Cuprinsul tezei de doctorat 3 Cuvinte cheie 5 Introducere 6 Metodologia cercetării 8 Sinteza capi tolelor cuprinse în teza de doctorat 13 Concluzii… [609835]

UNIVERSITATEA “BABEȘ -BOLYAI ” CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE GEOGRAFIE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TURISMUL RURAL ÎN MARAMUREȘ

Coordonator științific
Prof. univ. dr. SURD VASILE

Doctorand: [anonimizat]2011 –

2 Cuprins rezumat teză

Cuprinsul tezei de doctorat 3
Cuvinte cheie 5
Introducere 6
Metodologia cercetării 8
Sinteza capi tolelor cuprinse în teza de doctorat 13
Concluzii și perspective ale cercetării 42
Referințe bibliografice 46
Anexe 54

3 Cuprins
Pag
Introducere 4
Capitolul 1.
Turismul – Turismul rural. Aspecte generale

1.1 Turismul și complexitatea sa………………………………………………………………………….. 7
1.2. Turismul și turismul rural în România…………………………………………………………….. 19
Capitolul 2.
Metodologia cercetării
2.1. Aspecte metodologice privind cercetarea științifică…………………… …………………….. 25
2.2. Importanța și relevanța conținutului științific…………………………………………………… 28
2.3. Dificultăți în cercetarea și colectarea informațiilor……………………………………………. 31
Capitolul 3.
Spațiul rural maramureșean și turismul rural
3.1. Țările Maramureșului -Cadrul de dezvoltare a turismului rural…………………………….

34
3.2. Specificitatea turismului rural maramureșean……………………………………………………. 40
3.3. Rețelele și organizațiile de turism –factorii determinanți în apariția și dezvoltarea
turismului rural în Maramureș………………………………………………………………………….
45
Capitolul 4.
Maramureș – Cadru istoric………………………………………………………………………………………..
49
Capitolul 5.
Elemente de atractivitate ale turismului rural în Maramureș

5.1. Fondul turistic natural……………………………………………………………………………………. 54
5.1.1. Relieful……… ………………………………………………………………………………………. 55
5.1.2. Hidrografia…………………………………………………………………………………………. 61
5.1.3. Clima…………………………………………………………………………………………………. 70
5.1.4. Vegetația și fauna………………………………………………………….. ……………………. 81
5.2. Fondul turistic antropic ………………………………………………………………………………….. 87
5.2.1. Arhitectura așezărilor…………………………………… ……………………………………… 87
5.2.2. Bisericile…………………………………………………………………………………………….. 100
5.2.3. Ocupațiile tradiționale………… ……………………………………………………………….. 106
5.2.4. Portul popular și obiceiurile………………………………………………………………….. 113
5.3. Infrastructura turistică…………………………………………………………………………………… .. 118
5.3.1. Infrastructura de cazare și alimentație……………………………………………. ………. 124
5.3.2. Infrastructura curativă și de agrement…………………………………………………….. 136
5.3.3. Accesibilitatea ……………………………………………………………. ……………………… 146
Capitolul 6.
Circulația turistică rurală din Maramureș și impactul activităților turistice………………………
151
Capitolul 7.
Tipuri de turism pretabile mediului rural maramureșean……………………………………………….
156

4 Capitolul 8.
Premise motivaționale în alegerea Maramureșului ca destinație turistică
8.1. Produsele și serviciile turistice rurale în Maramureș………………………………. ……

175
8.2. Resursa umană în turismul rural maramureșean………………………………………….. 181
Capitolul 9.
Interfuncționalitatea „țărilor” maramureșene din perspectiva turismului rural …………………
186
Capitolul 10.
Promovarea turistică rurală în Maramureș

10.1. Tehnici de promovare a turismului rural…………………………………………………… 191
10.2. Piața virtuală a turismului rural maramureșean…………………………………………… 209
Capitolul 11.
Impactul turismului rural asupra economiei maramureșene…………………………………………..
216
Capitolul 12.
Veniturile realizate în urma desfășurării turismului rural în Maramureș…………………………
220
Capitolul 13.
Perspectivele de dezvoltare a turismului rural în Maramureș…………………………………………
224
Concluzii…………………………………………………………………………………………………….. …………….. 232
Bibliografie…………………………………………………………………………………… …………………………… 219
Anexe………………………………………………………………………………………………………… ……………… 245

5 CUVINTE CHEIE

Turism rural
Atracții turistice
Produse și servicii turistice
Diversificarea ofertei serviciilor
Promovare turistică
Rețele de turism
Interfunționalitate
Circulație turistică
Infrastructură turistică
Tipuri de turism
Impact economic

KEY WORDS
Rural turism
Touristical attractions
Products and touristical services
Diversifications of the service sets
Touristical promotion
Touristical nets
Interfunctionality in tourism
Touristical circulation
Turistical infrastructure
Types of tourism
Economic impact

6 Introducere

Turismul este un domeniu amplu dezbătut la nivel mondial, național, și chiar regional,
însă multe cercetări în acest domeniu au un caracter teoretic general. Cele mai multe cercetări
și publicații fac referire, în principal, la regionarea turistică a terit oriului țării, iar cele care fac
referire la regiuni mai mici din cadrul țării, sunt relativ puține.
Activitatea turistică se numără printre fenomenele ce s -au impus în epoca
contemporană. Dorința oamenilor societății de astăzi, de a -și petrece timpul căl ătorind,
căutând colțuri liniștite de natură, vizitând orașe și sate este nemărginită.
În ultima vreme se discută și se analizează tot mai mult „turismul”, regiunile rurale cu
potențial turistic, modalitățile de practicare ale acestora, dar mai ales despre beneficiile socio –
economice aduse de desfășurarea turismului.
Maramureșul, un ținut cu rezonanță istorică, este o sursă inepuizabilă de cercetare
pentru toate domeniile, dovadă sunt multitudinea de lucrări științifice de până acum, la care
se adaugă și p rezenta lucrare.
Cele mai sus menționate, alături de faptul că Maramureșul deține un potențial cu mari
perspective de dezvoltare din perspectiva turismului rural, constituie motivația mea pentru
alegerea temei „TURISMUL RURAL ÎN MARAMUREȘ”.
Tema aleasă pe ntru cercetare în cadrul lucrării de doctorat este un subiect amplu
dezbătut la nivel național, mult cercetat și teoretizat. Lucru ce m -a motivat să particularizez și
să analizez dezvoltarea acestuia la nivelul județului Maramureș, mai ales că puține sunt
lucrările care exemplifică areale din perspectiva turismului rural.
Subiectul tratat în cadrul tezei de doctorat, turismul rural , are numeroase implicații
economice la nivel local și regional în județul Maramureș.
Satele din Maramureș au un bogat patrimoniu cultural, istoric și arhitectural, un stil de
viață original, peisaje pitorești, bogate în resurse recreative, de agrement și tratament, cu
oameni harnici și ospitalieri, ce merită a fi cunoscute și cercetate, at ât pentru îmbogățirea
bagajului de cunoștințe, cât și pentru a conștientiza și valorifica valorile deținute de județul
Maramureș.
Prin intermediul acestei lucrări nu se dorește numai o prezentarea și o inventariere a
resurselor turistice (naturale și antr opice) de care dispune județul Maramureș, ci doresc să
prezint dezvoltarea turismului, și a turismului rural în special, din Maramureș, starea sa
actuală, evoluția sa în timp și spațiu , tipurile de turism ce sunt desfășurate, alături de
propunerea unor noi modalități de valorificarea a acestuia. Toate acestea vor fi prezentate
având ca bază un valoros patrimoniu turistic cultural și natural, dar și schimbările profunde
pe care le -a înregistrat societatea românească în ultimii ani, din punct de vedere politi c, social
și economic.
Deși dispune de un potențial turistic diversificat, turismul s -a dezvoltat și diversificat
diferit în regiunile din cadrul județului, lucru ce doresc să -l demonstrez, analizând aceste
regiuni din punct de vedere turistic, comparând r egiunile între ele și interfuncționalitatea lor,
atât cu ajutorul hărților cartografice, cât și prin agumente ce țin de ordin psihologic, cultural,
educațional și istoric.
Stadiul dezvoltării turismului rural este necesar a fi cunoscut și analizat pentru a
sublinia noi perspective de dezvoltare a acestei ramuri economice în regiune, în concordanță
cu protejarea mediului pentru dezvoltarea unui turism durabil .
Dezvoltarea turismului în Maramureș se bazează în principal pe potențialul diversificat
existent, d ar depinde mai ales de metodele de promovare ale acestuia folosite la nivel local și
regional. Legat de acest subiect, promovare, doresc să prezint actualele modalități de

7 promovare utilizate și neutilizate în cadrul județului, cu avantajele și dezavantaje le utilizării
lor, care pot fi implementate în cadrul turismului rural.
În ultimi ani au fost editate o serie de lucrări ce tratează conceptul de turism rural, însă
puține sunt cele care exemplifică concret fenomenul într -un anumit areal. Reperul tuturor
lucrărilor, care abordează și analizează turimul rural românesc, rămâne lucrarea Turismul
rural în Munții Apuseni (Rodica, Petrea, 2004). Bibliografia românească de specialitate este
completată și de alte lucrări care au ca și subiect de cercetare turismul rural din areale clar
specificate, cum sunt Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc contemporan
(Mureșianu, M., 2010), Turism și dezvoltare durabilă. Județul Sălaj (Pop, C., 2008), ș.a., însă
cele mai multe lucrări sunt teoretizate, în d iverse scopuri, multe fiind cursuri teoretice, iar
unele având caracterul unui îndrumător De aceea, prin conținut , doresc ca lucrarea să
reprezinte o contribuție valoroasă în bibliografia de specialitate care analizează, teoretic și
practic, apariția, dezv oltarea, desășurarea și impactul turismului rural. Alături de acest aspect,
lucrarea va conține o bază importantă de date statistice cu privire la unitățile de cazare,
evoluția cantitativă și calitativă a acestora, la circulația tur istică , inventarierea ob iectivelor
naturale (ex: tinoave, cascade, izvoare minerale, lacuri piscicole și de agrement, rezervații,
peșteri) și antropice (ex: stațiuni, pârtii de schii, trasee turistice, etc.). Bazele de date pot
constitui o sursă bibliografică pentru viitoarele ce rcetări asupra județului și regiunilor sale
(lucrări de licență, dizertație, referate științifice, etc).
Prin analiza potențialului turistic al județului și prin prezentarea modalităților de
promovare, care pot fi utilizate de către proprietarii de unităț i de cazare și de către organele
administrative, lucrarea mai poate constitui și un ghid pentru turiștii dornici să cunoască
detaliat Maramureșul, care așteaptă să fie descoperit prin tradițiile moștenite, întregite de
spectaculozitatea naturii cu care „moroșenii” conviețuiesc în pace de secole.

8 Metodologia cercetării

Turismul rural, în România și pe plan mondial, este un subiect într -o continuă
cercetare, fundamentare, delimitare și organizare, cu conceptele teoretice și instrumentele
metodologice care necesită argumentări și discuții. Deoarece turismul rural este un domeniu
cu o îmb inare vastă în multe alte domenii, aspectele metodologice sunt firești a fi preluate din
cadrul acestora.
În vederea realizării lucrării de față s -a realizat o iscodire timp de 3 ani a întregului
județ, unde am descoperit locuri tainice însuflețite de loca lități cu oameni harnici, păstrători
ai meșteșugurilor și tradițiilor strămoșești. Consultarea bibliografiei de specialitate a fost
punctul de pornire în cercetarea realizată, cu lucrări mai simple sau mai elaborate științific,
informații și date statistic e corelate cu realitatea din teritoriului, uneori cu date contradictorii
față de cele întâlnite în sursele bibliografice, care au necesitat o filtrare, iar unele păstrate
pentru a fi prezentate comparativ cu realitatea.
Turismul este analizat și urmărit în dinamică printr -un sistem de indicatori specifici,
bazat pe o metodologie de calcul recunoscută și utilizată pe plan mondial (capacitatea de
cazare, circulația turistică, cerere turistică, ofertă turistică, indici de sezonalitate, de venit, de
cheltuieli, etc.). Indicatorii turistici furnizează informații necesare adoptării unor acțiuni de
management turistic, permițând și evaluarea efectelor resimțite în fenomenul turistic.
Regionarea este un principiu al geografiei, cu ajutorul căreia analiza unor terito rii este
mult mai eficientă, pentru surprinderea particularităților acestor teritorii în care se desfășoară
fenomenul turistic și a modului în care se dezvoltă. Abordarea acestei metode pornește de la
unități reper de dezvoltatare turistică din județ, asoc iate cu componentele teritoriale
înconjurătoare, pentru a ajunge la unități teritoriale, în perimetrul cărora procesul turistic se
desfășoară în toată complexitatea sa (regiunile turistice de tip „țară”).
La principiul regionării se pretează și suprafața j udețului Maramureș, unde întâlnim, în
vorbirea curentă patru țări, dintre care trei regiuni de tip țară, recunoscute, cercetate și
argumentate științific (vezi Gabriela Ilieș 2007, Angelica Pușcaș 2007 Ștefan Dezsi 2006) , și
o regiune care prezintă numeroase controverse în stabilirea tipologiei de țară (Regiunea
Codrului ). În urma analizei teritoriale, sub diverse aspecte, rezultatele prezintă discrepanțe
între „țările” existente, atât la nivelul componentelor culturale, cât și din punct de vedere al
dezvoltării turismului rural. Omogenitatea, specificitatea și interacțiunea elementelor
componente în anumite areale din cadrul județului, evidențiază apariția și prezența „țărilor” în
cadrul acestuia.
Identificărea resurselor turistice existente valorificate și valorificabile sunt necesare
pentru a evidenția oferta actuală și de a prognoza evoluția viitoare a turismului rural din județ.
În acest sens a fost realizată inventarierea exhaustivă a tuturor resurselor atractive din
teritoriul supus analizei, prin prisma volumului, diversității și calității resurselor turistice
naturale și antropice, a infrastructurii turistice și serviciilor pentru turism, fiind dublată
totodată, în mod necesar și obiectiv de realizarea unei baze gra fice și cartografice, cu
ierarhizări riguroase a tuturor resurselor existente, dar și evidențierea interrelațiilor care se
stabilesc la nivelul „țărilor” din punct de vedere al cererii și ofertei pentru anumite obiective
turistice.
Utilizând metoda observa ției, directă și indirectă, metodă esențială în cercetarea
geografică, se poate realiza descoperirea elementelor și informațiilor „evitate” în timpul
chestionării, selectarea informațiilor obținute din declarațiile obținute și interpretarea
acestora. Infor mațiile obținute prin intermediul observației, corelată cu ancheta de teren, sunt

9 exprimate calitativ și cantitativ cu ajutorul graficelor și hărților grafice, pentru a exprima
relevanța subiectului tratat.
Sursele cu baze de date oficiale de la nivel regional și național, prezintă fluctuații și
neconcordanțe cu realitatea, fiind utilizate datele alături de informațiile obținute prin metoda
interviului și a anchetei de teren . Fiecare componentă din domeniul a nalizat necesită
aplicarea unor metode specifice, singulare sau combinate, de informare și analiză. Astfel
pentru obținerea datelor legate de unitățile de cazare am consultat sursele de date puse la
dispoziție de Ministerul Turismului, de Direcția Județean ă de Statistică Maramureș, Institutul
Național de Statistică, recensămintele naționale, corelate cu datele obținute prin chestionare și
consultarea surselor neoficiale de date (site -uri specializate), constatând neconcordanțe
însemnate cantitativ. Interviu rile nu au fost realizate selectiv prin alegerea unor eșantioane, ci
au fost realizate la nivelul fiecărei unități de cazare semnalizate, și uneori la cele
nesemnalizate care funcționează în neconcordanță cu legislația.
Datorită perioadei definite de timp atribuite cercetării temei, a suprafeței cercetate, dar
mai ales a multitudinii de elemente definitorii pentru subiectul cercetării, datele obținute au
suferit puține ajustări, iar ținând cont de rapiditatea evoluției (pozitive și negative) a
fenomenului, acestea ar necesita modificări lunare.
Realizarea studiilor de caz sunt necesare pentru a evidenția dimesiunea fenomenului
turistic, impactul acestuia, exemplificarea valorii potențialului natural și antropic și a
valorificării acestuia, creând, poate, ast fel tipologii de urmat.
Metodele statistice grafice sunt indispensabile în analiza și interpretarea datelor pentru
subiectele de cercetare din domeniul turismului, fiind prezente și în cercetarea de față pentru
a evidenția o serie de elemente. Utilizând date cantitative actuale au putut fi realizate
clasificări, corelații, comparații și chiar prognoze cu privire la dimensiunea viitoare a
fenomenului turistic în mediul rural din județ.
Analiza descriptivă are o importanță însemnată, însă dacă aceasta este însoțită și cu o
corelare grafică sau cartografică, informația transmisă este asimilată de către cititor mult mai
eficient.
Ancheta de teren, discuțiile cu localnicii, cu autoritățile locale (primari, poliție, cadre
didactice) și numărul mare de fotografii m-au ajutat să cunosc situația reală a satului
maramureșean și să conturez concluziile și propunerile.
Hărțile dețin informații indispensabile orientării în teritoriu și informații privind
principalele areale atractive ale zonei, putând fi utilizate cu ușurință și de turiști. Pentru
realizarea hărților a fost utilizat programul Corel Draw și ArcGis, având ca bază hărți
topografice și turistice, dar mai ales informațiile colectate în urma analizei și cercetării de
teren, a surselor bibliografice, economi ce și statistice.
În cercetarea realizată am inclus și localitățile Dragomirești și Săliștea de Sus, care
deși dețin statulul de localități urbane acestea păstrează, în proporție ridicată, cultura,
arhitectura și îndeletnicirile rurale tradiționale.
În cadrul analizei, cercetării și colectarea informațiilor necesare pentru tratarea
subiectului prezentei teze, au apărut, inevitabil, dificultăți și neconcordanțe în informațiile
colectate. Cu toate că cercetarea de teren a fost însoțită de o documentare bibliografică
consistentă ca număr, necesitând totodată și corelarea cu date statistice și oficiale, am
constatat mari discrepanțe între informațiile teoretice și reale, pe de -oparte din partea
persoanelor chestionate, iar pe de altă parte din bazele de da te existente. Datorită suspiciunii
instalate în momentul chestionării, la care se adaugă ilegalitatea multor activități, datele
obținute de la persoanele chestionate conțin și o notă de neveridicitate, ele fiind corelate cu
informațiile bibliografice și st atistice; completate și în urma analizei obiective și subiective
realizate în teren.

10 Analiza bazelor de date statistice oficiale au necesitat multă răbdare și atenție datorită
codifiicării sub aspect numeric a informațiilor, însă au prezentat și cele mai numeroase
dificultăți de corelare cu realitatea.

Fig.1. Sistemul parcugerii informațiilor în cercetare

Indicatorii statistici standard și specifici domeniului turismului, necesari a fi analizați și
în prezenta lucrare sunt: număr de unități, capacitate de cazare existentă și în funcțiune,
număr de angajați, indicatori de venit, circulație turistică, etc.
Identificarea structurilor de primire turistică cu funcția de cazare turistică este dificilă
doar din consultarea surselor statistice și fără corelarea cu informațiile din teren, deoarece
unitățile de cazare funcționale în mediul rural sunt înregistrate (în diverse variante) sub

11 numele unei firme care figurează ca și activitate desfășurată la alte domenii (conform CAEN)
decât la domeniul unităț i de cazare pe perioade scurte de timp , firma respectivă derulând mai
multe activități în paralel, iar numărul de angajați este la nivel total prezentat. De aici și
dificultatea obținerii informațiilor cu privire la numărul de angajați existent în domeniul
turismului rural. Datele incomplete legate de numărul angajaților se datorează înregistrării
unități de cazare în urban, însă existente și funcționale în rural. O altă variabilă prezentă în
informațiile statistice este existent multor unități de cazare în registrate ca IF (întreprindere
familială) sau PFA (persoană fizică autorizată), pentru care nu există o bază de date în care să
figureze profitul (având aceleași obligații fiscale ca și societățile comerciale conform Legii
31/1990, actualizată 2011,) și n umărul de angajați (conform OUG nr. 44/2008 /art. 17… )
PFA „… nu poate angaja cu contract de muncă terțe persoane pentru desfașurarea activității
pentru care a fost autorizată …”), însă majoritatea au angajat sezonieri. Conform OUG
46/2011, publicată în M.O. 350/2011, modifică Art. 17 al OUG 44/2008 privind desfășurarea
activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și
întreprinderile familiale, astfel că acestea pot angaja personal. Această hotărâre ne dă
speranța că, pentru lucrările de cercetare ulterioere, obținerea informațiilor cu privire la
numărul de angajați (exemplificator în evidențierea fenomenului turismului rural) va fi mult
mai facilă, prin realizarea, oficială, a unei baze de date ce aceștiaa.
Problemele cele mai dificile sunt întâlnite în procurarea informațiilor cu privire la
veniturile realizate din turism, neexistând o bază de date transparente, ajustată de posibilitatea
întreprinderilor de a fi înregistrate în diverse domenii de activitate și cu desfășurare
polivalentă. Din această cauză au fost luate în considerare doar veniturile și cifra de afaceri a
unităților care figurează înregistrate, conform CAEN, la secțiunea, „Călătorii, turism,
vacanțe” și la „Alte servicii de cazare”. În teren existența și funcționalitatea unităților este
normală, însă datele furnizate către ANAF sunt eronate intenționat, figurând cu profit zero
sau în pierdere, sau unele societăți comerciale nu depun raportul și bilanțul fiscal anual, astfel
că nu este posibilă identificarea informațiilor necesare.
CAEN -ul reprezintă acronimul utilizat pentru a desemna clasificarea statistică națională
a activităților economice din România. Această clasificare a fost proiectată pentru a permite
gruparea pe criterii de omogenitate a datelor referitoare la "unități statistice". Clasificarea
asigură baza pentru pregătirea unei game largi de date statistice (producție, factori de
producție, formarea de capital și tranzacțiile financiare) ale acestor unități. Clasificările
statistice prezintă organizările ierarhice, stricte și detaliate, care fac posibilă culegerea și
prezentarea informațiilor la diferite grade de agregare, având totuși o acoperire exhaustivă a
domeniului observat.*
O altă situație întâmpinată este funcționar ea ilegală a unităților de cazare, în variantele:
– „blocarea/sistarea” funcționalității unităților de cazare datorită expirării clasificării
sau din diverse motive;

* Actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN (CAEN Rev. 1 a devenit CAEN Rev.
2), aprobată prin Ordinul președintelui Institutului Național de Statistică nr. 337/2007, a fost determinată de
necesitatea respectării prevederilor Regulamentului Comisiei Europene nr. 1.893/2006 de modificare a
Regulamentului Consiliului Comunității Economice Europene nr. 3.037/90 privind Nomenclatorul Activităților
din Comunitatea Europeană – NACE Rev. 2.Această actualizare are ca obiec tive, în principal, ordonarea
informațiilor economice și sociale potrivit noului mod de organizare și funcționare a societății românești și a
economiei naționale, precum și armonizarea la clasificările utilizate pe plan european și internațional.
Codul CAE N a fost aprobat prin Hotărarea Guvernului nr. 656/1997 privind aprobarea clasificării
activităților din economia națională, cu modificările ulterioare.

12 – unități de cazare nesemnalizate datorită „nefuncționării”, dar care desfășoară
promovare cu ajutorul internetului pentru interceptarea clienților, sau asigurând
cazarea clienților fideli.
Ambele situații prezintă repercusiuni și în veridicitatea datelor cu privire la circulația
turistică din județ. Datele statistice oficiale existente în cadrul e ntităților de profil sunt
colectate selectiv fiind estimative, obținute telefonic sau scris din declarațiile proprietarilor
sau administratorilor unităților, de aceea nu se poate creea o imagine clară asupra amplorii
circulației și fenomenului turistic din mediul rural maramureșean, și nu numai. Cuantificarea
aproximativă a circulației turistice rurale se datorează și existenței și funcționalității unităților
de cazare în mediul urban, dar care includ servicii și activități în mediul rural, completată de
utilizarea campării ca opțiune de cazare în sejururile din mediul rural sau c azarea în
gospodăriile localnicilor.

13
Sinteza capitolelor principale ale tezei

Capitolul 1. Turismul – Turismul rural. Aspecte generale
Capitolul 2. Metodologia cercetării
Capitolul 3. Spațiul rural maramureșean și turismul rural
Capitolul 4. Maramureș – Cadru istoric
Capitolul 5. Elemente de atractivitate ale turismului rural în Maramureș
Capitolul 6. Circulația turistică rurală din Maramureș și impactul activităților turistice
Capitolul 7. Tipuri de turism pretabile mediului rural maramureșean
Capitolul 8. Premise motivaționale în alegerea Maramureșului ca destinație turistică
Capitolul 9. Interfuncționalitatea „țărilor” maramureșene din perspectiva turis mului rural
Capitolul 10. Promovarea turistică rurală în Maramureș
Capitolul 11. Impactul turismului rural asupra economiei maramureșene
Capitolul 12. Veniturile realizate în urma desfășurării turismului rural în Maramureș
Capitolul 13. Perspectivele de dezvoltare a turismului rural în Maramureș

14 Capitolul 1. Turismul – Turismul rural. Aspecte generale

Rolul turismului în economia națională a diverselor țări este deosebit de important,
datorită complexității acestui feno men, a anvergurii activităților necesare, de apariția,
menținerea și dezvoltarea lui. Puternicele transformări economico -sociale din perioada
contemporană au creat și dezvoltat turismul care, la rândul său a stimulat dezvoltarea altor
ramuri ale economiei naționale, prin obiectul activității sale cum ar fi industria și agricultura,
construcțiile, transporturile, comerțul etc. Astfel, dezvoltarea turismului și transformarea lui
într-un fenomen de proporții cu profunde implicații economice, sociale, culturale etc. a dus la
constituirea și consolidarea pieței turistice. Cadrul conceptual ș i teoretic este prezentat în
subc apitolul 1 .1, aici sunt definite pe baza literaturii de specialitate, prin definiții variate ale
principalele concepte folosite în teză, “turism ”, „turism rural”, „produs turistic” , fiind
prezent ate de asemenea aspectele specifice domeniului turistic și rolul acestuia în economie,
realizarea unei comparații între produsele turistice și produsele fizice .
Orientarea spre mediul rural ca spați u de vacanță este susținută indirect de evoluția
socio -economică regresivă din ultimii ani, dar și de atractivitatea culturală bogată deținută de
acesta, relansând v iața economică a satului. A specte le motivaționale care determină alegerea
spațiului rural ca destinație de vacanță sunt prezentate tot în subcapitolul 1.1 .
Pentru evitarea confuziilor între formele de turism ce se desfășoară în spațiul rural, am
considerat necesară o prezentare succintă a cestora pe baza definițiilor argumentate.
Subcapitolul 1 .2 prezintă apariția și evoluția turismului și a turismului rural în
România, factorii și contextul care au susținut (sub)dezvoltarea acestui sector pe plan
național.

Capitolul 2. Metodologia cercetării

Prezentată anterior.

Capitolul 3. Spațiul rural maramureșean și turismul rural

Turismul rural s -a dezvoltat cu succes în spațiul maramureșean, pe fondul existenței
unor valori spirituale tradiționale bine păstra te de -a lungul timpurilor. Din punct de vedere
administrativ județul Maramureș se structurează în teritorii economico -sociale bine delimitate
geografic și istoric, cu trăsături spațiale și spirituale specifice, grupate în zone etnografice
distincte numite „țări” (Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarului, Țara
Codrului), clar delimitate prin c umpene de apă și spații montane, caracterizate succint în
subcapitolul 3.1. În urma caracterizării realizate la nivelul țărilor, pot fi observate ușor
regiunile care prezintă un cadru favorabil dezvoltării și desfășurării turismului rural pe termen
lung.

15
Fig.1. Păstrarea tradiționalului la nivelul componentelor rurale

Inevitabila comparație realizată între țări, în urma căreia au reieșit Țările
Maramureșului și Lăpușului ca fiind regiuni favorabile turismului rural, se datorează faptului
că, în urma analizei fizico -geografice și istorice a spațiului în care au evoluat, ar fi de așteptat
ca autenticului tradițional să urmeze același curs în păstrarea sa. Însă, Țara Maramureșului
prezintă un puternic caracter rural și un grad ridicat de conservatorism la nivelul tuturor
componentelor, în comparație cu celelalte țări maramu reșene, de unde și clasificarea realizată
în figura 1.
Elementele de atracție ale județului în domeniul turismului rural sunt numeroase și
deosebite. Tradițiile și obiceiurile, străvechi și nealterate, sunt nelipsite din viața rurală, iar
portul și arhitec tura îi conferă o identitate specifică. De aceea, elementul primordial al
turismului în Maramureș este viața satului. Identitatea Maramureșului este completată de
peisajul construit și de peisajul natural, elemente componente importante al e spațiului rural
din Maramureș. Elementele atractive care conferă o specificitate turismului rural
maramureșean sunt enumerate succint în subcapitolul 3.2. , ca mai apoi să fie prezentate
detaliat în capitolul 5.

Fig. 2. Răspândirea spațială a elementelor antropice cu atractivitate turistică
Țara Maramureșului
Țara Lăpușului Țara Chioarului
Țara Codrului

16 În urma analizei subcapitolului 3.1. și a subcapitolului 3.2. regiunile care prezintă un
cadrul propice pentru dezvoltar ea turismului rural în județ, pot fi clasificate în: regiuni
principale de atractivitate și dezvoltare turistic ă, cu un potențial atractiv antropic ridicat
datorită tradiționalismului perpetuat de -a lungul generațiilor; și în regiuni secundare de
atractivitate și dezvoltare turistică , în care elementele antropice atractive sunt mai reduse
cantitativ și calitativ.
Deși dispune de un variat și valoros potențial turistic, Maramureșul are câteva puncte
de generare a dezvoltării sale sub aspect turistic, care au influențat apariția axelor turistic e de
dezvoltare rurală (figura 3 .), fiind prezentați în subcapitolul 3.3 . Acești poli de dezvoltare
sunt constituiți, în principal, de stațiunile montane și balneoclimaterice din județ, urmate mai
apoi de localitățile rurale c u tradiție în valorificarea elementelor cadrului natural (Săpânța,
Botiza, Ieud, Poienile Izei, Budești, Vadu Izei) , care dețin totodată și un potențial antropic
valoros, ce eclipsează atractiv multe localități rurale maramureșene (figura 4) .
În decursul timpului au apărut și alți poli de dezvoltare ai turismului, în special ai
turismului rural. Acest fapt s e datorează implicării organizațiilor nonguvernamentale și a
rețelelor turistice (OVR, ANTREC, B&B, MTMM) în dezvoltarea turismului rural
maramureșean. Alături de rețelele de turism rural un rol important l -a avut dar și A.J.O.F.M.
Maramureș prin cursurile de recalificare cu profil turistic, în urma cărora proprietarii existenți
și potențiali ai pensiunilor turistice, au asimilat un minim de cunoștințe în domeniul
turismului.

Fig.3. Axele de dispersare a turismului în Maramureș

17
Fig. 4. Etapele și polii de dezvoltare ai turismului rural în Maramureș

Capitolul 4. Maramureș – Cadru istoric

Pornind de la principiul geografic al cauzalității (orice fenomen are o cauză), fără de
care nu putem analiza și explica apariția și dezvoltarea turismului rural în Maramureș, trebuie
cunoscută baza pe care s -a clădit și desfășurat în timp fenomenul turistic.
Cunoașterea și înțelegerea spațiul maramureșean în profunzimea sa nu poate fi realizată
decât analizându -i contextul geografic și istoric, fapt realizat în subcapitolul 3.1. și mai
departe în capitolul 4. Istoria Maramureșului nu este deloc una liniștită, însă este cea care ,
alături de izolarea realizată de cadrul geografic, a contribuit la formarea unei culturi bogate,
la conservarea și perpetuarea valorilor tradiționale strămoșești, azi de mare atractivitate
turistică. Maramureșul este asociat și cu numele unor personalități istorice marcante (Bogdan
Vodă, Pintea Viteazul, Teleki, Ilie Lazăr, etc), care au îmbogățit cultura maramureșeană cu
numeroase legende , completând atractivitatea județului cu elemente și locuri aparținătoare
acestora.
Concluzia principa lă a analizei din acest capitol, care prezintă succint istoria
Maramureșului, poate fi considerată următoarea: cu cât un popor are un trecut mai zbuciumat
cu atât valorile transmise peste generații au o însemnătate ridicată și un atuu în dezvoltarea
turistică .

Capitolul 5. Elemente de atractivitate
ale turismului rural în Maramureș

Prin intermediul acestui capitol am încercat să prezint pe scurt elementele de
atractivitate ale spațiului rural maramureșean, clasific ate pe trei subcapitole, cu
subsubcapitolele aferente: 5.1. Fondul turistic natural , 5.2. Fondul turistic antropic , și 5.3.
Infrastructura turistică.

18 Analiza cadrului natural este primul pas în orice cercetare științifică, deoarece
constituie suportul desfășurării tuturor activităților, implicit și al turismului, constituind un
factor favorabil sau nefavorabil dezvoltării acestuia, însă subsubcapitolul 5.1.1. (Relieful)
evidențiază diversitatea formelor de relief întâlnite în cadrul județului și valoarea acestora în
desfășurarea unei game largi de forme și activități turistice (speoturism, ecoturism, alpinism,
rafting, parapantism, etc), prezentate detaliat în capitolul 7.
După cum a m observat în capitolul 3, turismul a apărut în județ datorită resurselor
naturale diversificate, în special apele minerale, care și azi constituie o atractivitate puternică
în valorificarea turistică, de aceea inventarierea locațiilor cu ape minerale și c aracteristicile
acestora (figura 5.), alături de prezentarea locațiilor unde acestea sunt valorificate este
necesară ( figura 6. ), atât pentru desfășurarea actuală a turismului rural, cât și pentru
perspectivele de valorificare și dezvoltare a turismului cu rativ. Toate aceste aspecte , alături
de restul componentelor hidrografice, sunt prezentate în subsubcapitolul 5.1.2. (Hidrografia).
Apele curgătoare și energia acestora a fost și este utilizată pentru funcționarea
instalațiilor casnice țărănești (mori, piv e, vâltori, batoze, oloinițe). Iar în cadrul turismului de
week -end, râurile constituie o atracție datorită „efectului de margine” pe care -l creează, dar și
posibilităților pe care le oferă pentru practicarea înotului sau a unor sporturi nautice.
Fig. 5. Tipologia izvoarelor minerale și distributia spațială a acestora

19 Fig.6. Amenajări pentru utilizarea apelor minerale în Maramureș

Hidrografia Maramureșului este completată și de o serie de lacuri, care după originea
cuvetei pot fi clasificate în lacuri gl aciare (18 în Munții Rodnei), lacuri periglaciare (Vârtop,
Vinderel), lacuri de baraj natural (Tăul Morărenilor), lacuri de alunecări de teren (Tăurile
de la Hoteni), lacuri naturale (Lacul de la Petrova, Lacul Albastru ș.a), lacuri antroposaline
(lacurile de la Ocna Șugătag și Coștiui), lacuri de escavație (Teplița), lacuri de baraj antropic
(Firiza), numeroase lacuri de luncă și mlaștini .
Oglinzile de apă, prin microclimatul specific și peisajul înconjurător, exercită o atracție
pentru amplasare a reședințelor secundare și a amenajărilor turistice de tip cazare, alimentație,
baze de agrement. Timpul de amenajare a acestor zone este destul de îndelungat în realitatea
românească, din motive financiare sau birocratice, de aceea oglinzile de apă amena jate și
spațiile înconjurătoare acestora sunt reduse cantitativ la nivelul județului, însă resursele sunt
promițătoare (lacuri amenajate piscicol: Meghery, Nistru, Ariniș, Lighet; tabel ul 12 din
lucrarea extinsă ). Unele lacuri, pe lângă funcție peisagistic ă, sunt destinate turismului curativ:
Lacurile de la Ocna Șugătag, Firiza, Bodi.
Prezența unei s uprafețe de apă modifică peisajul, imprimântul un plus de atractivitate.
Astfel că, alături de componentele hidrografice naturale, multe localități maramureșene și-au
îmbogățit rezervele de apă prin realizarea, de -a lungul timpului, amenajărilor hidrografice
utilizate în principal în aprovizionarea cu apă a localităților, iar cele mai recente având
funcție piscicolă și pentru agrement. Cea mai recentă tendință în amenajările hidrografice este
realizarea căderilor de apă de tip cascadă („cascade antropice”), cu o mare atractivitate pentru
turiști datorită efectului peisagistic.
Clima , ca și element de atr activitate pentru turismul rural maramureșean, este
prezentată și analizată în subsubcapitolul 5.1.3. , constituind un factor major și de multe ori
decisiv în desfășurarea turismului. Toate elementele climatice pot influența negativ sau

20 pozitiv activitatea turistică. Dintre acestea, r adiațiile solare și nebu lozitatea sunt ușor de
identificat de către turist, de aceea informațiile prezentate în tabelele 1 și 2 devin recomandări
importante de luat în seamă de turist, pentru buna desfășurare a vacanței. Conform WHO
(World Health Organization) radiațiile solare a u fost clasificate în urma intensității acestora
pentru a fi mai ușor de luat măsuri de prevedere, valorile fiind exprimate în cifre de la 1 la 11.
Informațiile legate de radiații pot fi ușor obținute cu ajutorul site-urile de specialitate , iar cele
legate de nebulozitate pot fi obținute printr -o simplă analiză a cerului.

Tabel 1. Clasificarea radiațiilor solare după WHO
Gradul de
periculozitate Valoarea
indicelui UV Măsuri de protecție
Redus ˂ 2 Nici o protecție, se poate sta liniștit în aer
liber;
Moderat 3-5 Acoperire corporală moderată, protecția
ochilor, evitarea Soarelui în orele amiezii;
Ridicat 6-7 Adăpostire în zone închise sau cu umbră în
orele amiezii, protecția ochilor;
Foarte mare 8-10 Protecția ochilor și a corpului ridicată,
adăpostire în zone închise;
Extrem ˃11 Protecție solară ridicată prin evitarea
locurilor însorite, protecția ochilor, gradul
de acoperire a corpului ridicat.
Sursa: www.who.int

Gradul de acoperire a cerului cu nori influențează turiștii, atât pe plan fiziologic, cât și
pe plan psihologic, unul dintre aspectele norilor care are implicații în acest sens fiind culoare
acestora. Norii care au culoare deschisă oferă un cadru plăcut pentru turism, pentru realizarea
fotogra fiilor sau a înregistrărilor video, în timp ce norii denși și închiși la culoare reduc
vizibilitatea, prevestesc ploi și furtuni, influența asupra stării turiștilor fiind una negativă.

Tabel 2. Categoriile de nori și semnificația lor turistică
Categori
a norilor Tipul norilor Semnificația pentru
turism

Nori
superiori Cirrus Cirrocumulus Cirrostratus Permit practicarea
activităților turistice,
inclusiv helioterapia

Nori
mijlocii

Altocumulus

Împiedică helioterapia,
permit ascensiuni
montane de scurtă durată

Altostratus

Nori Nimbostratus Stratocumulus Stratus Reduc vizibilitatea și
generează precipitații de

21 inferiori lungă durată
Sunt imparțiali
desfășurării activităților
turistice
Influențează negativ
turismul în zonele de deal
reducând vizibilitatea, mai
ales iarna

Nori de
dezvoltar
e
verticală

Cumulus

Favorabili turismului

Cumulonimbus

Nefavorabili turismului;
generează precipitații sub
formă de averse însoțite
de descărcări electrice,
vânt și grindină.
Sursa: Sorocovschi, V. , 2008 , cu completare foto (www.google.image.ro)

Nebulozitatea influențează direct radiațiile solare, care au implicații directe pentru
diferite activități turistice desfășurate în aer liber. Trebuie menționat faptul că pe parcursul
unui an, nebulozitatea este mai ridicată iarna și mai scăzută vara, iar în funcție de nivelul
altitudinal, nebulozitatea este ridicată în timpul zilei la amiază în zona montană, și redusă
seara și dimineața. În zonele montane frecvența și durata timpului senin este mai redusă în
comparație cu zonele mai joase datorită procesel or convective a maselor de aer.
În concluzie putem afirma că, condițiile climatice sunt favorabile tuturor activităților
umane, iar diversitatea și succesiunea acestora conferă condiții favorabile desfășurării
turismului în toate anotimpurile.
Județul Ma ramureș prezintă o diversitate biologică ridicată, exprimată atât la nivel de
ecosisteme, cât și la nivel de specii. Spațiul biogeografic al județului Maramureș cuprinde,
într-o proporție relativ egală, cele trei unități geografice: de câmpie, de deal și d e munte, cu o
diversitate mare de condiții pedoclimatice și hidrologice ce diferențiază ecoregiuni cu o
varietate de ecosisteme terestre și acvatice (deal, munte, lacuri, cursuri de apă și luncile
acestora, zone secetoase sau umede, etc), prezentate succin t în subsubcapitolul 5.1.4.
(Vegetația și fauna).
Datorită reliefului variat prezent pe arealul analizat, vegetația este etajată cu specii
specifice pentru fiecare etaj de vegetație, pornind de la etajul foioaselor iubitoare de căldură
(gorunul), până la etajul alpin unde întâlnim vegetație ierboasă speci fică. Pădurile se
desfășoară pe trei mari etaje: foioase, în partea inferioară; conifere , în partea superioară și un
etaj intermediar de amestec. Vegetația, element de bază al peisajului și principala resursă
economică a județului, a avut și are un rol dec isiv asupra arhitecturii tradiționale
maramureșene. Pe lângă funcția peisagistică și economică a sa, vegetația îndeplinește și
funcția de indicator al creșterii demografice și a presiunii antropice asupra mediului, prin
defrișările efectuate în scopul exti nderii localităților rurale și a terenurilor agricole.Vegetația
este un factor important de stimulare a turismului de recreare, odihnă și agrement. Ea este

22 componenta cea mai vizibilă a peisajului ce -i imprimă acestuia particularități care -l
individualizea ză și care sporesc atractivitatea regiunii.
Maramureșul deține o faună bogată, însă, d in punct de vedere turistic sunt importante
doar anumite specii de animale, în special cele care prezintă un interes cinegetic (specii
pentru vânătoare), științific (spe cii rare și/sau protejate), sportiv (specii de pești) și recreativ
(păsările cânătoare).
Fondul turistic antropic, prezentat în subcapitolul 5.2. , este cel care a contribuit la
notorietatea Maramureșului în domeniul turistic. Nenumăratele elemente antropice atractive
sunt prezentate detaliat pentru evidențierea valorii culturale și turistice. Parcă în concurență
cu natura, maramureșeanul a încercat și a reușit să dea naștere unor elemente, cu
funcționalitate utilă în viața rurală, care, în timp au contribuit la renumele Maramureșului.
Aceste elemente de mare atractivitate sunt numeroase, însă notorietatea o dețin bisericile și
porțile tradiționale ma ramureșene , fapt pentru care sunt analizate detaliat și completate de
elemente grafice (vezi lucrarea in extenso).
O altă componentă atractivă este arhitectura tradițională, care în ultima perioadă suferă
un regres în mediul rural maramureșean, datorită pătrunderii elementelor moderne (materiale
de construcții, planuri moderne, etc ). Societatea umană este într -o permanentă schimbare,
astfel că și mediul rural maramureșean suferă schimbări profunde datorită tendințelor actuale
de schimbări structurale în m ediile rurale. În fața acestor schimbări structurile tradiționale
devin vulnerabile, înfruntând probleme serioase de echilibru intern și integrare, generând o
dezagregare a comunităților tradiționale prin înstrăinarea generațiilor tinere față de mediul
construit moștenit, în favoarea confortului specific urbanului (agricultura fiind în regres,
orientarea principală fiind spre activități din sectorul terțiar). Mediul construit moștenit,
reprezentând „arhiva” Maramureșului, este asociat de generația tânără cu „sărăcia”, de unde
și puternica și rapida schimbare fizionomică a gospodăriilor tradiționale cu locuințe moderne
arhitecturale. Doar lipsa resurselor financiare a salvat casele existente, încă, azi în satele
maramureșene.
În prezent, mediul rural prezintă un context nefavorabil pentru durabilitatea elementelor
specifice și tradiționale, fiind necesare pentru susținerea și dezvoltarea spațiului rural din
perspectiva turismului, de adoptarea unor măsuri și demersuri legislative urgente și concrete
de proteja re și valorificare a tradiționalului maramureșean.

Soluții pentru păstrarea arhitecturii tradiționale maramureșene
– Adoptarea la nivel local a unor măsuri și reguli restrictive
arhitecturale pentru noile construcții cu front la arterele princ ipale;
– Existența unui set redus de modele arhitecturale pentru construcțiile
„la strada principală”;
– Atribuirea unui alt rol funcțional clădirilor tradiționale (muzee indor,
magazin de suveniruri, sală de expoziții, etc.); mici ansambluri
muzeale la nivel ul localităților rurale (ex: Desești, Ieud)
– Transferul obiectivelor valoroase în cadrul unor muzee în aer liber.

Migrarea populației în străinătate și revenirea acestei a parțială pe perioada concedii lor
sau definitiv, și -a pus amprenta puternic asupra ti pologiei gospodăriilor rurale. Pierderea
spiritualității tradiționale de către localnici (datorită migrației pentru muncă) conduce
inevitabil la schimbări rapide în fizionomia locuințelor și activitățile tradiționale
gospodărești, din această cauză identit atea maramureșeană este în pericol de dispariție.
Mobilitatea populației și oportunitățile financiare oferite de țările vestice, au generat efecte
dezastruoase la nivelul mediului construit prin importul de modele arhitecturale străine

23 spațiului rural mara mureșean, un spațiu caracterizat de un tradițional specific, care este însă
agresat de noile construcții.
Printre criteriile motivaționale care îi determină pe consumatorii turismului rural să
aleagă diverse locații, localități și unități de cazare sau masă, se numără, în principal,
arhitectura. Conștientizarea acestui lucru de către populația maramureșeană, indiferent de
regiune și subregiune, se poate observa prin interesul cu care aceștia continuă să
(re)construiască porțile tradiționale și prin îmbin area unor elemente de arhitectură tradiționale
în amenajările interioare și exterioare ale unităților de cazare, alimentație și a caselor de
locuit (simboluri cioplite pe ancadramentele ferestrelor, utilizarea decorativă a ștergarelor
țesute și a „talgerel or”, utilizarea decorativă a lemnului, etc.), astfel , stilul arhitectural are la
nivelul județului atât funcție constructivă cât și decorativă. Datorită turismului se poate
realiza conservarea și perpetuarea arhitecturii tradiționale, prin restaurarea clăd irilor
existente, care păstrează elemente de arhitectură specific locală, având destinații funcționale
diverse, sau reorientarea funcțională a unora (muzee, mici ateliere meșteșugărești, magazine
de suveniruri, centre de informare turistică, etc.), iar pen tru noile construcții destinate cazării
sau alimentației este necesară orientarea respectabilă spre arhitectura tradițională a regiunii.
Subcapitolul 5.3. prezintă starea infrastructurii generale și cea turistică. Infrastructura
însumează totalitatea bunu rilor și mijloacelor prin care resursele atractive ale unui teritoriu
sunt exploatate turistic. În majoritatea cazurilor elementele sale componente nu au fost create
pentru a satisface nevoile turistului, însă, cest atribut l -a câștigat pe parcurs, simulta n, cu
inițierea activităților turistice în regiunea respectivă. Pe măsură dezvoltării turismului și a
infrastructurii specifice acesteia, apar mijloace strict condiționate și direct orientate pentru
deservirea acestei ramuri economice. Cu toate acestea ech iparea tehnico -edilitară a
localităților rurale este redusă (alimentare cu gaz, canalizare, stații de stocare, tratare și
distribuție a apei). Existența și modernizarea infrastructurii generale la nivelul localităților
rurale este esențială pentru dezvolta rea socio -economică a localităților, asigurând totodată
desfășurarea mult mai facilă a turismului la nivelul acestora. Nivelul de dotare a localităților
rurale cu o infrastructură corespunzătoare unei vieți civilizate contribuie la creșterea
atractivității pentru investiții și preferința turiștilor pentru mediul rural.
Baza de cazare existentă în mediul rural este primordială pentru desfășurarea
turismului, deoarece, prin definiția turismului rural , acesta prevede ca turistul să fie cazat și
să desfășoare a ctivitățile turistice în mediul rural. Aceasta este prezentată și analizată detaliat
în subsubcapitolul 5.3.1. cu ajutorul graficelor realizate pe baza informațiilor obținute din
teren, corelate cu date statistice oficiale și neoficiale. Astfel, l a nivelul județului principalele
tipuri de unități de cazare întânite în spațiul rural sunt pensiunile, reședințele secundare
(casele de vacanță), cabane, moteluri și hoteluri. Însă, posibilitățile de cazare în mediul rural
sunt diverse, în conformitate cu disponib ilitățile gospodăriei și cu dorințele și exigențele
turistului.

Tabel 3. Capacitatea unităților de cazare din mediul rural
Tipul unității Numărul
de
unități * Numărul
de locuri Numărul de
locuri
%
față
de
total La
nivelul
județului
Hoteluri 10 492 0,08 616.215
Moteluri 5 174 0,32 53.127
Pensiuni 264 3.380 1,95 173.763

24 Cabane silvice și de vânătoare 15 249 100 249
Case particulare/ reședințe secundare 70 ?** 420 ? – ?
TOTAL 394 4715 – 843.774
* raportate la anul 2010
** numărul aproximativ

Baza de cazare specific ruralului
(pensiuni turistice) este completată și de
unitățile de tip pensiune aflate la periferia
localităților urbane (unde aspectul
gospodăriilor și a ocupațiilor persoanelor
sunt caracteristice ruralului), în a căror
ofertă prezentată se regăsesc servicii cu
desfășurare în mediul rural. Sunt întâlnite
cazuri când și unitățile de cazare aflate în
intravilanul localităților urbane au servicii
axate pe mediul rural. În această situație
sunt pensiunile aflate la periferia orașului
Sighet, Târgu Lăpuș, Cavnic, unități ce
nu sunt luate în calcu lul analizei bazei de
cazare, datorită neconcordanței cu
definiția turismului rural.
Analiza exigentă a unităților de cazare din prezenta lucrare se referă strict la cele aflate
în mediul rural, cu excepția localităților Dragomirești și Săliștea de Sus unde există un urban
convențional, însă fizionomia localităților și profilul activităților localnicilor, m -au
determinat să le includ în analiza realizată asupra turismului rural din Maramureș.
Numărul unităților de cazare existente în județ variază în fun cție de sursa
informațională consultată. Realitatea certă este cea din teren, însă și aici numărul exact este
greu de identificat datorită multitudinilor de variante de funcționare a unităților care cazează
turiști; de la pensiuni omologate, la cele neomol ogate, cu/fără indicatoare de semnalizare,
funcționale/nefuncționale, la case de vacanță și reședințe secundare.

181 67 3 13
2 stele/margarete
3 stele/margarete
4 stele/margarete
neclasificate264
pensiuni
rurale
Fig.7 . Clasificarea pe categorii de confort a unit ăților
de cazare de tip pensiune din localitățile rurale
maramureșene
Date sintetizate din ancheta de teren
050100150200250300350
Pensiuni reale în județ Pensiuni existente pe site-uri
webPensiuni în evidența
Ministerului TurismuluiNr pensiuni rurale
Fig. 8 . Situația pensiunilor din județul Maramureș.
Notă: Grafic realizat cu ajutorul datelor de la Ministerul Turismului (baza de date
2009, cea mai recentă), cu date culese în teren și informații ale site -urilor care
promovează turismul rural în Maramureș.

25 Acolo unde există un potențialul antropic abundent în localitățile rurale, unitățile de
cazare și capacitatea de caz are a acestora sunt reduse, fiind de asemenea la o distanță relativ
mare față de obiectivele turistice. Există și localități unde situația este inversă (Vadu Izei,
Șieu, Rona de Jos, ), acestea valorificând potențialul turistic al localităților vecine.
Și în Maramureș unitățile de cazare de tip pensiune au cunoscut câteva etape de
evoluție și de funcționare a acestora:
– Prima etapă prevedea cazarea turiștilor în camerele libere din casa de locuit ( camerele
de oaspeți) ;
– A doua etapă a constat în adăugarea de noi spații la casa de locuit (mansarde, camere
alipite celor existente);
– A treia etapă fiind caracterizată de noi costrucții, destinate special cazării turiștilor,
adevăratele pensiuni turistice, care îndeplinesc condiții de confort excelente.

Fig. 9 . Clasificarea pensiunilor după etapele de constituire

Majoritatea pensiunilor din mediul rural au apărut în urma excedentului de spațiu, a
modernizării și adaptării funcționale a locuițelor, criterii minimale pentru a deservii cazării de
turiști. Însă aceste elemente nu sunt suficiente fără o disponibilitate mentală a localnicilor.
Din această cauză stilul arhitectural este unul clasic (al anilor ”80) și unul modern (al anilor
2000), iar funcționalitatea spațiilor este adaptată posibilităților de cazare și de servire a mesei.
Doar pensiunile special construite pentru a deservii turismului rural respectă stilul arhitectural
tradițional maramureșean și organizarea optimă a spațiilor funcționale. 59% 13% 28% Pensiuni care funcționează în
Casele de locuit ale
proprietarilor
Pensiuni în Case de locuit
adaptate cu noi spații pentru
cazare
Pensiuni special construite264 pensiuni

26
Fig. 10. Aspectul exterior și interior al pensiunilor rurale din Maramureș

Motivația principală care stă la înființarea unei pensiuni este de natură financiară.
(cauzele: somaj, lipsa locurilor de munca). Acest lucru i -a determinat pe mulți localnici ai
mediului rural să utilizeze excedentul de spații deținute, (fie în urma plecării membrilor
familiei la studii sau la muncă pe termen mediu și lung, fie dintr -un exces de zel în
construcția realizată) incluzându -le în spațiile destinate cazării turiștilor de tip pensiune.
Turismul rural devenind astfel o sursă complementară de venituri. Aceste gospodării
îndeplines c o funcție dublă, cazarea turiștilor și locuință pentru proprietari.

Fig. 11. Repartiția unităților și locurilor de cazare în mediul rural din Maramureș
020406080100120140160
Aspect traditional Aspect rustic Aspect moder Aspect nedefinit
Aspectul exterior Aspectul interior Nr. pensiuni

27 Alături de unitățile de cazare înregistrate și semnalizate incluse în circuitul turistic
general, mai există și unități de tip cabane forestiere (din păcate, marea majoritate în stare de
degradare puternică) și case particulare cu circuit închis, unde piața turistică este restrânsă și
axată pe turiști fideli cu înclinații spre anumite tipuri de turism (turism cinegetic, turism
sportiv, turism de relaxare). Turiștii cazați
în aceste tipuri de unități nu sunt
înregistrați statistic, astfel că informațiile
cu privire la circulația turistică din
regiune nu este reală și relevantă pentru a
concluziona amplo area fenomenului
turistic.
În cadrul infrastructurii turistice
sunt incluse și unitățile de alimentație și
de divertisment, ultimele, din pacate, într –
o pondere foarte redusă în cadrul
turismului rural din Maramureș. În ceea
ce privește unitățile de alimentație și de
servire a mesei, acestea sunt prezente
doar în cadrul anumitor unități de cazare,
în special, în cele de tip hotelier sau în
cele de tip pensiune clasificată la 3 și 4
stele/flori. Spațiile de servire a mesei sunt
într-o tentă rustică sau modernă, foarte rar se întâlnesc spații amenajate în stil tradițional.
Reușita turismului și prelungirea sejurului nu ține numai de dotarea unității de cazare și
alimentație, ci include și dotările și amenajările pentru recreere și cură. Infrastructura turistică
pentru agrement este analizată și prezentată în subsubcapitolul 5.3.2 ., alături de prezentarea
unor activități turistice ce nu necesită amenajări complexe în spațiul rural pentru desfășurarea
lor.
Subsubcapitolul 5.3.3. prezintă infrastructura de acces în județ, care este
subdimensionată calitativ și cantitativ.

Capitolul 6. Circulația turistică rurală din
Maramureș și impactul activităților turistice

Circulația turistică presupune deplasarea vizitatorilor dintr -un loc în altul, cel mai
adesea între localitatea de reședință (considerată ca zonă emițătoare) și locul ales pentru
satisfacerea necesităților recreativ – curative (zona receptoare).
În județu l Maramureș, în general, circulația turistică prezintă un maxim principal, în
sezonul estival, și un maxim secundar, în sezonul de iarnă. În unele localități maximele pot fi
inversate, adică au un maxim principal în sezonul de iarnă (Borșa, Mogoșa, Cavnic, Izvoare,
Botiza, Vadul Izei), iar maximul secundar, în sezonul estival (restul localităților). În aceste
momente ale anului presiunea turistică se manifestă cu intensitate. Datorită acestui flux
turistic se schimbă și economia, adică mai mulți turiști, ma i mulți bani ce pot fi investiți în
reamenajarea altor locuri sau pot ajuta localitățile din punct de vedere economic. Totuși acest
flux turistic are și o parte negativă, cea a distrugerii sau degradării obiectivelor turistice, în
cazul unor turiști ce nu pot înțelege cât de important este să păstrezi anumite obiective 195 69 oferă masă
nu oferă masă
264 pensiuni
Fig.12 . Unități de cazare de tip pensiune rurală
care oferă pachetul de bază

28 turistice foarte vechi sau cât de greu se întrețin locurile din jurul bisericilor, mănăstirilor și
chiar pajiștile din aerul liber.
Circulația turistică într -o regiune se caracterizează pri n următorii indicatori: evoluția
numărului de turiști, numărul înnoptărilor și gradul de ocupare a locurilor de cazare. ( Ciangă,
N., 2001, op. cit., pag. 178 -179)

Fig.13. Evoluția sosirilor și înnoptărilor în pensiunile rurale din Maramureș între 2007 -2009
Date furnizate de Buletinele de statistică ale județului Maramureș din anul 2010

În ceea ce privește fluxul turistic extern este mai intens în perioada de iarnă, în preajma
sărbătorilor de iarnă, în localitățile care găzduiesc o serie de festiva luri recunoscute atât pe
plan național cât și pe plan internațional, festivaluri legate de datini și obiceiuri de iarna. Cei
care vizitează Maramureșul, într -un număr destul de mare, sunt cei din Europa Occidentală.
Prezența sezonalității în turismul rural din Maramureș este cunoscută, fiind determinată
de factori naturali și sociali cu diferite grade de intensitate, de aceea acțiunilor de marketing
(mix-ul de marketing) trebuie acordată o atenție deosebită. În funcție de perioadă
calendaristică, poziția și notorietatea regiunii, poziția unității pe piața concurențială și grupul
țintă vizat, componentele ce alcătuiesc mix -ul de marketing (produs, preț, promovare,
distribuție) trebuie tratate special.
Identificarea exactă a circulației turistice în mediul rur al maramureșean este dificilă
datorită nedeclarării numărului exact de turiști, cazarea acestora în gospodăriile rurale
neomologate, în cabane silvice sau de vânătoare, în locuințe secundare private, sau camparea
(individuală și/sau grupată). Cazarea în ca banele silvice și de vânătoare este cu regim de
funcționare, aparent, închis, fie datorită stării avansate de degradare, fie “favoritismului”
pentru persoanele solicitante.
Cu toate că deține un renume pe piața turistică națională, Maramureșul prezintă o
circulație turistiă relativ redusă în comparație cu alte regiuni ale țării, datorită faptului că
acesta se află la distanțe mari de centre urbane emițătoare de turiști (cel mai apropiat oraș de
rang superior fiind la 120 km, Cluj -Napoca), de aici și prezenț a sezonalității (în mare parte),
cauzată de sejururile medii și lungi.
0500100015002000250030003500
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. nov. dec.
Sosiri 2009 Innoptari 2009 Sosiri 2008
Innoptari 2008 Sosiri2007 Innoptari 2007

29

Fig.14 . Total sosiri în unitățile de tip pensiune din comunele Maramureșului
Sursa INS, 2010
Fig.15 . Total înnoptări în unitățile de tip pensiune din comunele Maramureșului
Sursa INS, 2010

30 Impactul turismului rural este pluridirecțional și contradictoriu, atât pentru mediul rural,
cât și pentru ramurile economice locale și regionale, studiile de specialitate reliefând acest
lucru. Principalele aspecte pozitive sunt creșterea economică, chiar dacă agricultura asigură
sau nu sursa de trai a comunităților, crearea de noi locuri de muncă, utilizarea forței și
îndeletnicirilor feminine rurale, perpetuarea meșteșugurilor, dezvoltarea artei artizanale, ș.a,
într-un cu vânt dezvoltarea regională . Impactul negativ atrage atenția de cercetare, în special
în detrimentul dezvoltării turismului rural, concentrându -se în pe aspecte sociale și culturale
modificate în rândul comunităților gazdă, dar mai ales impactul asupra mediului.

Capitolul 7. Tipuri de turism pretate mediului rural maramureșean

Definirea unor forme de turism specifice turismului rural este imposibil de realizat
întrucât însuși turismul rural nu poate fi definit printr -un anumit tip de activitate, număr ul
variabilelor implicate în definirea sa este relativ mare, implicând, printre altele, intensitatea
practicării, localizarea, gestiunea, integrarea în comunitate etc. Multe forme de activități
turistice se pretează la fel de bine la sat ca și la oraș. Tur iștii pot avea în aceeași zi activități
specific urbane sau rurale. În mediul rural, datorită disponibilității de spațiu se pot desfășura
activități turistice cu caracter intermediar (urban -rural): schi, pescuit, sporturi care necesită o
infrastructură artificială de tip semi -natural (tenis, fotbal, etc.), activități școlare educative,
ecologice, de cunoașterea patrimoniului, excursii, sau activități specific urbane (conferințe,
reuni uni, etc.).
Trecerea în revistă a activităților și formelor de turism din mediul rural, are un caracter
orientativ și inevitabil. Activitățile turistice cu caracter general rural pot fi considerate
excursiile în împrejurimile satului, alpinism, escalade, „ explorări” în locuri sălbatice, rafting,
schi fond, schi pe piste cu grad de dificultate redus sau mediu, plimbări cu vehicule cu
tracțiune animală; cicloturism, echitație, observarea naturii, fotografierea (vegetația, fauna),
contemplarea peisajelor, cuno așterea patrimoniului rural, cunoașterea colectivității și a
sărbătorilor rurale, pescuit, vânătoare, sporturi care se practică în natură (orientare turistică,
deltaplanorism, alunecarea pe tiroliană, ș.a.).
La nivelul regiunii analizate se regăsesc toate tipurile de turism (recreativ, cultural,
curativ și mixt), desfășurate sub variate forme, importanța acestora fiind variabilă spațial și
temporal prin prisma volumului turiștilor și a efectului socio -economic indus. Tipurile de
turism predominante fiind t urismul cultural și recreeativ, cărora li se circumscriu cele mai
multe forme de turism practicate sau practicabile în viitorul apropiat (turism sportiv extrem,
turism religios, turism școlar, etc.). În acest capitol fiind propuse și alte forme de turism
pretabile în cadrul turismului rural (turism de afaceri, speoturism, ecoturism, turism sportiv ).

Capitolul 8. Premise motivaționale în alegerea Maramureșului ca destinație
turistică

Acest capitol prezintă produsele și serviciile turistice rurale existente în Maramureș
în subcapitolul 8.1. și resursa umană necesară în turismul rural maramureșean, în subcapitolul
8.2.
Turismul rural maramureșean grupează în principal serviciile de cazare și masă, și
într-o pondere redusă, în mod organizat, alte tipu ri de servicii, de genul plimbări cu căruța, cu

31 sania, plimbări ecvestre etc., însă cei ce aleg mediul rural maramureșean pentru petrecerea
vacanței au posibilitatea de a cunoaște îndeaproape activitățile tradiționale din gospodărie,
obiceiurile și tradiți ile desfășurate cu ocazia diferitelor evenimente și momente marcante în
viața țăranului maramureșean, fără ca acestea să fie organizate intenționat în scop turistic.
Serviciile oferite turiștilor cazați în mediul rural sunt reduse, în majoritatea cazurilor
limitându -se doar la serviciile de bază, cazare și masă, serviciile auxiliare, oferta secundară,
lipsind sau sunt prezente într -un număr foarte re dus. Turistul modern nu dorește numai cazare
și masă, el dorește o gamă variată de activități care sa -l bined ispună. Caracterul individual al
fiecărei regiuni și subregiuni maramureșene conferă particularități specifice și speciale
produselor turistice oferite.
Calitatea și varietatea peisajului nu este de ajuns pentru a satisface turistul. Satisfacția
acestuia este dependentă de o serie de factori variați, însă cea mai importantă este asigurarea
unei infrastructuri de cazare, acces și agrement corespunzătoare. Constatăm cu regret că baza
materială este învechită, infrastructura este degradată, iar calitatea serv iciilor este de multe ori
necorespunzătoare. Imaginea dezolantă este întregită de multe ori de standardul scăzut al
serviciilor de alimentație publică în ceea ce privește aspectul general, atmosfera, calitatea și
varietatea preparatelor, comportamentul per sonalului sau muzica necorespunzătoare. În
concluzie, calitatea prestațiilor turistice este mult sub standardele cu care sunt obișnuiți
turiștii, mai ales cei care au experiența din afara țării sau provin din țări occidentale.
Prezența unei oferte turisti ce diversificate și cu un grad ridicat de atractivitate turistică
este cea care calibrează mărimea, intensitatea și diversitatea fluxurilor turistice, precum și
orientarea acestora în teritoriu, implicit eficiența economică a turismului din județ. Realizar ea
unor programe legate de ocupațiile tradiționale ale localnicilor destinate turiștilor sunt cu o
eficacitate multiplă: pentru turist, care vine în contact cu realitatea rurală maramureșeană prin
participare, pentru prestator și/sau realizatorul programul ui, beneficii de natură economică,
pentru societatea rurală, continuitatea meșteșugurilor și a ocupațiilor, iar pentru turism,
promovarea și continuitatea desfășurării în timp îndelungat a acestuia.
Alături de resursele turistice de bază (atracții turistic e, baza materială și de agrement),
personalul implicat în turismul rural influențează într -o mare măsură realizarea unor sejururi
deosebite în unitățile de cazare din mediul rural. Profesionalismul personalului, poate să
atragă sau, din contra, să respingă potențialii turiști.
Factorul uman este hotărâtor în asigurarea calității prestației serviciilor turistice, de
aceea calificarea resursei umane care activează în acest domeniu este esențială. Populația
reprezintă o componentă, activă sau pasivă, esențială în buna desfășurare a turismului rural.
Ce ar reprezenta satul fără populație? Cum ar exista turism rural fără actorii principali din
mediul rural? Sunt întrebări simple, dar care reliefează importanța populației locale pentru
existența și desfășurarea tu rismului în mediul rural. Chiar și într -o regiune fără un patrimoniu
bogat poate fi practicat turismul rural, dacă se regăsesc resurse umane extraordinare care să
echilibreze lipsa atractivității naturale sau antropice, conduse de un lider de excepție. Din
aceste considerente, pregătirea celor care sunt implicați în domeniul turismului trebuie să se
ridice la un nivel optim de profesionalism în relație cu clientul.
Turismul, este o alternativă importantă pe termen lung, care poate asigura locuri de
muncă, pentru forța de muncă locală, beneficiind de potențialul turistic al zonei, de
frumusețile naturale și de tradițiile și istoria zonei.

32 Capitolul 9. Interfuncționalitatea „țărilor” din perspectiva turismului rural

În acest capitol este prezentată importanța interfuncționalității sistemice a țărilor , ce
poate fi realizată la nivelul următoarelor componente : servicii oferite, obiectivele turistice
exist ente, programe de dezvoltare, fiind propus și un model simplu la nivelul unităților de
cazare.

Fig.16. Diversificarea și interrelaționarea serviciilor din pensiunile rurale

În momentul de față se realizează schimburi de informații, în special culturale, între
țările maramureșene sub aspectul circuitelor puse la dispoziția turiștilor sau realizate pe cont
propriu în regiunile vecine.
Un alt exemplu de interfuncționalitate realizată în prezent între regiunile și
subregiunile țărilor, constă în ad optarea unor elemente de notorietate culturală (poartă
tradițională, port) și implementarea lor în afara regiunii autohtone, în scopul atragerii
turiștilor. Aceste schimburi interregionale contribuie la degradarea identității locale și crearea
unei structu ri omogene la un nivel mult mai mare.
Prin schimburile realizate de localitățile rurale ale celor patru țări se dezvoltă o relație
de interfuncționalitate propice dezvotării turismului rural și a comunităților locale.

33 Capitolul 10. Promovarea turistică rurală în Maramureș

Acest capitol are menirea de -a prezenta în subcapitolul 10.1. principalele modalități și
tehnici de promovare utilizate în turismul rural maramureșean și avantajul altor metode de
promovare utilizate în turism și cu posibilit ate de punere în practică pentru turismul rural
maramureșean, iar în subcapitolul 10.2. importanța unei piețe turistice virtuale și propunerea
unui sistem informatic care să ajute turistul în alegerea unității de cazare în funcție de nevoile
sale.
Promova rea turismului rural în Maramureș se realizează sub diverse forme. Cele mai
frecvente modalități de promovare realizate de unitățile de cazare din cadrul turismului rural
maramureșean sunt internetul și materiale tipărite sub forma cărților de vizită sau pliante .
Însă dintre toate mijloacele și modalitățile de comunicare, reclama „din gură în gură”
rămânea cea mai ieftină și utilizată în promovarea turismului rural din județ, iar cu ajutorul
internetului aceasta modalitate capătă și o formă virtuală și se realizează prin paginile de
forum, unde turiștii care au trăit diverse experiențe își împărtășesc părerile.

Fig. 17. Mijloace de promovare utilizate de pensiunile rurale din M aramureș

Deoarece internetul este cea mai utilizată metodă de promovare este necesar a se
prezenta câteva constatări în urma analizei teoretice și practice efectuate. Rețeaua de internet
elimină multe din barierele care existau în comunicarea către clientul turist a informațiilor,
bariere geografice în special. Avantajul utilizării internetului în promovare constă în
capacitatea de a putea stoca și transmite informații cu ajutorul imaginilor, textelor, sunetului,
iar costurile utilizării rețelei de internet sunt red use în comparație cu modalitățile tradiționale
de promovare și distribuție.
Existența unei pagini de web pentru unitatea de cazare este un mare avantaj în
promovarea acesteia. Însă de multe ori, atunci când internauții caută cu ajutorul motoarelor
electro nice specializate, această pagină personală nu apare pe prima pagină rezultată în urma
căutării, de aceea este recomandat ca unitatea de cazare să se regăsească, cu toate datele de
contact, pe mai multe pagini de internet specializate. Însă nici acest lucr u nu este suficient
pentru o promovare eficientă, deoarece paginile de internet au un anumit ranking în
motoarele de căutare, în funcție de care sunt afișate utilizatorilor, din acest motiv, 050100150200250300
pe alte
site-urisite
propriucarți de
vizităagentie pliante radio ziar tvNr.pensiuni

34 administratorii unităților de cazare trebuie să se informeze cu p rivire la paginile care au un
ranking ridicat și apar primele în pagina de vizualizare.

 Exemplu pozitiv: Pensiunea Teleptean Teodora și pensiunea Casa Tradițională Borlean
din localitatea Vadu Izei, sau Pensiunea Teleptean din localitatea Ocna Șugătag se
regăsesc în peste 35 de situri și dețin și un site propriu unde informațiile sunt
prezentate sub formă de imagini și text, respectând criterile minime ale unui site de
promovare turistică.
 Exemplu negativ: Pensiunea La bunica din localitatea Berbești, car e se regăsește pe
mai puțin de 10 site -uri, unde informațiile sunt sumare; fără site propriu.

Sunt frecvente situațiile când pe site -urile de specialitate sunt regăsite unități de cazare
care în realitate nu mai există sau nu funcționează. Acest aspect c rează o imagine negativă în
mintea turistului depre regiune și calitatea serviciilor turistice. Există însă și situații când
unitățile de cazare prezente în paginile de internet, nu sunt semnalizate în teritoriu (pentru
eventualele verificări legale aceste a „nu funcționează”), dar, cu ajutorul datelor de contact
prezente în prezentarea informațiilor virtuale, cazează turiști. Acest fapt îngreunează mult
crearea unei imaginii statistice despre circulația turistică în regiune.
După cum se poate observa, internetul este și o foarte bună modalitate de a promova
vânzările în unitățile de cazare „la negru”.

Exemple de situri care prezintă numeroase unități de cazare
http:// www. cazaremaramures .ro
http://www.discover -maramures.com
http://www.pensiuni.info.ro
http://www.pensiune -maramures.ro/
http://www.infopensiuni.ro
http://www.turismrural.ro
http://www.pensiuni.org

Efectivul unităților de cazare diferă în funcție de su rsa de informație interogată, astfel,
după cele prezentate mai sus, pe site -urile specializate sunt prezente un număr mult mai mare
de unități de cazare în comparație cu numărul unităților înregistrate la Ministerul Turismului,
sau cu realitatea din teren (fig.17 .).

35

Fig. 18. Variația numărului de pensiuni în funcție de sursa consultată . Grafic realizat cu
ajutorul datelor oficiale corelate cu date neoficiale și cu date din ancheta de teren.

Ultimul trend în utilizarea internetului pentru promovare turistică este crearea unui cont pe site -ul de
socializare facebook și/sau crearea unei pagini de tip blog. Pot fi întâlnite astfel atât unități de cazare
care fac promovare „în pas cu moda” (Pensiu nea Domnița -Poienile Izei, stațiunea Izvoare), cât și
grupuri de persoane care doresc să facă cunoscut tuturor minunatele ținuturi maramureșene
(http// www.facebook.com/Vadu -Izei-Maramures , http// www.facebook.com/Discover -Maramures ,
www.facebook.com/MARAMURESENII -DE-PRETUTINDENI ). Promovarea turistică a localităților
rural e maramureșene este realizată și prin intermediul site -urilor primăriilor, însă puține sunt cele care
prezintă într -o notă descriptivă at ractivă potențialul localității.
Promovarea realizată la nivelul județului cu ajutorul internetului nu implică și siste me
de rezervare computerizată sau de evaluare a ofertei turistice în funcție de preferințele
turistului. Pentru a se cunoaște tendințele și preferințele turiștilor pot fi prezente, pe paginile
personale unităților de cazare sau pe site -urile s pecializate, chestionare scurte, fiind propus în
subcapitolul 10.2. un astfel de model funcțional, realizat cu ajutorul specialiștilor în
informatică, utilizând datele sintetizate din ancheta de teren.
Conștientizând că web -ul a devenit principalul mijloc de comunicare , una dintre soluții
ar fi implementarea unor sisteme în cadrul site -urilor web, pentru asistența on -line,
potențialilor clienți care astfel vor fi sprijiniți în luarea deciziilor. Experții umani nu sunt
întotdeauna disponibili, multe funcții care se bazau pe contactul uman direct fiind acum
furnizate prin intermediul web. Pentru a lua cele mai bune decizii trebuie avute în vedere
nevoile specifice ale fiecărui utilizator. În acest sens pot fi utilizate în mod eficient sistemele
expert pentru a gestiona ace ste situații. Capacitatea de a avea site -uri web cu „consilieri ” care
interacționează cu utilizatorul crește foarte mult calitatea și nivelul de detaliere al
recomandărilor care pot fi furnizate .
Fiind convinși de beneficiile pe care le -ar putea aduce sistemele expert ne punem
întrebarea: Utilizând sistemele expert vom îmbunătăți promovarea ofertei serviciilor turistice
ale județului Maramureș? Răspunsul nu poate fi altul decât unul afirmativ, deoa rece
proiectarea și utilizarea unui sistem expert ajută consumatorul turistic să evalueze pensiunile
din județul Maramureș, facilitând căutarea și găsirea informațiilor într -un mod rapid și
eficient de către utilizatori, permițând totodată compararea ofert elor și alegerea celei optime.
Sistemul va folosi o bază de date cu informații complete despre pensiunile din această zonă. 050100150200250300350
Pensiuni reale în județ Pensiuni existente pe site-
uri webPensiuni în evidența
Ministerului Turismului

36 În prezent, la nivelul județului Maramureș nu există nici o modalitate prin care să li se
ofere potențialilor turiști posibilitatea de a obține informațiile complete care să corespundă
cerințelor specifice, căutarea și găsirea informațiilor presupunând consultarea numeroaselor
site-uri de specialitate, în care informațiile sunt sumare (exemple de site -uri specializate
pentru cazare: ht tp://www.cazaremaramures.ro/; http://www.turistinfo.ro/zona -maramures/ ).
Modelul propus poate elimina munca anevoioasă de căutare, putând fi implementat în
cadrul entităților publice și private (age nții de turism, primăriile locale). Impactul adus de
modelul propus s -ar reflecta în creșterea numărului de turiști în regiune și implicit în
dezvoltarea turismului rural.
În cazul propus ca și exemplu, problema o constituie faptul că potențialii turiști c are ar
dori să petreacă vacanțe în județul Maramureș nu găsesc informații suficiente despre
pensiunile din această zonă. Scopul este de a furniza informațiilor complete legate de
serviciile turistice oferite de pensiunile rurale existente, rapid și complet e, prin intermediul
unui program realizat în colaborare cu specia liști din domeniul informaticii.

Fig.19 . Variabilele sistemului

Fig.20 . Blocul logic al sistemului

37

Fig.21 . Recomandarea sistemului
Sistemele expert pot juca un rol foarte important în evaluarea destinațiilor turistice și a
serviciilor oferite. Prin aplicarea scenariilor IF -THEN se pot evalua beneficiile destinațiilor
turistice din mai multe puncte de vedere și se obțin informații utile pentru procesul
decizional. Altfel, luarea unei decizii este de cele mai multe ori o sarcină dificilă și
consumatoare de timp pentru cei care își propun să aleagă din multitudinea de variante
posibile, toate metodele clasice folosind o cantitate mare de date și necesitând o lungă serie
de calcule
În faz a de testare, modelul propus s -a dovedit eficient, rezultatul final conținând
recomandări utile, utilizatorii putând avea certitudinea că rezultatul obținut este corect. În
acest sens, putem spune că sistemul expert și -a atins scopul pentru care a fost cre at. Ne
propunem ca acest model să fie un punct de pornire pentru cercetări ulterioare. Mediul de
dezvoltare al sistemului poate fi mereu actualizat de către cel care administrează sistemul
pentru a furniza informații complete utilizatorilor (de exemplu baz ei de cunoștiințe i se pot
adăuga hărți care pot aduce informații legate de localizare și căile de acces către destinațiile
alese). Baza de cunoștiințe a sistemului se dezvoltă prin memorarea solicitărilor utilizatorilor.
Datele obținute în acest mod pot f i utilizate pentru generarea de statistici legate de
comportamentul și opțiunile clienților, putând contribui astfel la stabilirea strategiilor de
dezvoltare ale turismului rural.
Modelul propus constituie o soluție în promovarea cu succes a ofertei turis tice.
Implementarea lui în cadrul site -urilor web, prin asistența on -line oferită, poate atrage clienți
atât din țara noastră cât și din țările mari consumatoare de turism ale Uniunii Europene și din
întreaga lume.

Capitolul 11. Impactul turismul ui rural asupra economiei maramureșene

În urma analizei efectuate și a consultării datelor oficiale și neoficiale menite să ofere
informații utile, rezultatul obținut se datorează în mare parte analizei subiective și obiective
realizate în ancheta de teren. Astfel prezentul capitol prezintă relația dintre infrastructura de
acces și turism, dar mai ales impactul acestuia asupra infrastructurii de acces.
Turismul și infrastructura de transport sunt într -o relație de interdependență în
dezvoltare și funcționare. Turismul rural poate asigura o motivare economică pentru

38 construirea de drumuri și alte căi de comunicație sau transport turistic care să asigure accesul,
în primul rând, al turiștilor și, nu în ultimul rând, al populației rezidente, spre obiectivele
turistice din mediul rural . Se pot exemplifica o serie de localități în Maramureș în care
apariția, dezvoltarea și desfășurarea turismului rural se datorează și accesibilității localităților
la căi rutiere. La nivelul județului există și situații inverse, în ca re, datorită potențialului de o
mare valoare atractivă, și a existenței unităților de cazare, s -au realizat și modernizat căi de
acces rutiere.
Veniturile obținute prin vânzarea serviciilor de cazare și alimentație, eventual și alte
servicii auxiliare, au fost reinvestite în unitatea de cazare, fie pentru întreținere sau
modernizarea spațiilor necesare și esențiale turiștilor, fie prin amenajarea spațiului exterior
unității (balansoare, filigorii, mobilier, mici lacuri cu pești, realizarea de noi porți
tradiționale) sau mărirea spațiului de cazare (noi clădiri sau extinderea celei existente pe
verticală/orizontală).
Fiind foarte greu de identificat concret impactul turismului în economia
maramureșeană, capitolul 12 vine în completare, pentru a evidenția sur sele directe și indirecte
de venit din cadrul turismului rural.

Capitolul 12. Veniturile realizate în urma desfășurării turismului rural în
Maramureș

Veniturile directe obținute din desfășurarea turismului rural provin, în general, din
înnoptările și alimentația în unitățile de cazare, completate cu venituri din activitățile de
agrement.
Evoluția înnoptărilor în pensiunile rurale a cunoscut un traseu c onstant la nivelul
perioadelor anuale, cu o circulație intensă în perioada iulie -august, cu ocazia sărbătorilor
creștinești (Paște, Crăciun) și revelion, diferența fiind simțită doar la nivelul numărului de
înnoptări, mai ales în ultimi doi ani.
Serviciile oferite turiștilor cazați în mediul rural sunt reduse, în majoritatea cazurilor
limitându -se doar la serviciile de bază, cazare și masă, iar serviciile auxiliare, oferta
secundară, lipsind sau sunt prezente într -un număr foarte redus, așadar veniturile ob ținute
sunt bazate pe oferta de bază.

Fig. 22.Veniturile medii obținute în urma înnoptărilor în pensiunile rurale înperioada ianuarie –
august 2009 și 2010*. Date înnoptări: Buletinele de statistică ale județului Maramureș din anul 2010

*Calculul veniturilor a fost realizat după formula: V med=Preț med*Înnoptări ian-aug 27706,25 240337,5
44687,5 158437,5
050000100000150000200000250000300000
2009 2010Ron

39 Pentru a avea o viziune concretă și clară asupra impactului economic al turismului
rural, am utilizat date oferite de www.romania -universe.ro , unde am întâlnit 43 de societăți
comerciale înregistrate cu sediul în mediul ruralpentru Maramureș, careau ca și domeniu de
activitate „Facilități de cazare pentru vacanțe și perioadă de scurtă durată și alte servicii de
cazare”. Multe unități de cazare fie au sediul în mediul urban, fiind greu de identificat, fie
sunt AF, PFA, IF, iar declarațiile fiscale lipsesc cu desăvârșire, deși, conform legii ( nr.571
din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal) sunt obligate să declare.

Fig.23 .Evoluția cifrei de afacere și a veniturilor nete în perioada 2007 -2009 în cele 43 de societăți
comerciale cu sediul în mediul rural din Maramureș, care au ca și domeniu de activitate
conform CAEN: FACILITĂȚI DE CAZARE PENTRU VACANȚE ȘI PERIOADĂ DE SCURTĂ
DURATĂ și Alte servicii de cazare. Date furnizate de Romanian Universe ( www. romanian -universe .ro)

Foarte important de urmărit sunt veniturile și evoluția numărului de angajați, înainte și
la începutul resimțirii crizei economice în domeniul turismului. Cuantificarea numărului și
evoluției angajaților în entitățile de tip AF, IF, PFA este foarte greu de realizat, neexistând o
bază de date concretă și clară, iar din acheta de teren, datele obținute din de clarațiile
proprietarilor/administratorilor de pensiuni sunt neconclude, aceștia declarând că sunt ajutați
rar de rude dacă este cazul. Din analiza empirică realizată în teren am constatat că în unitățile
de cazare care oferă și servicii de alimentație exi stă și angajați sezonieri, de preferință liceeni
(personal necalificat cu un salar minim). Cu toate acestea personalul angajat în turism din
Maramureș (conform CAEN) este redus în comparație cu alte ramuri economice.

305,806 698,101 474,888 6604,804 8732,164
8215,032
010002000300040005000600070008000900010000
2007 2008 2009
venituri nete cifra de afaceriMii Ron
Fig.24 . Numărul angajaților pe domenii de activitate CAEN în județul Maramureș
Sursa: Buletinele de statistică ale județului Maramureș din anul 2010

40 Veniturile obținute prin vânzarea serviciilor de cazare și alimentație, eventual și alte
servicii auxiliare, au fo st reinvestite în unitatea de cazare, fie pentru întreținere sau
modernizarea spațiilor necesare și esențiale turiștilor, fie prin amenajarea spațiului exterior
unității (balansoare, filigorii, mobilier, mici lacuri cu pești, realizarea de noi porți
tradiț ionale) sau mărirea spațiului de cazare (noi clădiri sau extinderea celei existente pe
verticală/orizontală). Grija pentru amenajarea spațiului exterior pensiunii se evidențiază la
majoritatea pensiunilor rurale, acolo unde spațiul gospodăriei permite, iar la pensiunile noi
realizate acesta este nelipsit. Toate amenajările realizate omit un lucru, nici o unitate de
cazare nu oferă, analizând amenajarea exterioară și interioară, facilități pentru persoanele cu
handicap, iar serviciile speciale destinate aces tora sunt excluse cu desăvârșire. Un alt element
neglijat în mare parte de proprietarii pensiunilor în amenajarea spațiului, exterior, în special,
este locul de joacă pentru copii special amenajat; în oferta unității apare în majoritatea
cazurilor „loc de joacă pentru copii”. Un număr de 26 de pensiuni dețin un loc de joacă
amenajat, sumar, pentru micii turiști, realizat cu venituri din activitățile turistice.
Veniturile din editarea materialelor publicitare (pliante, reviste, broșuri) nu pot fi
cuantificate deoarece nu se ține o evidență detaliată și clară la nivelul entitățiilor. Marea
majoritate a materialelor de promovare sunt realizate de firme specializate în publicitate, însă
există situații în care aceste materiale sunt realizate la nivelu l unităților turistice (cărți de
vizită, pliante, fluturași), acest lucru influențând domeniile specifice materiilor prime (cartușe
pentru imprimante, hârtie de diferite dimensiuni și calități, imprimante speciale, simple și
complexe). Toate aceste cheltui eli complementare turismului sunt greu de evidențiat
indiferent de ponderea lor în veniturile totale ale întreprinderilor specializate.
Dar veniturile din/în turim nu reprezintă doar cele provenite din înnoptări , alimentație,
promovare, ci și din aprovizi onarea cu produse alimentare și nealimentare necesare
desfășurării turismului, astfel veniturile în ramurile conexe turismului înregistrează venituri
suplimentare (industria chimică, industria materialelor de construcție, industria alimentară,
industria uș oară, transporturile, mass -media, telecomunicațiile, serviciile bancare, etc).

Capitolul 13. Perspectivele de dezvoltare ale turismului rural în
Maramureș

Viitorul turismului rural maramureșean este promițător cu condiția să existe o mai
mare conștientiz are a autorităților publice și din sectorului privat, dar mai ales a
consumatorilor, cu privire la capacitatea turismului rural de a contribui la conservarea
patrimoniului natural și cultural din zonele rurale, și la îmbunătățirea standardelor de viață
din acestă regiune a țării. Turismul rural trebuie să asigure o conservare a ruralului și
nicidecum să susțină urbanizarea acestuia. Infrastructura turistică trebuie să reflecte o notă
rurală și tradițională specifică Maramureșului, atât din punct de vedere a rhitec tural cât și
dimensional.
Un turism rural bine planificat poate servi ca strategie de conservare a mediului și care
poate funcționa ca o nouă alternativă la ocupația actuală a timpului liber prin diverse facilități
de agrement oferite. Însă turismul rural se caracterizează și ca o activitate care poate influența
în mod negativ dezvoltarea zonelor rurale, pierderea identității prin industrializare,
schimbarea mentalității, a atitudinii față de arhitectură și port, adoptarea modelelor moderne
în viața c otidiană și în activitățile desfășurate; de aceea este necesar ca desfășurarea
turismului în mediul rural să fie planificat și gestionat cu grijă.
Sursele și resursele de venit prin intermediul turismului sunt numeroase, turismul rural
desfășurat în prezent nu valorifică nici la jumătate potențialul ruralului maramureșean.

41 Varietatea amplă a resurselor cultural -istorice, etnografice, hidrografice, climatice și
morfologice, favorizează dezvoltarea unui turism complex la nivelul județului, cu o detașare
în posibilitatea de dezvoltarea a turismului rural. O valorificare apreciabilă a potențialului o
deține turismul rural cu formele sale, turism de agrement, turism etnografic (manifestări
cultural -folclorice), turism cultural, turism balneoclimateric, turi sm ecologic, turism sportiv
(ocoale cinegetice), agroturism (ferme specializate).
Analizând cele prezentate mai sus și starea actuală de dezvoltare a turismului în
regiune, putem afirma cu convingere că acesta nu a atins un nivel ridicat de dezvoltare, în
ciuda potențialului bogat și variat, iar perspectivele de dezvoltare ale acestuia sunt
promițătoare.
Un prim pas în suplimentarea veniturilor o constituie diversificarea ofertei turistice din
cadrul unităților de cazare și la nivelul localității, regional sau interregional, prin renunțarea
la kitsch și promovând tradiționalul.
Aprovizionarea pentru iarnă cu produse agroalimentare poate contribui la atenuarea
sezoanelor tradiționale cu circulație intensă (vară – iarnă) în localitățile rurale unde sunt
prezente acest tip de amenajări comerciale, creînd un alt sezon de circulație turistică, de
toamnă. Acest nou sezon turistic oferă, pe lângă ocazia aprovizionării cu produse tradiționale
ecologice, și posibilitatea desfășurării unei game largi de activități, atât în cadrul natural (cu
condiția ca factorii climatici să fie permisivi) cât și în cadrul comunităților.
Comercializarea produselor de artizanat oferă un alt cadrul de interelaționare la nivelul
„țărilor”. Prin schimburile realizate de localitățile rurale ale celor patru țări se dezvoltă o
relație de interfuncționalitate pr opice dezvotării turismului rural și a comunităților locale.
Realizarea unui site pentru promovarea produselor tradiționale și artizanale, cu posibilitate de
achiziționare, ar însemna o alta variantă de a influența creșterea veniturilor în regiune și de
contribui la motivarea perpetuării meșteșugurilor. Internetul, de asemenea, poate constitui o
oportunitate pentru comerțul artizanal, constituindu -se astfel un comerț electronic, o nouă
modalitate de suplimentare a veniturilor.
O încercare cam îndrăzneață, însă cu mari șanse de realizare, este amenajarea unui
miniaeroport pentru avioane ușoare și ultraușoare în localitatea Oncești (locație testată în 6
august 2011 prin intermediul a 7 avioane ușoare) , singura localitate din Țara Maramureșului
care deține o suprafață suficient de mare și deschisă pentru această destinație.
Diversificarea formelor de turism și realizarea unor trasee tematice, ar însemna surse
importante de venit și mai ales de promovare a regiunii. Realizarea unor noi trasee cu marcaje
pe deal urile din împrejurimi, și chiar montane și întreținerea celor vechi, amenajarea unor
locuri speciale pentru picknic, unde focul să fie controlat, construirea de asemenea a unor
cabane turistice, cu capacitate medie, pentru dezvoltarea turismului de week -end, în zona
dealurilor mai înalte, sunt doar câteva posibilități de creștere a circulaț iei turistice și a
veniturilor.
Exemple trasee tematice
1. Traseul Bisericilor de lemn: Desești – Ieud – Bogdan Vodă – Bârsana –
Giuleși – Budești – Ferești – Vadu Izei – Rozavlea – Rogoz sau pe ruta
Sighetu Marmației – Vadu Izei – Ferești – Cornești – Călinești – Sârbi –
Sat Șugatag Mânăstirea.
2. Traseul meșteșugurilor populare (confecționare a de lăzi de zestre, unelte
și obiecte de uz casnic, cruci sculptate și pictate, ceramică populară,
prelucrarea lânei și a pieilor de animale s.a.): Desești – Plopiș – Băița de
sub Codru – Săpânța – Vișeu de Jos – Sat Șugatag – Botiza – Ferești –
Călinești.
3. Turul stațiunilor balneo -climaterice : Ocna Șugatag – Băile Cărbunari –
Băile Dănești – Băile Botiza – Băile Borșa.

42
Posibilitățile de valorificare turistică a mediului rural maramureșean sunt variate, iar
aportul veniturilor ar crește considerabil în urma gestionării raționale și a inginiozității
populației, de care a dat dovadă de -a lungul timpului, combinată cu cerințel e și nevoile
turistului modern.

CONCLUZII

Satele maramureșene sunt expresia simplității vieții rurale, iar fiecare subregiune din
cadrul județului se distinge prin specificul etnografic. Elementele de cultură arhaică
(organizarea stânei, obiceiurile legate de evenimentele agricole și din viața omului –naștere,
nuntă, moarte) se îmbină astăzi cu elemente culturale urbane moderne, vizib ile din păcate din
ce în ce mai stringent mai ales în arhitectura interioară și exterioară, dar mai ales în portul
tradițional. Pătrunderea elementelor moderne și evoluția continuă a ruralului spre urban duce
la pierderea identității și originalității vieț ii rurale tradiționale maramureșene.
Comunitățile minoritare de etnie ucraineană, maghiară și germană (țipțerii), tradițiile și
stilul de viață ale acestora și -au pus amprenta, de -a lungul timpului, în moștenirea culturală
maramureșeană. Astfel în subregiu nile Valea Vișeului, Valea Ruscovei și Valea Tisei, se
întâlnește o împletire a diferitelor culturi și tradiții, generate de mai multe grupuri etnice,
lucru evident și în gastronomia locală.
Județul Maramureș are frumuseți care pot fi apreciate doar cunosc ându -le. Cadrul
natural oferă o varietate remarcabilă a formelor de relief, pereți stâncoși, defilee, depresiuni,
lacuri, peșteri, izbucuri, mlaștini, izvoare de apă minerală, o lume atractivă invidiată de multe
țări ale planetei. O mare parte din atracții le naturale ale județului sunt arii protejate sub forma
rezervațiilor naturale, parcuri naționale și naturale, arii protejate de interes local, situri Natura
2000.
Cadrul natural, predominant montan și deluros, nu a permis dezvoltarea unei agriculturi
intensive care să determine o creștere economică în regiune, la care se adaugă o lungă
perioadă de colectivizare, au contribuit direct și indirect la dezvoltarea spiritului creator
maramureșean, atât de bine reflectată în meșteșugurile, arta, cultura și activ itățile
maramureșene rurale.
Asistăm la o perioadă cu transformări extrem de rapide și ireversibile, iar datorită
acestui fapt identitatea maramureșeană este în pericol, o mulțime de elemente tradiționale
fiind pe cale de dispariție. Vă invit, așadar, să c unoașteți aceste valori încă existente ale
culturii tradiționale.
Pe baza potențialului diversificat se poate contura o ofertă turistică diversificată. Istoria
renumită a Maramureșului, moștenirea culturală bogată, biodiversitatea remarcabilă, fac din
acest ținut o valoroasă zestre în potențialul turistic al României. Cu toate că spațiul rural oferă
vaste posibilități de petrecere a timpului liber, acesta nu este amenajat corespunzător pentru o
exploatare maximă a resurselor locale, indiferent de natura lor.
În pofida potențialului atractiv, a vechimii în domeniul turismului, a promovării și
cunoașterii Maramureșului ca destinație turistică, se constată și carențe în practicarea și
desfășurarea turismul din mediul rural. O primă menționare se referă la cadrul de amplasare
și amenajare a unităților de tip pensiune, multe dintre acestea sunt amplasate la șosea sau în
apropierea anexelor destinate animalelor, creeând neplăceri auditive și olfactive turistului.
Acest aspect se datorează, în principal, faptului că, numeroase unități de cazare funcționează
în imobilele care anterior serveau ca și locuință localnicilor, puține fiind cele construite

43 special pentru a deservi ca unitate de cazare. Din această cauză și aspectul exterior al
pensiunilor are de suferit, major itatea adoptând un stil moder al anilor ’80 -’90. Și cum
acestea nu ar fi deajuns, distanța față de centre furnizoare de turiști (marile orașe ale țării) și
oferta limitată de servicii, pot crea momente de cumpănă pentru turist în alegerea
Maramureșului, în detrimentul altor regiuni turistice, pentru petrecerea vacanțelor. Activitatea
de promovare turistică este în prezent subdimensionată, cantitatea de materiale promoționale
editate este insuficientă atât din punct de vedere calitativ, cât și cantitativ. Si tuația este
determinată de lipsa unei rețele naționale de centre județene și birouri locale de promovare și
informare turistică, a unor branduri pe zone turistice, de lipsa inițiativelor actorilor locali
(primării, organizații, etc.), dar mai ales de dezin teresul administratorilor unităților de cazare.
Numeroase componente ale cadrului natural sunt inaccesibile turiștilor, apărând astfel
nevoia de punere în valoare a resursei atractive prin intervenții de amploare (accesul spre
peșteri și amenajarea acestor a, amenajarea izvoarelor de apă minerală). Activitățile turistice
desfășurate în contextul cadrului natural contribuie la modificarea peisajului, prin amenajările
antropice întreprinse.
În prezent, turismul românesc trece printr -o profundă criză determinat ă nu numai de
problemele economice actuale, ci și de unele măsuri insuficient elaborate și ineficient
aplicate. Datorită facilităților și sprijinului relativ redus din partea organismelor autoritare, la
nivel național, regional și local, pentru susținerea investițiilor în mediul rural, inițiativele
particulare sunt singurele cu șanse de caștig în desfășurarea, promovarea și dezvoltarea
turismului rural la nivelul județului.
Viitoarele cercetări ale spațiului rural maramureșean ar trebui să se axeze în princ ipal
pe modalități de soluționare a actualei probleme arhitecturale care este prezentă în județ, pe
stimulare a localnicilor să păstreze elementele arhitecturale specifice Maramureșului din
incinta gospodăriilor, dar și pe elaborarea și prezentarea unor mo dele concrete prin care se
poate realiza creșterea veniturilor familiale și locale complemetare turismului. Toate
investițiile care vizează mediul rural maramureșean trebuie realizate în perspectiva
dezvoltării și durabilității turismului rural în această parte a țării.
Analizând, obiectiv și subiectiv, mediul rural și desfășurarea turismului în cadrul
acestuia, se pot constata cu ușurință numeroase carențe, minore sau majore, drept pentru care
este necesar a se menționa câteva recomandări minimale pentru “ trăinicia” turismului rural pe
meleaguri maramureșene:
– amenajarea unor poteci marcate cu indicatoare pentru accesul la puncte de belvedere;
– indicatoare pt semnalizarea prestatorilor de servicii (agrement – echitație, pârtii,
lacuri, parapanta, alpinism , trasee spre peșteri, izvoare minerale, unități de cazare și
alimentație) și a obiectivelor turistice.
Încurajarea și susținerea activităților turistice care implică arii protejate sau păduri,
protejând totodată mediul natural, poate fi realizată prin mar carea și semnalizarea unor trasee
turistice, atât în teren cât și pe materialele de promovare (hărți, pliante, broșuri, ghiduri, etc.)
Unitățile de primire necesită reamenajări pentru a fi la nivelul standardelor de calitate
dorite de către turist și oblig atoriu să pună în valoare gastronomia locală tradițională.
Reglementările legislative din domeniul turismului oferă o serie de avantaje întreprinzătorilor
din domeniul turismului, însă și o multitudine de posibilități de sustragere de la declarațiile
fisca le. Localitățile care dețin edificii religioase de tipul mănăstirilor prezintă o insuficiență a
dotărilor cu unități de cazare, pentru a absorbi fluxul turistic ridicat din localitate cu ocazia
sărbătorilor religioase importante.
Cu toate că în Maramureș p otențialul natural constituit baza dezvoltării turismului în
multe localități rurale, turismul rural poate fi implementat și în localitățiile care nu au o bază
naturală atractivă, cu ajutorul activităților de agrement (animație). Majoritatea localităților

44 rurale din Maramureș se remarcă printr -o lipsă a inițiativelor de dezvoltare și amenajare
turistică a acestora. Unitățile de cazare special construite pentru a deservi turiștii sunt într -o
pondere redusă, însă amplasarea spațială a acestora este în neconco rdanță cu recomandările
teoretice optime.
Amplasarea unor centre de informare și a porților tradiționale la intrarea în județ pe
căile de accesibilitate rutieră ar conduce la o identificare rapidă a regiunii analizate,
conferindu -i totodată turistului senz ația intrării pe un tărâm aparte, magic. În prezent există
asemenea porți mărețe pe câteva căi rutiere din interiorul județului (Vadu Izei, Săpânța,
Bârsana, Lăpuș, Groșii Țibleșului), și doar una singură la intrarea în județ (pasul Mesteacăn),
însă cu puț in interes, acestea se pot extide atât la nivelul pasurilor care fac accesibilitatea în
județ (Prislop, Huta, Cheile Babei, și altele din interior), cât și la nivelul localităților în care
turismul rural se desfășoară intens.
Localitățile în care pondere a populației rrome este însemnată turismul se prezintă, de
asemenea, cu un grad minim, de dezvoltare și desfășurare, sau este absent. În această situație
se află localitățile Vălenii Lăpușului și Hideaga.
Deschiderea și încurajarea multiculturalismului, mi grația populației tinere, rapida
dezvoltare economico -socială, adoptarea elementelor occidentale în viața cotidiană a
maramureșeanului, prezintă un impact negativ asupra zestrei tradiționale moștenite, dintre
care cele mai afectate elemente sunt portul și arhitectura, reperele de identificare a
Maramureșului. Pierdere treptată a acestor elemente de identificare regională duc la pierderea
identității regiunii și la regresul turismului rural. Arhitectura tradițională maramureșeană și -ar
putea găsi salvarea pr in adoptarea la nivel local a unui set de reguli arhitecturale, în special
pentru construcțiile care sunt amplasate în apropierea căilor de comunicație, pentru a crea o
imagine rurală idilică turiștilor care tranzitează sau staționează în județ. În momentu l de față,
în pofita tuturor normelor de construcție obligatorii, marea majoritate a construcțiilor sunt
ilegal realizate.
Demararea unor programe pentru turismul social pot contribui la promovarea
turismului în mediile rurale. În aceste condiții, turismul social rural este mai puțin dependent
de atractivitatea regiunii, punându -se accent în principal pe prețurile practicate, însă, prin
această formă de turism, sezonalitatea existentă se atenuează, iar satisfacția este garantată
deopotrivă pentru consumator , cât și pentru întreprinzătorul din turism.
Turismul rural stimulează producția casnică alimentară și artizanală, reprezentând
oportunitatea perfectă prin care îndeletnicirile pot fi puse în valoare și cunoscute publicului,
iar comercializarea produselor constituie o sursă complementară de venit. Populația locală
reprezintă componenta activă a produsului turistic, deținând un potențial antreprenorial
ridicat.
Pentru susținerea turismului rural este recomandată realizarea unor microcomplexe de
producție agr oalimentară pentru aprovizionarea populației și a turiștilor cu produse locale.
La nivelul infrastructurii de transport, județul deține o poziție nefavorabilă atragerii
clientelei turistice. Îmbunătățirea infrastructurii generale este esențială – canalizar e, apă,
drumuri, telefonie mobilă, tv cablu, internet, pentru a impulsiona și susține dezvoltarea și
desfășurarea turismului în mediul rural.
Modernizarea accentuată, irațională și excesivă și -a pus puternic amprenta asupra
patrimoniului cultural, indifere nt de natura sa (material sau spiritual), distrugând identitatea
regională, element care reprezenta principala atractivitate a regiunii. Astfel de exemple ieșind
în evidență mai ales în piesele vestimentare purtate și „noua” arhitectură rurală. Pentru
protejarea și conservarea acestor valori este nevoie a se lua măsuri urgente din partea
personalităților locale cu putere de convingere (primari, preoți, cadre didactice), și de alte

45 persoane care militează pentru dezvoltarea turismului rural, în primul rând p rin derularea
unor programe de conștientizare a populației locale de valorile deținute.
Durabilitatea turismului rural în spatial maramureșean este dependent în primul rând de
potențialul atractiv, de condițiile de confort ale unităților de cazare în concordanță cu
originalitatea și diversitatea tipologică a acestora, fără urbanizarea mediului rural (inclusiv
gospodăriile, deoarece și acestea primesc turiști), de schimbarea mentalității a personalului
activ în turism prin abordarea și prestarea servici ilor turistice cu profesionalism. O bună
desfășurare a turismului în mediul rural poate contribui la dezvoltarea inițiativelor
antreprenoriale în rândul autohtonilor, cu mari șanse de succes în condițiile în care se
conștientizează valoarea elementelor de atractivitate din spatial rural maramureșean.

46 Bibliografie

1. Albu, N., (2007), Turism și eficiență –principii generale , Edit. Lux Libris, Brașov;
2. Alexandru, Diana -Elena, (2009), Modificări structurale ale spațiului rural din România
ca urmare a implementării programului cu finanțare europeană SAPARD , Presa
Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
3. Ardelean, G., Beres, I., Laposi, Al., (2009), Fauna depresiunii Baia Mare și a zonelor
limitrofe , Edit. Daya, Satu Mare;
4. Ardelean, G., Beres, I.,(2000), Fauna de vertebrate a Maramureșului , Edit. Dacia, Cluj –
Napoca;
5. Bădița, Maria, Cristache, Silvia Elena, Iacob, Andreea, (2005), Statistică aplicată în
managementul turistic , Edit. Academiei de Științe Economice, București;
6. Bătinaș, R.,H., Sorocovschi, V., (2011), Resursele de apă. Potențial și valorificare
turistică, Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
7. Benedek, J., Dezsi, Ș., (2006), Analiza socio -teritorială a turismului rural din România
din perspectiva dezvoltării reg ionale și locale , Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca;
8. Bilțiu, P., (2010), Prelucrarea artistică a lemnului în arta populară din Maramureș ,
Edit. Eurotip, Baia Mare;
9. Boar, N., Simion, Alina, (2010), Cross border regions -strips of contiguy and disfunct ion
at the eastern border line of the EU. The case of Romania , Edit. Taylor&Francis, Pecs;
10. Boar, N., Simion, Alina, (2009), Potențialul turistic hidrografic din Țara
Maramureșului , Edit. F&F International, Gheorgheni;
11. Bran, Florina, Simon, Tamara, Nistorea nu, P., (2000), Ecoturism , Edit. Economică,
București;
12. Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara, (1998), Economia turismului și mediului
înconjurător , Edit. Economică, București;
13. Bran, Florina, Marin, D., Simon, Tamara, (1997), Turismul rural , Edit. Economică,
București;
14. Caia, Gh., Caia, Daniela, (2002), Rozavlea din Țara Maramureșului , Edit. Dacia, Cluj –
Napoca;
15. Castelltort, M., Gabriela Mader, (2010), Press media coverage effects on destinations –A
Monetary Public Value (MPV) analysis , Touri sm Management 31 (2010) 724 –738,
Elsevier Ltd.;
16. Cândea, Melinda, Bran, F., (2001), Spațiul geografic românesc. Organizare, amenajare,
dezvoltare , Edit. Economica, București;
17. Ciangă, N. (2008), Sectorul românesc al bazinului Tisei -Potențial și infrastructuă ,
Geographia Napocensis, Anul II, Nr.1, Casa Cărții de Știință;
18. Ciangă, N., Dezsi, Ș., (2008), Tradiție și adaptabilitate -factori de rezistență și renaștere
a turismului din România în condițiile integrării europene , volumul Congresului anual al
Societăți i de Geografie din România, 1 -2 iunie 2007, Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca;

47 19. Ciangă, N., Dezsi, Ș., (2007), Amenajare turistică , Presa Universitară Clujeană, Cluj
Napoca;
20. Ciangă, N., (2001), Romania. Geografia Turismului (partea întâi) , Presa Univ ersitară
Clujeană, Cluj -Napoca;
21. Ciangă, N. (1998), Turismul din Carpații Orientali. Studiu de geografie umană , Presa
Universitară Clujeană, Cluj Napoca;
22. Cocean, P., Filip, S.,(2008), Geografia regională a României , Presa Universitară
Clujeană, Cluj -Napoca;
23. Cocean, P. (1999), Geografia turismului , Editura Focul Viu, Cluj -Napoca;
24. Cocean, P. (1998), Geografia turismului românesc , Universitatea Ecologică Deva;
25. Coman, Gh., (2000), Moisei -străveche vatră românească , Edit. Limes, Cluj -Napoca;
26. Comen, T., (2007), Turism rural, Ghid de bună practică pentru proprietarii de pensiuni ,
Institute For Integrated Rural Tourism, Vermont, SUA;
27. Cosmescu, I.,(1998), Turismul -Fenomen complex contemporan , Edit. Economică,
București;
28. Covaci, I., (2005), Organizarea spațiului rura l în zona de atracție a municipiului Baia
Mare , teză de doctorat;
29. Cristea, G., Dăncuș, M. (2000), Maramureș, un muzeu viu în centrul Europei , Edit.
Fundația Culturală Română, București;
30. Cristureanu, C.,(1992), Economia și politica turismului internațional , Edit. Abeona,
București;
31. Davidovici, I., Davidovici, A. S., (2008), Posibile evoluții în ruralul românesc , Volum
Conferință Dezvoltarea economică performantă și complexă a spațiului rural și regional,
19-20 septembrie 2008, Academia de Studii Economice, B ucurești;
32. Dăncuș, M. (1986), Zona etnografică Maramureș , Edit. Sport -Turism, București;
33. Derek R. Hall, Irene Kirkpatrick, Morag Mitchell, (2004), Rural tourism and sustainable
business , Crowell Press, Great Britain;
34. Dezsi, Șt., (2009), The role of hydrogra phy in the genesis and individualization of the
system of settlements and in the socio -economic evolution of Lăpuș Land (I ), Studia
Universitatis Babeș -Bolyai, seria Geographia, LIV, 1, Cluj -Napoca;
35. Dezsi, Șt., (2009), The role of hydrography in the genesi s and individualization of the
system of settlements and in the socio -economic evolution of Lăpuș Land (II ), Studia
Universitatis Babeș -Bolyai, seria Geographia, LIV, 2, Cluj -Napoca;
36. Dezsi, Șt., (2008), Impactul nivelului de dezvoltare economică asupra cal ității vieții
populației și definirii specificului regional al Țării Lăpușului , Studia Universitatis
Babeș -Bolyai, seria Geographia, LIII, 1, Cluj -Napoca;
37. Dezsi, Șt., (2008), Rolul turismului rural în dezvoltarea teritorială aȚării Marmureșului
(III), Studia Universitatis Babeș -Bolyai, seria Geographia, LIII,2, Cluj -Napoca;
38. Dezsi, Ș., Dezsi, Cristina (2008), Turismul cinegetic în județul Maramureș , volumul
Congresului anual al Societății de Geografie din România, 1 -2 iunie 2007, Presa
Universitară Clujeană, Cluj Napoca;
39. Dezsi, Șt., (2007), Rolul turismului rural în dezvoltarea teritorială aȚării Marmureșului
(I și II) , Studia Universitatis Babeș -Bolyai, seria Geographia, LII, 1,2, Cluj -Napoca;

48 40. Dezsi, Șt., (2006), Țara Lăpușului. Studiu de geografie regională , Edit. Presa
Universitară Clujeană, Cluj Napoca;
41. Dinu, M., (2005), Impactul turismului asupra mediului , Edit. Universitară, București;
42. Dobozi -Faiciuc, Elisabeta, (1998), Dragomirești, străveche vatră maramureșeană , Edit.
Dragoș Vodă, Cluj -Napoca;
43. Dogan Gursoy, Christina G. Chi, (2009), An examination of locals attitudes , Annals of
Tourism Research No. 36, p.715 –734;
44. Duma, Daniela, (2008), Strategiile de dezvoltare în turism , Studia Universitatis seria
Științe Economice, 18/2008, partea a doua, UVT , Arad ;
45. Enea, Constanța, (2009), Efectele crizei asupra managementului firmelor de turism și
servicii și impactul acesteia asupra dezvoltării durabile a orașelor , Analele Universității
“Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 1/2009;
46. Fărca ș, I., (1998), Topoclimatologie și microclimatologie. Topoclima zonelor naturale și
rurale , suport tipărit de curs, Facultatea de Geografie, Cluj -Napoca;
47. Gaceu, O., (2002), Elemente de climatologie practică , Edit. Universității din Oradea;
48. Gherasim T., Ghe rasim G., (1999), Marketing turistic , Edit. Economică, București;
49. Ghereș, Marinela, (2003), Agroturism , Editura Risoprint, Cluj Napoca;
50. Glăvan, V., (2000), Turismul în România , Edit. Economica, București;
51. Henche G.B.,(2004 ), Marketing în turismul rural , Editura Irecson, București;
52. Holsapple, Clyde, Whinston, Andrew, (1996), Decision Support Systems: A Knowledge
Based Approach , St. Paul: West Publishing;
53. Hortelano Mínguez, A. (2003), El desarrollo del turismo cultural en el medio rural de
Castilla y León, Tu rismo y cultura en el medio rural gestión sostenible y competitiva ,
Edit. Junta de Andalucía Consejería de Turismo y Deporte, Sevilla;
54. Hotea, M., Ilieș, M. (2003), Aspecte actuale ale migrației internaționale din Țara
Maramureșului , Geografia în contextul dezvoltării 2001 -2003, Universitatea Babeș –
Bolyai Facultatea de Geografie, Edit. F&F Internațional, Gheorgheni;
55. Ielenicz, M., (1999), Dealurile și podișurile României , Edit. Fundației România de
Mâine, București;
56. Idu, P., D., (1999), Om și natură în Carpa ții Maramureșului și Bucovinei , Edit. Napoca
Star, Cluj -Napoca;
57. Ilieș, Gabriela, (2007), Țara Maramureșului . Studiu de geografie regională, Edit. Presa
Universitară Clujeană, Cluj Napoca;
58. Ilieș, M., (2007), Amenajare turistică , Edit. Casa cărții de știință , Cluj -Napoca;
59. Ionescu, I., (2000), Turismul, fenomen economic, social și cultural , Edit. Oscar Print,
București;
60. Istrate, L., Bran, F., Rosu, A.G., (1996), Economia turismului si mediului înconjurător ,
Edit. Economică, București;
61. Istvan, D., Pop, I., Moldovan, C., (2009), Ghidul turistic al județului Maramureș , Ed.
Algoritm Media Press, Baia Mare;
62. Jing Bill Xu, (2010), Perceptions of tourism products , Tourism Management 31 (2010)
607–610;

49 63. Juan L. Eugenio -Martin, Juan A. Campos -Soria, (2010), Climate in the region of origin
and destination choice in outbound tourism demand , Tourism Management 31 (2010)
744–753, Elsevier Ltd.;
64. Kerekes, Kinga, Pakucs, Bernadett, Vereș, Eniko, Szocs, Emese, Vincze, Maria, (2010),
Dezvoltare rurală. Ocup area forței de muncă în mediul rural , Edit. Accent, Cluj –
Napoca;
65. Lazăr, I., Mortan, M., Vereș, V., (2007), Un posibil model de evaluare a durabilității ex –
ploatațiilor agricole din zona de Nord -Vest a României , Transylvanian Review of
Admin -istrativ Scienc es;
66. Lengyel, P., (2009), Maramureșul acvatic , Edit. Alpha MDN, Buzău;
67. Lengyel, P., (2009), Maramureș, țara biodiversității , tipar Aska Grafika, Sighet;
68. Lengyel, P., (2008), Zone umede din bazinul Izei , tipar Aska Grafika, Sighet;
69. Lesley R., Derek H., (2003), Rural Tourism and Recreation: Principles to practice ,
Biddles Ltd., King’s Lynn, UK;
70. Man G., (2005), Biserici de lemn din Maramureș , Editura Proema, Baia Mare;
71. Marian, F., (2009), Aspecte din trecutul balneoterapiei în Maramure ș, Revista Fundației
Culturale Pro Unione, anul XII, nr. 1 -2, iunie 2009, Edit. Pro Unione, Baia Mare;
72. Minciu, Rodica, (2002), Economia turismului , Edit. Uranus, București;
73. Minciu, Rodica, Ispas, A.,(1994), Economia turismului , Universitatea Transilvania,
Brașov;
74. Mirchevska, Tatjana Petkovska, Sekulovska, Nada, (2008), On-line advertising and
distribution of touristic serces , Jurnal of Tourism, nr 6, Edit. Universității Suceava,
Suceava;
75. Moldovan C.,(1997), Ghidul turistic al județului Maramureș , Edit. Alg oritm Pres, Baia
Mare;
76. Muica, N., Turnock, D., (2000), Maramures: Expanding human resources on the
Romanian periphery, GeoJournal no. 50, Academic Research Library, pg. 181;
77. Muntele, I., Iațu, C., (2003), Geografia turismului, concepte, metode și forme de
manifestare spațio -temporală , Edit. Sedcom Libris, Iași;
78. Mureșianu, M., (2010), Turismul rural și dezvoltarea durabilă a satului românesc
contemporan , Edit. Napoca Star, Cluj -Napoca;
79. Nedovic, Ljubica, Devedzic, Vladan, (2002), Expert System in Finance: A Cross -Section
of the Field , Expert System with Applications, Vol.23, No.1;
80. Nistoreanu, P., Ghereș, Marinela, (2010), Turism rural , Edit. C.H.Beck, București;
81. Otiman, P. I., (2008), Dezvoltarea rurală și agricultura: oportunități de atenuare a crizei
econom ico-financiare și de reluare a creșterii economice , Economia agrară și dezvoltare
rurală, Vol. 5, No. 3, pp. 247 -277, Institutul de Economie Agrară, București;
82. Otiman, P. I., (1999), Economie rurală , Edit. Agroprint, Timișoara;
83. Pascariu, Gabriela, (2006), Evoluții și tendințe în turismul internațional , Edit. Sedcom
Libris, Iași;
84. Pascu, R., (2010), Manual Turism Rural, Ghid de bună practică pentru proprietarii de
pensiuni , Edit. Lira Consult S.R.L. Sibiu;
85. Păcurar, Al., (2009), Turism Internațional , Presa Un iversitară Clujeană, Cluj -Napoca;

50 86. Pârjol Florentina,(2004), Marketing în turism , Edit. Solness, Timișoara, 2004;
87. Petrea, D., Petrea, Rodica,(2001), Turismul rural , Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca;
88. Petrea, Rodica,(2004), Turismul rural în Munții A puseni , Editura Universității, Oradea;
89. Petrescu, P., (1969), Arta populară românească , Edit. Enciclopedică, București;
90. Phillip, Sharon, Hunter, C., Kirsty, Blackstock, (2011), A typology for defining
agritourism , Tourism Management 31 (2010) 754 –758, Els evier Ltd, United Kingdom;
91. Pișotă, I., (1972), Lacurile sărate din România , Revista Terra nr.1, Revistă de informare
a Societății de Știință din România, Edit.Didactică și Pedagogică, București;
92. Pop C.M.,(2005), Târgurile și expozițiile în contextul market ingului , Edit. Risoprint,
Cluj-Napoca;
93. Pop, C., (2008), Turism și dezvoltare durabilă. Județul Sălaj , Edit. Casa Cărții de Știință;
94. Pop, G., (2005), Dealurile de Vest și Câmpia de Vest , Edit. Universității din Oradea,
Oradea;
95. Pop, G., (2001), Depresiunea Transilvaniei , Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
96. Pop, G., (2005), Carpații și Subcarpații României , Presa Universitară Clujeană, Cluj –
Napoca;
97. Popa, Bota, H., (2003), Organizarea spațiului geografic în Depresiunea Maramureșului ,
teză de doctorat;
98. Portase A.,(2006), Codice pentru mileniul următor , Edit. Maria Montesiori, Baia Mare;
99. Posea, G., Moldovan, C., Posea, Aurora, (1980), Județul Maramureș , Edit. Academiei
R.S. România, București;
100. Pricăjean, A., (1972), Apele minerale și termale din România , Edit. Tehnică, București;
101. Pricăjean, A., Airinei, Ș., (1979), Ape de consum alimentar din România , Edit.
Științifică și Enciclopedică, București;
102. Prutianu, Ș., Munteanu, C., Caluschi, C., (1999), Inteligența Marketing Plus , Editura
Polirom, Bucuresti;
103. Pușc aș, Angelica, (2007), Țara Chioarului. Studiu de geografie regională , Presa
Universitară Clujeană, Cluj Napoca;
104. Rotar, Gabriela, Câmpeanu -Sonea, Eugenia, Ilieș, Gabriela, Ilieș, M., (2006),
Comunicare în turism , Pressa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
105. Sorocovschi, V., (2008), Climatologie și aplicații bioclimatice în turism , Edit. Casa
Cărții de Știință, Cluj -Napoca;
106. Simion, Simona, Alina, Moldovan, Monica, (2011), The Effects of the Economic Crisis
on Tourism in Romania and Europe , Studia Universitatis Babeș -Bolyai, seria
Geographia, LVI, 1, Cluj -Napoca;
107. Simion, Simona, Alina, Moldovan, Monica, Pandia, Iulia, (2010), The generation poles
of rural tourism in Maramures , Rural Space an Local Development, Presa Universitară
Clujeană;
108. Simion, Simona, Alina, ( 2009), Promotion Techniques for Rural Tourism for the „Iza
Valley” Microregion , Romanian Review of Regional Studies, Vol.5, Nr.2;

51 109. Sorocovschi, V., Cocuț, M., (2008), Regimul scurgerii râurilor din Depresiunea
Maramureșului și spațiul montan limitrof , Revis ta Geographia Napocensis, Anul II,
Nr.2, Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca;
110. Stăncioiu, Felicia, (2000), Strategii de marketing în turism , Editura Economică,
București;
111. Stănciulescu, Gabriela, Lupu, N., Țigu, Gabriela, Țițan, Emilia, Stăncioiu, Felic ia,
(2002), Lexicon de termeni turistici , Editura Oscar Print, București;
112. Stănciulescu, Gabriela, Țigu, Gabriela, (2006), Strategii ale dezvoltării turismului de
afaceri în România , Revista de Turism, Nr 2, Edit. Universității Suceava, Suceava;
113. Snak, O., B aron, P., Neacșu, N., (2003), Economia turismului , Editura Expert ,
București;
114. Surd, V., (2008), Monografia turistică a Carpaților românești , Presa Universitară
Clujeană;
115. Surd, V., Zotic, V., Bold, I., Chira, Carmen, (2005), Amenajarea teritoriului și
infrastructuri tehnice , Presa Universitară Clujeană;
116. Surd, V., (1993), Introducere în geografia rurală , Edit.Interferențe, Cluj -Napoca;
117. Surugiu, Camelia, (2009), Development of rural tourism through entrepreneurship ,
Journals of Tourism, Edit. Universității Suceava, Suceava;
118. Șandor, I., (2002), Mediul rural al României și pretabilitatea acestuia pentru
performanța sportivă , teză de doctorat, Facultatea de Geografie, Cluj -Napoca;
119. Ștef, D., (2008), Maramureș, brand cultural , Edit. Marinex Print, Baia Mare;
120. Ștef, T., Tripon, A., Runca, Ș., P., Conțiu, H., Iorgulescu, Raluca, (2007), Animare
rurală și Turismul rural durabil , Edit. University Press, Târgu -Mureș;
121. Tomi, M., N., (2005), Maramureșul Istoric în date , Edit. Grinta, Cluj -Napoca;
122. Turban Efraim, Sharda Ramesh, Delen Dursun, (2011), Decision Support and Busines
Intelligence Systems , Prentice Hall, 9th Edition;
123. Turnock, D., (1999), Sustainable rural tourism in the Romanian Carpathians , The
Geographical Journal, Academic Research Library, pg. 192;
124. Tzu-Ping Lin, Andreas Matzarakis, (2011), Tourism climate information based on
human thermal perception in Taiwan and Eastern China , Tourism Management no. 32,
p.492 -500;
125. Vasilescu, Ileana, 2009, Studiu de patrimoniu integrat. Depresiunea Maramureșului ,
teză de d octorat; Facultatea de Geografie, Cluj -Napoca;
126. Velcea, Valeria, Savu, A., (1982), Geografia Carpaților și a Subcarpaților românești ,
Edit. Didactică și Pedagogică, București;
127. ***Anuarul Statistic al României, (2010), Editat de Institutul Național de Stati stică,
București;
128. ***Geografia României, vol I, 1983;
129. *** Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Național 2007 – 2026;
130. *** Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală 2007 -2013
131. ***Agenția de Dezvoltare Regională Nord -Vest, Document Regional Sectorial de
Programare pentru DEZVOLTAREA TURISMULUIIN REGIUNEA NORD -VEST
2007 -2013, Octombrie 2006;

52 132. ***2009, European Travel Commission –raportul asupra Turismului European,
trimestrul al III -lea al anului 2009, Bruxell, octombrie;
133. ***Documentul de progr amare (2006): Dezvoltarea turismului în județul Maramureș
2007 -2013, elaborat de consiliul județean Maramureș;
134. *** 2009, Maramureș. Circuitul UNESCO, Broșură realizată de Centrul Județean de
Informare Turistică “MaramureșInfoturism”, Editura Marinex Print, Baia Mare;
135. *** 2006, Documentul de programare: Dezvoltarea turismului în județul Maramureș
2007 -2013, elaborate de consiliul județean Maramureș;
136. *** 2002, Armonizarea dezvoltării economice și planificării de mediu pentru turismul
rural în Europa, Ghid de bune practici, Editura Fundației CDIMM Maramureș, Baia
Mare;
137. ***2009, Maramureș, Zakarpatia, Ivano Frankivsk. Motive tradiționale în arta populară
maramureșeană și ucraineană, Proiect „Turismul Transcarpatic -Rețea pentru
promovarea turismului în regiunile Maramureș, Zakarpatia, Ivano Frankivsk ”,
Consiliul Județean Maramureș, Baia Mare;
138. ***2009, Maramureș, Zakarpatia, Ivano Frankivsk. Turism rural, Proiect „Turismul
Transcarpatic -Rețea pentru promovarea turismului înregiunile Maramureș, Zakarpatia,
Ivano F rankivsk ”, Consiliul Județean Maramureș, Baia Mare;
139. *** Gazeta de Maramureș, anul IX, nr 387 -436, 2010 -2011;
140. Ordin nr. 1342/2010 din 24/08/2010 privind modul de stabilire a tarifelor de practicare
a vânătorii. Publicat în MOF nr. 619 – 02/09/2010;
141. HG Nr. 58/1998 și Ordinului Nr. 510 din 28.06.2002, publicat în M.O. Nr. 582 bis din
6.08.2002;
142. Legea 31/1990, actualizată 2011, (r2), privind societățile comerciale. Text actualizat
prin: O.U.G. nr. 43/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 316 din 13 mai
2010, O.U.G. nr. 54/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 421 din 23 iunie
2010, O.U.G. nr. 90/2010 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 674 din 04
octombrie 2010;
143. Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, publicat în M.Of. nr. 927/23
dec. 2003, http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=52436, data
accesării 9.02.2011;
144. Legea nr.567 din 16 august 1991 privind organizarea și funcționarea Aeroclubului
României, republicat în M.Of. nr. 291/15 dec. 1995;
145. Legea 83 din 5 aprilie 2004 și 332 din 8 iulie 2004, privind transformarea localităților
rurale Săliștea de Sus, Dragomirești, Șomcuta Mare, Ulmeni și Tăuții Măgherăuș în
localități urbane;
146. http://megaajutor.bizoo.ro/intrebare -1172 -care-sunt-avantajele -si-dezavantajele -intr-un-
statutul -de-pfa-si-un-srl/, data accesării 9.02.2011;
147. http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Cod_fiscal_norme_2011.htm; data accesării
9.02.2011;
148. http://www.exsys.com/ , data accesării 9.02.2011;
149. http://www.informatiipublice.ro/turism/maramures -turism/arii -protejate -rezervatii –
naturale -si- monumente -ale-naturii -maramures/, data accesării 27.11.2010;

53 150. http://www.maramuresgreenways.ro, data accesării 2.02.2011
151. http://www.glasulmaramuresului.ro/view_arti cle_numar.php?show=20926&name=Aer
oport_pentru_avioane_usoare_la_Oncesti&numar=2010 -06-22, data accesării
27.11.2010;
152. http://www.pensiuni.info.ro/ro/romana.html , data accesării 9.02.2011;
153. http://www.cazaremaramures.ro/ , data accesării 9.02.2011;
154. http://www.viaromania.eu/cazare.cfm/barsana -hoteluri -pensiuni.html ,
data accesării 9.02.2011;
155. http://www.romania -turistica.ro/Maramures/ , data accesării 9.02.2011;
156. http://www.turistinfo.ro/ , data accesării 9.02.2011;
157. http://www.ecazari.ro/cazari/Ieud.html , data accesării 9.02.2011;
158. http://carta.ro/cazare -ieud/ , data accesării 9.02.2011;
159. http://www.pensiuni.org/ , data accesării 9.02.2011;
160. http://www.vacantepensiuni.ro/pensiuni/ , data accesării 9.02.2011;
161. http://www.agrotur.ro/iulia/ro , data a ccesării 9.02.2011;
162. http://primariabotiza.ro/turism , data accesării 9.02.2011;
163. https://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR102D,accesa
t 28.10.2010,
164. http://www.discover -maramures.com/ ro/cazare -rurala, data accesării 24.01.2011
165. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database, data
accesării 31.01.2011
166. http://www.xtrem. ro/articole/1708/zone -de-zbor-in-judetul -maramures.html , data
accesării 5.02.2011;
167. http://www.xtrem.ro/sport/snowkayaking/, data accesării 5.02.2011;
168. http://lapescuit.evonet.ro/balti.html, data accesării 5.02.2011;
169. http://www.e -calauza.ro/index.php?afiseaz a=lacuri_results&judet=maramures, accesat
5.02.2011;
170. http://www.dpmm.ro/infrastructura/reteadedrumuri.php, data accesării 7.02.2011
171. http://www.codcaen.sinard.net/, data accesării 7.02.2011
172. http://recom.onrc.ro/obco.htm, data accesării 7.02.2011
173. http://www.muzeumm.baiamare.rdsnet.ro/siugariu.htm, data accesării 7.02.2011
174. http://www.maramuresgreenways.ro, data accesării 2.02.2011
175. http://maramuresturism.wordpress.com/despre -noi, data accesării 2.02.2011
176. http://www.mostenirevie.baiamarecity.ro/mosten irevie/mostenire.php?s=2, data
accesării 12.10.2010;
177. http://www.turismviseu.ro , data accesării 9.02.2011;
178. http://www.cultura -traditionala.ro , data accesării 9.02.2011;
179. http://www.sighetonline.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=13881:v
antorii -din-maramure -au-luat-urma -urilor&catid=44:comunitate&Itemid=88, data
accesării, 31.03.2011;
180. www.romania -univers e.ro, data accesării 27.12.2010.

54

ANEXE

ANEXA 1 Infrastructura de acces rutieră din Maramureș
ANEXA 2 . Festivaluri și sărbători anuale din Maramureș
ANEXA 3. Arii naturale protejate de interes național din județul Maramureș.
Situri “Natura 2000” din Maramureș
ANEXA 4. Lista p eșterilor spectaculoase din Maramureș inventariate până în 2010
ANEXA 5. Meșteșuguri și meșteșugari din Maramureș (o parte…)
ANEXA 6. Baza de date a unităților de cazare

55 ANEXA 1. Infrastructura de acces rutieră din Maramureș
Nr
ctr Categoria
rutieră Localitățile de legătură
1. DN 17 C Bistrița Năsăud – Săcel – Moisei
2. DN 1 C Mesteacăn -Șomcuta Mare -Baia Mare -Seini
3. DN 18 Baia Mare -Sighet -Vișeu -Borșa -Prislop→Jud. Suceava
4. DN 18 B Baia Mare -Copalnic -Târgu Lăpuș -Rohia
5. DN 19 Satu Mare -Săpânța -Sighet
6. DJ 108 A Ulmeni -Fărcașa -Ardusat
7. DJ 108 D Ariniș -Rodina -Gârdani
8. DJ 108 E Chelința -Mireșu Mare -Pribilești -Hideaga
9. DJ 108 P Oarța de Jos -Ortița -Bicaz →jud Satu Mare
10. DJ 108 T Arduzel -Vicea -Someș Uileac → Jud. Sălaj
11. DJ 109 F Jud. Sălaj → Baba -Drăghia -Coroieni -Vălenii Lăpușului -Răzoare –
Tg.Lăpuș -Rogoz -Lăpuș -Băiuț -Cavnic -Budești -Oc.Șugătag -Ferești
12. DJ 109 G Mesteacă -Sâlnița -Vălenii Lăpușului
13. DJ 109 I Frâncenii Boiului -Românești -Sâlnița -Vima Mică -Peteritea
14. DJ 109 J Tăuții Măgherăuș -Ulmoasa
15. DJ 109 U Strâmbu Băiuț -Băiuț
16. DJ 110 C Jud. Sălaj → Vima Mare -Vima Mică
17. DJ 170 Jud. Bistrița -Năsăud → Suciu de Sus
18. DJ 171 Jud. Bistrița -Năsăud → Suciu de Sus -Suciu de Jos-Rogoz
19. DJ 171 A Suciu de Sus -Groșii Țibleșului –Șieu- Botiza
20. DJ 171 B Șieu-Poienile Izei
21. DJ 171 C Rogoz -Libotin -Cupșeni
22. DJ 171 D Strâmtura -Slătioara -Glod -Poienile Izei -Botiza
23. DJ 171 E Dumbrava -Stoiceni -Costeni -Cupșeni
24. DJ 182 Copalnic Mănăștur -Rușor -Cernești -Târgu Lăpuș -Rohia → Jud. Cluj
25. DJ 182 B Băița de sub Codru -Ariniș -Ulmeni -Mireșu Mare -Șomcuta Mare –
Cătălina -Baia Mare
26. DJ 182 C Coaș -Copalnic Mănăștur -Făurești -Șurdești
27. DJ 182 D Băsești -Băița de sub Codru
28. DJ 182 G DJ 182 C → Plopiș
29. DJ 183 Baia Mare -Firiza -Valea Neagră
30. DJ 183 A Runcu -Mara
31. DJ 183 B DN 18 (Gutin) – Stațiunea Izvoare
32. DJ 183 C Mogoșa – Șuior
33. DJ 184 Baia Sprie -Cavnic
34. DJ 184 A Satulung -Cătălina -Săcălășeni -Coruia -Rus-Dănești
35. DJ 184 B Șomcuta Mare -Preluca Nouă -Copalnic Deal
36. DJ 185 Hărnicești -Hoteni -Oc. Șugătag -Călinești -Văleni -Bârsana -Petrova –

56 Bistra -Valea Vișeului -Lunca la Tisa -Bocicoiul Mare -Crăciunești
37. DJ 186 Vadu Izei -Oncești -Bârsana – Strâmtura -…-Săcel
38. DJ 186 A Vadu Izei -Valea Stejarului
39. DJ 186 B Ferești -Cornești -Călinești -Sârbi -Budești
40. DJ 186 C Bogdan Vodă -Ieud
41. DJ 187 Leordina -Ruscova -Repedea -Poienile de sub Munte
42. DJ 187 A Vișeul de Sus -Valea Vaserului
43. DJ 187 D Vișeul de Sus -Poienile de sub Munte
44. DJ 188 Vișeul de Jos-Bocicoiel -Bogdan Vodă
45. DJ 189 Borșa -Complex Borșa
46. DJ 193 Jud. Satu Mare → Ardusat -Hideaga
47. DJ 193 E DJ 108 D – Asuaju de Jos – Asuaju de Sus→Jud. Satu Mare
48. DJ 196 A Jud. Satu Mare → Corni – Bicaz
49. DC 7 Petrova -Crasna Vișeului (neasfaltat)
50. DC 8 Borșa -Baia Borșa
51. DC 12 Sat Șugătag – Mănăstirea
52. DC 13 Sat Șugătag -Ocna Șugătag
53. DC 14 Hoteni -Breb
54. DJ 171D Strâmtura – Glod -Slătioara
55. DF 153 D Valea lui Dragoș (Moisei)
56. E 58 Seini -Tăuții Măgherăuș – Satulung – Șomcuta Mare -Valea Chioarului –
Mesteacăn

57 ANEXA 2 . Festivaluri și sărbători anuale din Maramureș
Nr.
ctr Localitatea Festivalul Perioada
1. Cicârlău Alină -te, dor, alină septembrie
2. Asuaju de Sus Festivalul interjudețean al folclorului din Țara
Codrului 12.sep
3. Asuaju de Sus Târgul cepelor 14.sep
4. Baia Mare Sărbătoarea Castanelor” – Târgul Meșterilor
Populari 24-26 sept
5. Băița de sub
Codru Sânzienele 24.iun
6. Bistra, Crasna Festivalul cântecului și dansului la huțuli
"Obiceiuri de primăvară la ucraineni" 7-8 Mai
7. Bistra, Crasna,
Valea Vișeului, Crăciunul și Anul Nou după Calendarul Iulian 6-13 ian
8. Borșa Hora de la Prislop 22.aug
9. Borșa Sânzienele 24.iun
10. Botiza Pentru mândra din Botiza 21-22 aug
11. Budești Nu vă uitați că -s micuț 23-24 mai
12. Cernești Festivalul Stuparilor august
13. Cicârlău Festival de creație literară "Vasile Lucaciu" 01.dec
14. Cicârlău festivalul Alină -te dor, alină 18-19 sept
15. Copalnic
Mănăștur Joc tradițional cu coșarca 31.ian
16. Copalnic
Mănăștur Danțu între hotare 04.iul
17. Copalnic
Mănăștur Teatru la Șură 16-22 aug
18. Coruia Verjelul 1-2 ianuarie
19. Coruia Sărbătoarea cireșelor 06.iun
20. Cupșeni Sărbătoarea portului popular 15-16 mai
21. Cupșeni Ridicarea Armindenului 23.mai
22. Desești, Bârsana,
Rozavlea Festival Internațional de Poezie 5-6 oct
23. Dragomirești Câte flori pe Iza -n sus 11.apr
24. Dumbrăvița Festivalul portului, cântecului și dansului de pe
Fisculaș 3-4 iulie
25. Groșii Țibleșului Hora la Șură iunie
26. Hoteni Tânjaua de pe Mara Mai
27. Mireșu Mare Florile Somesului 03.oct
28. Mireșu Mare Festivalul concurs de cântece și dansuri din Țara
Chioarului august
29. Pasul Ștefănești și
Șetref Sărbătoarea păcurarilor 23 apr -2 mai
30. Poienile Izei Învârtita din Poienile Izei 10 – 12 Iun.
31. Remetea
Chioarului Balul strugurilor 03.oct
32. Remeți Obiceiuri de Toamnă la Ucraineni oct

58 33. Repedea Spectacol de colinde ucrainene 08.ian
34. Repedea Sărbătoarea narciselor 23-24 mai
35. Repedea Festivalul de cântece și dansuri ucrainene august
36. Rona de Jos Hai Mări la Sânziene 24.iun
37. Rona de Jos Cântec, joc și voie bună pe Valea Ronișoarei 25.aug
38. Satulung Festivalul cântecului și dansului din Țara
Chioarului 3-4 iulie
39. Sârbi Joc de pe Cosău 5-6 aprilie
40. Sighet Festivalul datinilor de iarnă "Marmația " 26-27 dec
41. Sighet Festivalul de colinde, datini și obiceiuri de iarnă
la Ucrainieni 8-9 ian
42. Șieu Floare mândră de pe Iza 22-23 mai
43. Șurdești Udătoritul din Șurdești 05.apr
44. Tăuții Măgherăuși Cununa de Sânziene 19-20 iunie
45. Târgu Lăpuș Horea în grumaz mai
46. Târgu Lăpuș Festivalul de colinde și obiceiuri de iarnă dec
47. Vadu Izei Festivalul nunților 2-3 iulie
48. Văleni Jocul vălenarilor 23-24 mai

ANEXA 3. Arii naturale protejate de interes național din județul Maramureș

Nr
ctr Denumire arie Locația Tipul ariei Categoria Supraf
ața(ha
) Custodele
1 Arboretul de
castan
comestibil de la
Baia Mare Baia Mare, Tăuții de
Sus, Tăuții Măgherăuș forestieră rezervație
naturală 500 Ocolul Silvic
Municipal
Baia Mare
2 Arcer Țibleș Groșii Țibleșului,
Dragomirești Mixtă rezervație
naturală 150 Direcția
Silvică Baia
Mare
3 Cheile Babei Baba geologică monument al
naturii 15 Direcția
Silvică Baia
Mare
4 Defileul
Lăpușului Remetea Chioarului,
Târgu Lăpuș hidrologică rezervație
naturală 25 Km Fundatia
Maratin
5 Cheile Tătarului Mara hidro –
geologică monument al
naturii 15 Direcția
Silvică Baia
Mare
6 Coloanele de la
Limpedea Baia Mare geologică monument al
naturii 3 –
7 Cornul Nedeii,
Ciungii
Balasanii Borșa mixtă monument al
naturii 800 Administrația
PNMM
8 Creasta
Cocoșului Mara mixta monument al
naturii 50 Asociația
EcoLogic
9 Lacul Albastru Baia Sprie hidro –
geologică monument al
naturii 0,5 Direcția
Silvică Baia
Mare
10 Lacul
Morărenilor Ocna Șugătag, Breb mixtă rezervație
naturală 20 Societatea
Ecologistă din
Maramureș
11 Lacul Vinderel Repedea, Poienile de
sub Munte mixtă rezervație
naturală 100 Administrația
PNMM
12 Mlaștina Iezerul
Mare Desești botanică rezervație
naturală 5 Asociația de
Ecoturism
”Opaițul
Rodnei ”
13 Mlaștina Poiana
Brazilor Giulești mixtă rezervație
naturală 3 Direcția
Silvică Baia
Mare
14 Mlaștina Tăul
lui Dumitru Baia Mare botanică monument al
naturii 3 Direcția
Silvică Baia
Mare
15 Mlaștina Tăul
Negru Strâmbu Băiuț botanică monument al
naturii 1 Direcția
Silvică Baia
Mare
16 Mlaștina
Vlășinescu Mara botanică monument al
naturii 3 Societatea
Ecologistă din

60
Maramureș
17 Parcul Natural
Munții
Maramureșului Bistra, Borșa,
Leordina, Moisei,
Petrova, Poienile de
Sub Munte, Repedea,
Ruscova, Vișeu de
Jos, Vișeu de Sus mixtă parc național 148850 Administrația
PNMM
18 Pădurea Bavna Fersig forestieră rezervație
naturală 26 Directia
Silvica Baia
Mare
19 Pădurea
Crăiască Ocna Șugătag forestieră rezervație
naturală 44 Directia
Silvica Baia
Mare
20 Pădurea cu pini
Comja Seini forestieră rezervație
naturală 0,5 Direcția
Silvică Baia
Mare
21 Pădurea de
larice Coștiui Coștiu forestieră rezervație
naturală 0,72 Direcția
Silvică Baia
Mare
22 Pădurea
Ronișoara Rona de Sus forestieră rezervație
naturală 62 Direcția
Silvică Baia
Mare
23 Peștera Boiu
Mare Boiu Mare speologică monument al
naturii 0,5 –
24 Peștera cu Oase Poiana Botizei speologică rezervație
naturală 0,5 Clubul de
Speologie
Montana
25 Peștera din
Dealul Solovan Sighetu Marmației speologică rezervație
naturală 1,02 –
26 Peștera și
Izbucul Izei Săcel, Moisei speologică rezervație
naturală 100 Clubul de
speologie
Montana
27 Peștera Vălenii
Șomcutei Valenii Somcutei speologică monument al
naturii 5 Clubul de
Speologie
Montana
28 Piatra Rea Borșa mixtă rezervație
naturală 50 Administrația
PNMR
29 Pietrosu Mare Moisei, Borșa mixtă parc național 3300 Administrația
PNMR
30 Poiana cu
narcise
Tomnatec
Sehleanu Repedea botanică monument al
naturii 100 Administrația
PNMM
31 Ponorul Izei Moisei hidro –
geologică monument al
naturii 0,5 Administrația
PNMR
32 Ponorul Jitelor Groșii Țibleșului speologica arie protejată
de interes
local –
33 Rezervația
fosiliferă Chiuzbaia Paleontolog
ică rezervatie
stiintifica 50 Clubul De
Speologie

61
Chiuzbaia Montana
34 Rozeta de piatră
de la Ilba Ilba geologică monument al
naturii 0,5 –
35 Stâncăriile
Salhoi
Zâmbroslavele Borșa peisagistică
și geo –
botanică rezervație
naturală 5 Administrația
PNMM
Sursa: APM Maramureș

Mlaștina Localitatea Altitudinea Suprafața Grosimea stratului de
turbă
Tăul lui Dumitru Sat Șugătag 1200 m 3 ha 180.000 m³
Iezerul Mare Desești 1000 m 10 ha 2, 30 m
Poiana Brazilor Giulești 970 m 3 ha 2, 30 m
Vlașchinescu Dese ști 916 m 2,5 ha 2, 50 m
Tribșor Săpânța 810 m 3 ha 2,20 m
Tăul Obcioarei Moisei 1,2 ha 7 m
Tăul Băiței Poienile de sub
Munte 1407 m 2 ha 2,30 m
Tăul Muced Poienile de sub
Munte 1280 m
Jilerescu Desești 800 m 5 ha 1 m
Medveș Săpânța 6 ha 1,5 m
Nireș Săpânța 900 m 12 ha 1,5 m
Sub Strunga
Țiganului Sighet 950 m 3 ha 1 m
Cheia Sat Șugătag 950 m 4 ha 1 m
Colibi Săpânța 800 m 40 ha 1,5 -2 m
Sursa Ardelean, G., Beres, I.,2000, Fauna de vertebrate a Maramureșului

Situri “Natura 2000” din Maramureș

– Arboretele de castan comestibil de la Baia Mare ;
– Defileul Lăpușului;
– Gutâ i – Creasta;
– Platoul Igniș ;
– Munții Maramureșului ;
– Munț ii Rodnei;
– Tisa Superioară ;
– Valea Izei ș i Dealul Solovan.

62
– ANEXA 4. Lista p eșterilor spectaculoase din Maramureș inventariate până în 2010

Nr.
ctr Cod Numele peșterii Localizarea Cota de
intrare Dezvotarea
(m) Denivelarea
(m) Roca
MUNȚII MARAMUREȘULUI
Zona localității Borșa
1. 07-100 Peștera din Piatra
Băiței Vers.stg. Valea
Țâșla 875 32,0 +2,5 Șisturi
cristaline
2. 1002/8 Peștera Șura din
Cearcănul Vf. Cercănul,
Sud 1600 12,0 +6 Calcar
eocen
3. 1002/10 Peștera 2 din Piatra
Scrisă (Hornului) Vers.stg. Valea
Tâșlișoara 1290 20,0 +8 Calcar
eocen
4. 1002/13 Peștera 5 din Piatra
Scrisă (Tunelului) Vers.stg. Valea
Tâșlișoara 1270 18,5 0 Calcar
eocen
5. 1002/17 Peștera din
Prislopul Laptelui Vers.stg. Valea
Țâșla 1260 12,0 -0,6 Calcar
eocen
6. 1002/18 Peștera cu târâș din
Podul Cearcănului SV Podul
Cearcănului 1450 14,9 +1 Calcar
eocen
7. 1002/19 Peștera cu sală din
Podul Cearcănului SV Podul
Cearcănului 1450 25,3 -1,43 Calcar
eocen
8. 1002/21 Avenul diaclazei cu
2 intrări NV Podul
Cearcănului 1485 21,5 -11,3 Calcar
eocen
9. 1005/1 Peștera
Hoților(Bănăriei) Vers.dr. Valea
Sâlhoi 1277 58,27 -29/+1 Calcar
eocen
10. 1005/3 Peștera Gaură din
Piatra Șesuri Vers.stg. Valea
Șesuri 1200 14,0 -5 Calcar
eocen
11. 1005/4 Peștera Fântânele Vers.dr. Valea
Fântânele 1110 21,0 +4,5 Calcar
eocen
12. 1005/7 Peștera Vasile
Bologa SV vf.
Geamănul 1450 120,0 -17,5/+2,0 Calcar
eocen
Zona localității Bistra
13. 03-
100/1 Peștera din Stilo Vers.stg. Valea
Senderschi 1040 17,0 +2 Gresie
14. 1002/4 Peștera nr. 4 din
Dealul Tocarnea Vers. Nordic Dl.
Tocarnea 840 54,0 -19 Calcar
eocen
15. 1002/6 Avenul Tocarnea Vers.nordic Dl.
Tocarnea 868 16,0 -14 Calcar
eocen
16. 1002/15 Peștera Coreniuc Vers.stg. Valea
Șenderschi 81,0 -10 Calcar
eocen
Zona localității Repedea
17. 1000/6 Peștera Mare cu
Portal Vers. Stg. Valea
Repedea (Piatra
Moloșnaia) 830 190,0 -7,5/+22,2 Calcar
triasic
18. 1000/10 Avenul Izdocinâi Pietriceaua
Vestică 1500 216,0 -54,5 Calcar
triasic
Zona Poienile de sub Munte
19. 1000/1 Peștera Pivniță de
sub Mihailec SV vf. Mihailec 1850 20,0 -11 Bazalte
20. 1000/2 Peștera Pivniță de
sub Minciul Vers. dr. Valea
Cvașnița 1360 17,0 +5 Calcar
eocen
21. 1000/3 Avenul Pivniță de
sub Rușușnei Vers.stg. Valea
Cvașnița 1300 17,0 -14 Calcar
eocen
22. 04-
1000/5 Peștera Bursucina Vers.stg. Valea
Ruscova 57,0 -9 Gresie

63
23. 1000/12 Peștera Diaclazei –
Piatra Socolăului Vers.dr. Valea
Socolău 1020 18,0 -2/+8 Calcar
triasic
MUNȚII RODNEI
Zona localității Borșa
24. 1028/1 Peștera Șura Cailor Amonte de
Cascada Cailor 1450 83,0 -9/+6 Calcar
cristalin
25. 1028/2 Peștera cu
mondmilch Cățânii
Izvorului
(Cascada
Cailor) 1500 52,5 -8,3 Calcar
cristalin
26. 1028/5 Avenul din Vf.
Jgheabului Vers. Sudic
Piatra Rea 1500 171,0 -54,3 Calcar
cristalin
27. 1028/15 Avenul din Podul
Cailor Podul Cailor 1630 215,0 -108 Calcar
cristalin
28. 1028/17 Peștera cu Apă din
Piatra Frânturii Vers.stg. Valea
Fântânii 900 72,0 -1,5/+1 Travertin
29. 1028/18 Peștera ramificată
din Șaua Știol Știol 1530 75,0 -4,7/+1,3 Calcar
cristalin
30. 1028/19 Peștera Tunel din
Șaua Știol Știol 1545 21,5 -6 Calcar
cristalin
31. 1028/24 Peștera cu cristale Piatra Rea 1350 12,0 -4,5 Calcar
cristalin
Zona localității Săcel
32. 1029/1 Peștera Izei Vers.nordic vf.
Bătrâna 1248 2432,3 -170 Calcar
eocen
33. 1029/3 Peștera cu lapte Vers.dr. Valea
Sterpu 1285 48,55 +2,65 Calcar
eocen
34. 1029/6 Peștera de la Izbuc Preluca Izei 1030 30,67 -1,95/+1,3 Calcar
eocen
35. 1029/7 Avenul din Preluca Prelucra de sub
Piatră 1250 10,5 -10,5 Calcar
eocen
36. 1029/9 Peștera Ponor din
Preluca Izei Vers.stg. Valea
Izei 64,0 -11,5 Calcar
eocen
37. 1029/14 Avenul de la
Ponorul Izei Preluca de sub
Piatră 1330 105,5 -25,1 Calcar
eocen
38. 04-
1029/19 Peștera de sub
Lacul buncărului Vers.stg. Valea
lui Dragoș 1400 43,7 -12,3 Gresie
39. 1029/26 Avenul Scoica Ponoare 990 56,7 -15,1 Calcar
eocen
40. 1029/28 Ponorul Ungurilor P. Ciungilor 1106 29,0 -11,5 Calcar
eocen
41. 1029/37 Peștera de la
Izbucul Izei Izbucul Izei 980 10,0 -6 Calcar
eocen
42. 1029/40 Avenul cu Scară Preluca Măgurii 1340 117,0 -24,5 Calcar
eocen
MUNȚII LĂPUȘ
Zona localității Băiuț
43. 05-
101/1 Peștera cu Vânt SV Văratec 1310 21,5 -0,5/+2 Cuarțite
hidrotermale
44. 1010/1 Peștera Casa Pintii Poiana Botizii 775 39,0 -6 Calcar
eocen
45. 1010/3 Peștera Leordița Valea Leoardei 878 27,0 -2 Calcar
badenian
46. 1010/5 Peștera Meduzei Poiana Botizii 635 19,5 -1 Calcar

64
din Piatra Mică eocen
47. 1010/6 Peștera Tunelelor
suprapuse Poiana Botizii 790 15,5 -3,5 Calcar
eocen
48. 04-
101/1 Peștera lui Andy Vers.dr. Valea
Lăpuș 42,0 +4 Gresii
Zona localității Târgu Lăpuș
49. 06-
101/7 Peștera lui Pintea
din vf. Șatra Est vf. Șatra 995 10,9 -3,4 Dacit
50. 4060/6 Peștera Fruntea
Ochiului Groape 340 19,0 -0,5/+1,0 Calcar
cristalin
51. 4003/10 Avenul din
Vârtopul Mare Răzoare 468 16,8 -11,8 Calcar
eocen
52. 4003/11 Peștera cu
Odontolite din vf
Pietrii Răzoare 410 12,0 -1,5/+1,0 Calcar
eocen
53. 4003/18 Avenul Stalactitei
din Vârtopul Mare Răzoare 480 32,0 -21,0 Calcar
eocen
54. 4003/19 Avenul Ploii Răzoare 38,4 -27 Calcar
eocen
55. 4003/24 Avenul Speranței Răzoare 480 189,0 -64,6 Calcar
eocen
56. 4003/28 Avenul din
Brăniștea Răzoare 49,0 -30,0 Calcar
eocen
MUNȚII ȚIBLEȘ
Zona localității Groșii Țibleșului
57. 04-
101/2 Peștera din Valea
Țapului Mare Vers.dr. Valea
Bradului 35,0 -2 Gresii
58. 04-
101/10 Avenul Ponorul
Jitelor Vers.dr. Valea
Bradului 1020,0 -40,5 Gresii
59. 04-
101/14 Peștera Lupilor Vers.dr. valea
Bradului 11,5 +3 Gresii
MUNȚII GUTÂI
Zona localității Ocna Șugătag
60. 06-
101/4 Peștera de la Izvoru
Secăturii Est Creasta
Cocoșului 1110 12,0 +5,5 Andezit
61. 06-
101/5 Peștera cu Gheață
de la Lespezi Nord vf. Gutâiul
Mare 1245 19,5 -1/+1 Andezit
62. 06-
101/6 Peștera cu Lespezi Nord vf. Gutâiul
Mare 1255 21,0 -1,5/+0,5 Andezit
Zona localității Baia Sprie
63. 06-
101/3 Peștera Diaclazei
din Dl. Șomoș Vers. Dr. Valea
Chiuzbaia 508 76,0 -26,0 Andezit
Zona localității Baia Mare
64. 06-
101/8 Grota din Dealul
Crucii Vers.dr. valea
Amadei 450 409,2 -67,5 Andezit
Zona localității Cicârlău
65. 05-
101/1 Peștera de la
Izvorul lui Pintea Cicârlău Vii 220 13,5 -1 Aglomerat
vulcanic
MUNȚII PRELUCA
Zona localității Preluca Veche
66. 4060/4 Peștera Păltiniș Preluca Veche 700 45,0 -11,0 Calcar
cristalin
67. 4060/5 Peștera Bulbuc Preluca Veche 655 12,0 +1,0 Calcar
cristalin

65
Zona localității Măgureni
68. 4060/7 Avenul Poarta lui
Pintea Vers.nordic Dl.
Măgureni 740 6,0 -4,0 Calcar
metamorfic
69. 4060/8 Peștera de sub
Poarta lui Pintea Vers.nordic Dl.
Măgureni 715 10,0 -2,6 Calcar
metamorfic
PODIȘUL SOMEȘAN
Zona localității Boiu Mare
70. 4001/7 Avenul din Valea
Boului Boiuț 407 5,5 -4,5 Calcar
oligocen
71. 4001/34 Peștera Furcituri Boiuț 433 7,0 +0,5 Calcar
oligocen
72. 4001/46 Peștera de la Boiuț Boiuț 350 308,0 -12,0 Calcar
oligocen
73. 4003/1 Peștera de la
Frânceni Frâncenii
Boiului 426 16,0 -8,0 Calcar
eocen
74. 4003/2 Peștera Gaura
Boiului Boiu Mare 340 21,0 -2,0 Calcar
oligocen
75. 4003/4 Avenul Hârtopul
Gârdii Boiu Mare 375 11,0 -10,0 Calcar
eocen
Zona comunei Valea Chioarului
76. 4001/3 Peștera din Ciungi Mesteacăn 354 568,0 -11,5/+10,0 Calcar
oligocen
77. 4001/33 Peștera din Dealul
Marginea Mesteacăn 535 454,0 -23,0 Calcar
oligocen
78. 4001/69 Peștera Vulpii Mesteacăn 302 105,0 -7,0 Calcar
oligocen
79. 4002/2 Peștera Ulița Pietrii Valea
Chioarului 400 117,0 -35,0 Calcar
eocen
80. 4002/5 Avenul Casa Popii Mesteacăn 18,0 -5,0 Calcar
oligocen
81. 4002/6 Peștera de la Vărai Vărai 360,0 -8,0/+0,5 Calcar
eocen
82. 4002/9 Avenul Colțul
Prisăcii Valea
Chioarului 360 31,7 -11,5 Calcar
eocen
83. 0-
4002/10 Avenul nr.1 din vf.
Indrion Buciumi 424 37,0 -13,0 Tuf
badenian
Zona localității Baba
84. 4020/2 Peștera lui Petre
Mihiș Cheile Babei 23,0 -3 Calcar
eocen
Zona localității Șomcuta Mare
85. 4002/1 Peștera de la
Vălenii Șomcutei Vălenii
Șomcutei 176,0 +15 Calcar
badenian
86. 4002/18 Avenul din pădurea
Glodeanului Hovrila 51,0 -26,0/+2,5 Calcar
eocen
Zona localității Vima Mică
87. 4003/18 Avenul Stârșel Peteritea 390 220,0 -9,5 Calcar
eocen
88. 4003/27 Avenul Bătrânilor Vima Mică
(Podul Hijului) 468 26,0 -10,0 Calcar
eocen
Sursa: Chiș Timur, membru al Clubului de Speologie Montana Baia Mare

66
ANEXA 5. Meșteșuguri și meșteșugari din Maramureș (o parte…)
Nr.
ctr Localitate
a Meșter Meșteșug Nr.
ctr Localitate
a Meșter Meșteșug
1 Baia Sprie Leș Dan Ceramică 37 Câmpulung
la Tisa Balazs Ștefan Sculptură în
lemn
2 Băiuț Foi Mircea tâmplărie 38 Câmpulung
la Tisa Zelevcs Mihai Sculptură în
lemn
3 Băiuț Avram
Adriana țesături
tradiționale 39 Câmpulung
la Tisa Vereș Aurica tesaturi de uz
casnic
4 Băiuț Buda
Camelia țesături
tradiționale 40 Chiuzbaia Breban Viorica cergi
5 Băiuț Dragoman
Maria țesături
tradiționale 41 Chiuzbaia Breban Veturia țesături
tradiționale
6 Băiuț Miholca
Valeria țesături
tradiționale 42 Dănești Sabo Anamaria
si Ioan sculptura in
lemn, figurine
din radacini
7 Băiuț Buda Bogdan Meșteri în lemn 43 Desești Verdes
Mariuca interpret
muzical
8 Băiuț Coc Iosif Meșteri în lemn 44 Desești Pop Maria țesături
tradiționale
9 Băiuț Coroiu Iosif Meșteri în lemn 45 Dragomireș
ti Minica Ileana țesături
tradiționale
10 Bârsana Bledea
Vasile sticle cu sculpturi 46 Dragomireș
ti Moldovan
Paulina țesături
tradiționale
11 Bârsana Bârsan
Teodor Atelier de fierărie 47 Dragomireș
ti Țicală Florica țesături
tradiționale
12 Bârsana Bârsan Ioan Sculptură în lemn 48 Dumbravița Caosan Marian
Traian sculptura in
piatra
13 Bârsana Irina Fodor țesături
tradiționale 49 Dumbravița Coasan Livia țesături
tradiționale
14 Bârsana Bledea
Vasile sticle cu sculpturi 50 Groșii
Țibleșului Pașca Ioan Meșteri în lemn
15 Bârsana Hritiu Ion Meșteri în lemn 51 Groșii
Țibleșului Pop Ionel Meșteri în lemn
16 Bârsana Bledea Ion Sculptură în lemn 52 Groșii
Țibleșului Coroiu
Gheorghe Sculptură în
lemn
17 Berbești Șteț Ștefan Meșteri în lemn 53 Groșii
Țibleșului Pașca Ioan Sculptură în
lemn
18 Blidar Conecici
Mariana tricotaje 54 Hoteni Ioan Pop interpret
muzical
19 Bocicoiel Cheșa
Gheorghe Opinci 55 Lăpușul
Românesc Nicolae Pitiș Interpret
muzical
20 Botiza Corau Maria covoare in culori
vegetale 56 Lăpușul
Românesc Grigore Leșe Interpret
muzical
21 Botiza Manța Iusca covoare in culori
vegetale 57 Leordina Nuțu Leordean interpret
muzical
22 Botiza Berbecar
Ana țesături
tradiționale 58 Leordina Ileana Bumbar interpret
muzical
23 Botiza Perța Maria țesături
tradiționale 59 Oarța de
Sus Morar Maria țesături
tradiționale
24 Botiza Corău Iulia țesături
tradiționale 60 Ocna
Sugatag Elena Tămaș pictura pe lemn
si sticla
25 Botiza Manța Ilișca țesături
tradiționale 61 Oncești Anuța Godja cămăși brodate
manual

67
26 Botiza Pop Ioana țesături
tradiționale 62 Oncești Vasile Godja interpret
muzical
27 Botiza Trifoi Maria țesături
tradiționale 63 Oncești Negrea Maria țesături de uz
casnic
28 Breb Sima Vasile mester porti 64 Oncești Maria Godja țesături
tradiționale
29 Breb Bota
Domnica țesături
tradiționale 65 Oncești Maria Godja Zgărdane
30 Breb Bledea Maria țesături
tradiționale 66 Petrova Glogyan Maria țesături
tradiționale
31 Breb Petric Maria țesături
tradiționale 67 Petrova Glogyan Ileana țesături
tradiționale
32 Breb Pop Petru Meșteri în lemn 68 Petrova Sava Maria țesături
tradiționale
33 Breb Petru Pop Sculptură în lemn 69 Poienile de
sub Munte Iuliana Țiudic cămăși brodate
manual
34 Buciumi Albu Viorel palarii si clopuri
din paie 70 Poienile de
sub Munte Smecicaș Ioana Cojoace, cămăși
35 Budesti Barlea Ioan clopuri de paie 71 Poienile de
sub Munte Anișorac Ana țesături
tradiționale
36 Câmpulung
la Tisa Fekete
Emerik Atelier de fierărie 72 Poienile de
sub Munte Cauni Viorica țesături
tradiționale
73 Poienile de
sub Munte Scopeți Ana țesături
tradiționale 99 Săpânța Turda Irina țesături
tradiționale
74 Poienile de
sub Munte Ianka Benzar țesături
tradiționale 100 Săpânța Pop Irina țesături
tradiționale
75 Poienile de
sub Munte Vecsunka
Melania țesături
tradiționale 101 Săpânța Rednic Maria țesături
tradiționale
76 Poienile de
sub Munte Bertela Ana țesături
tradiționale 102 Săpânța Ștețca Ileana țesături
tradiționale
77 Rogoz Șerban
Nicolae sculptura lemnului 103 Săpânța Ștețca Maria țesături
tradiționale
78 Rona de
Jos Ulici Doca țesături
tradiționale 104 Șindrești Nicoara
Parasca țesături
tradiționale
79 Rozavlea Orzac Maria covoare in culori
vegetale 105 Suciu de
Jos Filip Adrian muzicant,
ceteras
80 Ruscova Bumbar Ana țesături
tradiționale 106 Șieu Man Maria țesături
tradiționale
81 Sârbi Borodi
Vasile pălării și clopuri
din paie 107 Tisa Pipaș Ileana țesături
tradiționale
82 Sat Șugătag Ionuț Bledea interpret muzical 108 Tisa Pipaș Maria țesături
tradiționale
83 Săcel Țulean
Grigore Meșteri în lemn 109 Unguraș Farcas Dumitru
felician ouă potcovite
84 Săcel Burnar
Tănase Ceramică 110 Unguraș Furtun Bogdan ouă potcovite
85 Săcel Grigore
Tulean Meșteri în lemn 111 Vadu Izei Apan Vasile Sculptură în
lemn
86 Săliștea de
Sus Bogâldea
Dumitru Cojoace 112 Vadu Izei Trifoi Marius Sculptură în
lemn
87 Săliștea de
Sus Iuga Nița Cojoace 113 Vadu Izei Ardelean
Maria țesături
tradiționale
88 Săliștea de
Sus Iuga Ana țesături
tradiționale 114 Vadu Izei Ardelean
Ramona țesături
tradiționale

68
89 Săliștea de
Sus Ștețco Maria țesături
tradiționale 115 Vadu Izei Teleptean
Ileana țesături
tradiționale
90 Săliștea de
Sus Iuga Maria țesături
tradiționale 116 Vadu Izei Muntean Ioan Meșteri în lemn
91 Săliștea de
Sus Vlad Ileana țesături
tradiționale 117 Vălenii
Șomcutei Ghitiu Reghina tesaturi de uz
casnic
92 Săliștea de
Sus Vlad
Măricuța țesături
tradiționale 118 Văleni Bârlea Ileana Broderie
manuală
93 Săliștea de
Sus Vlad Ioan Opinci 119 Văleni Pop Năstafă Broderie
manuală
94 Săpânța Covaci Ioan Atelier de fierărie 120 Văleni Gogja Ioan Gube, pieptare
95 Săpânța Savu Vasile Confecționar
pălării 121 Văleni Nemes
Voichita Interpret
muzical
96 Săpânța Pop Dumitru Sculptură în lemn 122 Văleni Godja Maria țesături
tradiționale
97 Săpânța Stan
Gheorghe Sculptură în lemn 123 Vișeul de
Jos Coman
Marișca Cojoace
98 Săpânța Șteț Irina țesături
tradiționale 124 Mara Hotea Ioan Porți
tradiționale

69
ANEXA 6. Baza de date a unităților de cazare (Prezentare partială…)

70