Curele DE Slabire LA Tineri DIN Timisoara CU Varste Cuprinse Intre 20 Si 30 DE Ani

CURELE DE SLĂBIRE LA TINERI DIN TIMIȘOARA CU VĂRSTE CUPRINSE ÎNTRE 20 ȘI 30 DE ANI

PARTEA 1 .NOTIUNI GENERALE

INTRODUCERE

Uitandu-te atent la trecători de pe stradă, vei observa un număr mare de oameni,care au stratul adipos cu mult depăsit peste normal. Cauzele acestui fenomen, nedorit de nimeni este în primul rănd lipsa de mișcare și mai ales în al 2-lea rand alimentatia incorectă, care este foarte bogata în grasimi și zaharuri.

Avem 3 categorii mari în care se incadreaza oamenii :

În prima categorie se incadrează cei care nu-i interesează absolut deloc cum arată, pentru ei cel mai important lucru este sa aibe stomacul plin de căt mai multe “ bunătăți ” .Unii dintre ei se trezesc din această stare doar cănd realizează că excesul de grăsime provoacă dereglări mari in organism și atunci devin pacienții obișnuiți ai spitalelor și policlinicilor, iar în această situție de multe ori nu se mai poate remedia mare lucru

A 2-a categorie de oameni sunt cei conștienți că surplusul de grăsimi nu este bun.dar sunt prea comozi ca să urmeze un program de gimnastică și șă adopte un regim sănătos de alimentatie.Ei vor ajunge mai devreme sau mai tarziu in grupa celor din categoria de mai susu amintită .

A 3-a categorie ar fi cei care sunt constienți că nu este bine cum arată și se străduiesc să își schimbe modul de viață iar atunci adopta tot felul de metode și pograme de slăbit total greșite care le dăunează sanătați iar in majoritatea cazurilor nu obțin rezultatele dorite. Bineințeles unii persista mai mult in astfel de căutari alții mai puțtin dar pana la urma toți vor abandona

Întrebarea principal este totuși de ce sunt așa de multe eșecuri?

Explicatia este una singură,toți acești indivizi sunt creduli și adopta tot felul de metode și cure de slabire fără a verifica dacă ele au o baza ștințifică sau dacă au fost testate întrunfel.

Toate aceste metode minune au în comun faptul că nu țin cont de nevoile individului, propun diminuarea greutații nesemnificative care rezultă din pierderea apei, micșorarea masei musculare si reducerea sau chiar excluderea alimentelor nutritive din corp cu scopul reduceri a masei gastrointestinal

Surprinzător,aceste că metodele reduc in final decăt prea puțin din masa de grăsime .Este essentială o abordare multifactorială a unor factori ca:

Individualitatea fiecărei personae, regimul alimentar si exerciciul fizic pentru o sănătate excelentă in primul rand dar si pentru obtinerea rezultatelor dorite

Un regim alimentar adecvat scopului propus și anume scăderea masei grăsoase se poate stabili numai de un profesionist in domeniul,care are cunoștințele necesare legate de nutriție ,și anume despre proteine, lipide, glucide, calorii,metabolism bazal,alimente etc. Bineînțeles un astfel de regim nu înseamnă a “ răbda de foame ” din contră se manăncă bine,reducănd însă grăsimile la minim .Atunci cănd lipsim corpul de proteine ,vitamine, minerale nu facem decăt să ne afectăm sănătatea ducănd la imbolnăvirea lui.

Este foarte important de retinut că sunt cățiva pași care trebuie urmați înainte de a incepe un regim alimentar sănătos .Astfel trebuie să facem un control medical la medicul de familie pentru a ne verifica stare de sănătate ,iar in funcție de rezultate și sub indrumarea unui dietetician putem urma o dieta care șă corespundă necesitaților fiecăruia.Un lucru lafel de important este faptul că atunci cănd luăm o decizia care poate avea consecințe asupra stării noastre de sănătate este necesar să cunoastem bine riscurile la care ne supunem.Curele minune si cele de detoxifiere cu efecte rapide și fără supravegherea medicului nutriționist provoacă dezechilibre nutriționale majore ca de exemlu anemie,imunosupresie,malnutritie si tulburări electolitice care cresc riscul de boli cardiovasculare.Au efecte negative si asupra sistemului nervos a metabolismului dar si asupra psihicului care pot duce de la izolare socială pănă la depresie.

CAPITOLUL1.

CURELE DE SLĂBIRE

Vă simțiț copleșit de multitudinea de diete existente ?Aceste soluții numeroase pretind că au ca rezultat pierderea în greutate ,imbunătațirea stării de sănătate sau vindecarea bolilor,dar toate acestea il pot deruta si dezamăgi chiar si pe cel mai avizat consummator .De exemplu căte diete ați încercat și ce rezultate au dat pe o periodă de timp mai lung? Este foarte posibil să fi pus la loc greutatea pierdută si chiar cateva kilograme in plus la sfarșitul incercări respective.

Poate că v-ați găndit să consumați alimente prezentate ca avănd propietăți curative,de detoxifiere sau cu speranta preveniri sau tratări unei afecțiuni.Dar oare căt de ușor este să alcătuim un regim alimentar atăt de specific ?

Alimentatia potrivită este o dorință universal fundamentală, însă prezența publicități ne îndeamnă să consumăm mereu mai mult, bombardăndu-ne cu reclame ale diverselor produse alimentare procesate, fiind mai ieftine și mai comode pentru ritmul de viata foarte stresant si timpului limitat alocat pentru gătirea alimentelor sanatoase sau alimente la care se folosesc diverși aditivi si coloranti alimentari.Acesti factori la care se mai adaugă și alții, a contribuit la creșterea in greutate a populației si a majorat riscul bolilor cornice ,precum a diabetului zaharat de tip 2 ,bolilor de inimă si a hipertensiuni arteriale .

Programul alert al vieți moderne nu lasă mult timp exercițiului fizic si cum rata obezități pe glob este în creștere ni se prezintă in mod constant tot felul de modalități pare-se mai sănătoase de alimentație ,dietă si alegerea alimentelor care ne ajută să slăbim in greutate sau care previn anumite afecțiuni somatice.Toate aceste modalitați minune care te slăbesc sau te vindecă peste noapte fac parte din marketingul social și au ca scop schimbarea comportamentului social si obtinerea creșteri de vănzări al produsele respective.In final nu exista nici un beneficiul pentru oamenii care aleg să consume acele produse din potriva duc în anumite cazuri la afectarea gravă a sănătati punănd viata în pericol.

1.1.1 Originile Dietelor

Dietele există de multă vreme și vor continua să existe .deși este imposibil șă precizăm cu exactitate de căt timp au apărut si unde a apărut practica dietei pentru prima oară.

Recomandări există din surse diferite și au la baza variate motive, restricțiile și recomandările alimentare au avut diferite scopuri,de la postul religios pănă la tratarea unor boli

Toate culturile au învățături străvechi despre alimentația sănătoasa.Vechile scripturi hinduse de exemplu contin concepții care au influențat orientarea dietei moderne in hinduism .Teoria Hiopcratică afirmă că există o legătură strănsă între sănătate si factori externi( dietă și obiceiuri).Conceptele ying yang din medicina chinezească tradițională au influențat anumite curente în privința regimurilor alimentare .

Dietele sunt împărțite în două mari categorii,programe de slăbire si programe de menținere a sănătății și /sau de combatere a unor afectiuni Deși cele mai răspăndite diete sunt cele de slăbit și în ciuda denumirilor lor sofisticate cele mai multe pot fi clasificate intru-na sau mai multe categorii,De exemplu o dietă poate fi prezentată ca fiind un program bogat in proteine,dar acest lucru poate însemna de asemenea un conținut sărac in carbohidrati si bogat in grăsimi.

Dieta unei persone poate întarzia apariția sau evoluția unei boli.Afecțiunile cornice înseamnă costuri mari atat pentru individ căt si pentru societate, în țările în care maladiile cornice si cele cardiace reprezintă principal cauză de mortalitate, mentalitatea oamenilor este schimbată. Acestia sunt orientați spre protejarea sănătăți si prevenirea maladiilor prin adoptarea unui regim alimentar corespunzător varstei, afectiuni și activităti fizice pe care o face și mediului in care se află .

Se estimează că in mod constant, peste 40% dintre femei si 20% dintre bărbați urmează un regim alimentar. Pe durata vieții aproximativ 75% dintre femei si 50% dintre bărbați țin dietă.Indiferent căt la sută dintre femei și bărbați apelează la o dietă ,gradul de satisfacție a rezultatului acesteia este scăzut .Un studiul a relevat faptul că doar 17% dintre subiecți au fost mulțumiți de rezultatele dietelor urmate .Dietele nu sunt effectuate doar pentru scăderea in greutate ci si pentru imbunătățirea stări de sănătate lucru care il evidențiază cercetători americani și anume faptul că 75% dintre persoanele aflate la dietă urmăresc îmbunătățirea stări de sănătate si 50% doresc să slăbească.

1.1.2 Mituri ale dietei

Toată lumea vorbește despre diete si ce anume trebuie sau nu trebuie consumat in timpul acesteia,Unele lucruri sunt adevărate altele nu .

1.1.2.1 Vă prezint căteva mituri foarte interesante ale dietelor .

Renunțarea la unele mese reprezintă o bună modalitate de a pierde în greutate

Alimentele dietetic sunt cele mai indicate pentru pierderea în greutate

Dietele sărace in grăsimi sau complet lipsite de grăsimi sunt cele mai bune pentru pierderea in greutate

Consumul de produse lactate,banana si alte alimente seara tărziu îngrașă

Grepfrutul,țelina și supa de varză ,ard grasimile

Produsele de slăbit pe bază de plante sunt recomandate pentru pierderea în greutate fără a avea efecte negative asupra organismului.

Alimetele tip fast food nu pot fi consummate în timpul unei diete

Cu căt reduce din calorii,cu atat veți slăbi mai mult .

1.1.3 Diete la moda in decursul anilor

Toată lumea cunoaste despre dietele din zilele noastre ,dar sespre primele diete stie cineva ceva? Vă enumar unele diete care au fost la moda de-a lungul timpului

1820-Dieta cu apa si oțet

1830-Dieta lui Graham ce constă în consumul biscuiților de tip graham

1903-Fletcherizarea ceea ce insemna că măncarea trebuia mestecată de 32 de ori inainte de a fi înghițita

1925-Dieta cu țigări (in loc să iei ceva dulce ia o țigare)

1950-Dieta cu greipfruit și supă de varză (Meteorismul se număra printer principalele efecte secundare )

1970-Dieta frumoasa din pădurea adormită ,subiecții au fost in stare profundă de sedare timp de mai multe zile

1981-Dieta Beverly hills fructe in cantități nelimitate timp de 10 zile

1996-Hrănestete correct in funcție de grupa sangvină

1999-Sucuri ,post și detoxifiere ,diete preferate de-a lungul timpului apar in combinații

2005-Dieta trișorului,(în weekend trebuie să mai și tișezi)

2006-Dieta cu sirop de arțar introduce o bautură speciala cu sirop de lămăie

1.1.4 Dietele din zilele noastre

Conform Asociației Mondiale a Sănătăți (OMS) există mai mulți de un million de adulți supraponderali pe glob dintre care cel puțin trei sute de milioane sunt obezi. In SUA circa 60% din populatție este supraponderală, iar in Europa unde in mod traditional se consider că populația are o constituție mai zveltă vine puternic din urmă.Se asteaptă ca populatia supraponderală din SUA să ajungă la 70% ,iar în Europa se va ajunge la peste 50% pana in 2010.Romania inregistreaza cea mai scăzută rată a obezități cu 8% in cazul femeilor si cu 7.6% in cazul barbaților, urmata de Italia cu 9,3% la femei si 11,35% la barbați. Cea mai mare rata a obezităti din Europa o are Marea Britanie cu 24,5% urmată de Irlanda cu 23% dintre adulți care suferă de această afecțiune .

Poza1.1.Rata obezități la adulti în Europa din 2010

În general oamenii manăncă mai mult ca niciodată si duc o viață mai sedentară ,facilitățile epoci moderne ne ajută să economisim energie în mediul înconjurător, dar nu ne ajută să ardem caloriile din propriile corpuri.Toți acesti factorii contribuie la creșterea numărului de persoane supraponderale si obese in lume Desi este mult mai probabil ca femeile să fi încercat mult mai multe tipuri de diete, numărul persoanelor atăt femei căt și bărbați supraponderali și care urmează o dietă este in continuă creștere.Puțin peste 30% dintre cei care urmează o dieta apeleaza la suplimente alimentare în sprijinul pierderi în greutate Indiferent de felul de promovare a pierderi in greutate gradul de satisfacție este scăzut cu un procent de doar 17% dintre subiectii care au fost multumiți de dietele pe care le urmaseră.

Nu este de mirare că lucrările despre metode de slăbit si regimuri alimentare se bucură de popularitate ,ca o ironie a sortii insă , odată cu creșterea popularități cărșilor de specialitate ,s-a înregistrat o tendință de creștere în greutate și nu de scădere.Găsirea de soluții pentru oprirea acestei tendințe este o preocupare din ce in ce mai mare a comunități internaționale.În același timp cu răspăndirea fenomenului obezități si cu intensificarea preocupări pentru diete in tările dezvoltate ,problemele legate de alimentație au crescut si ele .

Schimbările stilului de viață si creșterea numărului supraponderalilor au contribuit de asemenea la extinderea multor afecțiuni cronice , ceea ce a adeterminat necesitatea aplicării dietelor specifice.Obezitatea si supraponderalitatea pot duce de asemenea la agravarea altor probleme ,precum afectiunile colecistului,dificultațe la respiratie, osteoartrita si hipertensiune arteria

1.1.5. Efectele negative ale dietei.

Există numeroase feluri de alimentație haotică. Alimentația yo-yo este un termen care se referă la modul ciclic de luare si pierdere în greutate ca urmare a adoptării constante a căte unei diete.Acest lucru duce la solicitarea excesivă a corpului și în funcție de stare generală a sănătăți se poate dovedi periculos,în unele cazuri nemăncatul se poate duce la extrem pănă la apariția unor afecțiuni și mai grave anume la anorexia și bulimia nervoasă sau uzul de diferite laxative si pastile de slăbit pentru a combate sentimentul de vinovăție datorată măncatului excesiv si necontrolat.În ultimi ani au fost semnalate extrem de multe cazuri de mortalitate cauzate de anorexie si bulimie nervoasă în special la modelele de pe podiun ,vedetelor in general dar și cazuri de adoleșcente si tinere din dorința lor de a fi suple,așa cum cere societatea in care trăim

1.1.5.1 Bulimia nervoasă

Bulimia este tulburarea a comportamentului alimentar caracterizată printr-un consum alimentar excesiv manifestată de un subiect care in mod normal nu mănăncă mult .O persoana cu bulimie mănăncă o cantitate mare de alimente int-o perioadă scurtă de timp pentru ca apoi să-și provoace varsături,să se supna unui exercițiu fizic exagerat, să consume laxative ,diuretice sau alte medicamente în scopul unei eliminări forțate a alimentelor .Persoanele afectate de bulimie sunt obsedate de propriul aspect fizic și nu au respect de sine .

Debutul bulimiei cel mai frecvent se instaleaza în adoleșcență tărzie sau la adltul tănăr ,în special la femei dar si la baieti,însă poate apărea chiar și la adulți unde persista pe tot parcursul vieții adulte de acea este și o boală cronică .La fiecare 10 femei se estimeaza ca un bărbat dezvoltă această boală asta inseamnă ca afectează ambele sexe nu doar femeile cum se credea pană acum . Persoanele care au un risc mai crescut de a dezvoltă bulimie sunt sportivi, manechinele, balerinele si gimnaști unde datorită profesiilor lor necesită o constituție fizică cu greutate mică.

Doi dintre cei mai importanti factori de risc ai bulimiei sunt excesul ponderal dupa începerea unei diete alimentare restrictive dar si un ideal al conformației fizice cu greutate mica găsinduse intr-o lupta continuă cu valorile socio-culturale duc la aparitia bulimiei. Persoana afectata de bulimie pierde controlul alimentar în timpul unui astfel de episod de infulecare apoi este cuprins de rușine ,vinovație și frică intensă de îngrășare și reia comportamentul excesiv realizănd un cerc vicios.

Bulimia este o boala la care diagnosticul se pune foarte greu deoarece subiecti au o greutate normală iar infulecarea excesiva de alimente se face pe ascuns si nu in văzul tuturor deci sunt constienți de boală dar o ascund cu grijă.Dar nediagnosticata la timp duce la probleme serioase de sănătate cum ar fi retentie urinara,palpitați cu tahicardie sau bradicardie ,dureri abdominale intense ,vărsături sanghinolente,melena care toate acestea ne sugereaza o posibilă hemoragie la nivelul tractului digestiv .

Tratamentul acestei boli se face cu greu deoarece pacientul acceptă cu dificultate tratamentul de către specialiști de teama că o să se ingrașe la loc.Acest tratament constă intr-o alimentatie sănatoasă cu aport crescut de vitamine , medicatie antidepresivă unde este cazul dar și consiliere psihologică cu terapie comportamentală,terapie in grup sau familială.

Poza1.2 Imagine care reprezintă efectele negative ale Bulimiei si Anorexiei nervoase

1.1.5.2Anorexia nervoasă :

Anorexia este un cuvant care are originea din limba greaca veche însemnănd “lipsa de apetit” Prin acest termen se intelege si definitia anorexiei care este o tulburare alimentară pornind de la un dezechilibru psihic care duce la reducerea anormală a greutați corporale prin teamă prevalentă si persistentă de îngrășare care la randul ei duce la onoare față de măncare dar si deformarea a imaginii propriului corp. Anorexia își are de obicei debutul in adolescență și este mai frecventă la fete adolescente ,în timp poate afecta bărbatii si femeile de orice vărstă ,rasă și statut social dar la femei apare această boală de 10 ori mai frecvent decat la barbati. Persoanele cu anorexie nervoasă continuă să simtă senzatia de hrană dar acceptă doar mici cantități de hrană,media de aport caloric la o persoană cu anorexie este de 600-800 kcal pe zii ,dar sunt cazuri extreme de infometare completă .Aceasta este o tulburare mentală severă cu o incidență ridicată a comorbidități și cea mai mare rată de mortalitate dintre toate tulburările psihiatrice .

Cauzele Anorexiei nervoase nu sunt pe deplin ințelese dar există factori cum ar fi presiunile sociale si culturale ,modelele prezentate la televizor unde se promovează cele cu greutate mică si foarte slabe care devin un idol mai ales pentru adolescente care sunt cele mai afectate de anorexie dar si de catre societate in general .

Un alt factor major este fenomenul de infometare prin numeroase modificări in sistemul neuroendocrin rezultănd durata si continuitatea unui ciclu vesnic .Studiile arata că pierderea initială in greutate prin dietă poate fi factorul declanșator in dezvoltarea anorexiei nervoase.

Simtomele și semnele care le prezintă o persoană cu anorexie nervoasă sunt in număr destul de mare, va prezint căteva din acestea

Scăderea in greutate evidentă si dramatică

Obsesia asupra continutului si al caloriilor alimentelor

Abuzul de purgative, clisme si diuretice

Folosirea substanțelor anorexigene

Excesul de exerciți fizice

Depresie si singurătate

Frica de a căstiga in greutate

Oprirea menstruației sau perioade lungi de amenoree la femei

Constipație si golirea încetinită a organismului

Bradicardie mai puțin de 60 bătai pe minut

Diagnosticul anorexiei poate fi dificil în special dacă persoana care prezintă afectiunea incearcă să ascundă problema si cei din jur nu iși dau seama ,iar depistarea si tratamentul anorexiei sunt importante pentru recuperarea și prevenirea evoluției progresive a bolii spre o formă mai gravă ,cu cat are o durata mai mare cu atat este mai dificil de a corecta comportamentul alimentar inadecvat .Anorexia nervoasă are din pacate una dintre cele mai mari rate de mortalitate dintre toate tulburările psihiatrice 4-18%. Aproximativ 50% dintre pacienti se vor recupera prin tratament și vor mentine o greutate normala dar nu și fară recăderi .Mortalitatea se datorează frecvent suicidului și mai rar complicatiilor infometarii.

1.1.5.3 Efectul YO-YO

Numeroase studii au arătat ca doar regimurile de slăbire rareori au efect pe termen lung ,aproximativ 95% dintre cei care au slăbit in urma unei diete revin la greutatea anterioară și chiar peste aceasta de la 1 pana la 5 kilograme in plus după intreruperea acesteia.Deasemenea efectul yo-yo care apare inevitabil are un impact negativ asupra stării de sănătate.

Efectul acesta se definște prin cicluri repetitive de îngrășare și slăbire urmate iar de căștigarea în greutate care duc la :

Creșterea cu 70% a riscului de boli cardiace

Scade rata mtabolismului,organismul conservăndu-și energia

Crește in special la femei riscul de osteoporoză și complicatiile acesteia prin scăderea aportului de calciu din alimentatie

Crește riscul tulburărilor de alimentație

Crește riscul de boli ca bulimia si anorexia

După mai ulte repetări ai unei diete stricte organismul nu mai răspunde adica nu mai pierde kilograme lafel ca prima dată cand s-a tinut cura,deoarece retine mai multă grăsime decăt în mod normal.

Acest lucru produce mari dezechilibre care au urmari definitive cum ar fi :

Scăderea capacități de concentrare

Scăderea capacitatăți de efort

Dereglări la nivel psihic și emotional

Dereglari hormonale si menstruale la femei

Creșterea incidenței depresiei

Creșterea nivelului de stress și al anxietăți

dereglări metabolice

CAPITOLUL 2.

MALNUTRIȚIA ȘI AFECTAREA POZITIVĂ ȘI NEGATIVĂ A DIETELOR ASUPRA PSIHICULUI

2.1 MALNUTRIȚIA

În urma unei alimentați necorespunzătoare,mai repede sau mai tărziu apar o serie de tulburări care perturb sănătatea omului. Ele sunt cunoscute sub denumirea de dezechilibre alimentare, fenomenele care însoțesc aceste dezechilibre sunt cauzate din pricina lipsei unei alimentații diversificate și echilibrate sau de un comportament alimentar haotic si necontrolat daunator pentru organism.La baza dezechilibrului alimentar stă adesea malnutriția atăt în cazul subalimentației căt și a supraalimentației sau obezități.

2.2 Malnutriția alimentară de insuficiență

Numită și malnutriție de apor,malnutriția alimentară insuficientă este o subnutriție propriu zisă deoarece alimentația este minimă ducănd organismul la un declin cauzat în special de lipsa unor elemente esențiale cum ar fi AGE, Ω3,glucide, minerale și vitamine .Malnutriția alimentară de insuficiență se manifestă fie pe un fond de carență energetic însemnănd că, conținutul în calorii a hranei nu satisface cerințele energetice ale organismului,fie pe un fond genetic global corespunzător însemnănd că aportul de calorii din hrană acoperă trebuințele energetic ale corpului.Din acest motiv în subnutriția alimentară de insuficiență trebuiesc urmărite ambele aspecte și anume atăt bilanșul energetic căt și nutrienți esențiali la care organismul nu are acces(metabolismul intermediar și metabolismul energetic)

Excluzănd situațiile sociale extreme cum ar fi sarcina,prizonieratul și naufragiul precum și pe cele de ordin medical(malabsorbția),principal vinovată a malnutriției alimentare de insuficiență este anorexia .

Simptomele malnutriției de aport sunt variate și uneori grave iar dacă nu se intervine la timp vița poate fi pusă în pericol.Semnele care însoțesc tulburarea sunt specifice hipoglicemiei, hipoproteinemie, hipocalciemiei, anemiei etc. Ele se manifestă prin slșbirea organismului cu simptome precum migrena, depresie, scăderea TA, astenie, vertij, lipotimie, tremurături etc.

În malnutriția alimentară de insuficiență se poate instala metabolismul de inaniție înseamnă ca predomină autofagia ceea ce înseamnă că oraginsul se devorează pe sine pentru a-și asigura elementele necesare vieții, cu prioritate proteinele. Când se instalează un asemenea tip de metabolism, apare maldigestia și malabsorbția generalizată, ceea ce înseamnă, că cele mai multe substanțe nutritive, chiar dacă sunt introduse în alimentație, nu mai pot fi absorbite și metabolizate. Consumul substanțelor proteice proprii produce deșeuri toxice, ca rezultat al metabolismul autofag. Aceste toxine sunt reținute în organism perturbând, uneori grav, ficatul și rinichii dar și tot organismul în general cu consecința de a pune vița in pericol.

2.3 Malnutriția alimentară de exces

Malnutriția alimentară de exces este tot o malnutriție de insuficiență însă una mascată de un aport cantitativ alimentar peste normal. Caloriile din alimente depășesc cerințele organismului iar multe substnțe nevaloroase sau chiar daunătoare din hrană pătrund din abundență în organism.

Ca urmare a acestui fapt corpul suferă de un deficit de compuși valoroși și indispensabili care ,fie lipsesc din hrană sau fie sunt neutralizați de către prezența masivă a substanțelor neesențiale.Dintre compușii fără valoare nutritivă pentru organism care induc deficite esențiale amintim AGNcare predomină în uleiurile rafinate in grăsimile de origine animal, glucidele cu absorbție rapidă care se găsește în zaharul alb,în multe băuturi răcoritoare in produsele de patiserie etc.

Organismul omului nu prelucrează abuzul de compuși și mai ales pe un fond caloric exagerat,caută să își facă reserve sub forma unor depozite de grăsimi.Totodată alimentația excesivă si hipercalorică suprasolicită diferite organe interne și incarcă corpul cu toxine.În aceste condiți proliferează bolile civilizate moderne cum sunt obezitatea,DZ tip 2,afecțiunile cardiovasculare,HTA,cancerul etc.

2.4 Componenta psihică a malnutriției alimentare

Malnutriția alimentară fie că este de insuficiență fie că este de exces,se leagă de cele mai multe ori cu o componentă psihică ce nu poate fi ignorată.Stesul, depresia, anxietatea, starea de nefericire permnentă ,manipularea media determină la multe persoane modificări în conduita alimentară,influențănd uneori si mecanismul foamei cu consecințe negative asupra organismului si a psihicului ducănd la diferite comportamente necontrolate .

2.5 AFECTAREA PSIHICULUI

2.5.1 Ortorexia

Acesta este un termen stability de Dr Steven Bratman din Colorado,medic specialist în tulburările de alimentație .Denumirea provine din limba greacă “ortos” însemnănd correct sau drept și “orexis” care înseamnă apetit sau poftă de măncare.

Ortorexia se definește prin dependența de alimentație sănătoasă și este o altfel de tulburare a alimentației caracterizată prin consumul de alimente sănătoase .Alimentația sănătoasă este una dintre laturile care conturează un stil de viată sănătos, asupra căreia tot mai multe persoane se concentrează.Totuși pentru unele persoane găndul la o alimetație sănătoasă se poate transforma intr-o obsesie.Astfel persoanele care sunt ocupate excesiv de calitatea alimetelor se limiteză excesiv la consumul de produse pure organice .De regulă aceste persoane sunt atăt de obsedate încăt cheltuiesc sume impresionante pentru a achiziționa alimente bio,organice și deseori își planifică meniurile cu o zi în avans .Aceștia își pot crea sisteme proprii cu valori nutritive ale alimentelor la care se vor raporta în timp ce se vor hrăni.Majoritatea cazurilor pe măsura ce tulburarea progresează lista cu alimentele premise este tot mai mică, dieta tot mai restrictivă ducănd la malnutriție de insuficiență adică subnitriție

Pacienții cu această tulburare se simt izolați, pot suferi de depresie,de tulburare obsesiv compulsivă,iar dieta lor ii impiedică să participle la multe dintre activitățile sociale .

2.5.2 Cum ne inflențează dieta psihicul

O dietă bogată în zahăr și grăsimi poate avea efcte nocive asupra stării de spirit și a sănătăți mentale în general.Ultimi ani au marcat descoperirea de legături certe între dietă, dispoziție, măncatul pe fond emoțional și echilibrul psihic.Legătura dintre emotii și comportamentul alimentar nu este un mit,cele două se influențează reciproc, de acea o dietă echilibrată este esenșială pentru prevenirea tulburărilor de ordin psihic.Oameni de ștință au scos în evidența un număr impresionant de posibile efecte de alimentație asupra psihicului în ultimul deceniu, demonstrate în cadrul cercetărilor desfăsurate la nivel mondial.

Urmarea unei diete nesănătoase pe termen lung,bogată în alimente cu conținut ridicat de zahăr și produse procesate este un factor de risc important pentru declanșarea depresiei.În schimb persoanele care au un regim alimentar sănătos bazat ăn special pe fructe ,legume și pește sunt mai puțin predispuși instalări depresiei.

Pacienți diagnosticați cu depresie suferă de regula de inapetență și tuburări de apetit și tind să consume hrană cu o valoare nutritivă scăzută.În schim cercetători au observant faptul că introducerea alimentelor sănătoase in dieta zilnică a depresivilor au adus la ameliorarea simtomatologiei .

2.5.3 Dependența de măncare

Dependența de măncare este un fenomen care a a ajuns șă fie aceptat în lumea ștințifică.Oamenii face tind să manifeste comportamente compulsive în privința măncatului obijnuiesc să consume cantități mari de alimente bogate in zaharuri.Prin urmare zahărul și derivați săi au un efect adictiv asupra creierului stimulănd centri cerebrali ai plăceri,așadar impactul produselor dulci asupra creierului este comparabil cu cel al drogurilor.În concluzie zahărul crează dependență de mancare care duce la afectarea sănătăți prin creșterea în greutate cu consecințe grave cum sunt obezitatea,DZ tip 2 și al bolilor cardiovasculare

Un alt effect negativ produs de zaharuri este provocarea stresului care determină corpul șă solicite suplimentarea aportului de zahăr pentru producția de energie. Astfel se explică de ce numeroase persoane apelează la dulcuri în momentele tensionate .

Un studiul recent despre dietă și sănătatea mentală a adoleșcenților efectuat pe un esantion de 4000 de studenți a descoperit că o dietă calitativă asigură o buna sănătate mentală în răndul adoleșcenților pe cănd o alimentație dezechilibrată favorizează apariția problemelor de nature psihică.Si în acest caz legătura dintre regimul alimentar și sănătatea mentală bidirecțională, tineri care suferă de un dezechilibru psihic sunt mai succeptibil la comportamente alimentare periculoase, iar cei care suferă de deficiențe nutriționale își pun în pericol sănătatea mentală.

2.5.4 Cum îmbunătățește sănătatea psihică o dietă sănătoasă și bine echilibrată

Schimbările benefice în alimentașie pot adduce transformări positive în structura creierului ceea ce poate determina din urmă îmbunătățirea sănătăți psihice și adoptarea unor comportamente alimentare corecte

Alegeți carbohidrați sănătoși deoarece legătura dintre stare de spirit și carbohidrați se datorează Triptofanului un aminoacid care odată produs ăn cantități suficiente sti,ulează producția de serotonină numit și hormonul fericiri sau a stării de bine .Acești carbohidrați pot fi preluați din cereal integrale, fructe, legume si leguminoase.

Suplimentați aportul de AG,Ω3.Aceste grăsimi sănătoase induse intr-o cantitate crescută în alimentație a fost dovedită a avea un efect proinflamator prevenind sau ameliorănd unele patologi psihiatrice precum tulburările afectiv sezoniere, depresia, anxietatea, lipsa de concentrare și chiar boala bipolară .Aceste substanțe organice reglează activitatea neurotransmițătorilor și pot fi preluați în special din pește, semințe de in sau fructe oleaginoase.

Optați pentru alimente bogate în selenium deoarece suplimentarea seleniului a contribuit la ameliorarea simptomelor depresiei . Mineralul seleniu are un impact imens asupra funcționării creierului. Celulele nervoase trebuie să aibă seleniu pentru a produce glutation, unul dintre antioxidanții cei mai importanți pentru creier.Acest mineral se găsește in fructe de mare, pește, carnea slabă, pastele integrale, fsolea, orezul brun, lactate degresate, fructe oleaginoase și leguminoase

CAPITOLUL 3

GREUTATEA IDEALĂ ,CONTROLAREA EFICIENTĂ ȘI NECESARUL ENERGETIC AL ORGANISMULUI

3.1 Greutatea normală(Ideală)

Măsurătorile antropometrice se numără printre cele mai vechi metode de apreciere a stării nutriționale. S-a folosit greutatea corporală, înălțimea, diverse pliuri cutanate și circumferințe, precum și alte dimensiuni lineare pentru a caracteriza masa grasă și statusul nutrițional ale unei persoane și a stabili relația între greutate și cea mai mică mortalitate. În consecință, s-au elaborat tabele, care corespund mediei greutății populației cu cea mai mare speranță de viață și care sunt folosite ca reper de normalitate (greutatea „ideală”)

3.1.1 Măsurarea înălțimii

Măsurarea înălțimii este necesară în estimarea greutății corporale ideale, în calcularea indicelui de masă corporală (IMC) sau a compoziției corporale și necesarului energetic. Înălțimea ar trebui să fie măsurată cel mai corect cu ajutorul unui stadiometru

3.1.2 Măsurarea greutății

Măsurarea greutății corporale este cea mai simplă și la îndemână metodă de evaluare a statusului nutrițional. O greutate anormal de redusă poate fi considerată ca un semn de denutriție. În caz contrar, o greutate excesivă poate reprezenta un semn caracteristic al obezității. Scăderea în greutate în cazul unei boli sau post prelungit, ca marker al malnutriției protein-calorice, se asociază cu risc crescut de morbi-mortalitate.Câștigul temporar în greutate adesea dezvăluie existența unei afecțiuni, al unei modificări psihosociale sau a stilului de viață, sau poate fi asociat cu inițierea unei terapii sau abandonarea alteia. Interpretarea valorii greutății corporale trebuie să țină cont de înălțimea și vârsta persoanei respective, mai ales la copil.

Prima informație care se culege este greutatea actuală prin cântărire. Cunoașterea greutății permite a se calcula procentajul de variație a greutății în plus sau în minus față de greutatea lui anterioară sau față de un reper de normalitate.

3.1.3 Greutatea normală se poate și calcula prin formula de mai jos .

GI = greutatea ideală teoretică (kg)

Î = înălțime (cm)

Sex = 2, 5 pentru femei, 4 pentru bărbați

v = vârsta (ani)

Se sugerează că greutatea ideală ar însemna “sănătos”, apreciere care nu este întru totul valabilă astăzi. Este necesară măsurarea periodică a greutății. O variație cu >10% față de „normalul” din tabele (în plus sau în minus) este de semnalat medicului. O scădere sau o creștere bruscă a greutății este de asemenea de luat in considerație.

3.1.4 IMC-Indice de masă corporală / BMI-Body mass index

Este un indicator statistic a masei unei persoane raportată la înălțimea persoanei respective.Prin urmare este utilă numai pentru măsurarea unei populații și nu este folosită pentru a pune un diagnostic asupra unei singure persoane .A fost inventată între ani 1830 și 1850 de către belgianul Adolphe Quetelet în timpul dezvoltări fizici sociale.

IMC-ul este o măsură care poate indica dacă o persoană are o greutate sănătoasă pentru înălțimea sa.Deși este folositor pentru majoritatea oamenilor,nu este valabil pentru copii si vărstnici, de asemenea nu este relevant în cazul unui corp atletic deoarece muschii căntăresc mai mult în comparație cu depozitele de grăsime ,în concluzie vom avea un IMC indicănd obezitate chiar dacă nu există grăsime corporal în exces.

3.1.5 Valorile IMC

IMC< 10 kg/m²- Denutriție grad V

IMC 10 – 12, 9 kg/m²- Denutriție grad IV

IMC 13 – 15, 9 kg/m²- Denutriție grad III

IMC 16 – 16, 9 kg/m²- Denutriție grad II

IMC 17 – 18,4 kg/m²- Denutriție grad I

IMC 18,5-24,9 kg/m²- (Normal) Risc pentru sănătate minim /scăzut

IMC 25- 29,9 kg/m²- ( Supraponderal ) Risc pentru sănătate moderat/ridicat

IMC 30-34,9 kg/m²- (Obezitate grad I) Risc pentru sănătate crescut

IMC 35-39,9 kg/m²- Obezitate grad II

IMC ≥ 40 kg/m²- Obezitate grad III

3.1.6 Formula IMC

Este definită ca raportul dintre masa corporal, exprimată în kilograme, împărțită la pătratul înălțimi exprimată în metri.Formula are ca rezultatat cantitatea exprimată in kg/m²

Source: Adapted from WHO, 1995, WHO, 2000 and WHO 2004.

Tabelul 3.1 Clasificarea internațională a adulților subponderali,supaponderali si obezi în funcție de IMC

După clasificarea actuală acceptată la nivel internațional, obezitatea se definește printr-un IMC>30 kg/m2 . Pornind de la această valoare, se consideră că adipozitatea antrenează o creștere semnificativă a mortalității și morbidității .

Indicele de masă corporală are avantajul că determină relații între greutate și înățime exprimate printr-un singur număr. Indicele de masă corporală este considerat exact pentru că este mai bine corelat cu masa grasă totală și relativ independent de talie. Se pot aduce și critici clasificărilor bazate pe IMC deoarece acesta nu reflectă distribuția masei grase și corelația cu procentajul masei slabe, care poate oscila între 0,60-0,82.

3.2 Controlul eficient al greutăți

Menținerea unei sănătăți optime reprezintă efortul de a controla și de a îmbunătăți sănătatea prin gestionarea factorilor care au legătură cu stilul de viață ,de pildă regimul alimentar, activitatea fizică,strseul și mediul înconjurător în vederea creșteri la cote maxime a calități vieții.Pierderea în greutate are ca scop reducerea procentului de grăsime din corp și nu este numai un mod de a dobăndi o siluetă atrăgătoare ci și un mod de a ne menține sănătoși.Multe afecțiuni cornice ca de exemplu DZtip 2 ,cancerul ,atacul cerebral,hta sunt cause de deces si invaliditate ,dar multe iși pot reduce evoluția și severitatea datorită alimentației sănătoase unde și multe din acestea pot fi evitate prin acest fel .

Soluția pentru o slăbire eficientă pe termen lung este un factor cu doua component.În primul rănd energia sau cantitatea de calorii consummate sub formă de alimente si în al doile rănd energia folosită prin activitați fizice.Consumul unui număr mai mari de calorii decăt cel al caloriilor consumate duc la creșterea greutăți în schim arderea a mai multor calorii decăt celor consummate duce la scăderea în greutate .Ideal este să armonizăm și să adoptăm programul de slăbire și cel de activitate fizică cu programul zilnic al fiecărei persoane

3.2.1 Opținerea celor mai bune rezultate printr-un stil de viată sănătos

Pentru cele mai multe diete pierderea temporară în greutate reprezintă în primul rănd eliminarea apei din organism .S-a demonstrate ștințific că pierderea eficientă în greutate trebuie să se bazeze pe un program care să ii permit celui care urmează dieta un control al greutăți pentru întreaga viață.Cu căt programul recurge la metode mai radicale cu atăt este mai greu să fie respectat pe termen lung.Cheia succesului permanent este respectarea unui program individualizat în conformitate cu nevoile dumneavoastră.Studiile arată că acele diete bazate pe un aport redus de calorii și pe reducerea porțiilor pot prinde mai ușor decăt dietele care limiteaz- cosumul de grăsimi si carbohidrați.Pierderea în greutate apare datorită reducerii caloriilor și respectării regimului.Pentru pierderea în greutate pe termen lung reducerea caloriilor nu poate intra în conflict cu consumul alimentelor preferate, iar programul trebuie să aibă o etapă de tranziție pentru a permite trecerea la un stil de viață sănătos care poate fi urmat întreaga viață .Un stil de viață activ va contribui de asemenea la menținerea unei greutăți rezonabile și a unei bune forme fizice .

Dieta face parte din procesul de mentinere sub control a multor afectiuni și maladii.Aceasta poate întărzia apariția sau evoluția unei boli.Aceste afecțiuni cornice înseamnă costuri mari atăt pentru individ căt și pentru societate.Costul total al bolilor cornice care au devenit cauza principal a mortalități în multe zone ale lumii în locul maladiilor transmisibile reprezintă costuri uriașe pentru societate deoarece circa 80% din populația lumii trăiește în zone unde bolile cornice reprezintă acum cauza principal a mortalități Ca urmare se pune accent pe prevenirea îmbonăviri si menținerea sănătăți.Din perspectiva acestei orientări menținerea sănătăți presupune punerea la dispoziție a consumatorilor a unui set de îndrumări privind alimentația și stilul de viață care șă fie ușor de adoptat și de urmărit.

Cea mai bună alegere în a avea o viață sănătoasă și a menține o greutate normal este de a alege un stil de viată care se potrivește personalități noastre si care este ușor de adoptat pentru toată viața .Într-un stil de viață sănătos trebuie inclus zilnic o activitate fizică plăcută, cum ar fi plimbarea ,gradinăritul,dansul.Totodată trebuie inclus consumul moderat al unei game variate de alimente foarte puțin procesate in vederea satisfaceri nevoilor de substanțe nutritive .Au fost dezvoltate multe programe nutritionale care să vină în sprijinul hrăniri sănătoase .Pentru a avea o viață sănătoasă și pentru a preveni anumite boli, putem încerca diverse diete care sunt acum clasificate în programe de preventive a maladiilor și de menținere a sănătății.

3.3 Necesarul energetic al organismului

Pentru a putea funcționa normal, organismul uman necesită un aport constant de energie, aport care se realizează prin intermediul principiilor alimentare. Fiind vorba de un organism homeoterm, adică lipsit de capacitatea de depozitare a căldurii și de posibilitatea de transformare a altei forme de energie exterioară, sursa unică și indispensabilă a supraviețuirii omului rămâne energia obținută prin desfacerea legăturilor chimice din structura alimentelor Starea de sănătate a fiecărui individ, evaluată adesea prin ceea ce se numeste un status nutrițional optim derivă din echilibrul obținut între necesarul și aportul nutrițional. Existența unui stări de nutriție optime promovează creșterea și dezvoltarea organismului, menține starea de sănătate, permite desfășurarea activității zilnice și participă la protecția organismului față de diverse agresiuni sau boli.

În determinarea statusului nutrițional, un rol aparte îl deține balanța energetică a organismului ce stă la baza stabilității ponderale și a echilibrului mediului intern. Pe un talger al balanței sunt aporturile energetice (reprezentate așa cum am arătat de alimente) iar pe celălalt consumurile energetice pentru menținerea funcțiilor organismului, termoreglare si activitate fizică În cazul organismului uman, aportul energetic este discontinuu și variabil, în timp ce consumul energetic este permanent. Este necesară existența unor depozite energetice care să asigure organismului uman “combustibilul” în perioadele dintre prânzuri. Se poate vorbi astfel de două etape distincte, perioada alimentară și cea de post, în cadrul cărora căile metabolice activate sunt diferite, ducând fie la stocare de energie sub formă de glicogen și trigliceride, fie la consumul din depozitele glucidice și lipidice, uneori chiar proteice.

3.3.1 Depozitele energetice

Mărimea depozitelor energetice este impresionantă la oameni; astfel, în cazul unei persoane slabe țesutul adipos depozitează energia necesară pentru aproximativ 2-3 luni, pe când în cazul unei persoane obeze depozitele energetice pot ajunge și pentru 1 an. Atunci când un organism este în echilibru energetic, aceste depozite rămân nemodificate, deci persoana își mentine greutatea corporală. Energia necesară pe termen scurt (ex. între mese) este asigurată prin utilizarea rezervelor de glicogen și unele lipide. Rezerva de glicogen de la nivel hepatic și muscular este rapid epuizată dacă nu există aport alimentar zilnic. În cursul posturilor prelungite sau al perioadelor de restricție, are loc și degradarea proteinelor și utilizarea acestora ca substrat energetic alături de lipide, fenomen neeconomic pentru organism deoarece proteinele au un important rol structural și, de aceea, nu pot fi utilizate în exces fără a afecta supraviețuirea.. Balanța energetică la indivizii umani este reglată în primul rând prin modularea aportului energetic. Aportul alimentar insuficient determină scădere ponderală, în timp ce aportul excesiv duce la creștere în greutate. Depozitele energetice ale organismului sunt însă determinate de balanța existentă între aportul de alimente și consumul de energie. O persoană activă care depune activitate fizică importantă va consuma o cantitate mai mare de energie decăt o persoana sedentară.

3.3.2Ecuația bilanțului energetic poate fi exprimată astfel:

Modificările depozitelor energetice ale organismului = aportul de energie – consumul de energie.

Valoarea energetică a alimentelor și nevoile energetice ale omului se exprimă în mod obișnuit în kilocalorii, Cal sau jouli (J). Caloria nutrițională sau “caloria 15” este definită de cantitatea de căldură necesară pentru creșterea temperaturii unui litru de apă de la 14, 5 la 15,5˚C și are o valoare medie de 4,1855 stabilită de Organizația Internațională a Standardelor. ƒ

1 kcal = 4,18 kjouli ƒ

1 Joule = 0,239 calorii nutriționale

Valoarea energetică a elementelor calorigene ale organismului folosită în practică este următoarea: ƒ

glucide = 4 kcal/g sau 16,7 jouli; ƒ

lipide = 9 kcal/g sau 37,7 jouli; ƒ

proteine = 4 kcal/g sau 16,7 jouli; ƒ

alcool = 7 kcal/g sau 29,3 jouli; ƒ

trigliceride cu lanț mediu = ≈ 8 kcal/g; ƒ

emulsie lipidică 10% = 1,1 kcal/ml.

În practică, este dificil a cuantifica exact aportul de energie cât și consumurile. Aportul de energie se poate calcula în urma anchetelor nutriționale (pe bază de chestionare sau jurnal alimentar) valoarea totală a energiei ingerate rezultând din insumarea caloriilor aduse de fiecare aliment. Cele trei grupe de macronutrienți (glucide, lipide si proteine) nu sunt echivalente în ceea ce privește asigurarea necesarului energetic; fiecare dintre aceste grupe este însă necesară, în anumite limite destul de largi, compatibile cu supraviețuire.

Tabel 3.2. Recomandări privind aportul energetic prin dietă

3.3.3 Necesarul zilnic de

GLUCIDE (carbohidrați)

Prin metabolizarea a 1g de glucide se eliberează 4kcal , 50-60% din energia pe care o produce corpul zilnic ar trebui să provina din glucide.

Necesarul glucidic al fiecăruia difera de la o persoană la alta si depinde de mai mulți factori. Starea de sănătate, sexul, masa musculară, înalțimea, gradul de activitate fizică, scopurile fiecărei persoane de a slăbi, de a-și menține greutatea, de a-și creste masa muscularî, toate acestea influențează cantitățile recomandate.

Pentru un adult normal, necesarul zilnic de glucide se încadrează cu aproximație între minim 100g si maxim 300-400 g. Dacă depașești cantitatea de 300g de carbohidrați pe zi și nu faci mișcare, îngrașarea este garantata. Dacă ești sportiv de performanță, poți manca fară probleme chiar 600g de glucide pe zi. Vrei să slăbești, reduci numarul total de calorii, iar glucidele sa fie 50-100g pe zi.

3.3.3.1 Alimente ce conțin glucide
– păinea albă, orez alb, paste ce nu sunt făcute din cereale integrale;
– prajituri, bomboane, ciocolată, biscuiti, fursecuri etc.;
– cartofi;
– bauturi racoritoare și sucuri naturale cu adaos de zahăr;
– zahăr;
– gem si dulceață;
– compoturi și fructe congelate cu adaos de zahăr.

PROTEINE

Necesarul proteic al unui adult este de aproximativ 1g/kg corp. În jur de 50 de grame pe zi, în funcție de greutatea corporală și de sex. De obicei însă, cei mai mulți dintre noi depașim aceasta cantitate. Iar excesul se transformă în grăsime.

Nutriționiștii recomandă ca 10-35% din alimentația zilnică să fie constituită din proteine. Pentru adulții cu un stil de viată predominant sedentar asta înseamnă aproximativ 46 grame de proteine pentru femei si 56 grame pentru barbați. Ajungem să măncăm destul de repede aceste cantitați de proteine.

3.3.3.2 Alimente de bază și conținutul lor în proteine:

O bucată de carne slabă de 100g conține aproximativ 25 grame de proteine.

250 mL de lapte dulce cu 1,5% grăsime are 8 grame de proteine.

Un iaurt mic (150 grame) are 5,4 proteine.

100g de arahide conține aproximativ 26 g de proteine.

100 g de linte crudă boabe are circa 25g protein

FIBRE

Datorită structurii lor fibrele nu pot fi descompuse și asimilate și trec prin sistemul digestiv fără să fie digerate. Există doua tipuri de fibre cele solubile si cele insolubile,cele solubile se dizolvă în apă și cele insolubile nu.

Chiar dacă fibrele nu cedează organismului substanțe nutritive, acestea ajută organismul în multe alte moduri. Fibrele solubile se leagă de lipidele din intestine și nu le permit să intre în sănge astfel reducănd nivelul colesterolului.Acestea ajută la reglarea nivelului de zahăr din sănge și la calmarea senzației de foame. Fibrele insolubile ajută în procesul de digestie și previn constipația.

Necesarul zilnic este de 25 de grame pentru femei și 38 de grame în cazul barbaților, ori 14 grame la fiecare 1.000 de calorii.

3.3.3.3 Alimente cu conținut de fibre solubile și insolubile .

Surse bune de fibre solubile

Banane

Orz

Mazăre

Morcovi

Citrice

Tărățe de ovăz

Fulgi de ovăz

Fasole

Căpșune

Cartofi Dulci

Tărățe de orez

Surse bune de fibre insolubile

Conopidă

Orz

Sfeclă

Varză de Bruxelles

Varză

Orez (Exceptănd orezul alb)

Gulie

Tărățe de grău

Cereale integrale

Păine din cereal integrale

VITAMINE

Vitaminele sunt compuși organici care nu pot fi sintetizați de către organism, excepție face doar vitamina D. De aceea, e recomandat ca 15 minute, în fiecare dimineață, să stați la soare. În pielea antebrațelor, organismul sintetizează extrem de bine vitamina D.

În rest, toate celelalte vitamine fără de care viața nu există trebuie luate din alimente, care furnizează aceste substanțe în forma lor biologic activă. Vitaminele nu vă aduc kilocalorii, deci nu au valoare energetică, însă intervin în toate procesele metabolice care înseamnă, de fapt, viața.

În dieta unei femei sunt esențiale doze mari din anumite vitamine, zilnic aveți nevoie de

1,3 miligrame de vitamina B6,

2,4 micrograme de vitamina B12 (2,6 pentru femeile însărcinate și 2,8 pentru cele care alăptează),

15 miligrame de vitamina E.

Vitamina A e necesară în proporție de 2.300 IU zilnic

Bărbații au nevoie de

1,3 miligrame de vitamina B6

2,4 micrograme de B12.

Vitamina C e necesară în proporție de 75 de miligrame.

Vitamina D e utilă în proporție de 200 de IU

vitamina E este 22,5 IU (15 mg)

3.3.3.4 Alimente cu conținut crescut de vitamine

Vitamina A-Pestele oceanc,ficatul ,mango, morcovi,dovleac,spanac,rosii,piersici,pepene galben

Vitamina B-Drojdia de bere ,cereal,semințe de floarea-soarelui,fisticul,nucile,fasolea,porub gătit

VitaminaC-Ardei iuți rosii și verzi, pătrunjelul și cimbru, legume verzi cu frunze (spanac, conopidă, brocoli), portocale, grapefruit, căpșuni

Vitamina D- Uleiul de pește, somonul, laptele, ouăle, ciupercile, margarina, ficatul de vită, soia

VitaminaE-Alune de pădure, avocado, broccoli, pătrunjel, papaya, măslinele, spanacul, migdale

VitaminaK-Fasole verde, mazăre, sparanghel, gulii, muștar, pătrunjel, morcovi

MINERALE

Mineralele sunt indispensabile pentru buna functionare a organismului. Totuși, această indispensabilitate nu trebuie tradusă prin exces, corpul nostru necesitănd cantitați limitate din acești nutrienți.

Calciu

Doza zilnică recomandată este de 1000-1500mg .

Surse natural de calciu

Produse lactate

Tulpini de muștar crude

Sparanghel,prune

Smochine

Boabe de soia

Brocoli

Crom

Doza zilnică recomandată este de 200-260 mcg

Surse natural

Drojdia de bere

Must/Vin/Bere

Jambon

Orez brun

Fasole uscată

Pui

Cupru

Doza zilnică recomandată este de 0,5 – 2 mg

Surse naturale

Nuci

Cacao

Fructe de mare

Ficat de vițel

Stafide

Ridiche

Fluorul

Doza zilnică recomandată este de 1.4 – 4 mg

Surse natural

Ceai

Somon la conservă

Rinichi

Macrou

Ficat

Gălbenuși de ou

Fier

Doza zilnică recomandată este de 15 – 25 mg (Bărbați) și 18 – 30 mg (Femei)

Surse natural

Cereale

Carne de vită

Scoici

Ouă

Pește

Avocado

Piersici

Pere

Linte

Stafide

Magneziu

Doza zilnică recomandată este de 500-750 mg

Surse naturale

Orez brun

Banane

Mere

Pepene galben

Zarzavaturi

Iaurt

Zinc

Doza zilnică recomandată este de 22,5 – 50 mg

Surse naturale

Scoici gătite

Carne de vită

Carne de miel

Carne de pui

Sardine

Ouă

APĂ

Nevoia de apă variază în funcție de climă, de efortul depus, dar se poate stabili un interval de normalitate: un adult sănătos ce desfășoară activități fizice moderate într-o regiune cu climă temperată are nevoie de 1500 – 2000 ml de apă pe zi.

Nevoile individuale de apă variază în funcție de climat sau de efort, astfel necesarul de apă crește cu aproximativ 1 litru datorită climei calde sau efortului intens, iar în caz de febră sau diaree poate crește cu până la 2 litri. Anumite afecțiuni pot face ca necesarul de apă să crească cu 3 litri.

Dacă necesarul de apă nu este respectat se produc modificări ale echilibrului hidric mai mari de 1 – 2% ce pot conduce la afecțiuni grave sau dece

PARTEA 2. CONTRIBUȚII PERSONALE

Capitolul 1.

PREMISE

Pentru o pierdere corectă și sănătoasă în greutate nu se recomandă o dietă pe o perioadă scurtă de timp ci schimbarea stilului de viață în unul mai sănătos mai activ și cel mai important să se potrivească vărstei ,sexului și activități zilnice fiecăruia, deoarece altfel vă poate afecta serios sănătatea iar rezultatele dorite vor apărea pe o perioadă scurtă de timp sau deloc în cazul în care incetați acea dietă și reveniți la vechiurile obiceiuri Pentru a avea o greutate corporala normală este important să ai ca obiective cantitatea zilnică de calorii și cea de grăsimi, ținănd cont de faptul că un aport caloric sub 1200 de calorii este total contraindicat.Printr-un stil de viată sanatos întelegem, în primul rănd, o dietă echilibrată, dar și activitate fizică. Cele două sunt străns legate pentru că altfel nu se poate vorbi despre promovarea sănătații prin menținerea unei greutați corporale căt mai apropiate de cea ideală. Trebuie să menținem o dietă echilibrată, din punct de vedere caloric, dar și nutritiv. Este interzis să mănănci mult la o masă, sa te saturi si pe urmă să te infometezi. O dietă echilibrata poate fi realizată individual. Nu există diete minune si universal valabile pe care le putem urma fiecare, dar este important să avem 3 mese principale si 2-3 gustări în fiecare zi cu un conținut mai redus de grasimi.

Capitolul 2.

OBIECTIVE

Identificara obiceiurilor alimentare și a comportamentului alimentar la tinerii din Timișoara cu vărste cuprinse intre 20 si 30 de ani de sex masculin și feminin domiciliate în Timisoara.

Capitolul 3.

MATERIAL ȘI METODĂ

3.1.Metodă

Am realizat o anchetă epidemiologică descriptivă, retrospectivă, bazată pe un chestionar original, privind comportamentul alimentar a tinerilor din Timișoara. Am stabilit chestionarea directă ca fiind metoda cea mai bună de culegere a datelor.

Chestionarul este anonim, dar cuprinde o serie de date obiective ale celor intervievați, cum ar fi: vârsta, sexul, înălțimea (în cm), și greutatea (în kg).

Obiectivele acestui studiu sunt acelea de a evidenția problemele legate de comportamentul alimentar la tineri ce duc la creșterea alarmantă sau la scăderea periculoasă în greutate.

3.2. Material

Chestionarul privind comportamentul alimentar la tineri (Anexa1) a fost aplicat pe un lot de 637 de persoane cu vărste cuprinse între 20 și 30 de ani, dintre care 251 sunt de sex masculin și 386 sunt de sex feminin.Chestionarul a fost aplicat online pe diferite situri si rețele de socializare dar și prin chestionarea directă a studenților din diferite facultăți din Timișoara.Culegerea datelor a fost Realizată în perioada Octombrie 2014-Martie 2015.

Figura 1. Distribuția procentuală a subiecților în funcție de sex

Trebuie sa mai fac un tabel cu vărstele 20-24.25-30 figura 2

CAPITOLUL4.

REZULTATE ȘI DISCUȚII

4.1 Unde și cu cine ai locuit în ultimile 12 luni?

Figura1.Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție de unde și cu cine au locuit în ultimile 12 luni.

Un procent de aproximativ 27% din totalul celor chestionați cu vărste cuprinse între 20 si 30 de ani au declarat că locuiesc cu părinți majoritatea fiind pană in 25 de ani .

Un procent de aproximativ 1% din totalul subiecțiolr au declarat că locuiesc cu bunica fiindd un numar foarte mic aproape nesesizabil.

Se remarcă faptul că un procent destul de mare de 13% au ales alte variante acelea fiind cu chirie,cu soțul/soția,cu sora,frate,verisoară,prieten,prietenă,în apartament propriu e.t.c.

Figura2 Distribuția procentuală a subiecților pe sexe la intrebarea unde și cu cine au locuit în ultimile 12 luni.

Conform chestionarelor un număr de 171 de persoane cu vărsta intre 20 si 26 de ani dintre care 106 femei și 65 de bărbați au declarat că locuiesc cu părinți,cu un procent mai mare de femei 16,64%.Pe cănd doar 7 (adică 1,10%)din cei 637 de subiecți analizați au declarat că lociesc cu bunica dintre care avem 3 bărbați(0.47%) și 4 femei(0.63%) cu un procent aproximati la fel.

Un număr de 158 de persoane au declarat că locuiesc în internat /cămin cu un procent de 10,5% bărbați și 14,76% find femei cu vărste cuprinse între 20 și 25 de ani.procentul femeilor care locuiesc în internat/cămin fiind mai mare față de numărul de bărbați.

Tabelul1.Distribuția totală și in funcție de sexe a subiecților referitor la unde si cu cine au locuit în ultimile 12 luni.

4.2. Cum consideri că este greutatea ta?

Potrivit unui studiu realizat recent s-a demonstrat că femeile în mare majoritate față de bărbați au tendința de a estima gresit propria greutate crezănd că sunt mult peste greutatea ideală sau sub aceasta.Asadar le este foarte greu să revină la o forma satisfăcătoare apelănd la tot felul de metode rapide si periculoase pentru sănătatea lor .

Greutatea corporală și starea de sănătate sunt intr-o relație de interdependentă. Starea de sănătate poate influenta, benefic sau nu, greutatea corporală și invers, orice scădere sau creștere a greutătii corporale poate influența, în bine sau în rau, starea de sănătate. De aceea, menținerea unei greutăți corporale normale este una dintre cele mai importante modalități de menținere a stării de sănătate, de evitare a riscului de îmbolnăvire

Figura3.Distribuția procentuală totală a subiecților față de cum consideră că este greutatea lor.

Doar un procent de 1% din subiecți chestionați consideră că au o greutate mult sub valoarea normală.Totodată un procent de 6% consideră că au o greutate cu mult peste valoarea normală.

Un procent de aproximativ 52% dintre persoanele chestionate consideră că au o greutate normală cu vărste cuprinse între 20 și 30 de ani.

Persoanele care consideră că au puțin sub valoarea normală au un procent de 13% iar cei care au o greutate puțin peste valoare normală sunt de 28% dintre cei chestionați.

Figura4.Distribuția procentualăîn funcție de sexe față de cum consideră că este greutatea lor

Un număr de 330 de chestionați din cei 637 consideră că au o greutate normală ,dintre care 129 sunt de sex masculin (deci20.25%) și 129 de sex feminin (adică 31.55%) cu o diferență semnificativă pentru femei față de bărbați.Nu există diferențe de vărstă .

Un total de 5 persoane (adică 0.87%) dintre subiecți chestionați consideră că au o greutate mult sub valoarea normală, dar în funcție de IMC ne arată că avem un număr de 78 de persoane care au o greutate mult sub valoarea normală ceea ce ne arată că o mulțime dintre subiecți au aproximat greșit greutatea lor.

Dintr-un total de 42 de persoane (adică 6.59%) au declarat că au o greutate mult peste valoarea normală dintre care avem 23 de femei(3.61%) și 19 bărbați(2.98%) cu vărste cuprinse între 20 și 30 de ani ,fără diferențe mari între sexe.

IMC-ul aplicat totalului de chestionați ne arată că avem un procent de aproximativ 12.72% de intrvievați în categoria de supraponderali făra diferențe de vărstă sau pe sexe la această categorie.

Tabelul 2.Distribuția procentuală totală și pe sexe in funcție de cum consideră că este greutatea lor .

4.2.1. Ți-e teamă că te-ai putea îngrăsa?

Figur5.Distribuția procentuală totală in funcție de teama că s-ar putea îngrășa

Din totalul de 637 de subiecți chestionați 322 dintre aceștia au declarat că le este teamă că s-ar putea îngrășa formănd un procent total de 51%. Fără a avea diferențe majore pe categoriile de vărstă care cuprinde persoane între 20 și 30 de ani.

Un procent de 26% au declarat că nu le este teamă că s-ar putea îngrășa iar totodată avem un procent de 23 % care declară că uneori le este teamă a nu se îngrășa.Per total aproximativ jumatătate din chestionți le este teamă că s-ar putea îngrășa iar jumătate care nu le este teamă că s-ar putea îngrășa.

Figura6.Distribuția procentuală pe sexe în funcție de teama că s-ar putea îngrășa

Un număr de 322 de persoane din totalul de 637 au declarat că le este teamă că s-ar putea îngrășa, dintre care avem 204 femei cu un procent de 32.03% și 118 bărbați cu un procent de 18.52 %.Fără să existe diferențe pe categorie de vărstă.

Femeile care au declarat că nu le este teamă că s-ar putea îngrășa sunt la număr 95 adică au un procent de 14.91 % ,iar bărbați din aceași categorie sunt la număr 71 adică au un procent de 11.15% ceea ce ne arată ca nu există diferențe pe sexe dar nici pe vărste.

Procentul de femei care au declarat că uneori le este teamă că s-ar putea îngrășă este de 13.66% fiind un procent mai mare față de bărbați cu un procent de 9.73% care au răspuns la aceași întrebare.

Tabelul 3.Distribuția subiecților în funcție de teama că s-ar putea îngrășa pe sexe.

4.2.2. În ce categorie te-ai putea încadra în funcție de greutatea corporală?

Figura7.Distribuția procentuală totală a categoriei în care te-ai putea încadra față de greutatea corporală.

51% dintre subiecți declară că se află aproape de greutatea normală cu un număr 323 de persoane din totalul de 637 de chestionați.

Un procent de 29% declară că au puțin peste greutatea normală față de 6% care consider că au mult peste valoare normală. acest lucru se confirmă cu ajutorul IMC-ului care ne aratăcă aproximativ 18% din totalul intervievaților sunt supraponderali sau au déjà obezitate de diferite grade 1,2 sau 3.

În categoriile puțin sub greutatea normală si foarte mult sub greutatea normală avem un total de 14% dintre cei chestionați. Acest lucru este din nou confirmat de IMC care ne arată ca 15% din totalul de 637 de persoane sunt încadrați în categoria de subnutriți.

Figura8.Distribuția procentuală pe sexe a categoriei în care te-ai putea încadra față de greutatea corporală.

Subiecți care au declarat că au aproape o greutate normală sunt 130 de bărbați cu un procent de 20.41% și 193 de femei cu u procent de 30.30 % cu o mică diferență între sexe.

Un număr de 86 de persoane din totalul de 637 au răspuns că au puțin sub greutatea normală cu un procent de 9.11% femei și 4.40% bărbați.Femeile avănd un procent mai mare față de bărbați.

Din totalul de 637 de chestionți 182 au declarat că au puțin peste greutatea normală cu un procent de 11.62% (74B) bărbați și 16.95% (108F) femei fapt care ne arată că nu există mari diferențe ăntre sexe.

Nu există diferențe la categoria de vărste pentru această întrebare.

Tabelul4.Distribuția procentuală totală și pe sexe a categoriei în care te-ai putea încadra față de greutatea corporală.

4.2.3. Ce acțiune referitoare la greutatea ta vrei să interprinzi în viitorul apropiat?

Figura9.Distribuția procentuală totală în funcție de ce actiuni referitoare la greutatea ta vrei să interprinzi în viitorul apropiat.

Conform graficului de mai sus se observă că 58% adica 366 de persoane au declarat că vor să scadă în greutate în viitorul apropiat, iar 28 % adică 178 de persoane au declarat că vor să iși mențină greutatea și doar 9% adică 59 de persoane au declarat că vor să căștige în greutate în viitorul apropiat.

Se poate observa faptul că, 5% adică 34 de persoane au selectat nici o acțiune la întrebarea ce vrei să interprinzi în viitorul apropiat referitor la greutatea ta.

Nu există diferențe la categoria pe vărste .

Figura10.Distribuția procentuală pe sexe în funcție de ce actiuni referitoare la greutatea ta vrei să interprinzi în viitorul apropiat.

Se poate observa faptul că 35.95% adică 229 de femei și 21.51% adică 137 de bărbați din totalul de 637 de persoane chestionate doresc să scadă în greutate în viitorul apropiat. Avem un procent mai mare de femei față de bărbați.Nu avem diferențe la categoria de vărste

Procentul femeilor care doresc să căștige în greutate în viitorul apropiat este de 5.18 % adică 33 iar cel al bărbaților este de 4.08 % adică 26 . Ceea ce ne arată că nu există mari diferențe între sexe la această categorie.

Numărul celor care care doresc să își păstreze greutatea este în total de 178 de persoane adică 27.94% dintre care 69 bărbași adică 10.83% și 109 femei adică 17.11 % cu o diferența de remarcat între sexe femeile fiind mai multe.

Procentul celor care au ales nici o acțiune este foarte mic pentru ambele sexe în mod egal.

Tabelul5.Distribuția procentuală totală și pe sexe în funcție de ce actiuni referitoare la greutatea ta vrei să interprinzi în viitorul apropiat.

4.3.1. Ai ținut vreodată cură de slăbit pănă acum, în mod serios?

Figura11.Distribușia procentuală totală la întrebarea ai ținut vreo cură de slăbit pănă acum , în mod serios.

Un procent de aproximativ 32% adică 205 de persoane din totalul de 637 chestionați au declarat că au tinut o dietă de slăbit pănă acum în mod serios.

Procentul de 68% adică 432 de persoane din totalul de 637 au declarat că nu au ținut o dietă de slabit pănă acum în mod serios.

Nu avem diferențe de vărste .

Tabelul 6.Distribușia procentuală totalăși pe sexe la întrebarea ai ținut vreo cură de slăbit pănă acum , în mod serios.

Figura12.Distribușia procentuală pe sexe la întrebarea ai ținut vreo cură de slăbit pănă acum , în mod serios.

Conform graficului de mai sus putem observa faptul că un procent de 11.46% adică 73 bărbați și si 20.72% adică 132 femei au declarat că au ținut o dietă de slăbit pănă acum în mod serios.Dupa cum putem vedea există o diferență între sexe cu un procent mai mare de femei .

Un număr de 178 (adică 27.94%) de bărbați și 254 (adică 39.87%) de femei din totalul de 637 de chestionați au declarat că nu au ținut o dietă de slăbit pănă acum în mod serios.Observându-se și în cazul acesta o diferență între sexe cu un procent mai mare de femei.

4.3.2. În ultimile 30 de zile ai făcut exerciți fizice pentru a slăbi sau pentru a nu te îngrăsa ?

Figura 13.Distribuția procentuală totală în funcție de întrebareadacă în ultimile 30 de zile ai făcut exerciții fizice pentru a slăbi sau pentru a nu te îngrășa

Conform chestionarelor un număr de 277 de persoane însemnând un procent de 43% au declarat că au făcut exerciții fizice în ultimile 30 de zile pentru a slîbi sau pentru a nu se îngrășa.

Totodată un număr de 360 de persoane adică un procent de 57% au declarat că nu au făcut exerciții fizice în ultimile 30 de zile pentru a slăbi sau pentru a nu se îngrășa.

Aceste două procente fiind foarte apropiate, fără mari diferențe și la categoria pe sexe.

Figura 14.Distribuția procentuală totală și pe sexe în funcție de întrebareadacă în ultimile 30 de zile ai făcut exerciții fizice pentru a slăbi sau pentru a nu te îngrășa

După cum putem observa în graficul de mai sus un procent de 16.64% adică 106 bărbați și un procent de 26.84 % adică un număr de 171 de femei au declarat că au făcut exerciții fizice în ultimile 30 de zile pentru a slîbi sau pentru a nu se îngrășa.Nu avem o diferență semnificativă între sexe.

Dupa chestionare avem un număr de 146 de bărbași cu un procent de 22.92% și un număr de 214 femei cu un procent de 33.59% care au declarat ca nu au făcut exerciții fizice în ultimile 30 de zile pentru a slîbi sau pentru a nu se îngrășa.Se remarcă o diferența esențială între sexe cu un procent mai mare de femei.

Tabelul 7.Distribuția totală și pe sexe în funcție de întrebareadacă în ultimile 30 de zile ai făcut exerciții fizice pentru a slăbi sau pentru a nu te îngrășa

4.3.3. În ultimile 30 de zile, ai măncat mai puțin sau ai consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi,ca să slăbesti sau să previi îngrășarea?

Figura15.Distribuția procentuală totală referitor la întrebarea ai măncat mai puțin sau ai consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi,ca să slăbesti sau să previi îngrășarea În ultimile 30 de zile?

Persoanele care au declarat că au măncat mai puțin sau au consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi,ca să slăbească sau să prevină îngrășarea,în ultimile 30 de zile au fost 289din totalul de 637 de persoane, asta însemnând un procent de 45%.

Numărul persoanelor care au declarat că nu au consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi,ca să slăbească sau să prevină îngrășarea,în ultimile 30 de zile a fost 348 din totalul de 637 cu un procent de 55%.

Se remarcă un procent mai mare la cei care au declarat că nu au consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi, să slăbească sau să prevină îngrășarea,în ultimile 30 de zile Nu există diferențe de vărstă la această categorie.

Figura16.Distribuția procentuală pe sexe referitor la întrebarea ai măncat mai puțin sau ai consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi,ca să slăbesti sau să previi îngrășarea În ultimile 30 de zile?

Se poate observa că avem un procent de 16.64% de sex masculin adică 106 la număr și un procent de 28.73% de sex feminin adică 183 la număr care au declarat că au consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi,ca să slăbească sau să prevină îngrășarea,în ultimile 30 de zile

Un număr de 145 de bărbați adică 22.76% și 203 femei adică 31.87 % dintre care au fost chestionași au declarat că nu au consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi,ca să slăbească sau să prevină îngrășarea,în ultimile 30 de zile.se poate observa că avem o diferență intre sexe dominănd femeile la această categorie.

Tabelul 8.Distribuția totală și pe sexe referitor la întrebarea ai măncat mai puțin sau ai consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi,ca să slăbesti sau să previi îngrășarea În ultimile 30 de zile?

4.4. În ultimul timp ce metode ai folosit pentru a slăbi sau pentru a te îngrășa?

Figura 17.Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție de ce metodă au folosit pentru a slăbi sau pentru a nu se îngrășa.

Un procent aproximativ de 53% dintre cei chestionați au declarat că în ultimul timp nu au facut nimic pentru a slăbi sau a nu se îngrășa.Totodată un procent de 30% declară că au apelat la restrictiile alimentare ca și metodă pentru a slăbi sau a nu se îngrășa.Acestă metodă fiind ce mai folosită de câtre 193 de persoane din totalul de 637 chestionați.

De evidențiat este faptul că avem procente foarte mici pentru anumite răspunsuri.Un procent de doar 1% au folosit doar pastille dietetice pentru a slăbi dar în schimb un procent de 0.31% au folosit pastille de slăbit+ restricții alimentare ca și metode si mai avem un procent de 0.16% care au declarat că folosec pastile de slăbit + restricții alimentare + laxative ca și metode pentru a slăbi.

Un număr de 68 de persoane cu un procent de aproximativ 11% au declarat ca și răspuns “Altele” fără să specifice ce anume.Cei care au ales ca și metodă de slăbit restricțiile alimentare + altele au fost în număr de 23 de persoane cu un procent de aproximativ 4 %.

Niciun subiect nu a declarat că foloseste doar provocarea vomei ca și metodă, în scimb au declarat că folosesc provocarea vomei plus laxative 0.16%, provocarea vomei plus restrictii alimentare 0.16% și provocarea vomei plus restricții alimentare plus laxative 0.16 %.

Figura 18.Distribuția procentuală pe sexe a subiecților în funcție de ce metodă au folosit pentru a slăbi sau pentru a nu se îngrășa.

Conform graficului de mai sus se pot observa următoarele:Un număr de 141 de bărbați (adică 22.14%) și 197 de femei (adică 30.93 %) au declarat ca nu folosesc nimic pentru a slăbi sau a nu se îngrășa fiind procente aproximativ la fel fără mari diferențe între ambele sexe.Diferențe sau putut observa la subiecții care au declarat că folosesc restricțiile alimentare, cu un procent de 19.47 % femei (adică 124) și 10.83% bărbați (adică 69) .

Numărul celor care au declarat alte metode pentru a slăbi sau a nu se îngrășa au avut procente foarte mici fără a avea diferențe la categoria de vărste si de sexe.

Tabelul 9.Distribuția totală dar și pe sexe a subiecților în funcție de ce metodă au folosit pentru a slăbi sau pentru a nu se îngrășa.

4.4.1. În ultimile 30 de zile ți-ai provocat intenționat vărsături pentru a pierde în greutate sau pentru a-ți menține greutatea actuală?

Figura19. Distribuția procentuală a subiecțiilor la faptul dacă au provocat intenționat vărsături în ultimile 30 de zile pentru a pierde în greutate sau pentru a-și menține greutatea actuală.

După cum se poate obseva pe graphic există un procent foarte mare de 99% asta însemnând 631 de subiecți care au declarat că nu au decurs la provocarea vomei pentru a slăbi în greutate sau pentru a-și menține greutatea actuală în decursul ultimilor 30 de zile.

Important este faptul că doar 1% asta însemnând doar 6 persoane din totalul de 637 de subiecți au declarat că da, în ultimile 30 de zile au provocat intenționat vărsături în scopul de a slăbi în greutate sau pentru a-și menține greutatea.

Vărstele celor care au declarat că în ultimile 30 de zile și-au provocat intenționat vărsături sun cuprinse înte 20-22de ani și 24-27 de ani.

Figura 27. Distribuția procentuală pe sexe a subiecțiilor în funcție dacă au perioade în care au poftă să mănânce mult și nu se pot abține.

Cei 380 de subiecți cu un procent de 59.65% care au declarat că în ultimile 30 de zile nu și-au provocat intenționat vărsături în scopul de a slăbi în greutate sau pentru a-și menține greutatea, au fost de sex feminine.Bărbați care au răspuns la aceași întrebare sunt în număr de 251 cu un procent de 39.40 % cu foarte puțin în minoritate față de sexul feminin.

Subiecții care au răspuns cu da la acestă întrebarea au fost la număr 6 cu un procent de 0.94% în totalitate de sex feminin.

Tabelul 10. Distribuția totală și pe sexe a subiecțiilor în funcție dacă au perioade în care au poftă să mănânce mult și nu se pot abține.

4.4.2. În ultimile 30 de zile, ai luat laxative și /sau diuretice pentru a pierde în greutate sau pentru a-ți menține greutatea actuală?

Figura 22.Distribuția procentuală totală a subiecților in funcție dacă au luat laxative și/sau diuretice în ultimile 30 de zile pentru a pierde în greutate sau a-și menține greutatea

Dintr-un total de 637 de persoane chestionate 622din aceștia avănd un procent de 98% au declarat că nu au folosit laxative și/sau diuretice în ultimile 30 de zile pentru a slăbi în greutate sau a-și menține greutatea actuală, iar doar 15 persoane din totalul subiecților cu un procent de 2% au declarat că au folosit laxative și/sau diuretice în ultimile 30 de zile pentru a slăbi în greutate sau a-și menține greutatea actuală.

Subiecții care au răspun au avut vărste cuprinse ăntre 20 și 30 de ani fără a avea un majoritar de răspunsuri la anumite grupe de vărste.

Figura 23. Distribuția procentuală pe sexe a subiecților in funcție dacă au luat laxative și/sau diuretice în ultimile 30 de zile pentru a pierde în greutate sau a-și menține greutatea

După cum se poate observa în graficul de mai sus numărul femeilor (adică 374)care au declarat că nu au folosit laxative și/sau diuretice în ultimile 30 de zile pentru a slăbi în greutate sau a-și menține greutatea actuală este mai mare față de cel al bărbaților (adică 248) cu un procent de 58.71% femei și de 38.93% bărbați.

Cei care au răspun cu Da la această întrebare au fost 12 femei cu un procent de 1.88% și 3 bărbați cu un procent de 0.47%.

Tabelul 11. Distribuția totală și pe sexe a subiecților in funcție dacă au luat laxative și/sau diuretice în ultimile 30 de zile pentru a pierde în greutate sau a-și menține greutatea

4.5. Fumezi?

Figura 24.Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție de faptul dacă fumează

Din graficul de mai sus reiese că aproximativ 32% (adică 201) din totalul persoanelor chestionate au declarat că fumează iar un procent de 68% (adică 436) din aceștia au declarat că nu fumează.

Nu am avut diferențe în ceea ce privește vărsta chestionaților.

Figura 25.Distribuția procentuală pe sexe a subiecților în funcție de faptul dacă fumează

Un procent de 41.76% fiind la număr 266 de femei din totalul subiecților declară că nu fumează, totodată 120 dintre acestea au declarat că fumează formănd un procent de 18.84 % .

Procentul bărbaților care fumează este de 12.72 %(adică 81) find mai mic față de procentul de 26.69% (adică170) care declară că nu fumează.

Se poate observa o diferență mai mare în ceea ce privește procentul femeilor care nu fumează față de cel al bărbaților, el find mai mare cu un număr de 97 de femei mai multe față de bărbații care nu fumează. Dar exisța o diferența de sexe și în ceea ce privește faptul că avem 120 (18.84%) de persoane femei care declară ca fumează față de 81 (12.72%) de bărbați care decalară acelaș lucru.

Tabelul 12.Distribuția totală și pe sexe a subiecților în funcție de faptul dacă fumează

4.5.1. Ai perioade cănd ai poftă să manănci mult și nu te poți abține?

Figura 26. Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție dacă au perioade în care au poftă să mănânce mult și nu se pot abține.

Un număr de 278 (adică 44 % ) de subiecți din totalul de 637 au declarat că au perioade în care au poftă să mănânce mult și nu se pot abține.Alți 231 de persoane cu un procent de 36% au declarat că uneori au perioade în care au poftă să mănânce mult și nu se pot abține,iar restul de 128 de persoane cu un pocent de 20 % au declarat că nu au perioade în care au poftă să mănânce mult și nu se pot abține.Cel mai mare procent avândul persoanele care au răspuns cu Da la această întrebare.

Figura 27. Distribuția procentuală pe sexe a subiecților în funcție dacă au perioade în care au poftă să mănânce mult și nu se pot abține.

Din graficul de mai sus se poate observa faptul că un număr de 174 de femei cu procentul de 27.32% declară că au perioade cănd au poftă să mănănce mult și nu se pot abține cu o diferență mică față de numărul bărbaților de 104 cu procentul de 16.33% .

Totodată important de expus este și faptul că 142 de femei cu procentul de 22.29 % au răspuns la aceași întrebare cu uneori față de numărul bărbaților de 89 cu un procent de 13.97 % de unde reiese că avem un procent mai mare de femei .

Cei care au declarat că nu au perioade cănd au poftă să mănânce mult și nu se pot abține sunt aproximativ la fel cu pocentul de 9.11% bărbați și 10.99% femei.

Tabelul13. Distribuția totală și pe sexe a subiecților în funcție dacă au perioade în care au poftă să mănânce mult și nu se pot abține.

4.5.2. Obișnuiți să serviți micul dejun?

Figura 28.Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție de faptul dacă obișnuiesc să servească micul dejun

Dintr-un total de 637 de persoane chestionate 228 dintre aceștia servesc întotdeauna micul dejun avănd un procent de 36 %.Cei care adesea servesc micul dejun au următorul cel mai mare procent cu 22 % din totalul chestionaților fiind un număr de 144 de persoane din 637.

Procentele referitoare la faptul că anumiți chestionați servesc rar și uneori micul dejun sunt aproape la fel cu 121(adică 19%) de chestionați declarănd că servesc rar și 112 (adică 18%) declarănd că servesc doar uneori micul dejun.

Un procent foarte mic il au și cei care au declarat că niciodată nu servesc micul dejun cu un procent doar de 5% adică 31 de persoane.

Figura 29.Distribuția procentuală pe sexe a subiecților în funcție de faptul dacă obișnuiesc să servească micul dejun

Conform graficului de mai sus se poate observa că avem un procent de doar 3.14 % (20) femei și 1.73% (11) bărbați care nu servesc niciodață micul dejun contracarănd cu faptul că majoritatea servesc micul dejun cu un procent de 21.66% (138) femei și14.13% (90) bărbați, procentul femeilor find mai mare .

Cei care adesea servesc micul dejun au un procent de 13.97% (89) femei și 8.63 % (53) bărbați,iar uneori micul dejun este consumat de 11.15% femei și 6.59% bărbați .Micul dejun este servit foarte rar de 10.68% adică 68 de femei și 8.32 % adică 53 de bărbați.

Nu avem diferențe de vărste toți subiecți chestionați au fost încadrați între 20 și 30 de ani.

Tabelul 14. Distribuția totală și pe sexe a subiecților în funcție de faptul dacă obișnuiesc să servească micul dejun

4.5.3. Obișnuiți să serviți prănzul?

Figura 30.Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție de faptul dacă obișnuiesc să servească prănzul

Din totalul de 637 de persoane un număr de 292 chestionați cu un procent de 46% au declarat că servesc întotdeauna prănzul.iar cei care consumă adesea sun în număr de 241 cu un procent de 38% .Numai 10 % adică 61 de subiecți declară că servesc rar prănzul și doar un număr de 61 de persoane cu un procent de doar 6% au declarat că servesc rar prănzul.

Un procent de 0% din totalul chestionaților declară ca niciodată nu servesc prănzul fapt care ne bucură de altfel deoarece prănjul este masa principal a zilei și la fel ca micul dejun nu trebuie sărită.

La categoriile de vărstă nu s-au observat modificări.

Figura 31..Distribuția procentuală pe sexe a subiecților în funcție de faptul dacă obișnuiesc să servească prănzul

Avem un procent nesemnificativ de 0.16% la ambele sexe care au declarat că niciodată nu servesc prănzul asta însemnând o singură persoană de sex feminin și una de sex masculin.

Dintre cei care servesc prănzul întotdeauna avem un procent de 26.53 % adică 169 de femei iar bărbați au un procent de 19.15 % adică 122 la număr.

Procentul femeilor declarănd că servesc adesea prănzul este de 23.23 % față de bărbați cu un procent de 14.60 % .Femeile find mai multe la număr față de bărbați .Același lucru se întămplă și la cei care au răspuns că servesc rar sau uneori prănjul,numărul bărbaților find mai mic la ambele categorii.

Tabelul 15.Distribuția totală și pe sexe a subiecților în funcție de faptul dacă obișnuiesc să servească prănzul

4.5.4. Obișnuiți să serviți cina?

Majoritatea subiecților care declară că întotdeauna servesc cina au un procent de 45 % adică 287 de persoane din totalul de 637.un procent mai mic au cei care adesea servesc cina cu 34% adică 218 persoane.

Numărul celor care foarte rar servesc cina este de 50 de persoane cu un procent de 8% find mai mic față de cei care uneori servesc cina cu un număr de 77 de persoane și un procent de 12%.Cei care au declarat că niciodată nu servesc cina au procentul de 1% cu doar 5 persoane .

Figura 33. Distribuția procentuală pe sexe a subiecților care obișnuiesc să servească cina

Din graficul de mai sus putem deduce faptul că majoritatea persoanelor care întotdeauna servesc cina sun de sex feminin cu un număr de 169 și un procent de 26.53% iar cel al bărbaților find de 18.52 % cu un număr de 118 persoane.

Cei care servesc adesea cina sunt în număr de 85 de bărbați cu procentul de 13.34 % iar femeile cu 133 de persoane avănd procentul de 20.88 %.În schimb la cei care consumă uneori cina nu avem diferenșe mari între sexe ,avănd un procent de 4.71 % bărbați și 7.38% femeile. Totodată și la cei care rar servesc cina avem doar o mică diferență cu procentul de 2.51% bărbați și 5.34 % femei.

Procentul celor care niciodată nu servesc cina este foarte mic cu doar 3 femei adică 0.47% și 2 bărbați adică 0.31 %

Tabelul 16. Distribuția totală și pe sexe a subiecților care obișnuiesc să servească cina

4.5.5. Obișnuiți să consumați gustări între mese?

Figura 34.Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție de obișnuința de a consuma gustări între mese

Cei care consumă întotdeauna obișnuiesc să consume gustări între mese sunt 120 de persoane cu un procent de 19 %.procentul celor care consumă adesea gustări între mese sunt de 45 % adică 284 de persoane din totalul de 637find mai mare decăt procentul celor care consumă întotdeauna gustări între mese.

Subiecții care obișnuiesc să consume uneori gustări între mese au un procent de 21 % cu un număr de 131 de persoane.Iar cei care consumă rar gustări între mese au un procent de 15 % find un număr de 99 de persoane .cei care niciodată nu consumă gustări între mese sunt de 0 % .

Figura 35.Distribuția procentuală pe sexe a subiecților în funcție de obișnuința de a consuma gustări între mese

Tabelul 17.Distribuția totală și pe sexe a subiecților în funcție de obișnuința de a consuma gustări între mese

4.5.6. În ce constau gustările?

Figura 36,Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție din ce constau gustările

Din totalul de 637 de persoane un număr de 79 de subiecți cu un procent de 12 % declară consumul de fructe ca și gustări. În schimb un procent mai mare de 22 % cu un număr de 138 de persoane declară consumul de dulciuri ca și gustare.

Procente mai mici avem la consumul produselor lactate ca și gustare cu un procent de doar 1.26% adică 8 persoane din totalul de 637.Un alt procent foarte mic de 1% de subiecți au declarat ca și gustare altceva unde au exemplificat ca fiind (alune,fursecuri,covrigi,cornuri forneti,cafea,cipsuri,nuci,batoane fitness ).Gustările ce constau în minuturi au un procent de 5% cu un număr de 29 de persoane.

Cel mai mare procent de 53% cu un număr de 334 de subiecți au declarat că, gustările constau intr-o combinație de fructe+dulciuri+produse lactate+altceva ca și gustari.

4% din cei chestionați adică un număr de 27 de persoane declară ca, gustările constau intr-o combinație de Dulciuri + altceva (am exemplificat mai sus ce reprezintă acel altceva).De asemenea avem tot un procent mic la consumul de produse lactate + altceva cu doar 2% adică 14 persoane.

Figura 37,Distribuția procentuală pe sexe a subiecților în funcție din ce constau gustările

Conform graficului de mai sus se poate observa că nu sunt diferențe mari între sexe la consumul de fructe ca și gustare, bărbați avănd un număr de 30 adică 4.71 % iar femeile un număr de 49 de persoane adică un procent de 7.69 %.În schimb există diferențe la consumul de dulciuri ca și gustare, între sexe astfel putănduse observa un procent mai ridicat în răndul femeilor cu un procent de 12.56% (adică 80 la număr) femei și de 9.11% (adică 58 la număr) de bărbați.

Chestionați au declarat consumul în combinație de fructe, dulciuri, produse lactate și altceva într-un număr mare și din partea femeilor cu un procent de 32.81 % ăn număr de 209 persoane, iar bărbați care au declarat același lucru au fost un număr de 125 de persoane cu procentul de 19.62 % putându-se observa o diferență între sexe cu un procent mai ridicat în rândul femeilor.

Tabelul18.,Distribuția totală și pe sexe a subiecților în funcție din ce constau gustările

4.6. Ai una sau mai multe din manifestările de mai jos?

Figura 38.Distribuția procentuală totală a subiecților in funcție de ce și căte manifestări au din cele enumerate.

Un procent de 16% adică 101 de persoane din totalul de 637 au declarat că nu au niciuna din manifestările enumerate mai sus.

Dupa cum se poate vede pe diagram de mai sus există procente foarte mici la fiecare manifestare în parte cum ar fi un procent de 4 % cu un total de 45 de persoane care simt oboseală nejustificată, totodată avem mai multe procente de 2% la manifestările de astenie, discomfort abdominal după mese și lipsa ciclului menstrual în unele luni.Totodată avem un procent total de 3 % adică 16 persoane au ca manifestare constipația.

Deasemenea există un procent de 5% cu un total de 30 de persoane care declară că au pielea uscată .Un procent de 7% (adică 43)au ca manifesare mâini și picioare reci și doar un procent de 1% (adică 5) au ca și manifestare slăbiciune muscular.Cel mai mic procent se află la subiecți care au declarat predispoziția la infecții ca și manifestare cu doar 0.31% adică 2 persoane.

Procente mai mari întălnim la persoanele chestionate care au declarat că au mai multe din manifestările de mai sus ci nu doar una ,asa că am grupat cele mai frecvente manifestări si le prezint mai jos.

Un procent de 20% însemnând un număr total de 127 de persoane declară ca au astenie, discomfort abdominal după mese, maini și picioare reci, constipație dar si piele uscată.

Un alt procent important de evidențiat este de 6% adică 40 de persoane care afirmă faptul că au astenie ,discomfort abdominal după mese,constipație dar și lipsa ciclului menstrual în unele luni.Procentul de 7 % adică 47 de persoane din totalul subiecților chestionați afirmă că manifestă tulburări de somn, predispoziție la infecții dar și mâini și picioare reci.

Dintre cei chestionați 15% adică 95 de persoane manifestă pe lăngă oboseală nejustificață și tulburări de somn și constipație dar și slăbiciune musculară.Un procent de 10% din totalul chestionaților cu un număr de 62 de persoane manifestă pe lăngă slăbiciune muscular și piele uscată dar și discomfort abdominal după mese.

Figura 39.Distribuția procentuală pe sexe a subiecților in funcție de ce și căte manifestări au din cele enumerate.

Cu ajutorul graficului de mai sus ne putem orienta spre faptul că nu există extrem de mari diferențe între sexul femini și cel masculin în ceea ce privește manifestările dobăndite de către aceștia fiind ele una sau mai multe.Asadar cele mai importante lucruri de evidențiat din acest grafic sunt următoarele.

Subiecți care au declarat că nu au niciuna din manifestări sunt în egală măsura la număr între sexe adică avem 50 de bărbați cu un procent de 7.85% și 51 de femei cu 8.01%

Cei care au avut ca și manifestare constipația au fost mai multe femei cu un procent de 2.04 % adică 13 persoane față de bărbați cu 0.47 % adică 3 persoane.Un alt lucru important de expus este faptul că mâinile și picioarele reci ca și manifestare a fost mai popular în răndl femeilor cu un procent de 3.92 % față de bărbați cu 2.83 %.

Subiecții care au manifestat astenie, discomfort abdominal după mese,constipașie dar și discomfort abdominal au fost doar de sex feminin cu un procent de 6.28 % adică un număr de 40 de femei.

Slăbiciune muscular, piele uscată dar și discomfortul abdominal a fost manifestate de către un număr mai mare de bărbați cu un procent de 6.28 % față de procentul femeilor de 3.5 % adică 22 de persoane.

Restul manifestărilor au fost resimțite de către ambele sexe în egală măsură fără a avea diferențe de procente foarte mari.

Tabelul 19..Distribuția totală și pe sexe a subiecților in funcție de ce și căte manifestări au din cele enumerate.

4.6.1. Ai una sau mai multe din problemele de mai jos?

Figura 40. Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție dacă au una sau mai multe din problemele enumerate.

Dintre cei 637 de subiecți 37% adică 233 de persoane susțin faptul că nu au nicuna din problemele afrmate pe diagram de mai sus.În schimb avem diferite procente în ceea ce privește restul problemelor.

Cei care declară că au tulburări de concentrare se află în număr de 68 cu procentul de 11%. Procentul celor care declară cu au iritabilitate/nervozitate este de 16% cu un număr de 105 persoane.

Celor care au ca singură problem depresia sunt în procent de 3% cu un număr de 21 %,iar cei care declară avănd o părere proastă despre sine sunt de7% cu un număr de 47 de persoane.

Subiecții care au avut nu doar una din problemele de mai sus sunt în număr de 30 cu procentul de 5% din totalul de 637 de persoane avănd pe lăngă tulburări de concentrare și depresie dar și o părere proastă despre sine. De asemenea există încă un procent de 5% cu un număr de aproximativ de 32 de subiecți care au declarat că au iritabilitate/nervozitate,depresia dar și părere proastă despre sine.

Mai avem categoria celor care au pe lăngă tulburări de concentrare și părere proastă despre sine au si iritabilitate /nervozitate cu un număr de 101 persoane din totalul de 637 cu procentul de 16%.

Figura 41. Distribuția procentuală pe sexe a subiecților în funcție dacă au una sau mai multe din problemele enumerate.

După cum se poate observa în graficul de mai sus persoanele care au răspun că nu au niciuna din problemele enumerate au fost 94 de sex masculin cu 14.76% și 139 de sex feminin cu 21.82 % avănd o diferență destul de mare între ambele sexe procentul femeilor fiind mai mare.

Diferențe importante între sexe există și la categoria de tulburări de concentrare cu un procent de 6.75% (adică43) femei și 3.92% bărbați (adică 25).Aceași situație există și la categoria de persoane de au declarat că au iritabilitate /nervozitate cu un procent de 6.44% bărbați(adică41) și 10.05% femei(adică 64).La ambele situați procentul femeilor a fost mai mare.

Persoanele care au declarat că au o părere proastă despre sine se desparte într-un procent de 2.51% bărbați (adică16) și 4.87% femei(adică31) putănd observa din nou că procentul femeilor cu o părere proastă despre sine este mai mare putănd se se ajungă cu timpul la o depresie unde deja avem un procent de 0.78 % adică 5 bărbați și un procent de 2.51% adică 16 femei care suferă de depresie.

Chestionații care au declarat că au mai multe din problemele expuse mai sus afirmat că pe lăngă tulburările de concentrare au și depresia dar și părere proastă despre sine.La această categorie au răspun 14 bărbați cu un procent de 2.20% și 16 femei cu un procent de 2.51%.Cei care au afirmat că au tulburări de concentrare,iritabilitate/nervozitate dar și părere proastă despre sine sunt ăn procent de 6.75% bărbați cu un număr de 43 de persoane și 9.11 % femei cu un număr de 58 de persoane ,se poate observa că numărul femeilor este mai mare la această categorie .

Cei care au declarat că au iritabilitate/nervozitate,depresie dar și părere proastă despre sine sunt în număr de 12 bărbați cu 1.88% și 20 de femeicu 3.14 %.

La toate categoriile de mai sus procentul femeilor a fost mai mare la toate cazurile față de procentul bărbaților rezultănd faptul că femeile au întâmpinat una sau mai multe din problemele enumerate anterior de mai multe ori față de bărbați.

Tabelul 20 Distribuția totală și pe sexe a subiecților în funcție dacă au una sau mai multe din problemele enumerate.

4.6.2. Crezi că indiferent de profesie, succesul unei persoane depinde de forma corporală?

Figura 42.Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție de părerea lor asupra succesului professional al unei persoane ținănd cont de forma corporală

După cum putem observa din diagrama de mai sus un procent de 28% adică un mumăr de 179 de persoane din totalul de 637 au declarat că indiferent de profesie, succesul unei persoane depinde mult de forma corporală.

Procentul de 63% find cel mai mare cu un număr de 401 chestionați au declarat că indifferent de profesie, succesul unei persoane depinde puțin sau într-o măsură mică de forma corporală.

Doar 9% echivalănd cu un număr de 57 de persoane au declarat că succesul unei persoane nu depinde deloc de forma sa corporală.

Tabelul 22.Distribuția totală și pe sexe a subiecților în funcție de părerea lor asupra succesului professional al unei persoane ținănd cont de forma corporală

Figura 43.Distribuția procentuală pe sexe a subiecților în funcție de părerea lor asupra succesului professional al unei persoane ținănd cont de forma corporală

De evidențiat este faptul că sunt diferențe între sexe, chestionați de sex masculin au declarat în număr de 151 de persoane cu procentul de 23.70 % că indifferent de profesie succesul unei persoane depinde puțin de forma corporală pe cănd femeile declarănd același lucru au fost în număr de250 de persoane cu procentul de 39.25 % putăndu-se astfel observa un procent mai mare în răndul femeilor avănd aceași părere.

Diferențe minore dar care contează a fii evidențiate au existat si la persoanele care au declarat că nu contează deloc succesul unei persoane în funcție de forma sa corporală.

Bărbați au fost la număr 21 cu procentul de 3.30% iar femeile au fost 36 cu procentul de 5.65% la fel se poate observa diferența între sexe cu un procent mai mare în răndul femeilor declarăn același lucru.

Pentru persoanele declarănd că, indifferent de profesie succesul unei persoane depinde mult de forma sa corporală au fost în număr de 100 de femei (adică 15.70%) iar bărbați 79 de persoane (adică 79) și aici se poate observa că femeile au fost cu puțin mai multe față de bărbați declarănd același lucru.

Nu avem diferențe la categoriile de vărstă toți subiecți care au răspuns au avut vărste cuprinse între 20 și 30 de ani fără a avea o majoritate într-un fel.

4.6.3. Crezi că succesul în viața de cuplu al unei persoane depinde de forma corpoală?

Figura 44.Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție de părerea lor privind succesul în viața de cuplu ținănd cont de forma corporală.

Cu ajutorul diagramei de mai sus se poate observa faptul că aproximativ jumătate dintre cei chestionați avănd un procent de 50 % și un număr de 321 de persoane din totalul de 637 au declarat că succesul în viața de cuplu al unei persoane depinde puțin de forma corporală.

Procentul de 44% aparține subiecților care afirmă că succesul în viața de cuplu al unei persoane depinde mult de forma corporală aceștia find un număr de 281 de persoane din totalul de 637.

Procentul subiecților care declară că succesul în viața de cuplu al unei persoane nu depinde deloc de forma corporală sunt doar de 6% cu un număr de 35 de persoane.

Figura 44.Distribuția procentuală pe sexe a subiecților în funcție de părerea lor privind succesul în viața de cuplu ținănd cont de forma corporală.

După cum se poate vedea pe graficul de mai sus nu sunt diferențe foarte mari între sexul masculin și cel feminin în legătură cu afirmațiile făcute .Numărul femeilor care afirmă că succesul în viața de cuplu al unei persoane depinde mult de forma corporală sunt de 161 cu procentul de 25.27% aproape de procentul bărbaților de 18.84% cu un număr de 120 de persoane care au declarat același lucru.

Dintre cei care afirmă că succesul în viața de cuplu al unei persoane nu depinde deloc de forma corporală se află 12 bărbați cu procentul de 1.88% și 23 de femei cu un procent de 3.61 %.Fără să avem mari diferențe între sexe fiind ambii aproximativ de aceași părere.Același lucru se ăntămplă și cu cei care au declarat că succesul în viața de cuplu al unei persoane depinde puțin de forma corporală aeștia fiind un număr de 119 bărbați cu procentul de 18.68% și 201 femei cu procentul de 31.71%.

Tabelul 22.Distribuția totală și pe sexe a subiecților în funcție de părerea lor privind succesul în viața de cuplu ținănd cont de forma corporală.

5. IMC-Indice de masă corporală

IMC – este un indicator oficial de calculare a greutații corporale ideale, pentru o înălțime dată. În primul rănd, indicele de masă corporală ajută la stabilirea grupei de greutate in care se încadrează o persoană – gradul de obezitate. De asemenea, indicele de masă corporală poate fi folosit pentru calcularea numărului de kilograme pe care o persoană trebuie să le piardă sau sa le câstige, pentru a ajunge la greutatea ideală, pentru inalțimea sa.

IMC < 18, 5 kg/m² Cantitatea de grăsime corporală este foarte scazută. Un IMC scăzut poate indica faptul că esti subponderal, ceea ce poate duce la o imunitate scăzută a organismului. Dacă atât greutatea cât si IMC-ul au valori mici, e recomandat să iei în greutate folosind o dietă sănătoasă și exerciții fizice menite să-ti crească masa musculară.

IMC între 18,5 kg/m² si 24,9 kg/m²Ai IMC-ul ideal, cu cantitatea de grăsime corporală suficientă pentru asigurarea unei sănătăți optime.

IMC între 25 kg/m² si 39, 9 kg/m². Ești considerat supraponderal sau obez. Ar trebui să scazi din greutate printr-o dietă sănătoasă și efort fizic susținut.

IMC > 40 kg/m² La acest IMC organismul tau este supus riscului apariției multor boli, printre care diabet, hipertensiune sau boli de inimă. Se recomandă urmarea sfaturilor unui medic pentru a ajunge la o greutate optima și schimbarea obiceiurilor alimentare și sportive.

Obezitatea este cea mai frecventă boală metabolică și se asociază adesea cu boli cronice severe cum ar fi bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, apneea de somn etc. Ea este caracterizată printr-un exces de țesut adipos. În mod normal organismul barbaților conține un procent de 15 – 20 % de țesut adipos, iar organismul femeilor un procent de 25 – 30 % de țesut adipos.

Figura 45.Distribuția procentuală totală a subiecților în funcție de calcularea IMC

Un procent de aproximativ 68% din totalul celor chestionați au fost încadrati in limite normale avănd un indice de masă corporală intre 18, 5 și 24, 9 kg/m²

Totodată avem și un procent de 12% care au fost încadrati în categoria de subnutriții avănd un IMC mai mic de 18 kg/m² cu vărste cuprinse între 20 și 24 de ani cu o diferență semnificativă între sexe,predominănd sexul feminin.

Figura46. Distribuția procentuală a subiecților pe sexe în funcție de IMC

Majoritatea subiecților chestionați au un IMC normal cu un număr de 433 de persoane din totalul de 637 de participanți.Dintre care 174 de bărbați (adică 27.32%) și 259 de femei (adică 40.66%) predominănd sexul feminin.

Un număr semnificativ de 78 de subiecți analizați au fost încadrați în categoria de subnutriți cu un procent de 9.58% femei și 2.67% bărbați

Se remarcă și faptul că un număr de 81 de persoane dintre cei 637 (adică 13% )de chestionați au fost încadrati în categoria de supraponderali cu vărste cuprinse între 20 si 30 de ani ,existănd o diferență foarte mică între sexe.

Numărul de subiecți chestionați care au fost încadrați în categoria de subnutriți gradul 1 a fost de 12 femei (adică1.88%) și 7 bărbați (adică 1.10%) predominănd sexul feminine.În scimb în categoria de supraponderali gradul 1 predomină sexul masculin cu un număr de 11persoane (adică 1,73%).

Tabelul 23.Distribuția pe sexe a subiecților în funcție de IMC

BIBLIOGRAFIE

ANEXA1

Chestionar privind comportamentul alimentar

la tineri

Chestionarul este anonim.Răspunsurile tale sunt confidențiale și nu vor fi niciodată associate cu tine.Sperăm că poti săspunde la toate întrebările. Reușita studiului depinde de sinceritatea răspunsurilor tale.

Nu esti in fața unui test,nu exista răspunsuri corecte sau incorecte .Te rugăm șă dai răspunsul potrivit la fiecare întrebare prin încercuire.Dacă nu găsesti un răspuns care să se potrivească exact, marchează-l pe cel mai apropiat de aceasta.Daca consideri că nu poți da un răspuns sincer, preferăm să lasi întrebarea necompletată.

Mulțumim pentru colaborare!

Vărsta:………………….

Înălțimea:……………….

Greutatea:………………

Sexul:……………………

1.Unde și cu cine ai locuit în ultimile 12 luni ?

Cu părinți

Cu bunica

În gazdă

Internat/cămin

Singur

Alte variante (specificati)

……………………………….

2.Cum consideri că este greutatea ta ?

Mult sub valoarea normală

Putin sub valoarea normală

Aproximativ la valoarea normală

Putin peste valoarea normală

Mult peste valoarea normală

3. Ți-e teamă că te-ai putea îngrașa?

Da

Nu

Uneori

4.În ce categorie te-ai putea încadra în functie de greutatea corporală?

foarte mult sub greutatea normală

putin sub greutatea normală

aproape de greutatea normală

putin peste greutatea normală

mult  peste greutatea normală

5.Ce actiune referitoare la greutatea ta vrei să înterprinzi în viitorul apropriat?

Să scad in greutate

Să căștig în greutate

Să-mi păstrez greutatea

Nici o actiune

6.Ai ținut vreo dată cură de slăbit pănă acum, în mod serios ?

Da

Nu

7.În ultimile 30 de zile ai făcut exerciții fizice pentru a slăbi sau pentru a nu te îngășa?

Da

Nu

8.În ultimile 30 de zile, ai măncat mai puțin sau ai consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi, ca să slăbesti sau ca să previiîngăsarea?

Da

Nu

9.În ultimul timp ce metode ai folosit pentru a slăbi sau pentru a nu te îngrașa

niciuna

provocarea vomei

pastile dietetice

restrictii alimentare

altele

Laxative

10.În ultimile 30 de zile ți-ai provocat intenționat văsături pentru a pierde in greutate sau pentru a-ți menține greutatea actuală?

Da

Nu

11.În ultimile 30 de zile, ai luatlaxative și/sau diuretice pentru a pierde in greutate sau pentru a-ti menține greutatea actuală?

Da

Nu

12.Fumezi?

Da

Nu

13.Ai perioade cănd ai poftă să mănănci mult si nu te poti controla?

Da

Nu

Uneori

14 Obișnuiți să serviți micul dejun?

Întodeauna

Adesea

Rar

Uneori

Niciodată

15.Obișnuiți să serviți prănzul

Întodeauna

Adesea

Rar

Uneori

Niciodată

16. Obișnuiți să serviți cina?

Întodeauna

Adesea

Rar

Uneori

Niciodată

17.Obișnuiți să consumați gustări între mese ?

Întodeauna

Adesea

Rar

Uneori

Niciodată

18.În ce constau gustările?

fructe

produse lactate

dulciuri

minuturi 

altceva (exemplificați) …………………..

19.Ai una sau mai multe din manifestările de mai jos?

Oboseală nejustificată

Slăbiciune muscular

Astenie

Tulburări de somn

Discomfort abdominal după mese

Lipsa ciclului menstrual în unele luni

Constipațiie

Piele uscată

Măini și picioare reci

Predispoziție la infecții

Nu am niciuna din manifestările de mai sus

20.Ai una sau mai multe din problemele de mai jos ?

Tulburări de concentrare

Iritabilitate,nervozitate

Depresie

Parere proastă despre sine

Nu am niciuna din problemele de mai sus

21.Crezi că indiferent de profesie, succesul unei personae depinde de forma corporal?

Mult

Puțin

Deloc

22.Crezi că succesul in viată de cuplu al unei personae depinde de forma corporal?

Mult

Puțin

Deloc

ANEXA1

Chestionar privind comportamentul alimentar

la tineri

Chestionarul este anonim.Răspunsurile tale sunt confidențiale și nu vor fi niciodată associate cu tine.Sperăm că poti săspunde la toate întrebările. Reușita studiului depinde de sinceritatea răspunsurilor tale.

Nu esti in fața unui test,nu exista răspunsuri corecte sau incorecte .Te rugăm șă dai răspunsul potrivit la fiecare întrebare prin încercuire.Dacă nu găsesti un răspuns care să se potrivească exact, marchează-l pe cel mai apropiat de aceasta.Daca consideri că nu poți da un răspuns sincer, preferăm să lasi întrebarea necompletată.

Mulțumim pentru colaborare!

Vărsta:………………….

Înălțimea:……………….

Greutatea:………………

Sexul:……………………

1.Unde și cu cine ai locuit în ultimile 12 luni ?

Cu părinți

Cu bunica

În gazdă

Internat/cămin

Singur

Alte variante (specificati)

……………………………….

2.Cum consideri că este greutatea ta ?

Mult sub valoarea normală

Putin sub valoarea normală

Aproximativ la valoarea normală

Putin peste valoarea normală

Mult peste valoarea normală

3. Ți-e teamă că te-ai putea îngrașa?

Da

Nu

Uneori

4.În ce categorie te-ai putea încadra în functie de greutatea corporală?

foarte mult sub greutatea normală

putin sub greutatea normală

aproape de greutatea normală

putin peste greutatea normală

mult  peste greutatea normală

5.Ce actiune referitoare la greutatea ta vrei să înterprinzi în viitorul apropriat?

Să scad in greutate

Să căștig în greutate

Să-mi păstrez greutatea

Nici o actiune

6.Ai ținut vreo dată cură de slăbit pănă acum, în mod serios ?

Da

Nu

7.În ultimile 30 de zile ai făcut exerciții fizice pentru a slăbi sau pentru a nu te îngășa?

Da

Nu

8.În ultimile 30 de zile, ai măncat mai puțin sau ai consumat hrană mai săracă în calorii și grăsimi, ca să slăbesti sau ca să previiîngăsarea?

Da

Nu

9.În ultimul timp ce metode ai folosit pentru a slăbi sau pentru a nu te îngrașa

niciuna

provocarea vomei

pastile dietetice

restrictii alimentare

altele

Laxative

10.În ultimile 30 de zile ți-ai provocat intenționat văsături pentru a pierde in greutate sau pentru a-ți menține greutatea actuală?

Da

Nu

11.În ultimile 30 de zile, ai luatlaxative și/sau diuretice pentru a pierde in greutate sau pentru a-ti menține greutatea actuală?

Da

Nu

12.Fumezi?

Da

Nu

13.Ai perioade cănd ai poftă să mănănci mult si nu te poti controla?

Da

Nu

Uneori

14 Obișnuiți să serviți micul dejun?

Întodeauna

Adesea

Rar

Uneori

Niciodată

15.Obișnuiți să serviți prănzul

Întodeauna

Adesea

Rar

Uneori

Niciodată

16. Obișnuiți să serviți cina?

Întodeauna

Adesea

Rar

Uneori

Niciodată

17.Obișnuiți să consumați gustări între mese ?

Întodeauna

Adesea

Rar

Uneori

Niciodată

18.În ce constau gustările?

fructe

produse lactate

dulciuri

minuturi 

altceva (exemplificați) …………………..

19.Ai una sau mai multe din manifestările de mai jos?

Oboseală nejustificată

Slăbiciune muscular

Astenie

Tulburări de somn

Discomfort abdominal după mese

Lipsa ciclului menstrual în unele luni

Constipațiie

Piele uscată

Măini și picioare reci

Predispoziție la infecții

Nu am niciuna din manifestările de mai sus

20.Ai una sau mai multe din problemele de mai jos ?

Tulburări de concentrare

Iritabilitate,nervozitate

Depresie

Parere proastă despre sine

Nu am niciuna din problemele de mai sus

21.Crezi că indiferent de profesie, succesul unei personae depinde de forma corporal?

Mult

Puțin

Deloc

22.Crezi că succesul in viată de cuplu al unei personae depinde de forma corporal?

Mult

Puțin

Deloc