Curriculum National Pentru Invatamantul Special Si Special Integrat.pdf [625288]

CURRICULUM NA ȚIONAL
PENTRU ÎNV ĂȚĂMÂNTUL SPECIAL
ȘI
SPECIAL INTEGRAT
(PROIECT)

ARGUMENT
Abordarea problematicii educa ției copiilor în general, și a copiilor afla ți în
dificultate în special, demonstreaz ă și reprezint ă o recunoa ștere și o dorin ță în
același timp a faptului c ă societatea româneasc ă se implic ă în rezolvarea
acesteia având în vedere urm ătoarele direc ții:
1. Fiecare copil are DREPTUL FUNDAMENTAL LA EDUCA ȚIE și fiecărui copil
trebuie s ă i se ofere șansa de a ajunge și de a se putea p ăstra la un
nivel acceptabil de înv ățare;
2. Fiecare copil posed ă caracteristici, interese, aptitudini și necesit ăți de
învățare proprii, fiind astfel declar at o personalitate”individualizat ă”;
3. Sistemul educa țional trebuie structurat, organizat și concretizat în a șa
fel încât s ă țină seama/ s ă ia în considerare marea diversitate a acestor
caracteristici și necesit ăți;
4. Proiectele și programele de înv ățare/ de interven ție implementate
trebuie s ă se constituie în complementarit ăți ale educa ției de baz ă
realizate prin planuri de înv ățământ, programe școlare și didactici de
predare-înv ățare;
5. Școlile trebuie s ă devină cele mai utile mijloace de combatere a
atitudinii discriminatorie, creând comunit ăți educa ționale primitoare
pentru TO ȚI copiii; mai mult, trebuie s ă furnizeze educa ție utilă pentru
creșterea eficien ței calității și a gradului de utilitate a întregului sistem
educațional.
Dreptul fiec ărui copil la educa ți e e s t e p r o c l a m a t d e D E C L A R A ȚIA
UNIVERSAL Ă A DREPTURILOR OMULUI și a fost cu putere reafirmat în
DECLARA ȚIA MONDIAL Ă asupra EDUCA ȚIEI pentru TO ȚI.
Principiul c ălăuzitor în reprezentarea și respectarea acestui drept
fundamental este acela c ă școlile trebuie s ă includă în procesul de
predare-înv ățare-evaluare to ți copiii, indiferent de condi țiile fizice,
intelectuale, sociale, culturale, lingvistice, emo ționale sau de alt ă natură.
Școala trebuie s ă identifice, s ă recunoasc ă și să reacționeze la diferite
cerințe ale elevilor armonizând strategiile de înv ățare cu stilurile și
modalitățile de predare din partea cadrelor didactice și de învățare ale
elevului, precum și cu diferitele stadii, grade și nivele de înv ățare, astfel
încât să asigure o educa ție de calitate pentru to ți. Concret, calitatea unui
proces de înv ățare pentru copiii cu dificult ăți de învățare, cu probleme de

adaptare și integrare, cu deficien țe se realizeaz ă printr-un CURRICULUM
NAȚIONAL care s ă cuprind ă:
• plan-cadru generativ;
• planuri-cadru derivate din planul -cadru generativ cu specificul și
particularit ățile fiecărei categorii de elevi cu probleme, cu
dificultăți, cu deficien țe;
• programe școlare moderne, flexibile, axate pe competen țe;
• metode și didactici de predare specifice disciplinelor de
învățământ din planurile-cadru;
• seturi de instrumente de evaluare a stadiului form ării și
funcționării competen țelor;
• exemple de bune practici.
La acestea se mai adaug ă:
¾ programe de înv ățare individual ă;
¾ programe de interven ție personalizat ă;
¾ organizarea și funcționarea în parametrii normali ale procesului și
actului înv ățării;
¾ utilizarea eficient ă a resurselor;
¾ parteneriate ale școlii cu comunitatea.
Ca urmare, este nevoie ca, la nivel na țional, să existe un CADRU UNITAR
care să coordoneze, s ă orienteze și să direcționeze ac țiunile, activit ățile,
programele și proiectele desf ășurate și legate de problematica înv ățării
copiilor/ elevilor cu deficien țe. Aceasta și pentru c ă una din direc țiile de
acțiune stipulate de DECLARA ȚIA DE LA SALAMANCA (nr. 7) din 10.06.1994
accentueaz ă aceast ă necesitate: „planurile guvernamentale în domeniul
educației trebuie s ă se concentreze asupra educa ției pentru TOATE
persoanele din TOATE regiunile/ zonele țării și de TOATE condi țiile sociale, atât
în școli publice cât și particulare”.

I. LEGISLA ȚIA ACTUAL Ă
Pentru elaboararea unui curriculum na țional unitar, din perspectiv ă
european ă, și având în vedere realitatea uman ă care frecventeaz ă școala
specială, în contextul actual trebuie s ă menționăm că în ultimii 15 ani s-a
construit o legisla ție pe baza c ăreia func ționăm și astăzi. Din aceast ă
legislație consemn ăm:

ƒ Legea nr. 84/ 1995 cu modific ările și complet ările ulteioare care
reglementeaz ă organizarea și funcționarea sistemului na țional de
învățământ;
ƒ Legea 128/ 1997 privind Statutul personalului didactic;
ƒ OMEN nr. 4323/ 13.08.1998 cu privire la aplicarea noului plan-
cadru de înv ățământ pentru înv ățământul special, primar și
gimnazial, începând cu anul școlar 1998-1999;
ƒ OMECT nr. 5379/ 25.11.2004 privind Metodologia de organizare și
funcționare a serviciilor educa ționale prin cadre didactice de
sprijin/ itinerante pentru copiii cu CES, școlariza ți în învățământul
de masă;
ƒ HG nr. 1251/ 13.10.2005 privind unele m ăsuri de îmbun ătățire a
activității de înv ățare, instruire, compensare, recuperare și
protecție special ă a copiilor/ elevilor/ tinerilor cu CES din cadrul
sistemului de înv ățământ special și special integrat;
ƒ Legea nr. 448/ 06.12.2006 privind protec ția și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap;
ƒ Ordine ale ministerului privind aprobarea secven țială a unor
planuri-cadru de înv ățmânt și programe școlare pentru diferite
categorii de elevi cu deficien țe (surdocecitate, deficien țe ușoare
și moderate, pedagogie curativ ă).
ASPECTE POZITIVE
9 A realizat o anume unitate de func ționare a sistemului de
învățământ special;
9 A reglementat normarea și încadrarea cu personal didactic, de și
au existat multe confuzii cu privire la catedre, preg ătire de
specialitate, condi ții de ocupare a posturilor/ catedrelor;
9 A creat o anume stabilitate în sistem;
9 A încercat s ă eviden țieze specificul educa ției speciale, reu șind
doar par țial;
9 A dus la cre șterea um ărului de ore pentru terapii specifice;
9 A realizat sc ăderea efectivelor de la clase pentru unele categorii
de elevi cu CES.

ASPECTE NEGATIVE
o Lipsa unui plan-cadru generativ, unitar, specific educa ției
speciale;
o Lipsa programelor școlare pentru multe discipline de înv ățământ;
o Inexisten ța continuit ății învățământ obligatoriu – înv ățământ
postobligatoriu;
o Nerealizarea unor planuri de înv ățământ și programe școlare
adaptate, cu respectarea criteriilor și a principiilor
psihopedagogice ale înv ățării;
o Existența unor prevederi contradictorii, de la un ordin de ministru
la altul;
o Pierderea treptat ă a eviden țierii specificit ății educa ției speciale;
o Școlarizarea unor categorii de copii/ elevi cu CES f ără plan de
învățământ și programe școlare (Langdom Down, auti ști,
reeducare, comportamentali);
o Lipsa rela ției inter-, intra- și transdisciplinar ă între discipline, arii
curriculare și cicluri curriculare;
o Constrângerea/ obligativitatea institu țiilor în a aplica unele
prevederi, preciz ări, paragrafe, articole de lege incompatibile cu
tipul și gradul deficien ței pe care le școlarizeaz ă.
II. NECESITATEA UNEI NOI ABORD ĂRI
După cum este cunoscut, speciali știi în psihologia copilului și în
psihopedagogia special ă remarc ă faptul c ă din ce în ce mai insistent
cercetările psihoindividuale eviden țiază o popula ție de copii și elevi cu
dificultăți și probleme din ce în ce mai accentuate și, de cele mai multe ori,
asociate. Observ ăm că, în perspectiv ă, resursa uman ă educabil ă prin
sistemul de înv ățământ special prezint ă note diferen țiatoare evidente fa ță de
aceeași resursă umană a anilor 1970 – 1980. Apar categorii noi de deficien țe
cu asocieri dintre cele mai derutante și din ce în ce mai greu de lucrat în
domeniul educa țional. Aceasta, pe de o parte, pentru c ă legisla ția,
conținutul înv ățării și strategiile abordate sunt perimate, incompatibile cu
formele de manifestare ale popula ției școlare actuale și, pe de alt ă parte,
cadrele didactice nu sunt preg ătite să lucreze cu aceasta, nedispunând de
strategii adecvate și de o abordare de perspectiv ă. Acum, în perspectiva
anilor 2015-2020, trebuie s ă învățăm să lucrăm și cu:

• elevi cu surdocecitate;
• elevi cu tulbur ări din spectrul autist;
• elevi nev ăzători cu ADHD;
• elevi surzi cu ADHD;
• elevi cu caren țe comportamentale severe (delincven ță);
• elevi cu deficien țe mintale și ADHD.
D e a c e e a e s t e n e v o i e c a l e g i s l a ția să fie adaptat ă la cerin țele realit ății
umane cu care școala special ă (dar și cea de mas ă) se confrunt ă.
Curriculumul Na țional prezent este un prim pas în aceast ă direcție.
Ca să fim europeni – nu pentru c ă cineva ne cere, ci pentru c ă este
nevoie s ă ne facem sim țită prezen ța în Europa – trebuie s ă conștientizăm
faptul c ă a venit momentul s ă afirmăm: știm unde suntem. Pentru ca aceast ă
situație să se schimbe, este nevoie s ă răspundem clar la întreb ările:
– Unde vrem s ă ajungem?
– Ce măsuri trebuie luate și de ce natur ă?
– Ce acțiuni trebuie inteprinse pentru a atinge țintele/ obiectivele
propuse?
Educația, oricât de nobil ă ar fi, nu este o activitate în sine. Ea este un
mijloc prin care se construie ște un anumit tip de societate. Pentru acest
aspect, întrebarea “Ce tip de educa ție trebuie realizat?” sau “Ce-i de f ăcut
cu educa ția în România?” este strâns legat ă de o alt ă întrebare “Ce fel de
țară ne dorim?”. Ne dorim o țară în care persoanele cu probleme, dificult ăți,
deficien țe să beneficieze de ajutor social pe întreaga durat ă a vieții sau o
țară în care aceste persoane școlarizate, educate și profesionalizate s ă fie
integrate în via ța social-util ă, nemaifiind “o povar ă” pentru statul român. Mai
mult decât atât, aceste persoane pot beneficia de un suport emo țional-
afectiv prin faptul c ă sunt con știente de valorizarea lor, intrând, astfel, în
rândul persoanelor “normale”.
III. TIPURI ȘI GRADE ALE DEFICIEN ȚEI
1. Deficien țe mintale
• ușoară;
• moderat ă;

• severă, gravă, profund ă;
• asociată.
2. Deficien țe de auz
• hipoacuzie de percep ție ușoară;
• hipoacuzie de percep ție profund ă;
• hipoacuzie de transmisie u șoară;
• hipoacuzie de transmisie profund ă;
• cofoza;
• asociată.
3. Deficien țe de văz
• hipermetropia;
• miopia;
• ambliopia;
• cecitatea;
• surdocecitatea.
4. Tulburări din spectrul autist
5. Sindromul Langdom Down
6. Deficien țe motorii
7. Deficien țe neuromotorii
8. Deficien țe socioafective
9. Deficien țe comportamentale
10. Reeducare în unit ățile subordonate Ministerului Justi ției
IV. CONCEPTE OPERA ȚIONALE ÎN CURRICULUM
A. ÎNVĂȚAREA
Educa ția trebuie organizat ă în jurul a patru tipuri fundamentale de
învățare , care pe parcursul vie ții, constituie pilonii cunoa șterii:

¾ a învăța să știi, ceea ce înseamn ă dobândirea
instrumentelor cunoa șterii;
¾ a învăța să faci, astfel încât individul s ă intre în rela ție cu
mediul înconjur ător;
¾ a învăța să trăiești împreun ă cu ceilal ți, pentru a coopera cu
alte persoane , participând la activit ățile umane;
¾ a învăța să fii , un element important care rezult ă din primele
trei. ( J. Delors, 2000)
Învățare – activitate adaptativ ă, individual ă sau colectiv ă, cu caracter
fundamental, constând în dobândirea spontan ă și/sau dirijat ă
(realizat ă sistematic, prin procedee didactice, într-un cadru
instituționalizat) de noi cuno ștințe, priceperi și deprinderi, care
conduce la edificarea personalit ății.
Întrucât învățarea trebuie în țeleasă drept „ sursa și mecanismul de dezvoltare
a trăsăturilor, capacit ăților și caracteristicilor umane, a
comportamentului uman în genere” , există mai multe tipuri de
învățare, fiecare având rol dominant într-o anumit ă etapă a vieții
și dezvolt ării copilului pe traseul s ău de transformare în adult .
Învățarea social ă – care se refer ă la învățarea neorganizat ă și instinctiv ă,
care are loc în familie și apoi în societate – are drept obiect
asimilarea unor modele comportamentale, a noi forme și scheme
de interac țiune interpersonal ă și prin aceasta a noi tr ăsături de
personalitate( în planul motiva ției, al valorilor, al sentimentelor).
Învățarea social ă este întotdeauna o inter-înv ățare și ea are drept
conținut experien țele pe care și le transmit reciproc cei care intr ă
în acțiune în calitatea lor de indivizi, grupuri sau colectivit ăți.
Învățarea școlară – învățarea sistematic ă , organizat ă, realizat ă în cadrul
școlii – este, în cea mai mare și semnificativ ă parte, o înv ățare
cognitiv ă, c a r e a r e c a s c o p c o n s t i t u i r e a u n u i s i s t e m c o g n i t i v a l
elevului și a unor structuri opera ționale specifice disciplinelor
studiate în școală; este canalizat ă în două direcții:
¾ formarea de priceperi și deprinderi motorii (înv ățarea scrisului, a
desenului tehnic, a sporturilor etc): învățarea senzorio-motorie;
¾ însușirea de cuno ștințe și formarea de capacit ăți intelectuale
(memorarea unor legi, formule, rezolvarea de probleme):
învățarea cognitiv ă.
Toate formele de înv ățare sunt secondate permanent de o învățare afectiv ă,
motivațională.
Indiferent de forma/ tipul de înv ățare formal ă / informal ă, școlară,
socială, comportamental ă, afectiv ă etc. nu trebuie s ă uităm că:

¾ Orice situa ție / context social poate constitui o situa ție de înv ățare;
¾ Orice înv ățare trebuie s ă utilizeze experien ța personal ă a copilului /
elevului și să fie ancorat ă în realitatea lui cotidian ă (prin con ținut,
impact, utilitate etc);
¾ Toate persoanele cu care copilul intr ă în relație constituie exemple/
modele comportamentale.
¾ Învățarea este mai facil ă dacă se realizeaz ă prin ac țiune și este
încurajat ă și susținută motivațional.
¾ Eficiența învățării va cre ște dacă sunt utilizate strategii didactice activ
– participative și atractive ce permit motivarea și angajarea
responsabil ă / participarea copiilor / elevilor la propria înv ățare, care
oferă posibilitatea elevilor s ă acționeze, s ă experimenteze, s ă exerseze,
să descopere r ăspunsuri și soluții pentru rozolvarea unor probleme, s ă
ia decizii și să-și valorifice experien ța și resursele personale.
¾ „Profesorul este un model, un modelator și un partener pentru elev.
¾ Copilul / elevul este o resurs ă și un partener pentru adult.
¾ Clasa este locul în care copiii și adulții lucreaz ă împreun ă,
împărtășindu-și ideile și sprijinindu-se unii pe al ții” ( Miguel Lopez Melero,
1999)

B. PROGRAMA ȚCOLARĂ
Document țcolar oficial care se centreaz ă pe obiective ți
competen țe. Se realizeaz ă pentru fiecare disciplin ă de înv ăță mânt ți
cuprinde: obiective cadru, obiective de referin ță, conținuturi ale înv ăță rii,
standarde curriculare de performan ță, exemple de activit ăți de învățare ți
sugestii metodologice.
Con ținutul trebuie realizat în limitele num ărului de ore prev ăzut pentru
disciplina respectiv ă în planul de înv ăță mânt. În vederea asigur ării egaliz ării
țanselor, programele țcolare vor avea în vedere, în ceea ce prive țte
obiectivele, con ținutul ți activitatea de înv ățare, num ărul minim de ore
alocat pentru fiecare disciplin ă.

C. CURRICULUM LA DECIZIA ȚCOLII
O primă component ă a CDț este format ă din extindere sau aprofundare în
cadrul aceleia ți discipline de înv ăță mânt, cu scop, obiective ți finalități
care se încadreaz ă în programa țcolară ți numărul maxim de ore repartizat
prin planul de înv ăță mânt disciplinei respective.
O a doua component ă a CDț o formeaz ă disciplinele op ționale al c ăror
conținut const ă în:
¾ Teme/ capitole ale unei discipline care nu sunt incluse în programa
țcolară a disciplinei;
¾ Temă integratoare pentru o anume arie curricular ă (Exemplu:
Modalități de comunicare în spa țiul public);
¾ Temă integratoare pentru mai multe arii curriculare (Exemplu: Natura –
obiect de cercetare din perspectiv ă …);

¾ Disciplin ă nouă (alta decât cele trecute în planul de înv ăță mânt),
propusă de unitatea de înv ăță mânt, a c ărei progam ă este avizat ă de
inspectorul de specialitate din cadrul ISJ/ ISMB;
D. PROGRAM DE INTERVEN ȚIE PERSONALIZAT
Instrument de proiectare, planificare ți coordonare în care sunt concretizate
modalitățile de interven ție eficient ă în vederea realiz ării integrale a
scopurilor vizate de activitatea de dezvoltare ți învățare a elevului cu
deficien țe. Câmpul de ac țiune al acestui program se limiteaz ă la: un singur
individ, un singur scop, un singur obiectiv intelectual, dar cu ac țiuni ți
activități care să-i activeze/ impulsioneze întregul poten țial senzorial, afectiv
ți care s ă ducă la ceea ce numim: compen sare, stimulare, integrare,
reabilitare în/ pentru înv ățare.

E. PLAN EDUCA ȚIONAL INDIVIDUAL
Instrument de planificare ți monitorizare permanent ă a progresului
țcolar pentru copiii/ elevii cu dificult ăți de înv ățare care urmeaz ă ruta
țcolară alături de copiii/ elevii din țcoala de mas ă ți care au nevoie de
ajutor (de suport țcolar) în vederea adapt ării, integr ării ți devenirii lor ca
ceilalți elevi: cu succese/ insuccese, cu realiz ări/ ratări, cu e țecuri
demobilizatoare, dar ți cu rezultate încurajatoare, r ăspunzând tuturor
nevoilor ți cerințelor celor care beneficiaz ă de educa ție special ă ți
asistență psihopedagogic ă.
PEI trebuie s ă concretizeze: obiective realizab ile atât pe termen scurt, cât ți
pe termen lung, tipurile de servicii acordate ți strategiile de realizare,
programul ți orarul desf ățurării activit ăților ți standarde de evaluare. PEI
presupune o serie de etape concretizate în urm ătoarele componente:
ƒ cunoațterea psihopeagogic ă a elevului;
ƒ planul de servicii personalizat;
ƒ planul de interven ție;
ƒ adaptarea curricular ă.

V. VIZIUNEA CURRICULUMULUI NA ȚIONAL
Accesul la educa ție pentru to ți copiii și tinerii cu nevoi speciale, în
vederea integr ării lor școlare și sociale optime, în func ție de poten țialul lor
individual prin servicii terapeutic – compensatorii/ recuperatorii și
educaționale conform principiilor egaliz ării șanselor și al educa ției pentru to ți
este asigurat de înv ățământul special și special integrat.
VI. OBIECTIVELE CURRICULUMULUI NA ȚIONAL
¾ Asigurarea dreptului la educa ție pentru to ți;
¾ Centrarea activit ății școlii pe nevoile și posibilit ățile beneficiarului;

¾ Pregatirea copiilor/ elevilor/ tinerilor pentru via ța de adult pentru o mai
bună integrare social ă;
¾ Reducerea ratei ne școlarizării/ abandonului școlar prin cuprinderea
copiilor/ elevilor/ tinerilor într-o form ă de educa ție;
¾ Evidențierea specificit ății educa ției speciale și particularizarea acesteia
în învățământul românesc.
VII. PRINCIPIILE CONSTRUC ȚIEI CURRICULUMULUI NA ȚIONAL
ƒ al flexibiliz ării;
ƒ al diferen țierii;
ƒ al individualiz ării;
ƒ al coeren ței;
ƒ al egaliz ării șanselor privind accesul la educa ție;
ƒ al libertățții în alegerea formei și tipului de școlarizare;
ƒ al complementarit ății conținutului și informa țiilor;
ƒ al selecției și al ierarhiz ării culturale;
ƒ al funcționalității;
ƒ al descentraliz ării;
ƒ al racord ării la social, al descongestion ării programului școlar.
VIII. CRITERIILE ELABOR ĂRII CURRICULUMULUI NA ȚIONAL
9 Creșterea ponderii educa ției remediale și a num ărului de discipline
opționale;
9 Sporirea gradului de libertate a cadrului didactic la specialitatea
respectiv ă;
9 Centrarea înv ățării pe elev și împreun ă cu acesta;
9 Aplicarea planului individual de înv ățare;
9 Adecvarea ofertei educa ționale la tipul și gradul deficien ței;
9 Deschiderea Curriculumului Na țional spre organiza țiile și instituțiile
care ofer ă servicii cu caracter educa țional;

9 Asigurarea parcurgerii și prin rela ții inter-, intra- și transdisciplinare;
9 Acceptarea ideii c ă în viziunea modern ă, actual ă, european ă,
educația special ă se poate realiza în toate institu țiile de înv ățământ
și în toate formele de școlarizare.

IX. STRUCTURA CURRICULUMULUI NA ȚIONAL
Prezentul Curriculum Na țional cuprinde urm ătoarele produse curriculare:
• Plan-cadru generativ;
• Planuri-cadru pentru tipurile de deficien ță;
• Programe țcolare;
• Ghiduri, îndrum ătoare, metodici ți didactici de specialitate;
• Exemple de bune practici.
În prima etap ă, Curriculumul Na țional propune planul-cadru generativ ți
planurile-cadru pentru tipurile de deficien ță, urmând ca dup ă aprobarea
acestora, prin ordin de ministru (pân ă cel târziu 15.03.2009), s ă fie elaborate
celelalte produse curricular (pân ă cel târziu 01.09.2009).
X. PLANUL CADRU
¾ Este un plan de înv ățământ generativ care permite aplicarea
principiilor flexibilizarii și raportarii la tipul și gradul deficien ței;
¾ Oferă posibilitatea realiz ării mai multor scheme orare pentru fiecare
grupă/ clasă, din care se selecteaz ă varianta compatibil ă cu
caracteristicile colectivului;
¾ Conține un num ăr de ore fix care formeaz ă curriculumul comun
(pentru întregul sistem), dar și număr de ore sau activit ăți pentru
educație remedial ă și discipline op ționale.

XI. ARIILE ȘI CICLURILE CURRICULARE
ARII CURRICULARE
– un grup de discipline care au ca obiectiv fundamental formarea unei
anume competen țe.

CICLURI CURRICULARE
o Sunt periodiz ări/ etape ale școlarității care grupeaz ă mai mul ți ani de
studiu, uneori chiar din cicluri școlare diferite (III-IV), care au în comun
realizarea unor finalit ăți educa ționale corelate cu dezvoltarea
psihointelectual ă;
o Se suprapun pe structura sistemului de înv ățământ, având ca finalitate
focalizarea obiectivului major al fiec ărei etape școlare, determinând
reglări ale sistemului prin modific ări curriculare ale procesului.
CICLUL CURRICULAR „ ACHIZIȚII FUNDAMENTALE ” – clasa preg ătitoare și
clasele I-II
Acesta vizeaz ă:
ƒ Stimularea copilului în vederea cunoa șterii mediului apropiat;
ƒ Stimularea poten țialului creativ al copilului, a intui ției și imagina ției;
ƒ Formarea motiva ției pentru înv ățare, înțeleasă ca activitate social ă.
CICLUL CURRICULAR „ DEZVOLTARE ” – clasele III-VI
Acesta vizeaz ă:
ƒ Dezvoltarea achizi țiilor lingvistice, a competen țelor de utilizare a Limbii
Române, a limbii moderne și a limbilor str ăine pentru exprimarea
corectă și eficient ă în situații variate de comunicare;
ƒ Dezvoltarea capacit ății de a comunica, folosind diferite limbaje
specializate;
ƒ Dezvoltarea gândirii autonome și a responsabilit ății față de integrarea
în mediul social.
CICLUL CURRICULAR „ OBSERVARE ȘI ORIENTARE ” – clasele VII-IX/X
Acesta vizeaz ă:
ƒ Descoperirea personal ă a propriilor afinit ăți, aspira ții și valori, în scopul
construirii unei imagini de sine pozitive;
ƒ Formarea capacit ății de analiz ă a setului de competen țe dobândite
prin învățare în scopul orient ării spre o carier ă profesional ă;
ƒ Dezvoltarea capacit ății de a comunica, utilizând diferite limbaje
specializate;

ƒ Dezvoltarea gândirii autonome și a responsabilit ății față de integrarea
în mediul social.
CICLUL CURRICULAR „ APROFUNDARE ” – clasele X-XI
CICLUL CURRICULAR „ SPECIALIZARE ” – clasele XII-XIII

XII. PLAN-CADRU GENERATIV PENTRU ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL SPECIAL ȚI SPECIAL INTEGRAT
CICLU
CURRICULAR ACHIZIȚII
FUNDAMENTALE DEZVOLTARE OBSERVARE ȘI ORIENTARE
CLASA I II III IV V VI VII VIII IX X
Nr.
ore
Aria curricular ă MINIM MAXIM MINIM MAXIM MINIM MAXIM MINIM MAXIM MINIM MAXIM MINIM MAXIM MINIM MAXIM MINIM MAXIM MINIM MAXIM MINIM MAXIM
Limbă-Comunicare-Compensare 4-7 5-8 4-7 5-8 4-7 5-8 4-7 5-9 4-7 6-9 4-7 6-9 3-7 4-9 3-7 4-9 3-7 4-9 3-7 4-9
Matematic ă și Științe 2-4 3-5 2-4 3-5 2-4 3-6 2-5 4-6 3-5 4-7 3-7 5-8 3-8 5-9 3-8 5-
10 3-8 5-
10 3-8 5-
10
Om și societate 1 1-2 1 1-2 1-2 1-3 1-4 1-5 1-4 2-5 2-4 2-5 2-4 2-5 2-4 2-5 2-4 2-5 2-4 2-5
Arte 1-3 2-4 1-3 2-4 1-3 2-4 1-2 2-3 1-2 2-4 1-2 2-4 1-2 2-4 1-2 2-4 1-2 2-4 1-2 2-4
Educație fizică și activități sportive 1-2 2-3 1-2 2-3 1-2 2-3 1-2 2-3 1-2 2-3 1-2 2-3 1-2 2-3 1-2 2-3 1-2 2-3 1-2 2-3
Tehnologii 1-2 2-3 1-2 2-3 1-2 2-3 1-3 2-4 1-4 2-6 1-4 2-6 1-4 2-6 1-5 2-7 1-6 2-8 1-6 2-8
Consiliere 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

PLAN-CADRU DE ÎNV ĂȚĂMÂNT SPECIAL PENTRU ANTEPRE ȘCOLARI
Nivel I Nivel II
Activitatea/Aria curricular ă Număr de ore/activit ăți pe
grupe/s ăptămânal
I.
1. Activit ăți de educa ție senzorial ă și cognitiv ă* 4-5 3-5
2. Activit ăți de educa ție psihomotric ă
3-4 3-4
3. Activit ăți de comunicare 3-4 4-5
4.Terapii specifice**
6-8 6-8
Total ore profes or psihopdagog 16 16
II.Kinetoterapie 4-6 4-6
III.
1.Activit ăți de educa ție senzorial ă și cognitiv ă* 4-6 4-6
2.Activit ăți de comunicare 4-6 4-6
3. Activit ăți ludice de educa ție și compensare 7-8 7-8
4. Activit ăți de autonomie personal ă și socială 7-8 7-8
5. Discipline optionale 1-2 1-2
Total ore educatoare 25 25
Notă :
*activitățile de educa ție senzorial ă ți cognitiv ă se desfățoară în echip ă (profesor ți educator)
**terapiile specifice se vor alege în func ție de tipul si gradul deficien ței

PLAN-CADRU DE INVATAMANT SPECIAL PENTRU PRESCOLARI
Nivel I Nivel II Nivel III ACTIVITATEA*/ARIA CURRICULARA
Număr de ore/ activit ăȚi pe grupe/ s ăptămânal
I. Activit ăți specifice de compensare* 16-20 16-20 16-20
1. Terapii specifice de formare a competen telor de comunicare ** 8-10 8-10 8-10
2. Terapie psihomotrica 3-4 3-4 3-4
3. Activit ăți de stimulare, formare si dezvoltare a comunic ării 5-6 5-6 5-6
TOTAL ORE PROFESOR PSIHOPEDAGOG 16-20 16-20 16-20
II. Kinetoterapie 4-6 4-6 4-6
III. Activit ăți de cunoa ștere si comunicare 8 8 8
1. Stimularea si dezvoltarea comunic ării 3 2 2
2. Cunoa țterea mediului 3 3 3
3. Activit ăți matematice 2 3 3
IV. Activit ăți de expresie 7-9 7-9 7-9
1. Expresie corporala 3-4 3 2-3
2. Expresie grafica si plastica 2-3 2-3 3
3. Abilitare manuala 2 2-3 2-3
V. Activit ăți de socializare 4-6 4-6 4-6
1.Autonomie personala
2-3 2-3 2-3
2.Autonomie sociala
2-3 2-3 2-3

VI. Opțional 1-2 1-2 1-2
VI. Activit ăți ludice de educa ție si compensare 5 5 5
TOTAL ORE EDUCATOARE : 25-29 25-29 25-29
NOTA : Activit ățile marcate cu * sunt preg ătite si conduse de c ătre profesorul psihopedagog.

PLAN-CADRU DE ÎNV ĂȚĂMÂNT PENTRU CLASELE I-X CARE ȘCOLARIZEAZ Ă COPII CU T.S.A.
CICLU
CURRICULAR ACHIZIȚII
FUNDAMENTALE DEZVOLTARE OBSERVARE ȘI ORIENTARE

Clasa
Aria curricular ă I II III IV V VI VII VIII IX X
Limbă-Comunicare-Compensare 5-7 5-7 5-7 6-8 6-8 6-8 7-8 7-8 7-8 7-8
Matematic ă și Științe 3-4 3-4 3-4 5-6 5-6 5-6 6-7 7-9 7-9 7-9
Om și societate 1 1 1 2 2 2 3-4 3-4 3-4 3-4
Arte 3-4 3-4 3-4 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
EducaȚie fizică și activități sportive 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Tehnologii 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 3-4 3-4 3-4 3-4
Consiliere 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nr. minim de ore 18 18 18 20 21 21 25 26 26 26
Nr. maxim de ore 21 21 21 23 23 23 27 28 28 28
Discipline op ționale 1-4 1-4 1-4 1-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4

PLAN-CADRU DE ÎNV ĂȚĂMÂNT PENTRU CLASELE I-IX CARE ȘCOLARIZEAZ Ă COPII CU DEFICIEN ȚE SENZORIALE –
DEFICIEN ȚI DE AUZ
CICLU
CURRICULAR ACHIZIȚII
FUNDAMENTALE DEZVOLTARE ORIENTARE ȘI OBSERVARE
Clasa
Aria curricular ă I II III IV V VI VII VIII IX
Limbă-Comunicare-Compensare 6-7 6-7 6-7 6-7 7-8 7-8 7-8 7-8 7-8
Matematic ă și Științe 3-4 3-4 3-4 4-5 4-5 4-5 5-6 5-7 5-7
Om și societate 1 1 1-2 1-2 2-3 2-3 2-3 3-4 3-4
Arte 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
Educație fizică și activități sportive 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3
Tehnologii 2 2 2 2 3-4 3-4 4-6 4-6 4-6
Consiliere 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nr. minim de ore 17 17 17 18 22 22 24 25 25
Nr. maxim de ore 20 20 20 21 24 24 26 27 27
Discipline op ționale 1-4 1-4 1-4 1-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4

PLAN-CADRU DE ÎNV ĂȚĂMÂNT PENTRU CLASELE I-IX CARE ȘCOLARIZEAZ Ă COPII CU DEFICIEN ȚE SENZORIALE –
DEFICIEN ȚI DE VĂZ
CICLU
CURRICULAR ACHIZIȚII
FUNDAMENTALE DEZVOLTARE ORIENTARE ȘI OBSERVARE
Clasa
Aria curricular ă I II III IV V VI VII VIII IX
Limbă-Comunicare-Compensare 7-8 7-8 7-8 7-8 7-8 7-8 7-9 7-9 7-9
Matematic ă și Științe 3-4 4-5 4-5 4-5 5-6 5-6 6-7 6-7 6-7
Om și societate 1-2 1-2 2-3 2-3 4-5 4-5 4-5 4-5 4-5
Arte 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 0-2
Educație fizică și activități sportive 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 2 2 2
Tehnologii 2-3 2-3 2-3 2-3 2-4 2-4 3-6 3-6 4-6
Consiliere 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nr. minim de ore 17 18 19 19 23 23 26 26 26
Nr. maxim de ore 20 21 22 22 25 25 28 28 28

Discipline op ționale 1-4 1-4 1-4 1-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4

PLAN-CADRU DE ÎNV ĂȚĂMÂNT PENTRU CLASELE I-IX CARE ȘCOLARIZEAZ Ă COPII CU SURDOCECITATE/ DEFICIEN ȚE
SENZORIALE MULTIPLE
CICLU
CURRICULAR ACHIZIȚII
FUNDAMENTALE DEZVOLTARE ORIENTARE ȘI OBSERVARE

Clasa
Aria curricular ă I II III IV V VI VII VIII IX X
Limbă-Comunicare-Compensare 4-5 4-5 4-5 4-5 6-7 6-7 6-7 6-7 6-7 6-7
Matematic ă și Științe 2-3 2-3 3-4 3-4 3-4 4-5 4-5 4-5 4-5 4-5
Om Ți societate 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2
Arte 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3
Educație fizică și activități sportive 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Tehnologii 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 3-5 4-6 4-6 4-6 4-6
Consiliere 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Discipline op ționale 1-4 1-4 1-4 1-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4

Nr. minim de ore 15 15 16 16 20 22 23 23 23 23
Nr. maxim de ore 18 18 19 19 22 24 25 25 25 25

PLAN-CADRU DE ÎNV ĂȚĂMÂNT PENTRU GRUPELE/ CLASELE I-IX CARE ȘCOLARIZEAZ Ă ELEVI/ TINERI CU DEFICIEN ȚE
GRAVE, PROFUNDE SAU ASOCIATE
PEDAGOGIE CURATIV Ă (alternativ ă educațională)
CICLU
CURRICULAR ACHIZIȚII
FUNDAMENTALE DEZVOLTARE ORIENTARE ȘI OBSERVARE

Clasa
Aria curricular ă I II III IV V VI VII VIII IX X
Limbă-Comunicare-Compensare 5-7 5-7 5-7 5-7 4-6 4-6 3-4 3-4 3-4 3-4
Matematic ă și Științe 3-5 3-5 3-6 3-6 4-7 4-7 5-8 5-8 5-8 5-8
Om Ți societate 1 1 1 1-2 2-3 3 3 3 3-4 3-4
Arte 2-3 2-3 2-3 2-3 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4
Educație fizică și activități sportive 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
Tehnologii 2 2 2 2 3-4 3-4 4-5 5-6 6-7 6-7

Consiliere 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Discipline op ționale 1-4 1-4 1-4 1-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4
Nr. minim de ore 17 17 17 17 20 21 22 23 23 23
Nr. maxim de ore 20 20 20 20 22 23 24 25 25 25
PLAN-CADRU DE ÎNV ĂȚĂMÂNT PENTRU GRUPELE/ CLASELE I-IX SPECIAL SAU DE MAS Ă CARE ȘCOLARIZEAZ Ă ELEVI CU
DEFICIEN ȚE MODERATE SAU U ȘOARE
CICLU
CURRICULAR ACHIZIȚII
FUNDAMENTALE DEZVOLTARE ORIENTARE ȘI OBSERVARE
Clasa
Aria curricular ă I II III IV V VI VII VIII IX
Limbă-Comunicare-Compensare 8-9 8-9 8-9 7-9 7-9 7-9 7-9 7-9 7-9
Matematic ă și Științe 5-6 5-6 5-6 5-6 5-6 6-8 7-9 7-9 7-9
Om și societate 1 1 2-3 3-5 3-5 3-5 3-4 3-4 3-4
Arte 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2 1-2 1-2
Educație fizică și activități sportive 2-3 2-3 2-3 2-3 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2
Tehnologii 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 3-4 3-4 3-4

Consiliere 0-1 0-1 0-1 0-1 1 1 1 1 1
Nr. minim de ore 20 20 21 21 22 23 25 25 25
Nr. maxim de ore 23 23 24 24 24 25 27 27 27
Discipline op ționale 1-4 1-4 1-4 1-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4

PLAN-CADRU DE ÎNV ĂȚĂMÂNT PENTRU GRUPELE/ CLASELE I-IX CARE ȘCOLARIZEAZ Ă COPII CU DEFICIEN ȚE SEVERE,
PROFUNDE ȘI/SAU ASOCIATE
CICLU
CURRICULAR ACHIZIȚII
FUNDAMENTALE DEZVOLTARE ORIENTARE ȘI OBSERVARE
Clasa
Aria curricular ă I II III IV V VI VII VIII IX
Limbă-comunicare-compensare 5-6 5-7 5-7 5-7 5-7 5-7 4-6 4-6 4-6
Matematic ă și Științe 3-4 3-5 3-5 3-5 4-5 4-5 4-6 4-6 4-6
Om și societate 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 3-4 3-4 3-4
Arte 1-3 1-3 1-3 1-3 1-3 1-3 2-3 2-3 2-3
Educație fizică și activități sportive 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3 2-3
Abilitare și tehnologii 1-3 2-3 2-3 3-4 4-6 4-6 4-6 4-6 4-6
Consiliere și orientare 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Nr. minim de ore 16 17 17 18 21 21 22 22 22
Nr. maxim de ore 19 20 20 21 23 23 24 24 24
Discipline op ționale 1-4 1-4 1-4 1-4 2-4 2-4 2-4 2-4 2-4

PLAN CADRU PENTRU TERAPII SPECIFICE
CLASA

DENUMIREA
TERAPIEI I a II-a a III-a a IV-a a V-a a VI-a a VII-
a a VIII-
a a IX-a a X-a
TOTAL ORE 10-
12 10-12 10-12 10-12 6-9 6-9 6-9 5-9 5-7* 5-7*
TERAPII DE COMPENSARE,
RECUPERARE, REABILITARE, ADAPTARE 8 8 8 8 5-6 5-6 5-6 4-6 5-6* 5-6*
KINETOTERAPIE 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 1-2 – –
PSIHODIAGNOZ Ă ȚI PROGRAME
DE INTERVEN ȚIE PENTRU
DIAGNOSTICE SEVERE SAU ASOCIATE 1-2 1-2 1-2 1-2 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1* 0-1*
*Terapiile specific allocate claselor a IX-a Ți a X-a se repartizeaz ă numai la urm ătoarele tipuri Ți grade de
deficien Ță: pedagogie curativ ă, tulburări din spectrul autist Ți surdocecitate.

TERAPIE EDUCA ȚIONALĂ COMPLEX Ă ȘI INTEGRAT Ă
Terapia educa țională complex ă ți integrat ă este component ă a Curriculumului Na țional ți reglementeaz ă
activitatea de dup ă predare din unit ățile de înv ăță mânt special. Aceasta este normat ă cu 20 de ore s ăptămânal ți
are ca activit ăți specifice:
• Stimulare cognitiv ă;
• Terapie ocupa țională;
• Socializare;
• Autonomie personal ă;
• Terapie ludic ă/ Ludoterapie.
Repartizarea orelor pe tipuri de activitate este realizat ă de Consiliul pentru Curriculum din unitate ți aprobat ă de
Consiliul Profesoral, urmând ca aceasta s ă aibă în vedere: nivelul intelectual al clasei, tipul ți gradul deficien ței,
interesele ți aspirațiile elevilor, precum ți baza material ă a unității de învăță mânt.
Activitatea TECI este realizat ă de învăță torul-educator sau profesorul-educator, cu norma didactic ă de 20 de ore.
Această categorie de cadre didactice este salarizat ă la studiile absolvite, indiferent ce post ocup ă.

PLAN-CADRU DE ÎNV ĂȚĂ MÂNT PENTRU ÎNV ĂȚĂ MÂNTUL OBLIGATORIU I-VIII
ÎNVĂȚĂ MÂNT DE MAS Ă
Unitățile de înv ăță mât special ți grupele/ clasele formate din elevi cu deficien țe uțoare/ moderate integrate
în învăță mântul de mas ă care utilizeaz ă planrile-cadru pentru înv ăță mântul de mas ă vor folosi urm ătoarele:
• Curriculum pentru educa ția timpurie a copiilor cu vârsta cuprins ă între na țtere ți 6/ 7 ani, aprobat prin
OMECT nr. 5233/ 01.09.2008;
• Plan-cadru de înv ăță mânt pentru clasele I ți a II-a, aprobat prin OMECT nr. 4686/ 05.08.2003;
• Plan-cadru de înv ăță mânt pentru clasele a III-a ți a IV-a, aprobat prin OMECT nr. 5198/ 01.11.2004;
• Plan-cadru de înv ăță mânt pentru clasele a V-a ți a VIII-a, aprobat prin OMEC nr. 3638/ 14.04.2001.
Conținutul planurilor men ționate mai sus va fi completat cu programele țcolare aferente, iar evaluarea se va
realiza numai la nivelul trunchiului comun.

DISCIPLINE DE ÎNV ĂȚĂMÂNT
CICLUL
CURRICULAR

ARIA
CURRICULAR Ă
ACHIZIȚII FUNDAMENTALE
DEZVOLTARE
OBSERVARE ȘI
ORIENTARE
CITIT-SCRIS CITIRE LECTURI LITERARE
ABILITĂȚI DE COMUNICARE SCRIERE COMUNICARE
ACTIVITĂȚI SPECIFICE COMUNICARE LIMBA MATERN Ă
LIMBA MATERN Ă ACTIVIT ĂȚI SPECIFICE LIMBA MODERN Ă
LIMBĂ: FONETICA LIMBA MATERN Ă LIMBA LATIN Ă
DESENUL FORMELOR LIMBA: LEXIC; STRUCTURI
GRAMATICALE; MORFOLOGIA LIMBA: SINTAXA PROPOZI ȚIEI; A
FRAZEI
LIMBA MODERN Ă ELEMENTE STILISTICE
LIMBĂ

COMUNICARE

COMPENSARE
DESENUL FORMELOR
MATEMATIC Ă MATEMATIC Ă MATEMATIC Ă MATEMATIC Ă
ȘI
ȘTIINȚE
EDUCAȚIE SENZORIAL Ă, MOTORIE
țI PSIHOMOTORIE EDUCAȚIE SENZORIAL Ă, MOTORIE țI
PSIHOMOTORIE (se opre țte la clasa a ELEMENTE DE MATEMATIC Ă
APLICAT Ă

CICLUL
CURRICULAR

ARIA
CURRICULAR Ă
ACHIZIȚII FUNDAMENTALE
DEZVOLTARE
OBSERVARE ȘI
ORIENTARE
IV-a)
CUNOA ȘTEREA MEDIULUI STIMULARE-COMPENSA RE-INTEGRARE ELEMENTE DE FIZIC Ă/CHIMIE
CUNO ȘTINȚE DESPRE MEDIU ELEMENTE DE ZOOLOGIE
ELEMENTE DE BOTANIC Ă IGIENA CORPULUI UMAN
CUNOA ȘTEREA CORPULUI UMAN ELEMENTE DE ECOLOGIE/
BOTANIC Ă
țTIINțE ALE NATURII REZOLVARE DE PROBLEME
BOTANIC Ă
FIZIC Ă
MATEMATIC Ă
ȘI
ȘTIINȚE
CHIMIE
RELIGIE ISTORIE LOCAL Ă EDUCA ȚIE CIVIC Ă OM
ȘI GEOGRAFIE LOCAL Ă ISTORIA ROMÂNILOR

CICLUL
CURRICULAR

ARIA
CURRICULAR Ă
ACHIZIȚII FUNDAMENTALE
DEZVOLTARE
OBSERVARE ȘI
ORIENTARE
EDUCA ȚIE CIVIC Ă GEOGRAFIA ROMÂNIEI SOCIETATE
RELIGIE RELIGIE
EDUCAȚIE FIZICĂ EDUCA ȚIE FIZICĂ EDUCA ȚIE FIZICĂ EDUCAȚIE
FIZICĂ
ACTIVITĂțI/ JOCURI SPORTIVE ACTIVIT ĂȚI SPORTIVE ACTIVIT ĂȚI SPORTIVE
EDUCAȚIE MUZICAL Ă EDUCA ȚIE MUZICAL Ă EDUCA ȚIE MUZICAL Ă
EDUCAȚIE PLASTIC Ă EDUCA ȚIE PLASTIC Ă EDUCA ȚIE PLASTIC Ă
CALIGRAFIE CALIGRAFIE EXPRESIA MI ȘCĂRII/ EURITMIE
ARTE
EURITMIE EURITMIE
ABILITARE MANUAL Ă INFORMATIC Ă INFORMATIC Ă
ABILITARE MANUAL Ă ACTIVIT ĂȚI DE
PREPROFESIONALIZARE TEHNOLOGII
ACTIVIT ĂȚI DE PREPROFESIONALIZARE ACTIVIT ĂȚI DE PROFESIONALIZARE

CICLUL
CURRICULAR

ARIA
CURRICULAR Ă
ACHIZIȚII FUNDAMENTALE
DEZVOLTARE
OBSERVARE ȘI
ORIENTARE
EDUCA țIE TEHNOLOGIC Ă INSTRUIRE PRACTIC Ă
EDUCA țIE PENTRU MUNC Ă EDUCA țIE TEHNOLOGIC Ă
EDUCA țIE PENTRU MUNC Ă
CONSILIERE CONSILIERE CONSILIERE CONSILIERE
7 18 31 33

DISCIPLINE OP ȚIONALE
• Caligrafie
• Convorbire în doi
• Gramatic ă aplicată
• Gramatic ă distractiv ă
• Compuneri
• Deprinderi țcolare
• Matematic ă distractiv ă
• Informatica ți calculatorul
• Experien țe în laborator
• Omul în Univers
• Universul omului
• Geografie distractiv ă
• Educație sexual ă
• Arta culinar ă
• Cusături
• Broderii

• Împletituri
• Design
• Arta dramatic ă
• Imitație
• Dans sportiv
• Dans artistic
• Atletism
• Tenis
• țah
• Volei
• Fotbal
• Pirogravur ă
• Ceramic ă
• Ornarea mesei
• Decorațiuni
• Agricultur ă
• Literatur ă pentru copii

• Comunicare în situa ții concrete
• Folclor
• Curiozități din lumea naturii
• Cum circul ăm
• Natura, prietena mea
• Sunet ți culoare
• Călători ți călătorii
• Democra ția
• Tradiții ți obiceiuri locale
• Sculptur ă în lemn
• Marionete
• Teatru de p ăpuți
• Micul gospodar
• Igiena personal ă
• Educație intercultural ă
• Legende
• Mituri ți povețti

• Curiozități din lumea naturii
• Enigme ale omenirii
• Timpul ți spațiul
• Minuni în eprubet ă
• Curiozități în eprubet ă
• Drepturile copilului
• Micul agricultor
• Eu ți familia

TERAPII SPECIFICE
• Educarea auzului ți a vorbirii
• Terapia tulbur ărilor de comunicare
• Ritmică
• Educație psihomotric ă
• Stimulare senzorial ă
• Stimulare cognitiv ă
• Educație perceptiv-vizual ă
• Educație perceptiv-auditiv ă
• Orientare spa țială
• Mobilitate
• Tehnici alternative de comunicare
• Labiolectur ă
• Demutizare
• Tehnica vorbirii
• Audiologie educa țională
• Limbaj mimico-gestual

• Limbaj Braille
• Limbaje specifice
• Psihodiagnoz ă
• Terapia diagnosticelor severe prin programe
• Hipoterapie
• Comunicare prin imagini
• Aromaterapie
• Terapie prin masaj
• Artterapie
• Psihoterapie comportamental ă
• Psihoterapie de relaxare

PRECIZĂRI
privind aplicarea Planurilor-cadru din Curriculum Na Țional
1. Planul-cadru pentru deficien țe uțoare, moderate se aplic ă începând
cu anul țcolar 2009-2010, numai la ciclurile curriculare „ACHIZI țII
FUNDAMENTALE” ți „DEZVOLTARE”, adic ă la clasele I-VI inclusiv,
urmând ca în ciclul curricular „OBSERVARE țI ORIENTARE” s ă se aplice
an cu an.
2. Prezentul Curriculum Na țional este format din:
a. Planurile-cadru pentru antepre țcolari, pre țcolari ți pentru
învăță mântul special obligatoriu;
b. Programe țcolare pentru fiecare disciplin ă de învăță mânt;
c. Ghiduri ți metodologii de predare;
d. Exemple de bune practici.
3. Punctele b., c. ți d. vor intra în elaborare doar dup ă aprobarea
planurilor-cadru, dar nu mai târziu de 31.08.2009.
4. Disciplinele de înv ăță mânt sunt inventariate ți repartizate pe cicluri
curriculare. Consiliul pentru Curriculum ți Consiliul Profesoral din fiecare
unitate de înv ăță mânt stabilesc ți selecteaz ă disciplinele pentru
fiecare clas ă, arie curricular ă, ciclu curricular în func ție de :
• plaja orar ă impusă de aria curricular ă;
• tipul, gradul ți specificul deficien ței;
• stadiul form ării competen ței dominante din/ în aria curricular ă
respectiv ă;
• specificul înv ăță rii în învăță mântul special;
• gradul apropierii de înv ăță mântul de mas ă;
• legislația în vigoare ce impune categoria de cadre didactice care
pot preda în înv ăță mântul special.
5. Educația remedial ă este activitatea pe care unitatea de înv ăță mânt
o utilizeaz ă pentru „copiii cu probleme, pentru consolidarea
cunoțtințelor sau pentru stimularea celor capabili de performan țe
înalte ”. Pentru înv ăță mântul special se recomand ă ca acest tip de
eduație să se acorde fie pe arie curricular ă, fie la disciplinele de

învăță mânt la care unii elevi r ămân în urm ă cu informa țiile ți
cunoțtințele care duc la formarea compete țelor.
6. Educația remedial ă reprezint ă 25 % din num ărul minim de ore, dar
cum în înv ăță mântul special învăȚarea are un sens mai larg, cu o arie
de conținut cu mult în afara sferei de predare, consider ăm suficient
repartizarea a trei ore de educa ție remedial ă la clasele I-IV ți patru
ore la clasele V-X.
7. Numărul minim de ore la fiecare clas ă este format din trunchi comun,
orele de educa ție remedial ă ți o disciplin ă opțională la clasele I-IV ți
două discipline op ționale la clasele V-X. Spre exemplu:
a. La clasa I, pentru copiii cu tulbur ări din spectrul autist, num ărul minim
de ore este de 18, din care 14 ore trunchi comun, 3 ore educa ție
remedial ă ți o disciplin ă opțională;
b. La clasa aIV-a, pentru elevii cu deficien țe severe, grave, asociate
numărul minim de ore este de 18, din care 14 trunchi comun, 3 ore
educație remedial ă ți o disciplin ă opțională.
c. La clasa a VIII-a, pedagogie curativ ă, numărul minim de ore este de
23, din care 17 trunchi comun, 4 ore educa ție remedial ă ți două
discipline op ționale.
8. Orele de educa ție remedial ă se eviden țiază prin con ținut ți
obiective în proiectarea didactic ă.
9. Educația remedial ă se normeaz ă ca orice alt ă disciplin ă de
învăță mânt, fără să apară în orarul clasei.
10. Disciplinele op ționale se pot alege din cele anexate prezentului plan,
dar exist ă ți posibilitatea ca unitatea de înv ăță mânt să propun ă, să
elaboreze ți să realizeze alte discipline op ționale cu con ținut,
obiective ți finalități care dezvolt ă deprinderi, abilit ăți individuale ale
elevilor cu diferite deficien țe. Toate programele disciplinelor op ționale
propuse vor fi avizate de ISJ/ ISMB, prin inspectorul țcolar de
specialitate.
11. Terapiile specifice se organizeaz ă în cabinete speciale, pe grupe de 2-3
elevi sau individual, în func ție de diagnostic, tip de deficien ță ți
corespunz ător num ărului de ore alocat fiec ărei clase. Selec ția
terapiilor specifice ți repartizarea num ărului de ore în cadrul fiec ărei
clase se face de c ătre Consiliul pentru Curriculum, împreun ă cu

profesorul psihopedagog de la clas ă ți cel care desf ățoară terapiile
specifice, la care se adaug ă psihodiagnosticianul țcolii.
12. Consiliul Profesoral aprob ă repartizarea terapiilor ți încadrarea
acestora.
13. Activitățile, terapiile, disciplinele de înv ăță mânt stabilite pentru
grupă/ clasă, arie curricular ă sau ciclu curricular se vor realiza ți preda
de către profesorul psihopedagog, absolvent al specializ ărilor:
psihopedagogie special ă, pedagogie, psihologie, pedagogie social ă
din cadrul facult ăților de profil, precum ți absolven ții facultăților de
istorie-filozofie, promo țiile 1978-1994.
14. Se excepteaz ă de la prevederile punctului 13 disciplinele: religie,
educație tehnologic ă, limbi str ăine, activit ăți de preprofesionalizare,
activități de profesionalizare ți instruire practic ă, discipline care vor
intra în norma didactic ă a cadrului didactic de specialitate.
15. La clasele I-IV, orele de educa ție fizică ți sport pot intra în catedra
profesorului psihopedagog, iar cele de la clasele V-X vor fi predate de
către profesori de specialitate.
16. La clasele I-IX/X, înv ăță mânt obligatoriu, unde se folose țte
curriculumul țcolii de mas ă, profesorul psihopedagog efectueaz ă
numai terapiile specifice.
17. Terapiile specifice de la clasele amintite la punctul 16 sunt identice cu
cele ale înv ăță mântului special.
18. Catedra profesorului psihopedagog se constituie din activitatea
frontală de la clas ă ți/ sau terapii specifice realizate în cabinete.
19. Numărul disciplinelor op ționale, precum ți numărul de ore sunt
reglementate prin planul-cadru. Plaja orar ă pentru discipline op ționale
este de 1-4 la clasele I-IV ți 2-4 la clasele V-X , deci la o clas ă poate
exista una din variantele urm ătoare:
a. o disciplin ă opțională cu 1, 2, 3 sau 4 ore pe s ăptămână;
b. două discipline op ționale cu 1-3, 2-2, 3-1 ore pe s ăptămână, în
care prima cifr ă reprezint ă numărul de ore acordat primei discipline,
iar a doua cifr ă reprezint ă numărul de ore pentru a doua disciplin ă.
c. trei discipline op ționale cu 1-1-2, 1-2-1, 2-1-1
d. patru discipline op ționale cu o or ă pe săptămâna fiecare.

20. Kinetoterapia este considerat ă terapie specific ă ți se realizeaz ă de
către cadre didactice, absolven ți ai facult ăților de kinetoterapie sau
de IEFS/ ANEFS, care au parcurs un curs CFM/Kineto de un an țcolar,
finalizat cu examen.
21. Absolven ții specialz ărilor de la punctele 13 ți 20, precum ți
absolven ții de limb ă ți literatur ă română sunt scuti ți de prevederile
alineatului 2, articolul 7 din Statutul personalului didactic privind atestatul în educa ție special ă.
22. Curriculum na țional cuprinde ți clasa a IX-a (la unele tipuri de
deficien ță ți clasa aX-a), deoarece în conformitate cu Legea
Învăță mântului nr. 84/ 1995 care, în capitolul VI, articolul 41 prevede
„Învăță mântul primar ți gimnazial inferior este OBLIGATORIU ți are o
durată, după caz, de 10 sau 11 ani ”.
23. Clasele a IX-a ți a X-a de la punctul 22, cuprinse în acest curriculum
național nu sunt identice cu clasele a IX-a ți a X-a liceu sau SAM din
învăță mântul liceal sau de mas ă.
24. Efectivele claselor pot varia de la minimum 4 elevi la maximum 8 elevi.
Clasele se constituie în func ție de diagnosticele stabilite de serviciul de
evaluare complex ă al fiec ărei Direc ții județene/ Municipiului
Bucurețti de protec ție a copilului ți validat sau modificat de c ătre
Comisia intern ă de evaluare continu ă din unitatea țcolară respectiv ă,
după parcurgerea unui an țcolar.
25. Prezentul curriculum na țional propune evaluarea stadiului form ării ți
funcționării competen țelor cheie ți nu cantitatea de informa ții.
26. Ciclurile țcurriculare au menirea de a da posibilitatea elevului s ă
învețe ți să-ți consolideze competen țele în mai mul ți ani țcolari.
27. Disciplinele de înv ăță mânt cresc ca num ăr de la un ciclu curricular la
altul, tocmai în ideea respect ării principiilor flexibiliz ării, coeren ței,
individualiz ării, al egaliz ării țanselor ți ale accesului la educa ție al
tuturor.

BIBLIOGRAFIE
1. Cergit, I. – Prelegeri pedagogice, Polirom, Ia ți, 2001
2. Jinga, I. – Manual de pedagogie, All, Bucure țti, 2006
3. XXX – Planuri-cadru de înv ăță mânt pentru înv ăță mântul
preuniversitar, Corint, Bucure țti, 1999
4. Vlad, M. – Terapie educa țională complex ă ți integrat ă, Spiru Haret,
Iați, 2006
5. Vlad, M. (colab.) – Dic ționar enciclopedic de psihopedagogie
specială, Gheorghe Speteanu, Bucure țti, 2008
6. Marcu, V. – Vademaecum de psihopedagogie special ă, Oradea, 2007
7. țtefan, M. – Lexicon pedagogic, Aramis, Bucure țti, 2006
8. Gherguț, A. – Management general ți strategic în educa ție (ghid
practic), Polirom, Ia ți, 2007
9. Nicola, I. – Tratat de pedagogie țcolară, Aramis, Bucure țti, 2003
10. Vlad, M. (colab.) – Evaluarea complex ă a copilului cu CES, Timpul, Ia ți,
2007
11. Bonchiț, E. – Înv ățarea țcolară, Oradea, 2002

ECHIPA DE PROIECT:
Elisabeta Putere – C.N.C.E.I.P-M.E.C.I. – coordonator
Lucia Anucu ța – Timisoara
Alexandrina Casapu – Bucuresti
Adrian Cozma – I.S.M.B Viorica Georgescu – Suceava Lucia Grozavu – Suceava
Floare Manolescu – Bucuresti
Lucian Mozer – Bucuresti
Zoe Piontchevici – Cluj
Margareta Pristavu – Tg. Frumos
Coca-Marlena Vasiliu – I.S.J- Iasi
Geta Vasiliu – I.S.J Botosani
Mircea Vlad – Bucuresti