier din de șeuri de
lemn, colaje, juc ării, machete, diorame).
să dobândeasc ă comportamente și
atitudini igienice corecte fa ță de
propria persoan ă și față de alte fiin țe și
obiecte.
– se autoserve ște în situa ții simple care impun acest
lucru (mas ă, spălător, dormitor, activit ăți);
– ordoneaz ă jucăriile și obiectele din ambient,
dezvoltându- și spiritul de ordine și curățenie;
– spală fructele și legumele și participă la prepararea
unor salate și produse de patiserie cu acestea;
– participă la aranjarea și servirea mesei.

să se comporte adecvat în diferite
contexte sociale.
– pregătește o masă festivă alături de adul ți;
– știe să facă o invitație, să răspundă la o invita ție și
cum să se comporte într-o vizit ă;
– manifest ă simpatie fa ță de cei din jur (oameni și
animale). ață, foarfece vesela, tacâmuri,
șervețel etc.

să acompanieze ritmic cântecele.
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări
corporale, obiecte sonore sau juc ării muzicale (tob ă,
clopoțel, tamburin ă etc.).
să asocieze mi șcările sugerate de textul
cântecului cu ritmul acestuia
– asociaz ă mișcarea liber ă cântecului(3 ani),
mișcarea sugerat ă de timpii egali ai m ăsurii sau de
text (după 3 ani).
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica audiat ă
-exprimă prin mi șcare liber ă sau impus ă de
caracterul unor cântece pentru copii, a unor piese
populare din zon ă și a unor fragmente din muzica
cultă, sugestive pentru specificul de vârst ă al
copiilor, starea sufleteasc ă creată.
să asculte și să recunoasc ă fragmente
din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia. – ascultă cu plăcere fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale, corespunz ătoare vârstei și
preocupărilor sale.
ESTETIC ȘI
CREATIV
să redea teme plastice specifice
desenului.
– cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
artistico-plastice;
– execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
– utilizeaz ă corect instrumentele de lucru (creion,

43
pensulă, carioca, cret ă, ceracolor etc.) în exprimarea
liberă a gestului grafic (chiar și prin mâzg ălituri);
– execută trasee utilizând diferite instrumente de
lucru și diferite suporturi (hârtie, carton, sticl ă, lemn
etc.);
– coloreaz ă diferite imagini, respectând conturul
acestora;
– completeaz ă lacune din desene;
– dispune alternativ dou ă sau mai multe elemente
decorative;
– redă prin desen obiecte/personaje reale sau
imaginare;
– trasează linii în duct continuu, în diferite pozi ții,
pentru a reda imaginea unor obiecte (în desene
individuale sau colective).
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii. – aplică, pe suprafe țe date sau libere, culoarea (cu
pensula, buretele, degetul, palma, ghemotocul de
hârtie, ghemul de a ță, țesături rare, ștampila, peria,
tubul);
– obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau
alte tehnici (fuzionare, presare, suprapunere, decolorare, stropire, plierea hârtiei);
– realizeaz ă compozi ții plastice, cu teme date sau la
liberă alegere, prin prelucrarea formelor spontane
(punct, ad ăugarea unor linii/puncte).
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea unor
teme plastice.
– pregătește materialul de modelat (lut, plastilin ă,
cocă) prin frământare, rupere;
– modeleaz ă prin: mi șcare translatorie a palmelor
față de planșetă împreunarea capetelor prin lipire,
adâncire, ap ăsare, mișcare circular ă, aplatizare;
– modeleaz ă forme de baz ă (minge, omule țul etc.)

44
să compună în mod original și personal
spațiul plastic.
– elaboreaz ă creații individuale și colective cu și
f=ără temă dată;
– particip ă la crearea cadrului estetic specific
ambiental;
– respectă poziția de lucru fa ță de suportul de lucru.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente estetice.
– descoper ă semnifica ția lucrărilor proprii/ale altor
copii prin analiza formelor, liniilor, culorilor etc.
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor
(expoziții, aniversari, decor ări, concursuri, tombole
etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă creații
artistice corespunz ătoare specificului
de vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de
familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale
oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere
de arta na ționale și universale, corespunz ătoare
vârstei și preocup ărilor sale.

să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului. – cunoaște și folosește echipamentul specific la
activitățile de educa ție fizică;
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă.
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare) – cunoaște schema corporal ă;
– răspunde motric la o comand ă dată;
– execută corect mi șcările diferitelor segmente ale
corpului.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distan ță,
localizare) – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare. PSIHOMOTRIC

să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte – se joacă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii adecvate temei
studiate. – denumirea unor p ărți ale corpului
implicate în mi șcare (brațe, picioare,
spate, cap, gât, genunchi, palme,
coate etc.)
– deprinderi motrice de baz ă: mers,
alergare, s ăritura
– deprinderi utilitar – aplicative: târâre
pe palme și genunchi, mers în
echilibru între dou ă linii trasate pe sol

Sugestii de teme pentru proiec te sau teme care pot fi ab ordate în afara proiectelor: „Știu cine sunt?”, „Tu și eu”, „Am nevoie de o familie”,
„Sănătoși și fericiți”, „O minune de copil…”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”, „Eu și lumea mea”.

45

Cine sunt/suntem?

Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup,
sugerează ce este de f ăcut mai departe într-un joc, o
activitate, continuând secven țe de acțiuni;
– discută cu colegii și cu profesorul despre subiecte
cunoscute (persoana proprie, familie, prieteni etc.); – întreabă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte;
– știe să facă o invitație și să răspundă la o invita ție;
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor
sau activit ăților de înv ățare;
– întrebuin țează regulile unui dialog;
– folosește un ton moderat și empatic în convorbirile
cu cei din jur;
– folosește un limbaj adecvat, în special în situa ții
neplăcute/ dificile pentru el;
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; să reacționeze la acestea.
– transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau
activităților de înv ățare (ex.: prin telefon de juc ărie
sau real);
– primește mesaje, îndepline ște instrucțiuni simple;
– compune, treptat, propozi ții din dou ă, trei sau mai
multe cuvinte și chiar fraze;
– răspunde adecvat (verbal sa u comportamental) la
ceea ce i se spune;
– se exprim ă coerent pentru a se face în țeles;
– solicită ajutorul adultului atunci când nu în țelege un
mesaj (ex.: solicit ă explicarea unui cuvânt – numele și prenumele
– membrii familiei – comunitate (prieteni, vecini,colegi
de grădiniță, personalul gr ădiniței)
– casa familiei, camera personal ă,
grădinița, sală de clasă, alte spații
familiare
– responsabilit ăți proprii în familie/la
grădiniță

46
necunoscut care s ă îl ajute s ă înțeleagă mai bine
situația și să o soluționeze).
să audieze cu aten ție un text, s ă rețină
ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a
înțeles.
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă de
profesor;
– ascultă și reacționează adecvat la pove ști, poezii,
alte tipuri de text (ghicitori, glume, informa ții)
transmise fie prin citir e sau povestire de c ătre un
adult, fie prin mijloace audio-vizuale (disc, caset ă
audio sau video, diafilm etc);
– dobânde ște informa ții prin ascultarea cu aten ție a
mesajului.
să recepteze un text care i se cite ște ori
i se poveste ște, înțelegând în mod
intuitiv caracteristicile expresive și
estetice ale acestuia.
– primește mesaje și îndepline ște instrucțiuni simple.
– reține expresii ritmate și rimate; recit ă poezii cu
respectarea intona ției, ritmului, pauzei, în
concordan ță cu mesajul transmis;
– descrie emo țiile și sentimentele tr ăite în anumite
situații drepte/ nedrepte, reale sau din pove ști;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și
ale celui corporal în transmiterea unor idei și
sentimente;
– realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol
pornind de la textul une i povestiri sau poezii,
utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarea vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind
indicațiile sugerate de text.

să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are
înțeles (semnifica ție).
– își recunoa ște numele propriu oriunde îl întâlne ște
și, eventual, îl scrie cu majuscule;
– ,,citește” succesiuni de imagini alc ătuind o
narațiune pe baza lor;
– înțelege și poate să spună că scrisul, cuvintele scrise
dintr-o carte ne spun o poveste, cele din ziare ne
povestesc despre lucruri care se petrec în lume,

47
cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre
sportivi etc.
– învață să „citească” imaginile dintr-o pagin ă de la
stânga la dreapta și de sus în jos.
să recunoasc ă existen ța scrisului
oriunde îl întâlne ște.
– înțelege diferen ța dintre desen (imagine) și scris
– indică (arată unde este) scrisul în c ărți, reviste,
ziare, filme etc.
– indică scrisul în mediul înconjur ător (nume de
străzi, indicatoare, pl ăcuțe cu numere de ma șini etc.)
să găsească ideea unui text, urm ărind
indiciile oferite de imagini.
– face legătura între cuvintele pronun țate oral și
imaginile la care acestea se refer ă;
– leagă cuvântul oral de imagine și de cuvântul scris al ăturat
(format din cel mult 3 litere), în țelegând că acestea sunt nume
ale obiectelor, fenomenelor sau persoanelor.
să manifeste interes pentru citit.
– discută despre cărți (povești, poezii) care i s-au citit
ori la ale c ăror ilustra ții au privit;
– discută despre personaje din pove ști;
– povestește ceea ce a ,,citit”;
– împrumut ă cărți din biblioteca clasei și le pune la
loc;
– știe să se descurce în biblioteca clasei; s ă aleagă cartea
care dorește să îi fie citit ă ori o carte anume, la ale c ărei
imagini dore ște să se uite sau una din c ărțile elaborate
de copii, în grup ă; să fie capabil s ă îi aducă educatoarei
o carte anume;
– găsește locul unde sunt c ărțile pentru copii în
biblioteca clasei, dintr-o libr ărie etc.

să recunoasc ă cuvinte simple și litere
în contexte familiare.
– recunoa ște (,,citește”) în via ța zilnică și în cadrul
jocurilor de rol – indicatoarele pentru ,,sta ție de
metrou”, ,,sta ție de autobuz”, ,,ie șire”, ,,intrare”,
numele diferitelor institu ții: grădiniță, spital, școală
etc;
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de
imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii,

48
din catalog (prezent – P, absent – A), din lista cu
sarcini a copilului de serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în vederea
executării unei sarcini date
– caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii
informații despre tema dat ă (ex.: imagini și eventuale
cuvinte sau texte pe care adultul i le cite ște; copilul
va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primit ă);
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.: alcătuirea
unui album despre familie sau despre el).
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile motrice
elementare necesare folosirii acestora.
– cunoaște modul corect de utilizare a hârtiei,
creionului, creioanelor colorate, creioanelor cu min ă
ceramica, cretei etc.;
– execută elemente grafice elementare (trasare liber ă,
colorare);
– urmărește perceptiv și motric anumite trasee (ex.:
labirintul);
– completeaz ă desene simple, începute, cu p ărțile care
lipsesc;
– respectă reguli/ condi ții minime ale actului scrierii:
poziția corect ă a corpului, a mâinii și a
instrumentului de scris în mân ă;
– trasează semne grafice corect în ceea ce prive ște
mărimea, spa țierea, direc ția de la stânga – la dreapta,
de sus – în josul paginii, l ăsând spa țiu pentru
„alineat”.
să recunoasc ă literele alfabetului și alte
convenții ale limbajului scris.
– utilizeaz ă, încuraja ți de educatoare, s ăgeți,
cerculețe, cruciuli țe, litere etc., în jocurile de rol ori
în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare), pentru
a semnifica direc ții, locuri ale participan ților sau
obiectelor într-un joc/context dat etc.;
– ,,scriu” scrisori, invita ții, felicitări, note, utilizând
desene, diferite simboluri grafice, litere ori cuvinte
disparate, înv ățând treptat s ă le ordoneze de la stânga
la dreapta, cu respectarea spa țiului, a m ărimii etc.

să utilizeze desene, simboluri pentru a
transmite semnifica ție – utilizeaz ă propriul nume pentru a personaliza
lucrurile care-i apar țin, creațiile proprii (ex.: copilul

49
va fi încurajat s ă scrie fie o liter ă, fie întreg numele
pe diferite desene, lucr ări, scrisori etc.);
– contribuie la scrieri colective (dic ționare, jurnale,
albume) folosindu-se de decupaje.
să descopere c ă scrierea îndepline ște
anumite scopuri, cerin țe sociale și să se
folosească de aceast ă descoperire.
– utilizeaz ă scrierea (mâzg ăleala, semnele ca: puncte,
cerculețe, cruciuli țe – tot ce crede copilul; mai târziu,
literele izolate sau cuvintele pe care le știe) pentru a
executa etichete cu nume de lucruri (ex.: numele unor
produse alimentare, confec ționarea de ,,bani” pentru
jocurile de rol etc.), pentru a scrie numele colegilor,
ale membrilor familiei, pentru a opera în catalogul
grupei sau în calendarul naturii, pentru a scrie
felicitări, scrisori, note, anun țuri simple.
să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze.
– recunoaște și identifică după formă literele și cifrele și
le denume ște;
– leagă sunetul de litera de corespondent ă, cu ajutor
acordat sau din proprie ini țiativă;
– trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau
cifrei;
– trasează independent litere și cifre în cadrul unor
jocuri didactice, jocuri de rol sau activit ăți de
învățare (spontan ă sau dirijat ă).
ȘTIINȚE

să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca baz ă a cuno ștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea
de grupuri/ mul țimi, pe baza unor
însușiri comune (form ă, mărime,
culoare) luate în considerare separat
sau mai multe simultan
-observă obiectele din sala de grup ă, camera proprie
etc.;
– recunoaște/ numește obiectele indicate;
– clasifică obiecte/fiin țe după diverse criterii (culoare,
formă, mărime) sau prin numirea unei propriet ăți
comune ;
– selecteaz ă/grupează obiectele de aceea și formă/
mărime/ culoare (la început ținând seama de un
singur criteriu, apoi de mai multe simultan);
– recunoaște asemănările și deosebirile dintre grupuri;
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
– compar ă grupele formate, apreciind global unde
sunt mai multe/ mai pu ține. – diferențieri ale obiectelor dup ă
formă, mărime (mare, mic,
mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (lung, scurt), l ățime
– apreciere globala a cantit ății si
apreciere prin punere in perechi in
limitele 1-10 (multe, pu ține, mai
mult decât…, mai pu țin decât…, tot
atâtea)
– forme geometrice (cerc, p ătrat,
triunghi, dreptunghi)
– poziții spațiale: sus, jos, deasupra,
sub, la dreapta, la stânga, lâng ă etc.

50
să înțeleagă și să numeasc ă relațiile
spațiale relative, s ă plaseze obiecte
într-un spa țiu dat ori s ă se plaseze
corect el însu și în raport cu un reper
dat. – spune care obiect este mai aproape sau mai departe,
luându-se pe sine ca punct de reper;
– spune unde se g ăsește el în raport cu un anumit
obiect din spa țiu (în camer ă, în afara camerei, pe
scaun, sub mas ă, lângă colegul s ău etc.);
– plaseaz ă obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt,
înăuntrul sau în afara unui spa țiu/ obiect;
– utilizeaz ă limbajul adecvat rela țiilor spa țiale
relative: pe, sub, în, pe ste, deasupra, dedesubt,
înăuntru, afar ă, aproape, departe, mai aproape, mai
departe, cel mai aproape, cel mai departe, lâng ă mine,
aici, acolo;
– utilizeaz ă corect gradele de compara ție*: mai, cel
mai, foarte, tot atât de…, la fel de…ca și….
– învață schema corporal ă, cu accent pe rela ția
dreapta-stânga .
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri
– recunoa ște și denumește figuri geometrice în mediul
ambiant sau cu ajutorul materialelor puse la
dispoziție (cerc, p ătrat, triunghi,dreptunghi);
– trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu
creionul peste o linie deja trasat ă.

să numere de la 1 la 10 recunoscând
grupele cu 1-10 obiecte și cifrele
corespunz ătoare.
– alcătuiește grupe de obiecte în limitele 1-10 ;
– numără corect aceste obiecte;
– descoper ă care cifră lipsește într-un șir dat;
– recunoaște și denumește cifre în intervalul 1-10;
– construie ște grupe de obiecte prin coresponden ță
biunivocă (de unu la unu);
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a
arăta că o grupă are mai multe sau mai pu ține obiecte
decât o alta
– alcătuiește șirul cresc ător 1-10, în țelegând
„creșterea” cu câte un element de la o „treapt ă” la
alta; – numără crescător și în limitele 1-10;
– numește vecinul din dreapta sau din stânga unui – numărat in intervalul 1-10 si cifrele
de la 1 la 10.

51
număr (cifre) dat (ex.: pentru 3, s ă identifice pe 2 și
pe 4).
să efectueze opera ții de adunare și
scădere cu 1-2 unit ăți, în limitele 1-10.
– efectueaz ă operații de adunare cu 1-2 elemente, în
limitele 1-10, prin manipulare de obiecte (ex.: 2
mașinuțe + 3 mașinuțe);
– înțelege semnifica ția adunării (atunci când o grup ă
sporește numeric prin ad ăugarea de noi elemente de
același fel.
să realizeze serieri de obiecte pe baza
unor criterii date ori g ăsite de el însu și.
– execută serii de obiecte (m ărgele, boabe, buc ăți de
hârtie) realizând structuri simple și folosindu-se de
criteriile cunoscute sau date de educatoare;
– deduce ce element urmeaz ă într-o serie, analizând
elementele anterioare ale acesteia.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjur ătoare
(obiecte, aerul, apa, solul, vegeta ția,
fauna, fiin ța umană ca parte integrant ă
a mediului, fenomene ale naturii),
precum și interdependen ța dintre ele. – descoperă elemente componente ale mediului
înconjurător prin antrenarea organelor de sim ț;
– enumeră și descrie p ărți componente ale corpului
omenesc;
– descrie sumar și cu cuvinte proprii, dar respectând
adevărul științific, caracteristici ale mediului natural
și social;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă interes
pentru el din tema abordat ă;
– caută informații suplimentare despre tema studiat ă,
antrenând p ărinții, educatoarea, alte surse de
informare;
– aduce la gr ădiniță cărți, enciclopedii, CD-uri cu
filme documentare, antrenând colegii/educatoarea la
discuții.

să cunoasc ă elemente ale mediului
social și cultural, pozi ționând
elementul uman ca parte integrant ă a
mediului – denume ște/identific ă elemente locale (obiective
socio-culturale, economice, istorice, religioase, de
interculturalitate etc.);
– analizeaz ă/compară diferențele de cultur ă, tradiții,

– corpul omenesc
– familia în diferite ipostaze (la
masa, in parc, in excursie, in livada
sau pe ogor etc.)
– diferențe de gen, ras ă, cultură,
limbă, religie

52
specific, limb ă dintre na ționalități, popoare, rase;
– vorbește despre semnifica ția unor evenimente
naționale (tradi ționale, religioase, culturale, istorice);
– cunoaște tipurile de activit ăți zilnice desf ășurate în
comunitatea în care tr ăiește (sănătate, educa ție,
transporturi, agricultur ă, meșteșuguri etc).
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu aspectele
studiate/observate;
– interpreteaz ă date și simboluri din care s ă extragă
informații (calendarul naturii, tabelul
responsabilit ăților, jurnalul grupei);
– relateaz ă activități umane din mediile antropizate
studiate (ora șul, satul, cartierul);
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor.

să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii.
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă;
– cunoaște existen ța unor comportamente excesive
care pot afecta s ănătatea (consumul de alcool, tutun,
cafea etc.);
– respectă regulile de convie țuire social ă manifestând
un comportament civilizat în rela țiile cu cei din jur
(copii, adul ți).

OM ȘI
SOCIETATE

să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală.
– își prezintă membrii familiei, colegii, prietenii,
vecinii;
– se prezint ă pe sine, se descrie;
– interacționează în mod egal cu to ți copiii din
comunitate, indiferent de gen, limba vorbit ă, etnie
sau performan țe (copii cu CES);
– cunoaște și aplică reguli privind protec ția vieții
proprii și a celor din jur (utilizarea gazelor în
bucătărie, a prizelor, instala țiilor sanitare, a aparatelor
electro-casnice etc., precum și interac țiunea cu
persoane necunoscute);
– cunoaște și folosește numărul de urgen ță 112;
– răspunde și formuleaz ă întrebări referitoare la – copilul în diferite ipostaze (la
masa, la joaca, la plimbare, in vizita, in excursie etc.) – familia în diferite ipostaze
– domiciliul
– numele țării de origine
– prieteni, vecini
– responsabilit ăți proprii în familie/la
grădiniță
– norme de convie țuire social ă
– diferențe de gen
– diferențe etnice
– diferențe culturale

53
identitatea personal ă (familie, etnie, limba vorbit ă,
cultura, caracteristicile fizice ale celorlal ți).
să-și adapteze comportamentul propriu
la cerințele grupului în care tr ăiește
(familie, gr ădiniță, grupul de joac ă)
– învață să aștepte într-o situa ție dată;
– își cunoaște responsabilit ățile în microgrupul din
care face parte;
– acceptă și oferă sprijin;
– manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care
aparțin diferitelor confesiuni/categorii minoritare;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea zilnic ă;
– respectă normele de convie țuire social ă.
să aprecieze în situa ții concrete unele
comportamente și atitudini în raport cu
norme prestabilite și cunoscute
– își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute;
– își evalueaz ă comportamentul, în raport cu normele
de convie țuire social ă;
– conștientizeaz ă consecin țele pozitive și negative ale
actelor sale de comportament asupra sa și asupra
celorlalți.
să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului. – reacționează pozitiv la o promisiune f ăcută;
– manifest ă încredere, sinceritate, curaj în raport cu
sine și cu ceilal ți;
– acceptă diversitatea de opinii și atitudini.

să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei în
care locuie ște (elemente de relief,
așezare geografic ă, obiective socio-
culturale, istorice, religioase, etnice).
– cunoaște numele țării de origine, domiciliul;
– cunoaște însemnele țării (steag, stem ă, imn) și
manifestă respect fa ță de acestea;
– exprimă atitudini pozitive fa ță de țară și popor;
– cunoaște și respectă tradițiile culturale na ționale și
minoritare; particip ă afectiv la s ărbătorile laice și
religioase ale familiei și ale comunit ății;
– face distinc ție între o zi obi șnuită și o zi de
sărbătoare;
– descrie și recunoa ște evenimente importante (Ziua
Națională, Ziua Unirii, alte evenimente tradi ționale,
religioase, culturale, istorice etc.);
– memoreaz ă evenimente și le recunoa ște după – diferențe religioase
– drepturile copilului
– valori individuale – valori na ționale
– valori interna ționale
– norme de convie țuire social ă
(norme de conduita, norme de
circulație, norme igienice etc.)
– diferen țe individuale / diferen țe
determinate de etnie, mediu, religie
etc.

54
anumite caracteristici.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei activități practice. – cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
practice și verbalizeaz ă acțiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile de
lucru însu șite. – execută individual sau în grup tema dat ă;
– execută lucrări practice din materiale diferite,
combinându-le între ele (mobilier din de șeuri de
lemn, colaje, juc ării, machete, diorame).
să dobândeasc ă comportamente și
atitudini igienice corecte fa ță de
propria persoan ă și fași de alte fiin țe și
obiecte. – se autoserve ște în situa ții simple care impun acest
lucru (mas ă, spălător, dormitor, activit ăți);
– ordoneaz ă jucăriile și obiectele din ambient,
dezvoltându- și spiritul de ordine și curățenie;
– spală fructele și legumele și participă la prepararea
unor salate și produse de patiserie cu acestea;
– participă la aranjarea și servirea mesei.

să se comporte adecvat în diferite
contexte sociale.
– pregătește o masă festivă alături de adul ți;
– știe să facă o invitație, să răspundă la o invita ție și
cum să se comporte într-o vizit ă;
– manifest ă simpatie fa ță de cei din jur (oameni și
animale).
– denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: hârtie glasat ă, hârtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,
ață, foarfece vesela, tacâmuri,
șervețel etc.

să descopere lumea înconjur ătoare cu
ajutorul auzului.
– ascultă și reproduce onomatopeic sunete din natur ă
și din mediul înconjur ător.

să diferen țieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferențiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete
produse de diferite obiecte sonore;
– diferențiază și reproduce sunete de intensit ăți
contrastante: tare-încet.

să intoneze cântece pentru copii.
– cântă în colectiv, în grupuri mici și individual
împreună cu sau acompania ți de profesor.
să acompanieze ritmic cântecele.
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări
corporale, obiecte sonore sau juc ării muzicale (tob ă,
clopoțel, tamburin ă etc.). ESTETIC ȘI
CREATIV

să cânte cântecele în aranjamente – cânt ă pe grupe alternative, în grup sau în lan ț. – sunete din natura, sunete ale
obiectelor din mediul apropiat – sunete produse de diferite obiecte sonore
– sunete produse de diferite
instrumente muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
– sunetul vorbit si sunetul cântat – diferen țieri de sunete dup ă
intensitate (tare, încet)
– cântece, jocuri muzicale, jocuri cu
text si cant, jocuri populare
tradiționale, audi ții adecvate temei
studiate

55
armonico-polifonice elementare
să asocieze mi șcările sugerate de textul
cântecului cu ritmul acestuia
– asociaz ă mișcarea liber ă cântecului, mi șcarea
sugerată de timpii egali ai m ăsurii sau de text

să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica audiat ă
– exprim ă prin mi șcare liber ă sau impus ă de
caracterul unor cântece pentru copii, a unor piese populare din zon ă și a unor fragmente din muzica
cultă, sugestive pentru specificul de vârst ă al copiilor,
starea sufleteasc ă creată.
să asculte și să recunoasc ă fragmente
din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia. – ascultă cu plăcere fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale, corespunz ătoare vârstei și
preocupărilor sale.

să redea teme plastice specifice
desenului.
– cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
artistico-plastice; – execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
– utilizeaz ă corect instrumentele de lucru (creion,
pensulă, carioca, cret ă, ceracolor etc.) în exprimarea
liberă a gestului grafic (chiar și prin mâzg ălituri);
– execută trasee utilizând dife rite instrumente de
lucru și diferite suporturi (hârtie, carton, sticl ă, lemn
etc.);
– coloreaz ă diferite imagini, respectând conturul
acestora;
– completeaz ă lacune din desene;
– dispune alternativ dou ă sau mai multe elemente
decorative;
– redă prin desen obiecte/personaje reale sau
imaginare;
– trasează linii în duct continuu, în diferite pozi ții,
pentru a reda imaginea unor obiecte (în desene individuale sau colective).

să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici – aplică, pe suprafe țe date sau libere, culoarea (cu
pensula, buretele, degetul, palma, ghemotocul de

– denumiri ale obiectelor specifice:
creion, pensula, acuarele, plan șa,
șevalet, plastilina, lut, plan șeta etc.
– denumiri ale culorilor de baz ă:
roșu, galben, albastru, verde, ale
non-culorilor: negru, alb și ale unor
nuanțe ce rezult ă din combinarea
culorilor de baz ă cu non-culorile;
– opere de arta adecvate vârstei și
temei studiate.

56
specifice picturii.
hârtie, ghemul de a ță, țesături rare, ștampila, peria,
tubul);
– obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau
alte tehnici (fuzionare, presare, suprapunere,
decolorare, stropire, plierea hârtiei);
– realizeaz ă compozi ții plastice, cu teme date sau la
liberă alegere, prin prelucrarea formelor spontane
(punct, ad ăugarea unor linii/puncte) prin intermediul
cărora își exprimă sentimente și emoții trăite.
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea unor
teme plastice.
– pregătește materialul de modelat (lut, plastilin ă,
cocă) prin frământare, rupere;
– modeleaz ă prin: mișcare translatorie a palmelor fa ță
de planșetă împreunarea capetelor prin lipire,
adâncire, ap ăsare, mișcare circular ă, aplatizare;
– modeleaz ă forme de baz ă (minge, omule țul etc.)
să compună în mod original și personal
spațiul plastic.
– elaboreaz ă creații individuale și colective cu și fără
temă dată;
– particip ă la crearea cadrului estetic specific
ambiental;
– respectă poziția de lucru fa ță de suportul de lucru.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente estetice.
– descoper ă semnifica ția lucrărilor proprii/ale altor
copii prin analiza formelor, liniilor, culorilor etc.
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor
(expoziții, aniversari, decor ări, concursuri, tombole
etc.)

să priveasc ă și să recunoasc ă creații
artistice corespunz ătoare specificului
de vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de
familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale
oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere
de arta na ționale și universale, corespunz ătoare
vârstei și preocup ărilor sale.

PSIHOMOTRIC
să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului. – cunoaște și folosește echipamentul specific la
activitățile de educa ție fizică;
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă. – denumirea unor p ărți ale corpului
implicate in mi șcare (brațe, picioare,
spate, cap, gât, genunchi, palme,

57

să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare).
– cunoaște schema corporal ă;
– răspunde motric la o comand ă dată;
– execută corect mi șcările diferitelor segmente ale
corpului.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distan ță,
localizare). – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte. – se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii adecvate temei
studiate.
coate etc.)
– deprinderi motrice de baz ă: mers și
variante de mers, alergare și variante
de alergare, s ăritură în lungime,
săritură în adâncime
– deprinderi utilitar – aplicative:
târâre pe coate și abdomen, mers in
echilibru pe o suprafa ță înclinată și
pe o linie trasat ă pe sol.

Sugestii de teme pentru proiec te sau teme care pot fi ab ordate în afara proiectelor: „Știu cine sunt?”, „Tu și eu”, Cele cinci sim țuri”, „Am
nevoie de o familie”, „Noi credem c ă…”, „Sănătoși și fericiți”, „O minune de copil…”, „Eu sunt unic… ”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”, „Eu
și lumea mea”.

Cum este/a fost și va fi aici pe p ământ?

Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– discută cu colegii și cu profesorul despre subiecte
cunoscute (casa în care locuie ște, grădinița la care
este înscris, grupa din care face parte, tradi ții,
evenimente etc.);
– știe să vorbeasc ă despre schimb ările pe care le
sesizează în natur ă ca urmare a trecerii – mediul apropiat (casa/grupa,
grădinița/școala noastr ă)
– obiceiuri și tradiții locale/na ționale;
– îmbrăcăminte, înc ălțăminte,
accesorii;
– oamenii și locul lor de na ștere;
– strămoșii oamenilor, arborele

58
anotimpurilor;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup, s ă
sugereze ce este de f ăcut mai departe într-un joc, o
activitate, continuând secven țe de acțiuni.
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; să reacționeze la acestea.
– transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau
activităților de înv ățare;
– se exprim ă coerent pentru a se face în țeles.
să audieze cu aten ție un text, s ă rețină
ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a
înțeles.
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă de
educatoare;
– ascultă și reacționează adecvat la pove ști, poezii,
alte tipuri de text (ghicitori, glume, informa ții)
transmise fie prin citire sau povestire de c ătre un
adult, fie prin mijloace audio-vizuale (disc, caset ă
audio sau video, diafilm etc).
să disting ă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect.
– pronunță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, numește sau marcheaz ă grafic sunetul
inițial din cuvântul pronun țat oral.
să-și îmbogățească vocabularul activ și
pasiv pe baza experien ței, activit ății
personale și/sau a rela țiilor cu ceilal ți
și simultan s ă utilizeze un limbaj oral
corect din punct de vedere gramatical.
– manifest ă inițiativă în comunicarea oral ă și interes
pentru semnifica ția cuvintelor;
– învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau
activităților de înv ățare propriu-zis ă;
– intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor,
situațiilor de înv ățare;
– pune și răspunde la întreb ări de tipul: De ce?,
Unde?, Când?, Ce înseamn ă?
să recepteze un text care i se cite ște ori
i se poveste ște, înțelegând în mod
intuitiv caracteristicile expresive și
estetice ale acestuia. -reține expresii ritmate și rimate, recit ă poezii cu
respectarea intona ției, ritmului, pauzei, în
concordan ță cu mesajul transmis.

să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are
înțeles (semnifica ție).
– înțelege și știe să spună că scrisul, cuvintele scrise
dintr-o carte ne spun o poveste, cele din ziare ne
povestesc despre lucruri care se petrec în lume,
cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre
sportivi etc.; genealogic al unei familii;
– evenimente (istorice, personale
etc.); – materiale (pamânt, carton, lemn,
plastic, fier etc,)
– mijloace de transport.

59
– ,,citește” succesiuni de imagini alc ătuind o
narațiune pe baza lor.
să manifeste interes pentru citit.
– știe cum să se poarte cu o carte: cum s ă o deschid ă,
de unde începe, cum se întorc paginile, s ă nu îndoaie
foile, să nu o murd ărească;
-discută despre cărți (povești, poezii) care i s-au citit
ori la ale c ăror ilustra ții au privit;
– discută despre personaje din pove ști;
– povestește ceea ce a ,,citit”.
să recunoasc ă cuvinte simple și litere
în contexte familiare.
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de
imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul
naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să recunoasc ă literele alfabetului și alte
convenții ale limbajului scris
– asociaze ă cu sprijin acordat sau din proprie
inițiativă, sunetul cu litera (literele)
corespondent ă(e);
– asociaz ă litera cu imaginea unui obiect, a c ărei
denumire începe cu litera respectiv ă, într-un
dicționar pentru copii (vocabular în imagini);
– joacă Loto, Domino sau orice joc care implic ă
recunoașterea și citirea unor semne, litere, cifre.

să utilizeze materiale scrise în vederea
executării unei sarcini date
– caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii
informații (imagini, litere sau text) despre tema dat ă;
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.: alcătuirea
unui album despre via ța oamenilor în trecut,
construirea unui afi ș publicitar cu o expozi ție despre
Pământul azi etc.).
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile motrice
elementare necesare folosirii acestora.
– cunoaște modul corect de utilizare a hârtiei,
creionului, creioanelor colorate, creioanelor cu min ă
ceramica, cretei etc.;
– execută elemente grafice elementare: trasare liber ă,
colorare;
– execută diferite tipuri de tras ări peste modele date.

să înțeleagă semnifica ția cuvintelor, – leag ă sunetul de litera de corespondent ă, cu ajutor

60
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze. acordat sau din proprie ini țiativă;
– trasează peste modelul punctat al literei de tipar
sau cifrei.
să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca baz ă a cuno ștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea
de grupuri/ mul țimi, pe baza unor
însușiri comune (form ă, mărime,
culoare) luate în considerare separat
sau mai multe simultan – selectează/grupează obiectele de aceea și
formă/mărime/culoare (la început ținând seama de
un singur criteriu, apoi de mai multe simultan);
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
– clasifică obiecte dup ă criteriul culorii;
– clasifică obiecte pe baza criteriului formei;
– clasifică obiecte dup ă criteriul m ărimii;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre
grupuri;
– execută serii de obiecte folo sindu-se de criteriile
cunoscute.
să înțeleagă și să numeasc ă relațiile
spațiale relative, s ă plaseze obiecte
într-un spa țiu dat ori s ă se plaseze
corect el însu și în raport cu un reper
dat. – recunoa ște și utilizeaz ă poziții spațiale plasând
diferite obiecte într-un spa țiu dat sau plasându-se pe
sine în raport cu un reper dat;
– utilizeaz ă repere cronologice comune clasei în
funcție de activit ățile din orar.
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de diferite
criterii date ori g ăsite de el însu și:
triere, grupare/regrupare, comparare,
clasificare, ordonare, apreciere a
cantității prin punere în coresponden ță.
-ordoneaz ă obiectele dup ă culoare, de la culoarea/
nuanța cea mai deschis ă la cea mai închis ă și invers;
-ordoneaz ă obiectele dup ă sunetul pe care îl emit, de
la cel mai tare la cel mai slab și invers;
-ordoneaz ă obiecte dup ă miros, de la cel mai
pătrunzător la cel mai slab și invers;
-compară grupele de obiecte prin punere în
coresponden ță (formare de perechi);
-observă raporturile cantitative între obiectele din
grupele comparate.
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri
– deseneaz ă cercul (p ătrat, triunghi, dreptunghi)
după model sau dup ă o comand ă verbală;
– execută desene decorative și artistice folosind
formele geometrice;
– execută construcții folosind formele geometrice. ȘTIINȚE

să numere de la 1 la 5 recunoscând – alcătuiește grupe de 1, 2, 3 obiecte (la 3 ani) și cu – diferențieri ale obiectelor dup ă
forma, mărime (mare, mic, mijlociu),
culoare (2-3 culori), lungime (3
lungimi)
– apreciere global ă a cantit ății si
apreciere prin punere in perechi in
limitele 1-5 (multe, pu ține, mai mult
decât…, mai pu țin decât…, tot atâtea)
– forme geometrice (cerc, p ătrat,
triunghi)
– poziții spațiale: sus, jos, deasupra,
sub, la dreapta, la stânga etc. – numărat în intervalul 1-5 și cifrele
de la 1 la 5

61
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare
1, 2, 3, 4, 5 obiecte (dup ă 3 ani);
– numără corect aceste obiecte;
– construie ște grupe de obiecte prin coresponden ță
biunivocă (de unu la unu);
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a
arăta că o grupă are mai multe sau mai pu ține
obiecte decât o alta.
să efectueze opera ții de adunare și
scădere cu 1-2 unit ăți, în limitele 1-5.
– efectueaz ă operații de adunare cu 1-2 elemente, în
limitele 1-5, prin manipulare de obiecte (ex.: 2
mașinuțe + 3 mașinuțe).
– înțelege semnifica ția adunării (atunci când o grup ă
sporește numeric prin ad ăugarea de noi elemente de
același fel).
să realizeze serieri de obiecte pe baza
unor criterii date ori g ăsite de el însu și. – deduce ce element urmeaz ă într-o serie, analizând
elementele anterioare ale acesteia;
– deduce „regula” de alc ătuire a unei serii.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjur ătoare
(obiecte, aerul, apa, solul, vegeta ția,
fauna, fiin ța umană ca parte integrant ă
a mediului, fenomene ale naturii),
precum și interdependen ța dintre ele.
– descoper ă elemente componente ale lumii
înconjurătoare prin antrenarea tuturor organelor de
simț;
– numește elementele structurale ale mediului
apropiat: ap ă, aer, sol, plante, animale, oameni și a
elementelor create de ace știa;
– sesizeaz ă, cu sprijin acordat, leg ăturile directe și
indirecte dintre elementele mediului (strânsa interdependen ță dintre acestea, leag ă cauza de efect
în natură și viața cotidian ă etc.);
– cere explica ții legate de modul de producere a
fenomenelor și efectele acestora asupra mediului;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă
interes pentru el;
– caută informații suplimentare, antrenând p ărinții,
educatoarea, alte surse de informare.

să recunoasc ă și să descrie verbal
și/sau grafic anumite schimb ări și
transform ări din mediul apropiat. – cere explica ții legate de modul de producere a
fenomenelor și efectele acestora asupra mediului;
– observă și enumer ă modificări apărute în via ța

– mediul apropiat (casa/grupa,
grădinița/școala noastr ă)
– anotimpurile și transform ările din
natură;
– oraș-sat, munte-vale, ape-m ări
– unelte, echipamente de-a lungul
timpului;
– invenții și inventatori;
– tinerețe-bătrânețe, trecut-prezent-
viitor
– oamenii și activitățile lor de-a
lungul istoriei

62
omului, plantelor, animalelor în func ție de anotimp;
să le descrie și să le compare;
– încearcă să lege cauza de efect în natur ă și viața
cotidiană.
să cunoasc ă elemente ale mediului
social și cultural, pozi ționând
elementul uman ca parte integrant ă a
mediului – denume ște/identific ă elemente locale (obiective
socio-culturale, economice, istorice, religioase, de
interculturalitate etc.);
– analizeaz ă/compară diferențele de cultur ă, tradiții,
specific, limb ă dintre na ționalități, popoare, rase;
– vorbește despre semnifica ția unor evenimente
naționale (tradi ționale, religioase, culturale, istorice).

să cunoasc ă existen ța corpurilor
cerești, a vehiculelor cosmice.
– denume ște/descrie vehicule cosmice pe baza
datelor oferite de diverse materiale din sfera audio-
vizualului și a cărților;
– își imagineaz ă/crează vehicule spa țiale, orașe ale
viitorului prin desen/pictur ă/modelaj/construc ții;
– redă prin jocuri de rol modul în care î și imagineaz ă
viața într-o navet ă spațială;
– adreseaz ă întrebări legate de existen ța corpurilor
cerești, a vehiculelor cosmice.

să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele aspectele
studiate/observate; – cunoaște existen ța mai multor medii de via ță și
factorii care le pot influen ța;
– își exprimă descoperirile și ideile utilizând un
limbaj adecvat în redarea cuno ștințelor despre
mediile studiate.

să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite.
– identific ă unele probleme de mediu pe care le
întâlnește în activit ățile desfășurate în aer liber
(excursii, vizite, plimb ări);
– particip ă, alături de adul ți, la acțiuni practice de
îngrijire, ocrotire și protejare a mediului;
– particip ă la între ținerea și îngrijirea mediului

63
apropiat (plante, vie țuitoare etc.);
– selecteaz ă imagini, c ărți, reviste dup ă criterii date
de educatoare, în leg ătură cu aspectele de mediu
cunoscute.

să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii.
– utilizeaz ă, în acțiuni simple, unelte de cur ățare a
mediului ambiant;
-respectă regulile de convie țuire social ă manifestând
un comportament civilizat în rela țiile cu cei din jur
(copii, adul ți);
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de
mediul în care tr ăiește (ex: construirea de ad ăposturi
pentru păsări pe timp de iarn ă, hrănirea acestora).

să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală.
– acceptă și respectă regulile de convie țuire în grup;
– manifest ă spirit de echip ă și să colaboreze la
realizarea unei activit ăți în comun;
– cunoaște și aplică reguli privind protec ția vieții
proprii și a celor din jur, a mediului înconjur ător
(utilizarea gazelor în buc ătărie, a prizelor,
instalațiilor sanitare, a aparatelor electro-casnice
etc., precum și interac țiunea cu persoane
necunoscute)
– cunoaște și folosește numărul de urgen ță 112.
să-și adapteze comportamentul propriu
la cerințele grupului în care tr ăiește
(familie, gr ădiniță, grupul de joac ă)
– își cunoaște responsabilit ățile în microgrupul din
care face parte; – acceptă și oferă sprijin;
– manifest ă grijă și toleranță față de persoane cu
nevoi speciale.
să aprecieze în situa ții concrete unele
comportamente și atitudini în raport cu
norme prestabilite și cunoscute
– conștientizeaz ă consecin țele pozitive și negative
ale actelor sale de comportament asupra sa și asupra
celorlalți;
– manifest ă un comportament de cooperare în grup
pentru îndeplinirea unei activit ăți comune. OM ȘI
SOCIETATE

să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie, – își manifest ă dezacordul fa ță de atitudinile negative
de distrugere, de de zordine, de neglijen ță;
– manifest ă încredere, sinceritate, curaj în raport cu – obiceiuri și tradiții locale/na ționale;
– tinerețe-bătrânețe, trecut-prezent-
viitor
– evenimente (istorice, personale etc.)
– popor, locul natal
– însemne specifice (steag)
– război/pace
– corpuri cere ști, aparate de zbor etc.
– reguli de convie țuire social ă și de
păstrare/men ținere a vie ții proprii și a
vieții planetei.

64
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului.
sine și cu ceilal ți;
– acceptă diversitatea de opinii și atitudini.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei în
care locuie ște (elemente de relief,
așezare geografic ă, obiective socio-
culturale, istorice, religioase, etnice). – cunoaște numele țării de origine și al localit ății
natale și își cunoaște domiciliul;
– cunoaște numele capitalei;
– cunoaște însemnele țării (steag, stem ă, imn) și
manifestă respect fa ță de acestea;
– exprimă atitudini pozitive fa ță de țară și popor.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei
activități practice. -denumește ustensile de lucru accesibile vârstei;
-selecteaz ă în mod adecvat uneltele, în func ție de
activitatea concret ă.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile de
lucru însu șite.
– opteaz ă, în func ție de materialele puse la
dispoziție, pentru o tem ă adecvată;
– execută lucrări practice din materiale diferite,
combinându-le între ele.
– execută operații practice simple: taie cu foarfeca
(cu/fără contur), îndoaie (pliaz ă) hârtia, șnuruiește,
așează masa etc.

să se raporteze la mediul apropiat,
contribuind la îmbog ățirea acestuia
prin lucrările personale.
– realizeaz ă lucrări originale, manifestând
creativitate în alegerea subiectelor;
– găsește utilitate tuturor obiectelor realizate (decor,
expoziție, jucărie, mască etc.);
– valorific ă experiența dobândit ă în diferite situa ții.

– denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: hârtie glasat ă, hârtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel
etc.

să diferen țieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferențiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete
produse de diferite obiecte sonore;
– diferen țiază și reproduce sunete cu durat ă
contrastant ă: lungi-scurte.

să intoneze cântece pentru copii.
– cântă singuri, împreun ă sau acompania ți de
educatoare cântece cu otematic ă adecvata
posibilităților lor și temei.
să acompanieze ritmic cântecele.
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări
corporale, obiecte sonore sau juc ării muzicale. ESTETIC ȘI
CREATIV

să asculte și să recunoasc ă fragmente – ascult ă cu plăcere fragmente din crea ții muzicale – sunete din natura, sunete ale
obiectelor din mediul apropiat
– sunete produse de diferite obiecte
sonore – sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
– sunetul vorbit si sunetul cântat
– diferențieri de sunete dup ă durată
(lungi, scurte)
– cântece, jocuri muzicale, jocuri cu

65
din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia. naționale și universale, corespunz ătoare vârstei și
preocupărilor sale.

să redea teme plastice specifice
desenului. – respectă poziția de lucru fa ță de suportul de lucru;
– execută linii drepte sau curbe închise/deschise.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii. – execută efecte plastice cu pensula sau folosind
diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea,
decolorarea, p ămătuful de vat ă, degetul etc.)
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea unor
teme plastice. – execut ă lucrări colective/individuale prin
combinarea diferitelor tehnic i de lucru: colaje, desen
grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc.

să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente estetice.
– descoper ă semnifica ția lucrărilor proprii/ale altor
copii prin analiza formelor, liniilor, culorilor etc.
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor
(expoziții, aniversari, decor ări, concursuri, tombole
etc.) text si cânt, audi ții adecvate vârstei și
temei de studiu.

– denumiri ale obiectelor specifice:
creion, pensula, acuarele, plan șa,
șevalet, plastilina, lut, plan șeta etc.
– denumiri ale culorilor de baza: ro șu,
galben, albastru, verde și ale non-
culorilor: negru, alb
– opere de arta adecvate temei și
nivelului de vârst ă

să privească și să recunoasc ă creații
artistice corespunz ătoare specificului
de vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de
familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale
oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere
de arta na ționale și universale
să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului. – cunoaște și folosește echipamentul specific la
activitățile de educa ție fizică;
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă.

să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare).
– execută corect mi șcările diferitelor segmente ale
corpului;
– se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
profesor;
– execută corect ac țiunile motrice înv ățate. PSIHOMOTRIC
să perceap ă componentele spa țio- – execut ă exerciții de dezvoltare fizic ă generală cu – deprinderi motrice de baz ă: mers,
alergare, s ăritură
– deprinderi utilitar – aplicative: târâre
pe palme și genunchi, mers in
echilibru între dou ă linii trasate pe sol

66
temporale (ritm, durat ă, distan ță,
localizare). măsurarea timpilor/cu repere spa țiale.

să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte. – se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii.

Sugestii de teme pentru proiec te sau teme care pot fi ab ordate în afara proiectelor: „Anotimpuri și tradiții”, „Hainele/casele de-a lungul
vremurilor”, „O istorie personal ă”, „Lumea…mereu în mi șcare”, „Ce idee!”, „A fost odat ă…!”, „Tot ce e în jurul nostru…”, „Acas ă”.

Cum este/a fost și va fi aici pe p ământ?

Nivel de studiu: 5-6/7 ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor.
– discută cu colegii și cu educatoarea despre subiecte
cunoscute (casa în care locuie ște, grădinița la care
este înscris, grupa din care face parte, planeta
noastră, univers, tradi ții, evenimente etc.);
– ascultă ce i se spune și apoi își spune părerea;
-întrebuin țează regulile unui dialog;
– vorbește pe un ton moderat.
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; să reacționeze la acestea.
– știe să vorbeasc ă despre schimb ările pe care le
sesizează în natur ă ca urmare a trecerii
anotimpurilor;
-se exprim ă coerent pentru a se face în țeles;
-solicită ajutorul adultului atunci când nu în țelege un
mesaj. LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să audieze cu aten ție un text, s ă rețină
ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a
înțeles.
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea
spusă/citită de educatoare; sau înregistrate pe diferite
suporturi magnetice;
– dobânde ște informa ții prin ascultarea cu aten ție a – mediul apropiat (casa/grupa,
grădinița/școala, planeta/universul
nostru);
– obiceiuri și tradiții locale/na ționale;
– însemne na ționale (stema, steagul);
-razboi/pace; dezastru/înflorire a unei
localități/națiuni;
– evoluția universului/evolu ția omului
– evenimente (istorice, personale
etc.);
– materie și materiale;
– transform ări ale materialelor în
procesul muncii;
– mijloace de transport (trecut,
prezent și viitor).

67
mesajului;
– demonstreaz ă înțelegerea textului apelând la
diferite modalit ăți de redare sau rememorare a
acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.)
să disting ă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect.
– recunoa ște, numește sau marcheaz ă grafic sunetul
inițial din cuvântul pronun țat oral;
– recunoa ște, numește sau marcheaz ă grafic sunetul
final din cuvântul pronun țat oral.
să-și îmbogățească vocabularul activ și
pasiv pe baza experien ței, activit ății
personale și/sau a rela țiilor cu ceilal ți
și simultan s ă utilizeze un limbaj oral
corect din punct de vedere gramatical. – învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor
sau activit ăților de înv ățare;
– utilizeaz ă treptat sinonime, antonime, omonime
– utilizeaz ă cuvintele noi în contexte adecvate;
– pune și răspund
e la întreb ări de tipul: De ce?,
Unde?, Când?, Ce înseamn ă?
– înțelege felul în care propozi țiile sunt alc ătuite din
cuvinte, cuvintele din silabe, iar silabele din sunete;
– sesizeaz ă greșelile gramaticale, precum și situațiile
create de utilizarea, cu bun ă știință, a acestora;
– alcătuiește propozi ții simple și dezvoltate (despre
obiecte și ființe familiare, personaje din pove ști,
aspecte ale vie ții sociale etc.).
să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are
înțeles (semnifica ție).
– ,,citește” succesiuni de imagini alc ătuind o
narațiune pe baza lor;
– învață să „citească” imaginile dintr-o pagin ă de la
stânga la dreapta și de sus în jos.
să găsească ideea unui text, urm ărind
indiciile oferite de imagini.
– face leg ătura între cuvintele pronun țate oral și
imaginile la care acestea se refer ă;
– leagă cuvântul oral de imagine și de cuvântul scris al ăturat
(format din cel mult 3 litere), în țelegând că acestea sunt
nume ale obiectelor, fenomenelor sau persoanelor.

să manifeste interes pentru citit.
– cunoaște elemente importante, distinctive, ale unei
cărți: copertă, foi, pagini; titlu, autor; text scris,
imagine; numerotarea paginilor, pre țul cărții etc;
– discută despre cărți (povești, poezii) care i s-au citit
ori la ale c ăror ilustra ții au privit;

68
– spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu
cărți/povești/poezii cu care a venit în contact;
– discută despre personaje din pove ști;
– povestește ceea ce a ,,citit”;
– împrumut ă cărți din biblioteca clasei și le pune la
loc.
să recunoasc ă literele alfabetului și alte
convenții ale limbajului scris

– discută despre diferite tipuri de scris (de mân ă, de
tipar) si diferite lucrari ti parite (reviste, ziare, c ărți
cu povești, cărți de colorat, c ărți cu poezii etc),
sesizând diferen ța dintre ele;
– recunoa ște cuvinte sau simboluri din calendarul
naturii, catalog, din lista cu sarcini a copilului de
serviciu etc.
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile motrice
elementare necesare folosirii acestora.
– execută diferite tipuri de tras ări peste modele date;
– completeaz ă desene începute sau urm ărește
perceptiv anumite trasee (ex.: labirintul);
– contribuie la scrieri colective (dic ționare, albume,
jurnale, scrisori, felicit ări), folosindu-se de decupaje
ale literelor sau cuvintelor.

să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze.
– trasează peste modelul punctat al literei de tipar
sau cifrei;
– trasează independent litere și cifre în cadrul unor
jocuri didactice, jocuri de rol sau activit ăți de
învățare (spontan ă sau dirijat ă);
– trasează peste cuvinte punctate;
– utilizeaz ă corect caietul de „scriere” (tip
matematic ă/geometrie sau dictando).

69
să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca baz ă a cuno ștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea
de grupuri/ mul țimi, pe baza unor
însușiri comune (form ă, mărime,
culoare) luate în considerare separat
sau mai multe simultan – selectează/grupează obiectele de aceea și
formă/mărime/culoare/lungime (la început ținând
seama de un singur criteriu, apoi de mai multe
simultan);
– clasifică obiecte pe care exist ă simboluri (ex.: toate
cuburile pe care scrie ,,a”, ori cifra ,,3”; toate florile
pe care se afl ă scrise cifre sau toate florile pe care
există semnul ,,X” – un semn oarecare);
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre
grupuri;
– recunoaște obiectele care nu pot face parte din
grupa format ă;
– execută serii de obiecte folo sindu-se de criteriile
cunoscute.
ȘTIINȚE

să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de diferite
criterii date ori g ăsite de el însu și:
triere, grupare/regrupare, comparare,
clasificare, ordonare, apreciere a cantității prin punere în coresponden ță.
– ordonează obiectele unei grupe care au aceea și
formă, dar dimensiuni diferite (m ărime, lungime,
grosime, l ățime), de la cel mai mic, scurt, sub țire,
îngust, la cel mai mare, lung, gros, lat; realizarea
completă a șirului cresc ător și apoi descresc ător
(pentru consolidarea reprezent ărilor privitoare la
raportul relativ de diferen ță dintre obiecte);
– compar ă grupele de obiecte prin punere în
coresponden ță (formare de perechi);
-observă raporturile cantitative între obiectele din
grupele comparate; – verbalizeaz ă constatările efectuate, folosind o
terminologie corect ă: „în cele 2 (sau mai multe) grupe
sunt tot atâtea…câte sunt în grupa…(echivalen ța) sau
„sunt mai multe/ mai pu ține…decât în
grupa…”(nonechivalen ța);
– motiveaz ă afirmațiile „pentru c ă toate…din grupa…
au pereche în grupa…, sau „pentru c ă în grupa…a
rămas un/ o…care nu are pereche în grupa… – diferențieri ale obiectelor dup ă
formă, mărime (3-5 dimensiuni),
culoare (3-5 culori), lungime, l ățime
(3-5 dimensiuni)
– apreciere globala a cantit ății si
apreciere prin punere in perechi in
limitele 1-10 (multe, pu ține, mai mult
decât…, mai pu țin decât…, tot atâtea)
– forme geometrice (cerc, p ătrat,
triunghi, dreptunghi)
– repere cronologice: acum, atunci,
mai târziu, mai devreme, zi, noapte
etc.;
– recunoa ștere și trasare cifre de la 1
la 10;
– numărat in intervalul 1-10;
– operații de adunare cu 1 unitate în
intervalul 1-10.

70
– reprezint ă grafic grupe de obiecte/ fiin țe (puneri în
coresponden ță).
să înțeleagă și să numeasc ă relațiile
spațiale relative, s ă plaseze obiecte
într-un spa țiu dat ori s ă se plaseze
corect el însu și în raport cu un reper
dat.
– utilizeaz ă repere cronologice în func ție de ritmurile
naturale: zi/noapte, diminea ță, prânz, sear ă,
primăvară, vară, toamnă, iarnă etc.;
– localizeaz ă și descrie un moment din activitatea
lui, folosindu-se de repere temporale din orarul lor
zilnic;
– apreciaz ă simultaneitatea evenimentelor (trei copii
cântă în timp ce al ți doi copii construiesc un pod);
– numește ordinea activit ăților proprii și estimeaz ă
durata lor;
– recunoaște și utilizeaz ă poziții spațiale plasând
diferite obiecte într-un spa țiu dat sau plasându-se pe
sine în raport cu un reper dat.
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri – deseneaz ă cercul (p ătrat, triunghi, dreptunghi)
după model sau dup ă o comand ă verbală;
– execută desene decorative și artistice folosind
formele geometrice;
– execută construcții folosind formele geometrice.
să efectueze opera ții și deducții logice,
în cadrul jocurilor cu piesele
geometrice
– realizeaz ă deducții simple logice: dac ă nu este
pătrat, nici cerc, nici triunghi, atunci este dreptunghi,
etc, in func ție de sarcina didactic ă a jocului;
– efectueaz ă, sub forma jocului logic, opera ții logice:
conjuncția, disjunc ția, negația.

să numere de la 1 la 10 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare
– alcătuiește grupe de 1, 2…10 obiecte;
– numără corect aceste obiecte în ordine cresc ătoare
și descresc ătoare;
– alcătuiește șirul numeric cresc ător (1-10),
înțelegând „cre șterea” cu câte un element de la o
„treaptă” la alta;
– construie ște grupe de obiecte prin coresponden ță
biunivocă (de unu la unu);
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a
arăta că o grupă are mai multe sau mai pu ține

71
obiecte decât o alta;
-recunoaște și indică cifrele
– înțelege rela ția număr-cifră (cifra simbolizeaz ă un
număr de obiecte/ fiin țe…de acela și fel, conform
unui criteriu prestabilit, convenit).
să efectueze opera ții de adunare și
scădere cu 1-2 unit ăți, în limitele 1-10.
– efectueaz ă operații de adunare și scădere cu 1-2
elemente, în limitele 1-10, prin manipulare de
obiecte.
– înțelege semnifica ția adunării și a scăderii, a
semnului „=”: în urma unei modific ări numerice
aduse unei grupe (adunare sau sc ădere), rezult ă (=) o
altă grupă cu un num ăr mai mare sau mai mic de
elemente;
– utilizeaz ă corect limbajul matematic adecvat
operației matematice de adunare sau sc ădere;
– dovede ște înțelegerea semnifica ției adunării și
scăderii, prin aplicarea acestor cuno ștințe în viața
cotidiană.

să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjur ătoare
(obiecte, aerul, apa, solul, vegeta ția,
fauna, fiin ța umană ca parte integrant ă
a mediului, fenomene ale naturii),
precum și interdependen ța dintre ele.
– descoperă elemente componente ale mediului
înconjurător prin antrenarea organelor de sim ț;
– sesizeaz ă diferențe în mediul apropiat (tinere țe-
bătrânețe; oraș-sat, munte-vale, ape-m ări etc.);
– recunoaște elemente componente ale spa țiului
despre care li se vorbe ște, cum ar fi: soare, lun ă,
stele, planete, nave spa țiale etc;
– discută, în mici grupuri informale despre unele
fenomene reale/de domeniul fic țiunii legate de timp
și spațiu: îmbătrânirea, teleportarea, g ăurile negre,
aurora boreal ă, mutanți, glaciațiunea, tunelul
timpului, aselenizarea etc.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor;
– sesizeaz ă, cu sprijin acordat, leg ăturile directe și
indirecte dintre elementele mediului (strânsa

– mediul apropiat (casa/grupa,
grădinița/școala noastr ă)
– anotimpurile și transform ările din
natură;
– oraș-sat, munte-vale, ape-m ări
– exploratori și mari descoperiri
– tinerețe-bătrânețe, trecut-prezent-
viitor
– oamenii și activitățile lor de-a
lungul istoriei
– elemente din spa țiu: lună, stele,
nave spațiale etc.

72
interdependen ță dintre acestea);
– caută informații suplimentare, antrenând p ărinții,
educatoarea, alte surse de informare.
să recunoasc ă și să descrie verbal
și/sau grafic anumite schimb ări și
transform ări din mediul apropiat.
– cere explica ții legate de modul de producere a
fenomenelor și efectele acestora asupra mediului;
– observă și enumer ă modificări apărute în via ța
omului, plantelor, animalelor în func ție de anotimp;
să le descrie și să le compare;
– încearcă să lege cauza de efect în natur ă și viața
cotidiană.
să cunoasc ă elemente ale mediului
social și cultural, pozi ționând
elementul uman ca parte integrant ă a
mediului
– denume ște/identific ă elemente locale (obiective
socio-culturale, economice, istorice, religioase, de
interculturalitate etc.);
– analizeaz ă/compară diferențele de cultur ă, tradiții,
specific, limb ă dintre na ționalități, popoare, rase;
– vorbește despre semnifica ția unor evenimente
naționale (tradi ționale, religioase, culturale, istorice).

să cunoasc ă existen ța corpurilor
cerești, a vehiculelor cosmice.
– denume ște/descrie vehicule cosmice pe baza
datelor oferite de diverse materiale din sfera audio-
vizualului și a cărților;
– își imagineaz ă/crează vehicule spa țiale, orașe ale
viitorului prin desen/pictur ă/modelaj/construc ții;
– redă prin jocuri de rol modul în care î și imagineaz ă
viața într-o navet ă spațială;
– adreseaz ă întrebări legate de existen ța corpurilor
cerești, a vehiculelor cosmice.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele aspectele
studiate/observate;
– cunoaște existen ța mai multor medii de via ță și
factorii care le pot influen ța;
– își exprimă descoperirile și ideile utilizând un
limbaj adecvat în redarea cuno ștințelor despre
mediile studiate.

să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și – identific ă unele probleme de mediu pe care le
întâlnește în activit ățile desfășurate în aer liber

73
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite.
(excursii, vizite, plimb ări);
– particip ă, alături de adul ți, la acțiuni practice de
îngrijire, ocrotire și protejare a mediului;
– particip ă la între ținerea și îngrijirea mediului
apropiat (plante, vie țuitoare etc.);
– construie ște modele care simuleaz ă diferite medii
(machete, diorame, colaje, albume);
– motiveaz ă necesitatea protec ției mediului de c ătre
om;
– selecteaz ă imagini, c ărți, reviste dup ă criterii date
de educatoare, în leg ătură cu aspectele de mediu
cunoscute;
– își exprimă impresiile și trăirile proprii despre
natură și protejarea acesteia prin activit ăți artistico-
plastice, practice, muzicale.

să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii.
– utilizeaz ă, în acțiuni simple, unelte de cur ățare a
mediului ambiant;
-respectă regulile de convie țuire social ă manifestând
un comportament civilizat în rela țiile cu cei din jur
(copii, adul ți);
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de
mediul în care tr ăiește (ex: construirea de ad ăposturi
pentru păsări pe timp de iarn ă, hrănirea acestora);
– își imagineaz ă soluții, acțiuni de remediere a unor
probleme de mediu;
– își manifest ă creativitatea în lucr ări destinate
atenționării celor din jur asupra necesit ății unui
comportament adecvat (e x: realizarea unor afi șe,
machete, postere, bannere, modele atractive de
coșuri de gunoi etc).

să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală. – respectă normele de convie țuire social ă;
– prezintă mici istorioare/întâmpl ări legate de familia
proprie, colegi, prieteni, vecini. OM ȘI
SOCIETATE
să trăiască în relațiile cu cei din jur – manifest ă atitudini tolerante fa ță de alte – obiceiuri și tradiții locale/na ționale;
– evenimente (istorice, personale etc.)
– cum reac ționăm la schimbare, la
întâlnirea cu o alt ă formă de viață

74
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului. entități/forme de via ță cu care ar putea intra în
contact sau care au existat și le sunt prezentate;
– dobânde ște autonomie în activitatea zilnic ă.

să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei în
care locuie ște (elemente de relief,
așezare geografic ă, obiective socio-
culturale, istorice, religioase, etnice). – cunoaște numele țării de origine, continentul,
planeta, domiciliul cu detalii.
– memoreaz ă evenimente și le recunoa ște după
anumite caracteristici, core late cu repere temporale
sau spațiale.
să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei
activități practice. – cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
practice și verbalizeaz ă acțiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile de
lucru însu șite.
– execută individual sau în grup tema dat ă;
– execută operații practice simple: taie cu foarfeca
(cu/fără contur), îndoaie (pliaz ă) hârtia, șnuruiește,
bobinează, împletește, așează masa etc.
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate,
dovedind, treptat, c ă a dobândit încredere în for țele
proprii.

să se raporteze la mediul apropiat,
contribuind la îmbog ățirea acestuia
prin lucrările personale.
– realizeaz ă lucrări originale, manifestând
creativitate în alegerea subiectelor;
– valorific ă experiența dobândit ă în diferite situa ții;
– își exprimă opinia fa ță de lucrarea proprie și/sau
față de lucrarea celorlal ți, motivându- și părerile.

– denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: ac, ață, foarfece, hârtie
glasată, hârtie creponat ă, lipici,
sârmă, suitaș, vesela, tacâmuri,
șervețel, etc.

să descopere lumea înconjur ătoare cu
ajutorul auzului. – descoperă lumea înconjur ătoare cu ajutorul
auzului.
să diferen țieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferen țiază și reproduce sunete de intensit ăți
contrastante: tare-încet;
– diferen țiază și reproduce sunete cu durat ă
contrastant ă: lungi-scurte;
– diferențiază și reproduce sunete înalte și joase
(intervalul Sol-Do). ESTETIC ȘI
CREATIV

să intoneze cântece pentru copii. – cântă cântece pentru copii, singuri, împreun ă cu
sau acompania ți de educatoare. – sunete din natur ă, sunete ale
obiectelor din mediul apropiat
– sunete produse de diferite obiecte sonore – sunete produse de diferite
instrumente muzicale (tob ă, vioară,
chitară, pian, trompet ă, fluier etc.)
– sunetul vorbit si sunetul cântat
– diferențieri de sunete dup ă: înălțime
(înalte, joase), durata (lungi, scurte),

75
să acompanieze ritmic cântecele.
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări
corporale, obiecte sonore sau juc ării muzicale (tob ă,
clopoțel, tamburin ă etc.).
să asocieze mi șcările sugerate de textul
cântecului cu ritmul acestuia
– improvizeaz ă spontan scurte mo tive sincretice (text
onomatopeic și melodie, text onomatopeic și
mișcare etc.).
să asculte și să recunoasc ă fragmente
din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia. – ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște
fragmente din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.

să redea teme plastice specifice
desenului. – execută linii drepte sau curbe închise și deschise,
puncte.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.
– execută efecte plastice cu pensula sau folosind
diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea,
decolorarea, p ămătuful de vat ă, degetul, firul de a ță,
stropirea etc.).
să compună în mod original și personal
spațiul plastic.
– executa lucr ări colective/individuale prin
combinarea diferitelor tehnic i de lucru: colaje, desen
grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente estetice.
– descoper ă semnifica ția lucrărilor proprii/ale altor
copii prin analiza formelor, liniilor, culorilor etc.
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor
(expoziții, aniversari, decor ări, concursuri, tombole
etc.)

să privească și să recunoasc ă creații
artistice corespunz ătoare specificului
de vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de
familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale
oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere
de arta na ționale și universale, corespunz ătoare
vârstei și preocup ărilor sale.
intensitate (tare, încet)
– cântece, jocuri muzicale, jocuri cu
text si cant, audi ții adecvate vârstei și
temei de studiu.

– denumiri ale obiectelor specifice:
creion, pensula, acuarele, plan șă,
șevalet, plastilina, lut, plan șetă etc.
– denumiri ale culorilor de baz ă: roșu,
galben, albastru, verde, ale non-
culorilor: negru, alb și ale unor
nuanțe ce rezult ă din combinarea
culorilor de baz ă cu non-culorile
– opere de art ă adecvate vârstei și
temei de studiu.

PSIHOMOTRIC
să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului. – cunoaște și folosește echipamentul specific la
activitățile de educa ție fizică;
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă. – denumirea unor p ărți ale corpului
implicate in mi șcare (brațe, picioare,
spate, cap, gat, genunchi, palme,

76

să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare).
– răspunde motric la o comand ă dată;
– execută corect mi șcările diferitelor segmente ale
corpului.

să perceapă componentele spa țio-
temporale – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare.
coate etc.)
– deprinderi motrice de baz ă: mers și
variante de mers, alergare și variante
de alergare, s ăritură în lungime,
săritură în adâncime
– deprinderi utilitar – aplicative: târâre
pe coate și abdomen, mers in
echilibru pe o suprafa ță înclinată și
pe o linie trasat ă pe sol, cățărare;
– dansuri tematice, euritmice;
– mini-fotbal, mini-basket.

Sugestii de teme pentru proiec te sau teme care pot fi ab ordate în afara proiectelor: „Anotimpuri și tradiții”, „Hainele/casele de-a lungul
vremurilor”, „O istorie personal ă”, „Lumea…mereu în mi șcare”, „Ce idee!”, „Exploratorii”, „A fost odat ă…!”, „Tot ce e în jurul
nostru…”,”Mun ții – un miracol”, „Acas ă”, „Mândru sunt c ă sunt român!”.

Când/cum și de ce se întâmpl ă?

Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor – ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– discută cu colegii, cu educatoarea și cu alți adulți
despre vie țuitoare, plante, fenomene etc.
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; să reacționeze la acestea
– întreabă și răspunde la întreb ări;
– se exprim ă coerent pentru a se face în țeles;
– primește mesaje și îndepline ște instrucțiuni simple;
– dobande ște informa ții prin ascultarea cu aten ție a – viețuitoare (domestice: câine,
pisică, vacă, oaie, g ăină, rață și
sălbatice: vulpe, urs, lup etc.);
– plante (ghiocel, lalea, crizantem ă)
– legume și fructe (m ăr, portocal ă,
căpșuni, cire șe și ceapă, morcov,
ardei gras);
– materiale și produse

77
mesajului.
să audieze cu aten ție un text, s ă rețină
ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a
înțeles
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă de
educatoare și poveste ște, la rândul s ău, o poveste
ascultată.
să disting ă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect
– compune, treptat, propozi ții din dou ă, trei sau mai
multe cuvinte;
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor
sau activit ăților de înv ățare.
să recunoasc ă cuvinte simple și litere
în contexte familiare
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de
imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul
naturii, catalog, din lista cu sarcini a copilului de
serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în vederea
executării unei sarcini date – completeaz ă desene simple începute sau urm ărește
perceptiv anumite trasee simple.
să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze. – trasează peste modelul punctat al literei de tipar
sau cifrei;
– trasează independent litere și cifre în cadrul unor
jocuri didactice, jocuri de rol sau activit ăți de
învățare (spontan ă sau dirijat ă).
– utilaje, ma șini, echipamente
– procesul de produc ție
– despre economie și comerț
– fenomene ale naturii
– experimente

să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjur ătoare
(obiecte, aerul, apa, solul, vegeta ția,
fauna, fiin ța umană ca parte integrant ă
a mediului, fenomene ale naturii),
precum și interdependen ța dintre ele. -numește elementele structurale ale mediului
apropiat: ap ă, aer, sol, plante, animale, oameni și a
elementelor create de ace știa.

să enumere p ărțile componente ale
corpului uman, plantelor, animalelor,
arătând utilitatea acestora
– enumeră părți componente ale plantelor,
animalelor;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă
interes pentru el. ȘTIINȚE

să recunoasc ă și să descrie verbal – recunoa ște fenomene ale naturii (vânt, briz ă,

78
și/sau grafic anumite schimb ări și
transform ări din mediul apropiat viscol, ploaie, ninsoare, înghe ț, grindin ă, fulger,
furtună, trăsnet, tunet) în mome ntul producerii lor;
– cere explica ții legate de modul de producere a
fenomenelor și efectele acestora asupra mediului.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor făcute
– adreseaz ă întrebări în leg ătură cu aspectele
studiate/observate
– vorbește despre plantele și animalele din mediile
terestre, acvatice etc.
să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite
– își asumă responsabilit ăți de îngrijire/ocrotire a
mediului apropiat lui;
– particip ă la între ținerea și îngrijirea mediului
apropiat (plante, vie țuitoare etc.);
– motiveaz ă necesitatea protec ției mediului de c ătre
om.
să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă;
– utilizeaz ă în acțiuni simple unelte de cur ățare a
mediului ambiant;
-respectă regulile de convie țuire social ă manifestând
un comportament civilizat în rela țiile cu cei din jur
(copii, adul ți);
– ia atitudine fa ță de cei care gre șesc;
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de
mediul în care tr ăiește (ex: construirea de ad ăposturi
pentru păsări pe timp de iarn ă, hrănirea acestora.
să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca baz ă a cuno ștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea
de grupuri/ mul țimi, pe baza unor
însușiri comune (form ă, mărime,
culoare) luate în considerare separat
sau mai multe simultan – observă obiectele din sala de grup ă;
– recunoaște și denumește obiectele indicate;
– selecteaz ă și grupeaz ă obiectele de aceea și formă/
mărime/ culoare (la început ținând seama de un
singur criteriu, apoi de mai multe simultan;
– construie ște spații închise (ex.: forme neregulate
ori regulate, utilizând cuburi, șireturi, sârm ă, sfoară).

să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de diferite – execută serii de obiecte (3 dimensiuni) folosindu-
se de criteriile cunoscute;

– apreciere global ă a cantit ății si
apreciere prin punere in perechi in
limitele 1-5 (multe, pu ține, mai mult
decât…, mai pu țin decât…, tot atâtea)
– forme geometrice (cerc, p ătrat,
triunghi, dreptunghi – numărat în intervalul 1-5 si cifrele
de la 1 la 5
– adunare și scădere cu 1 unitate în
limitele 1-5

79
criterii date ori g ăsite de el însu și:
triere, grupare/regrupare, comparare,
clasificare, ordonare, apreciere a cantității prin punere în coresponden ță – compar ă două bețișoare și să identifice care este
mai gros, mai lung etc.

să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri – recunoa ște și denume ște figuri geometrice (cerc,
pătrat, triunghi, dreptunghi).

să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare – recunoaște și denumește cifre în intervalul 1-5;
alcatuieste grupe de 1, 2, 3, 4, 5 obiecte -construie ște
grupe de obiecte prin coresponden ță biunivoc ă (de
unu la unu);
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a
arăta că o grupă are mai multe sau mai pu ține
obiecte decât o alta;
– alcatuie ște șirul numeric cresc ător și descresc ător
în limitele 1-5;
-pune în coresponden ță cifra cu cantitatea de
obiecte;
– numește vecinul din dreapta sau din stânga unui
număr (cifre) dat (ex.: pentru 3, s ă identifice pe 2 și
pe 4);
– trasează cifre în intervalul 1-5.
efectueaz ă operații de adunare și
scădere cu 1 unitate în limitele 1-5
– numără și efectueaz ă operații de adunare și scădere
cu o unitate în intervalul 1-5;
– utilizeaz ă corect limbajul matematic adecvat
operației matematice de adunare sau sc ădere (ex.:
1 mașinuță +2 mașinuțe = 3 mașinuțe).

să compună și să rezolve probleme
simple, implicând adunarea/ sc ăderea
în limitele 1-5 – compune probleme simple în limitele 1-3, prin
adăugarea/
extragerea unui element; – compune probleme simple în limitele 1-5, prin adăugarea/extragerea unui element.

OM ȘI
SOCIETATE să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială, – respectă normele de convie țuire social ă.

80
precum și reguli de securitate
personală
să-și adapteze comportamentul propriu
la cerințele grupului în care tr ăiește
(familie, gr ădiniță, grupul de joac ă) – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute.

să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului – manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care
aparțin diferitelor confesiuni/categorii minoritare.

să-și adapteze comportamentul propriu
la cerințele grupului în care tr ăiește
(familie, gr ădiniță, grupul de joac ă)
– ascultă și respectă alte păreri;
– cunoaște responsabilit ățile în microgrupul din care
face parte; – acceptă și oferă sprijin.
să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei în
care locuie ște (elemente de relief,
așezare geografic ă, obiective socio-
culturale, istorice, religioase, etnice)
– identific ă forme de relief.
– cunoaște numele țării de origine și al localit ății
natale și își cunoaște domiciliul;
– cunoaște numele capitalei, al ora șului natal,
numele str ăzii etc;
– cunoaște și respectă tradițiile populare, s ărbătorile
religioase ale familiei și ale comunit ății.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei activități practice – cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
practice și verbalizeaz ă acțiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj adecvat.

să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practic, valorificând deprinderile de
lucru însu șite
– execută individual sau în grup tema dat ă;
– sesizeaz ă modificările produse in urma ac țiunii
cu/asupra unor materiale de lucru (mototolire, pliere,
îndoire etc.);
– selecteaz ă adecvat uneltele si materialele necesare,
conform temei alese/date;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate,
dovedind, treptat, c ă a dobândit încredere în for țele
proprii.

– denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: hârtie glasat ă, hărtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel
etc.

ESTETIC ȘI
CREATIV să descopere lumea înconjur ătoare cu
ajutorul auzului. – descoperă lumea înconjur ătoare cu ajutorul
auzului. – sunete din natur ă, sunete ale
obiectelor din mediul apropiat

81
să diferen țieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale – diferențiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete
produse de diferite obiecte sonore.

să intoneze cântece pentru copii – cânt ă cu dezinvoltur ă cântece pentru copii, singuri,
împreună cu sau acompania ți de educatoare.
să acompanieze ritmic cântecele – acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări
corporale, obiecte sonore sau juc ării muzicale.
să asocieze mi șcările sugerate de textul
cântecului cu ritmul acestuia
– improvizeaz ă spontan scurte mo tive sincretice (text
onomatopeic și melodie, text onomatopeic și
mișcare etc.).
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica audiat ă
-se mișcă liber în concordan ță cu caracterul unor
cântece pentru copii, all unei piese populare din
zonă și a unor fragmente din muzic ă cultă sugestive
pentru specificul de vârst ăal copiilor.
să asculte și să recunoasc ă fragmente
din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia. – ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște
fragmente din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului
– utilizeaz ă corect instrumentele de lucru (creion,
pensulă, carioca, cret ă, ceracolor etc.) în exprimarea
liberă a gestului grafic (chiar și prin mâzg ălituri);
– utilizeaz ă diferite imagini, respectând conturul
acestora.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii. -aplică pe suprafete date sau libere culoare (cu
pensula, creionul, burete,etc.) – realizeaz ă compozi ții plastice prin prelucrarea
formelor spontane.
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea unor
teme plastice – pregătește materialul de modelat (plastilina, lut,
coca etc.);
– modeleaz ă forme de baz ă (minge, șarpe, cornule țe
etc.).

să compună în mod original și personal
spațiul plastic
– aplică tehnici de lucru înv ățate pentru redarea unei
teme date sau din imagina ție;
– creează forme noi prin îmbinarea unor elemente – sunete produse de diferite obiecte
sonore
– sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
– sunetul vorbit si sunetul cântat
– cântece, jocuri muzicale, jocuri cu
text si cant, audi ții adecvate vârstei și
temei de studiu.

– denumiri ale obiectelor specifice:
creion, pensula, acuarele, plan șa,
șevalet, plastilina, lut, plan șeta etc.
– denumiri ale culorilor de baza: ro șu,
galben, albastru, verde, ale altor
culori și nuanțe și ale non-culorilor:
negru, alb
– opere de arta adecvate vârstei și
temei de studiu

82
cunoscute.
să priveasc ă și să recunoasc ă creații
artistice corespunz ătoare specificului
de vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de
familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale
oamenilor) – recunosc lucr ările lor și pe ale colegilor;
– recunosc peisaje, imagini din filme, pove ști, eroi
din povești etc.

să cunoască și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului – cunoaște și folosește echipamentul specific la
activitățile de educa ție fizică;
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă.

să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare)
– respect ă poziția corect ă a corpului și a
segmentelor acestuia pentru comenzile de mers și
alergare (obi șnuit și în diferite variante);
– execută exerciții de mers, alergare și săritură
păstrând pozi ția corectă;
– execută corect mi șcările diferitelor segmente ale
corpului;
– dovedește că și-a însușit corect schema corporal ă.

să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distan ță,
localizare) – răspunde motric la o comand ă dată;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare. PSIHOMOTRIC

să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte – execută corect ac țiunile motrice înv ățate, în
condiții variate, cât mai aproape de situa țiile reale;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii sau jocuri sportive. – deprinderi motrice de baz ă: mers,
alergare, s ăritură
– deprinderi utilitar – aplicative: târâre
pe palme și genunchi, mers in
echilibru între dou ă linii trasate pe
sol, tragere și împingere
– dansuri tematice, euritmice

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”, „Lumini si umbre”, „Cum
traieste…?”,”Cum se misca…?”, „La ce foloseste…?”, „Cine a facut…?”, „Forme si culori” etc.

83

Când/cum și de ce se întâmpl ă?

Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor
– discută cu colegii și cu educataorea despre
viețuitoare, plante, fenomene ale naturii, materiale
și produse, utilaje și echipamente cu care intr ă în
contact sau care le sunt prezentate; – ia parte la activit ățile de înv ățare in grup
(sugereaz ă ce este de f ăcut mai departe intr-o
activitate/intr-un joc etc.).
să audieze cu aten ție un text, s ă
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles. – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă
de profesor și poveste ște, la rândul s ău,
povești/istorioare cunoscute;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral
și ale celui corporal în transmiterea unor idei și
sentimente;
– realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol
pornind de la textul unei povestiri sau poezii,
utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind
indicațiile sugerate de text.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect – pronunță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, numește și marcheaz ă grafic sunetul
final, interior sau ini țial din cuvântul pronun țat
oral. LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să-și îmbog ățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experien ței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilal ți și simultan s ă – învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a
activităților de înv ățare propriu-zis ă;
– prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor
sau activit ăților; – viețuitoare (prin compara ție: lupul și
vulpea, câinele și pisica, coco șul și găina,
oaia și capra etc.)
– plante (prin compara ție: ghiocelul și
zambila, laleaua și narcisa, crizantema și
tufănica)
– legume și fructe (prin compara ție: mărul
și para, cire șele și vișinele, nuca și alunele,
roșia și ardeiul, cartoful și morcovul, ceapa
și usturoiul etc.)
– materiale și produse
– materie vie, materie moart ă, universul
– combustibili mijloace de locomo ție
– fenomene ale naturii
– experimente

84
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical
-utilizează cuvinte noi în contexte adecvate;
-pune întreb ări și raspunde la cele adresate lui;
– înțelege felul în care propozi țiile sunt alc ătuite
din cuvinte, cuvintele din silabe, iar silabele din
sunete;
– alcătuiește propozi ții simple și dezvoltate (despre
obiecte, fiin țe familiare, personaje din pove ști
,aspecte ale vie ții sociale;
– solicită explicarea cuvintelor noi.
să recunoasc ă existența scrisului
oriunde îl întâlne ște
– întelege diferen ța dintre desen (imagine) și scris
– indică (arată unde este) scrisul în c ărți, reviste,
ziare, filme etc;
– indică scrisul în mediul înconjur ător (nume de
străzi, indicatoare, pl ăcuțe cu numere de ma șini,
firme, nume de produse etc.).
să înțeleagă că tipăritura (scrisul)
are înțeles (semnifica ție)
– poate să înțeleagă și poate sa spun ă că o etichetă
scrisă pe un sertar, dulap, o cutie etc. ne arat ă ce
este înăuntru;
– poate citi succesiuni de imagini alc ătuind o
narațiune pe baza lor.
să găsească ideea unui text,
urmărind indiciile oferite de
imagini. – leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul
scris alăturat, înțelegând ca acestea sunt nume;
– asociază, treptat, sunetul cu litera corespondent ă
și trasează litere sau cuvinte dup ă un model dat
sau peste modelul punctat.
să manifeste interes pentru citit – discută cu colegii, parintii, prietenii despre c ărți
(povești, poezii) care i s-au citit ori la ale c ăror
ilustrații au privit;
– poate spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu
(povești/poezii cu care a venit în contact);
-discută despre personaje din pove ști;
– povestește ceea ce a ,,citit”;
– cunoaște cum se împrumut ă cărți din biblioteca
clasei și obligatia de a le pune la loc .

să recunoasc ă literele alfabetului și – asociaz ă cu sprijin acordat sau din proprie

85
alte conven ții ale limbajului scris
inițiativă, sunetul cu litera (literele)
corespondent ă(e);
– asociază litera cu imaginea unui obiect, a c ărei
denumire începe cu litera respectiv ă, într-un
dicționar pentru copii (vocabular în imagini);
– gasește cât mai multe cuvinte care încep ori se
termină cu aceeași literă;
– compune cuvinte scurte, familiare (ini țial după
model și apoi independent);
– să compună treptat propozi ții din dou ă, trei sau
mai multe cuvinte (ini țial cu sprijin).
să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini date – caută în dicționare, cărți, reviste pentru a capata
informații (imagini, litere sau text) despre tema
dată (ex.: tot ce g ăsește despre pisic ă, urs, soare
etc., imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care
adultul i le cite ște; copilul va hot ărî dacă se
potrivesc cu sarcina primit ă);
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.:
alcătuirea unui album despre via ța animalelor și
păsărilor dintr-o zon ă, construirea unui afi ș
publicitar sau a unui anun ț de vânzare/cump ărare
a unui obiect etc.).
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile motrice
elementare necesare folosirii
acestora – execută diferite tipuri de tras ări peste modele
date (ex.:unirea de puncte pentru a construi diferite
imagini – de la cele mai simple la cele mai
complicate, litere, cifre etc.);
– respect ă reguli/ condi ții minime ale actului
scrierii: pozi ția corectă a corpului, a mâinii și a
instrumentului de scris în mân ă;
– trasează semne grafice corect în ceea ce prive ște
mărimea, spa țierea, direc ția de la stânga – la
dreapta, de sus – în josul paginii, l ăsând spațiu
pentru „alineat”; -seriază grupuri de semne grafice.

să utilizeze desene, simboluri pentru -utilizează, încuraja ți de educatoare, s ăgeți,

86

a transmite semnifica ție

cerculețe, cruciuli țe, litere etc., în jocurile de rol
ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare),
pentru a semnifica direc ții, locuri ale
participan ților sau obiectelor într-un joc/context.

să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegeta ția, fauna, fiin ța umană
ca parte integrant ă a mediului,
fenomene ale naturii), precum și
interdependen ța dintre ele. – enumeră părți componente ale plantelor,
animalelor;
– descrie caracteristici ale mediului natural și
social;
– analizeaz ă/compară reacții ale plantelor,
animalelor și omului în diferite situa ții, sub
influența factorilor de mediu;
– observă, pe o anumit ă perioadă dată, un anumit
proces (cre șterea unei plante, dezvoltarea unui
animal etc.) și înregistreaz ă date în leg ătură cu
această activitate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor;
– își asumă responsabilit ăți de îngrijire/ocrotire a
mediului apropiat lui
să cunoasc ă existența corpurilor
cerești, a vehiculelor cosmice
– denume ște/descrie sumar corpuri cere ști pe baza
criteriilor perceptive;
– compară corpurile cere ști între ele sub aspectul
mărimii, formei, culorii și a altor date accesibile
vârstei;
– denume-te/descrie vehicule cosmice pe baza
datelor oferite de diverse materiale din sfera
audio-vizualului și a cărților;
– imagineaz ă/creează vehicule spa țiale, orașe ale
viitorului prin desen/pictur ă/modelaj/construc ții;
– redă prin jocuri de rol modul în care î și
imagineaz ă viața într-o navet ă spațială;
– adreseaz ă întrebări legate de existen ța corpurilor
cerești, a vehiculelor cosmice. ȘTIINȚE

să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate – adreseaz ă întrebări în legătură cu cele aspectele
studiate/observate;

87
– cunoa-te existen ța mai multor medii de via ță și
factorii care le pot influen ța;
– exprimă descoperirile și ideile sale utilizând un
limbaj adecvat în redarea cuno ștințelor despre
mediile studiate;
– vorbește despre plantele și animalele din mediile
terestre, acvatice și antropice studiate;
– interpreteaz ă date și simboluri din care extrage
informații (calendarul naturii, tabelul
responsabilit ăților, jurnalul grupei);
– relatează activități umane din mediile antropizate
studiate (ora șul, satul, cartierul);
-comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor.
să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite
– identific ă unele probleme de mediu pe care le
întâlnește în activit ățile desfășurate în aer liber
(excursii, vizite, plimb ări);
– participă, alături de adul ți, la acțiuni practice de
îngrijire, ocrotire și protejare a mediului;
– particip ă la întreținerea și îngrijirea mediului
apropiat (plante, vie țuitoare etc.);
– selecteaz ă imagini, c ărți, reviste dup ă criterii date
de educatoare, în leg ătură cu aspectele de mediu
cunoscute;
– construie ște modele care simuleaz ă diferite medii
(machete, diorame, colaje, albume);
– motiveaz ă necesitatea protec ției mediului de
către om;
– își exprimă impresiile și trăirile proprii despre
natură și protejarea acesteia prin activit ăți
artistico-plastice, practice, muzicale.

să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii
– cunoaște existen ța unor comportamente excesive
care pot afecta s ănătatea (consumul de alcool,
tutun, cafea etc.); – respect ă regulile de convie țuire social ă

88
manifestând un comportament civilizat în rela țiile
cu cei din jur (copii, adul ți);
– cunoaște regulile de minim ă protecție a naturii și
să anticipeze pericolele înc ălcării lor;
– sesizeaz ă comportamente neconforme cu regulile
de protecție a mediului înv ățate;
– ia atitudine fa ță de cei care gre șesc;
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de
m e d i u l î n c a r e t r ăiește (ex: construirea de
adăposturi pentru p ăsări pe timp de iarn ă, hrănirea
acestora);
– imagineaza solu ții, acțiuni de remediere a unor
probleme de mediu;
– manifest ă creativitate în lucr ări destinate
atenționării celor din jur asupra necesit ății unui
comportament adecvat (ex: realizarea unor afi șe,
machete, postere, bannere, modele atractive de
coșuri de gunoi etc).

să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau mai
multe simultan – stabilește relații între obiecte și grupuri de
obiecte dup ă diferite criterii;
-descoper ă și alte însu șiri (decât m ărimea)
după care pot fi grupate;
– recunoa ște/explică asemănările și deosebirile
dintre grupuri.
– recunoa ște obiectele care nu pot face parte din
grupa format ă;
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
-clasifică obiecte dup ă criteriul
culorii,formei,grosimii,latimii;
– clasifică obiecte dup ă criteriul utiliz ării lor;
– clasifică obiecte pe care exist ă simboluri (ex.:
toate cuburile pe care scrie ,,a”, ori cifra ,,3”; toate
florile pe care se afl ă scrise cifre sau toate florile
pe care exist ă semnul ,,X” – un semn oarecare);
– compară grupele formate, apreciind global unde

– diferențieri ale obiectelor dup ă formă,
mărime (3-5 dimensiuni), culoare (3-5
culori), lungime, l ățime (3-5 dimensiuni
– utilizarea ceasului (orele fixe, jum ătatea,
sfertul de or ă);
– forme geometrice: p ătrat, triunghi,
dreptunghi, romb – recunoaștere și trasare cifre de la 1 la 10;
– numărat in intervalul 1-20;
– operații de adunare cu 1-2 unit ăți în
intervalul 1-10.

89
sunt mai multe/ mai pu ține.
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță.
– ordoneaz ă obiectele unei grupe care au aceea și
formă, dar dimensiuni diferite (m ărime, lungime,
grosime, l ățime), de la cel mai mic, scurt, sub țire,
îngust, la cel mai mare, lung, gros, lat; realizarea
completă a șirului cresc ător și apoi descresc ător
(pentru consolidarea reprezent ărilor privitoare la
raportul relativ de diferen ță dintre obiecte);
-compară grupele de obiecte prin punere în
coresponden ță (formare de perechi);
– observă raporturile cantitative între obiectele din
grupele comparate;
– verbalizeaz ă constatările efectuate, folosind o
terminologie corect ă: „în cele 2 (sau mai multe)
grupe sunt tot atâtea…câte sunt în grupa…(echivalen ța) sau „sunt mai multe/ mai
puține…decât în grupa…”(nonechivalen ța);
– motiveaz ă afirmațiile „pentru c ă toate…din
grupa… au pereche în grupa…, sau „pentru c ă în
grupa…a r ămas un/ o…care nu are pereche în
grupa…; – reprezint ă grafic grupe de obiecte/ fiin țe (puneri
în coresponden ță);
– găsește cele 2 modalit ăți de stabilire a
echipoten ței (extragerea sau ad ăugarea unui
element la una din cele 2 grupe comparate).

să înțeleagă și să numeasc ă relațiile
spațiale relative, s ă plaseze obiecte
într-un spa țiu dat ori s ă se plaseze
corect el însu și în raport cu un reper
dat – spune unde se g ăsește el în raport cu un anumit
obiect din spa țiu (în camer ă, în afara camerei, pe
scaun, sub mas ă, lângă colegul s ău etc.);
– numește un obiect care se g ăsește la dreapta sau
la stânga altui obiect, deasupra sau dedesubtul lui,
motivându-i pozi ția atunci când și atât cât este
posibil;
– utilizeaz ă limbajul adecvat rela țiilor spațiale
relative: pe, sub, în, peste, deasupra, dedesubt,

90
înăuntru, afar ă, aproape, departe, mai aproape, mai
departe, cel mai aproape, cel mai departe, lâng ă
mine, aici, acolo;
– utilizeaz ă corect gradele de compara ție: mai, cel
mai, foarte, tot atât de…, la fel de…ca și….
să efectueze opera ții și deducții
logice, în cadrul jocurilor cu piesele
geometrice
– aranjeaz ă piesele geometrice în „tablouri”, dup ă
criterii date;
– efectueaz ă operații de ordonare/ clasificare a
pieselor geometrice, dup ă însușiri diferite;
– realizeaz ă deducții simple logice: dac ă nu este
pătrat, nici cerc, nici triunghi, atunci este
dreptunghi, etc, in func ție de sarcina didactic ă a
jocului;
– alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente
(echipotente), utilizând piesele geometrice în
jocuri logice sau didactice. – efectueaz ă, sub forma jocului logic, opera ții
logice: conjunc ția, disjunc ția, negația;
– efectueaz ă coresponden țe între elementele a 2
grupe (coresponden ța biunivoc ă).

să măsoare timpul prin intermediul
ordonării evenimentelor, precum și
cu ajutorul instrumentelor adecvate – spune ce se întâmpl ă înainte și după un
eveniment (activitate);
– spune care activitate (eveniment) are loc: prima,
a doua, ultima;
– spune care activitate (eveniment) a durat: mai
mult/mai pu țin;
– cunoaste utilizarea calendarului;
– cunoaste utilizarea ceasului;
– recunoaste orele fixe pe ceas.

să numere de la 1 la 10 recunoscând
grupele cu 1-10 obiecte și cifrele
corespunz ătoare
– alcătuiește șirul numeric cresc ător (1-5 la grupa
mijlocie și 1-10 la grupele mari și pregătitoare),
înțelegând „cre șterea” cu câte un element de la o
„treaptă” la alta;
– alcătuiește șirul descresc ător 1-10, sesizând

91
descreșterea cu câte un element de la o treapt ă la
alta;
– recunoa ște și denume ște cifre în intervalul 1-10
și chiar 20;
– pune în coresponden ță cifra cu cantitatea de
obiecte;
– numără crescător și descresc ător, pornind de la
un număr dat*;
– descoper ă care cifră lipsește într-un șir dat;
– numește vecinul din dreapta sau din stânga unui
număr (cifre) dat (ex.: pentru 3, s ă identifice pe 2
și pe 4);
– compune/ descompune un num ăr, găsind cât mai
multe solu ții;
– înțelege rela ția număr-cifră (cifra simbolizeaz ă
un număr de obiecte/ fiin țe…de acela și fel,
conform unui criteriu prestabilit, convenit);
-repetă această relație în situa ții noi și variate;
– aplică în viața cotidian ă cunoștințele învățate.
să efectueze opera ții de adunare și
scădere cu 1- 2 unități, în limitele
1-10
– efectueaza opera ții de adunare și de scădere cu 1-
2 elemente, în limitele 1-10, prin manipulare de
obiecte;
– utilizeaz ă corect semnul + (plus), – (minus) și
semnul = (egal), doar între cifre (niciodat ă între
obiecte concrete sau imagini ale acestora);
– utilizeaz ă corect limbajul matematic adecvat
operației matematice de adunare sau sc ădere
(ex.: 1 ma șinuță +2 mașinuțe = 3 mașinuțe);
– dovede ște înțelegerea semnifica ției adunării și
scăderii, prin aplicarea acestor cuno ștințe în viața
cotidiană.

să identifice pozi ția unui obiect într-
un șir utilizând numeralul ordinal.
– identific ă și numeste primul și ultimul element
dintr-un șir de 3, 5, 10 elemente;
– identific ă un obiect, utilizând numeralul ordinal,
într-un șir de 3, 5, 7, 9 elemente (ex.: al doilea, al

92
treilea, al patrulea, al cincilea);
– utilizeaz ă adecvat numele numeralelor ordinale
numărând: primul, al doilea etc.;
– face diferen ța între numeralul ordinal și cel
cardinal (ex. al doilea obiect dintr-un șir poate
avea înscris pe el cifra 4, aceasta neînsemnând c ă
este al patrulea).
să compună și să rezolve probleme
simple, implicând adunarea/
scăderea în limitele 1-10 – rezolvă probleme prin desen (s ă deseneze
conținutul problemei și astfel să o rezolve);
– rezolva problema alegând opera ția corect ă
(adunare, sc ădere, împ ărțirea unui m ăr în
jumătate);
– rezolvă problema comparând pre țuri în jocuri de
rol (ex.: o minge de 5 lei este mai scump ă decât o
minge de 3 lei);
– rezolvă problema utilizând semne grafice (ex.:
trasează pe caietul de matmatica o linie pe patru
pătrățele și o altă linie pe cinci p ătrățele, pentru a
reprezenta un șir de 4 b ărci roșii și un șir de 5
bărci albastre. Care șir are mai multe b ărci?
(rezolvarea problemei este deci grafic ă,
perceptivă).
să cunoască și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală
– respectă normele de convie țuire social ă;
– își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute;
– discut ă despre rela ția cauză-efect într-o
interacțiune uman ă;
– manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care
aparțin diferitelor confesiuni/categorii minoritare
– cunoaște și formeaz ă numărul de urgen ță 112. OM ȘI
SOCIETATE

să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul
de joacă)
– cunoaște și aplică reguli privind protec ția vieții
proprii și a celor din jur, a mediului înconjur ător
(utilizarea gazelor în buc ătărie, a prizelor,
instalațiilor sanitare, a aparatelor electro-casnice
etc., precum și interac țiunea cu persoane

93
necunoscute)
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea
zilnică;
– își cunoaște responsabilitatile în microgrupul din
care face parte;
– acceptă și oferă sprijin atunci când acest lucru i
se cere .
să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute
– își evalueaz ă comportamentul, în raport cu
normele de convie țuire social ă;
– își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute;
-isi adapteaza comportamentul la diferite situa ții;
– conștientizeaz ă consecin țele pozitive și negative
ale actelor sale de comportament asupra sa și
asupra celorlal ți;
– manifest ă un comportament de cooperare în grup
pentru îndeplinirea unei activit ăți comune
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice. – observă caracteristici ale materialelor din natur ă
și a celor sintetice (form ă, culoare, dimensiune,
netezime etc.)
– colecteaz ă materiale din natur ă, deșeuri
(materiale refolosibile) și le găseaste utilitatea;
– alege materialele adecvate pentru a realiza o
temă.
să sesizeze modific ările materialelor
în urma prelucr ării lor
– sesizeaz ă modific ările produse în urma
mototolirii hârtiei sau a unui material textil;
– sesizeaz ă modificările produse în urma întinderii
hârtiei mototolite;
– sesizeaz ă modificările în urma ud ării hârtiei sau a
unui material textil;
– găsește o motiva ție pentru fiecare ac țiune
practică de acest gen.

să identifice, s ă proiecteze și să
găsească cât mai multe solu ții
pentru realizarea temei propuse în – selecteaz ă materialul necesar temei propuse;
– verbalizeaz ă acțiunile întreprinse, folosind un
limbaj adecvat

– denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: hârtie glasat ă, hărtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel etc.

94
cadrul activit ăților practice
– execută, individual sau în grup, tema dat ă;
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– utilizeaz ă unelte ușor de manevrat.

să descopere lumea înconjur ătoare
cu ajutorul auzului – ascultă și reproduce onomatopeic sunete din
natură și din mediul înconjur ător.
să diferențieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
să diferen țieze auditiv durata
determinat ă a sunetelor din mediul
apropiat și a sunetelor muzicale
să diferențieze auditiv în ălțimea
sunetelor muzicale
să intoneze cântece pentru copii. – cânt ă în colectiv, în grupuri mici și individual
să cânte cântecele în aranjamente
armonico-polifonice elementare
– cântă cu acompaniamentul unui instrument care
îi permite educatoarei s ă cânte concomitent cu
vocea.
să asocieze mi șcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia
să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia
să redea teme plastice specifice
desenului. – execută efecte plastice cu pensula sau folosind
diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea,
decolorarea, p ămătuful de vat ă, firul de a ță,
stropirea, degetul etc.) ESTETIC ȘI
CREATIV
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii
– obține efecte plastice prin combinarea culorilor
sau alte tehnici (fuzionare, presare, suprapunere,
decolorare, stropire, plierea hârtiei);
– realizeaz ă compozi ții plastice, cu teme date sau
la liberă alegere, prin prelucrarea formelor
spontane (punct, ad ăugarea unor linii/puncte). – sunete produse de diferite instrumente
muzicale (tob ă, vioară, chitară, pian,
trompetă, fluier etc.)
– sunetul vorbit si sunetul cântat
– cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si
cant, audi ții adecvate vârstei și temei de
studiu.

– denumiri ale obiectelor specifice: creion,
pensula, acuarele, plan șă, șevalet,
plastilina, lut, plan șetă etc.
– denumiri ale culorilor de baz ă: roșu,
galben, albastru, verde, ale non-culorilor:
negru, alb și ale unor nuan țe ce rezult ă din
combinarea culorilor de baz ă cu non-
culorile
– elemente decorative (combina ții,
alternanțe)

95
– opere de art ă adecvate vârstei și temei de
studiu.
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice.
– modeleaz ă prin: mișcare translatorie a palmelor
față de planșetă împreunarea capetelor prin lipire,
adâncire, ap ăsare, mișcare circular ă, aplatizare;
– redă forme, concrete sau abstracte, de dimensiuni
și culori diferite prin aplicarea unor tehnici
complementare modelajului;
– coopereaz ă în realizarea unor lucr ări plastice
complexe.
să utilizeze un limbaj adecvat cu
privire la diferitele activit ăți plastice
– folosește cuvinte și expresii specifice activit ăților
artistico-plastice ( șablon, amprent ă, colaj, stropire,
ștampilare, decolorare, ha șurare, decorare,
colorare, ștergere, suprapunere, ap ăsare, presare,
îmbinare, rupere, fr ământare, adâncire, amestecul
culorilor);
– descrie ac țiuni specifice tehnicilor folosite în
cadrul activit ăților plastice.
să cunoască și să aplice regulile de
igienă a efortului fizic – nu alearg ă cu gura deschis ă;
– își verifică ținuta vestimentar ă și starea fizic ă
generală înainte de începerea activit ății;
– nu bea ap ă imediat dup ă efort;
– inspiră pe nas și expira pe gur ă;
– recurge la exerci ții de respira ție după o perioad ă
de efort prelungit.
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare). -respecta pozi ția corect ă pentru comenzile:
,,Drepți!”, ,,Pe loc repaus!”, ,,La stânga!”, ,,La
dreapta!”;
-respecta pozi ția corect ă a corpului și a
segmentelor acestuia pentru comenzile de mers și
alergare (obi șnuit și în diferite variante). PSIHOMOTRIC

să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare;
– execută corect ac țiunile motrice înv ățate, în
condiții variate, cât mai aproape de situa țiile reale; – denumirea unor p ărți ale corpului
implicate in mi șcare (brațe, picioare, spate,
cap, gat, genunchi, palme, coate etc.)
– deprinderi motrice de baz ă: mers și
variante de mers, alergare și variante de
alergare, s ăritură în lungime, s ăritură în
adâncime – deprinderi utilitar – aplicative: transport
de greutăți, cățărare, tragere și împingere
– mini-fotbal, mini-basket
– dansuri tematice, euritmice.

96
– se joacă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii sau jocuri sportive.
– parcurge o distan ță scurtă din ce în ce mai
repede;
– manifest ă progresiv capacitatea de a executa
corect un exerci țiu fizic în num ăr crescut de
repetări;
– execută acțiuni motrice cu grad de complexitate
din ce în ce mai mare, cu și fără obiecte (minge,
săculeț cu nisip, coard ă etc.);
-depune efort pe durat ă de timp din ce în ce mai
mare.

să manifeste în timpul activit ății
atitudini de cooperare, spirit de
echipă, de competi ție, fair-play
– respectă regulile stabilite de comun acord în
cadrul grupului;
– participă activ (în spiritul jocului) și să-și aducă
contribuția la reușita echipei.

Sugestii de teme pentru proiec te sau teme care pot fi ab ordate în afara proiectelor: „Materiale”, „Esentele vietii”, „Lumini si umbre”,
„Cum traieste…?”,”Cum se misca…?”, „Forme de viata”, „La ce si cum se foloseste?”, „Cine a facut…?”, „Forme si culori” etc.

Cu ce și cum exprim ăm ceea ce sim țim?

Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii
experiențiale Obictive de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor. – ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– discută cu colegii și cu educatoarea despre
sentimente, idei și modalit ățile de exprimare ale
acestora, despre rezolvarea unor conflicte în urma
unei comunic ări defectuoase etc. – sentimente, gânduri, idei (definire
de concepte);
– modul de exprimare al
sentimentelor, gândurilor, ideilor
(convorbire/discu ții libere);

97
– întreabă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte și să facă prezentări.
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; să reacționeze la acestea. – transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau
activităților de înv ățare;
– răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la
ceea ce i se spune.
să audieze cu aten ție un text, s ă rețină
ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a
înțeles. – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă de
profesor;
– primește mesaje și îndepline ște instruc țiuni
simple;
– ascultă și să reacționează adecvat la pove ști,
poezii, alte tipuri de text transmise fie prin citire sau
povestire de c ătre un adult, fie prin mijloace audio-
vizuale.
să disting ă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect. – pronunță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, numește sau marcheaz ă grafic sunetul
inițial din cuvântul pronun țat oral.
să-și îmbogățească vocabularul activ și
pasiv pe baza experien ței, activit ății
personale și/sau a rela țiilor cu ceilal ți și
simultan s ă utilizeze un limbaj oral
corect din punct de vedere gramatical. – învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau
activităților de înv ățare propriu-zis ă;
– intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor,
situațiilor de înv ățare;
– pune și răspunde la întreb ări de tipul: De ce?,
Unde?, Când?, Ce înseamn ă?
să recepteze un text care i se cite ște ori
i se poveste ște, înțelegând în mod
intuitiv caracteristicile expresive și
estetice ale acestuia – reține expresii ritmate și rimate, recit ă poezii cu
respectarea intona ției, ritmului, pauzei, în
concordan ță cu mesajul transmis;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și
ale celui corporal în transmiterea unor idei și
sentimente.
să fie capabil s ă creeze el însu și (cu
ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori,
povestiri, mici dramatiz ări, utilizând
intuitiv elementele expresive – creează, singur sau cu sprijin, structuri verbale,
rime, ghicitori, mici povestiri, utilizând intuitiv
elementele expresive ale limbajului

să recunoasc ă existen ța scrisului – înțelege diferen ța dintre desen (imagine) și scris – modalități artistice de exprimare a
sentimentelor, ideilor, gândurilor;
– valori umane-valori artistice.

98
oriunde îl întâlne ște. – indică (arată unde este) scrisul în c ărți, reviste,
ziare, filme etc.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are
înțeles (semnifica ție).
– înțelege și spune că scrisul, cuvintele scrise dintr-o
carte ne spun o poveste, cele din ziare ne povestesc
despre lucruri care se petrec în lume, cuvintele din
revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.;
– ,,citește” succesiuni de imagini alc ătuind o
narațiune pe baza lor.
să manifeste interes pentru citit – știe cum s ă se poarte cu o carte: cum s ă o
deschidă, de unde începe, cum se întorc paginile, s ă
nu îndoaie foile, s ă nu o murd ărească;
– discută despre c ărți (povești, poezii) care i s-au
citit ori la ale c ăror ilustra ții au privit;
– spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu
cărți/povești/poezii cu care a venit în contact;
– discută despre personaje din pove ști;
– povestește ceea ce a ,,citit”.
să recunoasc ă cuvinte simple și litere în
contexte familiare – recunoa ște global și contextual (ajutându-se de
imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc;
– recunoa ște global dou ă cuvinte identice înso țite de
imaginea corespunz ătoare (ex.: s ă potriveasc ă două
jetoane pe care este desenat un ou, al ături fiind scris
,,ou” sau dou ă jetoane pe care scrie ,,mama” etc.).
să utilizeze materiale scrise în vederea
executării unei sarcini date. – caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii
informații (imagini, litere sau text) despre tema dat ă
(ex.: tot ce g ăsește despre pisic ă, urs, soare etc.,
imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care
adultul i le cite ște; copilul va hot ărî dacă se
potrivesc cu sarcina primit ă).

să utilizeze desene, simboluri pentru a
transmite semnifica ție – utilizeaz ă, încuraja ți de educatoare, s ăgeți,
cerculețe, cruciuli țe, litere etc., în jocurile de rol ori
în alte tipuri de jocu ri (ex.: jocuri de mi șcare),
pentru a semnifica direc ții, locuri ale participan ților

99
sau obiectelor într-un joc/context dat etc.
– „scrie” litere cunoscute cu ajutorul propriului corp
sau a unor p ărți componente (ex.: litera C poate fi
„scrisă” prin așezarea pe sol a corpului, r ăsucit pe o
parte și curbat spre interior de la ambele
extremități).
să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze.
– recunoaște și identifică după formă literele și cifrele și
să le denumeasc ă (litere familiare, din numele
propriu/ușor de recunoscut: A, B,C, I, O, U etc. și cifrele
1-5);
– leagă sunetul de litera de corespondent ă, cu ajutor
acordat sau din proprie ini țiativă;
– trasează peste modelul punctat al literei de tipar
sau cifrei.
să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca baz ă a cuno ștințelor
matematice referitoare la recunoa șterea,
denumirea obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri comune
(formă, mărime, culoare) luate în
considerare separat sau mai multe
simultan – clasifică obiecte/fiin țe după diverse criterii
(culoare, form ă, mărime, lungime) sau prin numirea
unei propriet ăți comune ;
– recunoaște asemănările și deosebirile dintre
grupuri;
– compară grupele formate, apreciind global unde
sunt mai multe/ mai pu ține.

să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de diferite
criterii date ori g ăsite de el însu și:
triere, grupare/regrupare, comparare,
clasificare, ordonare, apreciere a
cantității prin punere în coresponden ță – ordoneaz ă obiectele dup ă culoare, de la culoarea/
nuanța cea mai deschis ă la cea mai închis ă și invers;
– ordoneaz ă obiectele dup ă sunetul pe care îl emit,
de la cel mai tare la cel mai slab și invers;
– ordoneaz ă obiecte dup ă miros, de la cel mai
pătrunzător la cel mai slab și invers. ȘTIINȚE

să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare.
– alcătuiește grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa
mică);
– numără corect aceste obiecte
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a
arăta că o grupă are mai multe sau mai pu ține
obiecte decât o alta; – diferențieri ale obiectelor dup ă
forma, mărime (mare, mic, mijlociu),
culoare (3-5 culori), lungime (3
lungimi)
– apreciere global ă a cantit ății si
apreciere prin punere in perechi in
limitele 1-5 (multe, pu ține, mai mult
decât…, mai pu țin decât…, tot atâtea)
– forme geometrice (cerc, p ătrat,
triunghi, dreptunghi)
– numărat în intervalul 1-5 și cifrele
de la 1 la 5
– adunare cu 1 unitate în intervalul 1-
5.

100
– motiveaz ă de ce sunt mai multe/ mai pu ține
obiecte și ce se poate face ca s ă fie „tot atâtea”;
– recunoaște și indică cifrele (intervalul 1-5);
– trasează cifrele 1, 2, 3…5 peste linii punctate deja
trasate.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjur ătoare
(ex.:ființa umană ca parte integrant ă a
mediului), precum și interdependen ța
dintre ele. – descoperă modalități noi de exprimare a emo țiilor
și sentimentelor prin antrenarea organelor de sim ț și
a elementelor componente ale propriului corp;

să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate. – discută despre diferitele tipuri de exprimare a
sentimentelor și emoțiilor: bucurie, triste țe, furie
etc.;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor.

– modul de exprimare a
sentimentelor, gândurilor, ideilor
(observare);
– decoruri și costuma ție, regie (la
teatru și la film);
– despre m ăști și despre balul mascat;
– despre mimi și mimă;
– despre euritmie.

să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală.
– învață să aștepte într-o situa ție dată;
– respectă normele de convie țuire social ă;
– utilizeaz ă formulele de polite țe în diferite situa ții;
– prezintă în fața colegilor diferite modalit ăți de
exprimare a sentimentelor, ideilor, emo țiilor.

să aprecieze în situa ții concrete unele
comportamente și atitudini în raport cu
norme prestabilite și cunoscute – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute.

să trăiască în relațiile cu cei din jur st ări
afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului – manifest ă atitudini tolerante fa ță de reac ții
emoționale care sunt exprimate în jurul lor, chiar
dacă acestea sunt în opozi ție cu trăirile proprii;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea
zilnică.
să cunoască și să utilizeze unelte simple
de lucru pentru realizarea unei activit ăți
practice – cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
practice și verbalizeaz ă acțiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj adecvat. OM ȘI
SOCIETATE

să fie capabil s ă realizeze lucr ări – execută individual sau în grup tema dat ă; -modul de exprimare a sentimentelor,
gândurilor, ideilor;
– valori umane-valori artistice; – comportamente adecvate/inadecvate
în raport cu exprimarea unui
sentiment.

– denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: hârtie glasat ă, hârtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel

101
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile de
lucru însu șite
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate,
dovedind, treptat, c ă a dobândit încredere în for țele
proprii. etc.

să diferen țieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferen țiază și reproduce sunete de intensit ăți
contrastante: tare-încet;
– diferențiază și reproduce sunete înalte și joase
(intervalul Sol-Do).
să intoneze cântece pentru copii
– cântă cu dezinvoltur ă cântece pentru copii, singuri,
împreună cu sau acompania ți de educatoare.
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica audiat ă
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări
corporale, obiecte sonore sau juc ării muzicale (tob ă,
clopoțel, tamburin ă etc.);
– improvizeaz ă spontan scurte motive sincretice
(text onomatopeic și melodie, text onomatopeic și
mișcare etc.).
să asculte și să recunoasc ă fragmente
din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia. – ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște
fragmente din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.

să redea teme plastice specifice
desenului/picturii. – execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
– executa efecte plastice cu pensula sau folosind
diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea, decolorarea, p ămătuful de vat ă, degetul etc.)
să compună în mod original și personal
spațiul plastic.
– executa lucr ări colective/individuale prin
combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje,
desen grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente estetice – propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor
(expoziții, aniversari, decor ări, concursuri, tombole
etc.) ESTETIC ȘI
CREATIV

să priveasc ă și să recunoasc ă creații
artistice corespunz ătoare specificului – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere
de artă naționale și universale, corespunz ătoare – sunete produse de diferite
instrumente muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
– sunetul vorbit si sunetul cântat
– diferen țieri de sunete dup ă
intensitate (tar e-încet), dup ă înălțime
(înalte-joase)
– cântece, jocuri muzicale, jocuri cu
text si cant, audi ții adecvate varstei si
temei de studiu.

– denumiri ale obiectelor specifice:
creion, pensula, acuarele, plan șa,
șevalet, plastilina, lut, plan șeta etc.
– denumiri ale culorilor de baza: ro șu,
galben, albastru, verde, ale altor
culori și nuanțe și ale non-culorilor:
negru, alb – opere de arta adecvate varstei si
temei de studiu.

102
de vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de
familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale
oamenilor) vârstei și preocup ărilor sale.

să-și formeze o ținută corporală corectă
(în poziția stând, șezând și în deplasare) – răspunde motric la o comand ă dată;
– execută corect mi șcările diferitelor segmente ale
corpului.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distan ță,
localizare) – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare. PSIHOMOTRIC

să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte – execută corect ac țiunile motrice înv ățate, în
condiții variate, cât mai aproape de situa țiile reale;
– exprim ă stări afective sau comportamente,
folosindu-se de mi șcare;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii sau jocuri sportive. – deprinderi motrice de baz ă: mers,
alergare, s ăritură
– deprinderi utilitar – aplicative: târâre
pe palme și genunchi, mers in
echilibru între dou ă linii trasate pe
sol, tragere și împingere
– dansuri populare, dansuri tematice,
euritmice
– mini-fotbal, mini-basket

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”, „In pasi de dans, prin lumea larga”,
„Hai la joaca!”, „In lumea povestilor/a teatrului”, „Cum transmiti…”, „Sentimente in lumea vie” etc.

Cu ce și cum exprim ăm ceea ce sim țim?

Nivel de studiu: 5- 6/7ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor. – ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– discută cu colegii și cu educatoarea despre
sentimente, idei și modalit ățile de exprimare ale
acestora, despre rezolvarea unor conflicte în urma – sentimente
– comportamente
– modul de exprimare al
sentimentelor, gândurilor, ideilor

103
unei comunic ări defectuoase etc.
– întreabă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte și să facă prezentări;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup,
sugereazeace este de f ăcut mai departe într-un joc, o
activitate, continuând secven țe de acțiuni;
– întrebuin țeaza regulile unui dialog.
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; să reacționeze la acestea. – transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau
activităților de înv ățare;
– răspunde adecvat (verbal sa u comportamental) la
ceea ce i se spune;
– se exprima coerent pentru a se face în țeles;
– solicita ajutorul adultului atunci când nu în țelege
un mesaj.
să audieze cu aten ție un text, s ă rețină
ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a
înțeles. – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă de
profesor;
– primește mesaje și îndepline ște instrucțiuni simple;
– ascultă și să reacționează adecvat la pove ști, poezii,
alte tipuri de text transmise fie prin citire sau
povestire de c ătre un adult, fie prin mijloace audio-
vizuale;
– dobândeste informa ții prin ascultarea cu aten ție a
mesajului; – demonstreaza în țelegerea textului apelând la
diferite modalit ăți de redare sau rememorare a
acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.).
să disting ă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect. – pronunță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, numește sau marcheaz ă grafic sunetul
inițial, final sau median din cuvântul pronun țat oral.

să-și îmbogățească vocabularul activ și
pasiv pe baza experien ței, activit ății
personale și/sau a rela țiilor cu ceilal ți
și simultan s ă utilizeze un limbaj oral
corect din punct de vedere gramatical. – învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau
activităților de înv ățare propriu-zis ă;
– intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor,
situațiilor de înv ățare;
– pune și răspunde la întreb ări de tipul: De ce?, – modalități artistice de exprimare a
sentimentelor, gândurilor, ideilor
– valori umane-valori artistice

104
Unde?, Când?, Ce înseamn ă?
– utilizeaza treptat sinonime, antonime, omonime;
– înțelege felul în care propozi țiile sunt alc ătuite din
cuvinte, cuvintele din silabe, iar silabele din sunete;
– alcătuieste propozi ții simple și dezvoltate (despre
obiecte și ființe familiare, personaje din pove ști,
aspecte ale vie ții sociale etc.);
– solicita explicarea unui cuvânt necunoscut.
să recepteze un text care i se cite ște ori
i se poveste ște, înțelegând în mod
intuitiv caracteristicile expresive și
estetice ale acestuia – reține expresii ritmate și rimate, recit ă poezii cu
respectarea intona ției, ritmului, pauzei, în
concordan ță cu mesajul transmis;
– realizeaza mini-dramatiz ări sau jocuri de rol
pornind de la textul unei povestiri sau poezii,
utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind
indicațiile sugerate de text;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și
ale celui corporal în transmiterea unor idei și
sentimente.
să fie capabil s ă creeze el însu și (cu
ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici dramatiz ări,
utilizând intuitiv elementele expresive – creează, singur sau cu sprijin, structuri verbale,
rime, ghicitori, mici povestiri, utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului
să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are
înțeles (semnifica ție).
– înțelege și spune că scrisul, cuvintele scrise dintr-o
carte ne spun o poveste, cele din ziare ne povestesc
despre lucruri care se petrec în lume, cuvintele din
revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.;
– ,,citește” succesiuni de imagini alc ătuind o
narațiune pe baza lor.

să manifeste interes pentru citit – știe cum să se poarte cu o carte: cum s ă o deschid ă,
de unde începe, cum se întorc paginile, s ă nu îndoaie
foile, să nu o murd ărească;
– discută despre cărți (povești, poezii) care i s-au citit
ori la ale c ăror ilustra ții au privit;
– spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu

105
cărți/povești/poezii cu care a venit în contact;
– discută despre personaje din pove ști;
– povestește ceea ce a ,,citit”;
– știe să se descurce în biblioteca clasei; s ă aleagă
cartea care dore ște să îi fie citit ă ori o carte anume, la
ale cărei imagini dore ște să se uite sau una din c ărțile
elaborate de copii, în grup ă; să fie capabil s ă îi aducă
educatoarei o carte anume; – găseste locul unde sunt c ărțile pentru copii în
biblioteca clasei, dintr-o libr ărie etc.
să recunoasc ă cuvinte simple și litere
în contexte familiare – recunoa ște global și contextual (ajutându-se de
imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul
naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc;
– recunoa ște global dou ă cuvinte identice înso țite de
imaginea corespunz ătoare (ex.: s ă potriveasc ă două
jetoane pe care este desenat un ou, al ături fiind scris
,,ou” sau dou ă jetoane pe care scrie ,,mama” etc.).
să utilizeze materiale scrise în vederea
executării unei sarcini date. – caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii
informații (imagini, litere sau text) despre tema dat ă
(ex.: tot ce g ăsește despre pisic ă, urs, soare etc.,
imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care adultul
i le citește; copilul va hot ărî dacă se potrivesc cu
sarcina primit ă).
să utilizeze desene, simboluri pentru a
transmite semnifica ție – utilizeaz ă, încuraja ți de educatoare, s ăgeți,
cerculețe, cruciuli țe, litere etc., în jocurile de rol ori
în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare),
pentru a semnifica direc ții, locuri ale participan ților
sau obiectelor într-un joc/context dat etc.
– „scrie” litere cunoscute cu ajutorul propriului corp
sau a unor p ărți componente (ex.: litera C poate fi
„scrisă” prin așezarea pe sol a corpului, r ăsucit pe o
parte și curbat spre interior de la ambele
extremități).

să înțeleagă semnifica ția cuvintelor, – recunoa ște și identifică după formă literele și cifrele și

106
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze.
să le denumeasc ă (litere familiare, din numele
propriu/ușor de recunoscut: A, B,C, I, O, U etc. și cifrele
1-5);
– leagă sunetul de litera de corespondent ă, cu ajutor
acordat sau din proprie ini țiativă;
– utilizeaza corect caietul de „scriere” (tip
matematic ă/geometrie sau dictando);
– contribuie la scrieri colective (dic ționare, jurnale,
albume) folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor, de scrierea personal ă și de orice alt ă
modalitate;
– trasează peste modelul punctat al literei de tipar
sau cifrei.
să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca baz ă a cuno ștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea
de grupuri/ mul țimi, pe baza unor
însușiri comune (form ă, mărime,
culoare) luate în considerare separat
sau mai multe simultan – clasifică obiecte/fiin țe după diverse criterii
(culoare, form ă, mărime, lungime) sau prin numirea
unei propriet ăți comune ;
– recunoaște asemănările și deosebirile dintre
grupuri;
– compară grupele formate, apreciind global unde
sunt mai multe/ mai pu ține.

să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de diferite
criterii date ori g ăsite de el însu și:
triere, grupare/regrupare, comparare,
clasificare, ordonare, apreciere a
cantității prin punere în coresponden ță – ordoneaz ă obiectele dup ă culoare, de la culoarea/
nuanța cea mai deschis ă la cea mai închis ă și invers;
– ordoneaz ă obiectele dup ă sunetul pe care îl emit,
de la cel mai tare la cel mai slab și invers;
– ordoneaz ă obiecte dup ă miros, de la cel mai
pătrunzător la cel mai slab și invers. ȘTIINȚE

să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare – alcătuiește grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa
mică);
– numără corect aceste obiecte;
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a
arăta că o grupă are mai multe sau mai pu ține
obiecte decât o alta;
– motiveaz ă de ce sunt mai multe/ mai pu ține obiecte – diferențieri ale obiectelor dup ă
formă, mărime (3-5 dimensiuni),
culoare (3-5 culori), lungime, l ățime
(3-5 dimensiuni)
– forme geometrice (cerc, p ătrat,
triunghi, dreptunghi)
– recunoa ștere și trasare cifre de la 1
la 10; – numărat in intervalul 1-10;
– operații de adunare cu 1-2 unit ăți în
intervalul 1-10.

107
și ce se poate face ca s ă fie „tot atâtea”;
– recunoaște și indică cifrele (intervalul 1-5);
– trasează cifrele 1, 2, 3…5 peste linii punctate deja
trasate.
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjur ătoare
(ex.: ființa umană ca parte integrant ă a
mediului, cu sentimente, gânduri, idei
proprii; lumea teatrului, a filmului
etc.), precum și interdependen ța dintre
ele – descoperă modalități noi de exprimare a emo țiilor
și sentimentelor prin antrenarea organelor de sim ț și
a elementelor componente ale propriului corp;

să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate – discută despre diferitele tipuri de exprimare a
sentimentelor și emoțiilor: bucurie, triste țe, furie
etc.;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor.

– modul de exprimare a
sentimentelor, gândurilor, ideilor
(observare); – decoruri și costuma ție, regie (la
teatru și la film);
– despre mimi și mimă;
– despre euritmie.

să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală
– învață să aștepte într-o situa ție dată;
– respectă normele de convie țuire social ă;
– utilizeaz ă formulele de polite țe în diferite situa ții;
– prezintă în fața colegilor diferite modalit ăți de
exprimare a sentimentelor, ideilor, emo țiilor.

să aprecieze în situa ții concrete unele
comportamente și atitudini în raport cu
norme prestabilite și cunoscute – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute.
OM ȘI
SOCIETATE

să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului – manifest ă atitudini tolerante fa ță de reac ții
emoționale care sunt exprimate în jurul lor, chiar
dacă acestea sunt în opozi ție cu trăirile proprii;
-conștientizeaza consecin țele pozitive și negative ale
actelor sale de comportament asupra sa și asupra
celorlalți;
– manifesta un comportament de cooperare în grup
pentru îndeplinirea unei activit ăți comune;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea – modul de exprimare a
sentimentelor, gândurilor, ideilor; – valori umane-valori artistice;
– comportamente adecvate/inadecvate
în raport cu exprimarea unui
sentiment.

108
zilnică.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei
activități practice – cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
practice și verbalizeaz ă acțiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile de
lucru însu șite
– execută individual sau în grup tema dat ă;
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate,
dovedind, treptat, c ă a dobândit încredere în for țele
proprii. – denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: hârtie glasat ă, hărtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel
etc.
să diferen țieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferen țiază și reproduce sunete de intensit ăți
contrastante: tare-încet;
– diferențiază și reproduce sunete înalte și joase
(intervalul Sol-Do).
să intoneze cântece pentru copii
– cântă cu dezinvoltur ă cântece pentru copii, singuri,
împreună cu sau acompania ți de educatoare.
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica audiat ă
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări
corporale, obiecte sonore sau juc ării muzicale (tob ă,
clopoțel, tamburin ă etc.);
– improvizeaz ă spontan scurte mo tive sincretice (text
onomatopeic și melodie, text onomatopeic și
mișcare etc.).
să asculte și să recunoasc ă fragmente
din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia. – ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște
fragmente din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului/picturii. – execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
– executa efecte plastice cu pensula sau folosind
diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea,
decolorarea, p ămătuful de vat ă, degetul etc.) ESTETIC ȘI
CREATIV

să compună în mod original și personal
spațiul plastic.
– executa lucr ări colective/individuale prin
combinarea diferitelor tehnic i de lucru: colaje, desen
grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc. – sunete din natur ă, sunete ale
obiectelor din mediul apropiat
– sunete produse de diferite obiecte
sonore – sunete produse de diferite instrumente muzicale (tob ă, vioară,
chitară, pian, trompet ă, fluier etc.)
– sunetul vorbit și sunetul cântat
– diferențieri de sunete dup ă: înălțime
(înalte, joase), intensitate (tare, încet), durată (lungi-scurte)
– cântece, jocuri muzicale, jocuri cu
text si cânt, audi ții adecvate varstei si
temei de studiu.

– denumiri ale obiectelor specifice:
creion, pensula, acuarele, plan șă,
șevalet, plastilina, lut, plan șetă etc.
– denumiri ale culorilor de baz ă: roșu,
galben, albastru, verde, ale non-
culorilor: negru, alb și ale unor
nuanțe ce rezult ă din combinarea

109
– particpa la crearea cadrului estetic specific
ambiental;
– modifica modelul dat prin ad ăugare sau
restructurare.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente estetice -descopera semnifica ția lucrărilor din analiza
culorilor, formelor, liniilor;
– descrie lucr ările proprii sau ale celorlal ți copii,
ținând cont de aspectul lor și de sentimentele pe care
acestea le trezesc în sufletul copilului;
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor
(expoziții, aniversari, decor ări, concursuri, tombole
etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă creații
artistice corespunz ătoare specificului
de vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de
familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale
oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere
de artă naționale și universale, corespunz ătoare
vârstei și preocup ărilor sale.
culorilor de baz ă cu non-culorile
– opere de arta adecvate varstei si
temei de studiu.

să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare) – răspunde motric la o comand ă dată;
– execută corect mi șcările diferitelor segmente ale
corpului.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distan ță,
localizare) – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte
– execută corect ac țiunile motrice înv ățate, în
condiții variate, cât mai aproape de situa țiile reale;
– exprim ă stări afective sau comportamente,
folosindu-se de mi șcare;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii sau jocuri sportive. PSIHOMOTRIC

să se foloseasc ă de ac țiunile
motrice înv ățate pentru a exprima
sentimente și/sau comportamente,
pentru a r ăspunde la diferi ți stimuli – exprima st ări afective sau comportamente,
folosindu-se de mi șcare;
– se exprima într-un limbaj adecvat, atunci când se
cere să relateze ce s-a întâmplat cu propriul corp în – denumirea unor p ărți ale corpului
implicate in mi șcare (brațe, picioare,
spate, cap, gat, genunchi, palme,
coate etc.)
– deprinderi motrice de baz ă: mers și
variante de mers, alergare și variante
de alergare, s ăritură în lungime,
săritură în adâncime
– deprinderi utilitar – aplicative: târâre
pe coate și abdomen, mers in
echilibru pe o suprafa ță înclinată și
pe o linie trasat ă pe sol, tragere și
împingere
– mini-fotbal, mini-basket
– dansuri populare, dansuri tematice,
euritmice.

110
(situații), la diferite ritmuri. timpul activit ății.

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme ca re pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”, „In pasi de dans, prin lumea larga”,
Scrisuri si scrieri”, „Idei si pareri”, „Hai la joaca!”, „I n lumea povestilor/a teatrului”, „Cum transmiti…”, „Sentimente in lumea vie” etc.

Cine și cum planific ă/organizeaz ă o activitate?

Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor.
– ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup,
sugerează ce este de f ăcut mai departe într-un joc, o
activitate, continuând secven țe de acțiuni;
– discută cu colegii și cu educatoarea despre subiecte
cunoscute (activit ăți desfășurate de ei, meserii sau
profesii cunoscute, reguli de comportare și pași
necesari în desf ășurarea acestor activit ăâți/meserii,
rezultate etc.); – întreabă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte;
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor
sau activit ăților de înv ățare. LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; să reacționeze la acestea.
-transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau
activităților de înv ățare (ex.: prin telefon de juc ărie
sau real);
– primește mesaje, îndepline ște instrucțiuni simple; – munca fizic ă/ munca intelectual ă;
– proces și planificare (pasi într-un
proces de planificare);
– comunitate/individ;
– rezultate ale activit ății;
– reguli și comportamente;
– răsplata muncii.

111
– compune, treptat, propozi ții din dou ă, trei sau mai
multe cuvinte;
– răspunde adecvat (verbal sa u comportamental) la
ceea ce i se spune;
– solicită ajutorul adultului atunci când nu în țelege
un mesaj.
să audieze cu aten ție un text, s ă rețină
ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a
înțeles.
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă de
profesor;
– răspunde la întreb ări privind con ținutul unui text, a
unei povestiri scurte.
să recepteze un text care i se cite ște ori
i se poveste ște, înțelegând în mod
intuitiv caracteristicile expresive și
estetice ale acestuia.
– reține expresii ritmate și rimate; recit ă poezii cu
respectarea intona ției, ritmului, pauzei, în
concordan ță cu mesajul transmis;
– realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol
pornind de la textul unei povestiri sau poezii,
utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind
indicațiile sugerate de text.
să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are
înțeles (semnifica ție).

– ,,citește” succesiuni de imagini alc ătuind o
narațiune pe baza lor;
– învață să „citească” imaginile dintr-o pagin ă de la
stânga la dreapta și de sus în jos.
să manifeste interes pentru citit.
– discută despre cărți (povești, poezii) care i s-au citit
ori la ale c ăror ilustra ții au privit;
– discută despre personaje din pove ști;
– povestește ceea ce a ,,citit”.

să recunoasc ă cuvinte simple și litere
în contexte familiare. – recunoa ște (,,citește”) în via ța zilnică și în cadrul
jocurilor de rol – indicatoarele pentru ,,sta ție de
metrou”, ,,sta ție de autobuz”, ,,ie șire”, ,,intrare”,
numele diferitelor institu ții: grădiniță, spital, școală
etc;
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de
imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul
naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din

112
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în vederea
executării unei sarcini date
– caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii
informații despre tema dat ă (ex.: imagini și
eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le
citește; copilul va hot ărî dacă se potrivesc cu sarcina
primită);
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.: alcătuirea
unui album despre familie sau despre el).
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile motrice
elementare necesare folosirii acestora. – cunoaște modul corect de utilizare a hârtiei,
creionului, creioanelor colorate, creioanelor cu min ă
ceramica, cretei etc.
să recunoasc ă literele alfabetului și alte
convenții ale limbajului scris.
– execută elemente grafice elementare (trasare liber ă,
colorare);
– urmărește perceptiv și motric anumite trasee (ex.:
labirintul);
-completeaz ă desene simple, începute, cu p ărțile
care lipsesc;
– respectă reguli/ condi ții minime ale actului scrierii:
poziția corect ă a corpului, a mâinii și a
instrumentului de scris în mân ă.

să descopere c ă scrierea îndepline ște
anumite scopuri, cerin țe sociale și să se
folosească de aceast ă descoperire. – contribuie la scrieri colective (dic ționare, jurnale,
albume) folosindu-se de decupaje, de scrierea personal ă
și de orice alt ă modalitate.

ȘTIINȚE

să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca baz ă a cuno ștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea
de grupuri/ mul țimi, pe baza unor
însușiri comune (form ă, mărime,
culoare) luate în considerare separat
sau mai multe simultan -observă obiectele din sala de grup ă, camera proprie
etc.;
– recunoaște/ numește obiectele indicate;
– clasifică obiecte/fiin țe după diverse criterii
(culoare, form ă, mărime) sau prin numirea unei
proprietăți comune;
– recunoa ște asemănările și deosebirile dintre
grupuri;
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
– compar ă grupele formate, apreciind global unde
sunt mai multe/ mai pu ține – diferențieri ale obiectelor dup ă
forma, mărime (mare, mic, mijlociu),
culoare (2-3 culori), lungime (3
lungimi)
– apreciere global ă a cantit ății si
apreciere prin punere in perechi in
limitele 1-5 (multe, pu ține, mai mult
decât…, mai pu țin decât…, tot atâtea)
– forme geometrice (cerc, p ătrat,
triunghi, dreptunghi) – poziții spațiale: sus, jos, deasupra,

113
să înțeleagă și să numeasc ă relațiile
spațiale relative, s ă plaseze obiecte
într-un spa țiu dat ori s ă se plaseze
corect el însu și în raport cu un reper
dat.
– spune care obiect este mai aproape sau mai
departe, luându-se pe sine ca punct de reper;
– spune unde se g ăsește el în raport cu un anumit
obiect din spa țiu (în camer ă, în afara camerei, pe
scaun, sub mas ă, lângă colegul s ău etc.);
– plasează obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt,
înăuntrul sau în afara unui spa țiu/ obiect;
– învață schema corporal ă, cu accent pe rela ția
dreapta-stânga (dup ă 4 ani).
să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri
– recunoaște și denumește figuri geometrice în
mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor puse la
dispoziție (cerc, p ătrat, eventual triunghi – dup ă 4
ani);
– trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu
creionul peste o linie deja trasat ă.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare. – alcătuiește grupe de obiecte în limitele 1-3 (pân ă la
4 ani) și 1-5 (dup ă 4 ani);
– numără corect aceste obiecte;
– descoper ă care cifră lipsește într-un șir dat;
– recunoaște și denumește cifre în intervalul 1-3
(până la 4 ani) și 1-5 (dup ă 4 ani).
să realizeze serieri de obiecte pe baza
unor criterii date ori g ăsite de el însu și

– execută serii de obiecte (m ărgele, boabe, buc ăți de
hârtie) realizând structuri simple și folosindu-se de
criteriile cunoscute sau date de educatoare;
– deduce ce element urmeaz ă într-o serie, analizând
elementele anterioare ale acesteia.

să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjur ătoare
(obiecte, aerul, apa, solul, vegeta ția,
fauna, fiin ța umană ca parte integrant ă
a mediului, fenomene ale naturii),
precum și interdependen ța dintre ele.
– descoperă elemente componente ale mediului
înconjurător prin antrenarea organelor de sim ț;
– enumeră și descrie p ărți componente ale corpului
omenesc;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă
interes pentru el din tema abordat ă; sub, la dreapta, la stânga etc.
– numărat in intervalul 1-5 si cifrele
de la 1 la 5 – adunare și scădere cu 1 unitate în
intervalul 1-5

114
– caută informații suplimentare despre tema studiat ă,
antrenând p ărinții, educatoarea, alte surse de
informare.
să cunoasc ă elemente ale mediului
social și cultural, pozi ționând
elementul uman ca parte integrant ă a
mediului
– cunoaște tipurile de activit ăți zilnice desf ășurate în
comunitatea în care tr ăiește (sănătate, educa ție,
transporturi, agricultur ă, meșteșuguri etc).

să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate.
– adreseaz ă întrebări în legătură cu aspectele
studiate/observate;
– interpreteaz ă date și simboluri din care s ă extragă
informații (calendarul naturii, tabelul
responsabilit ăților, jurnalul grupei);
– relateaz ă activități umane din mediile antropizate
studiate (ora șul, satul, cartierul);
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor.

să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii.
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă;
– cunoaște existen ța unor comportamente excesive
care pot afecta s ănătatea (consumul de alcool, tutun,
cafea etc.);
– respect ă regulile de convie țuire social ă
manifestând un comportament civilizat în rela țiile cu
cei din jur (copii, adul ți).

să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală.
– își prezintă membrii familiei, colegii, prietenii,
vecinii cu activit ățile lor zilnice;
– se prezint ă pe sine și activitățile zilnice;
– răspunde și formuleaz ă întrebări referitoare la
identitatea munc ă și activități diverse, mod de
planificare, rezultate. OM ȘI
SOCIETATE

să-și adapteze comportamentul propriu
la cerințele grupului în care tr ăiește
(familie, gr ădiniță, grupul de joac ă)
– învață să aștepte într-o situa ție dată;
– își cunoaște responsabilit ățile în microgrupul din
care face parte;
– acceptă și oferă sprijin;
– manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care

115
aparțin diferitelor confesiuni/categorii minoritare;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea
zilnică;
– respectă normele de convie țuire social ă.

să aprecieze în situa ții concrete unele
comportamente și atitudini în raport cu
norme prestabilite și cunoscute – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute.

să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului. – reacționează pozitiv la o promisiune f ăcută;
– manifest ă încredere, sinceritate, curaj în raport cu
sine și cu ceilal ți;
– acceptă diversitatea de opinii și atitudini.

să cunoască și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei
activități practice. – cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
practice și verbalizeaz ă acțiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile de
lucru însu șite. – execută individual sau în grup tema dat ă;
– execută lucrări practice din materiale diferite,
combinându-le între ele (mobilier din de șeuri de
lemn, colaje, juc ării, machete, diorame).
să dobândeasc ă comportamente și
atitudini igienice corecte fa ță de
propria persoan ă și față de alte fiin țe și
obiecte.
– se autoserve ște în situa ții simple care impun acest
lucru (mas ă, spălător, dormitor, activit ăți);
– ordoneaz ă jucăriile și obiectele din ambient,
dezvoltându- și spiritul de ordine și curățenie;
– spală fructele și legumele și participă la prepararea
unor salate și produse de patiserie cu acestea;
– participă la aranjarea și servirea mesei.

să se comporte adecvat în diferite
contexte sociale.
– pregătește o masă festivă alături de adul ți;
– știe să facă o invitație, să răspundă la o invita ție și
cum să se comporte într-o vizit ă;
– manifest ă simpatie fa ță de cei din jur (oameni și
animale).

– denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: hârtie glasat ă, hârtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel
etc.

ESTETIC ȘI
CREATIV să acompanieze ritmic cântecele
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări
corporale, obiecte sonore sau juc ării muzicale (tob ă,

116
clopoțel, tamburin ă etc.).
să asocieze mi șcările sugerate de textul
cântecului cu ritmul acestuia
– asociaz ă mișcarea liber ă cântecului(3 ani),
mișcarea sugerat ă de timpii egali ai m ăsurii sau de
text (după 3 ani).
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica audiat ă
-exprimă prin mi șcare liber ă sau impus ă de
caracterul unor cântece pentru copii, a unor piese populare din zon ă și a unor fragmente din muzica
cultă, sugestive pentru specificul de vârst ă al
copiilor, starea sufleteasc ă creată.
să asculte și să recunoasc ă fragmente
din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia. – ascultă cu plăcere fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale, corespunz ătoare vârstei și
preocupărilor sale.

să redea teme plastice specifice
desenului.
– cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
artistico-plastice; – execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
– utilizeaz ă corect instrumentele de lucru (creion,
pensulă, carioca, cret ă, ceracolor etc.) în exprimarea
liberă a gestului grafic (chiar și prin mâzg ălituri);
– execută trasee utilizând diferite instrumente de
lucru și diferite suporturi (hârtie, carton, sticl ă, lemn
etc.);
– coloreaz ă diferite imagini, respectând conturul
acestora;
– completeaz ă lacune din desene;
– dispune alternativ dou ă sau mai multe elemente
decorative;
– redă prin desen obiecte/personaje reale sau
imaginare;
– trasează linii în duct continuu, în diferite pozi ții,
pentru a reda imaginea unor obiecte (în desene individuale sau colective).

să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici – aplică, pe suprafe țe date sau libere, culoarea (cu
pensula, buretele, degetul, palma, ghemotocul de

117
specifice picturii.
hârtie, ghemul de a ță, țesături rare, ștampila, peria,
tubul);
– obține efecte plastice prin combinarea culorilor sau
alte tehnici (fuzionare, presare, suprapunere,
decolorare, stropire, plierea hârtiei);
– realizeaz ă compozi ții plastice, cu teme date sau la
liberă alegere, prin prelucrarea formelor spontane
(punct, ad ăugarea unor linii/puncte).
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea unor
teme plastice.
– pregătește materialul de modelat (lut, plastilin ă,
cocă) prin frământare, rupere;
– modeleaz ă prin: mi șcare translatorie a palmelor
față de planșetă împreunarea capetelor prin lipire,
adâncire, ap ăsare, mișcare circular ă, aplatizare;
– modeleaz ă forme de baz ă (minge, omule țul etc.)
să compună în mod original și personal
spațiul plastic.
– elaboreaz ă creații individuale și colective cu și fără
temă dată;
– particip ă la crearea cadrului estetic specific
ambiental;
– respectă poziția de lucru fa ță de suportul de lucru.
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente estetice. – descoper ă semnifica ția lucrărilor proprii/ale altor
copii prin analiza formelor, liniilor, culorilor etc. – propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor
(expoziții, aniversari, decor ări, concursuri, tombole
etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă creații
artistice corespunz ătoare specificului
de vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de
familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale
oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere
de arta na ționale și universale, corespunz ătoare
vârstei și preocup ărilor sale.

PSIHOMOTRIC

să cunoasc ă și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului. – cunoaște și folosește echipamentul specific la
activitățile de educa ție fizică;
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă. – deprinderi motrice de baz ă: mers cu
variante de mers, alergare cu variante
de alergare, s ăritură

118
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare) – cunoaște schema corporal ă;
– răspunde motric la o comand ă dată;
– execută corect mi șcările diferitelor segmente ale
corpului.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distan ță,
localizare) – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte – se joacă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii adecvate temei
studiate. – deprinderi utilitar – aplicative: târâre
pe palme și genunchi, mers in
echilibru între dou ă linii trasate pe
sol, tragere și împingere, c ățărare
– dansuri tematice, euritmice
– mini-fotbal, mini-basket

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme ca re pot fi abordate în afara proiectelor: „La piață”, „În grădinița noastră…”, „Haide ți în
excursie!”, „Cine face asta?”,, „Cum se construiesc casele?”, „De pe câmp, pe masa noastr ă”, „Artiști populari și meșteri făurari” etc.

Cine și cum planific ă/organizeaz ă o activitate?

Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate
de auditor
– discută cu colegii și cu educataorea despre
viețuitoare, plante, fenomene ale naturii, materiale
și produse, utilaje și echipamente cu care intr ă în
contact sau care le sunt prezentate;
– ia parte la activit ățile de înv ățare in grup
(sugereaz ă ce este de f ăcut mai departe intr-o
activitate/intr-un joc etc.). LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să audieze cu aten ție un text, s ă – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu – munca fizic ă/ munca intelectual ă;
– proces și planificare (pasi într-un proces
de planificare);
– organizare/haos;
– comunitate/individ;
– rezultate ale activit ății;
– reguli și comportamente;
– răsplata muncii;

119
rețină ideile acestuia și să
demonstreze c ă l-a înțeles. imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă
de profesor și poveste ște, la rândul s ău,
povești/istorioare cunoscute;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral
și ale celui corporal în transmiterea unor idei și
sentimente;
– realizeaz ă mini-dramatiz ări sau jocuri de rol
pornind de la textul unei povestiri sau poezii,
utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind
indicațiile sugerate de text.
să distingă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect – pronunță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, numește și marcheaz ă grafic sunetul
final, interior sau ini țial din cuvântul pronun țat
oral.
să-și îmbog ățească vocabularul
activ și pasiv pe baza experien ței,
activității personale și/sau a
relațiilor cu ceilal ți și simultan s ă
utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical
– învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a
activităților de înv ățare propriu-zis ă;
– prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor
sau activit ăților;
-utilizează cuvinte noi în contexte adecvate;
-pune întreb ări și raspunde la cele adresate lui;
– înțelege felul în care propozi țiile sunt alc ătuite
din cuvinte, cuvintele din silabe, iar silabele din
sunete;
– alcătuiește propozi ții simple și dezvoltate (despre
obiecte, fiin țe familiare, personaje din pove ști
,aspecte ale vie ții sociale;
– solicită explicarea cuvintelor noi.
să recunoasc ă existența scrisului
oriunde îl întâlne ște
– întelege diferen ța dintre desen (imagine) și scris
– indică (arată unde este) scrisul în c ărți, reviste,
ziare, filme etc;
– indică scrisul în mediul înconjur ător (nume de
străzi, indicatoare, pl ăcuțe cu numere de ma șini,
firme, nume de produse etc.).

să înțeleagă că tipăritura (scrisul) – poate să înțeleagă și poate sa spun ă că o etichetă – sentimentul de împlinire de dup ă
finalizarea unei activit ăți cu succes.

120
are înțeles (semnifica ție)
scrisă pe un sertar, dulap, o cutie etc. ne arat ă ce
este înăuntru;
– poate citi succesiuni de imagini alc ătuind o
narațiune pe baza lor.
să găsească ideea unui text,
urmărind indiciile oferite de
imagini.
– leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul
scris alăturat, înțelegând ca acestea sunt nume;
– asociază, treptat, sunetul cu litera corespondent ă
și trasează litere sau cuvinte dup ă un model dat
sau peste modelul punctat.
să manifeste interes pentru citit – discută cu colegii, parintii, prietenii despre c ărți
(povești, poezii) care i s-au citit ori la ale c ăror
ilustrații au privit;
– poate spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu
(povești/poezii cu care a venit în contact);
-discută despre personaje din pove ști;
– povestește ceea ce a ,,citit”;
– cunoaște cum se împrumut ă cărți din biblioteca
clasei și obligatia de a le pune la loc .
să recunoasc ă literele alfabetului și
alte conven ții ale limbajului scris
– asociaz ă cu sprijin acordat sau din proprie
inițiativă, sunetul cu litera (literele)
corespondent ă(e);
– asociază litera cu imaginea unui obiect, a c ărei
denumire începe cu litera respectiv ă, într-un
dicționar pentru copii (vocabular în imagini);
– gasește cât mai multe cuvinte care încep ori se
termină cu aceeași literă;
– compune cuvinte scurte, familiare (ini țial după
model și apoi independent);
– să compună treptat propozi ții din dou ă, trei sau
mai multe cuvinte (ini țial cu sprijin).

să utilizeze materiale scrise în
vederea execut ării unei sarcini date – caută în dicționare, cărți, reviste pentru a capata
informații (imagini, litere sau text) despre tema
dată (ex.: tot ce g ăsește despre pisic ă, urs, soare
etc., imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care
adultul i le cite ște; copilul va hot ărî dacă se

121
potrivesc cu sarcina primit ă);
– pune la un loc informa ția necesar ă (ex.:
alcătuirea unui album despre via ța animalelor și
păsărilor dintr-o zon ă, construirea unui afi ș
publicitar sau a unui anun ț de vânzare/cump ărare
a unui obiect etc.).
să utilizeze efectiv instrumentele de
scris, stăpânind deprinderile motrice
elementare necesare folosirii
acestora
– execută diferite tipuri de tras ări peste modele
date (ex.:unirea de puncte pentru a construi diferite
imagini – de la cele mai simple la cele mai
complicate, litere, cifre etc.);
– respect ă reguli/ condi ții minime ale actului
scrierii: pozi ția corectă a corpului, a mâinii și a
instrumentului de scris în mân ă;
– trasează semne grafice corect în ceea ce prive ște
mărimea, spa țierea, direc ția de la stânga – la
dreapta, de sus – în josul paginii, l ăsând spațiu
pentru „alineat”.

să utilizeze desene, simboluri pentru
a transmite semnifica ție

-utilizează, încuraja ți de educatoare, s ăgeți,
cerculețe, cruciuli țe, litere etc., în jocurile de rol
ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare),
pentru a semnifica direc ții, locuri ale
participan ților sau obiectelor într-un joc/context.

ȘTIINȚE

să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele aspectele
studiate/observate;
– exprimă descoperirile și ideile sale utilizând un
limbaj adecvat în redarea cuno ștințelor despre
aspectele studiate;

122
– vorbește despre munca fizic ă și cea intelectual ă,
despre activit ăți zilnice pe care le desf ășoară ei sau
persoanele din jurul lor, despre planificarea acestora și rezultatele lor etc.;
– interpreteaz ă date și simboluri din care extrage
informații (tabelul responsabilit ăților, jurnalul
grupei);
-comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor.
să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite
– identific ă unele probleme de mediu pe care le
întâlnește în activit ățile desfășurate în aer liber
(excursii, vizite, plimb ări);
– participă, alături de adul ți, la acțiuni practice de
îngrijire, ocrotire și protejare a mediului;
– particip ă la întreținerea și îngrijirea mediului
apropiat (plante, vie țuitoare etc.);
– selecteaz ă imagini, c ărți, reviste dup ă criterii date
de educatoare, în leg ătură cu aspectele de mediu
cunoscute;
– motiveaz ă necesitatea protec ției mediului de
către om;
– își exprimă impresiile și trăirile proprii despre
natură și protejarea acesteia prin activit ăți
artistico-plastice, practice, muzicale.

să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii
– respect ă regulile de convie țuire social ă
manifestând un comportament civilizat în rela țiile
cu cei din jur (copii, adul ți);
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de
m e d i u l î n c a r e t r ăiește (ex: construirea de
adăposturi pentru p ăsări pe timp de iarn ă, hrănirea
acestora);
– imagineaza solu ții, acțiuni de remediere a unor
probleme de mediu; – manifest ă creativitate în lucr ări destinate
atenționării celor din jur asupra necesit ății unui

123
comportament adecvat (ex: realizarea unor afi șe,
machete, postere, bannere, modele atractive de
coșuri de gunoi etc).
să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de grupuri/
mulțimi, pe baza unor însu șiri
comune (form ă, mărime, culoare)
luate în considerare separat sau mai
multe simultan – recunoa ște/explică asemănările și deosebirile
dintre grupuri.
– recunoa ște obiectele care nu pot face parte din
grupa format ă;
– motiveaz ă apartenen ța unui obiect la o grup ă dată;
-clasifică obiecte dup ă criteriul culorii, formei,
grosimii, latimii;
– clasifică obiecte dup ă criteriul utiliz ării lor;
– clasifică obiecte pe care exist ă simboluri (ex.:
toate cuburile pe care scrie ,,a”, ori cifra ,,3”; toate
florile pe care se afl ă scrise cifre sau toate florile
pe care exist ă semnul ,,X” – un semn oarecare);
– compară grupele formate, apreciind global unde
sunt mai multe/ mai pu ține.
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de
diferite criterii date ori g ăsite de el
însuși: triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare, ordonare,
apreciere a cantit ății prin punere în
coresponden ță.
– ordoneaz ă obiectele unei grupe care au aceea și
formă, dar dimensiuni diferite (m ărime, lungime,
grosime, l ățime), de la cel mai mic, scurt, sub țire,
îngust, la cel mai mare, lung, gros, lat; realizarea completă a șirului cresc ător și apoi descresc ător
(pentru consolidarea reprezent ărilor privitoare la
raportul relativ de diferen ță dintre obiecte);
-compară grupele de obiecte prin punere în
coresponden ță (formare de perechi);
– observă raporturile cantitative între obiectele din
grupele comparate;
– verbalizeaz ă constatările efectuate, folosind o
terminologie corect ă: „în cele 2 (sau mai multe)
grupe sunt tot atâtea…câte sunt în
grupa…(echivalen ța) sau „sunt mai multe/ mai
puține…decât în grupa…”(nonechivalen ța);
– motiveaz ă afirmațiile „pentru c ă toate…din
grupa… au pereche în grupa…, sau „pentru c ă în

– înserieri ale obiectelor dup ă formă,
mărime, lungime, l ățime, grosime, în ălțime
(mai multe dimensiuni), culoare (mai
multe culori)
– forme geometrice (cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi, romb, oval) – poziții spațiale
– recunoaștere și trasare cifre de la 1 la 10;
– numărat in intervalul 1-20;
– operații de adunare și scădere cu 1-2
unități în intervalul 1-10.

124
grupa…a r ămas un/ o…care nu are pereche în
grupa…;
– reprezint ă grafic grupe de obiecte/ fiin țe (puneri
în coresponden ță);
– găsește cele 2 modalit ăți de stabilire a
echipoten ței (extragerea sau ad ăugarea unui
element la una din cele 2 grupe comparate).
să înțeleagă și să numeasc ă relațiile
spațiale relative, s ă plaseze obiecte
într-un spa țiu dat ori s ă se plaseze
corect el însu și în raport cu un reper
dat – spune unde se g ăsește el în raport cu un anumit
obiect din spa țiu (în camer ă, în afara camerei, pe
scaun, sub mas ă, lângă colegul s ău etc.);
– numește un obiect care se g ăsește la dreapta sau
la stânga altui obiect, deasupra sau dedesubtul lui,
motivându-i pozi ția atunci când și atât cât este
posibil;
– utilizeaz ă limbajul adecvat rela țiilor spațiale
relative: pe, sub, în, peste, deasupra, dedesubt,
înăuntru, afar ă, aproape, departe, mai aproape, mai
departe, cel mai aproape, cel mai departe, lâng ă
mine, aici, acolo;
– utilizeaz ă corect gradele de compara ție: mai, cel
mai, foarte, tot atât de…, la fel de…ca și….

să efectueze opera ții și deducții
logice, în cadrul jocurilor cu piesele
geometrice
– aranjeaz ă piesele geometrice în „tablouri”, dup ă
criterii date;
– efectueaz ă operații de ordonare/ clasificare a
pieselor geometrice, dup ă însușiri diferite;
– realizeaz ă deducții simple logice: dac ă nu este
pătrat, nici cerc, nici triunghi, atunci este
dreptunghi, etc, in func ție de sarcina didactic ă a
jocului;
– alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente
(echipotente), utilizând piesele geometrice în jocuri logice sau didactice.
– efectueaz ă, sub forma jocului logic, opera ții
logice: conjunc ția, disjunc ția, negația;
– efectueaz ă coresponden țe între elementele a 2

125
grupe (coresponden ța biunivoc ă).

să măsoare timpul prin intermediul
ordonării evenimentelor, precum și
cu ajutorul instrumentelor adecvate – spune ce se întâmpl ă înainte și după un
eveniment (activitate);
– spune care activitate (eveniment) are loc: prima,
a doua, ultima;
– spune care activitate (eveniment) a durat: mai
mult/mai pu țin;
– cunoaste utilizarea calendarului;
– cunoaste utilizarea ceasului;
– recunoaste orele fixe pe ceas.

să numere de la 1 la 10 recunoscând
grupele cu 1-10 obiecte și cifrele
corespunz ătoare
– alcătuiește șirul numeric cresc ător (1-5 la grupa
mijlocie și 1-10 la grupele mari și pregătitoare),
înțelegând „cre șterea” cu câte un element de la o
„treaptă” la alta;
– alcătuiește șirul descresc ător 1-10, sesizând
descreșterea cu câte un element de la o treapt ă la
alta;
– recunoa ște și denume ște cifre în intervalul 1-10
și chiar 20;
– pune în coresponden ță cifra cu cantitatea de
obiecte;
– numără crescător și descresc ător, pornind de la
un număr dat*;
– descoper ă care cifră lipsește într-un șir dat;
– numește vecinul din dreapta sau din stânga unui
număr (cifre) dat (ex.: pentru 3, s ă identifice pe 2
și pe 4);
– compune/ descompune un num ăr, găsind cât mai
multe solu ții;
– înțelege rela ția număr-cifră (cifra simbolizeaz ă
un număr de obiecte/ fiin țe…de acela și fel,
conform unui criteriu prestabilit, convenit);
-repetă această relație în situa ții noi și variate;
– aplică în viața cotidian ă cunoștințele învățate.

126
să efectueze opera ții de adunare și
scădere cu 1- 2 unități, în limitele
1-10
– efectueaza opera ții de adunare și de scădere cu 1-
2 elemente, în limitele 1-10, prin manipulare de
obiecte;
– utilizeaz ă corect semnul + (plus), – (minus) și
semnul = (egal), doar între cifre (niciodat ă între
obiecte concrete sau imagini ale acestora);
– utilizeaz ă corect limbajul matematic adecvat
operației matematice de adunare sau sc ădere
(ex.: 1 ma șinuță +2 mașinuțe = 3 mașinuțe);
– dovede ște înțelegerea semnifica ției adunării și
scăderii, prin aplicarea acestor cuno ștințe în viața
cotidiană.
să identifice pozi ția unui obiect într-
un șir utilizând numeralul ordinal.
– identific ă și numeste primul și ultimul element
dintr-un șir de 3, 5, 10 elemente;
– identific ă un obiect, utilizând numeralul ordinal,
într-un șir de 3, 5, 7, 9 elemente (ex.: al doilea, al
treilea, al patrulea, al cincilea);
– utilizeaz ă adecvat numele numeralelor ordinale
numărând: primul, al doilea etc.;
– face diferen ța între numeralul ordinal și cel
cardinal (ex. al doilea obiect dintr-un șir poate
avea înscris pe el cifra 4, aceasta neînsemnând c ă
este al patrulea).

să compună și să rezolve probleme
simple, implicând adunarea/
scăderea în limitele 1-10 – rezolvă probleme prin desen (s ă deseneze
conținutul problemei și astfel să o rezolve);
– rezolva problema alegând opera ția corect ă
(adunare, sc ădere, împ ărțirea unui m ăr în
jumătate);
– rezolvă problema comparând pre țuri în jocuri de
rol (ex.: o minge de 5 lei este mai scump ă decât o
minge de 3 lei);
– rezolvă problema utilizând semne grafice (ex.:
trasează pe caietul de matmatica o linie pe patru
pătrățele și o altă linie pe cinci p ătrățele, pentru a
reprezenta un șir de 4 b ărci roșii și un șir de 5

127
bărci albastre. Care șir are mai multe b ărci?
(rezolvarea problemei este deci grafic ă,
perceptivă).
să cunoască și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală
– respectă normele de convie țuire social ă;
– își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute;
– discut ă despre rela ția cauză-efect într-o
interacțiune uman ă;
– manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care
aparțin diferitelor confesiuni/categorii minoritare
– cunoaște și formeaz ă numărul de urgen ță 112.
să-și adapteze comportamentul
propriu la cerin țele grupului în care
trăiește (familie, gr ădiniță, grupul
de joacă)
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea
zilnică;
– își cunoaște responsabilitatile în microgrupul din
care face parte;
– acceptă și oferă sprijin atunci când acest lucru i
se cere .
să aprecieze în situa ții concrete
unele comportamente și atitudini în
raport cu norme prestabilite și
cunoscute
– își evalueaz ă comportamentul, în raport cu
normele de convie țuire social ă;
– își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute;
-isi adapteaza comportamentul la diferite situa ții;
– conștientizeaz ă consecin țele pozitive și negative
ale actelor sale de comportament asupra sa și
asupra celorlal ți;
– manifest ă un comportament de cooperare în grup
pentru îndeplinirea unei activit ăți comune
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activit ăți practice. – observă caracteristici ale materialelor din natur ă
și a celor sintetice (form ă, culoare, dimensiune,
netezime etc.)
– colecteaz ă materiale din natur ă, deșeuri
(materiale refolosibile) și le găseaste utilitatea;
– alege materialele adecvate pentru a realiza o
temă. OM ȘI
SOCIETATE

să sesizeze modific ările materialelor – sesizeaz ă modific ările produse în urma

– denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: hârtie glasat ă, hărtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel etc.

128
în urma prelucr ării lor
mototolirii hârtiei sau a unui material textil;
– sesizeaz ă modificările produse în urma întinderii
hârtiei mototolite; – sesizeaz ă modificările în urma ud ării hârtiei sau a
unui material textil;
– găsește o motiva ție pentru fiecare ac țiune
practică de acest gen.
să identifice, s ă proiecteze și să
găsească cât mai multe solu ții
pentru realizarea temei propuse în
cadrul activit ăților practice
– selecteaz ă materialul necesar temei propuse;
– verbalizeaz ă acțiunile întreprinse, folosind un
limbaj adecvat
– execută, individual sau în grup, tema dat ă;
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– utilizeaz ă unelte ușor de manevrat.

să descopere lumea înconjur ătoare
cu ajutorul auzului – ascultă și reproduce onomatopeic sunete din
natură și din mediul înconjur ător.
să diferențieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
să diferen țieze auditiv durata
determinat ă a sunetelor din mediul
apropiat și a sunetelor muzicale
să diferențieze auditiv în ălțimea
sunetelor muzicale
să intoneze cântece pentru copii. – cânt ă în colectiv, în grupuri mici și individual
să cânte cântecele în aranjamente
armonico-polifonice elementare
– cântă cu acompaniamentul unui instrument care
îi permite educatoarei s ă cânte concomitent cu
vocea.
să asocieze mi șcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia ESTETIC ȘI
CREATIV

să asculte și să recunoasc ă
fragmente din crea ții muzicale
naționale și universale,
corespunz ătoare specificului de
vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia – sunete produse de diferite instrumente
muzicale (tob ă, vioară, chitară, pian,
trompetă, fluier etc.)
– sunetul vorbit si sunetul cântat
– cântece, jocuri muzicale, jocuri cu text si
cant, audi ții adecvate vârstei și temei de
studiu.

129
să redea teme plastice specifice
desenului.
– execută efecte plastice cu pensula sau folosind
diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea,
decolorarea, p ămătuful de vat ă, firul de a ță,
stropirea, degetul etc.)
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii
– obține efecte plastice prin combinarea culorilor
sau alte tehnici (fuzionare, presare, suprapunere,
decolorare, stropire, plierea hârtiei);
– realizeaz ă compozi ții plastice, cu teme date sau
la liberă alegere, prin prelucrarea formelor
spontane (punct, ad ăugarea unor linii/puncte).
– denumiri ale obiectelor specifice: creion,
pensula, acuarele, plan șă, șevalet,
plastilina, lut, plan șetă etc.
– denumiri ale culorilor de baz ă: roșu,
galben, albastru, verde, ale non-culorilor:
negru, alb și ale unor nuan țe ce rezult ă din
combinarea culorilor de baz ă cu non-
culorile – elemente decorative (combina ții,
alternanțe)
– opere de art ă adecvate vârstei și temei de
studiu.
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea
unor teme plastice.
– modeleaz ă prin: mișcare translatorie a palmelor
față de planșetă împreunarea capetelor prin lipire,
adâncire, ap ăsare, mișcare circular ă, aplatizare;
– redă forme, concrete sau abstracte, de dimensiuni
și culori diferite prin aplicarea unor tehnici
complementare modelajului;
– coopereaz ă în realizarea unor lucr ări plastice
complexe.

să utilizeze un limbaj adecvat cu
privire la diferitele activit ăți plastice
– folosește cuvinte și expresii specifice activit ăților
artistico-plastice ( șablon, amprent ă, colaj, stropire,
ștampilare, decolorare, ha șurare, decorare,
colorare, ștergere, suprapunere, ap ăsare, presare,
îmbinare, rupere, fr ământare, adâncire, amestecul
culorilor);
– descrie ac țiuni specifice tehnicilor folosite în
cadrul activit ăților plastice.

PSIHOMOTRIC

să cunoască și să aplice regulile de
igienă a efortului fizic – nu alearg ă cu gura deschis ă;
– își verifică ținuta vestimentar ă și starea fizic ă
generală înainte de începerea activit ății;
– nu bea ap ă imediat dup ă efort;
– inspiră pe nas și expira pe gur ă;
– recurge la exerci ții de respira ție după o perioad ă
de efort prelungit. – denumirea unor p ărți ale corpului
implicate in mi șcare (brațe, picioare, spate,
cap, gat, genunchi, palme, coate etc.)
– deprinderi motrice de baz ă: mers și
variante de mers, alergare și variante de
alergare, s ăritură în lungime, s ăritură în
adâncime

130
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și
în deplasare). -respecta pozi ția corect ă pentru comenzile:
,,Drepți!”, ,,Pe loc repaus!”, ,,La stânga!”, ,,La
dreapta!”;
-respecta pozi ția corect ă a corpului și a
segmentelor acestuia pentru comenzile de mers și
alergare (obi șnuit și în diferite variante).
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare;
– execută corect ac țiunile motrice înv ățate, în
condiții variate, cât mai aproape de situa țiile reale;
– se joacă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii sau jocuri sportive.
– parcurge o distan ță scurtă din ce în ce mai
repede;
– manifest ă progresiv capacitatea de a executa
corect un exerci țiu fizic în num ăr crescut de
repetări;
– execută acțiuni motrice cu grad de complexitate
din ce în ce mai mare, cu și fără obiecte (minge,
săculeț cu nisip, coard ă etc.);
-depune efort pe durat ă de timp din ce în ce mai
mare.

să manifeste în timpul activit ății
atitudini de cooperare, spirit de
echipă, de competi ție, fair-play
– respectă regulile stabilite de comun acord în
cadrul grupului;
– participă activ (în spiritul jocului) și să-și aducă
contribuția la reușita echipei. – deprinderi utilitar – aplicative: transport
de greutăți, cățărare, tragere și împingere
– mini-fotbal, mini-basket – dansuri tematice, euritmice.

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme ca re pot fi abordate în afara proiectelor: „La piață”, „În grădinița noastră…”, „Haide ți în
excursie!”, „Cine face asta?”, „Arhitectura ora șului/parcului nostru”, „Cum se construies c casele?”, „De pe câmp, pe masa noastr ă”, „Artiști
populari și meșteri făurari” etc.

131
Ce și cum vreau s ă fiu?

Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor – ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– discută cu colegii, cu educatoarea și cu alți adulți
despre vie țuitoare, plante, fenomene etc.

să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; să reacționeze la acestea
– întreabă și răspunde la întreb ări;
– se exprim ă coerent pentru a se face în țeles;
– primește mesaje și îndepline ște instrucțiuni simple;
– dobande ște informa ții prin ascultarea cu aten ție a
mesajului.
să audieze cu aten ție un text, s ă rețină
ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a
înțeles
– urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă de
educatoare și poveste ște, la rândul s ău, o poveste
ascultată.
să disting ă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect
– compune, treptat, propozi ții din dou ă, trei sau mai
multe cuvinte;
– învață cuvinte noi și le utilizeaz ă în cadrul jocurilor
sau activit ăților de înv ățare.
să recunoasc ă cuvinte simple și litere
în contexte familiare
– recunoa ște global și contextual (ajutându-se de
imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul
naturii, catalog, din lista cu sarcini a copilului de
serviciu etc.
să utilizeze materiale scrise în vederea
executării unei sarcini date – completeaz ă desene simple începute sau urm ărește
perceptiv anumite trasee simple. LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze. – trasează peste modelul punctat al literei de tipar
sau cifrei;
– trasează independent litere și cifre în cadrul unor
jocuri didactice, jocuri de rol sau activit ăți de
învățare (spontan ă sau dirijat ă). – grupa/casa/comunitatea noastr ă și
regulile ei; – meserii/profesii;
-unelte/instrumente/aparatur ă
specifice (însu șiri, reguli de folosire);
– munca în calitate de angajat/munca
în familie sau în propria gospod ărie;
– muncă și învățătură (delimit ări,
interferen țe etc.);
– responsabilit ăți și comportamente în
legătură cu procesul muncii.

132
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjur ătoare
(obiecte, aerul, apa, solul, vegeta ția,
fauna, fiin ța umană ca parte integrant ă
a mediului, fenomene ale naturii),
precum și interdependen ța dintre ele. -numește elementele structurale ale mediului
apropiat: ap ă, aer, sol, plante, animale, oameni și a
elementelor create de ace știa.

să enumere p ărțile componente ale
corpului uman, plantelor, animalelor,
arătând utilitatea acestora
– enumeră părți componente ale plantelor,
animalelor;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor;
– pune întreb ări legate de aspectele ce prezint ă
interes pentru el.
să recunoasc ă și să descrie verbal
și/sau grafic anumite schimb ări și
transform ări din mediul apropiat – recunoa ște fenomene ale naturii (vânt, briz ă,
viscol, ploaie, ninsoare, înghe ț, grindin ă, fulger,
furtună, trăsnet, tunet) în mome ntul producerii lor;
– cere explica ții legate de modul de producere a
fenomenelor și efectele acestora asupra mediului.
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor făcute
– adreseaz ă întrebări în leg ătură cu aspectele
studiate/observate
– vorbește despre plantele și animalele din mediile
terestre, acvatice etc.
să manifeste disponibilitate în a
participa la ac țiuni de îngrijire și
protejare a mediului, aplicând
cunoștințele dobândite
– își asumă responsabilit ăți de îngrijire/ocrotire a
mediului apropiat lui;
– particip ă la între ținerea și îngrijirea mediului
apropiat (plante, vie țuitoare etc.);
– motiveaz ă necesitatea protec ției mediului de c ătre
om. ȘTIINȚE

să aplice norme de comportare
specifice asigur ării sănătății și
protecției omului și naturii
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă;
– utilizeaz ă în acțiuni simple unelte de cur ățare a
mediului ambiant;
-respectă regulile de convie țuire social ă manifestând
un comportament civilizat în rela țiile cu cei din jur
(copii, adul ți);
– ia atitudine fa ță de cei care gre șesc;

133
– manifest ă atitudini de responsabilitate fa ță de
mediul în care tr ăiește (ex: construirea de ad ăposturi
pentru păsări pe timp de iarn ă, hrănirea acestora.
să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca baz ă a cuno ștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea
de grupuri/ mul țimi, pe baza unor
însușiri comune (form ă, mărime,
culoare) luate în considerare separat
sau mai multe simultan – observă obiectele din sala de grup ă;
– recunoaște și denumește obiectele indicate;
– selecteaz ă și grupeaz ă obiectele de aceea și formă/
mărime/ culoare (la început ținând seama de un
singur criteriu, apoi de mai multe simultan;
– construie ște spații închise (ex.: forme neregulate
ori regulate, utilizând cuburi, șireturi, sârm ă, sfoară).
să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de diferite
criterii date ori g ăsite de el însu și:
triere, grupare/regrupare, comparare,
clasificare, ordonare, apreciere a
cantității prin punere în coresponden ță – execută serii de obiecte (3 dimensiuni) folosindu-
se de criteriile cunoscute;
– compar ă două bețișoare și să identifice care este
mai gros, mai lung etc.

să recunoasc ă, să denumeasc ă, să
construiasc ă și să utilizeze forma
geometric ă cerc, p ătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri – recunoa ște și denume ște figuri geometrice (cerc,
pătrat, triunghi, dreptunghi).

să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare – recunoaște și denumește cifre în intervalul 1-5;
alcatuieste grupe de 1, 2, 3, 4, 5 obiecte -construie ște
grupe de obiecte prin coresponden ță biunivoc ă (de
unu la unu);
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a
arăta că o grupă are mai multe sau mai pu ține
obiecte decât o alta;
– alcatuie ște șirul numeric cresc ător și descresc ător
în limitele 1-5; -pune în coresponden ță cifra cu cantitatea de
obiecte;
– numește vecinul din dreapta sau din stânga unui
număr (cifre) dat (ex.: pentru 3, s ă identifice pe 2 și

– diferențieri ale obiectelor dup ă
forma, m ărime, lungime, l ățime
(mare/mic -3 – 4 anil și mijlociu – 4-
5 ani, culoare (3-5 culori) – apreciere global ă a cantit ății si
apreciere prin punere in perechi in
limitele 1-5 ( 1-3 la 3-4 ani și 1-5 la
4-5 ani) (multe, pu ține, mai mult
decât…, mai pu țin decât…, tot atâtea)
– forme geometrice (cerc, p ătrat,
triunghi)
– poziții spațiale: sus, jos, deasupra,
sub, la dreapta, la stânga etc.
– numărat in intervalul 1-5 si cifrele
de la 1 la 5 ( 1-3 la 3-4 ani și 1-5 la 4-
5 ani)
– adunare și scădere cu 1 unitate în
intervalul 1-5 ( 4-5 ani)

134
pe 4);
– trasează cifre în intervalul 1-5.
efectueaz ă operații de adunare și
scădere cu 1 unitate în limitele 1-5
– numără și efectueaz ă operații de adunare și scădere
cu o unitate în intervalul 1-5;
– utilizeaz ă corect limbajul matematic adecvat
operației matematice de adunare sau sc ădere (ex.:
1 mașinuță +2 mașinuțe = 3 mașinuțe).

să compună și să rezolve probleme
simple, implicând adunarea/ sc ăderea
în limitele 1-5 – compune probleme simple în limitele 1-3, prin
adăugarea/
extragerea unui element;
– compune probleme simple în limitele 1-5, prin
adăugarea/extragerea unui element.

să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală – respectă normele de convie țuire social ă.

să-și adapteze comportamentul propriu
la cerințele grupului în care tr ăiește
(familie, gr ădiniță, grupul de joac ă) – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute.

să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului – manifest ă atitudini tolerante fa ță de alți copii care
aparțin diferitelor confesiuni/categorii minoritare.

să-și adapteze comportamentul propriu
la cerințele grupului în care tr ăiește
(familie, gr ădiniță, grupul de joac ă)
– ascultă și respectă alte păreri;
– cunoaște responsabilit ățile în microgrupul din care
face parte;
– acceptă și oferă sprijin. OM ȘI
SOCIETATE

să descrie și să identifice elemente
locale specifice țării noastre și zonei în
care locuie ște (elemente de relief,
așezare geografic ă, obiective socio-
culturale, istorice, religioase, etnice)
– identific ă forme de relief.
– cunoaște numele țării de origine și al localit ății
natale și își cunoaște domiciliul;
– cunoaște numele capitalei, al ora șului natal,
numele str ăzii etc;
– cunoaște și respectă tradițiile populare, s ărbătorile
religioase ale familiei și ale comunit ății.

135
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei
activități practice – cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
practice și verbalizeaz ă acțiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj adecvat.

să fie capabil s ă realizeze lucr ări
practic, valorificând deprinderile de
lucru însu șite
– execută individual sau în grup tema dat ă;
– sesizeaz ă modificările produse in urma ac țiunii
cu/asupra unor materiale de lucru (mototolire, pliere,
îndoire etc.);
– selecteaz ă adecvat uneltele si materialele necesare,
conform temei alese/date;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate,
dovedind, treptat, c ă a dobândit încredere în for țele
proprii. – denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-
gospodărești: hârtie glasat ă, hârtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel
etc.

să descopere lumea înconjur ătoare cu
ajutorul auzului. – descoperă lumea înconjur ătoare cu ajutorul
auzului.
să diferen țieze auditiv timbrul si
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale – diferențiază sunetul vorbit de cel cântat și sunete
produse de diferite obiecte sonore.

să intoneze cântece pentru copii – cântă cu dezinvoltur ă cântece pentru copii, singuri,
împreună cu sau acompania ți de educatoare.
să acompanieze ritmic cântecele – acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări
corporale, obiecte sonore sau juc ării muzicale.
să asocieze mi șcările sugerate de textul
cântecului cu ritmul acestuia
– improvizeaz ă spontan scurte mo tive sincretice (text
onomatopeic și melodie, text onomatopeic și
mișcare etc.).
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica audiat ă
-se mișcă liber în concordan ță cu caracterul unor
cântece pentru copii, all unei piese populare din
zonă și a unor fragmente din muzic ă cultă sugestive
pentru specificul de vârst ăal copiilor.
să asculte și să recunoasc ă fragmente
din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia. – ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște
fragmente din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.
ESTETIC ȘI
CREATIV

să redea teme plastice specifice
desenului – utilizeaz ă corect instrumentele de lucru (creion,
pensulă, carioca, cret ă, ceracolor etc.) în exprimarea – sunete din natura, sunete ale
obiectelor din mediul apropiat
– sunete produse de diferite obiecte
sonore
– sunete produse de diferite
instrumente muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
– cântece, jocuri muzicale, jocuri cu
text si cant, audi ții adecvate vârstei și
temei studiate.

– denumiri ale obiectelor specifice: creion, pensula, acuarele, plan șa,

136
liberă a gestului grafic (chiar și prin mâzg ălituri);
– utilizeaz ă diferite imagini, respectând conturul
acestora.
să obțină efecte plastice, forme
spontane și elaborate prin tehnici
specifice picturii.
-aplică pe suprafete date sau libere culoare (cu
pensula, creionul, burete,etc.)
– realizeaz ă compozi ții plastice prin prelucrarea
formelor spontane.
să exerseze deprinderile tehnice
specifice modelajului în redarea unor
teme plastice – pregătește materialul de modelat (plastilina, lut,
coca etc.);
– modeleaz ă forme de baz ă (minge, șarpe, cornule țe
etc.).
să compună în mod original și personal
spațiul plastic
– aplică tehnici de lucru înv ățate pentru redarea unei
teme date sau din imagina ție;
– creează forme noi prin îmbinarea unor elemente
cunoscute.

să priveasc ă și să recunoasc ă creații
artistice corespunz ătoare specificului
de vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de
familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale
oamenilor) – recunosc lucr ările lor și pe ale colegilor;
– recunosc peisaje, imagini din filme, pove ști, eroi
din povești etc.
șevalet, plastilina, lut, plan șeta etc.
– denumiri ale culorilor de baza: ro șu,
galben, albastru, verde, ale altor culori și nuanțe și ale non-culorilor:
negru, alb
– opere de art ă adecvate vârstei și
temei studiate.

să cunoască și să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului – cunoaște și folosește echipamentul specific la
activitățile de educa ție fizică;
– respectă regulile de igien ă individual ă și colectivă.
să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare)
– respect ă poziția corect ă a corpului și a
segmentelor acestuia pentru comenzile de mers și
alergare (obi șnuit și în diferite variante);
– execută exerciții de mers, alergare și săritură
păstrând pozi ția corectă;
– execută corect mi șcările diferitelor segmente ale
corpului;
– dovedește că și-a însușit corect schema corporal ă.
PSIHOMOTRIC

să perceap ă componentele spa țio- – răspunde motric la o comand ă dată; – deprinderi motrice de baz ă: mers și
variante de mers, alergare și variante
de alergare, s ăritură
– deprinderi utilitar – aplicative: târâre
pe palme și genunchi, mers in
echilibru între dou ă linii trasate pe
sol, tragere și împingere, c ățărare
– dansuri populare, dansuri tematice,
euritmice

137
temporale (ritm, durat ă, distan ță,
localizare) – își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte – execută corect ac țiunile motrice înv ățate, în
condiții variate, cât mai aproape de situa țiile reale;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii sau jocuri sportive.

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme ca re pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe șantier”, „La fabrica de pâine”, „Harnic, cinstit și
bun”, „Vreau s ă fiu de folos…”, „ Și eu muncesc…” etc.

Ce și cum vreau s ă fiu?

Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani

Domenii
experiențiale Obiective de referin ță Comportamente Sugestii de con ținuturi
LIMBĂ ȘI
COMUNICARE

să participe la activit ățile de grup,
inclusiv la activit ățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de
auditor. – ia parte la discu ții în mici grupuri informale;
– întreabă și răspunde la întreb ări;
– știe să se prezinte și să facă prezentări;
– ia parte la activit ățile de joc, de înv ățare în grup,
sugereazeace este de f ăcut mai departe într-un joc, o – grupa/casa/comunitatea noastr ă și
regulile ei;
– meserii/profesii;
-unelte/instrumente/aparatur ă
specifice (însu șiri, reguli de folosire);

138
activitate, continuând secven țe de acțiuni;
– întrebuin țeaza regulile unui dialog.
să înțeleagă și să transmit ă mesaje
simple; să reacționeze la acestea. – transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau
activităților de înv ățare;
– răspunde adecvat (verbal sa u comportamental) la
ceea ce i se spune;
– se exprima coerent pentru a se face în țeles;
– solicita ajutorul adultului atunci când nu în țelege
un mesaj.
să audieze cu aten ție un text, s ă rețină
ideile acestuia și să demonstreze c ă l-a
înțeles. – urmărește linia unei pove ști, concomitent cu
imaginile din carte, ori ascultând povestea spus ă de
profesor; – primește mesaje și îndepline ște instrucțiuni simple;
– ascultă și să reacționează adecvat la pove ști, poezii,
alte tipuri de text transmise fie prin citire sau
povestire de c ătre un adult, fie prin mijloace audio-
vizuale;
– dobândeste informa ții prin ascultarea cu aten ție a
mesajului; – demonstreaza în țelegerea textului apelând la
diferite modalit ăți de redare sau rememorare a
acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.).
să disting ă sunetele ce compun
cuvintele și să le pronun țe corect. – pronunță corect sunetele limbii române;
– recunoa ște, numește sau marcheaz ă grafic sunetul
inițial, final sau median din cuvântul pronun țat oral.

să-și îmbogățească vocabularul activ și
pasiv pe baza experien ței, activit ății
personale și/sau a rela țiilor cu ceilal ți
și simultan s ă utilizeze un limbaj oral
corect din punct de vedere gramatical. – învață cuvinte noi în cadrul jocurilor sau
activităților de înv ățare propriu-zis ă;
– intuiește sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor,
situațiilor de înv ățare;
– pune și răspunde la întreb ări de tipul: De ce?,
Unde?, Când?, Ce înseamn ă?
– utilizeaza treptat sinonime, antonime, omonime;
– înțelege felul în care propozi țiile sunt alc ătuite din
cuvinte, cuvintele din silabe, iar silabele din sunete;
– alcătuieste propozi ții simple și dezvoltate (despre – munca în calitate de angajat/munca
în familie sau în propria gospod ărie;
– muncă și învățătură (delimit ări,
interferen țe etc.);
– patron/angajat;
– resurse naturale/resurse umane;
– responsabilit ăți și comportamente în
legătură cu procesul muncii;
– responsabilit ăți și comportamente în
legătură cu educa ția/dezvoltarea
personală;
– educația pentru dezvoltare durabil ă

139
obiecte și ființe familiare, personaje din pove ști,
aspecte ale vie ții sociale etc.);
– solicita explicarea unui cuvânt necunoscut.
să recepteze un text care i se cite ște ori
i se poveste ște, înțelegând în mod
intuitiv caracteristicile expresive și
estetice ale acestuia – reține expresii ritmate și rimate, recit ă poezii cu
respectarea intona ției, ritmului, pauzei, în
concordan ță cu mesajul transmis;
– realizeaza mini-dramatiz ări sau jocuri de rol
pornind de la textul unei povestiri sau poezii,
utilizând vorbirea dialogat ă, nuanțarera vocii,
intonația, cu sprijinul educatoarei și folosind
indicațiile sugerate de text;
– utilizeaz ă calitățile expresive ale limbajului oral și
ale celui corporal în transmiterea unor idei și
sentimente.
să fie capabil s ă creeze el însu și (cu
ajutor) structuri verbale, rime,
ghicitori, povestiri, mici dramatiz ări,
utilizând intuitiv elementele expresive – creează, singur sau cu sprijin, structuri verbale,
rime, ghicitori, mici povestiri, utilizând intuitiv
elementele expresive ale limbajului
să înțeleagă că tipăritura (scrisul) are
înțeles (semnifica ție).
– înțelege și spune că scrisul, cuvintele scrise dintr-o
carte ne spun o poveste, cele din ziare ne povestesc
despre lucruri care se petrec în lume, cuvintele din
revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.;
– ,,citește” succesiuni de imagini alc ătuind o
narațiune pe baza lor.

să manifeste interes pentru citit – știe cum să se poarte cu o carte: cum s ă o deschid ă,
de unde începe, cum se întorc paginile, s ă nu îndoaie
foile, să nu o murd ărească;
– discută despre cărți (povești, poezii) care i s-au citit
ori la ale c ăror ilustra ții au privit;
– spune dac ă și de ce i-au pl ăcut sau nu
cărți/povești/poezii cu care a venit în contact;
– discută despre personaje din pove ști;
– povestește ceea ce a ,,citit”;
– știe să se descurce în biblioteca clasei; s ă aleagă
cartea care dore ște să îi fie citit ă ori o carte anume, la

140
ale cărei imagini dore ște să se uite sau una din c ărțile
elaborate de copii, în grup ă; să fie capabil s ă îi aducă
educatoarei o carte anume; – găseste locul unde sunt c ărțile pentru copii în
biblioteca clasei, dintr-o libr ărie etc.
să recunoasc ă cuvinte simple și litere
în contexte familiare – recunoa ște global și contextual (ajutându-se de
imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul
naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc;
– recunoa ște global dou ă cuvinte identice înso țite de
imaginea corespunz ătoare (ex.: s ă potriveasc ă două
jetoane pe care este desenat un ou, al ături fiind scris
,,ou” sau dou ă jetoane pe care scrie ,,mama” etc.).
să utilizeze materiale scrise în vederea
executării unei sarcini date. – caută în dicționare, c ărți, reviste pentru copii
informații (imagini, litere sau text) despre tema dat ă
(ex.: tot ce g ăsește despre pisic ă, urs, soare etc.,
imagini și eventuale cuvinte sau texte pe care adultul
i le citește; copilul va hot ărî dacă se potrivesc cu
sarcina primit ă).
să utilizeze desene, simboluri pentru a
transmite semnifica ție – utilizeaz ă, încuraja ți de educatoare, s ăgeți,
cerculețe, cruciuli țe, litere etc., în jocurile de rol ori
în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mi șcare),
pentru a semnifica direc ții, locuri ale participan ților
sau obiectelor într-un joc/context dat etc.
– „scrie” litere cunoscute cu ajutorul propriului corp
sau a unor p ărți componente (ex.: litera C poate fi
„scrisă” prin așezarea pe sol a corpului, r ăsucit pe o
parte și curbat spre interior de la ambele
extremități).

să înțeleagă semnifica ția cuvintelor,
literelor și cifrelor, înv ățând să le
traseze.
– recunoaște și identifică după formă literele și cifrele și
să le denumeasc ă (litere familiare, din numele
propriu/ușor de recunoscut: A, B,C, I, O, U etc. și cifrele
1-5);
– leagă sunetul de litera de corespondent ă, cu ajutor
acordat sau din proprie ini țiativă;

141
– utilizeaza corect caietul de „scriere” (tip
matematic ă/geometrie sau dictando);
– contribuie la scrieri colective (dic ționare, jurnale,
albume) folosindu-se de decupaje ale literelor sau
cuvintelor, de scrierea personal ă și de orice alt ă
modalitate;
– trasează peste modelul punctat al literei de tipar
sau cifrei.
ȘTIINȚE
să-și îmbog ățească experien ța
senzorială, ca baz ă a cuno ștințelor
matematice referitoare la
recunoașterea, denumirea obiectelor,
cantitatea lor, clasificarea, constituirea
de grupuri/ mul țimi, pe baza unor
însușiri comune (form ă, mărime,
culoare) luate în considerare separat
sau mai multe simultan – clasifică obiecte/fiin țe după diverse criterii
(culoare, form ă, mărime, lungime) sau prin numirea
unei propriet ăți comune ;
– recunoaște asemănările și deosebirile dintre
grupuri;
– compară grupele formate, apreciind global unde
sunt mai multe/ mai pu ține.

să efectueze opera ții cu grupele de
obiecte constituite în func ție de diferite
criterii date ori g ăsite de el însu și:
triere, grupare/regrupare, comparare,
clasificare, ordonare, apreciere a
cantității prin punere în coresponden ță – ordoneaz ă obiectele dup ă culoare, de la culoarea/
nuanța cea mai deschis ă la cea mai închis ă și invers;
– ordoneaz ă obiectele dup ă sunetul pe care îl emit,
de la cel mai tare la cel mai slab și invers;
– ordoneaz ă obiecte dup ă m i r o s , d e l a c e l m a i
pătrunzător la cel mai slab și invers.
să numere de la 1 la 5 recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte și cifrele
corespunz ătoare – alcătuiește grupe de 1, 2,…5 obiecte (la grupa
mică);
– numără corect aceste obiecte;
– realizeaz ă coresponden ța de unu la unu pentru a
arăta că o grupă are mai multe sau mai pu ține
obiecte decât o alta;
– motiveaz ă de ce sunt mai multe/ mai pu ține obiecte
și ce se poate face ca s ă fie „tot atâtea”;
– recunoaște și indică cifrele (intervalul 1-5);
– trasează cifrele 1, 2, 3…5 peste linii punctate deja
trasate. – diferențieri ale obiectelor dup ă
formă, mărime, lungime, l ățime,
înălțime (mai multe dimensiuni),
culoare (mai multe culori)
– forme geometrice (cerc, p ătrat,
triunghi, dreptunghi, romb, oval)
– recunoa ștere și trasare cifre de la 1
la 10; – numărat in intervalul 1-20;
– operații de adunare cu 1-2 unit ăți în
intervalul 1-10.

142
să cunoasc ă unele elemente
componente ale lumii înconjur ătoare
(ex.: ființa umană ca parte integrant ă a
mediului, cu sentimente, gânduri, idei
proprii; lumea teatrului, a filmului
etc.), precum și interdependen ța dintre
ele – descoperă modalități noi de exprimare a emo țiilor
și sentimentelor prin antrenarea organelor de sim ț și
a elementelor componente ale propriului corp;
să comunice impresii, idei pe baza
observărilor efectuate – discută despre profesii, instrumente și unelte
utilizate, despre reguli și principii de baz ă în
raporturile de servicu, despre comunit ăți și
activitatea lor etc.;
– adreseaz ă întrebări în legătură cu cele observate;
– comunic ă în cadrul grupului rezultatele
investigațiilor.
să cunoasc ă și să respecte normele
necesare integr ării în via ța socială,
precum și reguli de securitate
personală – învață să aștepte într-o situa ție dată;
– respectă normele de convie țuire social ă;
– utilizeaz ă formulele de polite țe în diferite situa ții;

să aprecieze în situa ții concrete unele
comportamente și atitudini în raport cu
norme prestabilite și cunoscute – își apreciaz ă propriul comportament în raport cu
persoane, personaje și situații cunoscute.

să trăiască în relațiile cu cei din jur
stări afective pozitive, s ă manifeste
prietenie, toleran ță, armonie,
concomitent cu înv ățarea
autocontrolului – manifest ă atitudini tolerante fa ță de reac ții
emoționale care sunt exprimate în jurul lor, chiar
dacă acestea sunt în opozi ție cu trăirile proprii;
-conștientizeaz ă consecin țele pozitive și negative ale
actelor sale de comportament asupra sa și asupra
celorlalți;
– manifest ă un comportament de cooperare în grup
pentru îndeplinirea unei activit ăți comune;
– dobânde ște, treptat, autonomie în activitatea
zilnică.
să cunoasc ă și să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea unei
activități practice – cunoaște materialele de lucru specifice activit ăților
practice și verbalizeaz ă acțiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj adecvat. OM ȘI
SOCIETATE

să fie capabil s ă realizeze lucr ări – execut ă individual sau în grup tema dat ă;

– denumiri ale obiectelor specifice
activităților practice și practic-

143
practice inspirate din natur ă și viața
cotidiană, valorificând deprinderile de
lucru însu șite
– manifest ă spirit cooperant în activit ățile de grup;
– manifest ă stabilitate și perseveren ță în activitate,
dovedind, treptat, c ă a dobândit încredere în for țele
proprii. gospodărești: hârtie glasat ă, hârtie
creponată, lipici, sârm ă, suitaș, ac,ață,
foarfece vesela, tacâmuri, șervețel
etc.

să diferen țieze auditiv timbrul și
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat și al sunetelor muzicale
– diferen țiază și reproduce sunete de intensit ăți
contrastante: tare-încet;
– diferențiază și reproduce sunete înalte și joase
(intervalul Sol-Do).
să intoneze cântece pentru copii
– cântă cu dezinvoltur ă cântece pentru copii, singuri,
împreună cu sau acompania ți de educatoare.
să exprime prin mi șcare starea
sufleteasc ă creată de muzica audiat ă
– acompaniaz ă cântecele cunoscute cu mi șcări
corporale, obiecte sonore sau juc ării muzicale (tob ă,
clopoțel, tamburin ă etc.);
– improvizeaz ă spontan scurte mo tive sincretice (text
onomatopeic și melodie, text onomatopeic și
mișcare etc.).
să asculte și să recunoasc ă fragmente
din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare
specificului de vârst ă al copilului
preșcolar și preocup ărilor acestuia. – ascultă cu plăcere și uneori chiar recunoa ște
fragmente din crea ții muzicale na ționale și
universale, corespunz ătoare vârstei și preocup ărilor
sale.
să redea teme plastice specifice
desenului/picturii. – execută linii drepte sau curbe închise/deschise;
– executa efecte plastice cu pensula sau folosind
diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea,
decolorarea, p ămătuful de vat ă, degetul etc.) ESTETIC ȘI
CREATIV

să compună în mod original și personal
spațiul plastic.
– executa lucr ări colective/individuale prin
combinarea diferitelor tehnic i de lucru: colaje, desen
grafic si pictura, modelaj si pictura/colaj etc.
– particpa la crearea cadrului estetic specific
ambiental;
– modifica modelul dat prin ad ăugare sau
restructurare. – sunete produse de diferite obiecte
sonore
– sunete produse de diferite
instrumente muzicale (tob ă, vioară,
chitară, pian, trompet ă, fluier etc.)
– sunetul vorbit si sunetul cântat
– diferențieri de sunete dup ă: înălțime
(înalte, joase), intens itate (tare, încet)
– cântece, jocuri muzicale, jocuri cu
text si cant, audi ții adecvate vârstei și
temei studiate.

– denumiri ale obiectelor specifice:
creion, pensula, acuarele, plan șă,
șevalet, plastilina, lut, plan șetă etc.
– denumiri ale culorilor de baz ă: roșu,
galben, albastru, verde, ale non-
culorilor: negru, alb și ale unor
nuanțe ce rezult ă din combinarea
culorilor de baz ă cu non-culorile
– opere de art ă adecvate vârstei și
temei studiate.

144
să interpreteze liber, creativ lucr ări
plastice exprimând sentimente estetice -descopera semnifica ția lucrărilor din analiza
culorilor, formelor, liniilor;
– descrie lucr ările proprii sau ale celorlal ți copii,
ținând cont de aspectul lor și de sentimentele pe care
acestea le trezesc în sufletul copilului;
– propune posibilit ăți de valorificare a lucr ărilor
(expoziții, aniversari, decor ări, concursuri, tombole
etc.)
să priveasc ă și să recunoasc ă creații
artistice corespunz ătoare specificului
de vârstă al copilului pre școlar și
preocupărilor acestuia (portrete de
copii, jocuri ale copiilor, scene de
familie, peisaje, activit ăți cotidiene ale
oamenilor) – privește cu interes și uneori chiar recunoa ște opere
de artă naționale și universale, corespunz ătoare
vârstei și preocup ărilor sale.

să-și formeze o ținută corporal ă
corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare) – răspunde motric la o comand ă dată;
– execută corect mi șcările diferitelor segmente ale
corpului.
să perceap ă componentele spa țio-
temporale (ritm, durat ă, distan ță,
localizare) – se raporteaz ă la un reper dat;
– își coordoneaz ă mișcările cu ritmul solicitat de
educatoare.
să fie apt s ă utilizeze deprinderile
însușite în diferite contexte
– execută corect ac țiunile motrice înv ățate, în
condiții variate, cât mai aproape de situa țiile reale;
– exprim ă stări afective sau comportamente,
folosindu-se de mi șcare;
– se joac ă (utilizând corect mi șcările și regulile)
jocuri de mi șcare pentru copii sau jocuri sportive. PSIHOMOTRIC

să se foloseasc ă de ac țiunile
motrice înv ățate pentru a exprima
sentimente și/sau comportamente,
pentru a r ăspunde la diferi ți stimuli
(situații), la diferite ritmuri. – exprima st ări afective sau comportamente,
folosindu-se de mi șcare;
– se exprima într-un limbaj adecvat, atunci când se
cere să relateze ce s-a întâmplat cu propriul corp în
timpul activit ății.
– deprinderi motrice de baz ă: mers și
variante de mers, alergare și variante
de alergare, s ăritură în lungime,
săritură în adâncime
– deprinderi utilitar – aplicative:
trasee cu combina ții de deprinderi
– mini-fotbal, mini-basket
– dansuri populare, dansuri tematice,
euritmice.

145

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme ca re pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe șantier”, „La fabrica de pâine”, „Munca e br ățară
de aur”, „Harnic, cinstit și bun”, „Vreau s ă fiu de folos…”, „ Și eu muncesc…”, „Patron și angajat” etc.

ANEXA 1

Proiect: CÂNTECUL CURCUBEULUI
(în cadrul temei Când/cum se întâmpl ă? – focalizare pe culori)

– grupa mic ă –

Să facem un album cu culorile preferate ale membrilor familiei noastre .

¾ Educatoarea preg ătește scheletul albumului împreun ă cu copiii (dimensiunea albumului, culoarea și designul lui, materialul folosit pentru
copertă și în interior etc.).
¾ Albumul este trimis familiei cu rug ămintea de a declara și ilustra, pe cât posibil, culoarea preferat ă – fiecare pe foaia dedicat ă special lui.
¾ Copilul nu va fi implicat în activitatea de acas ă, iar părinții vor retrimite „lucrarea” înapoi la gr ădiniță într-un plic sigilat.

146
¾ La grădiniță, copilul va purta o discu ție cu educatoarea și colegii despre culorile preferate ale mamei și ale tatălui. Educatoarea va verifica
dacă ceea ce a declarat mama și tata corespunde cu ceea ce a intuit sau declar ă că știe copilul despre culorile preferate ale p ărinților.
¾ Copilul lucreaz ă la album ad ăugând culoarea preferat ă pe pagina dedicat ă părerii lui.
¾ Copiii își prezintă unii altora albumele și se găsesc corela ții, asemănări, deosebiri între familii, între copii etc.
Tabloul culorilor vesele/Tabloul culorilor înrudite/Tabloul culorilor triste etc.

¾ Educatoarea aduce în clas ă un tablou al unui pictor consacrat care s ă răspundă cerinței (cu culori vesele, cu culori înrudite – nuan țe de..,
degradeuri – , cu culori triste).
¾ Se discută cu copiii despre tema tabloului și despre culorile folosite de pictor (ce exprim ă ele, le cunoa ștem sau nu, unde le întâlnim/le-
am întâlnit etc.).
¾ Se strâng buc ăți de materiale textile sau din hârtie de diferite dimensiuni, forme, consisten țe etc. în diferite cu lori. Fiecare spune ce a
adus și îl prezint ă în fața colegilor, diminea ța, la întîlnirea de grup. Se pun în cutii diferite , cu însemne specifice (decizia asupra semnului
se ia împreun ă cu copiii).
¾ Se numără bucățile de materiale adunate sau, dac ă sunt foaret multe și noi nu știm să numărăm până la cifra respectiv ă, apreciem global
(unde sunt mai multe, unde sunt mai pu ține, dacă sunt tot atâtea etc.). Se alc ătuiesc 2-3 grupe de lucru. Fiecare grup ă primește o coală
mare de carton duplex și o anume categorie de materiale, într-un anume num ăr, pentru a realiza: Tabloul culorilor vesele, Tabloul
culorilor triste, Tabloul culorilor înrudite (acest lucru se poate stabili prin tragere la sor ți, prin solicitarea p ărerii copiilor sau prin
nominalizare direct ă).
¾ Tablourilor li se vor asocia melodii cunoscute sau melodii în prim ă audiție din care se ascult ă un fragment. Tablourilor li se vor asocia
mirosuri sau comportamente umane cunoscute (culorile di n tabloul vesel au mirosuri dulci, melodia asociat ă lor e vesel ă, zglobie și
comportamentu potrivit cu acestea poate fi cel de bun ătate, prietenie etc.)

Ce e frumos, e la mod ă?

¾ Se aduc la gr ădiniță reviste cu tot felul de reclame. Se alege reclama preferat ă și este prezentat ă copiilor. Se grupeaz ă revistele dup ă
culoarea dominant ă a reclamei prezentate.
¾ Este invitat un p ărinte (dac ă avem așa ceva, dac ă nu, găsim o persoan ă resursă) să le vorbesc ă despre tendin țele în domeniul publicitar,
despre meseria de designer etc. Li se d ă un test de minime cuno ștințe pentru a putea accede la cursuri pentru designeri (recunoa șterea
culorilor din revistele aduse de ei, exprimarea prin mimic ă a sentimentului transmis de acestea, gr uparea copiilor câte doi – prin asocierea
a două culori care „se potrivesc” ).

147
¾ Alegem 2-5 culori cunoscute și le asociem cu: momente ale zilei, zile ale s ăptămânii, vârste diferite ale oa menilor, rase umane, sexe,
sărbători cunoscute etc.
¾ Pregătesc o expozi ție de mod ă – deseneaz ă/colorează costume; vin îmbr ăcați frumos și defileaz ă pe podium în fa ța colegilor,
prezentându- și ținuta (culoare, cum se numesc piesele, când este potrivit ă această ținută – vârstă, ora din zi, evenimentul etc.).
¾ Aduc legume și fructe de acas ă (sau le primesc de la buc ătărie). Urm ăresc un film cu decora țiuni culinare. Identific ă ingredientele și
culorile lor – le asociaz ă cu gustul cunoscut. Modeleaz ă din plastilin ă „delicatesuri culinare”. Preg ătesc mici sandwichuri „decorate”
frumos de ei și apoi le m ănâncă. Inventez ă câte un mic cântec sau o mic ă poezie/ghicitoare despre produsul modelat sau preg ătit.
¾ Aduc flori de acas ă (cât mai multe specii). Li se prezint ă 2-3 imagini cu aranjamente IKEBANA. Discut ă despre culorile florilor din
imagini, despre florile pe care le recunosc, despre modul cum su nt ele combinate, despre forma aranjamentului, despre florile p e care ei
le-au adus (cum arat ă, ce miros au, ce culoare, cu cine s-ar putea combina). Se împart în 2-3 echipe și fac aranjamente pentru mame
(eventual, în s ăptămâna când le serb ăm – 8 martie), în a șa fel încât s ă aibă posibilitatea ca zilnic sau la dou ă zile să le așeze în locuri
diferite în clas ă și decorul pentru primirea mamelor s ă fie mereu altul.

Proiect: MÂNCARE PENTRU TO ȚI PĂMÂNTENII
(în cadrul temei Ce și cum vreau s ă fiu? – focalizare pe hran ă)

– grupa mijlocie –

Să ne facem jocuri cu animale cunoscute și cu hrana lor

¾ Educatoarea preg ătește bucăți de carton (de m ărimea unui jeton sau de m ărimea unei coli de carton pentru jocul tip Piticot), ștampile,
șabloane cu animale cunoscute, creioane colorate sau tempera, hârtie glasat ă sau creponat ă etc. De asemenea, solicit ă copiii să aducă de
acasă reviste, c ărți, imagini, informa ții scrise despre animale cunoscute și hrana acestora.
¾ După ce se strâng materialele se pun la dispozi ția copiilor diferite tipuri de jocuri (jocuri cu jetoane de diferite tipuri : coresponden ță față-
verso cu imagini potrivite; coresponden ță față-verso aceea și imagine, dar în variante colorat-necolorat sau colorat-umbr ă; coresponden ță
jetoane colorate-carton cu umbre, tip Piticot, tip Puzzle etc.) și se discut ă despre regulile acestora și despre materialele din care sunt

148
făcute. Totodat ă, se decide împreun ă cu copiii asupra jocului/jocurilor pe care vor s ă le gândeasc ă și să le elaboreze, în func ție de
materialele avute la dispozi ție și de tema mare: Animalele și hrana lor .
¾ Se aleg echipele și ele își aleg singure materialele pe care urmeaz ă să le foloseasc ă. Apoi, discut ă cu colegii despre regulile jocului și își
împart sarcinile pentru faza de elaborare a jocului. Lucreaz ă.
¾ După execuția lor, într-una din zile, se va da timp echipelor s ă-și prezinte jocul și, ulterior, timp pentru a se juca pe grupuri diferitele
jocuri. Jocurile vor fi l ăsate la dispozi ția lor în clas ă pe tot parcursul unit ății.

Coșul surpriz ă

¾ Educatoarea aduce în clas ă un coș la colțul tematic din clas ă și le spune copiilor c ă acela este coșul-surpriz ă în care în fiecare diminea ță
vor descoperi un produs sau un aliment.
¾ Educatoarea va alege alimente sau produse de baz ă pentru hrana omului și le va pune în co șul-surpriz ă zilnic, timp de o s ăptămână (ex.:
LUNI – pâine, MAR ȚI – lapte, MIERCURI – șuncă, JOI – mere, VINERI – morcovi). Copiii, zilnic vor controla co șul la venirea la
grădiniță și, în funcție de ce vor g ăsi, vor fi dirija ți să execute sarcini de tipul: s ă descrie alimentul/produsul, s ă-i descopere provenien ța,
să-l încadreze într-o categorie (lactate, f ăinoase, fructe etc.), s ă descopere și alte alimente/produse care fac parte din aceea și categorie, s ă
despartă în silabe cuvântul care îl denume ște, să numere silabele care îl compun, s ă descopere sunetul cu care începe cuvântul care îl
denumește, să împartă produsul în dou ă părți egale sau în patru p ărți și să îl dea la doi sau la patru copii, s ă-l redea prin desen/pictur ă sau
prin modelaj/colaj.
¾ La sfârșitul fiecărei zile, educatoarea îi va ruga pe copii s ă discute cu p ărinții și cu frații mai mari despre alimentul/produsul respectiv și
să aducă în ziua urm ătoare la gr ădiniță cât mai multe informa ții în plus despre acesta pent ru a le prezenta la discu ția în cerc de diminea ța.
De asemenea, vor aduce imagini, povestioare sau mici texte cu con ținut științific care s ă le susțină ideile prezentate și vor alcătui cu
acestea câte o plan șă de prezentare pentru fiecare produs în parte.
¾ Nu este exclus ca în urm ătoarea săptămână sau în aceea și, dacă este posibil, s ă se alcătuiască o cărticică a alimentelor preferate. Fiecare
copil va putea s ă și-o realizeze dup ă cum dore ște (fie cu alimente preferate desenate, fie cu alimente preferate lipite în urma decup ării
imaginilor lor din reviste, c ărți etc., fie cu alimente preferate – selec ție de alimente care pot fi depozitate în mici pungu țe care se pot
prinde cu caps ă de foi, fie cu poze ale acestora f ăcute cu aparatul de fotografiat etc.) Copiii pot fi încuraja ți să producă singuri sau cu
sprijin mici texte de apreciere sau de prezenta re ale respectivelor alimente/produse, iar adul ții să le scrie.

Căsuța Dărniciei

¾ Educatoarea preg ătește Căsuța Dărniciei (căsuța de lemn cu animale pe care o ave ți deja la grup ă). În ea se pun animale cunoscute de ei
(în fiecare zi 2-3 animale) și se preg ătesc jetoane cu mâncarea pentru ele. În ziua în care apare c ăsuța la colțul tematic al clasei,

149
educatoarea îi va strânge pe copii în jurul ei și le va spune o scurt ă povestioar ă (care este, de fapt, studiu de caz): Aceasta este C ăsuța
Dărniciei. Știți de ce se nume ște ea așa? Să vă spun cum s-au întâmplat lucrurile și cum a ajuns aceast ă căsuță să se numeasc ă astfel.
Era odată, la marginea unei p ăduri, un om tare gospodar (harnic, care munce ște toată ziulica pentru el și familia lui). El avea multe
animale și niciodat ă nu uita să le îngrijeasc ă. Ele stăteau într-o c ăsuță ca aceasta, al ături de casa lui. Într-o bun ă zi omul se îmboln ăvi și
timp de 3 zile nu a putut s ă iasă din casă. În vremea aceasta, to ți ai casei erau pleca ți la oraș după cumpărături. Dup ă prima zi,
animalele, când au v ăzut că omul nu mai vine, au ținut un sfat (o adunare, a ședință în care vorbesc și se sfătuiesc, găsesc soluții la
problemele lor). Prin urmare, au hot ărât că, dacă nu vor s ă moară, trebuie s ă împartă mâncarea r ămasă prin căsuță, în porții mici,
zilnic, în a șa fel încât s ă le ajungă până se va face bine st ăpânul. Și așa au făcut. Iar în ziua când omul nostru se sim ți mai bine și merse
la ele, cu o strângere de inim ă parcă, nu mare i-a fost mirarea când le-a g ăsit tefere (întregi, s ănătoase) și parcă mai prietene decât
înainte. S ă fi fost oare mâncarea vr ăjită? Nici noi nu știm, dar de atunci casa lor se nume ște Căsuța Dărniciei și a devenit faimoas ă
(vestită, cunoscut ă de toți) în întreaga lume.
¾ Timp de 3-4 zile se schimb ă animalele în c ăsuță, se discut ă cu copiii despre acestea, sunt hr ănite cu o mâncare potrivit ă, dar întotdeauna
împărțită în mod egal între ele, se discut ă despre ce înseamn ă dărnicie, faim ă, om gospodar, sfat, a fi teaf ăr etc. și despre motivul care le-a
determinat s ă devină prietene.
¾ Se pot numi și copii de serviciu care s ă răspundă de îngrijirea animalelor din c ăsuță și care să noteze într-un jurnal comun al grupei ce
animale au avut în grij ă, ce au primit ele de mâncare, cum le-au împ ărțit mâncarea și, la final, o p ărere despre motivul care le-a determinat
pe animalele din poveste s ă fie mai bune prietene la final. Jurnalul va fi „citit” de educatoare, ajutat ă de copii, în ultima zi la momentul
cercului de diminea ță și toate animalele vor sta în c ăsuță, mulțumite de munca copiilor din grup ă.
¾ În zilele cât vraja C ăsuței Dărniciei ac ționează în grupa lor, copiii pot fi încuraja ți să compună cântece pentru animalele din c ăsuță sau
ghicitori/mici poezii. De asemenea, pot fi solicita ți să le pregătească hrană potrivită și în porții corespunz ătoare cu num ărul lor, apelând la
abilități practice (din hârtie creponat ă, glasată, din paste, din fire textile, din sârmuli țe, din plastilin ă etc. sugerând astfel culori, propriet ăți
ale hranei la care ei s-au gândit). Sau, pentru activit ățile de mișcare și matematice (pe grupuri sau frontale), pot fi încuraja ți să măsoare cu
pasul distan ța de la ușă până la căsuță (căsuța așezând-o în diferite locuri din clas ă) sau de la c ăsuță până la masa educatoarei etc., s ă imite
mersul unora dintre acestea și să așeze animalele în c ăsuță la distanță de un pai una de alta, s ă numere câte silabe are numele unui animal
din căsuță și sară într-un picior de tot atâtea ori etc.

Proiect: CELE CINCI SIM ȚURI
(în cadrul temei Cu ce și cum exprim ăm ceea ce sim țim? – focalizare pe sim țuri)

150
– grupa mare –

Camera surprizelor

¾ Educatoarea preg ătește grupa în a șa fel încât numele de Cameră a surprizelor să i se potriveasc ă (cel puțin pentru 2-3 zile). Astfel, la
colțurile/zonele/ariile pe care ea le are în grup ă va pune materiale care pot fi studiate/folosite ca urmare a interven ței numai unuia dintre
simțuri (unul pentru fiecare arie: ex.: la bibliotec ă vom folosi numai ochii – v ăzul așadar; la construc ții vom folosi numai mâinile –
pipăitul așadar; la știință vom folosi numai nasul – mirosul a șadar, la arte vom folosi numai urechea – auzul a șadar). În plus, fiecare col ț
va avea o t ăbliță sau un jurnal lipit pe perete unde s ă poată fi afișate/împărtășite impresiile lor în leg ătură cu analizatorul implicat (ce
lucruri frumoase au descoperit cu el, ce au înv ățat nou ca urmare a implic ării acestuia cu predilec ție, ce piedici le-a ridicat folosirea
exclusivă a acestuia etc.).
¾ În prima zi a s ăptămânii copiii vin la gr ădiniță și găsesc pe ușă afișul cu Camera surprizelo r (ceva caraghios care s ă îi trimită cu gândul la
ceea ce vor g ăsi înăuntru). Când intr ă, descoper ă colțurile cu materialele preg ătite și cu câte un plic sigilat în care se afl ă regulile pentru
colțul respectiv. Educatoarea îi invit ă pe trei dintre ei s ă devină detectivi pentru 5 minute și, în timp ce ceilal ți se strâng pentru cercul de
dimineață, să afle ce materiale sunt la col țuri pregătite și ce reguli sunt formulate în plicul sigilat de la fiecare col ț în parte.
¾ Copiii și educatoarea discut ă despre col țuri și despre regulile care trebuie respectate la ele (la col țul bibliotecii nu vom vorbi, nu vom duce
cartea la nas sau la gur ă și ne vom concentra atât de tare încât nici g ălăgia nu o vom auzi – pentru c ă ne vom folosi doar de ochii no ștri
care vor privi cu mare aten ție imaginile c ărților). Prezentarea regulilor se poate face în cuvinte și imagini, doar în imagini sau combinat.
¾ Zilnic, pe durata micului proiect, vor accesa col țurile timp de 15 minute și vor respecta regulile impuse. Ulterior, timp de 10 minute vor
discuta și vor împărtăși în grupuri oral și într-o variant ă scrisă (poate o reprezentare combinat ă desen și scris realizat ă chiar de ei sau doar
scris de către educatoare ca urmare a îndrum ărilor primite de la ei) ceea ce au sim țit, experimentat etc. la col țul respectiv în ziua de…
¾ Camera surprizelor poate s ă fie îmbog ățită cu etichete pentru col țuri, pe care ei le pot face și în alte activit ăți (scrise de ei singuri dup ă
model sau f ără model, scrise de educatoare urm ărită de copii în timpul scrierii acestora). Etichetele vor con ține denumiri ale sim țurilor,
ale materialelor de la col țuri, ale ac țiunilor care se întreprind acolo.
¾ De asemenea, materialele de la col țuri vor fi num ărate, cânt ărite, măsurate cu diferite obiecte etalon și datele vor fi trecute pe fi șe
separate, ata șate jurnalelor/t ăblițelor de la col țurile respective.
¾ Totodată, copiii vor fi încuraja ți să asocieze fiec ărui simț care face obiectul unui col ț din clasă o melodie sau o culoare și acest lucru va fi
dezvăluit la finalul proiectului, când fiecare copil va merge la col țul de care s-a legat mai tare sau col țul pe care l-a frecventat mai des și
va spune numele unei culori sau va interpre ta un fragment muzical pe care el le consider ă potrivite cu acesta. Aici le vom da timp

151
suficient s ă își împărtășească și să își motiveze p ărerile, opiniile, impresiile și educatoarele pot face o reprezentare a acestora pe o plan șă
mare (dup ă imaginația lor !).

Totul despre noi

¾ Educatoarea, în prezen ța copiilor, deseneaz ă pe un carton mare (A2) conturul corpul ui unui copil (poate face lucrul acesta și folosindu-se
de un copil din grup ă care să joace rol de șablon). Cu acest prilej îi va anun ța că în următoarele zile vor afla tot ce doresc ei s ă știe despre
propriul lor corp. Se face o list ă cu tot ce vor s ă știe despre corpul lor. Conturul va fi afi șat la nivelul copiilor pe unul dintre pere ți, relativ
aproape de sursa de informa ții de la centrul de interes creat.
¾ Apoi, tot împreun ă cu copiii, se aleg din biblioteca grupei și de la biblioteca școlii cărțile care îi intereseaz ă pentru a cunoa ște tot ce vor
despre corpul lor. Totodat ă, se solicit ă ajutorul p ărinților pentru a suplimenta col țul tematic cu diferite materiale pe care le consider ă
folositoare pentru tema aceasta (imagini, c ărți, articole din reviste, de pe internet, mulaje etc.).
¾ În fiecare zi a s ăptămânii, educatoarea va trezi interesul copiilor pentru un sim ț anume (ex.: în prima zi va da cu spray parfumat în sala de
grupă sau le va da cu un parfum pentru copii etc. l ăsându-i s ă se întrebe ce este acel miros sau de ce au fost parfuma ți…de aici
declanșându-se discu țiile despre miros: cu ce sim țim mirosul, ce mirosuri cunoa ștem, cum ne influen țează ele dispozi ția, cum se transmite
informația de la nas la creier etc.) și, ulterior, la cercul de diminea ță va dezbate câteva lucruri importante despre acesta. La sfâr șitul
discuției de diminea ță va fi localizat ă pe cartonul cu conturul corpului partea care r ăspunde de sim țul respectiv și marcată (colorată,
menționată în scris ca în machete etc.). Sunt anun țați că până la sfârșitul zilei, când pleac ă acasă, trebuie s ă găsească o modalitate (un
joculeț, o glumă, un bilețel, o rimă, un cântecel inventat etc.) prin care s ă transmită părinților ce au aflat ast ăzi despre sim țul respectiv și
despre partea corpului vizat ă în activit ăți.
¾ În timpul activit ăților de peste zi, copiii pot fi pu și să numere cât de mult pot inspira aerul acela cu miros frumos (pân ă la cât pot inspira și
să expire tot atâta timp), s ă marcheze cu be țișoare num ărul de inspira ții/expirații, să găsească vecinii timpului 5 al expira ției lor etc. De
asemenea, copiii pot fi invita ți în timpul activit ăților de peste zi s ă scrie cuvântul nas, s ă găsească numărul de sunete al acestui cuvânt, cu
ce sunet începe și cu ce sunet se termin ă, să găsească și alte cuvinte care încep cu acela și sunet, să îl despart ă în silabe. La fel se poate
proceda și cu cuvintele miros sau sim ț. La activit ățile artistico-plastice și practice pot s ă își deseneze nasul lucrând în pereche (unul se
întoarce în profil și celălalt încearc ă să îi contureze nasul pe o foaie de hârtie – apoi î și înmâneaz ă lucrarea unul altuia și îl coloreaz ă), pot
să își facă nasuri de clown sau de Pinochio din hârtie glasat ă, pot să își picteze nasurile pentru petrecere (diferite modele) etc.
¾ La fel se va proceda și cu celelalte p ărți ale corpului și simțuri (ochii – v ăzul, urechile – auzul, gura – gustul, mâinile, picioarele, pielea –
pipăitul). Aspectele pe care ei le-au listat în prima zi și care nu se încadreaz ă strict în categoria sim țuri (pot fi lucruri despre inim ă sau alte
organe interne, despre sânge și circulație, despre na ștere sau moarte, despre copiii cu nevoi speciale – deficien țe etc.) pot fi discutate cu ei

152
în activitățile de dup ă amiaza, pe grupuri mici, în func ție de interesul lor și informațiile se trec tot pe cartonul cu conturul corpului (copiii
care s-au informat vor împ ărtăși și celorlalți cunoștințele acumulate în contexte informale).

Proiect: SPECII ÎN PERICOL
(în cadrul temei Cum a fost/este aici pe p ământ? – focalizare pe animale rare)

– grupa preg ătitoare –

Colonia cu rarit ăți

¾ Educatoarea aduce la col țul tematic câteva imagini cu diverse colonii de vie țuitoare. Astfel, se incit ă atenția copiilor cu privire la
subiectul propus și se define ște termenul de colonie – cu urm ătorul înțeles: grup de animale din aceea și specie, care duce via ța în comun.
Sunt anun țați copiii că urmează să facă în grupa lor ceva deosebit: o colonie cu vie țuitoare rare. Se face inventarul vie țuitoarelor rare pe
care le cunosc (numele lor sunt scrise în prezen ța copiilor; se folose ște aceeși culoare pentru toate numele) și se afișează la colțul tematic
(pe măsură ce sunt cunoscute și altele, numele lor este trecut pe inventar, dar cu o alt ă culoare.
¾ Se alege locul pentru a șezarea coloniei și se delimiteaz ă: cu cuburi, cu o panglic ă colorată sau oricum altfel (sugestiile vin de la copii și se
votează). Colonia cu rarit ăți va avea al ături un panou din carton mare A2 pe care vor înregistra informa țiile despre fiecare specie rar ă în
parte, pe m ăsură ce aceasta este a șezată în colonie. Educatoarea stabile ște împreun ă cu copiii formatul tabelului: ce informa ții vrem să
trecem aici (numele, locul unde tr ăiește, culoarea, hrana, numele puilor etc.).
¾ Copiii sunt solicita ți să aducă de acasă imagini și alte informa ții scrise despre colonii de vie țuitoare, urmând ca la gr ădiniță să le prezinte
colegilor și să stabileasc ă dacă este vorba despre o specie rar ă (în pericol) și, în acest caz, s ă modeleze din plastilin ă corpul unui exemplar
al acestei specii și să îl pună la colonia cu rarit ăți.
¾ Prezentarea informa țiilor aduse de acas ă se va face zilnic la cercul de diminea ță. Tot la cercul de diminea ță sunt num ărate zilnic
viețuitoarele din colonie și se inventeaz ă situații-problem ă de genul: dac ă X din aceast ă colonie s-ar îmboln ăvi cum ar fi ajutat de

153
ceilalți?, dacă X ar fi înfometat pentru c ă nu a găsit nimic de mâncare peste zi, cine l-ar ajuta și ce i-ar oferi? dac ă puii lui X ar r ămâne
fără mamă, cine i-ar îngriji?)
¾ Corpul exemplarului se modeleaz ă de către un grup de 2-3 copii (î n fiecare zi se numesc al ții – se pot stabili criterii și pentru alegerea
grupului: copii al c ăror nume începe cu sunetul cu care începe numele vie țuitoarei respective, copii care sunt îmbr ăcați cu aceea și culoare
ca și corpul…, copii care au ar ătat că știu cât mai multe lucruri despre…etc.), la col țul Artă, în timpul activit ăților liber-alese.
¾ Completarea informa țiilor pe panou se face în timpul zilei, într-un moment fix pe care îl dedica ți acestei activit ăți (ora 11 – înainte de
activ.X, ora 12,30 – înainte de masa de prânz etc.).
¾ În timpul unit ății se pot citi povestioare despre vie țuitoarele în discu ție, se pot face puzzluri cu scene în care acestea sunt reprezentate, se
pot face exerci ții de mișcare, jocuri în care copiii pot imita mersul sau unele gesturi specifice ale speciilor în pericol identificate.
¾ După o săptămână se face bilan țul: Se face inventarul vie țuitoarelor rare (corel ăm numele de pe inventar cu corpul modelat și așezat în
colonie și citim informa țiile de pe panou). Fiecare vie țuitoare din colonie va avea dedicat ă o ghicitoare sau un mic cântecel (inventate de
copii pe loc – adic ă în timpul acestei activit ăți tip evaluare).
¾ Tot în ultima zi, se va face transferul și extinderea cuno ștințelor acumulate, solicitându-le s ă găsească și alte sensuri ale cuvântului
colonie și să le dezbat ă (colonie = tab ără de copii, colonie = comunitate de oameni, colonie = a șezare etc.).
Arca lui Noe

¾ Li se prezint ă copiilor povestirea biblic ă Arca lui Noe.
¾ Își fac costume potrivite cu personajele (Noe, so ția lui, copiii și nurorile, vie țuitoarele salvate) și își împart rolurile
¾ Construiesc Arca lui Noe din carton și alte accesorii (Noe, șoția, copiii și nurorile), în timp ce ceilal ți copii vor preg ăti hrană pentru
animalele care vor porni în c ălătorie (activitate practic ă sau artistico-plastic ă: modelaj, colaj, îndoire sârm ă, mototolire etc.).
¾ Se audiaz ă mai multe fragmente muzicale din sfera muzicii clasice (adecvate, totu și, nivelului de vârst ă al copiilor pre școlari) și,
împreună cu copiii, se alege fragmentul folosit pentru scena euritmic ă „Arca lui Noe”. Tot cu copiii se va stabili scenariul și mișcarile.
¾ Se pregătește sceneta euritmic ă, în momentele libere de dup ă-amiaza sau atunci când copiii, la activit ățile liber-alese de diminea ța, vor să
o facă.
¾ Sunt consulta ți copiii cu privire la momentul (data – se poate sugera o dat ă aproape de Pa ște) când urmeaz ă a fi prezentat ă sceneta și care
va fi publicul țintă.
¾ Se fac invita ții pentru copiii de la alte grupe sau de la o alt ă grădiniță pentru reprezenta ția ce va urma.
¾ Se prezint ă sceneta în fa ța invitaților.

154
ANEXA 2

PERIOADA:

TEMA:
OBIECTIVE DE REFERIN ȚĂ VIZATE:

CENTRE DE INTERES DESCHISE și MATERIALELE puse la dispozi ția copiilor:

155

INVENTAR DE PROBLEME:

Ce știm?

Ce nu știm și vrem să aflăm ?

156

ACTIVITATE METODIC Ă:

Tura I Tura a II-a

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 3

Săptămâna 4

Săptămâna 5

157
SĂPTĂMÂNA: SUBTEMA:

DATA/
ZIUA ACTIVIT ĂȚI DE ÎNV ĂȚARE SEMNĂTURA

158
ANEXA 3

PROGRAMUL ZILNIC
– grupe cu orar normal –

Repere orare Jocuri și activități
didactice alese Activități pe domenii experien țiale Activități de dezvoltare personal ă
8,00 – 9,00

Jocuri și activități
alese

–

Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
9,00 – 11,30

Activitate pe domenii experien țiale

Rutină: Întâlnirea de diminea ță (15 min.)
Rutină și tranziție: Ne pregătim pentru activit ăți (deprinderi de
igienă individual ă și colectivă, deprinderi de ordine și disciplin ă,
deprinderi de autoservire)
Rutină : Gustarea (deprinderi specifice)

159
11,30 – 13,00

Jocuri și activități
recreative

–

Activitate op țională (singura de acest tip la nivel I și ambele – în
zile diferite – , la nivel II)
Rutină și tranziție: În aer liber ! (deprinderi igien ă individual ă și
colectivă, deprinderi de ordine și disciplin ă, deprinderi de
autoservire).
13,00
– – Rutină: Plecarea acas ă (deprinderi specifice).

160
PROGRAMUL ZILNIC
– grupe cu orar prelungit –

Repere orare Jocuri și activități
didactice alese Activități pe domenii experien țiale Activități de dezvoltare personal ă
8,00 – 8,30

Jocuri și activități
alese
–

Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)

8,30 – 9,00

–

–

Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)

9,00 – 11,00

Jocuri și activități
alese

Activitate pe domenii de experien țiale

Rutină: Întâlnirea de diminea ță (15 min.)
Rutină și tranziție: Ne pregătim pentru activit ăți! (deprinderi de
igienă individual ă și colectivă, deprinderi de ordine și disciplin ă,
deprinderi de autoservire)
11,00 – 13,30

Jocuri și activități
recreative

–

Activitate op țională (prima activitate de acest tip la nivel II)
Rutină și tranziție: În aer liber ! (deprinderi igien ă individual ă și
colectivă, deprinderi de ordine și disciplin ă, deprinderi de
autoservire)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)

161
13,30 – 15,30

Activități de relaxare
Jocuri și activități
alese

–

Rutină și tranziție: Ne pregătim să ne relax ăm! (deprinderi de
igienă individual ă și colectivă, deprinderi de ordine și disciplin ă,
deprinderi de autoservire)
15,30 – 16,00

–

–

Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16,00 – 17,30

Jocuri de dezvoltare a
aptitudinilor
individuale

Activități recuperatorii pe domenii de
experiențiale

Rutină și tranziție: Din nou la joac ă! (deprinderi de igien ă
individual ă și colectiv ă, deprinderi de ordine și disciplin ă,
deprinderi de autoservire)
Activitate op țională (singura activitate de acest tip la nivel I sau
a doua, la nivel II)
17,30 – – Rutin ă: Plecarea copiilor acas ă (deprinderi specifice)

162
ANEXA 4

NOTIFICARE nr.41945/18.10.2000
cu privire la organizarea activit ăților opționale în unit ățile de învățământ preșcolar

Având în vedere OM nr.4481/08.09.2000 cu privire la aplicarea noului plan de înv ățământ și a programei pentru nivelul pre școlar (3-6/7
ani), precum și Metodologia de aplicare a planului pentru înv ățământul pre școlar, parte component ă a prezentului ordin (anexa 2),
Considerând prevederile Legii 128/1997, art.42(1), art.43 lit.a) și art.44 (1), (3) și (4), relativ ă la norma didactic ă și condițiile de salarizare
a personalului didactic,
Pentru organizarea corespunz ătoare și buna desf ășurare a activit ăților opționale în înv ățământul pre școlar, începând cu anul școlar 2000-
2001,
Se vor lua toate m ăsurile în vederea respect ării prevederilor legale în procesul de organizare și desfășurare a activit ăților
opționale:

1. În cazul în care activitatea op țională este desf ășurată de către educatoare, în timpul programului,
ea face parte din norma cadrului
didactic. Pentru activit ățile opționale de limba modern ă sau de ini țiere în utilizarea calculatorului educatoarea va face dovada calific ării în
domeniul respectiv.

2. Pentru cazurile în care educatoarea (sau un alt cadru didactic) dispune de timpul necesar pentru desf ășurarea unei activit ăți opționale la
grădiniță și, în acela și timp, are calificarea necesar ă, opționalul va fi considerat ca activitate didactic ă desfășurată în afara programului.
Plata pentru aceast ă activitate se va face în regim de plata cu ora sau cumul din veniturile proprii ale unit ății de învățământ (donații
sau sponsoriz ări), cu respectarea prevederilor legale.

3. Dacă se recurge la colaborarea cu funda ții, asocia ții, agenți economici, persoane fizice autorizate (fie c ă sunt sau nu cadre didactice)
plata pentru activitatea op țională se va face tot din veniturile proprii ale unit ății (donații sau sponsoriz ări). Și în acest caz, se va
solicita persoanei care desf ășoară activitatea op țională să facă dovada calific ării.

4. Direcția General ă Învățământ Preuniversitar, Inspectoratele școlare jude țene (și Inspectoratul școlar al municipiului Bucure ști),
conducerile unit ăților de înv ățământ preșcolar vor îndeplini prevederile prezentei Notific ări.

163

ANEXA 5

NOTA nr.28.259/09.03.2000

privind documentele de eviden ță a activității educatoarelor din înv ățământul preuniversitar

Înv ățământul pre școlar, component ă a sistemului na țional de înv ățământ, prezint ă câteva aspecte diferite de restul sistemului în ceea ce
privește documentele de eviden ță a activității educatoarei.
Din aceast ă perspectiv ă, remarcăm faptul c ă educatoarea, care lucreaz ă efectiv c la grup ă cu copiii 5 ore pe zi (fiecare tur ă în parte), se
confruntă cu următoarele probleme:
• Activitatea didactic ă este planificat ă săptămânal, în acord cu planul de înv ățământ și cu schema orar ă;
• Aceeași activitate didactic ă trebuie consemnat ă zilnic în condica de activit ăți, operându-se în dou ă documente distincte practic acela și
lucru, singura diferen ță fiind aceea c ă în condic ă trebuie să se și semneze;
• În unele unit ăți există, în paralel, și o condic ă de prezen ță, unde educatoarele se semneaz ă la începutul programului și la sfârșitul acestuia.
Având în vedere faptul c ă în învățământul pre școlar este foarte pre țios timpul pe care educatoarea îl acord ă lucrului efectiv cu copiii,
precum și pregătirii pentru activit ăți, care este mult mai meticuloas ă decât în restul sistemului și că la acest nivel educatoarea nu î și efectueaz ă
programul mutându-se de la o grup ă la alta, ci la aceea și grupă pe toată perioada zilei, date fiind argumentele de mai sus, se recomand ă:
• Planificarea activit ății instructiv-educative, pe care educatoarea o completeaz ă să constituie document juridic justificativ atât al prezen ței
efective la grup ă, cât și al parcurgerii programului zilnic cu copiii. Pent ru aceasta, în planificare se va introduce o rubric ă pentru
semnătura de confirmare a realiz ării activităților propuse.
• Condica de activit ăți, completat ă până în prezent, s ă fie înlocuit ă cu condica de prezen ță în care educatoarea s ă se semneze la începutul și
la sfârșitul programului.

164

ADRESA nr.40.377/2.09.2000
privind documentele de eviden ță a activității educatoarelor din înv ățământul preuniversitar care lucreaz ă la grupele cu predare în limba
minorităților naționale

În înv ățământul pre școlar, timpul pe care educatoarea îl acord ă lucrului efectiv cu copiii și pregătirii pentru activit ăți este foarte pre țios.
Pentru eliminarea paralelismului inutil în documente și ținând cont de faptul c ă la acest nivel educatoarea nu î și efectueaz ă programul mutându-
se de la o grup ă la alta, ci la aceea și grupă pe toată perioada zilei, ministerul a transmis Nota nr.28.259/09.03.2000 cu privire la documentul
juridic „Condica de prezen ță și evidență a activității educatoarei” prin care s-a realizat comasarea Condicii de activitate cu Planificarea activit ății
instructiv-educative.
Men ționăm faptul c ă, pentru grupele de pre școlari cu predare în limba minorit ăților naționale, acest document va fi completat în limba
română. Pentru toate celelalte documente ale educatoarei (inclusiv proiec tele de activitate), cadrele di dactice de la aceste grupe au libertatea de a
folosi limba matern ă.
Inspectoratele școlare vor urm ări aplicarea corect ă a prevederilor cuprinse în nora men ționată și în prezenta adres ă.