Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [616314]
1 Cuprins
Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 1
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 2
Capitolul I – Baze le teoretice ale salarizării ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
1.1. Considerente generale privind salarizarea ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
1.2. Sistemul de salarizare și formele salariului ………………………….. ………………………….. ……………… 4
1.3. Cheltuieli salariale suportate de către angajator ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1.4. Obligații fiscale aferente angajatului și angajatorului ………………………….. ………………………….. .. 7
1.5. Alte drepturi salariale aferente personalului ………………………….. ………………………….. …………….. 9
Capitolul II – Scurtă prezentare a întreprinderii ………………………….. ………………………….. ……………… 12
2.1. Descrierea cadrului organizațional și funcțional al S.C. Mihoc Grup S.R.L. ………………………….. . 12
2.2. Organizarea și funcționarea sistemului fi nanciar – contabil ………………………….. ……………………… 14
2.3. Evoluția principalilor indicatori economico – financiari ………………………….. ………………………….. . 14
Capitolul III – Reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind decontările cu personalul,
asigurările sociale și protecția socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 20
3.1. Subsistemul informațional privind decontările cu personalul ………………………….. ……………………. 20
3.1.1. Documente aferente evidenței personalului și a salariilor acestora ………………………….. ………. 20
3.1.2. Sistemul de conturi utilizat pentu reflectarea decontărilor cu personalul, asigurările sociale și
protecția socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 21
3.2. Determinarea sa lariului impozabil și a impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor . 22
3.3. Înregistrarea în contabilitate cheltuielilor și reținerilor salariale ………………………….. ………………… 25
3.4. Calculul și înregistrarea în contabilitate a indemnizațiilor ………………………….. ………………………… 28
3.5. Avantaje în natură, ajutoare și alte beneficii în interes de serviciu acordate salariaților …………….. 34
3.6. Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul ………………………….. ………………………….. ………….. 35
3.7. Participarea salariaților la profitul entității – exemplu i potetic ………………………….. ………………….. 36
3.8. Remunerarea salariaților în instrumente de capitaluri proprii – exemplu ipotetic …………………….. 37
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 38
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 40
2 Introducere
Forța de muncă și salariul reprezintă elemenente fundamentale în economia unei țări, dat
fiind faptul că acestea „constrâng ” forțele statului să atribui e o importanță deosebită modu lui de
realizare a relațiilor care intervin între cel care oferă forță de muncă (angajat) și cel care o
utilizează (denumit generic angajator sau unitate beneficiară ), dar și între bugetul statului,
bugetul a sigurărilor sociale etc. și cei enumerați anterior.
Retribuția primită de angajați pentru munca prestată este cunoscută sub numele de salariu
sau venit salarial, acesta fiind deseori insuficient pentru indivizi. Astfel, pentru a garanta un trai
decent ind ivizilor din cadrul unei societăți, dar și pentru a stimula economia unei țări ca rezultat
al sporirii productivit ății muncii , statul stabilește un nivel minim legal al salariului . Totodată, din
relațiile ce decurg între angajați și angajatori rezultă o se rie de costuri adiționale (stabilite prin
lege) , reprezentate de contribuții le salariale și fonduri le speciale datorate lunar de către fiecare
participant la sistemul salarizării .
Prin urmare, domeniul contabilității resurselor umane trebuie trat at cu rigurozitate și cu
dorință de adaptare la rectificările aduse legislației/cadrul ui normativ privind desfășurarea
relațiilor salariale, deoarece acestea sunt într -o continuă schimbare. Simultan, se produc
schimbări și în domeniul automatizării sarcinilor privind evidența resurselor umane. Î n prezent
există programe și diverse sisteme inteligente care ușurează mu nca unor astfel de departamente.
De exemplu, evidența automată a prezenței la locul de muncă prin intermediul unor cartele
magnetice sau prin interme diul amprentei reduce din sarcinile personalului și totodată asigură
controlul asupra întregului personal, fără ca acestuia să -i fie distrasă atenția și fără a se simți
stânjenit sau afectat.
Lucrarea de față evidențiază „profilul ” contabilit ății decontăr ilor cu personalul,
asigurările sociale ș i protecția socială. Astfel, din prima parte a lucrării vor fi deprinse noțiuni
teore tice referitoare la raportul dintre părțile impl icate în procesul de salarizare ( angajat,
angajator, bugetul asigurărilor sociale, bugetul statului, bugetul Fondului național unic al
asigurărilor sociale de sănătate etc ), cum ar fi: modalitățile de salarizare conform legislației în
vigoare la această dată; temeiul exercitării drepturilor și obligațiilor angajatului și angajatorului ;
drepturile și obligațiile salariale și fiscale aferente angajatului și angajatorului etc.
Pentru a relata mai concret informațiile acumulate , lucrarea a fost elaborată pe baza unui
studiu de caz la o întreprindere . Astfel , în partea a dou a a lucrării sunt prezentate principalele
coordonate ale firmei; modul său de org anizare și funcționare , iar la finalul acestei părți sunt
analizați o serie de indicatori economico – financiari, considerați ca fiind cei mai semnificativi
pentru a determina poziția și performanța financiară a întreprinderii.
În fine, ultimul capitol are rolul de a reliefa aspecte mai mult practice decât teoretice,
fiind prezentate ansamblul operațiunilor contabile, dar și modul de calcul a l fiecărui rezultat ,
inclusiv indicații referitoare la legislația actuală.
3 Capitolul I – Bazele teoretice a le salarizării
Pentru a înțelege pe deplin modul de funcționare a contabilității resurselor umane este
necesar să ne concentrăm mai întâi asupra principalel or considerente teoretice privind salariul,
decontările cu personalul și cu bugetul statului Prin parcurgerea ac estor pagini, cititor ul va
identifica și va înțelege următoarele aspecte : drepturile și obligațiile ce îi revin atât angajatului ,
cât și angajator ului; baza desfășurării activităților acestora (contractele de muncă) ; modal itățile
de salarizare; contribuțiile și fondurile speciale datorate de cele două parți (inclusiv modalitatea
de calcul).
1.1. Considerente generale privind salarizarea
Bunurile materiale ș i bănești alcătuiesc resursele de valoare ale unei organizații, având
scopul de a contribui la realizarea procesul ui de producție și/sau executarea lucrărilor și prestarea
serviciilor . Din această optică trebuie apreciat și capitalul uman , deoarece acesta asigură
prestarea activității specific umane , fără de care întreprinderea nu ar putea exista.1
Astfel, d omeniul contabilității resurselor umane trebuie să ofere informații privind atât
costul factorului muncă – de care sunt interesați în mod deosebit angajatorii pentru a -și dezvolta
politica de remunerare – cât și informații referitoare l a perfo rmanțele acestuia – de această
caracteristică fiind interesați investitorii, deoarece îi ajută să aprecieze „valoarea ” personalului .
Prin urmare, c apitalul uman trebuie privit totodată și din perspectiva unei resurse de valoare care
sprijin ă managementul în luarea dec iziilor organizaționale ( planificare, recrutare, selectare și
formare profesională) . Până la acest moment nu se poate discuta despre reflectarea în
contabilitate a performanțelor /valorii unui angajat, deoarece acesta are calități greu de evaluat .
O altă categorie indispensabilă de utilizatori ai informației financiar – contabile este
reprezentată de către per sonalul din cadrul întreprinderii. Desigur, salariații sunt interesați de
progresul firmei dacă aceasta este definită de o gestiune eficientă a factorului muncă. Mai exact,
întreprinderile își motivează angajați i să produc ă o cantitate mai mare de bunuri o ri să presteze
mai multe servicii de calitate superioară prin intermediul unui sistem de acționariat , de asigurare
a participării salariaților la profit și alte stimulente .2
În consecință , costurile cu personalul suportate de întreprindere se află în strânsă legătură
cu remunerațiile directe acordate acestuia în schimbul muncii realizate (salariul) , dar cuprind și
cheltuieli cu caracter social (contribuțiile și fondurile speciale – remunerații indirecte ).3 Toate
aceste informații se regăsesc în contul de profit și pierdere, fiind denumite „Cheltuieli cu
personal ul”, structurate în „S alarii și indemnizații ” și „Cheltuieli cu asigurările și protecția
socială ”. Însă, există cheltuieli suportate de angajator care nu sunt încadrate în categoria
cheltuielilor cu personalul în contul de profit și pierdere , ci sunt contabilizate drept cheltuieli
1 Bodea, Gh., Pântea, I. P., Contabilitate financiară , Ed. I ntelcredo, Deva, 2011, p. 231.
2 Ionașcu , I., Feleagă, N., Tratat de contabilitate financiară, Volumul II, Ingineria contabilității financiare , Ed.
Economică , București, 1998, pp. 155 – 157.
3 Perochon, C., Dubrulle, L., „ Contabilitate financiară ”, Ediția în limba română coordonată de Niculescu, M.,
Burlaud, A., Ed. Economică , București , 2002 p. 10.
4 după natura lor (cheltuieli cu formarea și specializ area personalului, deplasările și cazarea în
scopul înde plinirii sa rcinilor de serviciu ).4
1.2. Sistemul d e salarizare și formele salariului
Ansamblul persoanelor fizice care „susține ” procesul creării de valoare dintr -o
organizație și care își exercită sarcinile pentru și sub autoritatea unui angajator conform unui
contract de muncă ori a unui statut social legal poartă denumirea de „personal”5 (condițiile
definite participă la realizarea vechimii în muncă ). Astfel , personalul primește în schimbul
muncii prestate un salariu care poate fi negociat direct cu angajatul sau cu un reprezentant al
acestuia (în cazul sindicat elor) și din această procedură rezultă contractul individual sau colectiv
de muncă.
În baza contractelor colective de muncă fiecare întreprindere își fixează propriul sistem
de salarizare , care cuprind e indispensabil următoarele: salariul tarifar; sistemul de sporuri și
adaosuri, formele de salarizare și premiere , alte componente ce țin de sistemul de salarizare
(modalitățile de plată, măsurile de protecție socială, modalit ățile de soluționare a litigii lor etc.).
Temeiul exercitării drepturilor și obligațiilor salariatului și ale entității este contractu l
individual de muncă , încheiat în formă scrisă și în limba română, pe o perioadă de regulă
nedeterminată, existând și posibilitatea ca acesta să fie raportat și la o perioadă determinată. Prin
intermediul contractului individual de muncă se define ște salariul individual (salar iul de
bază/ tarifar) al fiecărui angajat , care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim prevăzut
de legislația în vigoare. Potrivit prevederi lor legale, salariul este componenta care îl determină pe
angajator să-și onoreze datoriile față de personal îna intea celorla lte obligații din cadrul
întreprinderii . Prin urmare, salariul se plătește personalului de regulă în bani, dar există și
posibilitatea plății în natură a unei părți din salariu, fapt ce trebuie menționat în contractul
colectiv sau individu al de muncă .6
Astfel, s alariul este achitat personalului lunar , începând cu luna următoare celei la care se
face referire, prin virament în conturile bancare personale ale angaja tului sau cu plata în
numerar, iar în funcție de negocierile dintre angajat și angajator și de clauzele contractului, există
posibilitatea acordării unui avans sau chenzina I după data de 15 a lunii curente (40 – 45% din
salariul de bază), iar restul de plată sau chenzina a II – a, se efectuează d upă data de 1 a lunii
urmă toare .7
Formele de salarizare reprezintă factori fundamentali pentru întreprinderi, întrucât acestea
condiționează poziția concurențială , având misiunea de a intensifica randamentul muncii,
calitatea bunurilor realizate și serviciilor prestate.8
4 Ionașcu , I., Feleagă, N., Op. cit , p. 157.
5 Legea 53/2003 privind Codul Muncii , actualizată prin Legea 12/2015, publicată î n Monitorul Of icial al României,
nr. 52 din 20 ianuarie 2015, art. 1 0.
6 Idem , art. 12 – 16, 161 – 166.
7 Bodea, Gh., Pântea, I. P., Op. cit. , p. 235.
8 Rotaru, A., Prodan, A. , Managementul resurselor umane, ediția a IV -a, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006, p. 200.
5 Tabelul nr. 1.1 – Formele salarizării utilizate în România
Nr.
Crt. Formele salarizării Explicație
0 1 2
1. Salarizarea în regie/ după timpul
lucrat
– angajatul este remunerat în funcție de timpul lucrat , iar
salariul tarifar este stabilit fără a lua în considerare
cantitatea ori calitatea muncii ;
2. Salarizarea în acord / cu bucata a) acord direct – salariul este stabilit în funcție de norma
producției realizată/ norma de timp luc rată; utilizată cu
precădere în întreprinderile cu producție proprie ,
stimulând personalul să producă cât mai mult într -un timp
relativ scurt;
b) acord indirect – se realizează doar pentru acei angajați
care deservesc alți lucrători, iar salariul este determinat de
nivelul de îndeplinire a normelor de către lucrătorii
respect ivi;
c) acord progresiv – salariații sunt remunerați în funcție de
cele mai bune realizări.
3. Salarizarea pe bază de tarife/ cote
procentuale din venituri/ remiză – salariul este stabilit în funcție de volumul
vânzărilor/ prestării de servicii , iar angajatorul trebuie să
asigure salariul minim tarifar la nivel național .
4. Alte forme de salarizare concepute
de fiecare întreprindere în parte – salarizarea pe echipe, salarizarea combinată cu prime etc.
Sursa: Rotaru, A., Prodan, A. , Managementul resurselor umane, ediția a IV -a, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006, pp.
200 – 201.
Așa cum am mai prec izat, în prezent nu se poate defini clar valoarea reală a capitalului
uman, iar practica din țara noastră a demonstrat că tot mai multe firme utilizează „metoda
tradițională ” pentru a u șura acest aspect, și anume evaluarea capitalului uman reprezentată de
cheltuielile de personal. Acest luc ru este accentuat și de faptul că se recurge preponderent la
salarizarea în regie/după timpul lucrat în defavoarea salarizării în acord/în funcție de producția
realizată.9
1.3. Cheltuieli salariale suportate de către angajator
Într-o accepțiune ordinară , salariul re flectă prețul muncii prestate de către o persoană
fizică sub conducerea unui angajator . Potrivit Codului Muncii, salariul reprezintă
„contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă ”.10 Prin
urmare, s alariul cuprinde salariul de bază și salariul adițional – sporuri, adaosuri și indemnizații.
Din perspectivă fiscală, salariul constituie pentru angajator o cheltuială de exploatare ca
urmare a consemnării drepturilor salariale aferente personalului. S imultan , entitatea înregistr ează
datoria sa față de aceștia, reținerile salariale și ulterior decon tarea /plata salariilor nete.11
9 Carp, M., Dicu, R., Mardiros, D., „Raportarea capitalului uman în Români a: de la costuri corporative la
responsabilitate socială și formare vocaț ională ”, în Audit financ iar, nr. 2 (134), 2016, pp. 139 – 150.
10 Legea 53/2003 privind Codul Muncii , actualizată prin Legea 12/2015, publicată î n Monitorul Of icial al României,
nr. 52 din 20 ianuarie 2015, art. 159, alin. 1.
11 Dumitrean, E. , Contabilitate Financiară , Ed. Sedc om Libris, Iași, 2008, p. 281.
6 Angajatorul ui îi revine sarcina să asigure angajaților săi dreptul la fondul d e salarii –
determinat de ansamblul salariilor brute – care încorporează :
a) Salariul de bază /tarifar – acesta nu poate fi stabilit sub nivelul minim prevăzut de l egea în
vigoare (1.450 lei brut/lună) ;12
b) Sistemul de sporuri – specificat și detaliat după fiecare fel în parte în contractele de muncă,
fie ele individuale sau colective. Acestea pot fi acordate la salariul de bază pentru:
– condiț ii deosebite de muncă : sporuri pentru condiții grele, periculoase, penibile; sporul pe ntru
condiții nocive; spor de stres etc. Aceste tipur i de sporuri se acordă în funcție de locul de muncă
și categoria de personal, putând atinge chiar un procent de 85% calculat la salariul de bază;
– lucrul în zilele libere și orele lucrate suplimentar în programul normal de lucru trebuie
recompensate cu un spor de minimum 75%;
– sărbătorile legale nu pot fi remunerate decât cu un spor de minimum 100%;
– vechimea în muncă ;
– lucrul pe timpul nopții – acest tip de spor se acordă doar pentru lucrul în intervalul de timp
22:00 – 06:00 și este în cuantum de 25%;
– exercitarea unei funcții suplimentare;
– alte sporuri: spor pentru utilizarea unei limbi străine sau alte atribuții similare care nu sunt
cuprinse în fișa postului, spor de izo lare, spor de confidențialitate etc.
d) Asemenea sporurilor, adaosurile se acordă tot la salariul de bază și pot fi: adaosuri de acord;
premii, cota – parte din profit distribuită salariaților, dar și alte adaosuri. Desigur, modul de
constituire și de distribuire a acestora trebuie detaliate în contractele de muncă individuale sau
colective.
e) Compensările (suma fixă distribuită salariaților ) și indexă rile (suma calculată ca procent din
salariul de bază);13
f) Indemnizațiile (sau alte drepturi cuvenite personalului în bani și/sau în natură ) sunt suportate
din fondul de salarii. Indemnizațiile pot fi acordate pentru : concediul anual de odihnă și pentru
incapacitate temporară de muncă.
Angajatorul ui îi revine îndatorirea de a-i oferi fiecărui angajat dreptul la concediul anual
de odihnă de minimum 20 zile lucrătoare, cu precizarea că atât salariații care își exercită
atribuțiile în condiții de muncă grele, periculoase sau nocive, cât și persoanele cu handicap și
salariații minori au dreptul să efectueze în plus cel puțin 3 zile de concediu . De precizat este
faptul că aceste concedii pot fi realizate eșalonat, dar angajatorul trebuie să asigure p ersonalului
cel puț in 10 zile de concediu neîntrerupt. Deopotrivă, nu se includ în zilele de concediu anual de
odihnă zilele de sărbătoare legală în care nu se lu crează și zilele libere plătite.14.
12 H.G. nr. 1/2017 privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată , publicată în Monitorul
Oficial al României, nr. 15 din ianuarie 2017 , art. 1 și art. 2, alin. 1.
13 Bodea, Gh., Pântea, I. P., Op. cit ., p. 232.
14 Legea 53/2003, actualizată prin Legea 12/2015 , publicată în Monitorul Ofi cial al României, nr. 52 din 20 ianuarie
2015, art. 144, alin. 1, art. 145, alin. 1 și 3, art. 147, alin. 1, art. 148, alin.5.
7 În cazul în care, din diverse motive, angajatul nu și -a efectuat concediul de odihnă anual,
acesta poate beneficia de acele zile libere până la sfârșitul anului următor. De asemenea,
recompensarea în bani a zilelor de concediu neefectuate nu este permisă, exceptând cazurile în
care se decide anularea contractului de muncă.
Calcul indemnizație : salariul mediu zilnic din ultimele 3 luni anterioare celei în care se
efectuează concediul, raportat la numărul de zile lucrătoare din ultimele 3 luni. Aceasta se achită
personalului cu cel puțin 5 zile înainte de plecarea în concediul de odihnă și nu poate fi mai mică
decât salariul de bază la care se mai adaugă s porurile cu caracter permanent ș i indem nizațiile.15
g) Avantajele în natură – angajatorul poate să acorde personalului avantaje în natură,
determina te de totalitatea bunurilor și/ sau servi ciilor suportate integral sau parțial pentru
îndeplinirea unor nevoi de interes personal cum ar fi: vacanțe, transport, cazare, masă,
abonamente la telefonie fixă/mobilă, internet etc.;
h) Alte drepturi ale salariaților – participarea salariaților la profit, tichete de masă.
Angajatorii au obligația reținerii din totalitatea drepturilor salariale datorate anga jaților
diverse tipuri de sume. Astfel, r eținerile pot fi de două tipuri: rețineri datorate terților (chirii,
amenzi, penalități, propriri, pensii alimentare, impozitul pe veniturile din salarii, contribuțiile
datorate statului etc.) și rețineri în favoarea întreprinderii ( rețineri pentru pagube aduse entității,
lipsuri etc. )16
1.4. Obligații fiscale aferente angajatului și angajatorului
Este inevitabil să nu se pună în discuție gama largă de obligații fiscale lunare datorate atât
de angajat, cât și de angajator. Pentru toate aceste cheltuieli baza de calcul este reprezentată de
fondul de salarii/salariul brut, după caz, exceptân d impozitul pe veniturile de na tura salariilor,
care se calculează având în vedere salariul impozabil aferent fiecărui angajat în parte.17
Așadar, contribuțiile și fondurile spec iale datorate de către cele două părți sunt
următoarele:
1. Contribuția la asigurările sociale (C.A.S.) – angajatorul și angajatul au obligația legală de a
contribui la fondul de asigurări sociale , dar înainte de a realiza calculul contribuției unui angajat,
entitatea trebuie să -l încadreze într -o anumită categorie de muncă, deoarece cotele procentuale
diferă astfel:
– pentru condiții normale de muncă (categoria I) – 26,3% (15,8% este co ntribuția datorată de
angajator);
– pentru condiții deos ebite de muncă (categoria a II -a) – 31,3% ( 20,8% e ste suportat de către
angajator);
15 Legea 53/2003, actualizată prin Legea 12/2015 , publicată în Monitorul Ofi cial al României, nr. 52 din 20 ianuarie
2015, art. 146, art. 150.
16 Toma, C., Managementul contabilității financiare , Ed. Tipo Moldova, Iași, 2012, p p. 154 , 167.
17 Istrate, C., Contabilitatea nu -i doar pentru contabili. Cum să transformi balanța și bilanțul în instrumente
pritenoase, Ed. Evrika Publishing, București, 2016 , p. 87.
8 – pentru condiții spec iale de muncă (categoria a III -a) – 36,3% (25,8% este contribuția aferentă
angajator ului).
Din fiecare cotă procentuală menționată mai sus, 10,5% îi revine angajatului drept
obligație de a cotiza la contribuția de asigurări sociale.18 De asemenea, baza de calcul a acestui
tip de contribuție o reprezintă salariul brut, iar de la 1 februarie 2017 s-a eliminat o prevedere
mai veche a legislației, potrivit căreia calculul contribuției se determina în limita a 5 salarii brute
lunare . 19
2. Contribuția la asigurările sociale de sănătate (C.A.S.S.) – se determină aplicând cota de 5,2%
la suma câștigurilor brute din salarii și asimilate salariilor personalului, iar 5,5% este co ntribuția
aferentă acestuia din urmă, aplicată la salariul brut.20 Conform Codului fiscal, acest tip de
contribuție se calcula, doar pentru angajat, în limita a de 5 ori salariul brut, prevedere valabilă
doar pentru luna ianuarie 2017, deoar ece acea sta a fost abrogată prin O.U.G. nr. 3/2017 pentru
modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.21
3. Contribuția la fondul de șomaj (C.F.S.) – similar ca la asigurările sociale, această contribuție
se calculează în cotă de 0,5% aplicat ă la suma câștigurilor brute din sal arii și asimilate salariilor
aferente personalului (același procent este suportat și de către angajat , baza de calcul fiind
salariul brut ).
4. Contribuția entității pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate (C.C.I.) –
se determină aplicând cota de 0,85% la fondul de salarii, în limita a 12 salarii minime brute.
5. Contribuț ia pentru accidente de muncă și boli profesionale (C.A.M.B.P.) – se stabilește între
intervalul 0,15 – 0,85% în funcție de clasa de risc în care este înscrisă a ctivitatea economică
principală (în funcție de CAEN).
6. Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (F.G.P.C.S.) – este în cuantum de
0,25% aplicat la fondul total de salarii brute lunare.
7. Impozitul pe veniturile din salarii – cota unică sta bilită prin lege este de 16% și se aplică la
salariul impozabil.22
De precizat este faptul că toate obligațiile fiscale datorate de angajat se rețin direct de
către angajator (metoda stopajului la sursă) și se plătesc bugetului de stat până pe data de 25 a
lunii următoare sau trimestrului următor celei/celui pentru care se datorază.23
18 Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 688 din 10 septembrie
2015, art. 138.
19 Ciobanu, R., Dobre, F., „Noutăți fiscale la început de an: OUG nr. 84/2016, OUG nr. 3/2017 și Legea nr.
2/2017 ”,în Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 1, ianuarie 2017, pp. 42 – 45.
20 Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 688 din 10 septembrie
2015, art. 1 56 și art. 157, alin. 1.
21 Ciobanu, R., Dobre, F., Op. cit ., pp. 42 – 45.
22 Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 688 din 10 septembrie
2015, art. 64, alin.1, art.186, art. 187, alin. 1, art. 194, art. 195, alin. 1 și 3, art. 203, alin. 1, art. 204, alin. 1, art. 211,
art. 212, alin. 1.
23 Morariu, A., Radu, G., Păunescu, M., Contabilitate și fiscalitate în dezvoltarea firmei, Ed. Ex Ponto, Constanța,
2005, p p. 110 – 131.
9 Din perspectiva angajatorilor, dar și a angajaților obligația de plată a acestor contribuții și
fonduri speciale maj orează temeinic costurile salariale , pe de o parte și diminuează veniturile
salariale pe de altă parte. De altfel, având în vedere evoluția cotelor de contribuții din ultimii 17
ani, putem afirma că acestea au scăzut considerabil, iar în ultimii 3 ani se u tilizează aceleași
procente ( în anii 2008, 2009 și 2014 s -au utilizat cote diferite în același an).24
1.5. Alte d repturi salariale aferente personalului
Din p unctul de vedere al angajatului, salariul reprezintă un venit (recompensă) primit de la
angajator în schimbul muncii înfăptuite în baza unui contract , după ce s -au dedus și reținut toate
obligațiil e individuale datorate statului sau alte rețineri datorate terților
În concordanță cu prevederile legislative , angajații mai beneficiză de concedii și
indemnizații de asigurări sociale de sănătate cum sunt :
a) Concediul și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă (boli obișnuite și
accidente în afara muncii ; boli profesionale și accidente de muncă ). Acest tip de indeminzație
este suportat în primele 5 zile de către a ngajator, iar restul sunt supor tate de către bugetul
Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate . Documentul justificati v care atestă plata
indemnizației este c ertificatul de concediu medical , iar d urata maximă a concediului este de 183
zile.25
Baza de calcul a indemnizației privind concediul pentru incapacitate temporară de muncă se
stabilește astfel: suma salariilor brute lunare din ultimele 6 luni, raportată la numărul de zile
lucrătoare din cele 6 luni.26
Calculul indemnizației se realizează în felul următor : baza de calcul x 75% x numărul de zile
lucrătoare din concediu .
De remarcat este faptul că pentru bolile profesionale, accidentele de muncă, tuberculoză,
SIDA, neoplazii și boli infectocontagioase din grupa A și urgențe medico – chirurgicale,
procentul aplicat la baza de calcul devine 100%. 27
b) Concediul și indemniz ația de creștere a copilului – suportat e integral de către bugetul
Fondului național unic de asigurări sociale d e sănătate, a căror plată se efectuează pe baza
certificatului de concediu medical . Pot beneficia de concediul și indemnizația pentru creșterea
copilului doar persoanele (tatăl sau mama) care în ultimii doi ani au obținut venituri impozabile,
timp de minimum 12 luni neîntrerupt. Durata maximă a acest ui concediu este de doi ani, iar
pentru creșterea copilului cu handicap se poate prelungi până la trei ani. De asemenea, pe durata
concediului , părintele poate realiza venituri impozabile de maximum 3.187,5 lei pe an.
24 Istrate, C., Op. cit. , pp. 87 – 89.
25 Legea nr. 399 din 30 octombrie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005
privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate , publicată în Monitorul Oficial al României, nr.
901 din 6 noiembrie 2006, art. 12 – 13.
26 O.U.G. nr. 91 din 22 noiembrie 2006 privind unele măsuri referitoare la asigurările sociale de stat și asigurările
sociale de sănătate , publicată în Monitorul Oficial al Român iei, nr. 958 din 28 noiembrie 2006, art. 10, alin. 1.
27 O.U.G. privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate , nr. 158 din 17 noiembrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, art. 17.
10 Baza de calcul o reprezintă suma medie a salariilor nete lunare în ultimele 12 luni din ultimii doi
ani anteriori nașterii sau salariul minim brut pe țară.
Calculul indemnizației : baza de calcul x 85% (aceasta este achitată asiguratei/asiguratului
lunar) .28
c) Concediul și indemnizația pentru maternitate – dreptul angajatelor de a beneficia de concediu
și indemnizație pe o durată de maximum 126 zile calendaristice (indiferent dacă copilul se naște
mort sau moare după naștere) , fiind suportat e integral de către bugetul a sigurărilor sociale de
sănătate în baza certificatul ui de concediu medical . Cele 126 de zile se efectueză în mod
eșalonat, în două tranșe egale, dar există posibilitatea ca aceste două perioade să se compenseze ,
astfel încât să fie asigurată durata minimă obligatorie a concediului de lehuzie (45 zile
calendaristice ). Similar ca la concediul de creștere a copilului, se pot realiza venituri în această
perioadă de 126 zile , în limitele legii.
Baza de calcul : similar ă cu cea a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă.
Calculul indemnizației: baza de calcul x 85% x numărul de zile lucrătoare din concediu .29
d) Concediul si indemnizația de risc maternal – acestea sunt supor tate integral de către bugetul
Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (calculul și plata se realizează lunar de
către angajator) și se efectuează pe o perioadă de maximum 120 zile calendaristice, iar plata se
realizează în baza certificatului de concediu medical .
Baza de calcul: suma salariilor brute lunare din ultimele 10 luni anterioare solicitării , raportată la
numărul de zile lucrătoare din cele 10 luni.
Calculul indemnizației: baza de calcul x 75% x numărul de zile lucrătoare din concediu .30
e) Concediul și indemn izația pentru îngrijirea copilului bolnav – părintele beneficiază de acest
drept în baza certificatului de concediu medical , fiind suportat integral din bugetul Fondului
național unic de asigurări sociale de sănătate astfel: pentru îngrijirea copilului bolnav până la
vârsta de 7 ani și pentru îngrijirea copilului cu handicap până la vârsta de 18 ani. Durata maximă
a concediului este de 45 zile calendaristice dintr -un an, excepatate fiind cazurile în care medicul
specialist decide altfe l pentru anumite boli speciale/ grave.
Calculul indemnizației : se realizează în aceeași m anieră ca la indemnizația pentru maternitate .31
f) Indeminzații pentru prevenirea îmbolnăvirilor și rec uperarea capacității de muncă –
suportat e integral de bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate în baza
certificatului de concediu medical , respectiv avizul medicului expert al asigurărilor sociale de
sănătate. Acestea se acordă salariaților pentru următoarele scopuri:
28 O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor , publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 830 din 10 decembrie 2010.
29 O.U.G. privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate , nr. 158 din 1 7 noiembrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, art. 23, alin. 1, art. 24, alin. 1, 2, 4, art.
25.
30 O.U.G. nr. 96 din 20 octombrie 2003, privind protecția maternității la locurile de muncă , publicată în Monitorul
Oficial al României, nr. 750 din 27 octombrie 2003 , art. 10, alin. 2, art. 11, alin. 1 – 4.
31 O.U.G. privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate , nr. 158 din 17 noiembrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, art. 26 – 30.
11 – Reducerea timpului de lucru – timpul de lucru este re dus doar salariaților care, din motive de
sănătate, nu mai pot efectua durata normală de lucru prevăzută în contract. Timpul de lucru se
reduce cu o pătrime pentru cel mult 9 0 de zile calendaristice. Cuantumul brut lunar al acestui tip
de indemnizație sa calculează ca diferență între media veniturilor sala riale brute din ultimele 6
luni și venitul salarial brut obținut pe perioada reducerii timpului de lucru.
– Carantină – se acordă doar persoanelor care nu își mai pot continua activitat ea din pricina unor
boli contagioase. Durata maxi mă a concediului poate depăși perioada de 90 zile, caz în care nu
mai este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.
Calculul indemnizației se realizează astfel: salariul mediu zilnic aferente ultimelor 6 luni x 75%
x numărul de zile lucrătoare din concediu.
– Tratament balnear – această facilitate este acordată a ngajaților care se află în situația
incapacității temporare de muncă pe o durată m ai mare de 90 zile consecutive, iar durata maximă
este de 21 zile .32
g) Cuantumul ajutoru lui de deces – potrivit legislație i în vigoare, acest a se acordă asigu ratului
în sumă de 3.131 lei, iar în cazul unui membru de familie al asiguratului, cuantumul a jutorului de
deces este de 1.566 lei. Aju torul de deces se acordă persoa nei care face dovada cheltuielilor de
deces în maximum 24 ore de la solicitare.33
h) Alte concedii plătite angajaților – conform cu preve derile actuale ale legislației, salari ații pot
beneficia de concedii plăti te – care nu afectează în sensul reducerii concediului anual de odihnă –
de către angajator pentru : zilele de sărbătoar e legală în care nu se lucrează și z ilele libere plătite
pentru evenimente deosebite în familie34.
Pentru a avea dreptul la concediu și indemnizație de asigurare socială de sănătate ,
angajatul trebuie să îndeplinească un stagiu minim de cotiza re, reprezentat de cel puțin 22 zile de
cotizare din ultimele 12 luni anterioare lunii în care se beneficiază de concediu și indemnizație ,
iar angajatorul este obligat să achite lunar contribuția pentru co ncedii și indemnizații (C.C.I.) .
Totodată, angajatorul trebuie să înmâneze cel de -al doilea exemplar al certificatului de concediu
medical la CNAS – din raza teritorială unde își are sediul social acesta – și să consemneze
obligațiile de plată către FNUASS în „Declarația privind obligațiile de plată a contribuțiil or
sociale , impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate ”. Această declarație se
prescurtează D112.35
32 O.U.G. privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate , nr. 158 din 17 noiembrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, art. 18 – 20, 21, alin . 1 – 3, art. 22.
33 Legea nr. 7/2017 privind bugetul asigurăril or sociale de stat pe anul 2017 , publicată în Monitorul Oficial al
României, nr. 128 din 16 februarie 2017 .
34 Legea 53/2003, actualizată prin Legea 12/2015 , publicată în Monitorul Ofi cial al României, nr. 52 din 20
ianuarie 2015, art. 139, alin.1 și art. 152.
35 http://www.cnas.ro/casbv/page/contributia -de-asigurari -pentru -concedii -si-indemnizatii -de-sanatate.html ,
accesat la data de 19.06.2017, ora 16:00.
12 Capitolul II – Scurtă prezentare a întreprinderii
Acest capitol este destinat cunoașterii per ansamblu a entității analizate. Astfel, se va
identifica modul de funcționare a firmei , principalele activități pe care le desfășoară, structura
organizatorică și funcțională în ansamblul ei, modul de organizare și funcționare a
departamentului financiar – contabil. De asemenea, sa va urmări analiza principalilor indicatori
economico – financiari ai entit ății prin inter mediul cărora va fi explicată poziția financiară a
acesteia.
2.1. Descrierea cadrului organizațional și funcțional al S.C. Mihoc Grup S.R.L.
Mihoc Grup funcționează ca persoană juridică română , sub forma unei societăți
comerciale cu răspundere limitată , începând cu anul 1991. Societatea s -a constituit pe durată
nelimitată, începând cu data înscrierii în Registrul Comerțului, iar sediul social este localizat în
municipiul Onești, județul Bacău . Activitatea societății este realizată în conformitate cu Legea
31/1990 republicată și cu prevederile C odului comercial neabrogate până la data semnării actului
constitutiv.
Principalele activități desfășurate de către entitate constau în:
– întreținerea și repararea autovehiculelor (service auto) – prin intermediul acestei activități a
luat naștere societatea în 1991 . Aceasta deține trei puncte de lucru pentru desfășurarea lucrărilor
de întreținere și reparații auto, iar fiecare punct de lucru este utilat conform normelor tehnice și
tehnologice în vigoar e impuse de Registrul Auto Român și cerințele actuale de performanță în
domeniu ;
– transporturi rutiere de mărfu ri și transporturi cu taximetre – activitate desfășurată din 2004 .
Pentru înfăptuirea activităților specifice societatea deține un număr de 10 autocamioane cu
platforme pentru transport marfă, iar pentru transport persoane în regim de taxi societatea
dispune de 25 autoturisme. Totodată, entitatea deține autoturisme și utilitare de capacitate mică
pe care le închiriază pe o durată limitată de timp ;
– restaurant – inaugura t în 2004 . Societatea dispune de o incintă destin ată special acestei
activități formată din sală restaurant, bucătărie utilată modern și alte anexe specifice activității ,
deosebite ca ambient și servicii ;
– școală de șoferi – aceas tă ramură a entității a luat naștere în 2006 . Pentru realizarea acestei
activități societatea deține un număr de 10 autoturisme necesare școlarizării elevilor în vederea
obținerii per misului auto pentru categoria B; un autocamion performant pentru școlarizarea
elevilor în vederea obținerii permisului pentru categoriile C și E; sală specială destinată instruirii
elevilor pentru c ursurile de legislație rutieră; materiale didactice și calculator pentru simularea
examenului de sală;
– comerț ul cu autovehicule, piese și accesorii aferente acestora – începând cu anul 2010
societatea dispune de spațiu special amenajat destinat acestei activități, cu personal specializat,
13 capabil să informeze clientul cu privire la gama de produse oferite. De aseme nea, aceasta
practică activități de creditare pe bază de contract (leasing financiar) .
Domeniul principal de activitate al societății constă în prestarea de servicii clienților săi.
Din gama largă de activități desfășurate, veniturile cele mai însemnate ale entității derivă din
activitățile de service auto, transport și școală de șoferi.
Societatea funcționează sub autoritatea unui asociat unic și este prop rietara întregului
patrimon iu constituit prin activitatea sa. Capitalul social subscris vărsat este în sumă de 315.200
lei, divizat în 31.250 de părți sociale, iar fiecare are o valoare nominală de 10 lei. Părțile sociale
aparțin în totalitate asociatului unic și nu se permite trans miterea acestora în cazul divizării, ci
doar cesionarea în conformitate cu prevederile Statutului Societății. Finanțarea societății se
realizează cu precădere prin aporturile ori împrumuturile acordate de asociatul unic, credite
bancare, precum și alte sur se, iar obligațiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social al
entității (în limita capitalului social subscris).
Asociatul unic are dreptul de a hotărî în privința următoarelor aspecte: mărimea
capitalului, schimbarea obiectului de activitate, schimb area formei juridice a societății; mutarea
sediului, fuziunea cu alte societăți, reducerea capitalului, dizolvare, orice altă modificare a
Actului Constitutiv.
Entitatea are în componența sa 86 de angajați cu diferite funcții dintre care: director
general (asociat unic), director adjunct, administrator, secretar ă, contabil – șef, 3 contabili
primari, o persoană responsabilă cu resursele umane, 16 comercianți și reprezentanți
autovehicule , piese și accesorii aferente acestora , 6 instructori auto, 3 dispeceri, 22 de șoferi, 9
cinci mecanici auto, 6 tinichigii, 4 vopsitori, șef – sală restaurant, 2 bucătari șefi și 4 ajuto are de
bucătari, 4 ospătari.
Astfel, directorul general este cel care se ocupă de gestionarea per ansamblu a entități i,
deoarece deține putere administrativă ș i reprezentativă deplină, fiind împuternicit atât pentru
gestionarea ordinară a entității, cât și pentru g estionarea majorității relațiilor cu terții. Totodată ,
directorul general are dreptul de a -l împu ternici pe directorul adjunct pentru a -l înlocui pe o
perioadă limitată de timp.
Directorul adjunct este responsabil de situația departamentul financiar – contabil , având
în subordine următorii angajați: secretara , contabilul – șef împreună cu ceilalți 3 contabili
primari și responsabil ul de resursele umane. Secretara se ocupă de preluarea corespondenței și
apelurilor telefonice de la diverși terți, indicând persoanele potrivite soluționării cerințelor
acestora. De asemenea, contabilul – șef supraveghează îndeaproape activități le desfășurate de
către contabili i primari, iar p ersoana responsabilă de compartimentul resurse umane realizează
activități (sub îndrumarea directorului financiar) precum evidența financiar – contabilă a
personalului, recrutarea, sel ecția și condițiile de angajare.
Atribuțiile administratorului constau în supravegherea și relaționarea cu majoritatea
personalului din cadrul entității . Așadar, acesta supraveghează îndeaproape activitatea de comerț
a entității, având în subordine : comercianții și reprezentanții activității de comerț cu
autovehicule, piese și accesorii aferente acestora, inginerul, instructorii auto, personalul de la
14 dispecerat și șeful de sală. Astfel, i nginerul este responsabil cu activitatea de întreținere și
reparații auto ( mecanici auto, tinichigii, vopsitori) , raportând situațiile apărute administratorului .
De altfel, școala de șoferi este coordonată tot de administrator, care trebuie să asigure buna
desfășurare a acestei activități. Acesta din urmă, decide împreună cu cei doi directori în privința
achiziționării sau îmbunătățirii autovehiculelor în conformitate cu normele tehnice și
tehnologice. Activi tatea de transport se realizează prin legătu ra strânsă a personalului de la
dispecerat cu administratorul . Restaurantul dispune de un șef de sală care coordonează întreaga
activitate (bucătari și ospătari) , iar numai atunci când este cazul unor îmbunătățiri m ajore, acesta
discută cu administrator ul pentru a lua decizia cea mai bună.
2.2. Organizarea și funcționarea sistemului financiar – contabil
Compartimentul financiar – contabil este coordonat în principal de către directorul
general și directorul adjunct , iar a cesta din urmă , împreună cu cei 3 contabili , administrează
activitățile care țin de acest departament cu ajutorul aplicației WinMENTO R și a aplicației
Synapse. WinMENTOR, are în componența sa următoa rele module: evidență contabilă, gestiune,
mijlo ace fixe, salarii, trezorerie, comercial, rapoarte. Toate acestea facilitează evidența contabilă
a entității. Totodată, entitatea dispune de un program – Synapse – cu ajutorul căruia se ține
evidența tu turor documentelor care stau la baza desfășurării activității, mai exact se stochează
documentele atât în format fizic, cât și în format electronic pentru a avea multiple copii și un bun
control asupra acestora.
Așadar, activitatea financiar – contabilă cade, de regulă, în sarcina contabililor și a
responsabilului de resurse umane (doar pentru a ctivitățile ce țin de resurse umane: pontaj,
controlul asupra personalului și asupra contractelor încheiate cu aceștia, negocierea salariului
etc.). De asemenea, toate documentele și informațiile ajung la contabilitate prin intermediul
programului Synapse, deoarece acolo se stochează inform ațiile care trebui e să circule pe la
diverse persoane din cadrul firmei. Astfel, principalul mod de comunicare între departamentul
financiar – contabil și celelelate depar tamente din cadrul întreprinderii se realizează cu precădere
cu ajutorul acestei aplicații , iar în această manieră directorii și administratorul au dreptul și
posibilitatea controlului asupra a tot ce se petrece în firmă prin prisma faptului că pot urmări
circuitul și modul de soluționare a unei situații în orice moment. Desigur, există o limită de acces
la ace astă aplicație, particularizată pentru fiecare departament în parte, acces nelimitat având
doar directorul general, directorul adjunct, admi nistratorul și contabilul – șef.
2.3. Evoluția principalilo r indicatori economico – financiari
În ceea ce privește analiza economico – financiară a entității Mihoc Grup, am ales o serie
de indicatori pe care i -am considerat ca fiind cei mai semnificativi pentru determinarea poziției și
performaței financiare . Ast fel, în cele ce urmează vor fi prezentați și analizați indicatori ai
lichidității, indicatori de risc, de activitate/gestiune, de profitabilitate și de analiză a personalului.
15 1. Indicatorii de lichiditate reliefează capacitatea întreprinderilor de a genera lichidități
suficiente pentru a -și putea susține activitatea curentă, respectiv, pentru a reuși să își achite
datoriile curente/pe termen scurt.
Tabelul nr. 2.1 – Indicatori de lichiditate
Nr.
crt. Semnificație 2014 2015 2016 2015/2014
(%) 2016/2015
(%)
0 1 2 3 4 5 6
1. Rata lichidității generale (%)
Rlg = A c / D c 122,86 121,03 195,84 98,51 161,81
2. Rata lichidității reduse (%)
Rlr = A c – S / D c 48,29 55,17 92,29 114,25 167,29
3. Rata lichidității imediate (%)
Rli = A t / D c 7,39 7,87 11,58 106,50 147,14
Sursa: Mironiuc, M., Analiză economico – financiară.. Performanță, poziție financiară, risc, Ed. Universității
„Alexandru Ioan Cuza ”,Iași, 2009 , p. 190.
Conform rezultatelor prezentate în tabelul nr. 2.1, raportat la anul 2014, lichiditățile pe
care le deține entitatea acoperă 22,86% din datoriile curente, iar în anul 2015 acoperă 21,03%,
înregistrându -se astfel o diminuare a ratei lichidității generale de 1,49% , din cauza faptului că
activele circulante cresc într -un ritm mai lent (95,60%) decât datoriile curente (97,05%) . De
altfel , în 2016, entitatea este caracterizată de o situație favorabilă față de perioadele precedente
(2014 și 2015) , datorită faptului că lichiditățile (cresc de l a o perioadă la alta cu 61,81%) de care
dispune entitatea în acest interval de timp acoperă 95,84% din tota lul datoriilor curente . Așadar,
per ansamblu entitatea dispune de o situație favorabilă, dat fiind faptul că valorile obținute de
indicatorul lichidi tății generale sunt mai mari de 100% – valoare recomandată de literatura de
specialitate – iar acest lucru indică un fond de rulment net pozitiv, căruia îi corespunde un
echilibru financiar pe termen scurt.
De asemenea, rata lichidității reduse indică faptul că entitatea este definită de o situație
mai favorabilă în anul 2016 , deoarece valorile obținute în această perioadă se încadrează în
limitele impuse de literatura de specia litate (80% – 100%) pentru a e videnția o situație de
normalitate , firma înregistrând o creștere considerabilă (53,04%) în 2016 față de periodele
precedente . Astfel, în primele două perioade, entitatea nu deține suficiente lichidități pentru a-și
acoperi datoriile pe termen scurt , dar a ceastă situație se îmbunătățește pe parcurs, deoarece rata
lichidității redus e este pozitivă și în creștere.
Conform rezultatelor obținute cu ajutorul indicatorului rata lichidității imediate, entitatea
se confruntă cu o situație nu tocmai favorabilă – chiar dacă i ndicatorul este pozitiv și în creștere
în perioadele analizate – deoarece aceasta nu dispune de o capacitate de plată imediată pentru
a-și finanța activitatea curentă. Pentru a beneficia de acest lucru și de încrederea instituțiilor
bancare , valorile aferente fiecărei perioade de raportare ar fi trebuit să fie încadrate în intervalul
20% – 30%.36
36 Mironiuc, M., Analiză economico – financiară.. Performanță, poziție financiară, risc, Ed. Universității
„Alexandru Ioan Cuza ”,Iași, 2009 , pp. 169 – 171,177 – 178.
16 2) Indicatorii de risc configurează pe de o parte capacitatea de îndatorare a întreprinderii, iar pe
de altă parte gradul de încredere oferit de te rți, evidențiat prin faptul că entitatea reușe ște să se
mai îndatoreze pe termen scurt și tot odată să își onoreze cheltuielile cu dobânzile aferente
împrumuturilor contractate.
Tabelul nr. 2.2 – Indicator i de risc
Nr.
crt. Semnificație 2014 2015 2016 2015/2014
(%) 2016/2015
(%)
0 1 2 3 4 5 6
1. Rata îndatorării la termen (%)
RIT = D >1an / C pr 55,69 49,29 80,26 88,51 162,83
2. Rata de acoperirea dobânzilor
(%)
RAD = R ec / Ch d 9,81 8,18 6,80 83,38 83,13
Sursa: Mironiuc, M., Analiză economico – financiară.. Performanță, poziție financiară, risc, Ed. Universității
„Alexandru Ioan Cuza ”,Iași, 2009, p.190
Rata îndatorării la termen reprezintă un indicator al risc ului de insolvabilitate,
recomandat de literatura de specialitate să se încadreze în limita a 100%. Astfel, în urma
rezulta telor obținute de întreprindere se poate observa din tabelul de mai sus că aceasta dispune
de suficientă capacitate de îndatorare la termen în toate perioadele analizate, înregistrându -se
chiar o dim inuare a riscului de insolvabilitate în anul 2015 față de anul 2014 cu 11,49% . Așadar,
cu toate că în 2016 indicatorul crește considerabil (62,83% ) față de anul 2015, entitatea nu se
confruntă cu un risc de insolvabilitate, fiind capabilă să mai obțină credite bancare pe termen
lung, deoarece capacitatea de îndatorare a acestei nu este saturată.
Rata de acoperire a dobânzilor arată faptul că întreprinderea își poate acoperi cheltuielile
cu dobânda pe seama rezultaul economic în proporție de 9,81 % în 201 4, 8,18% în 2015,
respectiv 6,80% în 2016. Astfel se înregistrează o diminuare a acestui indicato r aferent
perioadelor analizate, iar acest lucru este determinat de majorarea cheltuielilor cu dobânzile
concomitent cu scăderea rezultatului economic .37
3) Indicatorii de activitate/gestiune evidențiază exact ceea ce denumirea inspiră, mai exact
modul eficient sau nu de gestionare a activității întreprinderii. Astfel, aceștia ajută întreprinderea
să își determine contribuția fiecărei componente în parte la re alizarea cifrei de afaceri, dar și
capacitatea de a -și valorifica relațiile atât cu clienții, cât și cu furnizorii.
Tabelul nr. 2.3 – Indicator i de activitate /gestiune
Nr.
crt. Semnificație 2014 2015 2016 2015/2014
(%) 2016/2015
(%)
0 1 2 3 4 5 6
1. Viteza de rotație a stocurilor (rot.)
Vrs = CA / S
Durata de rotație a stocurilor (zile)
Drs = (S / CA ) x 360 2,05
175,43 1,63
220,34 1,96
183,29 79,51
125,60 120,25
83,19
37 Mironiuc, M., Op. cit. , pp. 179 – 180, 191.
17 Nr.
crt. Semnificație 2014 2015 2016 2015/2014
(%) 2016/2015
(%)
0 1 2 3 4 5 6
2. Viteza de rotație a creanțelor clienți
(rot.) Vrc = CA / C c
Termenul de recuperare a creanțelor
clienți (zile)
Trc = (C c / CA) x 360 3,16
113,56 3,36
107,11 3,67
98,19 106,33
94,32 109,23
91,67
3.
Viteza de rotație a datoriilor către
furnizori (rot.)
Vrdfz = A fz / D fz
Termenul de plată a datoriilor către
furnizori (zile)
Tpdfz = (D fz / A fz) x 360 2,32
154,93 2,09
174,39 3,44
104,54 90,09
112,56 164,60
59,95
4. Viteza de rotație a activelor imobilizate
(rot.)
VrAi = CA / A i
Durata de rotație a activelor
imobilizate (zile)
DrAi = (A i / CA) x 360 0,89
400,08 0,80
452,71 1,02
359,24 89,89
113,15 127,50
79,35
5. Viteza de rotație a activului total (rot.)
VrAt = CA / A t
Durata de rotație a activului total (zile)
(DrAt = A t / CA) x 360 0,48
756,29 0,50
722,18 0,61
592,03 104,17
95,49 122,00
81,98
Sursa: Mironiuc, M., Analiză economico – financiară.. Performanță, poziție financiară, risc, Ed. Universității
„Alexandru Ioan Cuza ”,Iași, 2009, pp. 190 – 191
Rezulatele obținute în urma analizei ratelor de struc tură ale activului și pasivului arată că
în perioada 2014 – 2015 scade viteza de rotație a stocurilor cu 20,49%, ceea ce semnifică o
situație negativă pentru entitate, deoarece stocurile se transformă în lichidități prin intermediul
cifrei de afaceri/vânzărilor de 2,05 ori în anul 2014, respectiv 1,63 ori în anul 2015. A cest fapt
poate fi cauzat de investițiile pe care entitatea le -a imobilizat în achiziția de stocuri în cantități
mari pentru a obține diverse beneficii din partea furnizorilor sau pur și simplu le -a achiziționat în
condiții speculative, iar în acest mod, s tocurile cresc într -un ritm mai rapid decât cifr a de afaceri.
De altfel, în 2016 se înregistrează o îmbunătățire a vitezei de rotație a stocurilor, datorită creșterii
acest eia cu 20,25% în 2016 față de 2015. Prin urmare, situația pozitivă poate fi determin ată de
faptul că e ntitatea și -a îmbunătățit modul de gestionare a stocurilor. De asemenea, argume ntele
evidențiate mai sus sunt completate de ideea că în peri oada 2014 – 2015 durata de rotaț ie a
stocurilor crește cu 25,60%, dat fiind faptul că stocurile se transformă în lichidități prin
intermediul vânzărilor în 175,43 zile în 2014, respectiv 220,34 zile în 2015, pe când în 2016 se
observă îmbunătățirea timpului de recuperare a investițiilor efectuate în stocuri (183,29 zile).
Viteza de rotație a creanțelo r comerciale este pozitivă și în creștere în toate cele 3
perioade analizate, iar ca o consecință a acestui fapt, termenul de recuperare a creanțelor
comerciale scade considerabil de la o perioadă analizată la alta. Pe de altă parte, viteza de rotație
a datoriilor către furnizori scade în perioada 2014 – 2015 cu 9,91% – situație nu tocmai pozitivă
pentru entitate, deoarece poate însemna faptul că aceasta nu este suficient de credibilă pentru a
18 achiziționa pe credit comercial – respectiv creș te considerabil în anul 2016 cu 64,60%. De altfel,
în perioada 2014 – 2015 întreprinderea a obținut termene mai bune de plată a datoriilor față de
anul 2016. Totodată, per ansamblu, se identifică o situție favorabilă, datorită faptului că termenul
de plată a datoriilor că tre furnizori este mai mare decât termenul de recuperare a creanțelor
clienți, astfel întreprinderea își va recupera mai repede cre anțele de la clienți și va plăti într -un
timp mai îndelungat datoriile către furnizori.
Viteza de rotație a activelor imobilizate înregistrează valori mai puțin bune în perioada
2014 – 2015, deaoarece acestea participă la realizarea cifrei de afaceri de 0,89 ori în prima
perioadă analizată, respectiv 0,80 ori în perioada a doua, iar termenul de recuperare a investiției
în imobilizări se majorează de la o perioadă la alta cu 13,15%. În ultima perioadă analizată se
observă o situție mai bună a investițiilor efectuate în active imobilizate, d atorită creșterii vitezei
de ro tație cu 27,50%, iar acest fapt determină diminuarea termenul ui de recuperare a resurselor
investite cu 20,65%.
De asemenea, atât viteza de rotație a activelor totale, cât și durata de rotație a aces tora
înregistrează rezultate pozitive în toate perioadele analizate, datorită majorării vitezei de r otație
în 2015 cu 4,17%, respectiv 22% în 2015. Durata de rotație a activelor totale scade în 2015 cu
4,51%, iar în 2016 cu 18,02%.38
4) Indicatorii de profitabilitate arată măsura în care o entitate reușește să obțină profit în urma
activității desfășurate .
Tabelul nr. 2.4 – Indicatorii de profitabilitate
Nr.
crt. Semnificație 2014 2015 2016 2015/2014
(%) 2016/2015
(%)
0 1 2 3 4 5 6
1. Rata rentabilității capitalului
angajat (%)
Rang = R ec / C ang 5,10 4,65 3,15 91,18 67,74
2. Marja brută din vânzări (%)
RMb = R b / CA 7,64 7,56 3,81 98,95 50,40
Sursa: Mironiuc, M., Analiză economico – financiară.. Performanță, poziție financiară, risc, Ed. Universității
„Alexandru Ioan Cuza ”,Iași, 2009, p.191
Conform datelor obținute în tab elul nr. 2.4, capitalul angajat (activul total) scade în 2015
față de 2014 cu 8,82%, respectiv 32,26 % în 2016 , deoarece rezultatul economic înregistrează o
diminuare semnificativă (89,05% în perioada 2014 – 2015, respectiv 69,87% în perioada 2015 –
2016 ). Totodată, rezultatul economic crește într -un ritm mult inferior creșterii capitalului angajat.
Astfel, diminuarea acestei rate poate fi cauzată de faptul că veniturile financiare sunt mai mici
decât cheltuielile financiare sau modul de gestionare a producț iei este ineficient.
Marja brută din vânzări indică valori în scădere de la o perioadă analizată la alta, din
cauza scăderii considerabile a rentabilității vânzăril or în raport cu cifra de faceri, dar această
situație este pusă și pe seama diminuării concomitente a rezultatul ui brut.39
38 Mironiuc, M., Op. cit. , pp.171 – 172, 174 – 177, 192 .
39 Idem , pp. 121 – 122, 126, 192.
19 5) Analiza economico – financiară privind personalul evidențiază modul în care entitatea
atribuie impor tanță relației cu angajații, dar și modul în care aceștia contribuie la realizarea
obiectivelor întreprinderii.
Tabelu l nr. 2.5 – Analiza economico – financiară privind personalul
Nr.
crt. Semnificație 2014 2015 2016 2015/2014
(%) 2016/2015
(%)
0 1 2 3 4 5 6
1. Eficiența cheltuielilor cu
personalul la 1.000 lei CA 131,83 142,10 132,12 107,80 92,98
2. Eficiența utilizării
potențialului uman 47.878, 90 49.144,69 66.712,67 102,64 135,75
În urma rezultatelor obținute prin analiza potențialului uman din cadrul entiătții la care
s-a efectuat studiul de caz , se poate observa că eficiența cheltuielilor osc ilează de la o perioadă la
alta, înregistrându -se astfel o creștere a cheltuielilor cu personalul atât în 2015, cât și în 2016. În
anul 2014 s -au înregistrat cheluieli cu personalul de 131,83 lei pentru a obține 1.000 lei cifră de
afaceri, iar în 2015 și 2016 s -au cheltuit 142,10 lei, respectiv 132,12 lei pentru a genera 1. 000 lei
cifră de afaceri. Astfel , perioada 2014 – 2015 nu este una tocma i pozitivă pentru întreprindere,
deoarece eficiența cheltuielilor scade cu 7,80%, dar în 2016 situația se îmbunătățește, dat fiind
faptul că cifra de afaceri care s -a obținut în această perioadă a fost realizată prin intermediul unor
investiții mai mici în capitalul uman, față de perioadele precedente .40
Indicatorul eficiența ut ilizării potențialului uman arat ă faptul că întreprinderea reușește să
își valorifice mai bine resursele umane de la o perioadă la alta, prin prisma faptului că acestea
din urmă contribuie în proporții din ce în ce mai mari la realizarea cifrei de afaceri,
înregistrându -se o majorare consecutivă de 2,64% în 20 15 și 35,75% în 2016.41
Așadar, în urma rezultatelor obținute pe baza analizei economico – financiare, putem
afirma că S.C. Mihoc Grup S.R.L. este caracterizată de o situație favorabilă per ansamblu, dat
fiind faptul că reușește suficient de bin e să genereze lichidități pentru a -și finanța activitatea
curentă, iar acest lucru este con turat mai ales de bunele rezulta te obținute în special în anul 2016.
Totodată, gradul de îndatorare nu este saturat, în ciuda faptului că în 2016 crește semnificativ
rata îndaorării la termen. Referitor la rezultatele aferente indicatorilor de gestiune ai entității
putem afirma că aceasta își desfăș oră activitatea bazată pe relaț ii de încredere cu terții , fiind
caracterizată totodată și de un management eficient al în tregii activități.
De asemenea, indicatorii de profitabilitate evidențiază faptul că entitatea nu traversează o
situație tocmai pozitivă, dar ar putea îmbunătăți acest aspect pe parcurs. Desigur, referitor la
indicatorii privind personalul, putem afirma c ă într -adevăr, entitatea este definită de o poziție mai
bună în 2016 și din punctul de vedere al valorificării resurselor umane.
40 Mironiuc, M., Analiză economico – financiară: Elemente teoretico – metodologice și aplicații , Ed. Sedcom
Libris, Iași, 2006, pp. 217 – 218.
41 Păvăloaia, W., Păvăloaia D., Diagnosticul și evaluarea întreprinderii , Ed. Tehnopress, Iași, 2006, p. 152.
20 Capitolul III – Reflectarea în contabilitate a operațiunilor privind decontările
cu personalul, asig urările sociale și protecția socială
Capitolul de față se află în strânsă legătură cu precedentele, deoarece în această parte a
lucrării vor fi su rprin se considerente teoretice, cât și prac tice privind calculul și înregistrarea
creanțelor și datoriilor salariale , având la bază info rmațiile financiar –contabile ale societății
Mihoc Grup . Astfel, se vor urmări aspecte precum purtătorii de informații utilizați pentru ace st
tip de decontări, funcțiunea conturilor utilizate în contabilitatea sintetică, precum și calculul,
respec tiv înregistrări le aferente acestor tipuri de operațiuni .
3.1. Subsistemul informațional privind decontările cu personalul
Acest fragment este compus din două părți, mai exact prima face referire la documentele
utilizate pentru ținerea evidenței contabilității resurselor umane, iar în cea de -a doua parte sunt
descrise succint conturile utilizate pentru reflectarea operțiunilor în contabilitate.
3.1.1. Documente aferente evidenței personalului și a salariilor acestora
Potrivit Codului Muncii , fiecare angajator are obligația legală de a întocmi un registru
general de evidență a salariaț ilor, care va fi înregistrat la autoritatea publică t eritorială de care
aparține, iar acesta cuprinde indispensabil următoarele : datele de identificare a fiecărui angajat,
data angajării, funcția pe care o deține salariatul, tipul și durata contractului individual de muncă,
salariul, sporurile și alte clauze specifice. 42
Purtătorii principali de informa ții privind evidenț a decontărilor cu personalul , asigurările
sociale și protecția socială sunt clasificați în mai multe categorii , după cum urmează :43
– documente de evidență a timpului lucrat de fiecare salariat în parte și a volumului de muncă
realizat : condica de prezență , care trebuie să conțină semnăturile angajaților; fișa de po ntaj; foaia
colectivă de pontaj etc. De precizat este faptul că da torită avansării tehnologiei, în prezent (în
unele situații) se folosesc cartele magnetice ori amprenta personală a fiecărui angajat destinate
evidenței orelor lu crate.
– documente aferente producției obținute de fiecare salariat: bon de lucru individual/colectiv,
raport ul de producție și salarizare, pontajul lucrărilor manuale/ mecanice , rapoartele de lucru etc.
– documente privind stabilirea și calculul salariilor individuale: statul de salarii, fișa de evidență
a salariilor, lista de avans chenzinal, cereri concedii de odihnă, certificate medicale, drepturi
bănești chenzina a II -a, fișa de evidență a salariil or etc.
Statele de salarii este documentul justificativ cu ajutorul căruia se ține evidența
centralizată a tuturor salariilor angajațil or dintr -o firmă și a informațiilor cu privire la munca
prestată în cursul unei luni, prin intermediul cărora se identifică drepturile și obligațiile salariale
ce le revin părților implicate. Datorită faptului că salariul se achită angajaților de regulă di rect în
42 Legea 53/2003 privind Codul Muncii , actualizată prin Legea 12/2015, publicată î n Monitorul Of icial al României,
nr. 52 din 20 ianuarie 2015 , art. 34, alin. 1 și 2.
43 Bodea, Gh., Pântea, I. P., Op. cit ., p. 243. Șef – sală
restaurant
Șoferi
Personal
dispecerat
Bucătari
Ospătari
Personal
curățenie
21 conturile bancare personale, statele de salarii sunt din ce în ce mai puțin întâlnite de către
aceștia.44
– alte tipuri de coumente : ordin de deplasare/delegație, decont de cheltuieli pentru deplasări
externe, dispoziție de plată/încasare către casierie, ordine de plată /încasare , contracte de
colaborare, contracte de muncă, decizie de imputare .
Aceste tipuri de coumente deservesc la înregistrarea în contabilitate a diferitelor acțiuni
realizate în scopul întrep rinderii (de plasări/ delegații), a achitării obligațiilor către angajați (ordin
de plată), a imputării unor sume/bunuri (decizie de imputare), dar și a altor acțiuni precum
participarea salariaților la profit, remunerarea salariaților prin intermeiul unor i nstrumente de
capital (clauzele din contractele de muncă). De asemenea, dispozitțiile de plată/încasare către
casierie au rolul de a evidenția în contabilitate diferența de primit sau de plătit de către titularul
de avans.45
Așa cum am mai precizat și într -o secțiune anterioară , firma angajatoare are obligația de a
întocmi o declarație de venituri privind modul de calcul și de reținere a impozitului și a
contribuțiilor angajaților din subordine (D112 – Declarația privind oblig ațiile de plată a
contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate) , urmând
ca această declarație să fie depusă la autoritatea teritorială competentă46.
3.1.2. Sistemul de conturi utilizat pentu reflectarea decontărilor cu personalul, asigurările
sociale și protecția socială
Pentru evidențierea drepturilor cuvenite personalului în contabilitatea sintetică se
utilizează conturile din clasa 4, mai exact grupa 42 „Personal și conturi asimilate ”.
Astfel, pentru reflectarea obligațiilor de plată a unității, reprezentat e de salariile
personalului și alte drepturi ale acestora conform legii în vigoare (sporuri, indemnizații sociale
suportate din fondul de salarii și cele suportate din bugetul Fondului uni c național de asigurări
sociale, premii etc.) s e utilizează contul 421 „Personal – salarii datorate” . Acesta din urmă se
creditează cu conturil e din clasa 6 , 641 „Cheltuieli cu salariile personalului ” și 642 „Cheltuieli
cu avantajele în natură și tichetele acordate salariaților ”. Pentru a jutoarele materiale acordate
angajaților în cazuri deosebite (deces, creșterea copilului, incapacitate temporară de muncă etc.)
se întrebuințează contul de pasiv 423 „Personal – ajutoare materiale datorate” . Participarea
salariaților la profitul entității, precum și alte ca tegorii de premii sunt înregistra te în contabilitate
prin intermediul contului de pasiv 424 „ Parti ciparea salariaților la profit”, având în
corespondență contul 644 „ Cheltuieli cu primele reprezentând participarea salariaților la
profit” . Deopotrivă, așa cum am mai precizat, există posibilitatea ca salariile să se acorde
personalului de două ori pe lună , iar avansul plătit acestora – chenzina I – se consemnează prin
intermediul contului de activ 425 „Avansuri acordate personalului” . Conform legislației în
44 Istrate, C., Op. cit., p.26.
45 O.M.F.P. nr. 2634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar – contabile , publicat în Monitorul Oficial
al României nr 910 din 9 decembrie 2015.
46 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 688 din 10 septembrie
2015 , art. 82, alin. 1.
22 vigoare, sumele r eprezentând venituri din salarii neridicate în termenul legal se transferă la
drepturi de personal neridicate ( 426 „Drepturi de personal neridicate” – cont de pasiv). Contul
de pasiv 427 „Rețineri din salarii datorat e terților ” este utilizat pentru a reflecta în contabilitate
propririle din salariile personalului pentru : împrumuturi, închirieri, pensii alimentare etc. C ontul
bifuncțional 428 „Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul ” reflectă în contabilitatea
entității următoarele: sumele datorate de personal pentru chirii, avansuri nejustificate, salarii,
ajutoare de boală, sporuri și adaosuri etc.; sumele reținute din salarii ori ajutoarele materiale
acord ate anterior; sumele dator ate personalului pentru care nu s -a întocmit statul de plată a
salariului și concediile neefectuate până la s fârșitul exercițiului financiar etc.
Contabilitatea sintetică a înregistrărilor și decontărilor cu bugetul de stat, reprezentând
contribuțiile la asigurările sociale și protecția socială se realizează cu ajutorul grupei 43
„Asigurări sociale, protecți a socială și conturi asimilate” . Impozitul pe veniturile de natura
salariilor se reflectă prin intermediul contului 444 cu aceeași denumire. În creditul conturilor din
grupa 43 se regăsesc conturile aferente de cheltuieli 645 „Cheltuieli privind asigurările și
protecția socială ”, care se descompune în conturi sintetice de gradul II. 47
3.2. Determinarea salariului impozabil și a impozitului pe veniturile din salarii și asimilate
salariilor
Conform Codului f iscal în vigoare la această dată , veniturile din salarii și asimilate
salari ilor trebuie obligatoriu supuse impozitului pe venit, perioada impozabilă fiind considerată
anul fiscal/ calendaristic. V enituri le din salarii și asimilate salariilor se compun din totalitatea
veniturilor în bani și/sau în natur ă obținute de o persoană fizică care își execută activitatea pe
baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, act de detașare ori a unui statut social
reglementat de lege, la care se adaugă indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă.48
Astfel, categoriile salariale principale care sunt /nu supuse impozitului pe venit sunt
reflectate în următo rul tabel:
Tabelul nr. 3.1 – Venituri salariale impozabile și neimpozabile
Nr.
crt. Categorii venituri salariale impozabile Categorii venituri salariale neimpozabile
0 1 2
1. Salariul brut Indemnizații și orice alte sume primite pentru
efectuarea unor acțiuni în interes de serviciu
(transport, cazare, mâncare , costul abonamentelor și
convorbirilor etc);
Indemnizații pentru risc maternal, maternitate,
creșterea copilului și îngrijirea copilului bolnav
2. Indemnizațiile și orice alte sume de aceeași
natură acordate pentru: exercitarea unei funcții
speciale; neconcurență; orice acțiune care nu
este în interes de serviciu Ajutoarele de înmormântare, boli grave și incurabile,
dispozitive medicale
47 O.M.P.F nr.1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situ ațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate , publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 963 din
30 decembrie 2014, art. 597, alin. 2.
48 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al Rom âniei, nr. 688 din 10 septembrie
2015 , art. 76, alin. 1.
23 Nr.
crt. Categorii venituri salariale impozabile Categorii venituri salariale neimpozabile
0 1 2
3. Sumele privind participarea salariaților la
profitul entității Cheltuielile pentru pregătirea profesională a
angajaților
4. Solda lunară Contravaloarea folosinței locuinței de
servicu/echipamentelor tehnice
5. Remunerații primite de președintele asociației
de proprietari ori de alte persoane, în baza
contractului de mandat Diferența favorabilă dintre dintre do bânda stabilită și
dobânda practicată pe piața reglementată la
depozitele și creditele realizate între angajat și
angajator
6. Remunerații ale administratorilor de societăți și
ale reprezentanților din A.G.A Contribuțiile la pensiile facultative (max. 400 euro/an
pentru fiecare angajat)
7. Sume primite de comisia de cenzori, audit ori
pentru participarea la consilii, comisii, comitete
etc. Avantajele privind utilizarea vehiculelor în scop
personal sunt deductibile în limita a 50%
8. Avantaje în bani și/sau în natură utilizate în scop
personal (utilizarea unui bun din patrimoniul
afacerii; cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal
pentru munci casnice, ori alte bunuri oferite
gratuit/sub prețul pieței; împrumuturi
nerambursabile; tichete cadou, vouchere, t ichete
de masă; abonamentele și costul convorbirilor în
scop personal; primele de asigurare suportate de
angajator etc.) Cadourile și tichetele cadou în măsura în care nu
depășesc valoarea de 150 lei pentru fiecare persoană
în parte
Sursa: Legea nr. 227/2 015 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 688 din 10
septembrie 2015, art. 76, alin. 2 – 4, art. 62, lit. b) și c).
Impozitul pe venit reprezintă unul dintre cele mai semni ficative venituri ale bugetului de
stat, deoarece prin intermediul său se finanțează o mare parte a cheltuielilor publice. Cota unică
de impozitare (16%) a fost introdusă în România în 2005 și a iscat o serie de polemici din pricina
faptului că aceasta presupune pe lângă beneficii și o serie de dezavantaje.
Astfel, printre cele mai semnificative avantaje ale utilizării cotei unice de impozitare se
enumeră: 49
– benefică pentru țările care practică norme de fiscalitate slabă, deoarece ajută la reducerea
economiei ilegale/ascunse;
– susține un al doilea loc de muncă și încurajează respectarea normelor legale;
– elimină procesele anevoioase și costisitoare ale declarării impozitului anul de venit în favoarea
unor anumite tipuri de contribuabili;
– simplifică calculul și ușurează controlul asupra impozitelor ;
– facilitează procesul colectării datelor ;
– uniformizarea impozitului aferent venitului, respectiv profitului stimulează real toți factorii de
producție etc.
49 Criveanu, R.C., „Cota unică de impozitare: Reformă fiscală sau reașezarea sistemului de impozite și taxe? ”, în
Revista Tinerilor Economiști, anul III, nr. 4 , aprilie 2005, pp. 64 – 65.
24 Deopotrivă, controversele apărute în urma impunerii cotei unice sunt determinate de
dezavantaje precum:50
– cota unică a presupus scăderea încasărilor la buget, fapt care a venit la pachet cu majorarea
altor taxe și impozite ;
– această practică es te contrară țărilor membre U.E. , mai ales că această decizie a fost luată fără
ca Banca Mondială, F.M.I. și U.E. să fie consultate ;
– stimulează creșter ea prețurilor la utilități etc.
Pentru a determina venitul impozabil, trebuie să ținem seama de deducere a următoarelor
sume:51
– contribuțiile lunare ale angajaților la asigurările sociale, asigurările sociale de sănătate ș i la
fondul de șomaj;
– cotizația sindicală;
– contribuțiile la fondurile de pensii facultative, care nu trebuie să depășească echivalentul în lei
a sumei de 400 euro;
– primele de asigurare voluntară de sănătate, până în limita a echivalentul ui în lei a sumei de 400
euro;
– deducerea personală.
Potri vit Codului f iscal din anul 2017 , angajatul care obține un venit b rut lunar de până la
1.500 lei are drept de deducere personală, în condițiile în care persoana întreținută nu deține
venituri impozabile/neimpozabile mai mari de 300 lei/lună . Pentru persoanele care au venituri
între 1.501 lei și 3.000 lei, deducerile pers onale sunt degresive și se stabilesc pri n lege, iar acele
persoane care depășesc venitul brut lunar de 3.000 lei, nu beneficiază de deducere personală.
Deducerile constituie sume care se scad din veniturile lunare a fiecărui angajat pentru
determinarea imp ozitului pe veniturile din salarii ( unde corespunde funcția de bază pe care
acesta o desfășoară ). De asemenea, sunt considerate persoane aflate în întreținere rudele până la
gradul al doilea inclusiv, dar nu și acele persoane care dețin terenuri agricole s ilvice în supraf ață
de peste 100.000 m2 în zonele colin are și de șes sau peste 20.000 m2 în zonele montane.
Deducerea personală se calculează la venitul net lunar din salarii după cum urmează:
– fără persoane în întreținere – 300 lei;
– o persoană în întreținere – 400 lei;
– două persoane în întreținere – 500 lei;
– trei persoane în întreținere – 600 lei;
– patru sau mai multe persoane în întreținere – 800 lei.52
Cota unică de impozitare se reține salariatului prin m etoda stopajului la sursă, fiind virată
bugetului de s tat până pe data de 25 inclusiv a lunii următo are în care se achită salariile, iar
aceasta se aplică la salariul brut impozabil astfel:53
50 Criveanu, R.C., Op. cit , pp. 64 – 65.
51 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 688 din 10 septembrie
2015 , art. 78, alin. 2, pct. a).
52 Idem , art. 77, alin. 1 – 3, 7.
25 Tabelul nr. 3.2 – Determinarea salariului impozabil
Nr.crt. +/ – Elemente Sume
0 1 2 3
1. Salariul de bază 1.450
2. + Sporuri și adaosuri 73
3. + Indemnizații 15
4. + Stimulente și premii –
5. + Avantaje în natură 200
6. + Alte drepturi de personal –
7. = Salariul brut ( 1+2+3+4+5+6) 1.738
8. – C.A.S. (10,5% x salariul brut) 183
9. – C.A.S.S. (5,5% x salariul brut) 96
10. – C.F.S. (0,5% x salariul brut) 9
11. – Cotizația sindicală 12
12. – Contribuții facultative pentru pensii –
13. – Prime de asigurare voluntară –
14. = Venitul net din sal arii (7-8-9-10-11-12-13) 1.438
15. – Deducerea personală 300
16. = Venitul impozabil (14-15) 1.138
17. – Impozitul pe venitul din salarii (16% x rd. 16) 182
18. – Avansuri acordate personalului 580
19. – Alte rețineri datorate terților 153
20. = Total rețineri (8+9+10+11+12+13+17+18+19) 1.215
21. = Salariul net/ rest de plată (7-20) 523
Sursa: Bodea, Gh., Pântea, I. P., Contabilitate financiară , Ed. Intelcredo, Deva, 2011, p. 240.
Conform articol ului 79, alineatul 1 din Codul f iscal actualizat, salariatul are dreptul de a
distribui 2% din impozitul pe veni t unei organizații nonprofit/ unitate de cult prin completarea
unui formular standard, fără a implica cheltuieli suplimentare sau a suferi vreo modificare asupra
relațiilor contractual e cu angajatorul, deoarece aceas tă sumă oricum se vi ra bugetului de stat
pentru finanțarea cheltuielilor publice.
3.3. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor și reținerilor salariale
Aplicația 1 – Calculul și înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor și reținerilor salariale
În data de 1 6 ianuarie 2017 , întreprinderea acordă angajaților avansuri (chenzina I) în sumă
de 33.980 lei. Pe data de 20 ianuarie se achită unui angajat contravaloarea salariului neridicat în
termenul prevăzut de lege, în valoare de 1.200 lei. La sfârșitul lunii entitatea înregistrează
obligațiile totale față de p ersonal pentru munca prestată , iar în aceeași zi se înregistrează în
contabilitatea firmei contribuțiile (toți angajații sunt încadrați în categoria I aferentă condițiilor
de muncă) și fondurile speciale dator ate de aceasta bugetului de stat. În ziua următoare,
contabilul responsabil de resursele umane înregistrează obligațiile de plată ale angajaților și
reținerile acestora. Astfel, firma reține din totalul de plată a salariilor către angajați, în valoare de
66.571 lei, următoarele:
– avansur i acordate personalului: 33.980 lei;
– contribuții sociale datorate de c ătre angajați : 10.984 lei ;
53 Dumitrean, E., Op. cit ., p. 283.
26 – impozitul pe salarii : 10.651 lei ;
– rețineri datorate terților: 714 lei;
– rețineri datorate pagubelor produse entității: 2.500 lei.
Pe 5 februarie , firma efectuează prin virament bancar plata chenzinei a II – a. Pe 8 februarie
2017, entitatea achită contribuțiile și fondurile speciale datorate de aceasta și de către perso nal
bugetului de stat. De asemenea, doi dintre angajaț i nu și-au ridicat la tim p salariile în valoare de
1.164 lei, s ituație reflectată în contabilitate pe 10 februarie.54
Calcul salarii nete
– Fond brut de salarii = 66.571 lei
– C.A.S. anagajator: 66.571 x 15,8% = 10.518 lei
– C.A.S.S. angajator: 66.571 x 5,2% = 3.462 lei
– C.F.S. angajator: 66.571 x 0,5% = 333 lei
– C.A.M.B.P.: 66.571 x 0,15% = 100 lei
– C.C.I.: 66.571 x 0,85% = 566 lei
– F.G.P.C.S.: 66.571 x 0,25% = 166 lei
– C.A.S. angajați: 66.571 x 10,5% = 6.990 lei
– C.A.S.S. angajați: 66.571 x 5,5% = 3.661 lei
– C.F.S. angaja ți: 66.571 x 0,5% =333 lei
– Impozit pe salarii: 66.571 x 16% = 10.651 lei
– Total rețineri: 6.990 + 3.661 + 333 + 10.651 + 714 + 2.500 + 33.980 = 58.829 lei
– Rest de plată: 66.571 – 58.829 = 7.742 lei
Tabelul nr. 3.3 – Înregistrarea în contabilitate a decontărilor cu salariații și bugetul statului
Nr.
Crt. Data Explica ții Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6
1. 16/01/ 2017 Acordare avansuri prin
virament bancar – listă avans
(chenzina I) – O.P. 425 5121 33.980 33.980
2. 20/01/2017 Plată salariu neridicat la
termen – O.P. 426 5121 1.200 1.200
3. 31/01/2017 Înregistrare datorii totale față
de personal – stat de plată
salarii 641 421 66.571 66.571
4. 31/01/2017 Contribuția unității la
asigurările sociale (15,8%) –
stat de plată salarii 6451 4311 10.518 10.518
5. 31/01/2017 Contribuția unității la
asigurările sociale de sănătate
(5,2%) – stat de plată salarii 6453 4313 3.462 3.462
6. 31/01/2017 Contribuția unității la fondul
de șomaj (0,5%) – stat de plată
salarii 6452 4371 333 333
7. 31/01/2017 Contribuția la fondul pentru
accidente de muncă și boli
profesionale (0,15%) – stat de
plată salarii 6451 .CAMBP 4311. CAMBP 100 100
54 Toma, C., Contabilitate financiară. Ediția a II – a, revizuită și adăugită , Ed. Tipo Moldova, Iași, 2016, pp. 171 –
175.
27 Nr.
Crt. Data Explica ții Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6
8. 31/01/2017 Contribuția pentru concedii și
indemnizații (0,85%) – stat de
plată salarii 6451 .CCI 4311. CCI 566 566
9. 31/01/2017 Contribuția la fondul pentru
garantarea creanțelor salariale
(0,25%) – stat de plată salarii 635 447 166 166
10.
01/02/2017 Înregistrare rețineri din salarii
– stat de plată salarii 421 % 58.829
425 33.980
4312 6.990
4314 3.661
4372 333
427 714
4282 2.500
444 10.651
11. 05/02/2017 Plata salariilor nete – chenzina
a II – a – O.P. 421 5121 7.742 7.742
12. 08/02/2017 Achitare contribuții și fonduri
speciale către bugetul statului
– O.P. % 5121 37.494
4311 10.518
4312 6.990
4313 3.462
4314 3.661
4371 333
4372 333
4311. CAMBP 100
4311. CCI 566
444 10.651
447 166
13. 10/02/2017 Înregistrare salarii neridicate
în termenul prevăzut de lege –
stat de plată salarii 421 426 1.164 1.164
Aplicația 2 – Calculul și înregistrarea în contabilitate a obligațiilor de plată privind
coloboratorii
Întreprinderea are un angajat colaborator (pe o perioadă de 6 luni) cu un salariu brut de 4.000
lei. Conform contractului de colabo rare, acesta primește salariul o singură dată pe lună, la sfârșit.
În data de 5 februarie 2017, entitatea îi achită colaboratorului salariul aferent muncii prestate în
luna ianuarie și reține contribuțiile , respectiv impozitul. Pe 8 februarie, entitatea achită obligațiile
de plată cătr e bugetul statului.
Calcul salariu net – colaborator
– Salariu brut: 4.000 lei;
– C.A.S. anagajat: 4.000 x 10.5% = 420 lei
– C.A.S.S. angajat: 4.000 x 5,5% = 220 lei
– Venitul net din salarii: 4.000 – 420 – 220 = 3.360 lei (salariu impozabil)
– Impozit pe venitul din salarii : 3.360 x 16% = 538 lei
– Total rețineri: 420 + 220 + 538 = 1.178 lei
– Rest de plată: 4.000 – 1.178 = 2. 822 lei
28 Tabelul nr. 3.4 – Înregistrarea în contabilitate a decontărilor cu colaboratorii și bugetul statului
Nr.
Crt. Data Explica ții Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6
1. 31/01/2017 Înregistrare salarii
datorate colaboratorilor –
contract colaborare 621 401 4.000 4.000
2. 01/02 /2017 Înregistrare r ețineri din
salariile colaboratorilor –
contract colaborare 401 % 1.130
4312. C 420
4314. C 220
444 538
3. 05/02 /2017 Plată salarii către
colaboratori – O.P. 401 5121 2.822 2.822
4. 08/02 /2017 Plată contribuții și
impozit colaboratori la
bugetul statului – O.P. % 5121 1.178
4312. C 420
4314. C 220
444.C 538
Utilizarea forței de muncă în baza unui contract de colaborare în detrimentul per sonalului
cu contract individual de muncă presupune atât avantaje, cât și dezavantaje. Unul dintre avantaje
ține de faptul că se reduc costurile cu serviciile de contabilitate, iar un alt avantaj se referă la
întocmirea unui act jur idic de colaborare. Dezavantajele constau în: rezilierea contractului de
colaborare se poate efectua în orice moment , progr amul de lucru este deseori stabilit de
colaborator.
De asemenea, personalul angajat cu contract de muncă individual prezintă la rândul lui
avantaje (perioade de probă; program stabilit în funcție de necesități; existența contractelor de
muncă pe perioade determinate și succesive), dar și incoveniente (înregistrare contribuții și
impozit prin metoda stopajului la sursă; costuri mari privind serviciile de contabilitate).55
Cu toate acestea, din ce în ce mai multe întreprinderi recurg la a angaja/„închiria ”
personal pe perioade limitate de timp prin intermediul age nțiilor temporare de muncă, deoa rece
beneficiile acestei acțiuni nu sunt de neglijat pentru entitate – cheltuielile cu persona lul
provizoriu nu fac parte din categoria salariilor datorate angajațilo r, ci mai degrabă aceste
cheltuieli sunt similare cu cele ale unei prestări de servicii din partea agențiilor temporare de
muncă.56
3.4. Calculul și înregistrarea în contabilitate a indemnizațiil or
Aplicația 1 – Indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă
În cursul lunii martie 2017, entitatea înregistre ază pe baza certificatului medi cal,
indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă (boală obișnuită) aferentă unui salariat
pentru perioada 13 – 24 martie , având un salariu brut în ultimele 6 luni în sumă de 1. 500 lei și
nici o persoană în întreținere (deducere de 300 lei) . Salariul mediu brut pe economie a fost de
3.131 lei. Din totalul celor 12 zile de concediu medical, 10 zile sunt lucrătoare și 2 zile sunt
55 Ghenea, L., „Studiu de caz privind gestiunea impozitelor și contribuțiilor aferente contribuabililor ”, în revista
Contabilitatea, exp ertiza și auditul afacerilor , nr. 8, august, 2016, pp. 21 – 22.
56 Dumitrescu, A. – S., Contabilitate creativă – De la idee la bani cu explicații practice, Ed. Economică , București,
2014, pp. 126 – 127.
29 nelucrătoare . Numărul total de zil e lucrătoare efectuate în ultimele 6 luni este de 124 zile, iar în
luna martie sunt 23 zile lucrătoare.
Calcul indemnizație incapacitate temporară de muncă (boală obișnuită)
– Salariul mediu brut pe ul timele 6 luni: 1.500 lei x 6 luni = 9.000 lei
– Media zilnică a salariului brut: 9.000 lei / 124 zile = 72,58 lei/zi
– Indemnizație brută totală : 72,58 lei/zi x 75% x10 zile lucrătoare = 544,35 lei
– Indemnizație suportată de entitate: 72,58 lei/zi x 75% x 3 zile lucrătoare = 163,31 lei
– Indemnizație suportată de FNUA SS: 544,35 – 163,31 = 381,04 lei
– Salariul realizat în martie: (1.500 lei / 23 zile total) x 13 zile lucrate = 847,83 lei
– Total venit martie: 847,83 + 544,35 = 1.392,18 lei
Rețineri aferente salariului realizat
– C.A.S. anagajat: 847,83 x 10,5% = 89 lei
– C.A.S.S. angajat: 847,83 x 5,5% = 47 lei
– C.F.S. angajat: 847,83 x 0,5% = 4 lei
– Salariul net în luna martie: 847,83 – 89 – 47 – 4 = 707,83 lei
– Salariu impozabil: 707,83 – 300 = 407,83 lei
– Impozit pe venit: 407,83 x 16% = 65 lei
– Total rețineri: 89 + 47 + 4 + 65 = 205 lei
– Rest de plată: 847,83 – 205 = 642,83 lei
Rețineri aferente indemnizației
– Bază calcul C.A.S. angajat: [(3.131 lei / 23 zile total) x 10 lucrătoare concediu] x 35 % =
476,46 lei
– C.A.S. angajat: 476,46 x 10,5% = 50 lei
– C.F.S. angajat: 163,31 x 0,5% = 1 leu
– Indemnizație netă: 544,35 – 50 – 1 = 493,35 lei
– Impozit aferent indemnizației: 493,35 x 16% = 79 lei
– Total rețineri: 50 + 1 + 79 = 130 lei
– Rest de plată: 544,35 – 130 = 414,35 lei
Contribuți i datorate de angajator
– Bază calcul C.A.S. angajator: [(3.131 lei / 23 zile total) x 10 lucrătoare concediu] x 35 % =
476,46 lei
– C.A.S. angajator: (476,46 + 847,83) x 15,8% = 1.324,29 x 15,8% = 209 lei
– C.A.S.S. angajator: (163,31+ 847,83) x 5,2% =1.011,14 x 5,2% = 53 lei
– C.F.S. angajator: (163,31+ 847,83) x 5,2% =1.011,14 x 0,5% = 5 lei
– C.C.I.: (163,31+ 847,83) x 0,85% = 1.011,14 x 0,85% = 9 lei
– C.A.M.B.P.: (163,31+ 847,83) x 0,15% = 1.011,14 x 0,15% = 2 lei
– F.G.P.C.S.: (163,31+ 847,83 ) x 0,25% = 1.011,14 x 0,25% = 3 lei
30 Tabelul nr. 3.5 – Înregistrarea în contabilitate a obl igațiilor privind indemnizația pentru incapacitate temporară de
muncă (concediu medical)
Nr.
Crt. Data Explica ții Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6
1. 13/03 /2017 Înregistrare C.M. – certificat
medical % 423 544,35
6453 163,31
4311. CCI 381,04
2. 28/03/2017 Înregistrare salarii datorate
personalului – stat de plată
salarii 641 421 847,83 847,83
3. 28/03/2017 Rețineri din indemnizația
pentru C.M. – stat de plată
salarii 423 % 130
4312 50
4372 1
444 79
4. 28/03/2017 Rețineri din salarii – stat de
plată salarii 421 % 205
4312 89
4314 47
4372 4
444 65
5. 28/03/2017 Contribuția unității la
asigurările sociale (15,8%) –
stat de plată – stat de plată
salarii 6451 4311 209 209
6. 28/03/2017 Contribuția unității la
asigurările sociale de
sănătate (5,2%) – stat de
plată salarii 6453 4313 53 53
7. 28/03/2017 Contribuția unității la fondul
de șomaj (0,5%) – stat de
plată salarii 6452 4371 5 5
8. 28/03/2017 Contribuția pentru concedii
și indemnizații (0,85%) –
stat de plată salarii 6451 .CCI 4311. CCI 9 9
9. 28/03/2017 Contribuția la fondul pentru
accidente de muncă și boli
profesionale (0,15%) – stat
de plată salarii 6451 .CAMBP 4311. CAMBP 2 2
10. 28/03/2017 Contribuția la fondul pentru
garantarea creanțelor
salariale (0,25%) – stat de
plată salarii 635 447 3 3
11. 03/04 /2017 Plată C.M. net – O.P. 423 5121 414,35 414,35
12. 03/04 /2017 Plata salariilor nete – O.P. 421 5121 642,83 642,83
13. 18/04/2017 Plată contribuții totale către
bugetul de stat – O.P. % 5121 616
444 144
4312 139
4314 47
4372 5
4311 209
4313 53
4371 5
4311. CCI 9
4311. CAMBP 2
447 3
31 Potrivit legisla ției, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă este suportată de
angajator în primele 5 zile de concediu . Din acestea, anagajatorul are obligația să suporte doar 3
zile lucrătoare, restul fiind suportat e de Fondul bugetului național unic de asigurări sociale de
sănătate.57
Venitu rile pentru care se datorează C.A.S. fac referire și la indemnizațiile de asigurări
sociale de sănătate, iar baza de calcul în acest caz este reprezentată de 35% din câștigul salarial
mediu brut corespunzător numărului de zile lucrătoare din concediu. De alt fel, contribuțiile și
fondurile speciale datorate de angajator se aplică numai pentru partea de indemnizație suportată
de acesta.58 De asemenea, C.A.S.S. se suportă doar de către angajator și numai pentru
indemnizația suportată de acesta.59
De reținut că în situația în care sumele reprezentând indemnizații de asigurare socială de
sănătate – achitate de o firmă unui angajat și care trebuie suportate de FNUASS – sunt mai mari
decât C.C.I. datorată în luna respectivă, aceste sume urmează a se de conta cu CNAS (Casa
Națională de Asigurări de Sănătate). În acest sens, angajatorul va realiza o cerere de recuperare a
sumei respective, pe care o va depune la instituția competentă din localitatea unde își are sediul
social, împreună cu un exemplar din c ertificatul de concediu medical si D112.60
Aplicația 2 – Indemnizația pentru concediul anual de odihnă
La începutul lunii aprilie 2017 , firma înregistrează indemnizația unui salariat pentru
concediul anual de odihnă , având la bază următoarele: durata concediului d e efectuat este de 20
zile lucrătoare; salariul brut lunar din ultimele trei luni este în sumă de 1.450 lei; numărul de zile
lucrătoare aferente celor trei luni este de 65 zile. Indemnizația netă se achită înainte cu 5 zile
înainte.
Calcul indemnizație concediu de odihnă
– Salariul mediu brut pe ultimele 3 luni: 1.450 x 3 = 4.350 lei
– Media zilnică a salariului brut: 4.350 lei / 65 zile = 67 lei/zi
– Indemnizație brută : 67 lei/zi x 20 zile C .O. = 1.340 lei
– Persoane în întreținere: 1 => deducere de 400 lei
– C.A.S. angajat: 1.340 x 10,5% = 141 lei
– C.A. S.S. anagajat: 1.340 x 5,5% = 74 lei
– C.F.S. angajat: 1.340 x 0,5% = 7 lei
– C.A.S. angajator: 1.340 x 15,8% = 21 2 lei
– C.A.S.S. angajator: 1.340 x 5,2% = 70 lei
– C.F.S. anagajator: 1.340 x 0,5% = 7 lei
57 Toma, C., Contabilitate financiară. Ediția a II – a, revizuită și adăugită , Ed. Tipo Moldova, Iași, 2016, p. 175.
58 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 688 din 10 septembrie
2015, art. 136, lit. c); art. 137, alin. 1, lit. d); art. 139, alin. lit. o); art. 187, alin. 1, lit. k); art. 196, alin. 1, lit. a), b);
art. 204, alin. 1, lit. h), i); art. 212, alin. 1, lit d).
59 O.U.G. privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate , nr. 158 din 17 noiembrie 2005,
publicată în Monitorul Ofi cial al României, nr. 1074 din 29 noiembrie 2005, art. 44.
60http://www.cnas.ro/hih/page/procedura -de-decontare -a-sumelor -catre -angajatori.html , accesat la da ta de
21.06.2017.
32 – C.C.I.: 1.340 x 0,85% = 11 lei
– C.A.M.B.P.: 1.340 x 0,15% = 2 lei
– F.G.P.C.S.: 1.340 x 0,25% = 3 lei
– Indemnizație netă : 1.340 – 141 – 74 – 7 = 1.118 lei
– Indemnizație impozabilă: 1.118 – 400 = 718 lei
– Impozit: 718 x 16% = 115 lei
– Total rețineri: 141 + 74 + 7 + 115 = 337 lei
– Rest plată : 1.340 – 337 = 1.003 lei
Indemnizațiile aferente concediului anual de odihnă, respectiv calculul cont ribuțiilor și
fondurilor specia le datorate atât de angajat, cât și de angajator se înreagistrează în contabilitate
similar cu statul de plată a l salariilor.
Aplicația 3 – Calculul indemnizației nete pentru concediul de maternitate
Pe 24 aprilie , firma calculează și înregistrează concediul de maternitate (începând cu data de
24 aprilie până pe 27 august) a unei angajate aferent lunii în curs, știind că:
– salariile brute realizate în ultimele șase luni sunt: în lunile octombrie, noiembrie și decembrie a
anului 2016, salariul brut a fost de 1.250 lei, iar în lunile ianuarie, februarie, martie din anul
2017, salariul a fost de 1.450 lei;
– numărul de zile lucrătoare din cele 6 luni: 123 zile;
– număr ul de zile lucrătoare din concediu: 89 zile ;
– număr zile lucrătoare din luna aprilie: 18 zile.
Calcul indemnizație pentru maternitate
– Salariul mediu brut pe ultimele 6 luni: (1.250 x 3) + (1.450 x 3) = 3.750 + 4.350 = 8.100 lei
– Media zilnică a salariului brut: 8.100 lei / 123 zile = 65,85 lei/zi
– Indemnizație totală supor tată de FNUASS : 65,85 lei/zi x 85% x 89 zile = 4.981,55 lei
– Indemnizația aferentă lunii aprilie supor tată de FNUASS : 65,85 lei/zi x 85% x 5 = 279,86 lei61
– Bază calcul C.A.S. angajat: [(3.131 lei / 18 zile lucrătoare din aprilie ) x 5 lucrătoare concediu]
x 35 % = 869,75 x 35 % = 304,41
– C.A.S. angajat aferent lunii aprilie : 304,41 x 10,5% = 32 lei
– Indemnizație netă aferentă lunii aprilie supor tată de FNUASS : 279,86 – 32 = 247,86 lei
Notă: Modul de calcul pentru indemnizația de îngrijire a copilului bolnav se realizează în
aceeași manieră la ca concediul ș i indemnizația de maternitate.
Aplicația 4 – Calculul indemnizați ei nete pentr u risc maternal
În data de 2 mai 2 017, entitatea înregistrează – în baza certificatului medical – concediul și
indemnizația pentru risc maternal afer ente unei angajate ( salariu l brut lunar în ultimele 10 luni a
fost de 1.600 lei) , cunoscând următoarele date:
61 Bodea, Gh., Pântea, I. P., op. cit ., p. 252.
33
– total număr zile concediu: 20 zile
– număr zile lucrătoare din co ncediu: 14 zile
– număr zile lucrătoare din ultimele 10 luni: 211 zile
– număr zile lucrătoare din mai: 22 zile
Calcul indemnizație pentru risc maternal
– Salariu mediu brut din ultimele 10 luni: 1.600 x 10 = 16.000 lei
– Media zilnică a sa lariului brut: 16.000 / 211 = 75,83 lei/zi
– Indemnizație totală supor tată de FNUASS pentru luna mai : 75,83 lei x 75% x 14 zile = 796,21
lei
– Bază calcul C.A.S. angajat: [(3.131 lei / 22 zile lucrătoare din aprilie ) x 14 lucrătoare
concediu] x 35 % = 1992,45 x 35 % = 697,35 lei
– C.A.S. angajat : 697,35 x 10,5% = 73 lei
– Indemnizație netă : 796,21 – 73= 723,21 lei
Aplicația 5 – Calculul indemnizației nete pentru creșterea copilului
Pe 10 martie 2017, întreprinderea înregistrează concediul pentru creșterea copilului a unei
angajate c are dispun e de un salariu net lunar aferent ultimelor 12 luni în sumă de 1.235 lei.
Calcul indemnizație concediu pentru creșterea copilului
– Salariu mediu net în ultimele 12 luni: 1.235 lei
– Indemnizație lunară supor tată de FNUASS: 1.235 x 85% = 1.050 lei
– C.A.S.S. supor tată de FNUASS: 1.235 x 5.5 % = 68 lei.
Potrivit Legii nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor , pe
perioada concedi ului pentru creșterea copilului (indemnizație suportată integral din Fondul
național unic al bugetului asigurărilor sociale de stat) se achită doar contribuția la asigurările
sociale de sănătate, dar și aceasta este suportată tot de către stat. Prin urmare , nici angajatul, nici
angajatorul nu are obl igația plăț ii contribuțiilor și fondurilor speciale lunare, mai ales că pe toata
perioada de concediu se suspendă contrac tul individual de muncă.
De asemenea, indemnizațiile aferente aplicațiilor 3, 4 și 5 fac parte din categoria
veniturilor neimpozabile, conform art. 62 din Codul Fiscal actualizat. Prevederile (evidențiate la
pag. 31) referitoare la contribuții le datorate în cazul indemnizației pentru incapacitate temporară
de muncă se aplică și în cazul celor enumerate mai sus.
Notă: Înregistrările aferente ultimelor 3 aplicații se realizează în mod similar ca la concediul și
indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă (aplicația 1).
34 3.5. Avantaje în natură , ajutoare și alte beneficii în interes de serviciu acordate salariaților
Aplicația 1 – Avantaje în natură
În data de 10 aprilie, entitatea achiziționează 1.500 tichete de masă cu valoarea nominală de
9,57 lei/tichet, iar pe data de 18 aprilie le oferă personalului. Tot de la același furnizor
achiziționează în aceeași zi tichete cadou în sumă de 12.900 lei (150 lei pentru fiecare angajat = >
venit neimpozabil, potrivit Codului fiscal, art. 76, alin. 4, lit. a), pe care decide să le aco rde
angajaților cu ocazia sărbătorilor Pascale. Comisionul perceput de furnizor este de 550 lei, TVA
19%.
Pe data de 22 aprilie , entitatea acordă unui angajat ajutoare (bani) pentru decesul unei rude de
gradul I, în valoare totală de 1.566 lei .
De precizat că începând cu anul 2017, VN maximă a unui tichet de masă a fost stabilită la 15
lei, conform Ordinului nr. 2.218 din 28 noiembrie 2016 emis de ministrul muncii, privind
stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestru l II al anului 2016.
Desigur, așa cum reiese din context, acest ordin nu face referire și la o valoare minimă
obligatorie care trebuie respectată de către angajator i.
Totodată, datorită avansării tehnologiei, tichet ele de masă nu se mai acordă pe suport
hârtie, iar din ce în ce mai multe întreprinderi utiliz ează carduri speciale care sunt mult mai
confortabile și uș or de utilizat.
Tabelul nr. 3.6 – Înregistrarea în contabilitate a obligațiilor privind avantajele în natură
Nr.
Crt. Data Explica ții Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6
1. 10/04/2017 Achizitie tichete de masă și
tichete cadou – factură de
achiziție % 401 27.909,5
5328 27.255
628 550
4426 104,5
2. 12/04/2017 Acordare tichete cadou
salariaților 6422 5328 12.900 12.900
3. 12/04/2017 Achitare contravaloare factură
furnizor – O.P. 401 5121 27.909,5 27.909,5
4. 18/04/2017 Acordare tichete de masă
salariaților 6422 5328 14.355 14.355
5. 21/04/2017 Înregistrare cuantum ajutor de
deces datorat salariatului –
cerere depusă de angajat 4311 423 1.566 1.566
6. 22/04/2017 Plata cunatumului a jutorului
de deces – O.P. 423 5121 1.566 1.566
De menționat este faptul că tichetele de masă reprezintă venituri impozabile, dar nu sunt
cuprinse în baza de calcul a contribuții lor. Totodată, cheltuiala supor tată de entitate cu acestea
este deductibilă.62 Prin urmare, la înregistrarea în contabilitate a reținerilor impozitului aferent
salariilor pe luna aprilie se va include și impozitul afe rent tichetelor de masă. De altfel, dacă
valoarea tichetelor cadou ar fi depășit limita de 150 lei pentru fiecare salariat , diferența rezultată
ar fi fost supusă impozitului pe veni t și totodată inclusă în baza de calcul a contribuțiilor.
62 Istrate, C., Contabilitatea operațiunilor fiscale ale întreprinderii, suport de curs, Iași, 2017, p. 57.
35 Referitor la cua ntumul ajutorului de deces este de reținut că acesta se suportă din
indemnizația de asigurări sociale dator ată de angajator lunar, iar dacă există diferențe în plus sau
în minus se vor deconta cu CNAS.
Aplicația 2 – Deplasarea în interes de serviciu
În lu na mai 2017, firma decide să trimită un angajat în alt oraș al țării pentru promovarea
activității de comerț cu autovehicule și piese accesorii. Pentru această acțiune, entitatea îi acordă
un avans de trezorerie angajatului, reprezentând diurna, în valoare de 1.400 lei. Suma justificată
de acesta din urmă este de 1.750 lei , care urmează a fi decontată .63
În luna iunie 2017, un angajat al entității efectuează o deplasare în Franța pentru 5 zile.
Avansul acordat pentru această acțiune este de 1.200 EUR, având un curs de schimb la acordare
de 4,43 lei/EUR, iar la justificarea avansului cursul de schimb este de 4,48 lei/EUR.
Tabelul nr. 3.7 – Înregistrarea în contabilitate a obligațiilor privind obligațiile de plată aferente deplăsărilor în
interes de serviciu a personalului
Nr.
Crt. Data Explica ții Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6
1. 05/05/2017 Ridicarea sumei de 1.400 lei de
către casierul unității – O.Î. 581 5121 1.400 1.400
5311 581 1.400 1.400
2. 07/05/2017 Acordare avans de trezorerie –
ordin de deplasare 542 5311 1.400 1.400
3. 18/05/2017 Decontarea diferenței achitată
de angajat – decont de
cheltuieli 625 % 1.750
542 1.400
428 350
4. 19/05/2017 Transfer numerar din contul de
dispo nibilități în casierie pentru
onorarea obligației restante față
de angajat – O.Î. 581 5121 350 350
5311 581 350 350
5. 19/05/2017 Stingerea obligației față de
angajat – dispoziție de încasare 428 5311 350 350
6. 06/06/2017 Acodare avans trezorerie –
ordin de deplasare 542 5314 5.316 5.316
7. 12/06/2017 Justificare avans pe bază de
facturi 625 % 5.376
542 5.316
7651 60
3.6. Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul
Aplicația 1 – Alte creanțe în legătură cu personalul și cu bugetul statului
Pe data de 18 mai 2017, entitatea constată că în luna precedentă a achitat în plus contribuții la
bugetul fondului de șomaj 300 lei.
La sfârșitul lunii mai 2017, entitatea efectuează inventarierea patrimoniului și constată că din
depozitul restaurantului lipsesc mărfuri în valoare de 658 lei. După intervievarea personalului, se
găsește vinovatul, iar entitatea decide să îi impute acestuia contravaloarea mărfurilor.
63 Dumitrean, E., Toma, C. (coord.), Contabilitate financiară. Teste grilă, aplicații rezolvate , Ed. Sedcom Libris,
Iași, 2013, pp. 93 – 94.
36 Tabelul nr. 3.8 – Înregistrarea în contabilitate a altor creanțe privind personalul și bugetul statului
Nr.
Crt. Data Explica ții Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6
1. 18/05/2017 Înregistrare creanțe privind
bugetul fondului de șomaj 4382 7588 300 300
2. 29/05/2017 Compensare sume cu datoriile
privind contribuția unității la
fondul de șomaj 4372 4382 300 300
3. 30/05/2017 Constatare lispă mărfuri la
inventar – liste inventariere 607 371 658 658
4. 31/05/2017
Imputare contravaloare lipsă
mărfuri gestionarului – decizie
imputare 4282 % 658 658
7588 552,95
4427 105,05
5. 31/05/2017 Încasare creanță de la angajat –
decizie imputare 5311 4282 658 658
3.7. Participarea salariaților la profitul entității – exemplu ipotetic
La începutul lunii ianuarie, entitatea decide în urma bunei desfășurări a activității din
exercițiul financiar precedent să acorde prime salariaților pentru participarea la profit în valoare
totală de 15.000 lei. Pe 12 aprilie, aceasta înregistrează obligațiile de plată a primelor, di n care se
rețin contribuțiile și impozitul, iar pe 14 aprilie efectuează plata sumelor nete către angajați.64
Calcul sume nete
– C.A.S. angajat: 15.000 x 10,5% = 1.575 lei
– C.A.S.S. angajat: 15.000 x 5,5% = 825 lei
– C.F.S. angajat: 15.000 x 0,5% = 75 lei
– C.A.S. angajator: 15.000 x 15,8% = 2.370 lei
– C.A.S.S. angajator: 15.000 x 5,2% = 780 lei
– C.F.S. angajator: 15.000 x 0,5% = 75 lei
– C.C.I.: 15.000 x 0,85% = 128 lei
– C.A.M.B.P.: 15.000 x 0,15% = 23 lei
– Total rețineri: 1.575 + 825 + 75 = 2.475 lei
– Impozit: (15.000 – 2.475) x 16% = 2.004 lei
– Rest de plată : 15.000 – 2.475 – 2.004 = 10.521 lei
Tabelul nr. 3.9 – Înregistrarea în contabilitate a obligațiilor privind participarea salariaților la profit
Nr.
Crt. Data Explica ții Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6
1. 06/03/2017 Constituire provizion privind
sumele datorate personalului
pentru participarea salariaților la
profit 6812 1518 15.000 15.000
2. 12/04/2017 Înreg istrare cheltui eli privind
partic iparea sal ariaților la
profitul entității 644 424 15.000 15.000
3. 12/04/2017 Contribuția unității la asigurările
sociale (15,8%) – stat de plată 6451 4311 2.370 2.370
64 Toma, C., Managementul contabilității financiare , Ed. T ipo Moldova, Iași, 2012, pp. 166 – 167.
37 Nr.
Crt. Data Explica ții Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6
4. 12/04/2017 Contribuția unității la asigurările
sociale de sănătate (5,2%) – stat
de plată salarii 6453 4313 780 780
5. 12/04/2017 Contribuția unității la fondul de
șomaj (0,5%) – stat de plată
salarii 6452 4371 75 75
6. 12/04/2017 Contribuția pentru concedii și
indemnizații (0,85%) – stat de
plată salarii 6451 .CCI 4311. CCI 128 128
7. 12/04/2017 Contribuția la fondul pentru
accidente de muncă și boli
profesionale (0,15%) – stat de
plată salarii 6451 .CAMBP 4311. CAMBP 23 23
8. 12/04/2017 Înregistrare rețineri din sumele
datorate salariaților pentru
participarea la profit 424 % 4.479
4312 1.575
4314 825
4372 75
444 2.004
9. 14/04//2017 Plată sume nete – O.P. 424 5121 10.521 10.521
10. 14/04//2017 Anulare provizion 1518 7812 15.000 15.000
Notă: De reținut că în această situație angajatorul nu trebuie să achite contribuția pentru fondul
de garantare a creanțelor salariale.65
3.8. Remunerarea salariaților în instrumente de capitaluri proprii – exemplu ipotetic
La sfârșitul lunii mai, entitatea răscumpără 1.000 de acțiuni la preț de răscumpărare de 15
lei/acțiune. Ulterior, aceasta decide să le utilizeze pentru remunerarea personalului din cadrul
întreprinderii.
Tabelul nr. 3.10 – Înregistrarea în contabilitate a remunerării salariaților prin instrumente de capitaluri proprii
Nr.
Crt. Data Explicații Simbol conturi Sume
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
0 1 2 3 4 5 6
1. 25/05/2017 Decontarea acțiunilor prorpii
achitate din contul de
disponibil bancar – O.P. 109 5121 15.000 15.000
2. 25/05/2017 Remunerarea salariaților pe
bază de acțiuni proprii 643 1031 15.000 15.000
3. 25/05/2017 Scoaterea din evidență a
acțiunilor 149 109 15.000 15.000
Notă: Acest tip de remunerare a personalului stimulează considerabil productivitatea muncii,
deoarece acesta amplifică interesul angajaților privind evoluția entității din care fac parte.
65 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al Ro mâniei, nr. 688 din 10 septembrie
2015 , art. 212 – 213.
38 Concluzii
În cadrul acestei lucrări s unt redate pe scurt informații care fac referire la forța de muncă,
angajatori, rolul și intervenția statului în relațiile dintre primele părți enumerate, cadrul normativ
și legislativ conform cărora se desfășoară decontările. Astfel, s -au identificat toate drepturile și
obligațiile ce îi revin atât angajatului, cât și angajatorului, baza desf ășurării activităților acestora,
modalitățile de salarizare, cont ribuțiile și fondurile speciale datorate de cele două parți (i nclusiv
modalitatea de calcul).
Forța de muncă reprezintă o condiție esențială în realizarea obiectivelor unei entități, dar
cu toate acestea nu se poate cu antifica exact valoarea personalului decât prin intermediul
cheltuielilor cu salariile, modalitate nu tocmai potrivită. Pentru a -și exercita atribuțiile în ca drul
unei firme, angajatul încheie un contract individual/colectiv de muncă cu angajatorul în care sunt
stipulate toate drepturile și obligațiile celor două părți. În acel contract sunt prevăzute în
principal aspecte ce țin de sistemul de salarizare precum : cuantumul salariului lunar, modalitatea
de acordare a salariului (într -o singură tranșă sau în două ), forma de salarizare, timpul lucrat etc.
Așa cum am mai precizat, în România se utilizează cu precădere salarizarea în regie sau după
timpul lucrat în de favoarea salarizării în acord sau în funcție de producția realizată.
De reținut că salariul reprezintă pentru angajat un venit lunar primit de la un angajator în
schimbul muncii efectuate în folosul acestuia din urmă, iar pentru angajator reprezintă prețu l
plătit pentru munca prestată de un angajat. Din punct de veder e fiscal, salariile personalului
reprezintă pentru entitate o cheltuială de exploatare, iar legislația în vigoare impune angajatorului
să acorde prioritate decontării obligațiilor față de anga jați înaintea efectuării plății celorlalte
obligații.
Din relațiile ce decurg între angajator și angajat rezultă o vari etate de contribuții și
fonduri speciale datorate statului. Bazele de calcul și cuantumul acestora a fost detaliat în prima
parte a lucrării , dar și în cea de -a treia. De a semenea, acestea au fost justificate în conformitate
cu legislația actuală, făcând t rimiteri la legile, ordonanțele, hotărârile respective.
Principala îndatorire a angajatorului este de a oferi dreptul fiecărui anga jat la fondul de
salarii, format din: salariul de bază, sporuri, adaosuri, comp ensări, indexări, indemnizații ș i alte
drepturi salariale. După cum am stabilit deja , angajatului îi revin o serie de drepturi la concedii și
indemnizații de asigurări sociale d e sănătate. Acestea au un tratament aparte , care a fost detaliat
în partea întâi . Dintre cele mai uzuale face parte indemnizația pentru concediul anual de odihnă
(suportată integral de angajator) și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă (boal ă
obișnuită – suportată în primele 5 zile de angajator, dintre care doar 3 zile lucrătoare).
Angajatorul trebuie să garanteze dreptul personalului la concediul anual de odihnă de minim 20
zile lucrătoare, nefiind permisă compensarea zilelor în bani, cu excepția anulării contractului
individual de muncă.
De asemenea, lucrarea a fost elaborată având la bază un studiu de caz reali zat la S.C.
Mihoc Grup S.R.L., prezentată succint în capitolul II. Societatea are ca obiect principal de
activitate prestarea de servicii, mai exact: întreținerea și repararea autovehiculelor, școală de
39 șoferi pentru toate categoriile, transporturi rutiere , restaurant, comerț cu autovehicule și p iese
accesorii. Din gama largă de activități desfășurate, veniturile cele mai însemnate provin din
activitățile de service auto, transport și școală de șoferi. Tot în această parte s-au evidențiat
principalele coord onate ale firmei, precum și descrierea cadrul organizațional și funcțional a
acesteia, îndeosebi a sistemul financiar – contabil.
În ultima parte a capitolului II este evidențiată poziția și performanța financiară a entității
prin intermediul analizei eco nomico – financiare a celor mai semnificativi indicatori. În urma
calculu lui și analizei, putem afirma că entitatea dispune de suficientă capacitate de îndatorare la
termen în toate perioadele analizate, înregistrându -se chiar o diminuare a riscului de
insolvabilitate în anul 2015 față de anul 2014. Totodată, indicatorul eficiența utilizării
potențialului uman arată faptul că întreprinderea reușește să își valorifice mai bine resursele
umane de la o perioadă la alta. De altfel, per ansamblu entitatea este c atalogată de o situație
financiară prielnică , dat fiind faptul că valorile obținute de indicatorul lichidității generale sunt
mai mari de 100% – limită recomandată de literatura de specialitate – iar acest lucru indică un
fond de rulment net pozitiv, cărui a îi corespunde un echilibru financiar pe termen scurt.
La elaborarea lucrării, s -a șinut cont de importanța capitolului III, deoarece această parte
conține atât aspecte teoretice, legislative, cât și aspecte practice. Astfel, în acest fragment sunt
descr ise noțiuni privind principalele documente justificative care stau la baza evidenței
decontărilor cu personalul, asigurările sociale și protecția socială . Tot în acesată parte este
evidențiat ă o scurtă „caracterizare ” a sistemului de conturi utilizat de întreprinderi.
Un aspect important de amintit se referă la categoriile de venituri salariale impozabil e și
neimpozabile enumerate în tabelul nr. 3.1, ulterior fiind prezentate avanatajele și dezavantajele
cotei unice de impozitare. Pentru a calcula im pozitul pe veniturile din salariile trebuie determinat
salariul impozabil, care presupune deducerea unor sume prevăzute de lege în funcție de
persoanele aflate în întreținere și de venitul brut lunar.
Importanța acestei părți derivă și din faptul că sunt elaborate cât mai multe exemple
pract ice pe baza activităților desfăș urate în cadrul entității la care s -a efectuat studiul de caz.
Fiecare exemplu conține date teoretice privind modul de calcul și înregistrare în contabilitate
pentru a putea înțelege cu uș urință aspectele care trebuie evidențiate. Pe parcursul acestui capitol,
s-a ținut cont de legislația actuală, facând trimiteri către aceasta acolo unde a fost cazul. De
exemplu, cele mai multe trimiteri s -au realizat pentru calculul contribuțiilor salaria le și a
fondurilor speciale datorate pentru indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.
Se mai pot relata suficiente informații privind tema de față, însă scopul acesteia a fost de
a evidenția unele aspecte generale și de a face cunoscută problematica fundamentală a
contabilității resurselor umane.
40 Bibliografie
1) Bodea, Gh., Pântea, I. P., Contabilitate financiară , Ed. Intelcredo, Deva, 2011
2) Carp, M., Dicu, R., Mardiros, D., „Raportarea capitalului uman în România: de la costuri corporative la responsabilitate
socială și formare vocațională ”, în Audit financiar, nr. 2 (134), 2016
3) Ciobanu, R., Dobre, F., „Noutăți fiscale la început de an: OUG nr. 84/2016, OUG nr. 3/2017 și Legea nr. 2/2017 ”, în
Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor, nr. 1, ianuarie 2017
4) Criveanu, R.C., „Cota unică de impozitare: Reformă fiscală sau reașezarea sistemului de impozite și taxe? ”, în Revista
Tinerilor Economiști, anul III, nr. 4, aprilie 2005
5) Dumitrean, E., Contabilitate Financiară , Ed. Sedcom Libris, Iași, 2008
6) Dumitrean, E., Toma, C. (coord.), Contabilitate financiară. Teste grilă, aplicații rezolvate , Ed. Sedcom Libris, Iași,
2013
7) Dumitrescu, A. – S., Contabilitate creativă – De la idee la bani cu explicații practice, Ed. Economică, București, 2014
8) Ghenea , L., „Studiu de caz privind gestiunea impozitelor și contribuțiilor aferente contribuabililor ”, în revista
Contabilitatea, expertiza și auditul afacerilor , nr. 8, august, 2016
9) Ionașcu, I., Feleagă, N., Tratat de contabilitate financiară, Volumul II, Ingin eria contabilității financiare , Ed.
Economică, București, 1998
10) Istrate, C., Contabilitatea nu -i doar pentru contabili. Cum să transformi balanța și bilanțul în instrumente pritenoase,
Ed. Evrika Publishing, București, 2016
11) Istrate, C., Contabilitatea opera țiunilor fiscale ale întreprinderii, suport de curs, Iași, 2017
12) Mironiuc, M., Analiză economico – financiară.. Performanță, poziție financiară, risc, Ed. Universității „Alexandru
Ioan Cuza ”,Iași, 2009
13) Mironiuc, M., Analiză economico – financiară: Elemente teoretico – metodologice și aplicații, Ed. Sedcom Libris,
Iași, 2006
14) Morariu, A., Radu, G., Păunescu, M., Contabilitate și fiscalitate în dezvoltarea firmei, Ed. Ex Ponto, Constanța, 2005
15) Păvăloaia, W., Păvăloaia D., Diagnosticul și evaluarea întreprind erii, Ed. Tehnopress, Iași, 2006
16) Perochon, C., Dubrulle, L., „ Contabilitate financiară ”, Ediția în limba română coordonată de Niculescu, M., Burlaud,
A, Ed. Economica, București, 2002
17) Rotaru, A., Prodan, A., Managementul resurselor umane, ediția a IV -a, Ed. Sedcom Libris, Iași, 2006
18) Toma, C., Contabilitate financiară. Ediția a II – a, revizuită și adăugită , Ed. Tipo Moldova, Iași, 2016
19) Toma, C., Managementul contabilității financiare , Ed. Tipo Moldova, Iași, 2012
1) H.G. nr. 1/2017 privind stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată , publicată în Monitorul
Oficial al României, nr. 15 din ianuarie 2017
2) Legea 53/2003 privind Codul Muncii , actualizată prin Legea 12/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, nr.
52 din 20 ian uarie 2015
3) Legea nr. 399 din 30 octombrie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind
concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 901 din 6
noiembrie 2006
4) Legea nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind
concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor
5) Legea nr. 7/2017privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 , publicată în Monitorul Oficial al României,
nr. 128 din 16 februarie 2017.
6) Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal , publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 688 din 10 septembrie 2015
7) O.M.F.P. nr. 2634 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar – contab ile, publicat în Monitorul Oficial al
României nr 910 din 9 decembrie 2015
8) O.M.P.F nr.1.802 din 29 decembrie 2014 pentru aprobarea reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, publi cat în Monitorul Oficial al României, nr. 963 din 30
decembrie 2014
9) O.U.G. nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor , publicată în Monitorul Oficial
al României nr. 830 din 10 decembrie 2010
10) O.U.G. nr. 91 din 22 noiem brie 2006 privind unele măsuri referitoare la asigurările sociale de stat și asigurările
sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 958 din 28 noiembrie 2006
11) O.U.G. nr. 96 din 20 octombrie 2003, privind protecția maternității la l ocurile de muncă , publicată în Monitorul
Oficial al României, nr. 750 din 27 octombrie 2003
12) O.U.G. privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate , nr. 158 din 17 noiembrie 2005, publicată
în Monitorul Oficial al României, nr. 1074 di n 29 noiembrie 2005
13) Ordinul nr. 2218 din 28 noiembrie 2016 emis de ministrul muncii, privind stabilirea valorii nominale indexate a unui
tichet de masă pentru semestrul II al anului 2016, publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 983 din 7 decembrie
2016
1) http://www.cnas.ro/casbv/page/contributia -de-asigurari -pentru -concedii -si-indemnizatii -de-sanatate.html , accesat la
data de 19.06.2017, ora 16:00
2) http://www.cnas.ro/hih/page/procedura -de-decontare -a-sumelor -catre -angajatori.html , accesat la data de 21.06.2017
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [616314] (ID: 616314)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.