CUPRINS INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………. 1 I…. [629575]

Universitatea Babeș-Bolyai Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Specializarea Comunicare și Relații Publice Lucrare de licență Coordonator științific: Lect. univ. Dr. Veronica Ioana Ilieș Absolvent: [anonimizat]-Tiberia Marincaș Iulie 2020

Universitatea Babeș-Bolyai Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Specializarea Comunicare și Relații Publice CONSTRUCȚIA BRANDULUI PERSONAL PRIN INTERMEDIUL BLOGULUI Coordonator științific: Lect. univ. Dr. Veronica Ioana Ilieș Absolvent: [anonimizat]-Tiberia Marincaș Iulie 2020

CUPRINS INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………………. 1 I. COMUNICAREA ÎN ERA SOCIAL MEDIA ………………………………………………………….. 3 II. EVOLUȚIA ȘI IMPACTUL BLOGULUI ASUPRA CITITORILOR ………………………. 8 2.1. Considerente generale și delimitări conceptuale ………………………………………………….. 8 2.2. Tipologie ……………………………………………………………………………………………………… 11 2.3. Avantajele blogurilor …………………………………………………………………………………….. 13 III. BRANDUL PERSONAL ………………………………………………………………………………….. 15 3.1. Construcția brandului personal ……………………………………………………………………….. 18 3.2. Evoluția brandului personal ……………………………………………………………………………. 20 3.3. Valorea de capital a brandurilor ………………………………………………………………………. 21 3.4. Relația blog-brand personal ……………………………………………………………………………. 22 IV.METODOLOGIA CERCETĂRII ……………………………………………………………………………. 24 V. REZULTATELE CERCETĂRII …………………………………………………………………………… 28 CONCLUZII ……………………………………………………………………………………………………………… 34 ANEXE …………………………………………………………………………………………………………………….. 38 BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………………………………….. 41

1 INTRODUCERE Avântul Internetului la începutul secolului XXI a deschis drumul pentru noi posibilități de afaceri și comunicare prin intermediul noilor canale media. Social media ocupă în prezent un loc central în viața noastră de zi cu zi și a devenit în timp o veritabilă afacere, un puternic instrument și canal de promovare și comunicare. În ansamblul său, social media se referă la activități, practici și comportamente între comunitățile de indivizi care se adună online pentru a partaja informații, cunoștințe și opinii. Aplicații bazate pe web au permis crearea și transferul de conținut sub formă de cuvinte, imagini, videoclipuri și fișiere audio. Evoluția social media a impactat și alte domenii, iar sfera marketingului și publicității este un bun exemplu în acest sens. Dintre toate aplicațiile, blogul rămâne cel mai îndrăgit membru al familiei web. În atare context, distanța dintre consumator și companii a fost redusă semnificativ. Mai mult, dacă anterior acestei perioade orice discuție referitoare la noțiune de brand era legată strict de companii care activau la nivel mondial sau de celebrități cunoscute pe întreg mapamondul, popularitatea crescândă a blogurilor a determinat o regândire a acestei problematici. Dezvoltarea unui brand personal pe o piață extrem de competitivă se poate dovedi un proces extrem de complex și complicat, iar în contextul evoluției blogurilor este interesant de cercetat modul în care anumite persoane au înregistrat un succes în crearea propriului brand prin intermediul acestei platforme. Astfel, problema de cercetare a lucrării este centrată asupra construcției brandului personal prin intermediul blogging-ului. Obiectivele de cercetare vizează nu doar conturarea unor răspunsuri cât mai clare la întrebările de cercetare propuse, dar și identificarea factorilor care au determinat succesul, întrucât bloggerii primesc o atenție sporită nu doar din partea cititorilor, ci și în diverse medii precum ziare, reviste și televiziune. În plus, bloggingul a devenit business cu cifre de afaceri impresionante, care a transformat persoane obișnuite în ceea e numim astăzi „influenceri”. Din aceste considerente, este extrem de relevant de investigat cum poate fi creat un brand personal prin intermediul social media.

2 Cercetarea își propune să răspundă la următoarele întrebări: 1. Cum poate fi construit un brand personal prin intermediul bloggingului? 2. Care sunt avantajele pe care construcția unui brand personal prin intermediul bloggingului le oferă? 3. Cum influențează bloggurile sau brandurile personale preferințele consumatorilor și tendințele de pe piață? În ceea ce privește structura, aceasta include cinci capitole. Primul capitol este focusat asupra problematicii comunicării în era social media și surprinde transformările care au survenit în procesul de comunicare pe fondul avântului tehnologic. Al doilea capitol tratează subiectul blogurilor și identifică evoluțiile și impactul pe care aceste platforme îl au asupra consumatorilor, dar și avantajele pe care le oferă atât utilizatorilor, cât și autorilor sau companiilor care apelează la aceștia în scop publicitar și de marketing. Al treilea capitol aduce în discuție construcția brandului personal, evoluția și valoarea de capitol a acestuia, fiind, totodată creionată și relația dintre brandul personal și bloguri. Capitolul patru cuprinde metodologia, iar în ultimul capitol este realizată analiza și interpretarea datelor colectate, fiind ilustrate rezultatele cercetării.

3 I. COMUNICAREA ÎN ERA SOCIAL MEDIA Blogurile reprezintă un instrument de comunicare prin intermediul căruia persoanele și companiile pot interacționa și își pot propaga mesajele, opiniile și informații de orice tip. Comunicarea, per ansamblu, contribuie la dezvoltarea unui brand, prin urmare, opțiunile de comunicare impactează brandurile personale. Teoria comunicării furnizează fundamentele în analiza modului în care indivizii reușesc să își creeze un brand personal prin intermediul blogging-ului, dar și asupra modalității și gradului în care aceștia au potențialul de a influența trendurile pieței și preferințele consumatorilor. Etimologic, cuvântul „comunicare” este un derivat al cuvântului „comun” (aparținând tuturor sau mai multora), originar din latinescul communicare, care desemna acțiunea de a face ceva împreună, dar și de împărtăși1. Comunicarea reprezintă un proces de interacțiune între persoane, grupuri, iar sub aspect de proces constă în transmiterea și schimbul de informații (mesaje) între persoane2. Majoritatea specialiștilor definesc comunicarea drept „un proces prin care un emițător transmite o informație receptorului prin intermediul unui canal, cu scopul de a produce asupra receptorului anumite efecte”3. Fără comunicare nu există înțelegere, iar comunicarea nu este doar un mijloc de progres, ci și un proces social care impactează întreaga societate. Prin intermediul comunicării, celor din societate le sunt permise schimbul de informații și interacțiunea. Scopul comunicării este acela de a crea o înțelegere reciprocă a mesajului și de a genera acțiuni dorite4. În cazul blogging-ului, procesul tradițional de comunicare poate fi explicat astfel: de bloggeriisunt expeditoriimesajelor, codificarea este procesul prin care bloggerul transformă subiectul în texte, simboluri, imagini, videoclipuri sau muzicăm canalul de comunicare este 1Adrian Lesenciuc, Teorii ale comunicării, Brașov, Editura Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă”, 2017, disponibil online la adresa web: http://www.afahc.ro/ro/facultate/cursuri/2017_teorii_ale_comunicarii.pdf, accesată în data de 10.05.2020, p. 11. 2 ***, Comunicarea, 72 pagini, http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Comunicare_in_AP.pdf, accesat în data de 10.05.2020, p. 1. 3Ibidem. 4 C. S. Rayudu, Communication, Mumbai, Himalayan Publishing House, 2010, p. 5.

4 mediul utilizat pentru a trimite mesajul audienței, care este, în acest caz, blogul, receptorii sunt cititorii care primesc mesajul, iar ultimul element constă în decodarea de către urmăritori a conținutui, realizând astfel înțelegerea mesajului. Mesajul trimis poate fi perceput în moduri diferite de diferiții cititori ai blogului, în funcție de capacitatea fiecăruia de a decoda mesajul. Odată înțeles mesajul, adesea cititorii își exprimă propria opinie prin intermediul comentariilor, sub formă de feedback. Feedback-ul permite bloggerului să includă ideile, dorințele, informațiile urmăritorilor în postările următoare5. Pentru a crea un conținut/mesaj de succes, este important ca bloggerul aibă o înțelegere clară asupra temelor de interes pentru cititorii săi, asupra răspunsurilor pe care aceștia le așteaptă din partea lui și să codifice mesajul într-un mod în care cititorii să poată cu ușurință să-l decodeze. Cu cât zona de experiență a bloggerilor se suprapune cititorilor, cu atât este mai eficient transferul mesajului6. Fiske și Hartley au identificat cinci factori7 care sporesc eficiența procesului de comunicare: – cu cât este mai puternic impactul sursei de comunicare asupra destinatarului, cu atât sunt mai mari șansele ca beneficiarul să fie influențat în favoarea sursei. – efectele comunicării sunt mai puternice atunci când mesajul este în consonanță cu valori existente, atitudini și modul de gândire destinatarului – comunicarea poate crea cea mai eficientă schimbare de atitudine, atunci când sub abordate necunoscute, nesemnificative și periferice, care nu sunt deja înrădăcinateîn valorile receptorilor – comunicarea are șanse mari de reușită atunci când sursa este considerată a avea expertiză sau un statut înalt, este obiectivă și plăcută și, mai ales, atunci când are putere, iar receptorul se poate identifica cu sursa – contextul social, grupul sau grupul de referință influențează acceptarea sau nu a comunicării 5Ibidem. 6 Philip Kotler, Marketing Management, New Jersey, Pearson, 2001, disponibil online la adresa web: http://dl.ueb.edu.vn/bitstream/1247/2250/1/Marketing_Management_-_Millenium_Edition.pdf, accesată în data de 10.05.2020. 7 John Fiske, John Hartley apud Philip Kotler, p. 302.

5 În ultimele decenii am asistat la o schimbare semnificativă a modului în care firmele își popularizează și promovează produsele și serviciile, evoluție datorată accentului crescând al managementului relațiilor cu clienții. Mai mult, a existat o deplasare a interesului de la mass-media și comunicarea unidirecțională spre comunicarea bidirecțională și multifuncțională. Această schimbare a fost facilitată de social media și, prin urmare, de bloguri. Social media se referă mai degrabă la promovarea comunicării cu consumatorii, decât la cea unilaterală a mesajului8. Potrivit lui Kotler, nu mai este suficient ca o firmă să întrebe cum poate ajunge la consumatori, fiind la fel de important și cum pot ajunge clienții la firmă9. Vorbim, așadar, vorba despre un dialog interactiv între companii și clienți. În ceea ce privește clienții, s-a constatat că aceștia nu mai doresc informații din partea firmelor și că sunt mult mai interesați să primească informații din partea persoanelor pe care le cunosc, cu care au stabilit legături și o relație de încredere. Mai mult, consumatorii doresc să-și împărtășească experiențele și cu alte persoane care au încredere în ei. Social media și blogurile, în special, satisfac aceste dorințe și au permis clienților să devină grupuri active în relațiile de marketing. Prin urmare, aceste platforme acționează ca o bază de date pentru cei din industria de marketing, deoarece conținutul generat de utilizator creează o sursă bogată de informații despre preferințele și comportamentulclienților10. (Hennig-Thurau și colab., 2010). Companiile folosesc adesea social media pentru a-și atinge cel puțin unul dintre cele trei obiective principale – creșterea notorietății, vânzărilor și consolidarea loialității11. În acest scop, se recurge frecvent la comunitățile existente pe platformele de social media sau marketing viral. 8 C. S. Rayudu, op. cit., p. 5. 9 Philip Kotler, op. cit., p. 231. 10Thorsten Hennig-Thurau, Kevin P. Gwinner, Gianfranco Walsh, Dwayne D. Gremler, „Electronic word-of-mouth via consumer-opinion platforms: What motivates consumers to articulate themselves on the Internet?”, în: Journal of Interactive Marketing, vol. 18, nr. 1, 2004, pp. 38-52, disponibil online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/227606375_Electronic_word-of-mouth_via_consumer-opinion_platforms_What_motivates_consumers_to_articulate_themselves_on_the_Internet, accesată în data de 10.05.2020. 11 Cristina Castronovo, Lei Huang, „Social media in an alternative marketing communication model”, în: Journal of Marketing Development and Competitiveness, vol. 6, nr. 1, 2012, pp. 117-136, disponibil și în format electronic la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/290451247_Social_media_in_an_alternative_marketing_communication_model, accesat în data de 10.05.2020.

6 Marketingul viral este un tip specific de comunicare prin WOM12, care exploatează dorințele rețelelor sociale și ale clienților de a contribui și de a împărtăși conținutul mesajelor cu cunoștințelelor. Comparativ cu împărtășirea de experiențe și informații personale, marketing viral poate fi catalogat drept ca publicitate inițiată de personalul de marketing13. În cazul unei campanii virale, există trei tipuri de strategii care pot fi utilizate: trimiterea de e-mailuri, publicitate online sau publicitate offline14. Atunci când conținutul mesajului are potențial mare de a rezona cu publicul țintă și de a obține informații de la acesta, campania de marketing viral are mari șanse de succes. Marketingul virtual este folosit cu precădere pe bloguri. Firmele recurg adesea la liderii de opinie pentru a propaga mesaje către un public catalogat ca fiind ținta companiei în cauză. Acest lucru se datorează faptului că bloggerii sunt considerați a avea capacitatea de a influența convingerile, comportamente și valori aleaudienței. În plus, bloggerii ajung mult mai ușor la consumatori prin blogurile și prin alte rețele de socializare15. Astfel, bloggingul este un instrument de comunicare care cuprinde toate modelele de comunicare, prin urmare, blogurile reprezintă abordare eficientă pentru a lansa recomandări pozitive (de ex: firmele contactează bloggerii pentru a le propune acestora să testeze produsele pe care cei din urmă doresc să le încerce, iar ulterior să le evalueze în cadrul unei/unor postări de pe propriile bloguri). Se consideră că cititorii manifestă aceleași interese și caracteristici, întrucât urmăresc același blog. Mai mult, bloggeri creează o relație cu cititorii lor, ceea ce sporește gradul de credibilitate și încredere în informația comunicată. Acesta reprezintă unul dintre motivele pentru care acest tip de marketing este mai valoros decât cel tradițional. Această credibilitate este dată și de faptul că cititorii consideră că bloggerii sunt comunicatori independenți, lucrucare permite bloggerilor să-și comunice propriile opinii într-o 12Word of mouth sau prescurtat WOM, reprezintă, într-un sens tradițional, comunicarea orală, transmisă de la persoană la persoană între un receptor și un emițător, în cadrul căreia receptorul transmite informații noncomerciale despre un brand, produs sau serviciu. 13 Ralf van der Lans, G.H. van Bruggen, Jehoshua Eliashberg, Berend Wierenga, „A Viral Branching Model for Predicting the Spread of Electronic Word-of-Mouth”, în: Marketing Science, vol. 29, nr. 2, 2009, pp. 348-365, disponibil în format electronic la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/46433898_A_Viral_Branching_Model_for_Predicting_the_Spread_of_Electronic_Word-of-Mouth, accesat în data de 12.05.2020. 14Ibidem. 15 Cristina Castronovo, Lei Huang, op. cit., p. 119.

7 manieră transparentă16. Transparența estefactorul cheie care decide gradul de credibilitate și implicare al cititorilor în interacțiunea cu autorul17, dar o pondere semnificativă o au li precizia, autenticitatea, autoritatea sau fiabilitatea18. Pihl și Sandstrøm definesc blogurile drept o „combinație de conținut privat și comercial, ceea ce oferă o notă de intimitate clienților, diferită de canalele tradiționale de marketing”19. În plus, de cele mai multe ori, bloggerii tind să creeze o poveste în jurul produselor pe care aleg să le promoveze, ceea ce le oferă un plus în relația cu consumatorii. În capitolul următor vom trata în detaliu problematica blogurilor. 16 Robert Scoble, Shel Israel, Conversații libere, București, Ed. Nemira, 2008, p. 87. 17 Sung-Un Yang, Joon Soo Lim, „The Effects of Blog-Mediated Public Relations (BMPR) on Relational Trust”, în: Journal of Public Relations Research, vol. 21, nr. 3, 2009, pp. 341-359, disponibil online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/233166210_The_Effects_of_Blog-Mediated_Public_Relations_BMPR_on_Relational_Trust, accesat în data de 12.05.2020. 18 Michael Banks, Blogging heroes: Interviews with 30 of the World's Top Bloggers, Indianapolis, Wiley Publishing, Inc, 2008, p. 63. 19Christofer Pihl, Christian Sandström, „Value creation and appropriation in social media – the case of fashion bloggers in Sweden”, în: International Journal Technology Management, vol. 61, nr. ¾, 2013, pp. 309-323, disponibil online la adresa http://disruptiveinnovation.se/wp-content/uploads/Value-Creation-in-Social-Media-Pihl-and-Sandstr%C3%B6m.pdf, accesată în data de 12.05.2020.

8 II. EVOLUȚIA ȘI IMPACTUL BLOGULUI ASUPRA CITITORILOR 2.1.CONSIDERENTE GENERALE ȘI DELIMITĂRI CONCEPTUALE Termenul de „blog” provine din limba engleză și este un derivat din expresia „web log” (jurnal online) și a fost folosit pentru prima dată în 1997, de către criticul de artă John Berger pentru a-și denumi propriul site20. Antreprenorul Evan Williams a fost primul care a folosit cuvântul „blog” ca verb și substantiv, fiind, astfel creat termenul de „blogger”21. Primele bloguri au reprezentat simple actualizări constante ale unui site web de tip standard HTML, aspect care necesita un nivel ridicat de cunoștințe tehnice ale proprietarului pentru a menține codul de HTML. Avântul pe care Web 2.0 și platformele de bloguri bazate pe browser le-au cunoscut a facilitat conectarea la alte bloguri și pagini web, permitând astfel postarea de articole în ordine cronologică, darr și editare de caracteristici printr-un singur clic, (permalink-uri, blog-roll-uri și trackbacks)22. Inițial, blogurile s-au dorit a fi un instrument de scriere online care să ajute persoanele să țină evidența înregistrărilor lor online, dar, în scurt timp au avut capacitatea să evolueze și să se transforme„într-un elemen cheie a culturii online”23. În octombrie 1998 a fost lansată comunitatea online Open Diary, precursoarea social networking-ului, care a permis cititorilor să posteze comentarii bloggerilor, fiind astfel puse bazele interacțiunii și premisele constituirii primei comunități online24. Acesteasunt principaleleși cele mai importante caracteristici ale unui blog, deoarece oferă cititorilor 20 ***, Domeniu internet .blog – extensia săptămânii, decembrie 2017, https://hosterion.ro/blog/domeniu-internet-blog-extensia-saptamanii, accesat în data de 15.05.2020. 21 Lon Safko, The Social Media Bible: Tactics, Tools, and Strategies for Business Success, New Jersey, John Wiley & Sons, Inc., 2012, p. 23, disponibilă în format electronic la adresa web: http://msport04.free.fr/Books/The%20Social%20Media%20Bible.pdf, accesat în data de 15.05.2020. 22Ibidem, p. 42. 23Chin-Lung Hsu, Judy Chuan-Chuan Lin, „Acceptance of blog usage: The roles of technology acceptance, social influence and knowledge sharing motivation”, în: Information & Management, vol. 45, nr. 1, 2008, pp. 65-74, disponibil în format electronic la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/222409249_Acceptance_of_blog_usage_The_roles_of_technology_acceptance_social_influence_and_knowledge_sharing_motivation, accesat în data de 16.05.2020. 24 Wikipedia, Open Diary, https://en.wikipedia.org/wiki/Open_Diary, accesat în data de 16.05.2020.

9 posibilitatea de ainteracționa cu autorul prin comentarii, iar bloggerii pot oferi un răspuns direct la comentarii, fiind creat astfel un dialog și o relație între blogger și urmăritor25. Conform Dorinei Guțu blogul este „un site (pagina) de internet încare informațiile sunt de tip jurnal, iar afișarea se face în ordine cronologică inversă”26 și care include comentarii legate de un subiect particular (știri locale, politică, sport saulucruri personale). Cu alte cuvinte, „un blog tipic este o combinație de text, imagini, legaturi (linkuri) către alte bloguri sau alte pagini de internet, unele dintre ele caracterizându-se prin interactivitate, oferind posibilitatea ca cititorii să lasecomentarii”27. Deși de-a lungul timpului au început să apară bloguri în formate specifice28, până în prezent, blogul tradițional rămâne cea mai populară și îndrăgită formă. Definit drept „o înșiruire regulată de conținut, introdus într-o formă prestabilită, pe baza unorșabloane grafice”29, blogul este rezultatul evoluției paginilor web, iar popularitatea și popularizarea blogurilor se datorează cu precădere faptului că utilizatorii nu au nevoie de cunoștințe tehnice avansate. Din perspectiva comunicării, blogul reprezintă un instrument remarcabil, cu un potențial imens de influență. Vorbim în acest sens de impactul lor asupra mass-media, asupra agendei publice și, mai ales, asupra consumatorilor, fiind percepute ca surse credibile de informații. Acest ultim considerent a determinat companiile să înceapă nu doar să monitorizeze aceste canale, dar să și activeze pe aceste platforme, blogul fiind considerat, totodată, și un bun instrument de marketing și publicitate30. Încă de la crearea lor, blogurile au furnizat o nouă formă de comunicare și intracțiune online, în cadrul căreia utilizatorii pot împărtăși opinii pe o gamă largă de subiecte de interes pentru ei. Blogurile au reprezentat o platformă unică ce a combinat știri și informații cu libera 25 Lon Safko, op. cit., p. 48. 26 Dorina Guțu (ed), Bloguri, Facebook și politică, București, Ed. Tritonic, 2009, p. 29. 27Ibidem, p. 32. 28 De exemplu, photoblog (blog foto), vlog (blog video), podcasting (audio blog). 29 Jigău Ecaterina, Practici de blogging în jurnalism. Blogurile ziariștilor profesioniști, Chișinău, 2015, p. 32, https://www.medialab.md/upload/teze/o_1b5iabtae1hu21ilcq9hprv1v75e.pdf, accesat în data de17.05.2020. 30Lance V. Porter, Kaye D. Sweetser, Deborah S. Chung, Eunseong Kim, „Blog power: Examining the effects of practitioner blog use on power in public relations”, în: Public Relations Review, vol. 33, nr. 1, 2007, pp. 92-95, disponibil online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/222565468_Blog_power_Examining_the_effects_of_practitioner_blog_use_on_power_in_public_relations, accesată în data de17.05.2020.

10 și propria exprimare – există posibilitatea de a-ți exprima propria opinie pe un subiect, dar nu și obligativitate, rămânând la propria latitudine dacă doreși sau nu să interacționezi31. De remarcat e faptul că majoritatea bloggerilor permit cititorilor să posteze comentarii, iar opiniile critice sunt, în general acceptate de către bloggeri. Astfel, persoanele care nu sunt de acord cu bloggerul sau cu mesajul pe care acesta îl transmite creează adesea dezbateri și implicare care, în funcție de caz, pot fi informative și de ajutor. Desigur, bloggerii își rezervă adesea dreptul de a elimina comentariile pe care le consideră necorespunzătoare, cum ar fi spamul sau exprimarea tendențioasă32. Blogurile rămân, totuși, jurnale independente și personale, iar, în majoritatea cazurilor, bloggeri nu sunt jurnaliști, ci indivizi care aleg, într-o notă personală, ce subiecte decid să trateze, existând, astfel, un grad ridicat de subiectivism. Așadar, blogging-ul nu aparține per se sferei de jurnalism. Bloggeri duc o muncă susținută pentru a căpăta credibilitate și a câștiga încrederea cititorilor, în scopul conturării unei pagini autentice și atractive. S-a dovedit că aceștia petrec mult timp în mediul online în căutarea de informații de interes, existând un grad mare al acestora de documentare pe diverse teme pe care ulterior le propun. Din această perspectivă, cititorii percepbloggerii ca fiind persoane cu un oarecare grad mai ridicat de specializare în tematicile pe care le tratează, motiv pentru care blogurile sunt considerate a fi surse vitale și valoroase de informații33. 31 Lon Safko, op. cit., p. 49. 32 David Meerman Scott, The New Rules of Marketing & PR: How to Use Social Media, Online Video, Mobile Applications, Blogs, News Releases, & Viral Marketing to Reach Buyers Directly, New Jersey, John Wiley & Sons, 2011, p. 37. 33Ibidem, p. 38.

11 2.2.TIPOLOGIE Blogurile pot include o gamă largă de informații și mixuri de imagini – de la fotografii personale până la imagini cu caracter profesional sau promovate în scop publicitar, trimiteri la alte pagini, descrieri ale activităților zilnice ale bloggerilor, detalii despre alegerile lor cotidiene, preferințe, propriile oprinii pe diverse subiecte, cum ar fi călătorii, rețete și mâncare, decorațiuni și interior de casă, familie și prieteni, antrenament, ocazii speciale etc34. Există patru categorii principale de bloguri35: 1. Personal: conțin subiecte de interes personal, fiind un jurnal web comun despre evenimente personale, fiind adesea construite pentru sine și vizitate de un număr redus de urmăritori (de obicei, cunoștințe ale autorului), exceptând cazul în care autorul este o persoană publică; 2. Profesional: tratează subiecte dintr-o anumită industrie/domeniu de activitate/profesie și sunt bloguri care atrag o audiență mare de oameni, existând un grad mare de interacțiune între utilizatori și utilizatori-autor; au un mare potențial de a aduce profit autorului; 3. Blog de brand: folosit în scop publicitar și de promovare a unui brand/persoană/companie; majoritatea conținutului este corelat cu ceea ce se dorește a fi promovat 4. Blog de știri: de regulă administrat de mai mulți autori care tratează constant știri dintr-un anumit domeniu; În funcție de scopul urmărit prin propagarea informației, bloguri pot fi, de asemenea, clasificate și în următoarele categorii36: • Bloguri social media – regăsite preponderent pe platformele rețelelor de socializare (ex: paginile de Facebook ale bloggerilor); • Bloguri educaționale – au conținut educativ, de tip tutorial 34 Tara Chittenden, „Digital dressing up: Modelling female teen identity in the discursive spaces of the fashion blogosphere Digital dressing up: Modelling female teen identity in the discursive spaces of the fashion blogosphere”, în: Journal of Youth Studies, vol. 13, nr. 4, 2009, pp. 505-520, disponibilă în format online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/233191187_Digital_dressing_up_Modelling_female_teen_identity_in_the_discursive_spaces_of_the_fashion_blogosphere, accesată în data de 17.05.2020. 35 Jigău Ecaterina, Practici de blogging în jurnalism. Blogurile ziariștilor profesioniști, Chișinău, 2015, https://www.medialab.md/upload/teze/o_1b5iabtae1hu21ilcq9hprv1v75e.pdf, accesat în data de 17.05.2020. 36Ibidem.

12 • Bloguri de știri – au caracter informativ • Bloguri locale – se adresează unui public mai restrâns (ex: blogul unei primării dintr-o localitate anume) • Rețele de bloguri de nișă – grad ridicat de specializare a autorului/lor, realizate în scopul de a obține profit O altă clasificare vizează modul de prezentare a informației și în acest sens vorbim de bloguri care conține informație scrisă sau bloguri video (videobloguri) sau bloguri de fotografie (fotobloguri)37. După cum am menționat anterior, unul dintre cele mai importante aspecte ale blogurilor este dat de caracterul conversațional, în sensul că permit persoanelor să converseze, să dezbată, să împărtășească opinii cu cu alte persoane, indiferent de locația geografică,singura condiție fiind accesul la internet. Astfel, blogul reprezintă unul dintre canalele de comunicare ce oferă posibilitatea de a propaga informația înspre milioane de consumatori printr-o investiție cu costuri reduse38. Conform lui Scoble și Israel, există șase diferențe-cheie între bloguri și oricare alte canale de comunicare39: – Sunt ușor de publicat – oricine poate crea un blog, publicarea conținutului este posibilă în orice moment, disponibilă oricărui utilizator de internet, iar costurile sunt relativ reduse – Sunt ușor de găsit – prin intermediul motoarelor de căutare, orice persoană poate găsi diverse bloguri, pe tematici diferite, în funcție sau indiferent de autor. Există o strânsă relație între Google și blogging, pozițiile înalte în clasamentele Google fiind extrem de valoroase persoanei sau companiei aflată în top – cu cât este mai înaltă poziția din clasament, cu atât mai ușor de găsit și accesat site-ul respectiv. Prin blogging se poate asigura obținerea unei poziții în top, din moment ce bloggerii updatează constant conținutul pentru a-l face cât mai relevant și interesant pentru urmăritori, iar fiecare nouă postare poate fi ușor optimizată pentru motoarele de căutare. 37Ibidem. 38 Robert Scoble, Shel Israel, op. cit., p. 90. 39Ibidem, pp. 91-92.

13 – Caracterul social – blogosfera reprezintă o imensă platformă de discuții, subiecte interesante sunt tratate și dezbătute, creându-se astfel conexiuni, întrucât, prin blogging indivizii au oportunitatea de a identifica alte persoane cu care împărtășesc opinii comune și de a lega prietenii ce transced granițele geografice tradiționale – Relaționarea/conectarea între bloggeri, între utilizatori, blogger-urmăritori – Caracterul „viral” – informația este propagată mai ușor prin intermdiul blogurilor decât prin serviciile tradiționale de știri 2.3. AVANTAJELE BLOGURILOR Blogging-ul a dus la realizări remarcabile pentru indivizi. Oamenii au reușit să obțină locuri de muncă sau să realizeze proiectele la care visau, datorită pasiunii, cunoștințelor și ideile pe care le-au exprimat pe blogurile lor. Astfel, bloggingul a devenit un instrument puternic atunci când vine vorba de autoexprimarea și comunicarea online, mai ales în construcția unui brand personal. Mulți bloggeri și-au perceput inițial blogurile drept hobby-uri și au reușit să transforme această activitate într-o profesie cu normă întreagă sau într-o sursă suplimentară consistentă de venit. Blogurile conțin și furnizează informații de interes pentru public și care pot fi ușor de găsit. Datorită popularității și influenței crescute a blogurilor, companiile și agențiile de publicitate și-au orientat focusul înspre identificarea de metode de a exploata potențialul acestora, pentru că blogging-ul reprezintă o modalitate eficientă, puternică și rapidă de a ajunge la o masă mare de persoane într-un timp scurt. Blogging-ul le permite celor din sfera de marketing și publicitate să monitorizeze și să răspundăla ceea ce consumatorii discută despre firmă, produs, serviciu sau industrie. Bloggingul ajută brandurile să se conecteze mai inteligent și mai eficient la „rețeaua” de consumatori, în scopul identificării preferințelor, opiniilor legate de branduri și produse, promovării proprii prin intermediul unui blogger etc40. Firmele recurg la bloguri în strategia de 40Ibidem, p. 98.

14 marketing pentru a stabili sau îmbunătăți relația cu clienții, pentru a-și crea o prezență vizibilă și populară sau pentru a-și amplifica notorietatea41. Blogurile pot fi extrem de influente, deoarece mesajele pot ajunge la un număr mare de cititori și au potențialul de a modela opinii, totul la niște costurirelativ mici, comparativ cu cele formulele tradiționale de marketing și publicitate. Astfel, un blog poate juca un rol semnificativ în influențarea comportamentului de cumpărare al consumatorilor, devenind un puternic instrument, dar și mediu de publicitate cu un impact considerabil asupra maselor de cititori42. Cele mai populare bloguri sunt cele comerciale și cele inspirate din viața de zi cu zi, fiind, totodată, și cele care produc cele mai mari profituri, în special din reclame. Publicitatea este o metoda de informare, desfășurată în scopul creării unor atitudini pozitive asupra produselor sau serviciilor promovate și cu un potențial mare de convingere și influențare pozitivă a procesului de cumpărare43. Când se recurge la bloggerii în scop publicitar sau de recenzare a unui produs/serviciu se creează o interacțiune cu consumatorii, care prin intermediul comentariilor pot furniza un feedback asupra produsului, dar și alte informații valoroase prin care poate fi îmbunătățit produsul/serviciul, deci crescută calitatea. Cercetările desfășurate în acest sens au concluzionat că un număr tot mai mare de utilizatori de internet, prin intermediul blogurilor, își modelează atitudinile față de companii, mărci, produse sau servicii, dar și deciziilor de cumpărare44. Așa cum am menționt, unul dintre principalele avantaje al utilizării blogurilor în marketing și publicitate este că utilizatorii își pot exprima opinia și pot evalua produsele/ serviciile promovate. Un studiu a indicat faptul că 40% dintre consumatorii care citesc bloguri achiziționează produse/servicii promovate astfel45, în contextul în care reclama este corelată cu conținutul blogului. 41Jill Walker Rettberg, Blogging (DMS – Digital Media and Society),Cambridge, Polity Press, 2010, p. 21. 42Jen-Ruei Fu, Jessica H. F. Chen, „An Investigation of the Factors that Influence Blog Advertising Effectiveness”, în: International Journal of Electronic Business Management, vol. 10, nr. 3, 2012, pp. 194-203, https://pdfs.semanticscholar.org/59c1/1d5755aad97fe2e5fdc1ea8af2b4f5fa6419.pdf, accesat în data de 20.05.2020. 43Ibidem, p. 196. 44Ibidem, p. 197. 45 Anette Løken, A Personal Brand through Blogging – Its position and influence on consumers, 172 pagini, 2013,https://research-api.cbs.dk/ws/portalfiles/portal/58427906/anette_loeken_og_ane_beate_haugen.pdf, accesat în data de 20.05.2020.

15 III. BRANDUL PERSONAL În orice discuție despre marketing, conceptul de „branding” nu poate fi omis, fiind un element intrinsec, un instrument veritabil al oricărei strategii de marketing. Într-un sens general, brandingul este preocupat de crearea unui nume și imagini unice pentru un produs sau serviciu în mintea consumatorului, dar și o poziție diferențiată pe piață, atractivă, consistentă și cu potențial de loializare a clienților46. Brandul, așadar, reprezintă „un nume, termen, simbol, design sau o combinație între toate acestea creat(ă) în scopul de a identifica și diferenția produsele unui vânzător de cele ale altor vânzători”47, aspect care implică eforturi de marketing. Wally Olins consideră că „brandurile și-au afirmat (deja) locul înlume”48. Conform lui Aaker, crearea unui brand unic permite unei companii „nu numai să-și îmbunătățească imaginea, dar și să ofere personalitate afacerii49. Astfel, calitatea și valorile produselor și serviciilor furnizate de o firmă se pot detașa semnificativ de alte mărfuri similare de pe piață50. Scopul principal al branding-ului este acela de a crea sau spori notorietatea și interacțiunea cu clienții, recunoaștere și loialitate pe termen lung. Conceptul de brand personal a fost folosit prima dată de scriitorul american Tom Peters în cartea „The Brand Called You”, publicată în 1997, acesta oferind o definiție inedită – „Când toată lumea are o adresă de e-mail și oricine îți poate trimite un mesaj, cum decizi cărora dintre e-mailuri le acorzi atenție mai întâi și pe care le trimiți la coșul de gunoi? Răspunsul e: personal branding”51. Mai mult, Steve Rivkin și Fraser Sutherland atribuie o origine germană termenului de brand, conform acestora, termenul provenind, mai exact, din engleza veche și având sensul de 46 Business Dictionary, http://www.businessdictionary.com/definition/branding.html, accesat în data de 20.05.2020. 47 Laura Lake, Why Branding Is Important in Marketing, ianuarie 2020, https://www.thebalancesmb.com/why-is-branding-important-when-it-comes-to-your-marketing-2294845, accesat în data de 20.05.2020. 48 Wally Olins, Despre brand, 8 pagini, http://edituracomunicare.ro/pdf/pdf_470.pdf?id=1480494057, accesat în data de 20.05.2020. 49 David Aaker apud Mohamed A. Nassar, „An Investigation of Hoteliers' Attitudes toward the Use of Social Media as a Branding Tool”, în: International Journal of Marketing Studies, vol. 4, no. 4, 2012, pp. 93-105. 50Ibidem, p. 94. 51Peters Tom, The Brand Called You apud Iulian Comănescu, Cum să devii un Nimeni: mecanismele notorietății, branduri personale și piața media din Romania, București, Ed. Humanitas, 2009, p. 17.

16 „arzând”, „a marca permanent cu un fier încins” (Evul Mediu târziu), pentru ca mai apoi să însemne „un semn de proprietate făcută de marcarea cu fierul înroșit”, iar în perioada modernă (secolul al XIX-lea) desemna „un produs făcut de o companie specifică, sub un nume specific”52. Sintagma a fost pentru mult timp asociată cu celebrități și lideri politici sau antreprenori. Dar, pe fondul avântului pe care rețelele de socializare l-au cunoscut, brandul personal a devenit o sarcină vitală de marketing și în cazul afacerilor sau persoanelor care nu sunt neapărat cunoscute la nivel mondial. Conform lui Rampersad, brandul personal reprezintă „mai mult decât marketing și proprie promovare pe piață, este o sinteză a tuturor expectanțelor, imaginilor și percepțiilor pe care numele tău le creează în mintea altora”53. Același Aaker oferă o definiție interesantă brandului, care se dovedește relevantă și pentru brandul personal. Astfel, conform acestuia, „un brandestemaidegrabă asemănător unei cutii aflate în capul cuiva (…), iar odată cu trecerea timpului, puține lucruri din cutie pot fi recuperabile (…) deși se știe oricum dacă este vorba despre o cutie grea sau ușoară (…) dacă se afla in cămara cutiilor pozitivesau în cea a cutiilor negative”54. Metafora cutiei sugerează memoria, iar lucrurile din cutie nu sunt altceva decât elementele pe care persoana le asociază memoriei respective. Pentru orice brand ideal ar fi ca aceste asocieri să fie atât numeroase, cât și pozitive, tocmai pentru a fi creată o diferențiere și o bază solidă de comparație cu alte branduri similare. Construcția propriului brand poate fi una complicată, reprezentând un proces de lungă durată, consumator de energie și resurse, iar importanța managementului și controlului brandurilor personale, strategiilor de proiectare a brandului personal pe canalele de social media este de netăgăduit. 52Steve Rivkin, Fraser Sutherland, Cum se creează un nume de brand: povestea din spatele brandurilor pe care le cumpărăm”, București, Ed. Brandbuilders, 2008, p. 22. 53Hubert K. Rampersad, „A new blueprint for powerful and authentic personal branding”, în: Performance Improvement, vol. 47, nr. 6, 2008, pp. 34-37, disponibil online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/246915541_A_new_blueprint_for_powerful_and_authentic_personal_branding, accesată în data de 21.05.2020. 54 DavidAaker, Building Strong Brandsapud AlexandraCrăciun, Branding pentru numărătorii de stele, București, Ars Docendi, 2010, p. 34.

17 În procesul de popularizare și de atragere a unui public cât mai numeros, un rol important îl ocupă poziționarea corectă, iar în acest scop se recurge la segmentarea și vizarea pieței. Astfel, întreprinderea unei cercetări în vederea stabilirii caracteristicilor pieței și a tendințelor de acceptare a unui nou brand, este necesară. Sunt astfel eliminate incertitudinile, identificată linia directoare a planului de marketing și realizată segmentarea pieței55. Conform lui Philip Kotler, segmentarea pieței vizează „împărțirea unei piețe în grupuri distincte de cumpărători, pe baza nevoilor, caracteristicilor sau a comportamentului care ar putea necesita produse sau mixuri de marketing separate”56. Observăm, așadar, trei niveluri cărora le corespund trei tipuri de segmentare: nediferențiată, completă și nișată57. În realizarea planului de marketing o metodă frecvent utilizată este metoda celor 4P – produs, preț, plasament și promovare – în centrul cărora se află piața țintă, prin care înțelegem „grupul de cumpărători care au în comun anumite nevoi sau caracteristici pe care compania decide să le servească”58. În ceea ce privește cei 4P, aceștia sunt59: – Produsul – include numele, designul, ambalajul și atribuțiile – Prețul –plata și modalitatea de plată a consumatoruluipentruprodusul sau serviciile oferite – Plasamentul – metodele si canalele folosite pentru livrarea produselor consumatorilor – Promovarea – activitățile de comunicare, folosite pentru atragerea atenției asupra ofertelor companiei și transmiterea mesajelor acesteia O etapă definitorie în conturarea strategiilor vizează stabilirea publicului țintă, întrucât implementarea oricărei acțiuni va fi realizată și raportată la acesta. Deoarece în prezent a fi original în adevăratul sens al cuvântului a devenit o provocare imensă, aproape imposibilă, secretul constă tocmai în poziționare, concept aparținând lui Al 55 Adriana Rogoz, Brand personal, 78 pagini, 2013, https://ro.scribd.com/document/120136470/brand-personal?fbclid=IwAR2G4yCMtHJ2F0_xgtM7kCnRrlaGFR5R6XNxUuZBsaxjftjWW3gJFKZnY6Q, accesat în data de 21.05.2020. 56Philip Kotler, Gary Armstrong, Principiile marketingului, București, Ed. Teora, 2003, p. 315. 57 Adriana Rogoz, Brand personal, 78 pagini, 2013, https://ro.scribd.com/document/120136470/brand-personal?fbclid=IwAR2G4yCMtHJ2F0_xgtM7kCnRrlaGFR5R6XNxUuZBsaxjftjWW3gJFKZnY6Q, accesat în data de 21.05.2020. 58 Philip Kotler, Gary Armstrong, op. cit., p. 341. 59 William J. McEwen, Forța brandului, București, Ed. Allfa, 2008, p. 71.

18 Ries și Jack Trout, unii dintre cei mai cunoscuți strategi de marketing la nivel mondial. Conform acestora, „principalul scop al poziționării nu este crearea unui produs nou și diferit, ci manipularea a ceea ce există deja în mintea consumatorului, refacerea unor legături deja existente”60 sau, pe scurt, manipularea publicului, prininducerea ideei că un brand aduce beneficii suplimentare față de alte branduri. Procesul de poziționare este cu atât mai important cu cât mintea umană nu are capacitatea de a stoca o cantitate mare de informație, fiind, astfel, realizată o selecție, rămânând doar cele mai importante sau repetitive, un număr maxim de șapte obiecte61. Poziționarea corectă oferă posibilitatea plasării brandului în lista celor șapte, iar în actualul context, având în vedere multitudinea de opțiuni, este și varianta cea mai indicată62. 3.1. CONSTRUCȚIA BRANDULUI PERSONAL Conform lui Schau și Gilly, paginile web personale sunt create în scopul comunicării de informații despre propria persoană altor persoane cunoscute sua necunoscute. Fiecare acțiunesau alegerea pe care oamenii o fac este considerată a fi o parte din modul în care se prezintă pe sine și din construcția brandului personal63. Această auto-prezentare este reflectată în opțiunile zilnice – de la îmbrăcăminte până la coafuri sau automobilele pe care le conduc, inclusiv telefoanele mobile pe care le aleg – și denotă dorința de a impresiona64. În prezent este normal să îți placă sau să optezi pentru brandurile pe care alții le preferă sau mai ales pentru cele promovate prin intermediul platformelor de social media. Un studiu 60Al Ries, Jack Trout, Poziționarea: lupta pentru un loc în mintea ta, București, Ed. Curier Marketing, 2004, p. 19. 61Ibidem, p. 35. 62Adriana Rogoz, Brand personal, 78 pagini, 2013, https://ro.scribd.com/document/120136470/brand-personal?fbclid=IwAR2G4yCMtHJ2F0_xgtM7kCnRrlaGFR5R6XNxUuZBsaxjftjWW3gJFKZnY6Q, accesat în data de 21.05.2020 63 Hope Jensen Schau, Mary Gilly, „We Are What We Post? Self-Presentation in Personal Web Space”, în: Journal of Consumer Research, vol. 30, nr. 3, 2003, https://www.researchgate.net/publication/251926758_We_Are_What_We_Post_Self-Presentation_in_Personal_Web_Space, accesat în data de 22.05.2020 64Ibidem.

19 realizat a concluzionat că „brandurile au acționat în calitate de metafore pentru imaginea pe care consumatorii doreau să o portretizeze sau ceea ce aceștia considerau a fi atragător”65. Conform lui Montoya, brandul personal reprezintă „un proces strategic care implică obținerea controlului asupra percepțiilor și gestionarea strategică a acelor opinii pentru a spijini persoanele să-și atingă obiectivele”66. Orice individ are un brand personal de care, de cele mai multe ori, nici nu este conștient sau nu face nimic pentru a-l gestiona. Brandul personal poate impacta oportunități precum obținerea sau nu a unui job, definește credibilitatea opiniilor și ideilor, poate determina toleranța în negocieri, nivelul de seriozitate al unei persoane în relația cu concurența și chiar sumele pe care companiile sau persoanele sunt dispuse să le ofere pentru serviciile altora67. În lucrarea „The Personal Brand Phenomenon”, Montoya utilizează termenul de „domeniu” pentru a defini sfera în care persoanele pot încerca să-i influențeze pe alții prin brandul personal. Confom acestuia, există trei sfere de influență. Pentru a nu pierde esența, dar și pentru că acești termeni au fost preluați și sunt cunoscuți în rândul utilizatorilor români de internet, vom păstra variantele în limba engleză. Astfel, primul nivel este „advocate”, iar indivizii se asociază cu un trend chiar și pentru o perioadă limitată de timp. Al doilea nivel este „trendsetter”, prin care un trend este lansat și preluat de public, brandul personal este menținut și după ce această perioadă trece. Ultimul nivel, „icon” este cel mai greu de atins și necesită timp pentru a-l dezvolta, de regulă, doar celebritățile capătă acest „status”68. Mai mult, Montoya tratează în aceeași lucrare și chestiunea specializării, construcției unei arii de expertiză. Opțiunile de specializare sunt numeroase – abilități, comportament, lifestyle, misiune, produse, profesie, servicii. Este recomandată menținerea unui brand la un nivel mai puțin sofisticat și evitarea unei diversificări prea mari, pentru a nu fi pierdută esența69. 65 Lauren Labrecque, Ereni Markos, George Milne, „Online Personal Branding: Processes, Challenges, and Implications”, în: Journal of Interactive Marketing, vol. 25, nr. 1, 2011, pp. 37-50, https://www.researchgate.net/publication/251645346_Online_Personal_Branding_Processes_Challenges_and_Implications, accesat în data de 22.05.2020. 66 Peter Montoya, The Personal Branding Phenomenon, 2002, http://www.the-confidant.info/uploads/montoya.pdf, accesat în data de 22.05.2020. 67Ibidem. 68Ibidem. 69Ibidem.

20 3.2. EVOLUȚIA BRANDULUI PERSONAL Elementele cheie în construcția unui brand sunt reprezentate de durata și timpul necesar pentru derularea întregului proces. Evoluția unui brand este corelată și cu evoluția capitalului de brand despre care vom discuta în detaliu în capitolul următor. Dezvoltarea unui brand poate suferi diverse – perioade de creștere, stagnare, chiar declin. Definiția oferită de Kotler ciclului de viață al unui produs se aplică și ciclului de viață al brandului – „evoluția parcursă de vânzările și profiturile unui produs de-a lungul duratei sale de viață”70. La polul opus, John Murphy considera că „cele mai multe branduri nu au niciun fel de ciclu de viață”71. Observăm, așadar, că în literatura de specialitate nu există o opinie unanim acceptată vis-a-vis de această chestiune. Presupunând că brandurile au, totuși, un ciclu de viață, poate fi identificată o evoluție etapizată – lansarea, creșterea, maturitate, declin – nefiind obligatorie prezența tuturor. Unele branduri pot fi bine gestionate și nu se vor confrunta cu o etapă de declin. Altele poate nu vor cunoaște o maturizare sau altele, chiar dacă au suferit un declin, posibil chiar după lansare, pot înregistra creșteri și atinge ulterior perioade de maturitate și creștere fenomenală72. În lucrarea „Brandescendence. Three Essential Elements of Enduring Brands”, Kevin Clark teoretizează un ciclu de viață pornind de la teorii din psihologie. Astfel, acesta identifică perioada dezvoltării personalității („copilul”), dezvoltarea caracterului („adolescentul”) și definirea obiectivelor („adultul”)73. Modelul propus de Clark elimină etapa declinului. 70Philip Kotler, Gary Armstrong, op. cit., p. 457. 71John Murphy apud Alexandra Crăciun, op.cit., p. 159. 72 Adriana Rogoz, Brand personal, 78 pagini, 2013, https://ro.scribd.com/document/120136470/brand-personal?fbclid=IwAR2G4yCMtHJ2F0_xgtM7kCnRrlaGFR5R6XNxUuZBsaxjftjWW3gJFKZnY6Q, accesat în data de 22.05.2020 73Kevin Clark apudCaroline Czajkowski, Extreme Branding: Examining Brand Devotion of Fashion Companies by Customers Using Social Media, 2012, 80 pagini, https://bit.ly/2ZCIJDl, accesat în data de 22.05.2020

21 3.3. VALOREA DE CAPITAL A BRANDURILOR Conform lui Aaker, valoareaunui brandse măsoară în cifre, iar puterea brandurilor este dată de sumele pentru care acestea sunt achiziționate de firme. constă în funcție de sumele de achiziție a alor firme74. Mai precis, uneori valoarea brandului valorează mai mult decât cea a companiei, cum e cazul brandurilor cu o istorie. Capitalul unui brand poate fi definit drept „un set de active cuprinzând recunoașterea numelui, cumpărătorii fideli, calitatea percepută și asocierile […] care au o legătură strânsă cu brandul (numele și simbolul acestuia) și care adaugă (sau scot ceva din) valoarea produsului sau serviciului oferit”75. Într-o manieră mai succintă, putem afirma că acesta presupune: loialitate, imagine și personalitate, asocieri, recunoaștere, nume și alte active76. Avantajele unei valori înalte a capitalului de piață sunt evidente –existența unui public fidel, credibilitate în rândul acestuia și posibilități reale și sustenabile de extindere a brandului77. Un aspect deosebit de important în chestiunea valorii de capital a brandurilor, mai ales a celor personale, îl reprezintă reputația, deoarece dacă aceasta este subminată sau pierdută, se declanșează inevitabil declinul, reputația condiționând, adesea, loialitatea față de brand78. De remarcat e faptul că există mai multe tipuri de loialități79: § Publicul devotat § Publicul căruia îi place brandul, îl consideră prieten § Publicul satisfăcut sau nesatisfăcut de eventuale schimbări ale brandului § Publicul satisfăcut, obișnuit § Publicul indiferent, fără fidelitate față de brand Loialitatea, la rândul ei, este influențată, în principal, de calitate, asocieri și recunoaștere. De exemplu, recunoașterea denotă familiaritatea publicului cu un brand, 74 David Aaker, Managementul capitalului unui brand: cum să valorificăm numele unui brand, București, Ed. Brandbuilders, 2005, pp. 9-10. 75Ibidem, p. 4. 76Adriana Rogoz, Brand personal, 78 pagini, 2013, https://ro.scribd.com/document/120136470/brand-personal?fbclid=IwAR2G4yCMtHJ2F0_xgtM7kCnRrlaGFR5R6XNxUuZBsaxjftjWW3gJFKZnY6Q, accesat în data de 22.05.2020 77Ibidem. 78 David Aaker, op. cit., p. 50. 79Ibidem, p. 51.

22 existând o relație de încredere, chiar de durată. Mai ales în prima etapă a ciclului de viață al unui brand, dobândirea familiarității, repetativitatea și expunerea excesivă sunt imperative.Odată ce brandul este recunoscut de public, fidelizarea devine mai facilă80 3.4.RELAȚIA BLOG-BRAND PERSONAL Experții oferă diverse sfaturi despre cum să acționezi corect pentru a crea un blog de succes.Aceste sfaturi sunt destul de similare de la autor la autor, ceea ce indică faptul că există unele viziuni comune comune. În general, elemente din blogurile de successunt considerate a fi transparente și autentice, denotă pasiune pentru subiecteledespre care bloggerul alege să scrie și interesul acestuia de a se documenta. Prin urmare, aceste considerente îi potaduce oferi bloggerului invitații la interviuri sau oportunități de scriere de articole în reviste, apariții radio sau colaborări cu investitorii81.Astfel, un blog poate oferi un brand puternic. Autenticitatea este considerată un element vital pentru succesul unui blog, însă cel mai important element este conținutul. Traficul blogului este influențat de conținut, indiferent de design, structură sau aspect82. Conținutul interesant al informațiilor este ce care produce angajamentul, implicarea cititorilor și, prin urmare, garantează succesul unui blog. Mai mult. Moen consideră că „o imagine spune cât o mie de cuvinte”83, motiv pentru care utilizarea imaginilor sau video-urilor este crucială atât în construcția brandului personal, cât și în loializarea urmăritorilor. Postările frecvente, de asemenea, stimulează interesul și curiozitatea cititorilor. Un alt aspect interesant este surprins atât de Moen, cât și de Scoble și Israel și se referă la principiul „a vorbi și nu a vinde”, adică la atenția pe care bloggerii trebuie să o acorde creării unei imagini credibile și a construi o relație bazată pe încredere cu urmăritorii. Dacă primii trădează o încercare constantă de a se vinde și de a vinde, există mari șanse ca cititorii să ofere un feedback negativ și reputația bloggerilor poate fi subminată. În lucrarea „Cele 22 de legi imuabile ale brandingului”,Al Ries și Laura Ries, prezintă principalele reguli pe care brandurile, în general, ar trebui să le urmeze pentru a-și asigura 80Ibidem, p. 81. 81Robert Scoble, Shel Israel, op. cit., p. 63. 82 Anette Løken, op. cit., p. 15. 83Ibidem, p. 16.

23 supraviețuirea, dar și pentru a genera profit. Dintre acestea amintim legea cuvântului(„Un brand ar trebui să lupte pentru a deține un cuvânt în mintea consumatorului”84), a calității(„Calitatea este importantă, dar brandurile nu se construiesc bazându-se doar pe calitate.”85; „Un alt factor pentru construirea percepției de calitate înaltă este stabilirea unui preț ridicat.”86), a granițelor(„Brandingul de talie mondială nu are bariere. Un brand nu ar trebui să aibă granițe”87) și a consecvenței („Un brand nu se construiește peste noapte. Succesul se măsoară în decenii, nu în ani.”88). Cel mai important avantaj al construcției brandului personal prin blogging îl reprezintă costurile reduse, comparativ cu publicitatea tradițională. Cu toate acestea, construcția brandului personal, dar și procesul de a deveni un blogger bun necesită timp și dedicare. Succesul nu apare peste noapte. 84 Al Ries, Ries Laura, Cele 22 de legi imuabile ale brandingului, București, Curier Marketing, 2003, p. 47. 85Ibidem, p. 67. 86Ibidem p. 71 87Ibidem, p. 159. 88Ibidem, p. 169 .

24 IV. METODOLOGIA CERCETĂRII Acest capitol prezintă metodele alese pentru colectarea datelor și modul în care acestea au fost aplicate pentru a răspunde la întrebările de cercetare. A fost realizată o descriere detaliată a metodelor de cercetare folosite, urmată de interpretarea și analiza datelor obținute. În lucrarea „Metodologia cercetării sociologice: metode calitative și cantitative”, Septimiu Chelcea definește metoda ca fiind „modul de cercetare, sistemul de reguli și principii de cunoaștere și de transformarea realității obiective”89. Metodele sunt materializate cu ajutorul instrumentelor, care permit cercetătorului colectarea datelor necesare. Prima parte a lucrării cuprinde fundamentele teoretice, au fost definite conceptele cu care se operează pe parcursul lucrării și particularitățile acestora. A fost creat un tablou de ansamblu a ceea ce noțiunile de „blog” și „brand personal” presupun, dar și a relației dintre acestea. Pentru a oferi răspunsuri clare la întrebările de cercetare s-au folosit atât metode calitative de cercetare (analiza de conținut a răspunsurilor la întrebările deschise din cadrul chestionarului în scopul decodificării caracteristicilor), dar și metode cantitative (chestionarul) Opțiunea pentru cercetarea cantitativă are patru avantaje, așa cum au fost ele teoretizate de Nahid Golafshani90: 1. Accentul este pus pe fapte și pe cauzele comportamentului 2. Informația ia forma unor numere și poate fi cuantificată 3. Procesul matematic este necesar pentru a analiza datele 4. Rezultatul final este redat sub forma datelor statistice Metoda cantitativă oferă cercetătorului posibilitatea de a delimita un anumit fenomen în unități/structuricuantificabile sau în categorii, ce pot fi aplicate tuturor subiecților din 89SeptimiuChelcee, Metodologia cercetării sociologice: metode calitative și cantitative, București, Ed. Economică, 2001, p. 48. 90Nahid Golafshani, „Understanding Reliability and Validity in Qualitative Research”, în: Qualitative Report, vol. 8, nr. 4, 2003, pp. 597-607, disponibil online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/261773489_Understanding_Reliability_and_Validity_in_Qualitative_Research, accesată în data de 25.05.2020.

25 situații similare. De asemenea, sunt utilizate de măsurare standardizate, iar răspunsurile subiecților pot fi integrate în categorii predeterminate91. Una dintre metodele folosite este analiza de conținut, utilizată cu scopul „identificării și descrierii obiective și sistematice aconținutului manifest și/sau latent, pentru a trage concluzii privind individul și societatea saucomunicarea însăși, ca proces de interacțiune social”92. Percepută ca o comunicare între cercetător și respondenți, ancheta sociologică este o altă metodă la care am recurs în cadrul metodologiei, având ca instrument chestionarul. Acesta a fost aplicat folosind tehnica indirectă – autocompletarea. Chestionarul reprezintă un instrument de investigare care contă„într-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris”93. Septimiu Chelcea realizează o clasificare a chestionarelor în funcție de formă, mod de aplicare și conținut. Sub aspectul calității conținutului, al informațiilor cuprinse există chestionarul de opinie și chestionarul de date factuale94. Chestionarul folosit în prezenta lucrare este cel de opinie, cuprinzând datele care nu pot fi obținute prin observația directă, dar prin intermediul căruia pot fi furnizate informații despre atitudini, motivații, interesele și înclinații ale respondenților. Chestionarele de opinie includ mai multe tipuri de întrebări, precum95: ü de tip filtru, folosite în vederea stabilirii nivelului de cunoaștere, familiarizare cu problematica supusă investigației ü întrebari deschise, prin care se urmărește identificarea atitudinii față de problemă ü întrebări deschise, privitoare la motivația opiniilor ü întrebări închise (de exemplu, în vederea măsurării intensității opiniilor) 91Ibidem, p. 598. 92Septimiu Chelcea, op. cit., p. 54. 93Ibidem, p. 61. 94 Ibidem, p. 180. 95 Ibidem, p. 183.

26 În funcție de cantitatea de informații există chestionare speciale și omnibus. Dacă cele din prima categorie sunt folosite în scopul realizării preponderent a studiilor de piață, cele omnibus sunt specifice cercetării de tip sociologic, cuprind mai multe teme și, după forma întrebărilor poti fi chestionare închise, deschise și mixte. Chestionare cu întrebări închise permit alegerea unor răspunsuri prestabilite, propuse de cercetător. Sunt oferite alternative, iar avantajele „facilitează analiza răspunsurilor, sprijină memoria respondenților, permit aplicarea unor chestionare cu mulți itemi și sporesc anonimatul și securitatea respondenților”96. Chestionarele cu întrebări deschise, spre deosebire de cele cu întrebări închise, încurajează libertatea de exprimare a propriilor opinii, fără a exista opțiuni de răspuns propuse de cercetător. Întrebările deschise au avantajul de a evidenția spectrul cunoașterii și a comportamentului, atitudinilor și preferințelor respondenților97. Chestionarele mixte, așa cum sugerează și denumirea lor, cuprinde atât întrebări închise, cât și deschise și în funcție de modul de aplicare distingem chestionare administrate de operatori sau autoadministrate. În cazul de față au fost aplicate cele din a doua categorie, mai precis, au fost completate direct de către respondenți, ceea ce a oferit avantajul obținerii unor răspunsuri cât mai reale, sincere, fără a exista inhibiții și sub aspectul anonimatului, respondenții nefiind nevoiți să furnizeze date prin care să poate fi ulterior identificați (nume, adresa de e-mail, număr de telefon etc). În cadrul prezentei cercetări am utilizat chestionarul de opinie, format atât din întrebări deschise, cât și închise. Au fost propuse 22 de întrebări, pentru un public țintă cu vârsta cuprinsă între 18-30 de ani. În ceea ce privește proveniența acestora, 84.5% provin din mediul urban și 15.5% din mediul rural. 96 Ibidem, p. 92. 97 Ibidem, p. 93.

27 Scopul aplicării chestionarului a vizat obținerea unor răspunsuri cât mai clare la întrebările de cercetare propuse: 4. Cum poate fi construit un brand personal prin intermediul bloggingului? 5. Care sunt avantajele pe care construcția unui brand personal prin intermediul bloggingului le oferă? 6. Cum influențează bloggurile sau brandurile personale preferințele consumatorilor și tendințele de pe piață? În ceea ce privește colectarea datelor, sursele primare includ rezultatele sondajului și oferă relevanță și informații vitale despre bloggeri și cititori de bloguri care ne-au fost extrem de utile în demersul analitic și în conturarea de răspunsuri la întrebările de cercetare. Sursele de date secundare fac referire la informații sau date care au fost deja colectate de alți cercetătoriși în alte scopuri. Prin analizarea surselor secundare de informații, am obținut informații de fundal care au reprezentat fundamentul construcției părții teoretice.

28 V. REZULTATELE CERCETĂRII Chestionarul a cuprins 22 de întrebări și a conținut întrebări deschise și închise, de tip grilă cu un singur răspuns permis, scale de evaluare și matrice de răspuns. Publicul țintă al chestionarului este reprezentat de persoane cu o vârstă cuprinsă între 18 și 30 de ani. 81% dintre respondenți sunt de gen feminin, 82% au studii superioare nivel licență (10.3% urmează liceul și 6.9% o formă de învătământ postuniversitar – masterat). Majoritatea provin din mediul urban (84.5%). O primă întrebare a vizat timpul petrecut de respondenți în mediul online, un procent destul de ridicat afirmând că își petrec mai mult de 5 ore (53.4%), în timp ce 32.8% petrec între 3-5 ore, 12.1% între 2-3 ore și restul doar o jumătate de oră – o oră. Vorbim, așadar, de o bună durată de timp petrecută online, dar care poate fi justificată, având în vedere mediul de proveniență al respondenților și vârsta, 58.6% având 21 de ani. Majoritatea tinerilor își petrec mult timp pe platformele de socializare, pentru mulți dintre aceștia fiind o modalitate firească de a-și petrece timpul liber. Social media este folosită la scară largă. Platformele de socializare au milioane de utilizatori pe tot mapamondul, iar, așa cum am menționat anterior, blogul reprezinta cea mai îndrăgită formă de socializare și informare, mai ales în rândul tinerilor, care s-au îndepărtat considerabil de formele tradiționale de informare. Astfel, toți respondenții urmăresc diferite bloguri, tipurile preferate fiind cele de fashion, lifestyle și culinare, urmate de blogurile de călătorii și sport. Faptul că blogurile de fashion reprezintă preferința principala a 36.2% dintre respondenți, dar și cea de-a doua – lifestyle – 31% nu furnizează concluzii relevante, întrucât procentul respondenților de gen feminin este mult mai mare decât a celor de gen masculin, iar din acest motiv, nu putem desprinde concluzia că blogurile de fashion și lifestyle sunt cele mai populare tipuri de bloguri, într-un sens general. Eșantionul nu a fost reprezentativ, din această perspectivă.

29 Figura 1. Tipuri de bloguri urmărite Cei mai mulți dintre respondenți (43.1%) urmăresc un singur blog, 20.7% două bloguri și 19% trei bloguri, în timp ce doar 6.9% urmăresc mai mult de cinci bloguri. Faptul că există respondenți care urmăresc mai multe de cinci bloguri demonstrează popularitatea acestui tip de platormă și susține argumentul conform căruia blogurile reprezintă o bună sursă de informare. Una dintre întrebări a vizat bloggerul preferat. Nu au fost oferite variante de răspuns, tocmai pentru a obține răspunsuri cât mai variate. Bloggerii preferați sunt Adelina Pestrițu și Alina Ceușan. Dacă Adelina Pestrițu se află în atenția publicului de o bună perioadă de timp, fiind o figură cunoscută a showbiz-ului românesc, Alina Ceușan este un model de succes, devenind o persoană publică tocmai prin intermediul blogului. Cariera acesteia a cunoscut un real avânt, iar notorietatea sa crescândă i-a adus statutul de influencer, fiind în prezent urmărită de sute de mii de persoane. Subiectele pe care ea le tratează pe pagina sa vizează tematici din sfera de frumusețe, modă, lifestyle, machiaje, calătorii și, inclusiv, muzică. Alina Ceușan a reușit cu succes să își creeze prin intermediul social media propriul său brand, iar poziția ei în clasamentul preferințelor respondenților nu este una surprinzătoare, mai ales în contextul în care mai populare bloguri sunt cele comerciale și cele inspirate din viața de zi cu zi, așa cum este și al său.

30 Un alt blogger aflat în preferințele respondenților este Jamila Cuisine, 12.1% dintre aceștia declarând anterior că urmăresc bloguri culinare și pentru 8.6% Geanina Staicu-Avram este bloggerul preferat. Aceasta și-a transformat blogul într-un adevărat brand personal, fiind singura creatoare de conținut culinar din România care a ajuns la peste un milion de urmăritori pe Youtube. Una dintre cele mai importante întrebări din cadrul chestionarului se referă la considerentele pe care respondenții le-au avut în vedere în momentul în care au decis să urmărească un blog. 69% au considerat conținutul ca fiind factorul decisiv, în timp ce 31% au decis în funcție de blogger. Astfel, conținutul rămâne, conform și literaturii de specialitate factorul cel mai important, care decide traficul blogului, indiferent de design, structură sau aspect. Conținutul interesant al informațiilor este ce care produce angajamentul, implicarea cititorilor și, prin urmare, garantează succesul unui blog, dar și fidelizarea urmăritorilor. Întrebați de cât timp urmăresc bloggerii pe care i-au indicat, 46.6% au răspuns că de doi ani, 27.6% de un an, 12.1% de mai puțin de un an și 8.6% de mai mult de trei ani. Mai mult, la o altă întrebare, deschisă, respondenții au precizat punctual care sunt cele mai importante aspecte ale unui blog. Central a fost și de această dată conținutul, alături de originalitate, noutatea și diversitatea subiectelor abordate de bloggeri și brandul. Tot în ceea ce privește cele mai importante aspecte care determină loialitatea și fidelizarea urmăritorilor sunt, conform răspunsurilor obținute, calitatea conținutului (79.31%) și autenticitatea, originalitatea manifestate de blogger (12.06%). O variantă interesantă de răspuns a vizat frecvența postărilor, dar și imaginile sugestive pe care bloggerii aleg să le folosească. Având în vedere că „o imagine spune cât o mie de cuvinte”, utilizarea imaginilor sau video-urilor fiind crucială atât în construcția brandului personal, cât și în loializarea urmăritorilor, alpturi de postările frecvente, care, de asemenea, au rolul de a stimula interesul și curiozitatea cititorilor, frecvența redusă a acestor elemente de atractivitate în răspunsurile respondenților a fost oarecum surprinzătoare, mai ales luând în considerare procentul mare al blogurilor de fashion în topul preferințelor acestora. O altă întrebare importantă face referire la cât de mult contează persoana căreia îi aparține blogul. Majoritatea respondenți consideră că notorietatea autorului unui blog este un aspect foarte important (31.03), respectiv important (27.58%), în timp ce pentru 13.46% contează prea puțin sau chiar deloc.

31 Brandul personal se dovedește a fi un puternic element de atractivitate. 79% dintre respondenți au afirmat că au urmărit blogul unei persoane cunoscute chiar dacă nu erau interesați în mod deosebit de conținutul postărilor. Deși pare contrar literaturii de specialitate, acest răspuns este explicabil. Majoritatea respondenților urmăresc blogurile/bloggeri menționați de scurt timp, respectiv de doi ani. Alina Ceușan este bloggerul preferat al unui procent mare de respondenți, și, deși brandul Alina Ceușan a fost creat în timp, în 2018, de exemplu, era deja popular. În cazul său, nu este surprinzător că mulți au fost atrași de brand, în ciuda conținutului, numele ei s-a aflat mult timp și se află inclusiv în prezent pe buzele multor tinere, datorită notorietății.
Figura 2. Procentul persoanelor care au urmărit blogul unei persoane cunoscute, in ciuda interesului față de conținut Bloggerii au un potențial imens de influență, având capacitatea de a influența, modela și schimba opinii. 62% dintre respondenți consideră că bloggerii le-au influențat opinia vis-a-vis de aspecte cotidiene și inclusiv produse. Astfel, blogul joacă un rol semnificativ în influențarea comportamentului de cumpărare al consumatorilor, fiind un puternic instrument, dar și mediu de publicitate cu un impact considerabil asupra maselor de cititori.

32 Figura 3. Influența bloggerilor asupra cititorilor Influența bloggerilor se manifestă și asupra deciziei de achiziție a respondenților, 71% dintre aceștia achiziționând produse tocmai datorită promovării realizate prin intermediul bloggerilor și majoritatea au fost mulțumiți și foarte mulțumiți de recomandarea primită din partea acestora. Astfel, nu este surprinzător că firmele aleg să recurgă adesea la bloggeri/influenceri în scop publicitar, întrucât au conștientizat puterea de atracție și influență a acestora. În plus, bloggerii ajung mult mai ușor la consumatori prin propriile platforme, dar și prin alte rețele de socializare, de unde și o audiență mult mai numeroasă.
Figura 4. Nivelul de satisfacție în urma achiziției de produse recomandate de bloggeri

33 În urma răspunsurilor primite la aprecierea dacă prin produsele promovate de blogger se încearcă manipularea consumatorilor, majoritatea respondenților au considerat că da – într-o mare și foarte mare măsură, conform figurii, unde 1 reprezintă dezacord total cu afirmația și 5 acord total. Observăm, așadar, un paradox. Deși majoritatea au achiziționat produse promovate prin intermediul blogurilor și s-au declarat mulțumiți și foarte mulțumiți de alegerea făcută, un procent la fel de ridicat consideră că această publicitate echivalează cu manipularea consumatorilor.
Figura 5. Percepția asupra manipulării consumatorilor prin intermediul blogurilor Mai mult, la întrebarea „Ce părere credeți că are bloggerul dvs. preferat despre promovările făcute?” a fost propusă o matrice de răspuns. 32 dintre respondenți din 58 au fost de acord cu afirmația conform căreia bloggerul consideră produsele pe care le promovează ca fiind foarte bune, 38 au fost în acord total că bloggerului îi place prezentarea de produse. Observăm două tendințe – respondenții consideră că bloggerii sunt sinceri, credibili, că au încredere în produsele pe care le promovează, dar și o atitudine pozitivă față de acestea și în egală măsură că o fac de dragul publicității, reclamei. Conform 65.5% dintre respondenți, bloggerii dictează tendințele, 32.8% consideră, totuși, că aceștia aleg să promoveze produse doar în scop publicitar, pentru a populariza produsele anumitor companii. Astfel, putem afirma că există și un anumit grad de

34 conștientizare în rândul respondenților în ceea ce privește publicitatea prin intermediul bloggerilor. Interacțiunea pe bloguri este considerată a fi un element cheie în dezvoltarea relației autor-urmăritor și tocmai posibilitatea de a-ți exprima propria opinie pe bloguri au asigurat succesul acestui tip de platormă de socializare. Cu toate acestea doar 24.1% dintre respondenți participa activ la discuții pe bloguri, în timp ce majoritatea preferă să-și susțină bloggerul prin like-uri la postări (93.1%) și prin subscribe-uri (69%). Trebuie precizat că întrebarea a avut răspunsuri multiple. La întrebarea referitoare la existența unei interacțiuni cu bloggerul, 37.9% au afirmat că au interacționat cu aceștia, primind răspunsuri din partea bloggerilor la commentariile postate. 32.8% și-ar dori să existe o interacțiune, în timp ce 25.9% nu au avut nicio interacțiune cu bloggerii pe care îi urmăresc. Un aspect interesant trebuie totuși punctat. Un număr mare de respondenți au apreciat că prin produsele promovate de blogger se încearcă manipularea consumatorilor. O concluzie plauzibilă în acest sens vizează existența unui nivel de conștientizare al utilizatorilor/consumatorilor vis-a-vis de caracterul comercial al blogurilor, în ansamblul lor.

35 CONCLUZII Popularitatea social media și, în special, a blogurile a crescut vertiginos în ultimii ani. Deși sunt utilizate de marketing, literatura de specialitate nu a exploatat suficient această problematică, astfel că nu există suficiente studii despre capacitatea, potențialulși influența reală a bloggerilorasupra pieței și consumatorilor. În urma prezentei cercetări, pot fi totuși trasate o serie de concluzii relevante. În prezent, blogurile reprezintă unul dintre cele mai populare instrumente de relaționare, funcționând ca veritabile mijloace de autoexprimarea online, dar și de informare, mai ales în contextul în care bloggerii sunt percepuți a fi persoane cu expertiză în ariile pe care aleg să le trateze, astfel că, reprezintă o sursă credibilă și de încredere de informații. Bloggerii sunt priviți ca modele, sursă de inspirație pentru consumatori, asupra cărora exercită un grad mare de influență. Bloggerii au puterea de a dicta tendințe, bucurându-se de receptivitatea urmăritorilor săi. Deși concurența în blogosferă este acerbă, succesul poate fi obținut atâta timp cât o serie de condiții sunt împlinite. Amintim în acest sens rolul important pe care calitatea conținutului îl are, originalitatea și noutatea subiectelor propuse și, nu în ultimul rând, sinceritatea bloggerului față de cititori. Recomandările bloggerului sunt privite cu interes sporit mai degrabă atunci când adoptă o atitudine ce nu induce ideea de vânzare. Când bloggerii tind să promoveze mai mult conținut comercial decât personal riscă să își piardă din credibilitate și chiar din urmăritori. Posibilitatea utilizatorilor de a participa activ în cadrul discuțiilor de pe bloguri este un avantaj care a condus la transformarea acestor platforme în adevărate comunități online, care transced fronierele fizice. Interacțiunea autor-utilizator reprezintă fundamentul ce stă la baza construitii unei relații de încredere. Potențialul imens al blogurilor a fost intuit și de către companii, care văd în bloguri instrumente valoroase de marketing și publicitate. Feedback-ul și dezbaterile consumatorilor pe tema brandurilor au redus distanța dintre companie și consumator, astfel că blogurile furnizează un canal important de comunicare între aceștia. Conform tuturor acestor considerente, construcția brandului personal prin intermediul blogging-ului s-a dovedit a fi cea mai viabilă și mai puțin costisitoare opțiune. Deși reprezintă

36 un proces de lungă durată, care implică răbdare și dedicare din partea bloggerului, rezultatele sunt pe măsură. Blogul a oferit posibilitatea oamenilor obișnuiți să devină formatori și lideri de opinie. Influența bloggerii asupra consumatorilor este una considerabilă. Aceștia au un impact tot mai mare asupra consumatorilor și o poziție crescândă pe piață. Influențabloggerii se materializează prin crearea de tendințe și creșterea gradului de notorietate pentru alte produseși branduri pe care le promovează. Bloggerii au reușit să își creeze o imagine credibilă, astfel că acest proces de publicitate în favoarea altor companii este receptată pozitiv, utilizatorii au încredere în recomandările bloggerilor și optează pentru achiziția de produse și servicii propuse. Rezultatele chestinarului au reliefat faptul că utilizatorii consideră că bloggerii au preferințe personale pentru produsul sau brandul pe care o promovează și, în consecință, promovarea pare mai naturală, mai credibilă și eficientă. Din această perspectivă, blogurile furnizează canale de promovare profitabile.

37 Limitele cercetării În realizarea lucrării au existat o serie de limite.Este vorba despre exploatarea insuficientă a tematicii în literatura de specialitate. Social media reprezintă, într-adevăr, un subiect nou, aflat într-o continuă evoluție, însă rămâne un teren extrem de fertil pentru cercetare. De asemenea, în vederea desprinderii unor concluzii cât mai reprezentantive, era recomandat un număr mai mare de respondenți, mai ales având în vedere tema chestionarului. Mai mult, vârsta respondenților a fost curprinsă între 18 și 30 de ani, fiind astfel excluse anumite categorii de vârstă – persoanele sub 18 ani, care alcătuiesc un segment reprezentantiv de utilizatori de social media, dar și persoanele cu vârsta peste 30 de ani, ale căror răspunsuri ar fi putut furniza informații valoroase cercetării (sub aspectul tipologiei de bloguri urmărite, a bloggerilor preferați etc.). Prezenta cercetare nu tratează problematica vlogurilor, atât de populare în prezent sau a platformelor de social media, dintre care amintim Instagram, aplicația care a cunoscut o evoluție impresionantă într-un interval relativ scurt de timp. Mai mult, în prezent, o nouă aplicație tinde să aibă un potențial imens – Tik Tok – și poate reprezenta un nou canal de evoluție pentru noi influenceri. S-a încercat și contactarea anumitor bloggeri populari în vederea susținerii unui interviu, pentru a oferi un grad mai mare de acuratețe cercetării, însă nu s-a primit niciun răspuns din partea acestora.

38 ANEXE Chestionarul Impactul brandului personal din blogging asupra preferințelor consumatorilor 1. Cât timp îți petreci online? o Jumătate de ora-o ora o 2-3 ore o 3-5 ore o Mai mult de 5 ore 2. Ce tipuri de bloguri urmăriți? o Culinar o Fashion o Lifestyle o Culinar o Cultura o Calatorii o Sport o Altele______ 3. Câte bloguri urmăriți? o 1 o 2 o 3 o 4 o 5 o Mai mult de 5 4. Care este bloggerul preferat? _________________________ 5. De cât timp urmăriți? o Mai puțin de 1 an o De 1 an o De 2 ani o De 3 ani o Mai mult de 3 ani 6. Care sunt principalele aspecte pe care le luați în considerare când decideți să deveniți urmăritor al unui blog?

39 o Conținutul o Bloggerul o Altele ______ 7. Ce vă atrage la un blog? _________________________ 8. Ce vă face să rămâneți fidel blogului? __________________________ 9. Cât de mult contează persoana căreia îi aparține blogul? ____________________________ 10. Ați urmărit/citit vreodată blogul unei persoane cunoscute chiar dacă nu văprea interesa conținutul? o Da o Nu o Nu știu o Nu răspund 11. în ce măsură vă influențează părerea bloggerilor asupra unor produse sau aspecte legate de viața? o Într-o foarte mare măsură o În mare măsură o În mica măsură o Într-o foarte mica măsură 12. Ați achiziționat vreodată produse datorităpărerii unui blogger o Da o Nu 13. Daca da, ați fost mulțumit de produse sau dezamăgit o Foarte mulțumit o Mulțumit o Dezamăgit o Foarte dezamăgit 14. Pe o scara de la 1-5, considerați ca publicitatea prin intermediul bloggerilor manipulează consumatorul? Dezacord total –– Acord total 15. Sunteți de părere ca bloggerisunt în totalitate sinceri? o Da o Nu o Parțial sinceri o Nu știu 16. Ce părere credeți că are bloggerul dvs. preferat despre promovările făcute?

40 Randuri 1. Consideră produsele prezentate ca fiind foarte bune 2. Îi place prezentarea de produse 3. Atitudinea față de prezentarea produselor este una pozitivă Coloane o Dezacord total o Dezacord o Nici acord nici dezacord o Acord o Acord Total 17. După părerea dvs. bloggeri sunt cei care aduc tendințele pe piață sau sunt folosiți doar pentru reclamă? o Aduc tendințele o Doar pentru reclamă o Nu știu 18. Cum vă susțineți bloggerul preferat? o Like o Share o Comment o Subscribe 19. De obicei interacționați cu bloggerul? (Comentarii la postări la care ați primit răspunsuri) o Da o Nu o Nu, dar mi-ar plăcea o Nu, nu mi-ar plăcea 20. Vârsta ________________ 21. Gen o Feminim o Masculin 22. Educație o Liceu o Postliceală o Licență o Master o Doctorat 23. Mediul de proveniență o Urban o Rural

41 BIBLIOGRAFIE Lucrări editate 1. Aaker, David, Managementul capitalului unui brand: cum să valorificăm numele unui brand, București, Ed. Brandbuilders, 2005. 2. Banks, Michael, Blogging heroes: Interviews with 30 of the World's Top Bloggers, Indianapolis, Wiley Publishing, Inc, 2008. 3. Comănescu, Iulian, Cum să devii un Nimeni: mecanismele notorietății, branduri personale și piața media din Romania, București, Ed. Humanitas, 2009. 4. Crăciun, Alexandra, Branding pentru numărătorii de stele, București, Ars Docendi, 2010. 5. Guțu, Dorina, (ed), Bloguri, Facebook și politică, București, Ed. Tritonic, 2009. 6. Kotler, Philip, Marketing Management, New Jersey, Pearson, 2001, disponibil online la adresa web: http://dl.ueb.edu.vn/bitstream/1247/2250/1/Marketing_Management_-_Millenium_Edition.pdf, accesată în data de 10.05.2020. 7. Kotler, Philip, Armstrong, Gary, Principiile marketingului, București, Ed. Teora, 2003. 8. Lesenciuc, Adrian, Teorii ale comunicării, Brașov, Editura Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă”, 2017, disponibil online la adresa web: http://www.afahc.ro/ro/facultate/cursuri/2017_teorii_ale_comunicarii.pdf, accesată în data de 10.05.2020. 9. McEwen, William, J., Forța brandului, București, Ed. Allfa, 2008. 10. Rayudu, C., S., Communication, Mumbai, Himalayan Publishing House, 2010. 11. Rettberg, Jill, Walker, Blogging (DMS – Digital Media and Society),Cambridge, Polity Press, 2010. 12. Ries, Al, Ries, Laura, Cele 22 de legi imuabile ale brandingului, București, Curier Marketing, 2003. 13. Ries, Al, Trout, Jack, Poziționarea: lupta pentru un loc în mintea ta, București, Ed. Curier Marketing, 2004. 14. Rivkin, Steve, Sutherland, Fraser, Cum se creează un nume de brand: povestea din spatele brandurilor pe care le cumpărăm”, București, Ed. Brandbuilders, 2008. 15. Safko, Lon, The Social Media Bible: Tactics, Tools, and Strategies for Business Success, New Jersey, John Wiley & Sons, Inc., 2012, disponibilă în format electronic

42 la adresa web: http://msport04.free.fr/Books/The%20Social%20Media%20Bible.pdf, accesat în data de 15.05.2020. 16. Scoble, Robert, Israel, Shel, Conversații libere, București, Ed. Nemira, 2008. 17. Scott, David, Meerman, The New Rules of Marketing & PR: How to Use Social Media, Online Video, Mobile Applications, Blogs, News Releases, & Viral Marketing to Reach Buyers Directly, New Jersey, John Wiley & Sons, 2011. Articole în reviste de specialitate 18. Castronovo, Cristina, Huang, Lei, „Social media in an alternative marketing communication model”, în: Journal of Marketing Development and Competitiveness, vol. 6, nr. 1, 2012, pp. 117-136, disponibil și în format electronic la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/290451247_Social_media_in_an_alternative_marketing_communication_model, accesat în data de 10.05.2020. 19. Chittenden, Tara, „Digital dressing up: Modelling female teen identity in the discursive spaces of the fashion blogosphere Digital dressing up: Modelling female teen identity in the discursive spaces of the fashion blogosphere”, în: Journal of Youth Studies, vol. 13, nr. 4, 2009, pp. 505-520, disponibilă în format online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/233191187_Digital_dressing_up_Modelling_female_teen_identity_in_the_discursive_spaces_of_the_fashion_blogosphere, accesată în data de 17.05.2020. 20. Fu, Jen-Ruei, Chen, Jessica, H., F., „An Investigation of the Factors that Influence Blog Advertising Effectiveness”, în: International Journal of Electronic Business Management, vol. 10, nr. 3, 2012, pp. 194-203, https://pdfs.semanticscholar.org/59c1/1d5755aad97fe2e5fdc1ea8af2b4f5fa6419.pdf, accesat în data de 20.05.2020. 21. Hennig-Thurau, Thorsten, Gwinner, Kevin, P., Walsh, Gianfranco, Gremler, Dwayne, D., „Electronic word-of-mouth via consumer-opinion platforms: What motivates consumers to articulate themselves on the Internet?”, în: Journal of Interactive Marketing, vol. 18, nr. 1, 2004, pp. 38-52, disponibil online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/227606375_Electronic_word-of-mouth_via_consumer-

43 opinion_platforms_What_motivates_consumers_to_articulate_themselves_on_the_Internet, accesată în data de 10.05.2020. 22. Hsu, Chin-Lung, Lin, Judy, Chuan-Chuan, „Acceptance of blog usage: The roles of technology acceptance, social influence and knowledge sharing motivation”, în: Information & Management, vol. 45, nr. 1, 2008, pp. 65-74, disponibil în format electronic la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/222409249_Acceptance_of_blog_usage_The_roles_of_technology_acceptance_social_influence_and_knowledge_sharing_motivation, accesat în data de 16.05.2020. 23. Labrecque, Lauren, Markos, Ereni, Milne, George, „Online Personal Branding: Processes, Challenges, and Implications”, în: Journal of Interactive Marketing, vol. 25, nr. 1, 2011, pp. 37-50,https://www.researchgate.net/publication/251645346_Online_Personal_Branding_Processes_Challenges_and_Implications, accesat în data de 22.05.2020. 24. Nassar, Mohamed, A., „An Investigation of Hoteliers' Attitudes toward the Use of Social Media as a Branding Tool”, în: International Journal of Marketing Studies, vol. 4, no. 4, 2012, pp. 93-105. 25. Pihl, Christofer, Sandström, Christian, „Value creation and appropriation in social media – the case of fashion bloggers in Sweden”, în: International Journal Technology Management, vol. 61, nr. ¾, 2013, pp. 309-323, disponibil online la adresa http://disruptiveinnovation.se/wp-content/uploads/Value-Creation-in-Social-Media-Pihl-and-Sandstr%C3%B6m.pdf, accesată în data de 12.05.2020 26. Porter, Lance, V., Sweetser, Kaye, D., Chung, Deborah, S., Kim, Eunseong, „Blog power: Examining the effects of practitioner blog use on power in public relations”, în: Public Relations Review, vol. 33, nr. 1, 2007, pp. 92-95, disponibil online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/222565468_Blog_power_Examining_the_effects_of_practitioner_blog_use_on_power_in_public_relations, accesată în data de 17.05.2020 27. Rampersad, Hubert, K., „A new blueprint for powerful and authentic personal branding”, în: Performance Improvement, vol. 47, nr. 6, 2008, pp. 34-37, disponibil online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/246915541_A_new_blueprint_for_powerful_and_authentic_personal_branding, accesată în data de 21.05.2020.

44 28. Schau, Jensen, Hope, Gilly, Mary, „We Are What We Post? Self-Presentation in Personal Web Space”, în: Journal of Consumer Research, vol. 30, nr. 3, 2003, https://www.researchgate.net/publication/251926758_We_Are_What_We_Post_Self-Presentation_in_Personal_Web_Space, accesat în data de 22.05.2020. 29. van der Lans, Ralf, van Bruggen, G., H., Eliashberg, Jehoshua, Wierenga, Berend, „A Viral Branching Model for Predicting the Spread of Electronic Word-of-Mouth”, în: Marketing Science, vol. 29, nr. 2, 2009, pp. 348-365, disponibil în format electronic la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/46433898_A_Viral_Branching_Model_for_Predicting_the_Spread_of_Electronic_Word-of-Mouth, accesat în data de 12.05.2020. 30. Yang, Sung-Un, Lim, Joon Soo, „The Effects of Blog-Mediated Public Relations (BMPR) on Relational Trust”, în: Journal of Public Relations Research, vol. 21, nr. 3, 2009, pp. 341-359, disponibil online la adresa web: https://www.researchgate.net/publication/233166210_The_Effects_of_Blog-Mediated_Public_Relations_BMPR_on_Relational_Trust, accesat în data de 12.05.2020. Surse electronice 31. Business Dictionary, http://www.businessdictionary.com/definition/branding.html, accesat în data de 20.05.2020. 32. Czajkowski, Caroline, Extreme Branding: Examining Brand Devotion of Fashion Companies by Customers Using Social Media, 2012, 80 pagini, https://bit.ly/2ZCIJDl, accesat în data de 22.05.2020. 33. Jigău,Ecaterina, Practici de blogging în jurnalism. Blogurile ziariștilor profesioniști, Chișinău, 2015, p. 32, https://www.medialab.md/upload/teze/o_1b5iabtae1hu21ilcq9hprv1v75e.pdf, accesat în data de 17.05.2020. 34. Lake, Laura, Why Branding Is Important in Marketing, ianuarie 2020, https://www.thebalancesmb.com/why-is-branding-important-when-it-comes-to-your-marketing-2294845, accesat în data de 20.05.2020. 35. Løken, Anette, A Personal Brand through Blogging – Its position and influence on consumers, 172 pagini, 2013,https://research-

45 api.cbs.dk/ws/portalfiles/portal/58427906/anette_loeken_og_ane_beate_haugen.pdf, accesat în data de 20.05.2020. 36. Montoya, Peter, The Personal Branding Phenomenon, 2002, http://www.the-confidant.info/uploads/montoya.pdf, accesat în data de 22.05.2020. 37. Olins, Wally, Despre brand, 8 pagini, http://edituracomunicare.ro/pdf/pdf_470.pdf?id=1480494057, accesat în data de 20.05.2020. 38. Rogoz, Adriana, Brand personal, 78 pagini, 2013, https://ro.scribd.com/document/120136470/brand-personal?fbclid=IwAR2G4yCMtHJ2F0_xgtM7kCnRrlaGFR5R6XNxUuZBsaxjftjWW3gJFKZnY6Q, accesat în data de 21-24.05.2020. 39. ***, Comunicarea, 72 pagini, http://www.univath.ro/pdf/tematica_licenta/Curs_Comunicare_in_AP.pdf, accesat în data de 10.05.2020 40. ***, Domeniu internet .blog – extensia săptămânii, decembrie 2017, https://hosterion.ro/blog/domeniu-internet-blog-extensia-saptamanii, accesat în data de 15.05.2020.