Curriculum Pentru Educație Timpurie(1) [612865]

1
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

CURRICULUM
PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE
(copii de la naștere la 6 ani)
-2018 –

"Educația este mișcarea din întuneric către lumină."
(Allan Bloom)

2
Argumente în favoarea schimbărilor curriculare în educația timpurie

„Reformele educaționale parcurg diferite etape, cu momente de
vârf sau de schimbări radicale, cu perioade intermediare, mai puțin
vizibile, și cu perioade de consolidare a achizițiilor dobândite în
etapele anterioare.”
(Potolea, D., Toma, S., Borzea, A., 2012)

O privire de ansamblu, orientată spre evoluția curriculumului în alte state, relevă dinamica politicilor în domeniu, exprimat ă prin schimbări, mai mult sau
mai puțin periodice, prin actualizări și reforme, în funcție de mai multe variabile – idealul educațional, rezultat ele unor cercetări, experimente sau studii,
evoluția societăților respective, natura și amploarea schimbărilor urmărite.

Astfel, la nivel internațional, se vorb ește de o „reformă continuă” sau de „permanentizarea” reformelor, ca urmare a schimbărilor axiologice, sociale,
economice, tehnologice.

În România, atât politicile educaționale cât și curriculumul național elaborat și aplicat în decursul ultimului deceniu exprimă o ritmicizare a schimbărilor
și a ajustărilor, fapt care a condus la o evoluție în domeniu și, implicit, la o racordare a politicilor educaționale ale Rom âniei cu politicile la nivel european.

Prezentul document își propune să realizeze o reactua lizare și o restructurare a curriculumului național pentru educație timpurie, având ca bază mai multe
argumente:
– necesitatea corelării cu prevederi și recomandări din documente promovate la nivel European, cu impact și cu implicații semni ficative, cum ar fi:
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene privind competentele -cheie din perspectiva învățării pe parcursul
întregii vieți (2006/962/EC); Comunicarea Comisiei Europene și Concluziile Consiliului Uniunii Europene privind educația și îngrijirea timpurie:
Să oferim copiilor noștri cel mai bun start pentru lumea de mâine (2011/C/175/03), A Quality Framework for Early Childhood Education and
Care – Raportul Grupului de Lucru pentru Educație și Îngrijire Timpurie de la nivelul Comisiei Europene (2014) etc.
– corelarea cu celelalte niveluri de învățământ, pentru realizarea coerenței la nivelul sistemului educațional românesc și pent ru conturarea, alături
de educația produsă la celelate niveluri de învățământ, a „profilului de for mare la nivel european”, structurat pe opt domenii de competență, pentru
absolvenții învățământului obligatoriu;
– corelarea permanentă cu legislația în vigoare, îndeosebi cu prevederile care vizează domeniul educației timpurii din: Legea educației naționa le
nr.1/2011 , cu modificările și completările ulterioare ; Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului , cu modificările și
completările ulterioare, Legea nr.263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor , cu m odificările și completările ulterioare;
Hotărârea de Guvern nr.1252/2012 de aprobare a Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor și a altor servicii de ed ucație timpurie
antepreșcolară ;
– atingerea țintelor și/sau implementarea unor măsuri din s trategiile europene și naționale de referință pentru domeniul educației, respectiv:
Strategia Europa 2020 , Strategia națională privind reducerea părăsirii timpurii a școlii (HG nr.417/2015), Strategia națională privind incluziunea

3
socială și reducerea sără ciei (HG nr.383/2015) ; Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului (HG nr.1113/2014);
Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2014 -2020 (HG 18/14.01.2015);
Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015 -2020 (HG nr.418/2015), Strategia națională pentru dezvoltare durabilă – Orizonturi
2013 – 2020 – 2030;
– necesitatea unei abordări sistemice a educației timpurii, care înglobează, deopotrivă, ed ucația antepreșcolară și educația preșcolară, evitându -se
abordarea lor fragmentată, așa cum s -a întâmplat până acum;
– inițierea și adoptarea unor schimbări relevante, cu valoare constructivă, având la bază reușitele și progresele realizate pân ă acum (dat orită
precedentului curriculum și demersurilor subsecvente – generalizarea învățământului preșcolar, promovarea obligativitivității acestuia și a
avantajelor educației de la vârste fragede; investiția în infrastructura educațională; formarea cadrelor didac tice și a celorlalți actori care intră în
contact cu copilul preșcolar; promovarea și implementarea unor noi abordări educaționale etc.).

În documentul de politici educaționale – Repere pentru proiectarea și actualizarea Curriculumului național (IȘE, 2016), se menționează următoarele:
curriculumul pentru educația timpurie a copilului de la naștere până la 6 ani se fundamentează pe un set de finalități formulate în documentul de politici
educaționale Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea tim purie (RFIDT, aprobate prin O.M 3851/2010). Acest document reprezintă un set de
enunțuri care reflectă așteptările privind ceea ce ar trebui copiii să știe și să fie capabili să facă. Aceste așteptări sunt definite pentru a sprijini creșterea
și dezvoltare a normală și deplină a copiilor de la naștere până la intrarea în școală. Conform documentului menționat, finalitățile educaț iei timpurii au
în vedere o abordare holistică, vizând cele cinci domenii ale dezvoltării copilului:
 dezvoltarea fizică, sănătate și igienă personală
 dezvoltarea socio -emoțională;
 dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii;
 dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii;
 capacități și atitudini în învățare.

În acest context, noul curriculum pentru educație timpurie aduce o viziune îmbunătățită asupra educației pentru acest segment de vârstă, înglob ată în
conținutul programei, în Metodologia de aplicare a planului de învățământ pentru educația timpurie , în scrisori metodice și recomandări, în ghiduri și
îndrumătoare metodice avizate de minister, constituind un demers complex, care valorifică contribuțiile anterioare, experiența și practicile reușite în
domeniul educației timpurii din România. Acesta se adresează tuturor cadrelor didactice, managerilor, factorilor de decizie, specialiștilor în domeniul
educației timpurii – pedagogilor, psihologilor, consilierilor, cadrelor didactice din mediul academic, care asigură formarea inițială și continuă a cadrelor
didactice pentru educați a timpurie (prin grade didactice și prin programe, cursuri sau stagii de formare), precum și altor actori de la nivelul socie tății, cu
rol important în educație.

Principii generale care stau la baza elaborării curriculumului specific

4

În construirea curriculumului pentru educația timpurie sunt respectate următoarele principii:

1. Centrarea pe învățare și dezvoltare
2. Orientarea spre formarea de competențe
3. Abordarea ludică a învățării (conceptualizarea sintagmei învățare ludică )
4. Flexibilizarea ofertei curriculare
5. Asigurarea continuității curriculare (pe verticală și pe orizontală)
6. Corelarea curriculumului cu problematica realității (contextualizarea curriculară)
7. Abordarea integrată a curriculumului
8. Diferențierea -personalizarea curriculară
9. Valorificarea noilor tehnologiipentru susținerea învățării și dezvoltării
10. Selecția adaptată a conținuturilor și a activităților de învățare, cu focalizare nu doar pe ce se învață, ci și pe cum se înv ață
11. Valorizarea culturii și a tradițiilor naționale și promovarea prin cipiilor interculturalității.

Profilul de formare al absolventului de învățământ preșcolar

Dezvoltare cognitivă

– Operarea cu reprezentări matematice elementare (numere, reprezentări numerice, operații, concepte de spațiu, forme geometrice , înțelegere a
modelelor, măsurare) în diferite contexte de învățare
– Utilizarea de informații despre mediul înconjurător și lume, prin observare, manipulare de obiecte și investigarea mediului
– Manifestarea curiozității pentru explorarea mediului natural și social
– Manifestarea interesului pentru utilizarea tehnologiei, conștientizând modul în care aceasta îmbunătățește și afectează viața

Dezvoltare socio -emoțională

– Implicarea adecvată în interacțiuni cu adulți și cu copii, prin manifestarea de inițiativă și aplicarea unor reguli simple de comunicare și relaționare
– Conștientizarea schimbărilor care se produc în sine și în mediu, prin identificarea unor diferențe și similarități
– Acceptarea unor responsabilități în cadrul diferitelor grupuri de apartenență

5
– Identificarea elementelor de bază privind identitatea personală (nume, vârstă, gen, aspect fizic, data și locul nașterii, adr esa de domiciliu)
– Exersarea capacității de control al trăirilor emoționale, pozitive și negative
– Recunoașterea și împărtășirea trăirilor/emoțiilor proprii în relația cu ceilalți, în forme diferite

Dezvoltare fizică, a sănătății și igienei personale

– Participarea în mod regul at la activități fizice variate (jocuri de mișcare, alergare, dans, jocuri sportive)
– Utilizarea motricității fine a mâinilor și degetelor în contexte variate de activitate
– Utilizarea conștientă a simțurilor în interacțiunea cu mediul
– Manifestarea a utonomă a unor deprinderi de păstrare a sănătății și a igienei personale
– Respectarea regulilor de comportament și de securitate personală în diferite situații

Dezvoltarea limbajului și a comunicării

– Exersarea capacității de pronunție corectă a sun etelor, cuvintelor
– Identificarea/recunoașterea unor sunete, litere, cuvinte; punerea în corespondență sunet -literă
– Formularea de mesaje simple în comunicarea cu ceilalți, cu respectarea unor reguli de bază de exprimare corectă
– Manifestarea interes ului pentru a asculta povești sau a povesti, respectând succesiunea evenimentelor
– Manifestarea interesului pentru cărți și pentru citit

Dezvoltarea capacităților și atitudinilor în învățare

– Manifestarea curiozității și interesului privind schimbăr ile/fenomenele/evenimentele din jur, pentru a experimenta și învăța lucruri noi
– Manifestarea inițiativei în interacțiuni și activități
– Demonstrarea capacității de concentrare și persistență în realizarea unor activități de învățare
– Manifestarea creativității în jocuri și activități zilnice

Planul de învățământ pentru educația timpurie

6

Planul de învățământ pentru educația timpurie este documentul școlar elaborat de Ministerul Educației Naționale, are caracter unic și obligatoriu
pentru fiecare nivel de vârstă și tip de instituție de educație specifică copilăriei timpurii. Documentul se prezintă sub for mă schematică, cuprinzând toate
activitățile de învățare pentru fiecare grupă și nivel de vârstă, numărul de ore aferen te săptămânal fiecărei categorii de activități, pentru a putea asigura
tuturor copiilor din toate unitățile antepreșcolare și preșcolare de stat și particulare din țară, acces la același tip de ed ucație și șanse egale în dezvoltare și
învățare.

Intervalul de vârstă
Tipuri de activități de învățare Nr.ore de activități de învățare
desfășurate cu copiii zilnic/tură Numărul total de ore de
activități de învățare/săptămână

0 – 18 luni Jocuri și activități liber -alese 2 h 10 h
Rutine și tranziții 2 ½ h x 2 zile
3 h x 3 zile 14 h
Activități tematice 10/15 min.
1 h
TOTAL 25h
19 – 36 luni Jocuri și activități liber -alese 2 ½ h 12 ½ h
Rutine și tranziții 2 h x 4 zile
2 ½ h x 1 zi 10 ½ h
Activități tematice 20/25 min. 2 h
TOTAL 25 h
37 – 60 luni
Jocuri și activități liber -alese 2 h 10 h
Activități de dezvoltare personală 2 h 10 h
Activități pe domenii experiențiale 1 h 5 h
TOTAL 25 h
61 – 84 luni Jocuri și activități liber -alese 2 h 10 h
Activități de dezvoltare personală 1 ½ h 7 ½ h
Activități pe domenii experiențiale 1 ½ h 7 ½ h
TOTAL 25 h

7
NOTĂ:
 Tipurile de activități menționate în planul de învățământ sunt activități de învățare desfășurate cu întreaga grupă de copii sau pe grupuri mici, în decursul unei
săptămâni.
 Prezentul plan de învățământ este valabil pentru toate tipurile de servicii de educație și îngrijire oferite copiilor de la n aștere la 6 ani din unitățile de învățământ
de stat, particulare și confesionale și în care activitățile se desfășoară în limba rom ână, în limba minorităților naționale sau în limbi de circulație internațională.
 Planul de învățământ se aplică inclusiv în unitățile de educație timpurie care integrează copii cu dizabilități , caz în care se va acorda mai multă atenție așteptării
unui ră spuns din partea copilului, participării cu bucurie la activități alături de ceilalți etc. și mai puțin numărului de activită ți pe care acesta le desfășoară.
Totodată, menționăm faptul că, în cazul grupelor din învățământul special sau special integrat, în afara acestor tipuri de activități, copiii beneficiază și de terapii
specifice, care nu sunt contabilizate în acest plan de învățământ.
 Durata activităților poate varia, în funcție de particularitățile copiilor și, implicit, de interesul manifestat de gru pul de copii/copil pentru acestea, de conținutul
activităților, precum și în funcție de maniera de desfășurare. Recomandat este ca, pentru primul interval de vârstă, durata u nei activități să fie de cel mult 5 -10
minute, după care, pentru intervalele următ oare, durata activității poate crește progresiv, până la 40 minute, în funcție de reperele enumerate mai sus. De
asemenea, este foarte important ca, cel puțin la primul interval de vârstă, indiferent de durata recomandată pentru desfășura rea unei activităț i, cadrul didactic să
aștepte reacția copilului. În funcție de această reacție, va decide asupra duratei, modului de desfășurare și conținutului (s pre exemplu: dacă grupul de copii nu
reacționează suficient de bine sau nu dă semne că a înțeles textul scurt însoțit de imaginile/păpușile/marionetele pe care cadrul didactic le folosește, activitatea
ar putea continua cu o imitare a personajelor (onomatopee, dialog, mișcare) sau cu o simulare „a plecării” acestora către alț i copii, ca semn că activitatea s -a
încheiat).
 Conform prevederilor art. 262. din Legea educației naționale nr.1/2011 , cu modificările și completările ulterioar e, activitatea personalului didactic de predare
se realizează într -un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, și cuprinde: a) activități didactice de predare -învățare -evaluare și de
instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor -cadru de învățământ; b) activități de pregătire metodico -științifică; c) activități de
educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot parcursul vieții.
 Programul zilnic de activit ate efectivă cu copilul la grupă este de 5 ore pe zi, respectiv de 25 de ore pe săptămână.
 Activitatea personalului didactic de predare este completată zilnic cu 3 ore de activitate de pregătire metodico -științifică , în care se realizează: proiectarea
curriculară, proiectarea și pregătirea activității zilnice, studiul individual, confecționarea materialului didactic, consemn area observațiilor asupra copiilor în
Caietul de observații /Observator și a progresului indivi dual al copiilor în Fișele de apreciere a progresului individual al copilului înainte de intrarea în clasa
pregătitoare (Anexa 5) sau în alte instrumente de monitorizare/înregistrare avizate de MEN , proiectarea activităților extrașcolare sau a unor activit ăți din cadrul
proiectelor educaționale derulate, amenajarea sau reorganizarea ambientului educațional, organizarea de expoziții cu produse ale activității copiilor, conceperea
unor fișe de lucru pentru copii, activități de consiliere a părinților, partici pări la cursuri de formare, la activități ale comisiei metodice, la întâlniri metodice, la
schimburi de experiență, la activități în parteneriat cu familia sau cu alți parteneri educaționali etc.
 O zi pe săptămână, cele 3 ore de activitate de pregătire met odico -științifică vor fi desfășurate în instituția de învățământ. Acest lucru se va concretiza prin
derularea unor întâlniri ale cadrelor didactice din aceeași instituție și/sau din aceeași comisie metodică, în care se va înc uraja procesul de reflecție cu privire la
demersul didactic desfășurat cu copiii: exemple de bune practici, vulnerabilități, găsirea unor soluții la problemele existen te; diseminarea unor aspecte relevante
însușite în cadrul cursurilor de formare, clarificarea unor aspecte legate de apl icarea strategiilor didactice, de integrare a unor conținuturi, de evaluare a
demersului didactic și de adaptare la nevoile și interesele individuale ale copiilor etc. Activității metodice săptămânale de sfășurate la nivelul unității de
învățământ trebuie s ă i se acorde o deosebită importantă, întrucât conduce la crearea unei atmosfere efervescente, lucrative, la formarea unități i de vederi între
membrii aceluiași colectiv didactic pe probleme educaționale, și, în cele din urmă, la construirea etosului insti tuției de învățământ .

8

Metodologia de aplicare a Planului de învățământ pentru educația timpurie

1. Planul de învățământ prezintă o abordare sistemică , asigurând continuitatea în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viața
copilului și între ciclurile de educație antepreșcolară, preșcolară și primară.
2. Intervalele de vârstă (0 – 18 luni, 19 – 36 de luni, 37 – 60 de luni și 61 – 84 de luni ), care apar în planul de învățământ, precum și categoriile și
numărul de activități sunt rezultatul corelării realităților din sistem cu Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului de
la naștere la 7 ani și cu tendințele la nivel mondial în domeniu.
3. Copilul este un subiect activ în procesul învățării. Învățarea copilului se realizează în context social și emoțional, în interacțiune directă cu
adultul (începând cu mama/tata și apoi cu cadrul didactic).
4. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacțiunile cu ceilalți, organizarea mediului și
activitățile/situațiile de învățare, special create de adult.
5. Copilul învață prin imitare, explorare și experiențe , iar jo cul îi permite practicarea acestora într -o modalitate naturală și, în același timp,
atractivă, ținând vie curiozitatea copilului și dorința acestuia de cunoaștere.
6. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină toate tipurile de activi tăți de învățare. El influențează întreaga conduită și
prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. Jean Piaget a definit jocul ca „pol al exercițiilor funcționale în cursul dezvoltării
individului”, deoarece acesta angajează plenar copilul, at ât pe verticală, cât și pe orizontala activității psihice în general. Cercetările psihologice
au scos în evidență numeroase elemente psihice care se formează prin intermediul jocului. Jocul apelează la capacitatea copil ului de a lucra cu
simboluri, semne c e sunt atribuite obiectelor, acțiunilor și faptelor, ce desemnează altceva decât sunt acestea în realitate. Copilul operează cu
reprezentări în care investește și afectivitate și rațiune.. Esența jocului este concentrată în procesul de reflectare și tra nsformare în plan imaginar a
realității concrete, proces prin care devine posibilă și plăcută pătrunderea copilului într -o realitate complexă, pe care o cunoaște activ. Prin joc se
afirmă eul copilului, personalitatea sa. Acesta contribuie la eliberarea și ex tinderea eului, asigurând satisfacerea unei game foarte largi de trebuințe,
de la trebuințe cognitive de explorare, la cele de valorificare a potențialului de care dispune, de la trebuințe perceptorii și motorii, la trebuințe de
autoexprimare în plan compo rtamental, totul în raport cu ansamblul vieții mintale și al adaptării intelectuale. La vârsta educației timpurii, jocul
este printre puținele modalități de socializare a copilului. El deschide în fața „candidatului la umanitate” nu doar universu l activită ții, ci și universul
destul de variat al relațiilor interpersonale. Jocul oferă copilului posibilitatea de a -și apropia realitatea încojurătoare, de a -și însuși funcția socială
a obiectelor, de a se integra și de a coopera eficient cu cei din jur. „Jocul nu este o distracție”, așa cum spune în cartea sa M. Nell, ci „este
oportunitatea de dobândire de competențe”.(2016,18).
7. Activitățile de învățare (atât cele de la nivel antepreșcolar, cât și cele de la nivel preșcolar) reprezintă un ansamblu de acțiun i/secvențe de învățare
cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv, organizate și conduse de cadrul didactic și care conduc la formarea co mpetențelor generale și

9
a competențelor specifice prevăzute în Curriculumul pentru educație timpurie . Desfăș urarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune
ale celor trei parteneri ai procesului de predare -învățare -evaluare, respectiv: cadre didactice, părinți, copii, dar și a colaboratorilor și partenerilor
educaționali din comunitate, a căror implicare este la fel de importantă. În desfășurarea acestora , accentul va cădea pe încurajarea inițiativei
copilului, pe învățarea prin experimente și exersări individuale. Activitățile de învățare se desfășoară individual, în grupu ri mici sau cu întreaga
grupă de copii.
8. Tipurile de activități de învățare prezente în acest plan de învățământ sunt: (i) la nivel antepreșcolar – Activități tematice, Rutine și tranziții,
Jocuri și activități liber -alese și (ii) – la nivel preșcolar – Activități pe domenii experiențiale (care pot fi activități integrate sau pe discipline),
Jocuri și activități liber -alese și Activități de dezvoltare personală.
9. Activitățile tematice (nivel antepreșcolar) sunt: Jocul (mijloace de realizare: jocul cu jucăria, joc simbolic, joc senzorial, jo c de construcție, joc
didactic, joc cu nisip și apă, jocul imitativ etc.), Activități artistice și de îndemânare (mijloace de realizare: desen, pictură, modelaj, activități
practice și gospodărești), Activități de muzică și mișcare (mijloace de realizare: audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt, jocuri cu instrumente
de percuție, cântecele, exerciții euritmice), Activități de creație și de comunicare (mijloace de realizare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea,
citire de imagini, jocuri de cuvin te, jocuri verbal -imitative, exerciții onomatopeice), Activități de cunoaștere (mijloace de realizare: observări,
lecturi după imagini, activități matematice cu jucării și obiecte concrete, convorbiri cu și fără suport intuitiv, jocuri did actice, microexperimente)
și Activități în aer liber (mijloace de realizare: plimbări, jocuri l a nisipar, jocuri și întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă adecvate vârstei).
10. Activitățile pe domenii experiențiale (nivel preșcolar) sunt activități integrate (vezi Anexa nr.5) sau pe discipline , desfășurate cu copiii în cadrul
unor proiecte tematice sau în cadrul săptămânilor independente, planificate în funcție de temele mari propuse de curriculum, precum și de n ivelul
de vârstă și de nevoile și interesele copiilor din grupă. Mijloacele de realizare sunt jocul cu toate valențele și sub toate formele sale (liber, dirijat,
inițiat de copii, sau inițiat de cadrul didactic, jocul didactic, logic, de perspicacitate, de creativitate, muzical, de mișc are etc.), povestirea, exercițiile
cu material individual, experimentele, construcțiile, lectura dup ă imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii, memorizările,
precum și alte mijloace, specifice didacticii, în funcție de nevoile educaționale ale copiilor preșcolari. Se vor avea în ved ere toate domeniile
experiențiale și asigurarea unui echilibru în planificarea mijloacelor de realizare a activităților zilnice și săptămânale.
11. Domeniile experiențiale sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (L.Vlăsceanu) care transced granițele dintre discipline și care, în contextul
dat de prezentul curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiționale de dezvoltare a copilului, respectiv: domeniul psihomotric, domeniul limba jului,
domeniul socio -emoțional, domeniul cognitiv. Domeniile experiențiale cu care operează prezentul curriculum și disciplinele a sociate acestora sunt
următoarele:
a. Domeniul limbă și comunicare , care acoperă stăpânirea exprimării orale și scrise, ca și abilitatea de a înțelege comunicarea verbală și scrisă.
Se apreciază că prin ascultare și exprimare în situații de grup, preșcolarii devin capabili să exploreze experiențele altor persoane și să -și extindă
astfel propriul repertoriu de experiențe semnificative. Se urmărește ca aceștia să vorbească cu încredere, clar și fluent, ut ilizând modalități de
exprimare adecvate pentru diferite c ategorii de auditoriu. Se recomandă ca toate instituțiile de învățământ preșcolar să furnizeze contexte în
care preșcolarii să se poată exprima și să utilizeze activ mijloacele de comunicare. Din această perspectivă, se apreciază că studiul operelor
litera re specifice vârstei rafinează gândirea și limbajul acestora, extinde capacitatea lor de a înțelege situații interpersonale c omplexe și aduce
o contribuție importantă la dezvoltarea capacităților de evaluare. Tot în cadrul acestui domeniu includem și primu l contact al copilului cu o
limbă străină sau regională. În acest sens, copilul va fi obișnuit sistematic să asculte sonoritatea specifică limbii studiat e, să o recunoască, să

10
reproducă ritmul, fonemele și intonația (atenție, el este sensibil la particular itățile limbii necunoscute, cum ar fi: succesiunea silabelor
accentuate sau neaccentuate, ritmul….etc.). De asemenea, copilul va fi ajutat să învețe cuvinte care să îi permită să vorbe ască despre el însuși
și despre mediul înconjurător, care să îi facili teze relații/contacte sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective și care să îl ajute să
participe oral la viața/activitatea din clasă/comunitate. Activitățile cele mai potrivite pentru această învățare sunt: o mem orarea de cuvinte/
propoziții , cântece și jocuri muzicale; o imitarea ritmurilor diferite, acompaniind frazele auzite și repetate cu o tamburină; o jocuri de limbă.
Astfel, copilul va fi încurajat/stimulat să învețe și câteva elemente ale culturii țării/regiunii respective (istoria lo curilor, creații artistice specifice,
mâncăruri, activități tradiționale etc.).
b. Domeniul științe , care include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experiențelor practice cât și înțelegerea naturii, ca fii nd
modificabilă de ființele umane c u care se află în interacțiune. Astfel, se consideră necesar ca preșcolarul să fie pus în contact cu domeniul
matematic prin jocuri dirijate cu materiale, cum ar fi nisipul sau apa, sau prin simularea de cumpărături în magazine. În ace astă manieră vor
putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la unele concepte, cum ar fi: volum, masă, număr și, de asemenea, ei vor p utea fi implicați
în activități de discriminare, clasificare sau descriere cantitativă. Dezvoltarea capacităților de raționament, i nclusiv de raționament abstract, va
fi încurajată în conexiune cu obiecte și activități familiare în sala de grupă sau la domiciliul copiilor. Este considerată d eosebit de semnificativă
concretizarea ideilor matematice în experimente, utilizarea lor împreu nă cu alte concepte și elemente de cunoaștere pentru rezolvarea de
probleme, pentru exprimarea unor puncte de vedere, pentru creșterea clarității sau relevanței unor mesaje. De asemenea, este de dorit ca
domeniul să nu îngrădească copilul doar la contextul disciplinelor matematice, ci să -i ofere posibilitatea de a explora și contexte ale unor alte
componente curriculare, oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice, scheme, estimarea unor costuri, pl anificarea unor
activități, cuantific area unor rezultate, analiza proporțiilor unei clădiri etc. Abilități și competențe asociate demersurilor de investigație
științifică, cum ar fi observarea, selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante, generarea de ipoteze , generar ea de
alternative, conceperea și realizarea de experimente, organizarea datelor rezultate din observații pot fi dobândite de copiii preșcolari atunci
când sunt puși în contact cu domeniul cunoașterii naturii, prin activități simple cum ar fi: observarea un or ființe/plante/animale/obiecte din
mediul imediat apropiat, modelarea plastilinei (putând face constatări privind efectul temperaturii asupra materialului), con fecționarea sau
jocul cu instrumente muzicale simple, aplicarea unor principii științifice în economia domestică (ex. producerea iaurtului) sau prin compararea
proprietăților diferitelor materiale. Totodată, preșcolarii pot fi încurajați să efectueze experimente, să utilizeze în condi ții de securitate diferite
instrumente sau echipamente, să înregi streze și să comunice rezultatele observațiilor științifice, să utilizeze diferite surse de informare, să
rezolve problem, să caute soluții, să sintetizeze concluzii valide.
c. Domeniul om și societate , care include omul, modul lui de viață, relațiile cu alți oameni, relațiile cu mediul social, ca și modalitățile în care
acțiunile umane influențează evenimentele. Domeniul are o extindere și către contexte curriculare care privesc tehnologia, în sensul abordării
capacităților umane de a controla evenimentele și de a ordona mediul. Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii să crească, astfel
încât membrii comunității să -și poată procura produse mai multe, mai ieftine și de mai bună calitate. De aceea, se apreciază că preșcolarii pot
fi puși în conta ct cu acest domeniu prin manipularea unor materiale și executarea unor lucrări care țin de domeniul abilităților practice, pr in
constatarea proprietăților materialelor, prin selecția unor materiale în funcție de caracteristicile lor, prin constatarea că materialele pot avea și
calități estetice, cum ar fi textura, culoarea sau forma etc. De asemenea, în cadrul domeniului socio -uman se dorește ca preșcolarii să înțeleagă
ființele umane angrenate în construirea propriului viitor și propriei lumi, trăind viața de zi cu zi. Totodată, este important ca preșcolarii să

11
înțeleagă faptul că situațiile prezente își au originile în situații din trecut, să observe similarități sau diferențe între oameni sau evenimente, să
își imagineze viața în alte perioade istorice. S e consideră necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilități de ordin general
să utilizeze ca puncte de plecare experiențele personale ale copiilor. Din acest punct de vedere, ei vor fi încurajați să se angajeze în explorarea
activă, di n punct de vedere uman și social, a zonei sau cartierului în care locuiesc. Familiile acestora, mediul fizic, uman și social pot fi utilizate
ca resurse de învățare. Pe de altă parte, textul literar, imaginile și alte materialele audio -vizuale pot fi utili zate ca surse de informare. În
abordarea acestui domeniu se pleacă și de la premisa că instituția preșcolară reprezintă un context utilizabil pentru coordon area principiilor și
acțiunilor morale. Astfel, copiii vor înțelege mult mai ușor concepte precum dr eptatea, echitatea, bunătatea, adevărul etc. atunci când le vor
putea observa concretizate în acțiunile adulților cu care vin în contact. De asemenea, dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale
va fi favorizată de observarea și discutarea de către copii a unor probleme morale, de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate și de studierea
și dezbaterea unor opere literare specifice vârstei.
d. Domeniul estetic și creativ , care acoperă abilitățile de a răspunde emoțional și intelectual la experie nțe perceptive, sensibilitatea față de
diferitele niveluri de manifestare a calității, aprecierea frumosului și a adecvării la scop sau utilizare. Experiențele și t răirile caracteristice
presupun explorarea trăirilor afective, ca și a proceselor de a const rui, compune sau inventa. Prin intermediul unor asemenea experiențe copiii
acumulează cunoștințe și abilități, ca și o sporită receptivitate perceptivă, care le va permite să reacționeze de o manieră personală la ceea ce
văd, aud, ating sau simt. Aceste ex periențe pot fi prezente în orice componentă curriculară, dar cu deosebire în contextul acelor discipline care
solicită răspunsuri personale, imaginative, emoționale și uneori acționale la stimuli (vezi muzica, activitățile artistico -plastice, drama, eurit mia
etc.).
e. Domeniul psiho -motric, care acoperă coordonarea și controlul mișcărilor corporale, mobilitatea generală și rezistența fizică, abilitățile motorii
și de manipulare de finețe, ca și elemente de cunoaștere, legate mai ales de anatomia și fiziologia omului. Activitățile prin care preșcolarii pot
fi puși în contact cu acest domeniu sunt activitățile care implică mișcare corporală, competiții între indivizi sau grupuri, având ca obiect abilități
psihomotorii, ca și activitățile care pot avea drept rezu ltat o mai bună suplețe, forță, rezistență sau ținută.
12. Jocurile și activitățile liber -alese sunt cele pe care, de regulă, copiii și le aleg și care îi ajută să socializeze în mod progresiv și să se inițieze în
cunoașterea lumii fizice, a mediului social și cultural căruia îi aparțin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit și scris etc. Ele se desfășoară
pe grupuri mici, în perechi și chiar individual (vezi Anexa nr.3) și pot fi abordate, în manieră integrată, cu activitățile tematice/pe domenii
experiențiale și cu activitățile de dezvoltare personală. Reușita desfășurării jocurilor și a activităților liber -alese depinde în mare măsură de modul
în care este organizat și conceput mediul educațional . Acesta trebuie să stimuleze copilul, să -l ajute să se orienteze, să -l invite la acțiune.
Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colțurile deschise nu trebuie să fie aleatorii , ci atent alese, în strânsă corelare cu tema
săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Astfel, dacă este vorba de activități desfășurate în sala de grupă, cad rul didactic va acorda o
atenție deosebită organizării spațiului în centre, cum ar fi : Biblioteca, Colțul căsuței/Joc de rol, Construcții, Știință, Arte, Nisip și apă și altele.
Organizarea acestor centre se va face ținând cont de resursele materiale, de spațiul existent și de nivelul de vârstă al copi ilor. În funcție de spațiul
disponibil , cadrul didactic poate deschide toate centrele sau cel puțin trei centre de activitate , în care pregătește zilnic „oferta” pentru copii, astfel
încât aceștia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învățare și joc, în funcție de disponibilitate și nevoi. Copiii trebuie să se bucure de mobilitate
și de libertatea de opțiune.

12
Tema Jocurilor și activităților liber -alese poate fi dată sub o formă generică, comună tuturor centrelor deschise, sau se pot stabili teme diferite
pentru fiecare centru de activitate, aspect ce rămâne la latitudinea cadrului didactic sau în funcție de contextul învățării. În ambele situații, tema și
conținutul acestor activități se realizează simultan, corelându -se cu celealte activități din programul zilei și cu tema proie ctului aflat în derulare,
având în atenție atingerea obiectivelor planificate.

În cadrul jocurilor și activităților liber -alese, actualul plan de învățământ alocă zilnic un timp de cel puțin 30 de minute jocului liber. În această
perioadă, în care copiii pot să -și aleagă jocul și jucăria preferată, pot să analizeze/exploreze obiecte/mecanisme/fenomene/idei de care se simt
atrași, pot comunica și împărtăși impresii cu colegii etc., cadrele didactice au ocazia să îi observe atent și să consemneze aspecte ale jocurilor,
preferințelor și acțiunilor libere ale copiilor, care să le sprijine atât în procesul de cunoaștere, cât și în cel de sprijin ire a dezvoltării optime a
copiilor.

Pentru jocurile și activitățile alese desfășurate în afara clasei (outdoor), o at enție specială va fi acordată atât organizării și amenajării curții de joc,
cât și siguranței pe care o oferă copiilor spațiul respectiv și dotările existente. De asemenea, în funcție de spațiul ales pentru desfășurarea activităților
outdoor, care poate fi și în afara instituției școlare (parc, crâng, pădure, pajiște, fermă, gospodăria bunicilor etc.), va fi acordată atenția cuve nită
adecvării jocului și explorării la condițiile oferite de acesta.

Important:
– Jocurile și activitățile liber -alese se desfășo ară simultan și nu succesiv.
– Nu se așteaptă sosirea tuturor copiilor la grădiniță pentru a se putea începe activitatea pe centre.
– Nu este obligatoriu ca fiecare copil să parcurgă zilnic toate sectoarele/centrele deschise.
– Activitățile de acest tip nu se de sfășoară frontal.
– Este necesar a se valorifica această importantă etapă din programul zilnic, pentru a se desfășura activități individuale, în perechi și cu
grupuri mici de copii.

13. Activitățile de dezvoltare personală de la nivel preșcolar includ rutinele , tranzițiile (care se află și la nivelul antepreșcolar ), o parte a
activităților liber -alese din perioada dimineții (când este încurajată explorarea individuală a unui subiect de care este interesat copilul),
activitățile de dezvoltare a înclinați ilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor din perioada după -amiezii (pentru grupele de program
prelungit sau săptămânal – nivel preșcolar), inclusiv activitățile opționale și extrașcolare.
14. Rutinele sunt activitățile -reper după care se derulează întrea ga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului și contribuie la
dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activități de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineață, micul dejun, igiena –
spălatul și toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după -amiază, gustările, plecarea și se disting prin faptul că se repetă zilnic,
la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleași conținuturi. La întâlnirea de dimineață, accentul va cădea, printre alt ele (salutul, mișcările de

13
înviorare/masajul sau mangâierea – în cazul copiilor foar te mici și în cazul copiilor agitați sau triști, efectuarea prezenței , calendarul naturii), în
funcție de vârsta copilului, pe: autocunoaștere, empatie, dezvoltarea abilităților de comunicare și de relaționare, luarea de ciziilor, încurajarea
alegerilor și rezolvarea conflictelor.
15. Tranzițiile sunt activități de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la activități de învățare, de la o activitate de învățare la
alta, în diverse momente ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcție de vârsta copilului, de contextul
momentului și de competențele cadrului didactic. În acest sens, ele pot lua forma unei activități desfășurate în mers ritmat, a unei activități care se
desfășoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activități în care se execută, concomitent
cu momentul de tranziție respectiv, un joc cu text și cânt cu anumite mișcări cunoscute deja de copii etc.
16. Activitățile desfășurate î n perioada după -amiezii includ: activități recuperatorii și ameliorative pe domenii experiențiale (din categoria ADE),
activități recreative, de cultivare și dezvoltare a înclinațiilor personale/predispozițiilor/aptitudinilor (din categoria ADP ) și activit ăți liber -alese.
Acestea respectă ritmul propriu de învățare al copilului și aptitudinile individuale și sunt corelate cu tema săptămânală/tem a proiectului și cu
celelalte activități din programul zilei.
17. Programul anual de studiu și pentru nivelul antepreș colar și pentru nivelul preșcolar se va organiza în jurul a șase mari teme (teme de integrare
curriculară) Cine sunt/ suntem?, Când, cum și de ce se întâmplă?, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o
activitate?, Cum exprimăm ceea ce simțim? și Ce și cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are o succesiune obligatorie și nu are nicio legătură
cu momentul din anul școlar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii, îndeosebi cu preșcolarii, diferite proiecte tematice) . Pentru
intervalul de vârstă 0 -3 ani, ca și pentru nivelul 3 -5 ani, nu este obligatoriu să se parcurgă toate cele șase teme pe parcursul unui an școlar. În acest
context, cadrul didactic se poate opri la cel puțin 2 teme anuale (pentru nivelul antepreșcol ar) și, respectiv, cel puțin 4 teme anuale (pentru nivelul
preșcolar), î n funcție de nivelul grupei și de elementele de competență avute în vedere. În situația grupelor cu copii de 5 -6 ani se recomandă
parcurgerea tuturor celor 6 teme anuale de studiu.
18. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele/activitățile tematice (vezi Anexa nr.6) care urmează a se derula cu
copiii.
19. Într-un an școlar, la nivelul preșcolar, se pot derula cu copiii maximum 7 proiecte cu o durată maxim ă de 5 săptămâni/proiect sau un număr mai
mare de proiecte de mai mică amploare (ceea ce este recomandat), variind între 1 -3 săptămâni, în funcție de complexitatea temei abordate și de
interesul copiilor pentru tema respectivă. De asemenea, pot exista și s ăptămâni în care copiii nu sunt implicați în nici un proiect, dar în care sunt
stabilite teme săptămânale independente, de interes pentru ceea ce copiii vor să studieze. Totodată, pot exista și proiecte d e o zi (teme concurente)
și/sau proiecte transsemest riale. Pentru nivelul antepreșcolar se recomandă abordarea tematică săptămânală.
20. În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 5 și 40 de minute (de regulă, 5 -10 minute la nivel
antepreșcolar și până la 40 minute la grupa mare, nivel preșcolar). În funcție de nivelul grupei, de particularitățile individuale ale copiilor din
grupă, de conținuturile și obiectivele propuse la activitate, cadrul didactic va decide care este timpul efectiv necesar pent ru desfășur area fiecărei
activități. Activitățile integrate derulate cu copiii preșcolari pot avea o durată care depășește intervalul recomandat, în c ontextul în care cadrul
didactic planifică cu atenție, pe parcursul acestora, momentele de tranziție și rutină.

14
21. Număr ul de activități zilnice, precum și numărul de activități dintr -o săptămână desfășurate cu copiii variază în funcție de tipul de program ales
de părinți (program normal – 5 ore sau program prelungit/săptămânal – 10 ore) și în funcție de intervalul de vârs tă al copiilor.
22. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul de la naștere la 6 ani , tipurile de activități desfășurate cu copiii vor viza socializarea copilului
(comunicare, familiarizare, integrare, colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.), obținerea treptată a unei autonomii
personale , precum și pregătirea pentru viața socială (parte a acesteia fiind și pregătirea pentru școală) .
23. Cadrele didactice consultă Programul zilnic (cu reperele orare)1 stabilit de Ministerul Educației Naționale în procesul de definitivare și aprobare
a Programului zilnic din cadrul Regulamentului de ordine interioară .
24. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puțin o activitate sau un moment/secvență de mișcare (joc de mișcare cu text și cânt,
activitate de educație fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, cadrul didactic va avea în
vedere expunerea copiilor la factorii de mediu, ca o condiție pentru menț inerea stării de sănătate și de călire a organismului și va scoate copiii în
aer liber, cel puțin o dată pe zi, indiferent de anotimp (mențiuni clare și explicite legate de acest aspect vor fi trecute î n Contractele educaționale
care se încheie cu părinții ).
25. Activitatea didactică a cadrului didactic din educația timpurie se compune din 5 ore pe zi de activitate desfășurată cu grupa de copii și 3 ore
de activitate metodică (proiectarea și pregătirea activităților pentru a doua zi, studiul individual, confecționarea materialului didactic, conceper ea
și realizarea unor fișe de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedagogice, întâlniri metodic e, schimburi de experiență,
activități de consiliere a părinților, cursuri pentru părinți etc.). O zi pe săptămână, cele 3 ore de activitate de pregătire metodico -științifică vor fi
desfășurate în instituția de învățământ; în restul zilelor, aceasta urmând a se desfășura și în alte locații. Întreaga activitate didactică a cadrului
didactic se înregistrează în documentul juridic Condică de evidență a activității didactice din educația timpurie2 .
26. Portofoliul profesional al cadrului didactic conține toate documentele și materialele pe care le utilizează cadrul didactic, respectiv:
a. scenariile de activitate și proiectele didactice;
b. proiectele tematice (cf.prevederilor din prezenta metodologie);
c. caracterizarea grupei (la începutul anului școlar, după etapa de evaluare inițială a copiilor din grupă) și rapoartele de apr eciere a progreselor
copiilor la sfârșitul semstrului I și la sfârșitul anului școlar;
d. caietul de observații privind progresele co piilor;
e. fișele de apreciere a progresului individual al copilului înainte de intrarea în clasa pregătitoare (Anexa 5) ;
f. planificarea și documentarea activităților derulate pentru dezvoltare profesională, pentru activitatea cu părinții, pentru ac tivitatea cu școala,
pentru activitățile extracurriculare;
g. materialele didactice confecționate, fișe de lucru și de evaluare, modele de lucrări artistico -plastice și practice;

1 Vezi Anexa 3
2 Formatul recomandat pentru Condica de evidență a activității didactice din educația timpurie se găsește în Anexa 2

15
h. proiecte educative, protocoale de colaborare, studii de specialitate;
i. portofoliile copiilor .
27. Proiectele și programele educaționale (locale, județene, naționale, internaționale), la care a aderat unitatea de învățământ sau cadrul didactic,
conțin seturi de acțiuni planificate pe o durată determinată de timp, care să conducă la formarea unor competențe. Întrucât a cestea trebuie realiza te
într-o secvență logică, pentru a forma competențele prestabilite, planificarea acestora va ține cont de corelarea cu celelate acti vități desfășurate cu
copiii și de evitarea supraîncărcării. Se recomandă ca fiecare cadru didactic să desfășoare activităț i în cel puțin un program/proiect educațional
național sau județean, specific nivelului preșcolar, în funcție de oportunitățile specifice.
28. Activitățile care privesc educația rutieră, educația ecologică, educația pentru sănătate, educația culturală, educați a religioasă, educația
financiară, educația pentru valori, drepturile copilului intră în categoria activităților liber -alese , după cum pot intra, la fel de bine, și în categoria
activităților pe domenii experiențiale; totul depinde de tipul și tema acestor activități și cât de bine se corelează cu tema proiectului sau cu tema
săptămânală. Spre exemplificare: uneori există posibilitatea să introducem o temă din aceste domenii la Întâlnirea de dimineață , dacă se leagă de
un eveniment relatat de copii (spre ex emplu: dacă un copil a auzit de un incendiu izbucnit în sat sau în vecini și aduce în discuție acest eveniment,
considerăm că atunci este momentul potrivit pentru a face educație PSI ) sau dacă educatoarea găsește un pretext sau se folosește de un anumit
eveniment/întâmplare pentru a aduce în atenția copiilor un nou proiect (exemplu: î n drum spre grădiniță, educatoarea întâlnește mai multe persoane
care cultivă flori în grădină, în fața blocului/casei etc.; discută cu copiii despre acest lucru și propune d erularea unui proiect cu tema „Flori de
primăvară”). Recomandat este să existe în planificările calendaristice o centralizare a acestor activități planificate și desfășurate cu c opiii, pentru a
nu se pierde din vedere aspecte esențiale ale educării lor, ca re se regăsesc în Programa pentru educație timpurie și în Reperele fundamentale în
învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani.
29. Activitățile extrașcolare se vor planifica și desfășura lunar, cu participarea părinților și a altor parteneri edu caționali din comunitate (autorități
locale, biserică, poliție, agenți economici, ONG -uri etc.).
30. Activitatea opțională intră în norma cadrului didactic și i se acordă o plajă orară de 0 -1 activitate/săptămână. Activitățile opționale intră în
categoria acti vităților de învățare, respectiv a celor de dezvoltare personală și se includ în programul zilnic al copilului în grădiniță. Programa unei
activități opționale poate fi elaborată de educatoare și, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă din oferta de
programe opționale avizate de MEN sau de ISJ. Activitățile opționale se desfășoară în conformitate cu prevederile legale în v igoare.
31. Pentru încurajarea studiului limbilor străine în această perioadă de dezvoltare a copilu lui, educatoarele pot face apel la abilitățile dobândite și
atestate/certificate în perioada formării inițiale/continue și pot utiliza o serie de resurse specifice existente pe piața a uxiliarelor didactice. De
exemplu, se poate utiliza metoda CLIL (Conten t Language Integrated Language). Un alt exemplu este curriculumul special dezvoltat de o echipă
de cadre didactice din România participante la proiectul Erasmus+ Bilingual Education: a step ahead (2015).
32. Activitatea de consiliere și orientare susținută de cadrele didactice, în parteneriat cu consilierul școlar din CJRAE (dacă este posibil) și desfășurată
săptămânal, în baza O.M. nr. 5132/2009 și Precizărilor MEN nr. 46267/28.09.2010, necesită o proiectare anticipată pentru perioade mai mari de
timp (un semestru sau pentru intervalul dintre o vacanță și alta), pentru asigura o comunicare constantă, promptă și eficientă cu părinții. Cadrul
didactic trebuie să -și anticipeze atent această activitate, în corelare cu tema propusă. Pentru aceasta, se r ecomandă ca fiecare cadru didactic să
elaboreze un portofoliu care să conțină materiale -suport pentru temele de consiliere – concepute sau preluate din diverse surse (valide și relevante).
În același timp, fiecare cadru didactic va răspunde întrebărilor și solicitărilor uzuale ale părinților, chiar dacă acestea nu se încadrează în tema

16
planificată. În situația în care tema propusă de părinți nu poate fi soluționată atunci când a fost formulată, din cauze vari ate (informații insuficiente,
context educațional neadaptat etc.), cadrul didactic anunță părintele /părinții că se va documenta și va furniza răspunsurile solicitate la o dată
anunțată.

Programa pentru educația timpurie – structura curriculară și modelul de proiectare curriculară promovat

Programa școlară pentru educația timpurie valorizează paradigma curriculară centrată pe competențe și fundamentează demersurile educaționale pe copil
și pe activitatea de învățare a acestuia, respectiv pe dobândirea unor comportamente care să asigure premi sele constituirii unor competențe specifice și,
ulterior, a competențelor generale.

Operarea cu competențe specifice și competențe generale prezintă următoarele avantaje majore:
– oferă un grad ridicat de precizie în descrierea comportamentelor urmărite;
– evidențiază caracterul integrat al competențelor;
– subliniază necesitatea proiectării unei succesiuni de evenimente didactice care duc la formarea și dezvoltarea competențelor în sine;
– promovează o învățare cu un profund caracter inductiv (pornind de la com portamente observabile și măsurabile, la competențe specifice și,
ulterior, competențe generale bine definite).

Axa Programei pentru educația timpurie o constituie: domeniile de dezvoltare – competențe generale – competențe specifice – exemplele de
comport amente – exemplele de activități de învățare .

Valorificând această axă, cadrul didactic practician va realiza derivările pedagogice necesare și, pornind de la domeniile de dezvoltare vizate în
Curriculumul pentru educație timpurie și detaliate în Reperel e fundamentale în învățarea și dezvoltarea copilului de la naștere la 7 ani :
– va selecta competențele generale și competențele specifice, pe care le va urmări;
– va transfera competențele generale și competențele specifice în practica didactică și le va „operaționaliza” prin conceperea unor situații de învățare
adecvate.

Domeniile de dezvoltare

17

Domeniile de dezvoltare sunt diviziuni convenționale, necesare din rațiuni pedagogice, pentru asigurarea dezvoltării plenare, complexe și pentru
observarea evoluției copilului.

Între toate domeniile de dezvoltare există dependențe și interdependențe, astfel că fiecare achiziție dintr -un domeniu influențează semnificativ progresele
copilului în celelalte domenii. De exemplu, când copilul învață să meargă, chiar dacă în cea mai mare parte este implicat dom eniul fizic, cel al motricității
grosiere, copilul este implicat și din punct de vedere al receptării semnalelor auditive (dezvoltare senzorială) și din punct de vedere al dezvoltăr ii socio –
emoționale, prin interacțiunea cu adultul, precum și din punct de vedere al limbajului (receptează și transmite mesaje or ale). Adultul comunică cu el în
acel moment, îi transmite emoții, îl încurajează, îi zâmbește, iar copilul înțelege mesajul și simte susținerea adultului, si mte siguranța. De asemenea, când
copilul încearcă să povestească ceva, în cea mai mare parte este i mplicat domeniul Dezvoltarea limbajului și a comunicării , dar copilul este implicat și
socio -emoțional, pentru că urmărește reacțiile celorlalți și învață semnificația acestora, gesticulează (motricitate fină) sau se m anifestă chiar prin mișcări
largi (mot ricitate grosieră), uneori inventând cursul narativ sau problematizând cursul narativ (dezvoltare cognitivă). În fine, când e xperimentează, execută
mișcări de motricitate fină, copilul este implicat din punct de vedere senzorial, stabilește relații de cauz alitate, trăiește emoții și descoperă ce poate și ce
nu poate să facă (își construiește imaginea de sine), sau simte dacă are nevoie de ajutorul unui alt copil sau adult (dezvolt are socio -emoțională).

De aceea, domeniile de dezvoltare devin, pe parcur sul primilor ani de viață organizată în mediul formal din creșă și din grădiniță, instrumente pedagogice
esențiale pentru a realiza individualizarea educației și a învățării, dând posibilitatea de a identifica atât predispozițiile , cât și înclinațiile cu c are copilul a
venit pe lume, „interesele” sale sau, mai bine spus, domeniile, secvențele, aspectele sau elementele mediului social și natur al de care este atras și față de
care își manifestă curiozitatea, precum și dificultățile pe care la întâmpină fiecar e în parte, pe parcursul dezvoltării timpurii.

Cele cinci domenii de dezvoltare sunt:

18
A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ȘI IGIENEI PERSONALE – cuprinde o gamă largă de deprinderi și abilități (de la mișcări largi, cum
sunt săritul, alergarea, până l a mișcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea), dar și coordonarea, dezvoltarea senzorială, alături de
cunoștințe și abilități referitoare la îngrijire și igienă personală, nutriție, alte practici de menținere a sănătății șisecu rității persona le.
B. DEZVOLTAREA SOCIO -EMOȚIONALĂ – vizează debutul vieții sociale a copilului, capacitatea lui de a stabili și menține interacțiuni cu adulți
și copii. Interacțiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înșiși și lumea din jur. Dezvoltarea emoțională vizează îndeosebi capacitatea
copiilor de a -și percepe și exprima emoțiile, de a înțelege și răspunde emoțiilor celorlalți, precum și dezvoltarea conceptului de sine, cr ucial pentru
acest domeniu. În strânsă corelație cu conceptul de sine se de zvoltă imaginea despre sine a copilului, care influențează decisiv procesul de învățare.
C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI FAȚĂ DE ÎNVĂȚARE – se referă la modul în care copilul se implică într -o activitate de învățare, modul în care
abordează sarcinile și contextele de învățare, precum și la atitudinea sa în interacțiunea cu mediul și persoanele din jur, în afara deprinderilor și
abilităților menționate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare.
D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI PREMISELE CITIRII ȘI SCRIERII – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele
vocabularului, gramaticii, sintax ei, dar și a înțelegerii semnificației), a comunicării (cuprinzând abilități de ascultare, comunicare orală și scrisă,
nonverbală și verbală) și preachizițiile pentru scris -citit și însoțește dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.
E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII – a fost definită în termenii abilității copilului de a înțelege relațiile dintre obiecte,
fenomene, evenimente și persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice. Domeniul include ablitățile de gîndire logică și re zolvare d e probleme,
cunoștințe elementare matematice ale copilului și cele referitoare la lume și mediul înconjurător.

I . DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ȘI IGIENEI PERSONALE
Nr.
Crt. COMPETENȚE GENERALE COMPETENȚE SPECIFICE
1. Utilizarea motricității grosier e și a
motricității fine în contexte de
viață familiare 1.1. Coordonarea mușchilor în desfășurarea unor activități diversificate, specifice vârstei copiilor
1.2. Participarea la activități fizice variate, adecvate nivelului de dezvoltare al copiilor
1.3. Utilizarea mâinilor și a degetelor pentru realizarea de activități variate

19
2. Valorificarea conduitei senzorio –
motorii, pentru orientarea
mișcării 2.1. Utilizarea simțurilor (văzul, auzul, simțul tactil, mirosul etc.) în interacțiunea cu mediul apropiat.
2.2. Orientarea în spațiu pe baza simțurilor.
3. Optimizarea sănătății ( a
nutriției, a îngrijirii, a igienei
personale) și a practicilor privind
securitatea personală 3.1. Exersarea unor principii de bază specifice unei alimentații sănătoase
3.2. Formarea deprinderilor de păstrare a igienei personale
3.3. Însușirea abilităților de autoprotecție față de obiecte și situații periculoase
3.4. Utilizarea unor reguli de securita te fizică personală

II. DEZVOLTAREA SOCIO -EMOȚIONALĂ

Nr.
Crt. COMPETENȚE GENERALE COMPETENȚE SPECIFICE
1. Inițierea interacțiunilor cu adulții
și cu copiii de vârste apropiate 1.1. Manifestarea încreder ii în adulții cunoscuți, prin exersarea interacțiunii cu aceștia
1.2. Demonstrarea abilităților de solicitare șide primire a ajutoruluiîn situații problematice specifice
1.3. Inițierea /participarea la interacți uni pozitiv e cu copii de vârstă apropiată
2. Manifestarea unor
comportamente prosociale, de
acceptare și respectare a
diversității 2.1. Exprimarea recunoașterii și a respectării asemănărilor și deosebirilor dintre oameni
2.2. Însușirea și respectarea regulil or; înțelegerea efectelor acestora în planul relațiilor sociale în contexte
familiare
2.3. Exersarea asumării unor responsabilități specifice vârstei, în contexte variate
2.4. Exersarea unor abilități de negocie re și de participare la luarea deciziilor
2.4. Manifestarea empatiei față de celelalte persoane din mediul apropiat
3. Dezvoltarea conceptului de sine 3.1. Exersarea autoaprecierii pozitive în diferite situații educaționale
3.2. Promovarea imaginii de sine, prin manifestarea ca persoană unică , cu caracteristici specifice
4. Manifestarea autocontrolului și a
expresivității emoționale 4.1. Recunoașterea și exprimarea emoțiilor de bază.
4.2. Exersarea unor abilități de autocontrol emoțional

III. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE

Nr.
Crt. COMPETENȚE GENERALE COMPETENȚE SPECIFICE

20
1. Manifestarea curiozității, a
interesului și a inițiativei în
învățare 1.1.Manifestarea curiozității și interesului pentru experimentarea și învățarea de lucruri noi
1.2.Inițierea de activități de învățare noi și de interacțiuni cu copiii sau cu adulții din mediul apropiat
2. Finalizarea sarcinilor și a
acțiunilor (persistență în
activități) 2.1. Realizarea sarcinilor de lucru cu consecvență
2.2. Integrarea ajutorului primit, pentru realizarea sarcinilor de lucru la care întâmplină dificultăți
3. Activarea și manifestarea
potențialului creativ 3.1. Manifestarea creativității în activităț diverse
3.3. Dezvoltarea creativității prin activități artistico – plastice, muzicale și practice, în conversații și povestiri
creative

IV. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI A PREMISELOR CITIRII ȘI SCRIERII

Nr.
Crt. COMPETENȚE GENERALE COMPETENȚE SPECIFICE
1. Receptarea de mesaje orale în
contexte de comunicare
cunoscute 1.1. Exersarea ascultării active a unui mesaj pentru înțelegerea și receptarea lui (comunicare receptivă)
1.2. Demonstrarea înțelegerii unui mesaj oral prin valorificarea ideilor, emoțiilor, semnificațiilor etc.
(comunicare expresivă)
2. Exprimarea de mesaje orale în
diverse situații de comunicare 2.1. Comunicarea clară a unor idei, nevoi, acțiuni, emoții proprii
2.2. Respectarea regulilor de exprimare corectă în diferite contexet de comunicare
2.3. Exersarea și extinderea progresivă a vocabularului
3. Manifestarea unor premise ale
citirii și scrierii, în contexte de
comunicare cunoscute 3.1. Participarea la experiențe de lucru cu cartea; cunoașterea și aprecierea cărții
3.2. Discriminarea/diferențierea fonetică a cuvintelor, silabelor, sunetelor; asocierea sunet – literă
3.3. Identificarea prezenței mesajului scris, aprecierea și valorificarea acestuia în activitățile curente
3.4. Asimilarea unor elemente ale scrisului; folosirea diferitelor modalități de comunicare grafică și orală
pentru transmiterea unui mesaj

V. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII

Nr.
Crt. COMPETENȚE GENERALE COMPETENȚE SPECIFICE

21
1. Identificarea unor relații, operații
și deducții logice în mediul
apropiat 1.1. Identificarea elementelor caracterisice ale unor fenomene/relații din mediul apropiat
1.2. Compararea de experiențe, acțiuni, evenimente, fenomene/relații din mediul apropiat
1.3. Construirea unor noi experiențe pornind de la experiențe trecute
1.4. Identificarea unor posibile răspunsuri/soluții la întrebări, situații – problemă și provocări din viața proprie
și a grupului de colegi
1.5. Realizarea dirijată a unor activități simple de investigare a mediului, folosind instrumente și metode
specifi ce

2. Utilizarea unor cunoștințe și
deprinderi elementare
matematice pentru rezolvarea de
probleme și cunoașterea mediului
apropiat 2.1 Familiarizarea cu conceptul de număr și cu numerația
2.2. Familiarizarea cu informații despre mărime, formă, greutate, înălțime, lungime, volum
2.3. Identificarea și numirea formelor obiectelor din mediul înconjurător
2.4. Efectuarea operațiilor de seriere, grupare, clasificare, măsurare a obiectelor
2.5. Rezolvarea de situații -problemă pornind de la sortarea și reprezent area unor date
3. Formularea unor explicații
simple privind caracteristicile
structurale și funcționale ale
lumii înconjurătoare
3.1. Evidențierea caracteristicilor unor obiecte localizate în spațiul înconjurător
3.2. Identificarea și valorificarea unor caracteristici ale lumii vii, ale Pământului și Spațiului
3.3. Descrierea unor caracteristici ale lumii vii, ale Pământului și Spațiului
3.4. Evidențierea poziției omului ca parte a lumii vii și ca ființă socială

Anexa nr.1 –Schema proiectării, pe teme anuale de studiu, a activităților tematice/pe domenii experiențiale

0 – 3 ani 3 – 6 ani

Activități de creație Domeniul Limbă
și comunicare și comunicare
Cum este/
a fost și va fi aici pe
pământ? Când/cum și de ce
se întâmplă? Cine sunt/suntem ?

22

C A
U B
N I
O L
Ș I
T T
I Ă
N Ț
Ț I
E

ATITUDINI

Cine și cum
planifică/organi –
zează o activitate? Cu ce și cum
exprimăm ceea ce
simțim?
Ce și cum vreau să fiu?

23
PRECIZĂRI
privind conținutul temelor anuale de studiu și modul în care fiecare dintre acestea poate fi abordată

Cine sunt/suntem?

Când/cum și de ce
se întâmplă?

Descrierea temei
O explorare a Sistemului solar, a evoluției vieții pe Pământ, cu
identificarea factorilor care întrețin viața, a problemelor lumii
contemporane (poluarea, încălzirea globală, suprapopularea etc. ) Descrierea temei
O explorare a lumii fizice și materiale, a universului
apropiat sau îndepărtat, a relației cauză -efect, a
fenomenelor naturale și a celor produse de om, a
anotimpurilor, a domeniului științei și tehnologiei.

Descrierea temei
O explorare a naturii umane, a convingerilor și valorilor
personale , a corpului uman, a stării de sănătate proprii și a
famili ei, a grupului de prieteni, a comunități i de
apartenență, a culturilor cu care venim în contact, a
drepturilor și a responsabilităților proprii , a ceea ce
înseamnă să fii om.

24

Cum este/
a fost și va fi aici
pe Pământ?

Cine și cum planifică/
organizează o activitate?

Descrierea temei
O explorare a modalităților în care comunitatea/individul își
planifică și își organizează activitățile, precum și a caracteristiclor
produselor muncii și, implicit, a modalităților prin care acestea sunt
realizate .
O incursiune în lumea sistemelor și a comunităților umane, a
specificului forței de muncă ;i a pieței muncii, a rolului capacități lor
antreprenoriale

25
Cu ce și cum exprimăm
ceea ce simțim?

Ce și cum
vreau să fiu?

Descrierea temei
O explorare a felurilor în care ne descoperim și ne exprimăm
ideile, sentimentele, convingerile și valorile, atât în relațiile
interpersonale, cât și prin limbaj și prin arte.
O incursiune în lumea patrimoniului cultural național și
universal .
Descrierea temei
O explorare a drept urilor și a responsabilităților, a gândurilor și
năzuințelor noastre de dezvoltare personală.
O incursiune în universul muncii, a naturii și a valorii sociale a acesteia
(Munca – activitatea umană cea mai importantă, care transformă
năzuințele în realizări ). O incursiune în lumea meseriilor, a activității
umane în genere, în vederea descoperirii aptitudinilor și abilităților
propri i, a propriei valori și a încurajării stimei de sine.

26
Anexa nr.2 – Condica de evidență a activității didactice din educația timpurie

SĂPTĂMÂNA: ………………………………………… TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ……………………………………………
TEMA PROIECTULUI: ……………………………… SUBTEMA/TEMA SĂPTĂMÂNALĂ: ……………………………………
DATA
/
ZIUA INTERVALE
ORARE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE SEMNĂTURA

27

28
DATA
/
ZIUA INTERVAL
ORAR ACTIVITATE METODICĂ SEMNĂTURĂ

ACTIVITATE DE CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ A PĂRINȚILOR

NOTĂ: Pentru grupele eterogene se va completa planificarea ținând cont de nivelul de vârstă al majorității copiilor. Totodată, ind iferent de grupa la care lucrează, educatoarea va
asigura diferențierea sarcinilor în timpul activităților în funcție de particu laritățile de vârstă și individuale ale copiilor din grupă. Cadrele didactice consultă Programul zilnic aprobat
în Regulamentul de ordine interioară al unității de învățământ, în procesul de completare zilnică a Condicii de evidență a activității didactice din educația timpurie.

Anexa nr. 3 – Programul zilnic
PROGRAMUL ZILNIC
– grupe cu orar normal –
Repere orare Jocuri și activități liber –
alese Activități tematice / pe domenii
experiențiale Rutine, Tranziții / Activități de dezvoltare personală
8,00 – 8,30 Jocuri și activități liber –
alese
Joc liber – Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
Activitate individuală de explorare a unui subiect de care este interesat
copilul / activitățí recuperatorii individualizate sau pe grupuri mici*
8,30 – 9,00 Jocuri și activități liber –
alese
Joc liber/Jocuri pe centre
de interes – Activitate individuală de explorare a unui subiect de care este interesat
copilul / activitățí recuperatorii individualizate sau pe grupuri mici

9,00 – 11,30
Jocuri și activități liber –
alese
Jocuri pe centre de interes Activități tematice / pe domenii experiențiale

Rutină: Întâlnirea de dimineață (5-15/30 min.)
Rutine și tranziții care să vizeze pregătirea copiilor pentru activitățile care
urmează (deprinderi de igienă individuală și colectivă, deprinderi de ordine
și disciplină, deprinderi de autoservire etc.)
Rutină: Gust area (deprinderi specifice)
11,30 – 12,30

Jocuri și activități liber –
alese
(jocuri de mișcare, jocuri
distractive, concursuri,
spectacole de teatru, audiții
literare/muzicale, activități
în aer liber, vizite etc.) –

Rutine și tranziții care să vizeze pregătirea copiilor pentru activitățile liber –
alese și, implicit, derularea jocurilor și a activităților recreative, în aer liber
(deprinderi igienă individuală și colectivă, deprinderi de ordine și
disciplină, deprinderi de autoservire, deprinderi motrice, deprinderi de
comunicare și cooperare etc.)

12,30 – 13,00 Jocuri și activități liber –
alese
Joc liber – Activitate individuală de explorare a unui subiect de care este interesat
copilul
Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice).
PROGRAMUL ZILNIC
– grupe cu orar prelungit/săptămânal –
Repere orare Jocuri și activități liber –
alese Activități tematice / pe domenii
experiențiale Rutine, Tranziții / Activități de dezvoltare personală
8,00 – 8,30 Jocuri și activități liber –
alese
Joc liber –
Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
Activitate individuală de explorare a unui subiect de care este interesat
copilul / activitățí recuperatorii individualizate sau pe grupuri mici
8,30 – 9,00 – – Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
9,00 – 11,00

Jocuri și activități liber –
alese
Jocuri pe centre de interes Activități tematice / pe domenii de
experiențiale Rutină: Întâlnirea de dimineață (5-15/30 min.)
Rutine și tranziții care să vizeze pregătirea copiilor pentru activitățile
care u rmează (deprinderi de igienă individuală și colectivă, deprinderi
de ordine și disciplină, deprinderi de autoservire etc.)
Rutină : Gustarea (deprinderi specifice)
11,00 – 13,30

Jocuri și activități liber –
alese
(jocuri de mișcare, jocuri
distractive, concursuri,
spectacole de teatru, audiții
literare/muzicale, activități
în aer liber, vizite etc.)
–

Rutine și tranziții care să vizeze pregătirea copiilor pentru activitățile
liber-alese și, implicit, derularea jocurilor și a activităților recreative, în
aer liber (deprinderi igienă individuală și colectivă, deprinderi de ordine
și disciplină, deprinderi de autoservire, deprinderi motrice, deprinderi de
comunicare și cooperare etc.)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)

13,30 – 15,30
Activități de relaxare
Jocuri și activități liber –
alese (facultativ, pentru
copiii care nu dorm sau
care se trezesc între timp)
sau Activități recuperatorii,
ameliorative, de dezvoltare
a înclinațiilor personale /
predispozițiilor /
aptitudinilor
–
Rutine și tranziții care să vizeze pregătirea copiilor pentru perioada de
somn/relaxare (deprinderi de igienă individuală și colectivă, deprinderi
de ordine și disciplină, deprinderi de autoservire, deprinderi de lucru
independent etc.)
15,30 – 16,00
– – Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16,00 – 17,30
Jocuri și activități liber –
alese
(jocuri de mișcare, jocuri
distractive, concursuri,
spectacole de teatru, audiții
literare/muzicale, activități
în aer liber, vizite etc.) Activități recuperatorii și ameliorative, pe
domenii experiențiale
Activități de dezvoltare a înclinațiilor
personale / predispozițiilor / aptitudinilor Rutine și tranziții care să vizeze pregătirea copiilor pentru activitățile
liber-alese și, implicit, derularea jocurilor de dezv oltare a aptitudinilor
individuale (deprinderi de igienă individuală și colectivă, deprinderi de
ordine și disciplină, deprinderi de autoservire, deprinderi de comunicare
și cooperare, deprinderi de lucru independent etc.)
17,30 – 18,00 Joc liber – Activitate individuală de explorare a unui subiect de care este interesat
copilul
Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)

NOTĂ : Alocările orare, pe tipuri de activități, sunt orientative și vor sta la baza elaborării Programului zilnic din cadrul Regulamentului de ordine interioară
Activitățile recuperatorii individualizate sau pe grupuri mici pot fi diferite exerciții logopedice, motorii, de coordonare o culo-motorie, de atenție, de memorie
etc., determinate de nevoi individuale ale unor copii din grupă și care pot fi derulate în funcție de disponibilitatea copiil or la momentul respectiv din program.

Anexa nr.4 – Fișa de apreciere a progresului individual al copilului î nainte de înscrierea în clasa
pregatitoare

Fișă pentru aprecierea progresului individual
al copilului, înainte de înscrierea în clasa pregătitoare

Nume și prenume ________________________________
Data nașterii ____________________________________
Educatoare _____________________________________
Data de la care frecventează grădinița ____________________
Data la care a finalizat grupa mare __________________
Perioada pentru apreciere inițială ___________________

Perioada pentru apreciere finală ____________________

LEGENDĂ:
A – comportament atins
D – comportament în dezvoltare
NS – comportament care necesită sprijin
Dată înscrisă cu culoarea roșie – apreciere inițială
Dată înscrisă cu culoare albastră – apreciere finală
Dată înscrisă cu negru – aprecieri intermediare ale progresului copilului

A. DEZVOLTAREA FIZICĂ, A SĂNĂTĂȚII ȘI IGIENEI PERSONALE

Subdomeniul
Aspect
specific
Indicatori Nivelul de atingere
al indicatorului
NS D A
Dezvoltarea
fizică Dezvoltarea
motricității
grosiere Merge și aleargă cu ușurință, coordonându -și armonios mișcările.
Lovește, aruncă, prinde o minge de mărime medie cu oarecare precizie.
Participă în mod regulat la activitățile fizice ( alergare, dans, jocuri sportive).
Ajută la realizarea de activități domestice care implică mișcare (măturat, aranjarea
jucăriilor)
Dezvoltarea
motricității
fine Se îmbracă și se dezbracă singur, își leagă șireturile.
Plasează detalii pe desen.
Utilizează independent cu ușurință materiale și tehnici de lucru diferite pentru a
picta, sau pentru a modela.
Dezvoltarea
senzorio –
motorie Demonstrează conștientizarea simțurilor în acțiuni (recunoaște obiecte ascunse
prin pipăit fără să le vadă, execută mișcări la auzirea unor comenzi, recunoaște
mirosuri etc.)
Participă cu plăcere la jocurile care implică multă mișcare, contact social și reguli
de joc.(”Statuile”, ”De -a v-ați ascunselea” etc.).
Dezvoltarea
sănătății și
igienei
personale Promovarea
sănătății și
nutriției Participă la pregătirea unor gustări sănătoase.
Cunoaște alimentele sănătoase pentru organismul uman.
Promovarea
îngrijirii și
igienei
personale Își spală mâinile și și le șterge înainte de masă și după utilizarea toaletei, fără
sprijinul adultului.
Demonstrează independență în îngrijirea personală(își acoperă mâna cu gura când
tușește, când strănută, folosește șervețelele pentru a -și șterge nasul și le aruncă
după utilizare la coș).
Promovarea
practicilor
privind
securitatea
personală Înțelege comportamentele dăunătoare organismului (fumatul, alcoolul, jocul cu
chibriturile).
Respectă regulile de comportare pe stradă, în transportul public și în alte locuri
publice.
Identifică persoanele care pot să -l sprijine în situații periculoase (polițist, pompier,
medic).

B. DEZVOLTARE SOCIO -EMOȚIONALĂ

Subdomeniul

Aspect specific

Indicatori Nivelul de atingere
al indicatorului
NS D A
Dezvoltarea
socială Abilități de
interac țiune
cu adulții Comunică cu ușurință cu adulții, folosind formulele de politețe.
Alege momentul potrivit pentru a aduce în atenția adultului anumite probleme.
Abilități de
interacțiune cu
copii de vârstă
apropiată Stabilește din proprie inițiativă relații pozitive și de respect cu copii apropiați
ca vârstă.
Propune și inițiază jocuri și activități care implică mai mult de un copil.
Cere și oferă voluntar ajutorul copiilor din jurul său, când au nevoie.
Respectă regulile grupului de joc, manifestând fair -play (pierde/câștigă).
Acceptarea și
respectarea
diversității Deosebește persoanele după diferite criterii (aspect exterior, gen, vârstă, etc.).
Manifestă toleranță față de alți copii care aparțin altor etnii, categorii minoritare,
confesionale sau copii cu CES.
Dezvoltarea
comportament
ului
pro-social Respectă reguli simple de participare în activități și joc, în grupuri mici sau mai
mari, în calitate de conducător sau executant.
Aplică independent regulile în situații noi, dar similare.
Rezolvă conflicte apărute în cadrul grupului folosind strategii diverse (întâi
vorbește, apoi cere ajutorul adultului).
Acceptă responsabilități, le respectă și participă la luarea unor decizii simple
(mâncare, îmbrăcăminte, jucării, cărți).
Vorbește despre emoțiile sale (bucurie, tristețe, furie).
Dezvoltare
emoțională Dezvoltarea
conceptului de
sine Cunoaște ziua, luna, orașul și țara în care s -a născut, număr de telefon.
Împărtășește celorlalți informații despre sine.
Conștientizarea schimbările care se produc în sine și mediu (copilul crește,
plantele au un ciclu de viață).
Dezvoltarea
autocontrolului
emoțional Își așteaptă rândul.
Își controlează exprimarea sentimentelor (mai ales a celor negative – furia).
Își exprimă propriile trăiri, fără să se certe.
Își modifică expresia și comportamentul în funcție de context.

Dezvoltarea
expresivită – ții
emoționale Își exprimă emoțiile prin joc și activități artistice, reacționând adevcvat din
punct de vedere emoțional la situații variate.
Asociază emoțiile cu cuvinte și expresii faciale.

C. CAPACITĂȚI ȘI ATITUDINI ÎN ÎNVĂȚARE

Subdomeniul

Aspect specific
Indicatori Nivelul de atingere
al indicatorului
NS D A
Curiozitate
și interes Manifestarea
curiozității și a
interesului față
de mediul
înconjurător Formulează întrebări referitoare la schimbările petrecute în mediul
înconjurător.
Caută, descoperă și împărtășește celorlalți noi informații legate de domeniile
care îl interesează.
Inițiativă Inițiativă în
interacțiuni și
activități. Alege și desfășoară activități, jocuri care concordă cu interesele lui.
Inițiază jocuri și activități în vederea punerii acestora în practică.
Persistență Realizarea unei
sarcini, chiar
dacă întâmpină
dificultăți Se concentrează la o activitate 20 de minute, fără supervizare.
Planifică o activitate din 3 – 4 pași.
Realizează o sarcină și revine asupra ei în intervale diferite de timp chiar dacă
are dificultăți, este întrerupt/ă sau are anumite nemulțumiri.
Creativitate Manifestarea
creativității în
activitățile
zilnice. Schimbă conținutul unor povești cunoscute și introduce personaje create de el.
Utilizează/combină materiale și strategii în modalități noi pentru a expora și
rezolva probleme.

D. DEZVOLTAREA LIMBAJULUI, A COMUNICĂRII ȘI PREMISELE CITIRII ȘI SCRIERII

Subdomen
iul

Aspect specific
Indicatori Nivelul de atingere
al indicatorului
NS D A
Dezvoltare
a
limbajului
și a Dezvoltarea
capacității de
ascultare și
înțelegere Ascultă cu plăcere povești citite sau înregistrate (casetă audio, CD a căror
durată este mai mare de 20 de minute.
Răspunde la întrebările referitoare la o poveste, demonstrând că a înțeles
conținutul.

comunicăr
ii (comunicare
receptivă)
Își exprimă gânduri, idei cu privire la textul audiat, participând activ la
discuțiile grupului.
Povestește un eveniment sau o poveste cunoscută respectând succesiunea
evenimentelor (cu sau fără suport intuitiv).
Dezvoltarea
capacității de
vorbire și
comunicare
(comunicare
expresivă) Utilizează vorbirea dialogată (intonație, nuanțarea vocii, expresii ritmate și
rimate, ritm, pauză în concordanță cu mesajul transmis) cu adulți sau colegi.
Exprimă o idee prin mai multe modalități (limbaj verbal, mimico -gestual,
simboluri).
Utilizează în vorbire acordul de gen, număr, persoană, timp.
Construiește propoziții în secvențe logice.
Înțelege și utilizează în vorbire sinonime, antonime, omonime.
Utilizează în vorbire propoziții dezvoltate și fraze, folosind cuvinte noi, creații
verbale, fantezii.
Premisele
citirii și
scrierii Participarea în
experiențe cu
cartea;
cunoașterea și
aprecierea
cărții Înțelege ce este titlul și autorul unei cărți.
Este interesat de cărți și știe cum să le utilizeze și să le păstreze.
Povestește colegilor fragmente, idei din conținutul cărților.
Citește cuvinte cunoscute etichetate în sala de grupă.
Diferențiază un text în proză de unul în versuri.
Dezvoltarea
capacității de
discriminare
fonetică;
asocierea sunet
– literă Recunoaște și numește sunetul inițial și final al unui cuvânt fără ajutor.
Desparte cuvântul în silabe cu ajutor.
Articulează anumite sunete, toate vocalele și majoritatea consoanelor.
Asociază sunetul cu litera corespunzătoare și cu forma ei scrisă (literă
mare/mică de tipar).
Leagă cuvântul de imagine (oral).
Conștientizare
a mesajului
scris/vorbit Folosește o varietate de materiale tipărite (cărți, reviste, ziare, rețete, prospecte,
cutii de jucării, cutii de alimente).
Conștientizează faptul că un mesaj se scrie/citește de la stânga spre dreapta, de
sus în jos.
Conștientizează faptul că limbajul rostit poate fi scris și apoi se poate tipări.
Identifică mesaje scrise în mediul familiei sau în sala de grupă.
Citește câteva cuvinte din mediul apropiat (ex.: grădinița, spital, muzeu,
numele propriu sau al altor colegi).

Însușirea
deprinderilor
de scris;
folosirea
scrisului
pentru
transmiterea
unui mesaj Adoptă o ținută corectă a corpului, a mâinii și instrumentului de scris.
Își ajustează poziția foii, hârtiei folosite și experimentează scrisul cu o varietate
de instrumente de scris (creioane, pensule, computere).
Scrie/copiază cuvinte familiare (ex.: numele propriu, mama, tata etc.).

E. DEZVOLTAREA COGNITIVĂ ȘI CUNOAȘTEREA LUMII

Subdomen
iul
Aspect specific
Indicatori Nivelul de atingere
al indicatorului
NS D A
Dezvolta
rea
gândirii
logice și
rezolvarea
de
probleme Conștienti zarea
relației cauză -efect. Realizează experimente pentru a descoperi relația cauză -efect.
Oferă explicații pentru anumite evenimente care s -au petrecut.
Observă și compară
acțiuni și evenimente. Observă modificările apărute în viața omului, plantelor, animalelor pe
o perioadă dată de timp.
Descrie evenimente utilizând cuvinte ce indică o comparație
(ex. evenimente/personaje din povești).
Utilizarea
experiențelor trecute
pentru a construi noi
experiențe. Utilizează informația dobândită în vederea aplicării acesteia într -un alt
context (construiește din cuburi un castel, așa cum l -a văzut într -o carte
cu povești).

Capacitatea de a găsi
răspunsuri/
soluții la întrebări,
situații, probleme și
provocări. Explorează și l ucrează în grup pentru soluționarea unei
probleme/situații.
Caută sprijin la alți copii sau adulți pentru rezolvarea de probleme.
Cunoștințe
și
deprinderi
elementare
matematic
e,
cunoaștere
a și Reprezentări
elementare matematice
(numere, reprezentări
numerice, operații,
concepte de spațiu,
forme geometrice,
înțelegerea modelelor,
măsurare) Recunoaște, numește și scrie cifrele în limitele 1 -10.
Numără 10 obiecte prin corespondență 1 la 1.
Utilizează jucării manipulative matematice, obiecte cu cifre, jocuri cu
cifre și monezi în activitățile zilnice.
Estimează mărimi, lungimi, greutăți utilizând instrumente de măsurare.
Cunoaște ordinea numerelor în șirul 1 -10.
Utilizează numere și operații simple.

înțelegerea
lumii

Identifică și numește diferite forme geometrice: cerc, pătrat triunghi,
dreptunghi.
Recunoaște forme geometrice în obiectele din mediul înconjurător.
Grupează obiectele după un criteriu dat.
Cunoașterea și
înțelegerea lumii
(lumea vie, Pământul,
spațiul, metode
științifice) Caută informații despre mediu din diferite surse.
Folosește simțurile și o varietate de instrumente și aparate simple de
investigație (lupă, magneți, microscop).
Sesizează existența ființelor vii și nevii din mediu.
Cunoaște și folosește corect ca unități de timp momentele zilei, zilele
săptămânii.
Numește și anotimpurile în succesiune.
Descrie timpul probabil și ilustrează o anumită stare a vremii (utilizează
semne convenționale pentru: ape, ploaie, soare etc.).
Descrie importanța apei, aerului pentru viață și a modalităților de
protecție pentru a evita poluarea lor.
Participă la asigurarea unui mediu mai sănătos.

Concluzii / Comentarii:
……….……………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………….

Apreciere inițială Apreciere finală
Întocmit Întocmit
Educatoare, Educatoa re,

Avizat Avizat
Director, Director,

Am luat cunoștință Am luat cunoștință
Părinte, Părinte,

Anexa nr.5 – Repere proiect didactic (activitate integrată)

Unitatea de învățământ:
Grupa:
Educatoarea:

Tema anuală de studiu:
Tema proiectului tematic/Tema săptămânală independentă:
Tema activității integrate:
Competență generală:
Competență specifică:
Scopul activității
Obiective operaționale:
Strategii didactice (metode, tehnici, material didactic):
Modalități de evaluare:
Categoriile de activități de învățare abordate: (Activități pe domenii experiențiale, Jocuri și activități didactice alese, A ctivități de
dezvoltare personală):
Bibliografie:

Scenariul didactic:

Se va descrie, cu claritate și într -o înlănțuire logică, modul de desfășurare al activității integrate, pentru durata intregii zile sau pentru durata
segmentului de timp considerat necesar. Dacă în această descriere vom da suficiente detalii, putem să ne rezumăm , în partea tabelară care o
urmează, la punctarea succintă a informației.

Evenimentul
didactic
/Secvența
didactică Conținutul științific Strategiile didactice Evaluare

Anexa nr.6 – Proiect tematic

Tema anuală de studiu::
Tema proiectului tematic:
Scopul / Scopurile proiectului tematic:
Competențe specifice vizate:
Inventar de probleme:
Ce știu copiii despre tema investigată Ce nu știu și vor să afle despre tema investigată

Harta proiectului/drecțiile de dezvoltare:

Durata proiectului:
Perioada Subtema proiectului
Saptamana 1
Saptamana 2
Saptamana 3
Saptamana 4

Saptamana 5

42