CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT……………………………………………..2 CUVINTE CHEIE…………………………………………………………………. ..5… [600086]

UNIVERSITATEA BABE Ș – BOLYAI, CLUJ – NAPOCA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
ȘI GESTIUNEA AFACERILOR

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

MANAGEMENTUL ȘI LOGISTICA
SITUAȚIILOR Ș I SERVICIILOR
DE URGEN ȚĂ

Conducă tor științific:
Prof.univ.dr. LIVIU ILIEȘ

Doctorand: [anonimizat] – NAPOCA
2010

1CUPRINS REZUMAT TEZ Ă

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT……………………………………………..2
CUVINTE CHEIE…………………………………………………………………. ..5 INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………. ..6 METODE ȘI TEHNICI DE MANAGEMENT–PARTICULARIT ĂȚI
SPECIFICE SERVICIILOR DE URGEN ȚĂ PROFESIONISTE………………………. ..8
FORMAREA ȘI PREGĂTIREA CONTINU Ă A PERSONALULUI………………… 10
IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTERN DE ASISTARE
DECIZIONAL Ă ÎN CADRUL INSPECTO RATULUI PENTRU SITUA ȚII
DE URGEN ȚĂ „CRIȘANA” AL JUDE ȚULUI BIHOR – STUDIU DE CAZ……. 13
SISTEMUL JUDE ȚEAN DE EVIDENȚĂ ȘI PLANIFICARE A
RESURSELOR DIN ECONOMIA NA ȚIONALĂ, PENTRU SITUA ȚII
DE URGEN ȚĂ……………………………………………………………………………………………. 16
PROPUNERI DE ÎMBUNĂ TĂȚIRE A PROCESULUI DE PLANIFICARE
A RESURSELOR PENTRU GESTIONAREA SITUA ȚIILOR DE URGEN ȚĂ…. 20
PROPUNERI DE ÎMBUNĂ TĂȚIRE A REPARTI ȚIEI FUNC ȚIILOR
DE SPRIJIN………………………………………………………………………………………………… 23
SISTEMUL DE CONDUCERE A INTERVEN ȚIILOR (SCI),
COMPONENT Ă A MANAGEMENTULUI SITUA ȚIILOR
(EVENIMENTELOR) DE URGEN ȚĂ. STUDIU DE
CAZ…………………………………………………………………………………………………………… 24 STUDIU DE CAZ – SISTEM DE ASISTARE DECIZIONAL Ă A
EVACUĂRII ÎN SITUA ȚII DE URGEN ȚĂ ………………………………………26
DESCRIEREA SISTEMULUI INFORMA ȚIONAL INTEGRAT DE
ASISTARE DECIZIONAL Ă ÎN SITUA ȚII DE URGEN ȚĂ (SSD-SU)…………….. 27
CONCLUZI
I ȘI CONTRIBU ȚII PERSONALE………………………………………………. 30
REFERIN ȚE BIBLIOGRAFICE SELECTIVE……………………………………………….. 35

2CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………………. 10 CAPITOLUL I METODE ȘI TEHNICI DE MANAGENT–PARTICULARIT ĂȚI
SPECIFICE SERVICIILOR DE URGEN ȚĂ PROFESIONISTE …………………….. 14
1.1. SISTEMUL
DE MANAGEMENT AL ORGANIZAȚ IEI. ABORDĂRI
CONCEPTUALE…………………………………………………………………………………… 14
1.2. METODE, TEHNICI ȘI INSTRUMENTE DE MANAGEMENT……………….. 19
1.2.1. MANAGEMENTUL PRIN OBIECTIVE (MPO)………………………………. 19
1.2.2. MANAGEMENTUL PRIN BUGETE …………………………………………….. 23 1.2.3. MANAGEMENTUL PRIN PROIECTE (MPP)………………………………… 26 1.2.4. ANALIZA DIAGNOSTIC ……………………………………………………………… 38 1.2.5. TABLOUL DE BORD ………………………………………………………………….. 40
1.3. MANAGERII
SERVICIILOR DE URGENȚĂ PROFESIONISTE……………… 44
CAPITOLUL II
ROLUL ȘI IMPORTAN ȚA RESURSELOR UMANE ÎN CADRUL
SERVICIILOR DE URGEN ȚĂ PROFESIONISTE…………………………………………. 50
2.1. ROLUL RESURSELOR UMANE ÎN CADRUL SERVICIILOR DE URGENȚĂ
PROFESIONISTE. PARTICULARIT ĂȚI………………………………………………… 50
2.2. PLANIFICAREA, RECRUTAREA ȘI SELECȚIA RESURSELOR UMANE . 56
2.2.1. PLANIFICAREA RESURSELOR UMANE ……………………………………… 56
2.2.2. RECRUTAREA RESURSELOR UMANE………………………………………… 59 2.2.3. SELEC ȚIA RESURSELOR UMANE………………………………………………. 61
2.3. MOTIVAREA
PERSONALULUI DIN SERVICIILE DE URGENȚĂ
PROFESIONISTE …………………………………………………………………………………. 64 2.3.1. CONCEPTUL DE MOTIVARE. TEORII ASUPRA MOTIV ĂRII
RESURSELOR UMANE ………………………………………………………………. 64
2.3.2. MOTIVAREA ȘI SATISFAC ȚIA ÎN MUNC Ă…………………………………… 72
2.3.3. FORMAREA ȘI PREGATIREA CONTINU Ă A PERSONALULUI CA
INSTRUMENT DE MOTIVARE ……………………………………………………. 75
CAPITOLUL III
MANAGEMENTUL LOGISTICII SERVICIILOR DE URGEN ȚĂ
PROFESIONISTE………………………………………………………………………………………….. 84
3.1. MANAGEMENTUL
LOGISTICII: CONCEPT ………………………………………… 84
3.2. CON ȚINUTUL ȘI FUNCȚIILE MANAGEMENTULUI LOGISTICII ………. 88
3.3. LOGISTICA SERVICIILOR DE URGENȚĂ PROFESIONISTE………………… 93
3.3.1. ASIGURAREA CAPACIT ĂȚII TEHNICE ………………………………………. 97
3.3.2. ASIGURAREA CU RESURSE MATERIALE …………………………………. 100
3.3.3. MANAGEMENTUL ACHIZI ȚIILOR ……………………………………………. 103
3.3.4. ASIGURAREA CU RES URSE FINANCIARE………………………………… 114
3.3.5. INSPEC ȚIA MUNCII, PROTEC ȚIA MEDIULUI ȘI
SUPRAVEGHEREA TEHNIC Ă…………………………………………………… 119

3CAPITOLUL IV
MANAGEMENTUL CALIT ĂȚII TOTALE ÎN DOMENIUL
SERVICIILOR DE URGENȚĂ PROFESIONISTE………………………………………. 122
4.1. MANAGEMETUL CALITĂȚII TOTALE. CONCEPT ȘI PRINCIPII ……….. 122
4.2. ORIENTARE PE PROCESE ……………………………………………………………….. 126
4.3. LEADERSHIP-UL ÎN CADRUL MANAGEMENTULUI CALITĂȚ II
TOTALE ……………………………………………………………………………………………. 128
4.4. IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTERN DE ASISTARE
DECIZIONAL Ă. STUDIU DE CAZ LA INSPECTORATUL PENTRU
SITUAȚII DE URGENȚĂ “CRIȘANA“ AL JUDEȚULUI BIHOR……………. 130
4.4.1. SUBMODULUL ISUTEL……………………………………………………………. 133
4.4.2. MODULUL SIPER/SUBSIPER …………………………………………………… 135 4.4.3. MODULUL IS-IP-004 ……………………………………………………………….. 140 4.4.4. MODULUL ISULOG…………………………………………………………………. 141
CAPITOLUL V
DEZVOLTAREA ȘI PERFEC ȚIONAREA SISTEMULUI NAȚ IONAL DE
MANAGEMENT AL SITUA ȚIILOR DE URGEN ȚĂ – SMNSU …………………… 148
5.1. SITUA ȚIILE
DE URGENȚĂ: CONCEPT, CARACTERISTICI ……………….. 148
5.2. EFECTELE ȘI PREVENIREA SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ………………… 157
5.3. TIPOLOGIA ȘI REPARTI ȚIA TIPURILOR DE RISC GENERATOARE
DE SITUAȚII DE URGENȚĂ ………………………………………………………………. 168
5.4. SISTEMUL NAȚ IONAL DE MANAGEMENT AL SITUAȚIILOR DE
URGENȚĂ – SNMSU …………………………………………………………………………………………. 173
5.4.1. NECESITATEA ȘI SCOPUL SISTEMULUI NAȚ IONAL DE
MANAGEMENT AL SITUA ȚIILOR DE URGEN ȚĂ………………………. 173
5.4.2. ORGANIZAREA SISTEMULUI NA ȚIONAL DE MANAGEMENT
AL SITUA ȚIILOR DE URGEN ȚĂ – SNMSU ………………………………… 174
5.4.3. ORGANIZAREA INSPECTORATELOR JUDE ȚENE PENTRU
SITUAȚ II DE URGEN ȚĂ…………………………………………………………… 184
CAPITOLUL VI STRUCTURI ȘI MECANISME DE COOR DONARE A FOLOSIRII
RESURSELOR ÎN SITUA ȚII DE URGEN ȚĂ………………………………………………. 190
6.1. LOGISTICA
ACȚ IUNILOR DE INTERVEN ȚIE ÎN SITUAȚII DE
URGENȚĂ…………………………………………………………………………………………. 190
6.2. STRUCTURI NAȚ IONALE ȘI LOCALE DE COORDONARE ȘI
CONDUCERE A INTERVEN ȚIEI ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ …………….. 193
6.2.1. CENTRE DE COORDONARE ȘI CONDUCERE A
INTERVEN ȚIILOR ……………………………………………………………………. 193
6.2.2. PLANIFICAREA RESURSELOR DESTINATE GESTION ĂRII
SITUAȚ IILOR DE URGENȚĂ …………………………………………………….. 195
6.2.3. DOCUMENTE DE PLANIFIC ARE A RESURSELOR PENTRU
INTERVEN ȚIA ÎN SITUA ȚII DE URGEN ȚĂ DE AMPLOARE………. 200
6.2.4. METODE ȘI CĂI DE ÎMBUN ĂTĂȚIRE A PROCESULUI DE
PLANIFICARE A RESURSELOR PENTRU GESTIONAREA
SITUAȚ IILOR DE URGENȚĂ …………………………………………………….. 205
6.2.5. CONSIDERENTE PRIVIND ÎMBUN ĂTĂȚIREA REPARTI ȚIEI
FUNCȚIILOR DE SPRIJIN………………………………………………………… 209

46.3. STRUCTURI ȘI MECANISME INTERNA ȚIONALE DE ACTIVARE ȘI
COORDONARE A RESURSELOR DE INTERVEN ȚIE …………………………. 213
6.3.1. LOGISTICA ASIGUR ĂRII, ACTIV ĂRII ȘI UTILIZĂ RII
RESURSELOR PRIN STRUCTURI ALE ORGANIZA ȚIEI
NAȚIUNILOR UNITE………………………………………………………………… 213
6.3.2. STRUCTURI EUROPENE DE COORDONARE A R ĂSPUNSULUI
ÎN SITUA ȚII DE URGEN ȚĂ………………………………………………………. 217
6.3.3. ORGANISME DE COORDONARE A AC ȚIUNILOR DE
INTERVEN ȚIE ÎN SITUA ȚII DE URGEN ȚĂ, DIN CADRUL
ALIANȚEI NORD-ATLANTICE ………………………………………………….. 220
CAPITOLUL VII
SISTEME MODERNE DE MANAGEMENT AL SITUA ȚIILOR
(EVENIMENTELOR) DE URGEN ȚĂ. STUDIU DE CAZ -NATIONAL
INCIDENT MANAGEMENT SYSTEM (NIMS)-SUA …………………………………… 224
7.1. EVOLU ȚIA SISTEMULUI NAȚ IONAL DE MANAGEMENT AL
EVENIMENTELOR DE URGENȚĂ – NATIONAL INCIDENT
MANAGEMENT SYSTEM (NIMS)………………………………………………………. 225
7.2. ELEMENTELE DEFINITORII ALE NATIONAL INCIDENT
MANAGEMENT SYSTEM (NIMS)………………………………………………………. 227
7.3. COMUNICAREA ÎN CADRUL MANAGEMENTULUI SITUAȚIILOR
(EVENIMENTELOR) DE URGENȚĂ…………………………………………………… 231
7.3.1. CONCEPTE ȘI PRINCIPII…………………………………………………………. 231
7.3.2. CARACTERISTICILE COMUNICĂ RII ÎN EVENIMENTELE DE
URGENȚĂ ……………………………………………………………………………….. 233
7.4. SISTEMUL DE CONDUCERE A INTERVEN ȚIILOR(SCI) –
COMPONENT Ă MAJORĂ A MANAGEMENTULUI SITUAȚIILOR
(EVENIMENTELOR) DE URGENȚĂ…………………………………………………… 237
7.4.1. SECȚIA OPERA ȚII……………………………………………………………………….. 241
7.4.2. SECȚIA PLANIFICARE ………………………………………………………………… 245
7.4.3. SECȚIA LOGISTIC Ă…………………………………………………………………….. 248
CAPITOLUL VIII IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INFORMA ȚIONAL DE
ASISTARE DECIZIONAL Ă ÎN SITUA ȚII DE URGEN ȚĂ DE
AMPLOARE – STUDIU DE CAZ…………………………………………………………………. 258
8.1. DECIZIA,
ACTUL ȘI PROCESUL DECIZIONAL………………………………….. 259
8.2. CONCEPTE PRIVIND SISTEMELE DE ASISTARE DECIZIONAL Ă…….. 262
8.3. INIȚIEREA PROIECTULUI „PREVENIREA INUNDA ȚIILOR ȘI
REDUCEREA URMĂRILOR ACESTORA PRIN FUNDAMENTAREA
DECIZIILOR FOLOSIND UN SISTEM INFORMA ȚIONAL INTEGRAT” . 264
8.4. PLANIFICAREA ACTIVIT ĂȚILOR PROIECTULUI “PREVENIREA
INUNDA ȚIILOR ȘI REDUCEREA URMĂRILOR ACESTORA PRIN
FUNDAMENTAREA DECIZIILOR FOLOSIND UN SISTEM
INFORMA ȚIONAL INTEGRAT”…………………………………………………………. 278
8.5. EXECU ȚIA PROIECTULUI “PREVENIREA INUNDA ȚIILOR ȘI
REDUCEREA URMĂRILOR ACESTORA PRIN FUNDAMENTAREA
DECIZIILOR FOLOSIND UN SISTEM INFORMA ȚIONAL INTEGRAT” . 288
8.6. FINALIZAREA PROIECTULUI “PREVENIREA INUNDA ȚIILOR
ȘI REDUCEREA URMĂRILOR ACESTORA PRIN

5FUNDAMENTAREA DECIZIILOR FOLOSIND UN SISTEM
INFORMA ȚIONAL INTEGRAT”…………………………………………………………. 294
8.7. SISTEM DE ASISTARE DECIZIONAL Ă A EVACUĂRII ÎN
SITUAȚII DE URGENȚĂ – STUDIU DE CAZ ÎN CADRUL
INSPECTORATULUI PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
“CRIȘANA” AL JUDEȚULUI BIHOR ………………………………………………….. 296
8.8. IMPLEMENTAREA SISTEMULUI INFORMAȚ IONAL INTEGRAT
DE ASISTARE DECIZIONAL Ă ÎN SITUAȚII DE URGENȚĂ
(SSD-SU) – STUDIU DE CAZ LA INSPECTORATUL PENTRU
SITUAȚII DE URGENȚĂ “CRIȘANA” AL JUDEȚULUI BIHOR……………. 302
CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚ II PERSONALE…………………………………………….. 318
REFERIN ȚE BIBLIOGRAFICE ………………………………………………………………….. 324
ANEXE ………………………………………………………………………………………………………… 332

CUVINTE CHEIE

• Situaț ie de urgen ță;
• Funcție de sprijin;
• Sistem informa țional de asistare decizional ă;
• Managementul logisticii;
• Tipuri de risc;
• Modul;
• Evacuare.

6INTRODUCERE

În condițiile diversifică rii factorilor de risc și a creșterii intensit ății acestora, pe fondul
modifică rilor climatice care genereaz ă fenomene meteorologice de o frecven ță și
intensitate crescut ă, producerea unor situa ții de urgență cu efecte catastrofale pentru
populație, a devenit foarte probabil ă. Din nefericire, în ultimii ani și România a fost
grav afectat ă de inunda ții care au af ectat suprafeț e mari ale teritori ului, au produs
pierderi de vie ți omenești și pagube materiale cifrate la zec i de milioane de euro. Pentru
refacerea zonelor afectate precum și pentru ajutorarea persoa nelor sinistrate efortul
statului a fost unul considerabil. Interven ția efectivă pe timpul producerii acestor situa ții
de urgență precum și acțiunile întreprinse în faza de reabilitare și restabilire a st ării de
normalitate impun un management pe rformant din partea autorităț ilor responsabile în
scopul reducerii la maxim a efectelor negative ale fenomenelor produse.

Necesitatea perfec ționării sistemelor și mecanismelor de r ăspuns în situaț ii de urgență ,
pe baza unor studii de caz precum și a experien ței acumulate au condus la ini țierea și
realizarea acestei cercet ări. În acest contex t, tez
a abordeaz ă într-o viziune sistemic ă atât
managementul serviciilor profesioniste de urgen ță din Romania cât și problematica
gestionării situațiilor de urgen ță de amploare, obiectivele cercet ării vizând:
• analiza managementului serviciilor de urgen ță profesioniste și a gestion ării
situațiilor de urgen ță;
• identificarea oportunit ăților de modificare a prevederil or legislative în domeniul
situațiilor de urgen ță;
• dezvoltarea unor solu ții informatice pentru îmbun ătățirea managemnetului
instituțional și pentru asistarea decizional ă în situaț ii de urgen ță.

În scopul identific ării soluțiilor de optimizare a acestor dou ă domenii au fost studiate
sisteme similare din Statele Unite ale Am ericii, Marea Britanie, Olanda, Germania și
Belgia. Teza de doctorat analizeaz ă sistemul actual de formare a personalului serviciilor de
urgență profesioniste și de gestiune a carierei în acest domeniu fiind idenficate o serie
de probleme la nivel conceptual și de reglementare. Pe baza studierii unor sisteme

7aplicate de servicii similare din Europa, sunt propuse solu ții de optimizare a form ării
personalului operativ și a carierei în domeniul serviciilor de urgen ță profesioniste din
România. În scopul îmbun ătățirii managementului organiza ției, pe baza experien ței
acumulate în peste dou ăzeci de ani de activitate, au fost studiate și propuse a fi
îmbunătățite unele domenii de activitate. Asfel, pe durata stagiului de doctorat a fost
creat și implementat un sistem intern de asistare decizional ă care asigură optimizarea
proceselor de conducere și de execu ție a activit ății compartimentelor din cadrul
Inspectoratului pentru Situaț ii de Urgen ță “Crișana “ al Județ ului Bihor.

Pe durata studiilor doctorale a fost dezvoltat un nou concept privind evacuarea persoanelor în situa ții de urgență , fiind parcurse toate etapele necesare implement ării la
nivel național a acestuia. Astfel, la sfâr șitul anului 2007 s-a desf ășurat un studiu de
documentare pe durata exerci țiului interna țional Olimpyc Offspring în cadrul c ăruia au
fost evacuate peste 700 de personae din Tern euzen – Olanda în localitatea Zelzate –
Belgia. Acest eveniment a marcat ini țierea proiectului de realizare a aplica ției
informatice TEVAC, care a fost testată în 2008 cu ocazia exerci țiului intena țional EU –
HUROMEX 2008, conceptul și aplicația informatic ă fiind testate pe timpul evacuarii
reale a 160 de personae din localitat ea Gyula – Ungaria în localitatea Chi șineu Criș –
Rom
ânia. Generalizarea utiliz ării la nivel na țional a aplica ției TEVAC începând cu anul
2009 reflect ă utilitatea și fiabilitatea acesteia, teza prezentând în con ținutul să u detalii
privind aplica ția.
În conț inutul să u teza prezint ă comparativ concepte și structuri de management al
situațiilor de urgen ță din România, Europa și Statele Unite ale Americii. Pe baza
studiului au fost elabor ate propuneri privind îmbun ătățirea concep ției privind alocarea și
coordonarea resurselor, el aborarea unor reglement ări referitoare la constituirea și
activarea resurselor fina nciare necesare gestion ării situațiilor de urgen ță și adopatarea
unor reglementă ri tehnice privind resurs ele materiale de interven ție. Sunt deasemenea
propuse solu ții concrete de optimizare a sistemului de reparti ție a funcțiilor de sprijin pe
baza studierii strategiei cadru de r ăspuns din Statele Unite ale Americii.
În cuprinsul s ău teza de doctorat prezint ă proiectul de implem entare a unui sistem
informațional de asistare decizional ă în situații de urgen ță de amploare. Astfel, dup ă
prezentarea aspectelor teoreti ce referitoare la utilizarea metodei managementului prin

8proiecte în domeniul serviciilor de urgen ță profesioniste, sunt detaliate etapele parcurse
în cadrul proiectului "Prevenirea inunda țiilor și reducerea urm ărilor acestora prin
fundamentarea deciziilor folosind un sistem informa țional integrat" derulat în
cadrul Programului PHARE CBC RO-HU 2006. Deru lat integral pe dura ta stagiului de
doctorat, proiectul a fost ini țiat și implementat în cadrul Inspectoratului pentru Situa ții
de Urgență “Crișana” al județ ului Bihor în parteneriat cu Direc ția Apelor Cri șuri Oradea
și cu Directoratul pentru Aparar e Împotriva Dezastrelor al jude țului Hajdu – Bihar
Ungaria. Cu un buget de peste 800.000 eur o, proiectul a vizat optimizarea utiliz ării
resurselor destinate protec ției unui grup țintă de 600.000 locuito ri într-o zon ă
transfrontalier ă în care media anuala a pagubelor materiale din ultimii 30 de ani se
cifrează la peste 1,3 milioane euro.

Proiectul a fost finalizat cu succes la 28 februarie 2010, sistemele informatice
implementate în cadrul punctelor de comand ă ale celor dou ă instituții beneficiare
contribuind semnificativ la cre șterea calit ății managementului situa țiilor de urgen ță prin
asigurarea operativ ă a informa țiilor necesare lu ării deciziilor. El reprezint ă o premier ă în
acest domeniu și poate fi replicat la nivel national.
Considerăm că prin conț inutul său teza ofer ă so
luții de îmbun ătățire a managementului
situațiilor de urgen ță, prin caracterul s ău pragmatic putând constitui o surs ă de studiu
pentru profesioni știi în domeniu

METODE ȘI TEHNICI DE MANAGEMENT–PARTICULARIT ĂȚI SPECIFICE
SERVICIILOR DE URGEN ȚĂ PROFESIONISTE
În capitolul 1 teza prezint ă concepte consacrate privind sistemul de management al
organizației, principalele metode și tehnici de management și posibilit ățile de utilizare a
acestora în cadrul serviciilor de urgen ță profesioniste.
Exercitarea func țiilor și relațiilor de management la nivelul fiec ărei organiza ții se
realizează prin sistemul de management. Definit ca “ ansamblul elementelor cu caracter
decizional, organizatoric, informa țional, motiva țional etc. din cadrul organiza ției, prin
intermediul c ăruia se exercit ă ansamblul proceselor ș i relațiilor de management în
vederea ob ținerii unei eficacit ăți și eficiențe cât mai mari” (Nicolescu, Verboncu,

92008:177), sistemul de management din organiza ția modern ă are la baz ă un complex de
principii, reguli și cerințe care asigură modelarea sa corespunz ător preceptelor științei
managementului. Metoda managerial ă este definit ă ca fiind “o construc ție managerial ă
coerentă și riguroasă, ce încorporează faze, componente, reguli etc. precis conturate,
prin intermediul c ăreia se exercit ă un segment restrâns al proceselor sau rela țiilor
manageriale dintr-o organiza ție, cu efecte localizate de regul ă la nivelul unui num ăr
redus de manageri ș i compartimente din organiza ție” (Nicolescu, Verboncu,
2008:193). O defini ție mult mai pragmatic ă prezintă metodele de management ca
“modalităț i practice de alocare în timp și spațiu a resurselor materiale, umane,
financiare și informa ționale ale firmei” (Ilieș, Lazăr, Mortan, Popa, Lungescu, Vere ș,
2006: 191).

Aceste metode se folosesc pentru rezolvarea cât mai eficient ă a unor probleme specifice
diferitelor func ții ale managementului, ele având rolul de a asigura cunoa șterea
evenimentelor și faptelor curente, opera ționale care se desf ășoară într-o organiza ție. Cu
ajutorul lor, managerii influen țează pozitiv evolu ția proceselor pe m ăsura derul ării lor.
Dimensiunea științifică a tabloului de bord presupune citirea rapid ă a informa țiilor pe
care acesta le cuprinde. Pent ru realizarea unei asemenea func ții se apeleaz ă la forme de
vizualizare variate, cele mai frecvente fiind men ționate deja: tabele de valori, grafice și
forme mixte (tabele de valori asociate cu gr afice). Machetele tabloului de bord trebuie s ă
asigure: satisfacerea nevoilor informa ționale ale beneficiarilo r; îndeplinirea funcț iilor
tabloului de bord; reg ăsirea caracteristicilor aceste i tehnici manageriale.

Metoda tabloului de bord este folosită cu succes la nivelul Inspectoratului pentru
Situaț ii de Urgen ță „CRIȘANA” al jude țului Bihor, unde a fost conceput un tablou de
bord care sintetizeaz ă indicatorii de performan ță ai serviciului, oferind posibilitatea
efectuării unor analize operative, identific ării disfuncț ionalităț ilor și fundament ării unor
decizii pentru îmbun ătățirea calității misiunilor.

Trebuie men ționat faptul c ă indicatorii calitativi și cantitativi stabili ți și urmăriți în
cadrul tabloului de bord rezult ă din criteriile opera ționale privind funcț ionarea
inspectoratelor jude țene pentru situa ții de urgență , monitorizarea acestora asigurând
informațiile necesare pentru corectarea eventualel or erori în îndeplinirea misiunilor.

10Forma actual ă a tabloului, prezentat ă în anexa 1, este rezultatul unui proces de
îmbunătățire iniț iat în anul 2004. Informa țiile din tabloul de bord sunt analizate de
managementul institu ției în ș edințe de lucru s ăptămânale, unde sunt stabilite operativ și
măsurile care se impun pentru înl ăturarea deficien țelor. Urm ărirea indicatorilor
prevăzuți în tabloul de bord este un proces continuu care se desf ășoară de către centrul
operațional, concluziile rezultate fiind prezentate în analize semestriale și anuale ale
situației operative a inspectoratului.

Anexa 1

FORMAREA ȘI PREGĂ TIREA CONTINU Ă A PERSONALULUI

Capitolul 2 al tezei este consacrat prezent ării rolului și importan ței resurselor umane în
cadrul inspectoratelor pentru situa ții de urgen ță. O analiză obiectivă asupra modului de
organizare, desf ășurare și evaluare a preg ătirii continue a personalului serviciilor de
urgență profesioniste, conduce la o serie de observații critice , dintre care pot fi
evidențiate următoarele:
• caracterul preponderent dirijat al preg ătirii, determinarea nevoilor de preg ătire
individuală de că tre șefii nemijloci ți și implicit a formelor de preg ătire, determin ă
o inițiativă redusă pe acest segment din partea personalului;

11• deși stabilite anual, obiectivele preg ătirii continue au un grad de generalitate
ridicat și nu reflect ă în totalitate necesit ățile de preg ătire ale personalului;
• accesul la literatura de specialitate precum și posibilit ățile de participare la
manifestări cu caracter științific, în vederea document ării, sunt limitate;
• formele concrete de desf ășurare a procesului preg ătirii continue nu sunt adaptate
cerințelor actuale, baza material ă necesară unei preg ătiri de calitate fiind asigurat ă
în mică măsură.
În perioada 2009-2010 s-a desfaș urat un studiu de documentare la Brigada de Pompieri
Greater Manchester, Marea Britanie, ini țiat de Inspectoratul pentru Situa ții de Urgență
“CRIȘANA” al jude țului Bihor printr-un program finanț at din fonduri europene.
Concluziile acestui studiu sunt sistematizate în analiza SWOT. Pe baza concluziilor
rezultate din analiz ă a fost identificat ă oportunitatea dezvolt ării unui proi ect care s ă
vizeze îmbun ătățirea sistemului de formare a pers onalului operativ, prin urmatoarele
obiective:
• Întocmirea unui document similar RISPM – Regulamentul instruc ției de
specialitate al pompierilor militari, într-o concep ție nouă, pe b aza analizei
documentelor similare utilizate în Anglia;
• Detalierea sistemului de c onducere în teren a interven ției, prin adaptarea
sistemului englez ICS- Incident Command System;
• Definirea competen țelor la toate nivelu rile, similar sistemului englez. Pentru
fiecare competen ță vor fi reglementate modalit ățile de formare, instruire, antrenare
și evaluare, pe niveluri, similar sistemului definit pentru paramedici ;
• Redefinirea ghidului carierei pe baza principiului evolu ției în carier ă prin
dobândirea de competen țe;
• Documentarea necesarului de resurse de interven ție prin identificarea în alte țări a
unor accesorii de interven ție care pot cre ște eficacitatea ac țiunilor de interven ție
sau siguran ța personalului;
• Traducerea unor filme și a unor materiale scrise, destinate pregă tirii personalului
operativ;
• Reanalizarea concep ției privind distribuț ia geografică și organizarea subunit ăților
de pompieri (subunit ăți puține și mari versus subunit ăți multe și mici) ;
• Identificarea unor soluț ii informatice pentru eficientizarea procesului de preg ătire-
evaluare (intranet prin VPN, simila r sistemului folosit în Manchester) ;

12• Optimizarea activit ății de dispecerat în situa ții de urgen ță de amploare (num ăr
mare de apeluri și intensificarea fluxului informa țional) prin utilizarea unor solu ții
informatice.

Aceste obiective vizeaz ă îmbunătățirea capacit ății de răspuns la nivel opera țional, tactic
și strategic. Pe de alt ă parte, eficien ța acțiunilor de interven ție depinde de trei factori:
nivelul de instruire al personalului op erativ, dotarea serviciilor de urgen ță profesioniste
și timpul de r ăspuns. Implementarea sistemului de formare și pregătire continu ă a
personalului operativ, se propune a fi realizat sub forma unui proiect care se va dezvolta
în sistem pilot, de jos în sus pe pa tru niveluri: subunita te, inspectorat jude țean, nivel
regional și nivel național.

Figura 2. 1. Harta cu dispunerea Centrelor regionale de preg ătire a personalului (propunere)
Centrele de formare na ționale vor fi create pe tipuri de competen țe, iar loca țiile acestor
centre vor putea fi stabilite în func ție de spațiile de instruire și cazare, dotarea logistic ă
și disponibilitatea resu rselor umane. Pentru fiecare competen ță, cum ar fi “salv ări pe
verticală”, “salvări din mediu acvatic”, “cercetarea cauzelor de incendiu”, “interven ție
în medii toxice”, vor fi reglementate modalit ățile de formare, instruire, antrenare și
evaluare, pe niveluri, sim ilar sistemului definit pentru paramedici, astfel:
• Centru na țional de formare a formatorilor (ex. paramedici: Tg. Mure ș pentru
paramedici);
C1
C2
C7
C3
C4
C5
C6

13• Centre regionale de instruire a speciali știlor din subunit ățti (ex. paramedici: Ia și,
Bihor, Timi șoara);
• Coordonator jude țean al programului de antrenare a speciali știlor (ex. paramedici:
asistent medical în cadrul Centrului Opera țional);
• Pregătirea continu ă în subunit ăți.

Dezvoltarea sistemului se poate realiza prin implicarea tuturor resurselor umane proprii
disponibile, care vor fi angr enate în proiect în funcț ie de competen țe (cunoașterea
limbilor str ăine, informatic ă, etc.) ș i de experien ță (în activit ăți de management,
experiență acumulată în urma participă rii la interven ții, la exerci ții, cursuri sau misiuni
internaționale). Experien ța colabor ării cu servicii similare din țări precum Anglia,
Olanda, Belgia, Germania, a dus la concluzia c ă bunele practici și lecțiile învățate ale
acestora pot fi preluate. Pentru a dep ăși barierele lingvistic e este preferabil ă colaborarea
cu țări anglosaxone.

IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM INTERN DE ASISTARE DECIZIONAL Ă
ÎN CADRUL INSPECTORATULUI PENTRU SITUA ȚII DE URGEN ȚĂ
„CRIȘANA” AL JUDE ȚUL UI BIHOR – STUDIU DE CAZ

Analizând rezultatele implementarii unor sisteme informatice în institu ții similare din
țări precum Anglia, Germania, Olanda sau Be lgia care au avut ca scop principal
creșterea calit ății în procesul managerial, am ini țiat pe timpul stagiului de preg ătire
realizarea unui sistem informa țional intern de asistare decizional ă, care să asigure
optimizarea activităț ilor care se desf ășoară în cadrul inspectoratului precum și
asigurarea informa țiilor necesare lu ării deciziilor. Teza prezint ă în capitolul 4 sistemul
creat și implementat în cadrul institu ției. Proiectul a presupus angrenarea exclusiv ă a
resurselor umane proprii ale Inspectoratului pentru Situa ții de Urgen ță “Criș ana” al
Județului Bihor, ceea ce a dus la durata relativ mare de derulare a proiectului, în
perioada 2007 – 2010. Astfel, s-a început cu identificarea resurselor umane ale că ror
competen țe să le permit ă să aducă valoare adaugat ă proiectului.
Echipa de proiect a fost extins ă pe măsura dezvoltă rii iterative a sistemului informatic,
incluzând specialiș ti din noile domenii abordate, capabili s ă formuleze specifica ții
tehnice valide.

14

Figura 4. 1. Structura sistemului int ern de asistare decizional ă

În continuare sunt prezentate modulele Sistemului Intern de Asistare Decizional ă,
abreviat în continuare S1AD. Sistemul este structurat pe patru module, pe criteriul
categoriei informa țiilor gestionate pentru men ținerea permanent ă a imaginii
utilizatorilor , astfel:
A. ISUTEL este o agend ă telefonic ă destinată membrilor CJCCI sau CJSU, con ținând
toate datele de contact care ar putea fi folosite în procesul de gestionare a situa țiilor
de urgență de amploare. Oric e modificare operată în aceast ă bază de date este
înregistrat ă împreună cu data, ora și numele utilizatorului car e a efectuat-o, existând
posibilitatea revenirii la va lorile anterioare ale câmpur ilor modificate. Apelul poate
fi efectuat direct din interfa ța programului, nefiind necesar ă formarea numerelor de
telefon sau utilizarea unui aparat telefonic;

Figura 4. 2. Interfața submodulului ISUTEL
(Sursa : Îndrumător de utilizare a aplica ției ISUTEL)

15B. SubSiper asigur ă înregistrarea pozi ției curente a întregului personal al institu ției.
Această aplicație permite înregistrarea prezen ței la serviciu, a particip ării la misiuni,
a părăsirilor de garnizoan ă și a încadr ării funcțiilor din serviciul operativ și a celui
interior atât la nivelul subunit ăților cât și la nivelul sediului inspe ctoratului.
Aplicaț ia genereaz ă de asemenea rapoarte zilnice și de sintez ă care pot fundamenta
decizii în domeniul planific ării și organizării activităților curente ale institu ției;

Figura 4. 3. Interfața modulului SIPER
(Sursa : Îndrumător de utilizare SIPER – Ră spândirea personalului)

C. IS-IP-004 asigură înregistrarea în baze de date a activit ăților și a documentelor din
domeniul prevenirii situa țiilor de urgen ță, având patru sec țiuni: Prevenirea
incendiilor, Avizare autorizare, Protec ția civilă și Pregătirea popula ției;

Figura 4. 4. Interfața de introducere a datelor, specific ă programelor înglobate în modulul IS-
IP-004
(Sursa : Îndrumător de utilizare Prevenirea Situa țiilor de Urgen ță IS – IP – 004)

16D. IsuLOG este modulul care asigur ă gestionarea datelor privind dotarea cu mijloace și
materiale de interven ție a serviciilor de urgen ță profesioniste, fiind structurat pe
patru secțiuni: Înzestrare, Exploatare, Asisten ță tehnică, Asigurare tehnico material ă
și administrativ ă.

Figura 4. 5. Extras din meniul fiec ărei sfere a modulului IsuLOG
(Sursa : Îndrumător de utilizare Mijloace și înzestrare ISU – ISULOG)

SISTEMUL JUDE ȚEAN DE EVIDEN ȚĂ ȘI PLANIFICARE A RESURSELOR
DIN ECONOMIA NA ȚIONALĂ , PENTRU SITUA ȚII DE URGEN ȚĂ

Lucrarea prezintă în cadrul capitolului 6 aspecte legate de structurile și mecanismele de
coordonare a folosirii resurselor în situaț ii de urgen ță, cele mai importante fiind
prezentate în sintez ă în cele ce urmeaz ă.
Resursele agen ților economici pot juca un rol determinant în limitarea efectelor
dezastrului, dar pentru activarea lo r este nevoie atât de cunoa șterea datelor privind tipul,
cantitățile și disponibilitatea acestora, cât și de un sistem de anunț are rapid ă a
deținătorilor despre solicitare. Este evident c ă ambele condi ții nu pot fi asigurate decât
prin utilizarea de solu ții informatice.

17Din studiul realizat la nivelul jude țului Bihor ș i analizând legisla ția care reglementeaz ă
problema rechizi ționării bunurilor, s-a ajuns la concluzia c ă sistemul actual poate fi
radical îmbun ătățit. Astfel, s-a constatat că Registrul Comer țului deține date despre
36184 operatori economici, dar nu de ține date privind domeniul real de activitate,
codurile CAEN nereflectând întotdeauna activitatea curent ă. De asemenea , această
instituție nu deține date privind mijloacele de transport de ținute de aceste persoane
juridice, această informație fiind de ținută de Serviciul public comunitar regim permise
de conducere și înmatricul ări din subordinea Institu ției Prefectului.

Instituția care filtreaz ă și verifică aceste informa ții este Oficiul de Mobilizare a
Economiei și Pregătirea Teritoriului pentru Apă rare, abreviat în continuare OMEPTA,
aflat în subordinea Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale. Acest oficiu, aflat de asemenea în subordinea Institu ției Prefectului, creaz ă o bază de date cu agen ții
economici care de țin resurse rechizi ționabile, cuprinzând aproxi mativ 150 de astfel de
agenți. Însă, această bază de date es
te actualizat ă anual, fiind în cea mai mare parte a
timpului neconform ă cu realitatea, în condiț iile dinamicii din economie ș i a mobilit ății
acestor resurse. Mai mult d ecât atât, nu se realizeaz ă o eliminare automat ă din baza de
date a autovehiculelor care sunt scoase din circula ție, neexistând o solu ție informatic ă
pentru corelarea datelor de ținute de OMEPTA cu cele de la serviciul înmatricul ări. De
asemenea, aplica ția informatic ă utilizată în prezent la aceast ă instituție este realizat ă
într-un limbaj de programare care nu ofer ă posibilități reale de interogare.
În aceste condi ții, la ISU Bihor, se creaz ă o aplica ție informatic ă care să permită
integrarea datelor de ținute de OMEPTA, în baza de date privind resursele de interven ție
ale inspectoratului, urmând ca în cazul iminen ței sau producerii unui dezastru,
deținătorii de resurse s ă fie contacta ți operativ în vederea valid ării datelor despre
resursele disponibile sau pentru solicitarea acestora. Această soluție este una par țială, studiul relief ând o alternativ ă mai eficient ă dar care
implică modifică r
i legislative. Astfel, prin crearea obligativit ății actualiz ării de către
deținător a datelor despre situa ția resurselor proprii, rele vante pentru gestionarea
situațiilor de urgen ță, utilizând o aplica ție web care s ă ruleze prin intranet, s-ar crea
premisele constituirii unei baze de date ac tualizate, sarcina OMEPTA fiind limitat ă la
verificarea acestor date pe teren. O solu ție similară este adoptat ă în Olanda pentru

18operatorii economici care desf ășoară activități cu risc mare, ace știa fiind obliga ți să
actualizeze date cum ar fi tipul și cantitățile substan țelor periculoase manipulate sau
procesate, informaț ie extrem de util ă pentru protejarea populaț iei din zon ă sau a
personalului de interven ție în cazul producerii unui accident.

O altă problem ă legată de accesul la date privind resu rsele, o constituie lipsa unor
nomenclatoare adaptate acestor nevoi. Astfel , prin Ordinul Oficiului Central de Stat
pentru Probleme Speciale nr. 63/ 18.08.2004 este reglementat nomenclatorul bunurilor
rechiziț ionabile, dar structura și denumirea produselor nu co respund formatului necesar
gestionării unei situa ții de urgen ță, el incluzând caracteristici ale mijloacelor tehnice
nerelevante pentru domeniul situa țiilor de urgen ță.

Având în vedere că atât resursele proprii institu țiilor din cadrul SNMSU cât și cele din
economia na țională sunt gestionate unitar se impune c onstituirea unei baze unice de date
ceea ce implic ă crearea unui nomenclator universal privind resursele destinate
intervenției în situa ții de urgen ță. Acest nomenclator ar trebui s ă permită gruparea
mijloacelor sau materialelor de interven ție pe categorii, subcategorii și tipuri, ceea ce ar
permite atât accesul la date detaliate cât și generarea unor rapoarte sintez ă, extrem de
utile în luarea deciziilor la nivel strategic.
În cadrul studiului au fost analizate de asemenea reglement ările europene în domeniu,
cel mai relevant document în contextul a bordat fiind Regulamentul nr. 2151 din 16
decembrie 2003, privind Vocabularul comun al achizi țiile publice (CPV), emis de
Consiliul Uniunii Europene. Acest nomenclator este creat în concordan ță cu
„Clasificarea centrală provizorie a produsel or (CPC) a Organizaț iei Națiunilor Unite,
Nomenclatorul statistic al activita ților economice din Comunitatea European ă (NACE
rev. 1) ș i Nomenclatura Combinat ă (NC).”
Totuși, acest nomenclator este extrem de comp lex, fiind conceput ca un sistem unic de
clasificare aplicabil achizi țiilor publice, cu scopul de a unifica referin țele folosite de
entitățile și autoritățile contractante pentru descrierea obiectului achizi ției și pentru
depășirea barierelor lingvistice. Se impune f iltrarea reperelor în scopul accesului u șor la
informațiile relevante, dar este extrem de important ă integrarea acestui nomenclator în
sistemele informatice asociate logisticii în domeniul situa țiilor de urgen ță.

19Concluzia este c ă singura institu ție de la nivel jude țean care de ține date privind
resursele disponibile, OMEPTA, utilizeaz ă un alt nomenclator.

În ipoteza constituirii unei baze de date privin d resursele disponibile care pot fi utilizate
în situaț ii de urgen ță de amploare, activarea rapid ă a acestora poate fi realizat ă doar
utilizând sisteme informatice complexe.

În lipsa unei planific ări logistice și a unui astfel de sistem, verificarea disponibilit ății și
solicitarea resurselor s-ar f ace prin apeluri telefonice , ceea ce ar duce la cre șterea
exponențială a duratei derul ării acestui proces. Astfel, în urma unui experiment practic
desfășurat în dispeceratul Inspectoratului pentru Situa ții de Urgen ță „Criș ana” al
Județului Bihor, s-a ajun s la concluzia c ă durata unui apel telef onic simplu în care se
comunică un mesaj con ținând 5 cuvinte este de un minut.
În cazul unei conversa ții bidirecționale în cadrul că reia este comunicat un volum mai
mare de informa ții, durata acestora poate ajunge la cinci minute. Astfel, durata totală
poate ajunge la 16 ore în cazul a 200 de convorbiri. De și ipoteza actualiz ării bazelor de
date utilizând numai sisteme informatice este pu țin probabil ă, folosirea acestui sistem
cu 70 % dintre de ținătorii de resurse, constituie un obiectiv realizabil.
Pentru aceasta este necesară parcurgerea urm ătoarelor etape:
• crearea nomenclatorulu
i unic de resurse pentru interven ții la dezastre;
• proiectarea structurii bazelor de date privind resursele;
• realizarea unei aplica ții informatice tip web care s ă permită accesul adecvat la
informații relevante priv ind resursele;
• crearea leg ăturilor de date VPN – reț ea privată virtuală – între de ținătorii de
resurse și instalarea aplica ției informatice în toate loca țiile conectate la aceast ă
rețea;
• stabilirea mecanismului de schimb de date în format standard între de ținătorii de
resurse și inspectorat;
• testarea sistemului;
• instruirea personalului privind utilizarea aplica ției.

20PROPUNERI DE ÎMBUN ĂTĂȚIRE A PROCESULUI DE PLANIFICARE A
RESURSELOR PENTRU GESTIONAREA SITUA ȚIILOR DE URGEN ȚĂ

În scopul îmbună tățirii procesului de planificare a resurselor pentru gestionarea
situațiilor de urgen ță, se consideră oportună realizarea unei analize comparative a
sistemului na țional de atribuire a func țiilor de sprijin cu sisteme similare din str ăinătate.
Folosirea pentru prima dat ă în legisla ție a termenului „func ție de sprijin” impune
definirea termenului. Ca efect a omiterii acestei definiț ii, în HGR 2288 sunt prev ăzute
funcții de sprijin care constituie activit ăți curente sau activit ăți care se realizeaz ă
premergător și fără legătură directă cu situația de urgen ță.
Pentru a putea continua ra ționamentul, se propune urm ătoarea defini ție: „ Funcția de
sprijin reprezint ă o categorie de activităț i în legătură direct ă cu o situaț ie de urgen ță,
destinate sprijinirii activit ățilo
r de răspuns, desf ășurată premergător, pe timpul sau
după producerea situa ției de urgen ță, pentru revenirea la starea de normalitate (sau
reabilitarea zonei).”
În ipoteza acestei defini ții, formulat ă pe baza analizei modului în care func țiile de
sprijin au fost definite în alte țări, rezultă că actul normativ poate fi îmbun ătățit, în
continuare fiind prezentate argumente în acest sens. Astfel, pot fi eliminate func ții de
sprijin care reprezint ă activitatea curent ă. Concret, este vorba de sec țiunea C
„Evaluarea riscurilor specifice ” a funcției de sprijin „ Monitorizarea pericolelor și
riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora ” și de funcția de sprijin
nr. 3 „ Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor”. Unele funcț ii de sprijin, de și
sunt legate de gestionarea situa ției de urgen ță, presupun activit ăți implicite, desf ășurate
de orice institu ție care îndepline ște funcț ii de sprijin. Acest lucru rezult ă și din faptul c ă
sunt repartizate c ătre „fiecare organ al administra ției publice centrale de specia
litate pe
domeniul lui de activitate ”. Simplul fapt c ă o activitate este realizat ă de toate institu țiile,
o elimină din lista celor care pot constitui func ții de sprijin.
Este cazul func ției de sprijin de la nr.18 din tabelul „ Logistica interven țiilor: asigurarea
bazei materiale pentru realizarea func țiilor de sprijin ”, care nu este necesară , deoarece
fiecare institu ție care intervine se ocup ă implicit de logistica propriilor ac țiuni de
intervenție iar necesit ățile suplimentare sunt acoperite prin func ții de sprijin. Toate

21aceste argumente au fost grup ate în tabelul 6.3., care prezint ă sintetic modific ările
propuse și care, în principal, constau în:
• eliminarea a cinci func ții de sprijin;
• gruparea a patru func ții de sprijin în dou ă;
• modificarea denumirii a patru func ții de sprijin;
• introducerea a dou ă noi funcții de sprijin.

Se ajunge, astfel, la un num ăr de 15 func ții de sprijin, similar modelelor american și
olandez, ceea ce poate constitui un argument viabil având în vedere experien ța acestor
țări în managementul riscului. Se consider ă, de asemenea, oportun ă gruparea func țiilor
de sprijin în patru categorii , conform tabelului.

Tabelul 6. 1. Argumentarea propunerilor de modificare a func țiilor de sprijin

Nr.
crt. Funcțiile de sprijin precizate
în HGR 2288/2004 Nr. crt. Funcțiile de sprijin
propuse Argument
1 Monitorizarea pericolelor și
riscurilor specifice, precum
și a efectelor negative ale
acestora Constituie activitate
curentă – rutină
2 Informarea, în științarea și
avertizarea Activităț ile specifice acestui
domeniu sunt reglementate prin
protocoale (ex.: protocol de
transmitere a mesajelor de prevenire
către mass-
-media)
3 Planificarea și pregătirea
resurselor și serviciilor Nu este func ție de sprijin,
constituind atribut al fiec ărei
structuri
4 Comunica ții și informatică 14 Comunica ții și
tehnologia informa ției
5 Căutarea, descarcerarea,
salvarea persoanelor 2 Căutare, descarcerare
și salvare
6 Evacuarea persoanelor,
populației sau bunurilor
periclitate 7 Asigurarea evacu ării,
cazării și adăpostirii Cele două funcții de sprijin (6 și
14) sunt conexe
7 Acordarea asisten ței
medicale de urgență
8 Prevenirea îmbolnă virilor în
masă 6 Sănătate public ă și
asistență medicală Sunt atribu ții ale acele iași
structuri iar activit ățile sunt
conexe
9 Localizarea și stingerea
incendiilor 1 Stingerea incendiilor Stingerea incendiilor implic ă
operațiunea de localizare
10 Neutralizarea efectelor
materialelor periculoase 3 Neutralizarea efectelor materialelor
periculoase

22
Nr.
crt. Funcțiile de sprijin precizate
în HGR 2288/2004 Nr. crt. Funcțiile de sprijin
propuse Argument
11 Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de
intervenție, persoanelor
evacuate și altor resurse 11 Asigurarea transportului for țelor
și mijloacelor de
intervenție,
persoanelor evacuate și altor resurse
12 Efectuarea lucr ărilor publice
și inginere ști la construcț iile,
instalațiile și amenaj ările
afectate 12 Asigurarea
funcționării rețelelor
de utilitate publică și
executarea lucr ărilor
genistice Expresia „rețea de utilitate
publică" presupune inclusiv
rețeaua de c ăi de comunica ții,
instalațiile de ap ă, canal.
Detalierea se va face în
procedură
13 Asigurarea apei și hranei
pentru persoanele și
animalele afectate sau evacuate 8 Asigurarea apei și
hranei pentru
persoanele și
animalele afectate sau
evacuate
14 Asigurarea cază rii și
adăpostirii persoanelor
afectate sau evacuate 7 Asigurarea evacu ării,
cazării și adăpostirii Cele două funcții de sprijin, 6 și
14, sunt conexe
15 Asigurarea energiei pentru
iluminat, înc ălzire și alte
utilități 13 Asigurarea energiei
electrice și termice Au fost folosiț i termenii de
energie electric ă și termic ă,
pentru c ă includ termenii
„iluminat" și „încălzire"
16 Efectuarea depolu ării și
decontamin ării 4 Efectuarea depoluă rii
și decontamin ării
17 Menținerea și restabilirea
ordinii publice 5 Menținerea și
restabilirea ordinii
publice
18 Logistica interven ției Fiecare institu ție care intervine
se ocupă de logistica interven ției
iar necesit ățile suplimentare sunt
acoperite prin alte func ții de
sprijin (Func ția de sprijin 11)
19 Reabilitarea zonei afectate 15 Reabilitarea zonei
afectate
20 Acordarea de ajutoare de
primă necesitate, desp ăgubiri
și asisten ță social ă și
religioasă
9 Asistență zootehnic ă
și interven ții în
agrucultur ă
10 Gestionarea
informaț iilor despre
victime și persoane
dispărute
Legenda:

Funcția de
sprijin
propusă a fi
eliminată Funcția de
sprijin cu
denumire
modificat ă Functia de
sprijin unit ă cu
altă funcție de
sprijin Functia de
sprijin nou
introdusă

23PROPUNERI DE ÎMBUN ĂTĂȚIRE A REPARTIȚ IEI FUNCȚ IILOR DE
SPRIJIN

Plecând de la modul în care func țiile de sprijin au fost repart izate în S.U.A., tabelul 6.6.
sintetizeaz ă propunerea de clas ificare a institu țiilor din punctul de vede re al rolului avut
în îndeplinirea unei func ții de sprijin. Astfel, se propune ca r ăspunderea pentru
îndeplinirea unei func ții de sprijin s ă revină unei singure instituț ii, aceasta având rol
principal , notat în continuare P. Celelalte institu ții implicate în asigurarea respectivei
funcții de sprijin, sunt coordonate de institu ția cu rol principal, acestea având un rol
secundar , notat cu S. Avantajul solu ției propuse const ă în faptul c ă, în acest fel, doar 15
instituții sunt implicate în luarea deciziilor, fiind reprezentante în cadrul CJCCI, urmând
ca fiecare s ă gestioneze realizarea func țiilor de sprijin coordonând ac țiunile institu țiilor
cu rol secundar. În acest context, se propune urm ătoarea definiț ie pentru sintagma „grup
de suport tehnic: „grup de persoane care reprezint ă în cadrul CNCCI/CJCCI,
instituțiile cu rol principal în îndeplinirea func țiilor de sprijin” . Astfel, la producerea
unui eveniment de urgen ță de amploare, reprezentantul institu ției care de ține rolul
principal în îndeplinirea unei anumite func ții de sprijin, va asigura leg ătura dintre
CJCCI și instituția sa, și va coordona ac țiu nile institu țiilor cu rol secundar în
îndeplinirea respectivei func ții de sprijin.

Tabelul 6. 2. Instituții cu rol principal (P) respectiv secundar (S) în îndeplinirea func țiilor de sprijin
Servicii de
urgență Asistență
evacuați/sinistrați și
animale Infrastructur ă
Func ția de sprijin

Ministere
Organe
Centrale și
Organizații
Neguvernamentale
Stingerea incendiilor
Căutare, descarcerare ș i salvare
Neutralizarea efectelor materialelor periculoase
Efectuarea depolu ării și decontamin ării
Menținerea și restabilirea ordinii publice
Acordarea asisten ței medicale si asigurarea
sănătății publice
Asigurarea evacu ării, cazării și adăpostirii
Asigurarea apei ș i hranei pentru persoane și animale
Asistență zootehnic ă si interven ții in agricultur ă
Gestio narea informa țiilor despre victime și
persoane disp ărute. Acordarea asisten ței psihologice
Asigurarea c ăilor de comunica ție rutieră și feroviară
și a mijloacelor de transport pentru persoane și bunuri
Asigurarea func ționării rețelelor de utilitate public ă
și executarea lucr ărilor genistice
Asigurarea energiei electrice și termice
Comunica ții și tehnologia informa ției
Reabilitarea zonei afectate
Ministerul Administra ției
și Internelor P P S S P S P P P P S S
Ministerul Economiei și
Comerțului S P S S S S P P S

24Servicii de
urgență Asistență
evacuați/sinistrați și
animale Infrastructur ă
Func ția de sprijin

Ministere
Organe
Centrale și
Organizații
Neguvernamentale
Stingerea incendiilor
Căutare, descarcerare ș i salvare
Neutralizarea efectelor materialelor periculoase
Efectuarea depolu ării și decontamin ării
Menținerea și restabilirea ordinii publice
Acordarea asisten ței medicale si asigurarea
sănătății publice
Asigurarea evacu ării, cazării și adăpostirii
Asigurarea apei ș i hranei pentru persoane și animale
Asistență zootehnic ă si interven ții in agricultur ă
Gestio narea informa țiilor despre victime și
persoane disp ărute. Acordarea asisten ței psihologice
Asigurarea c ăilor de comunica ție rutieră și feroviară
și a mijloacelor de transport pentru persoane și bunuri
Asigurarea func ționării rețelelor de utilitate public ă
și executarea lucr ărilor genistice
Asigurarea energiei electrice și termice
Comunica ții și tehnologia informa ției
Reabilitarea zonei afectate
Ministerul
Transporturilor,
Construcțiilor și
Turismului S S S S S P
Ministerul S ănătății S S S S P S S S S
Ministerul Comunica țiilor
și Tehnologiei Informa ției S P S
Ministerul Agriculturii,
Pădurilor și Dezvolt ării
Rurale S S P S S S
Ministerul Mediului și
Gospodă ririi Apelor S S P S S S
Administra ția Națională a
Rezervelor de Stat S S S S
Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale S S S S S
Serviciul de
Telecomunica ții Speciale S S S

SISTEMUL DE CON DUCERE A INTERVEN ȚIILOR (SCI), COMPONENT Ă A
MANAGEMENTULUI SITUA ȚIILOR (EVENIMENTELOR) DE URGEN ȚĂ.
STUDIU DE CAZ

În capitolul 7 teza prezint ă unul dintre cele mai performante sisteme de management al
situațiilor de urgen ță din lume – National Incident Ma nagement System (NIMS), SUA.
Sistemul de management al evenimentelor de urgen ță (NIMS) reprezintă o abordare
sistematic ă care integreaz ă cele mai bune procedee și metode într-un cadru na țional
unitar de gestionare a evenimentelor de urgen ță, definită ca totalitatea activit ăților de
prevenire, protec ție, ră spuns, reducere a riscului și revenire. Acest cadru formeaz ă baza
interoperabilit ății și compatibilit ății care asigur ă integrarea opera țiunilor de r ăspuns a

25organizațiilor publice și private într-o manier ă eficientă. În cadrul NIMS, Sistemul de
Conducere a Interven țiilor (SCI) constituie un m ecanism flexibil de management
interinstitu țional al evenimentelor de urgen ță, în care sunt implicate institu ții
guvernamentale, nonguvernamentale și organiza ții din sectorul privat.

SCI este un sistem de management , general valabil, conceput s ă asigure managementul
eficace și eficient al evenimentelor de urgen ță prin integrarea echipamentelor,
personalului, procedurilor și a mijloacelor de comunica ții în cadrul unei structuri
organizaționale unitare. El este pr oiectat într-un format sta ndard, cu scopul de a le
permite managerilor s ă identifice obiectivele tactice as ociate evenimentului de urgen ță,
fără a fi obligaț i să gestioneze direct toate tipurile de activit ăți de răspuns, cum ar fi
evidența resurselor sau activităț ile de raportare.
SCI este utilizat pentru a organiza ac țiunile de r ăspuns în teren pentru toate tipurile de
evenimente de urgen ță, de rutină sau de amploare, de origine natural ă sau antropică . În
teren, personalul operativ duce la î ndeplinire deciziile tactice prin ac țiuni operative de
răspuns, sub autoritatea comandantului ac țiunii.

Figura 7. 1. Structura S.C.I.
(Sursa: National Incident Management System, 2008, Homeland Security Deparment of United States of
America, www.dhs.gov , www.fema.gov/nims , pag. 53)

Studiul comparativ al sistemelor nord-american și românesc eviden țiază necesitatea
implement ării în România a unui sistem de conducere a interven țiilor, flexibil, fiabil și
care să poată fi utilizat pentru toate tipurile de situa ții de urgen ță, indiferent de
amploarea acestora.

26STUDIU DE CAZ – SISTEM DE ASISTARE DECIZIONAL Ă A EVACU ĂRII ÎN
SITUAȚII DE URGEN ȚĂ

Dacă în cazul unui num ăr redus de persoane, opera țiunile de evacuare nu ridic ă
probleme deosebite, în situa ția în care trebuie evacuate su te de persoane, lipsa unui
sistem performant de asistare decizional ă poate genera victime. În România nu a existat
un astfel de sistem, iar experien ța inundaț iilor din ultimii ani a demonstrat necesitatea
identificării unor solu ții în acest domeniu (Ba ș, 2008: 3).
Plecând de la aceste considerente am iniț iat în noiembrie 2007 el aborarea unui proiect
care să dezvolte o astfel de solu ție, colectivul de lucru fiin d constituit din personal al
Inspectoratului pentru Situa ții de Urgen ță "Criș ana" al jude țului Bihor, a decis în
noiembrie 2007 s ă dezvolte o astfel de solu ție. Reușita proiectului ini țiat este confirmat ă
prin utilizarea, începând cu luna aprilie, de c ătre toate inspectoratele pentru situa ții de
urgență din România, a aplica ției informatice TEVAC – (E vacuare transfrontalier ă).
Faza de proiectare a aplica ției TEVAC a demarat cu definirea concep ției evacu ării.
Astfel, au fost documentate, în baza prevederilor legale și practicilor interna ționale,
etapele care sunt parcurse din moment ul emiterii ordinului de evacuare pân ă la cazarea
persoanelor evacuate. În condi țiile prevederilor evazive ale actelo
r normative care
reglementeaz ă acest domeniu, experien ța particip ării la exerci țiul "Olympic Offspring"
și posibilitatea consult ării experților olandezi au jucat un ro l important în parcurgerea
acestei etape a proiectului. (Ba ș, 2009: 2).
Exercițiul a constat în evacuarea real ă a peste 700 de persoane din localitatea
Terneuzen-Olanda în localitatea Zelzate-Belg ia, fiind testate în paralel 4 sisteme
informatice de management a opera țiunilor de evacuare. Acest eveniment a marcat
practic iniț ierea proiectului de realizare a aplica ției informatice TEVAC .
O astfel de aplica ție însă, nu poate fi validat ă, decât prin testarea în condi ții cât mai
aproape de realitate. Acest lucru a fost re alizat în cadrul proiectului EU-HUROMEX
2008 la care au participat peste 500 de persoane din opt ță ri. În cadrul acestui exerci țiu
au fost evacuate 160 de persoane din loca litatea Gyula-Ungaria în localitatea Chi șineu
Criș – România.

27Repartizarea persoanelor pentru cazare se realizeaz ă automat, metoda implicit ă
realizând prioritar reparti ția persoanelor care se înrudesc, pentru reunirea familiilor,
urmând a fi repartizate la etajele inferioare femeile și persoanele în vârst ă, fiind de
asemenea urm ărită gruparea persoanele cu domiciliul în aceea și localitate. Din punct de
vedere psihologic aplica ția "TEVAC" a jucat un rol important prin faptul c ă a permis
identificarea rapid ă a poziției persoanelor c ăutate de c ătre rude (spital, ce ntru de cazare).

DESCRIEREA SISTEMULUI INFORMA ȚIONAL INTEGRAT DE ASISTARE
DECIZIONAL Ă ÎN SITUA ȚII DE URGEN ȚĂ (SSD-SU)

Capitolul 8 al tezei de doctorat prezint ă în detaliu aspecte privind ini țierea, planificarea,
execuția și finalizarea proiectului „ Prevenirea inunda țiilor și reducerea urm ărilor
acestora prin fundamentarea deci ziilor folosind un sistem informa țional integrat”
precum implementarea sistemului informa țional de asistare decizional ă – SSD-SU, creat
prin program. SSD-SU este alc ătuit din module și conceput s ă asiste decizional cele dou ă structuri
inter-institu ționale care realizeaz ă managementul evenimentelor de urgen ță de amploare
produse la nivel jude țean, și anume, Comitetul Jude țean pentru Situa ții de Urgen ță,
abreviat în continuare CJSU și Centrul Jud
ețean de Coordonare și Conducere a
Intervenției, abreviat CJCCI. A fost ales nivelul jude țean, având în vedere gradul mare
de replicabilitate al unui proiect pilot județ ean și faptul că majoritatea evenimentelor de
urgență sunt gestionate far ă implicarea institu țiilor centrale.
Modulul de alertare prin SMS. Procesul de transmitere a mesajelor de prevenire a fost îmbunătățit radical în luna august 2005, când în punctul de comand ă al IJSU Bihor a
fost implementat, în premier ă în România, sistemul SMS. Acest sistem reduce durata de
transmitere și confirmare a mesajului la aproximativ treizeci de minute, în tabelul
următor fiind prezentat ă diferența de performan ță a SMS fa ță de transmiterea mesajelor
prin fax. SMS1 presupune utilizarea unei aplica ții informatice proprietate a unui
operator de telefonie mobil ă – instalat ă pe serverul SMSC al acestuia, interfa ța fiind
accesată prin internet. Viabilitatea sistem ului a determinat preluarea solu ției de către
alte nouă inspectorate pentru situa ții de urgen ță din România.

28Tabelul 8.6.. Durata transmiterii și confirmă rii primirii mesajului de c ătre toate Comitetele Locale
pentru Situa ții de Urgen ță – CLSU
Sistem 15' 30' 45' 1h15' 30' 45' 2h15' 30' 45' 3h15' 30' 45' 4h15' 30' 45' 5h15' 30' 45' 6h ………….. 48h 15' 30' 45' 49h15' 30' 45' 50h
…………..
…………..
Legenda:
Mesajul este citit de c ătre
președintele CLSU
Fax
SMS1
SMS2
CBAUTOFAX
Recepționarea mesajului a fost
confirmat ă de către toate CLSUÎncepe transmiterea mesajului
de prevenireMesajul este primit de toate
CLSU

Modulul SMS este interconectat cu server ul SMSC al Serviciului de Telecomunica ții
Speciale.
Modulul de management al resurselor logistice în situa ții de urgen ță. În cazul în
care utilizatorul sistemului dore ște să acceseze date priv ind capacitatea de r ăspuns a
unei anumite institu ții sau a unui operator economic, modulul permite c ăutarea printr-
un sistem de filtre și afișează implicit datele relevante referitoare la mijloace sau
materiale de interven ție disponibile. Pot fi, de asemenea, afi șate detalii privind adresa
sediului, a punctelor de lucru sau datele de contact. Utilizând capacit ățile de
georeferen țiere ale SSD-SU prin modulul GIS, sunt generate rapoarte privind mijloacele
de interven ție disponibile într-o zon ă descrisă printr-un poligon trasat pe harta digital ă
sau utilizând criteriul distan ței maxime fa ță de o anumit ă locație. De asemenea,
utilizând modulul GIS, este calculat ă durata de deplasare a unor mijloace de interven ție,
itinerarul putând fi afiș at pe harta digital ă iar imaginea astfel generat ă poate fi transmis ă
utilizând SMS.

Figura 8. 1. Interfața a modulului de management al resurselor logistice

29Modulul de management al situa țiilor de urgen ță generate de substanț e
periculoase. În cazul unui accident produs într-o zon ă urbană , în care sunt deversate
substanțe periculoase, dispecerul identific ă substanț a absorbantă sau neutralizatoare
utilizând modulul de substan țe periculoase.

Modulul permite identificarea operatorilor economici care de țin aceste substan țe, fiind
afișate informa ții referitoare la adres ă, date de contact și cantitățile în care sunt
depozitate aceste substan țe. Și în acest caz, modulul GIS poate fi folosit pentru
delimitarea zonei de c ăutare.
Modulul, include dou ă submodule:
• submodul dedicat identific ării substan țelor periculoase dup ă denumire sau num ăr
de identificare ONU, a m ăsurilor de siguran ță asociate și stabilirii zonei de izolare;
• submodul dedicat gestion ării datelor privind operatorii economici care depoziteaz ă
sau produc materiale periculoase, informa țiile fiind preluate din rapoartele de
securitate, planurile de urgen ță externă și planurile operative de interven ție;

Figura 8. 2. Identificarea și afiș area pe hart ă a clădirilor vulnerabile (spitale, unit ăți de
învățământ), dispuse în zona de izolare și în cea de protec ție generate în urma producerii unui
accident chimic

30CONCLUZII ȘI CONTRIBU ȚII PERSONALE

Contribuțiile, conceptele ș i propunerile prezentate în teza de doctorat asigur ă o reală
bază de documentare pentru dezvoltarea și perfecționarea mecanismelor specifice
managementului situaț iilor de urgen ță din România precum și soluții de implementare a
acestora. Teza trateaz ă aspecte legate de manageme ntul serviciilor de urgen ță profesioniste și cel
al situaț iilor de urgen ță într-un format structurat, concep tele specifice fiind prezentate
într-o succesiune logic ă.
Capitolul I al lucr ării prezint ă principalele metode și tehnici de management care sunt
adoptate în cadrul serviciilor de urgen ță profesioniste, precum și instumentele practice
create și utilizate pentru managementul Inspectoratului pentru Situa ții de Urgen ță
“CRIȘANA” al jude țului Bihor. Sunt prezentate Registrul de riscuri și tabloul de bord
adoptate la nivelul institu ției ca urmare a cercet ărilor întreprinse.
Din analiza modului de selec ționare, preg ătire și evaluare a resurselor umane ale
serviciilor de urgen ță profesioniste din România, în raport cu sistemele similare din
Anglia și SUA au rezultat diferen țe conceptuale majore. În acest context în cadrul
capitolului II au fost identificate obiectivele unui proiect menit s ă genereze îmbun ătățiri
majore în acest domeniu. Din studiu a rezultat în mod evident faptul c ă este necesar ă o
schim
bare de paradigm ă în ceea ce prive ște cariera în domeniul serviciilor de urgen ță
profesioniste din România. Astfel, se impune definirea competen țelor urmând ca
evoluția în carier ă să se realizeze prin parc urgerea obligatorie a fiec ărei trepte ierarhice
pe baza dobândirii de noi competen țe asociate nivelului ierarhic superior.
Principalul beneficiu al implementă rii unor sisteme bazate pe aceste principii în Marea
Britanie și SUA a constat în ocuparea tuturor pozi țiilor ierarhice de c ătre persoane
competente și care cunosc în deta liu activitate a subordona ților, prin prisma propriei
experiențe. Implementarea unui astfel de si stem presupune o abordare etapizat ă,
începând cu eș antioane pilot, pe baza unui proces complex de documentare, prin
consultarea unor parteneri str ăini cu experien ță pentru a evita dificult ățile întâmpinate
pe acest plan și pentru a beneficia de bunele practici și de lecțiile învățate de către
aceștia. Având la baz ă aceste principii studiul propune crearea unor centre de formare

31naționale, loca țiile acestora putând fi stabilite în func ție de posibilit ățile de cazare,
instruire și disponibilitate a resurselor umane.

In capitolul III al tezei de doctorat sunt pr ezentate concepte privind logistica, con ținutul
și funcțiile managementului logisticii în cad rul serviciilor prof esioniste de urgen ță. Sunt
prezentate deasemenea aspecte privind asigurarea capacit ății tehnice, asigurarea cu
resurse materiale, precum și aspecte legate de managementul achizi țiilor, cu
identificarea unor m ăsuri de îmbună tățire a achizi țiilor publice.
Sistemul intern de asistare decizional ă S1AD prezentat în capitolul IV, constituie o
contribuț ie personal ă care și-a dovedit fiabilitatea, dou ă dintre cele patru module ale
aplicației fiind deja implementate la nivel na țional. Dezvoltat pe durata stagiului de
pregătire, sistemul a integrat concepte identificate în literatura de specialitate și bune
practici identificate în Anglia, Olanda, Germania și SUA, asigurând optimizarea
activităților care se desf ășoară în cadrul inspectoratului precum și asigurarea
informațiilor necesare lu ării deciziilor.
Fiind adaptat necesit ăților unui inspectorat jude țean pentru situa ții de urgență , sistemul
informatic are avantajul poten țialului mare de replicare la nivel na țional, în ansamblul
său cu atât mai mult cu cât cerin țele de reducere a costuril or administrative devin tot
mai stringente. Deasemenea crearea posibilit ăților de co
nectare prin re țele private
virtuale – VPN a tuturor subunit ăților de interven ție începând cu anul 2010 permite
introducerea datelor în sistem direct de c ătre operatorii din aceste structuri operative.
Sistemul ofer ă facilități utile în cazul even imentelor de urgen ță de amploare, când
volumul informa țiilor procesate este foarte mare, cum ar fi producerea unor unde de
viitură în zonele de munte ale jude țului.
Sistemul a fost conceput ca o structur ă modulară pentru a permite dezvoltarea
secvențială a acestuia, fiecare nou ă versiune putând con ține noi module care sunt
integrate, fiind interfa țate cu celelalte module ale aplica ției. Astfel, spre exemplu în
modulul SIPER sunt înregistrate func țiile operative pe care sunt încadrate persoane,
înregistrate anterior în sistem prin intermediul modulului ISUTEL. Dezvoltarea
secvențiala a unui sistem informatic presupune consultarea periodic ă a operatorilor în
scopul trat ării erorilor și identific ării posibilit ăților de optimizare. În cazul
Inspectoratului pentru Situa ții de Urgență “CRIȘANA” al jude țului Bihor acest lucru
este posibil având în vedere faptul c ă în cadrul instituț iei a fost constituit ă o echipă de

32proiect care în perioada 2006 – 2010 a reu șit să dezvolte sistemul S1AD, s ă
documenteze activit ățile de implementare prin proceduri de operare specifice și să
realizeze manuale de utilizare pentru fiecare modul. Din aceast ă perspectiv ă sistemul
reprezintă o premier ă națională .

Pe baza analizei modului de clasificare a situa țiilor de urgent ă din alte state, se propune
modificarea tipologiei situa țiilor de urgen ță. Astfel, au fost identificate tipuri de risc
omise din clasificarea oficial ă, cum ar fi pandemia sau panica în zone cu aglomer ări de
persoane, concluziile studiului fiind prezentate în capitolul V. Deasemenea sunt prezentate elementele Sistemului Na țional de Management al Situa țiilor de Urgen ță prin
prisma reglement ărilor legale actuale, în scopul identificarii posibilit ăților de
îmbunătățire a acestuia în raport cu sisteme similare din alte țări.
Legislația care reglementeaz ă domeniul gestion ării situațiilor de urgen ță nu tratează
adecvat aspectele legate de logistica interven țiilor. Aceast ă situație a fost cauzată de
dezvoltarea secven țială a conceptelor specifice domeniului, nu întotdeauna consecvent
utilizate și adecvat asociate. Un indicator relevant în acest sens îl reprezint ă
terminologia ambiguă , care creaz ă adesea confuzii.
În acest sens, în cadrul capitolului VI sunt aduse contribu ții în dom
eniul
managementului logistic al situa țiilor de urgen ță de amploare, sub forma unor propuneri
structurate pe trei direc ții:
1) Îmbunătățirea concep ției privind coordonarea resurselor
• Adoptarea definiț iei conceptului de „func ție de sprijin”;
• Modificarea denumirilor unor func ții de sprijin și reconsiderarea concepț iei
de repartitizare a acestora în sarcina institu țiilor cu rol în gestionarea
situațiilor de urgen ță. Au fost deasemenea definite noi func ții de sprijin cum
ar fi gestionarea informa țiilor despre victime și persoane disp ărute;
• Simplificarea documentelor de planificare a resurselor pentru interven ția în
situații de urgen ță, prin înlocuirea a trei docum ente cu unul singur a carui
structură a fost propus ă în cadrul tezei.
2) Reglementă ri privind constituirea și activarea resurselor financiare
• Crearea obligativit ății alocă rii de către consiliile locale și județene a unui
procent de minim 5% din totalul ch eltuielilor bugetare pentru situa ții de

33urgență , care ar asigura operativitatea r ăspunsului, încă de la nivel local, în
situația în care trebuie achizi ționate în regim de urgen ță bunuri sau alimente
pentru popula ția sinistrat ă.
• Simplificarea procedurilor privind acordarea în prim ă interven ție a
ajutoarelor um anitare popula ției sinistrate ca ur mare a unor situa ții de
urgență, prin descentralizarea deciziei.
3) Adoptarea unor reglement ări tehnice privind resursele materiale de interven ție
• Identificarea necesit ății elaborării sau adoptă rii unui nomenclator unic al
resurselor de interven ție în situa ții de urgen ță, cu asigurarea principiului
interoperabilit ății cu structuri similare din UE.
• Argumentarea, invocând sta ndarde consacrate, a necesit ății de elaborare a
unor norme de dotare, în cadrul regulamentelor sp ecifice de prevenire și
gestionare a situa țiilor de urgen ță, pe tipuri de evenimente de urgen ță, în
concordan ță cu nomenclatorul unic de resurse.
Din studiul mecanismelor de ră spuns în situaț ii de urgen ță create de ONU, NATO și
UE, a rezultat ca problema logisticii acț iunilor de interven ție în situa ții de urgen ță de
amploare este înc ă def icitară, nivelul asigur ării resurselor fiind de cele mai multe ori
insuficient în raport cu fenomenul produs. Consider ăm că adoptarea unor regulamente
logistice europene specifice situa țiilor de urgen ță și adoptarea urm ătoarelor principii-
cheie în materie de logistic ă a interven țiilor, ar produce o îmbună tățire a problemei.

Din analiza comparativă a sistemelor de management al situa țiilor de urgen ță din
România și SUA prezentat ă în capitolul VII, se desprind dou ă concluzii care pot
fundamenta iniț ierea unui proiect de îmbun ătățire a Sistemului Na țional de Management
al Situațiilor de Urgen ță. Astfel, este evident faptul c ă în România nu este definit
Sistemul de Conducere a Interven țiilor, fiecare institu ție având propriul sistem, utilizat
cu succes în ac țiuni de răspuns de rutin ă, dar care poate deveni ineficient atunci când
gestionarea evenimentului de urgen ță impune cooperarea interinstitu țională. Analiza
rezultatelor ob ținute de țări precum Marea Britanie sau St atele Unite ale Americii în
urma implement ării SCI, conduce la concluzia necesit ății adoptării la nivel na țional a
unui sistem unic de conducere a interven țiilor pentru toate tipurile de risc și care să fi e
aplicat de c ătre toate institu țiile implicate în managementul evenimentelor de urgen ță, la
toate nivelurile.

34Cea de-a doua concluzie se refer ă la necesitatea adopt ării unui sistem de comunica ții
pentru gestionarea evenimentelor de urgen ță care să aibă toate caracteristicile descrise
anterior.

Necesitatea perfec ționării activit ății serviciilor de urgen ță profesioniste vizeaz ă
pregătirea personalului operativ, îmbun ătățirea dotării cu tehnic ă de interven ție și
perfecț ionarea mecanismelor de comunicare interinstitu ționale. Realizarea acestor
deziderate este posibil ă prin proiecte de anvergur ă, cu utilizarea resurselor externe.

Astfel, în capitolul VIII sunt prezentate etapele și rezultatele proiectului Phare CBC
2006/INTERREG III A (2006/018-446.01.01)„ Prevenirea inunda țiilor și reducerea
urmărilor acestora prin fundamentarea deciziilor folosind un sistem informa țional
integrat” implementat în cadrul Inspectoratului pentru Situa ții de Urgen ță “CRIȘANA”
al județului Bihor pe o perioad ă de 16 luni, începând cu data de 15.08.2008.
Proiectul a avut ca principal obiectiv crearea unui sist em de asistare decizional ă în
situații de urgen ță de amploare. Astfel, au fost create module care automatizeaz ă
procesul de transmitere a mesajelo r de prevenire, permit georeferen țierea datelor de
interes operativ cum ar fi surse de alimentare cu ap ă sau operatori economici surse de
risc, asigur ă identif
icarea rapid ă a institu țiilor care îndeplinesc func ții de sprijin și
permit determinarea rapid ă a măsurilor de urgen ță specifice evenimentelor în care sunt
implicate substan țe periculoase.
Unul dintre cele mai utile module, denumit TEVAC, a fost testat cu succes în trei
exerciții interna ționale, fiind implementat la nivel na țional începând cu luna aprilie
2009. Sistemul de asistare decizional ă implementat reprezint ă o premier ă la nivel
național, dovedindu- și utilitatea în situa ții de urgen ță de amploare.

Considerăm că studiul oferă o reală bază de documentare pentru dezvoltarea și
perfecț ionarea mecanismelor specifice managementului situa țiilor de urgen ță din
România precum și soluții de implementare a acestora. Cu siguran ță unul dintre
conceptele la care trebuie s ă reflectăm în perioada imediat urm ătoare este cel al
managementului integrat al tuturor resurselor care particip ă la realizarea r ăspunsului în
situații de urgen ță prin realizarea unui sist em de conducere a interven țiilor.

35REFERINȚ E BIBLIOGRAFICE SELECTIVE

1. Alazard, Cl., Separi S., Contrele de gestion, Dunod, Paris, 1994, p. 523-537.
2. Androniceanu, A., (2005), Noutăți în managementul public, Editura Universitar ă,
București.
3. Androniceanu, A., (1998), Managementul schimb ărilor, Editura ALL, Bucure ști
4. Baș, I., Zoicaș , C., Utilizarea h ărții digitale a municipiului Oradea în situa ții de
urgență, Revista Market Wa tch, octombrie 2005.
5. Baș, I., Consideraț ii privind implementare a managementului calit ății totale în
domeniul serviciilor publice de urgen ță – Conferin ța interna țională de apărare
împotriva incendiilor și catastrofelor , Băile Felix, România, 27 – 29 septembrie
2006.
6. Baș, I., Sistem de asistare decizională pentru evacuare în situa ții de urgență –
Lucră rile Sesiunii de Comunic ări Științifice cu participare interna țională din
Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poli ție „Alexandru Ioan Cuza”,
ediția a XI – a, 30 m
ai 2008.
7. Baș, I., Asistare decizional ă pe durata interven țiilor la substan țe periculoase –
Lucră rile Sesiunii de Comunic ări Științifice cu participare interna țională din
Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poli ție „Alexandru Ioan Cuza”,
ediția a XI – a, 30 mai 2008.
8. Baș, I., Transmiterea mesajelor de prevenire utilizând tehnologia Cell Broadcast –
Lucră rile Sesiunii de Comunic ări Științifice cu participare interna țională din
Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Poli ție „Alexandru Ioan Cuza”,
ediția a XI – a, 30 mai 2008.
9. Baș, I., Evacuation management in la rge emergency situations – Lucr ările
Conferinței interna ționale “Managerial challanges of the contemporary society”
organizată de Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Cluj Napoca,
2009.
10. Baș, I., Zoicaș , C., Ioniță, A., The management of large emer gency situations- a best
practice case study based of GI S for management of evacuation – World Academy
of Science, Engeneering a nd Technology, Paris, june 2010.
11. Bășanu, G. & Pricop, M., (2003), Managementul aprovizionarii si desfacerii,
Editura ASE
, Bucuresti.
12. Bălan, C., (2006), Logistica, Editura Uranus, Bucure ști.

3613. Bibu, N., Foltean, F. (2002), Managementul organiza țiilor publice , Proiect
coordonat de Universitatea de Vest, Timi șoara.
14. Borduș , E., Căprărescu, G., (1999), Fundamentele managementului organiza ției,
Editura Economic ă, București
15. Carter H., Rausch E. (2000), Management in the fire service , National Fire
Protection Association, USA.
16. Cornescu, V., (2004), Management , Editura Universitatii, Bucuresti.
17. Craciun, I., (2006), Managementul situa țiilor de urgen ță, Editura Bren, Bucure ști.
18. Carroll, T., (2001), The risk factor; How to make risk management work for you in
strategic planning and enterprise; Take That Ltd., England.
19. Chatfield, C., (2002), Microsoft Project, Version 2002, Step by step ; Microsoft Press;
A Divission of Microsoft Corporation, One Microsoft Way, Redmond, Washington
98052-6399, USA.
20. Covrig, M., Opran, C. (2002), Managementul proiectelor ; Agenția Managerial ă
pentru Cercetare Științifică Inovare ș i Transfer Tehnologic – POLITEHNICA;
Editura Pritech 2000; Bucure ști.
21. Coyrtot, H., (2001), La gestion de risques dans les projets; Collection Gestion,
Economica, rue Hericart, 75015, Paris, France.
22. Covey, S., 2000, Eficien ța în 7 trepte, Bucure ști, Editura Allfa.
23. Dauphine, A., (2001) Risques et catastrophes: Observer – Spatialiser – Comprendre – Gerer, Collection U, Armand Collin, Paris.
24. Denis, H., (1993), Gerer les catastrophes, l’in certitude a approvoiser, Les Presses
Universitaires de Montreal, Montreal.
25. Denis, H., (2002), La reponse aux catastrophes: Quand l’impossible survient,
Presse International Polytechnique, Montreal.
26. Druker, P., (2001), Eficiența factorului decizional, Editura Destin, Bucure ști.
27. Heisbourg, F., (2006), Le terrorisme en France aujourd’hui, Editions des Equateurs.
28. Ilieș, L., Ba ș, I., (2009), Managementul opera țiunilor de evacuare în cazul
situațiilor de urgen ță de amploare – Conferin ța interna țională „Provoc ări
manageriale ale societ ății contemporane”, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de
Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, Cluj-Napoca.
29. Ilieș, L., (2000), Managementul trasporturilor , Editura Risoprint, Cluj Napoca.
30. Ilieș, L., (2003), Management logistic , Editura Dacia, Cluj Napoca.
31. Ilieș, L., (2003), Managementul calit ății totale Editura Dacia Cluj Napoca.

3732. Ilieș, L., Stegerean, R., Osoian, C., Lungescu, D, (2005), Managementul firmei,
Editura Risoprint, Cluj Napoca.
33. Ilieș, L., (2003), Managementul firmei Editura Dacia Cluj Napoca.
34. Ilieș, L., Crișan, E., (2009), Managementul firmei si planul de afaceri, Editura
Risoprint, Cluj Napoca.
35. Ilieș, L., Cri șan, E., (2009), Managementul logisticii, Editura Risoprint, Cluj
Napoca.
36. Johns, G., (1998), Comportament organizational , Editura Economica, Bucure ști.
37. Kerzner, H., (2001), Project management, a system approach to planing, scheduling
and controling, John Willey & Sons Inc, New York, USA.
38. Luthans, F., (1992), Organizational Behavior , McGraw-Hill International Editions.
39. Mărăcine, V., (1999), Decizii manageriale. Îmbunat ățirea performan țelor
decizionale ale firmei, Editura Economic ă, București.
40. Mihuț , I., (coordonator), (2000), Management , Editura Universit ății “1 Decembrie
1918”, Alba-Iulia.
41. Mihuț, I., Laz ăr, I., Pop, I., Popa, M., Mo rtan, M., Lungescu, D., (2003),
Management general , Editura Universit ății “1 Decembrie 1918”, Alba-Iulia.
42. McCarty, S., (2000), How to negotiate, administer, manage and finish an EU R&D
contract, Course EARMA – European Associ ation of Research Manager and
Administrators; Brussels, Belgium.
43. Nica, P., Iftimescu, A. (2004), Management.Concepte și aplicații, Editura Sedcom
Libris, Iaș i.
44. Nicolescu, O., Ve rboncu, I., (1992), Management, Editura didactic ă și pedagogic ă,
București.
45. Nicolescu, O., Verboncu, I., (2001), Fundamentele managementului organiza ției,
Editura Tribuna Economic ă, București.
46. Nicolescu, O., Verboncu, I., (2008), Fundamentele managementului organiza ției,
Editura Universitar ă, București.
47. Opran, C., Stan, S., (2008), Managementul proiectelor Editura Comunicare . Ro,
București.
48. Opran, C., Stan, S., (2003) , Planificarea, elaborarea și implementarea proioectelor,
Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Comunicare și
Relații Publice “David Ogilvy”, Depart amentul ID, editura comunicare.ro.

3849. Pastor, I., Petelean, A., (2004), Principiile manage mentului modern, Editura Dacia,
Cluj – Napoca.
50. Popescu, L., (2001), Resurse umane, comportament si management , Editura Cimer,
Bucuresti.
51. Perrow, C., (1999), Normal Accident: Living with High- Risk Technologies , Priceton
University Press.
52. Perilhon, P., (2002), Du risqué a l’analyse de risqué – Mosar-, Methode organisee
et systematique d’analyse du risqué, Cours de Mastere Securite Industrielle et
Environnement, Ecole des Mines d’Ales.
53. Quarantelli, E.L., (1990), Similarities and differences in institutional responses to
natural and technologica disasters , Preliminary paper, Disaster Research Center.
54. Ross, J.E., (1994), Total Quality Management , Editura Kogan Page, London.
55. Lagadec, P., (2000), Ruptures Creatrices, Collection tendaces, Editions
d’organisations.
56. Tabără, N., Chetrariu, G., (2002), Tabloul de bord – coordonat ă a managementului
modern, Revista Gestiunea si contabilitatea firmei, nr. 7 – iulie, p. 2-8.
57. Tabără, N., (2004), Contabilitate și control de gestiune , Ed. Tipo Moldova, lasi, p.
197-209.
58. Turban, E., (1993), Decision support and expert systems, Mc Pub. Company New
York.
59. *** Hotărârea Guvernului nr.1489 din 9 septembrie 2004 privind organizarea și
funcționarea Comitetului Na țional pentru Situa ții de Urgen ță.
60. *** Hotărârea Guvernului nr.1492 din 9 septem brie 2004 privind principiile de
organizare, func ționarea ș i atribuțiile serviciilor de urgen ță profesioniste.
61. *** Hotărârea Guvernului nr. 2288/2004 privind aprobarea repartiz ării principalelor
funcții de sprijin pe care le asigur ă ministerele, celela lte organe centrale și
organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situa țiilor de
urgență.
62. *** Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 pr ivind aprobarea Strategiei na ționale de
prevenire a situa țiilor de urgen ță.
63. *** Hotărârea Guvernului nr. 762/548/2008 pr ivind aprobarea Strategiei na ționale
de informare public ă în situații de urgen ță.
64. *** Legea nr. 481/2004 privind protec ția civilă.
65. *** Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar

3966. *** Legea nr.363/2001 pentru aprobarea Ordonan ței Guvernului nr. 88/2001 privind
înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice co munitare pentru situa ții
de urgență .
67. *** Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
68. *** Legea nr. 188 din 8 decembrie 1999 republicat ă, privind Statutul func ționarilor
publici.
69. *** Logistica forț elor de manevră ale armatei de uscat, Biblioteca A.I.S.M.,
Traducere, cota T.III, (1982).
70. *** Manual Managementul proiectelor, Institutul Na țional de Administra ție,
Bucuresti 2006.
71. Manualul NATO, 2001, Bruxelles, Offi ce of Information and Press.
72. *** National Incident Management System , 2008, Homeland Security Deparment of
United States of America, www.dhs.gov , www.fema.gov/nims .
73. *** National Response Framework, 2008, Home land Security Deparment of United
States of America, www.fema.gov/NRF .
74. *** Ordonanț a de Urgen ță nr.21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul de
Management al Situaț iilor de Urgen ță.
75. *** Ordonanță de Urgență nr. 92 din 10 noiembrie 2004 privind reglementarea
drepturilor salariale și a altor drepturi ale func ționarilor publici pentru anul 2005.
76. *** Ordonanț a nr. 2 din 12 ianuarie 2006 pr ivind reglementarea drepturilor
salariale și a altor drepturi ale func ționarilor publici pentru anul 2006.
77. *** Regulament privind organizarea serviciilo r trupelor de uscat ale S.U.A. în
Europa, Biblioteca A.I.S.M., Traducere, cota T.III, (1980).
78. *** Regulament privind organizarea servici ilor trupelor de uscat ale Germaniei,
Biblioteca A.I.S.M., Traducere, cota T.III, (1982).