CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 1… [601025]

1
CUPRINS

CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 1
ARGUMENT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
1.DELIMITĂRI CONCEPTUALE ………………………….. ………………………….. ………………………. 5
1.1. DIMENSIUNI ȘI IPOSTAZE ALE TIMPULUI ………………………….. ………………………. 5
1.2. TIMPUL ELEVILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
1.2.1. Timpul școlar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 10
1.2.2 .Timpul liber ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 13
1.2.3. Timpul de odihnă ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
2.METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
2.1. SCOPUL CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. …………………………. 17
2.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ……………….. 17
2.3. IPOTEZA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………… 18
2.4. UNIVERSUL CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. …………………… 18
2.5. METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE – CHESTIONARUL ………………………….. 19
2.6.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR ………………………….. ………………………. 20
2.6.1. Chestionare elevi mediul rural ………………………….. ………………………….. …………… 20

2
2.6.2. Chestionare elevi mediul urban liceu „de elită” ………………………….. ………………… 29
2.6.3. Chestionare elevi mediul urban școală „de cartier” ………………………….. …………… 38
2.6.4. Analiză comparativă ………………………….. ………………………….. …………………………. 47
2.7. LIMITELE CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ………………………. 50
2.8. GRAFICUL GANTT ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 51
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 52
RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 55
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 56
ANEXĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 58

3
ARGUMENT

Pornind de la ideea că elevii de clasa a IV -a din societatea românească actuală se
confruntă cu testarea națională și unii dintre ei cu admiterea în ciclul gimnazial, acești factori
putând determ ina o criză de timp și un plus de stres, lucrarea de față încearcă să ofere un
răspuns fundamentat unor întrebări legate de timpul elevilor precum: Cât timp alocă în
prezent elevii de clasa a IV -a activităților școlare ? Care sunt cele mai grele zile ale
săptămânii? Cum își organizează elevii celelalte ac tivități în afara celor de învățare ? Cât
timp este alocat odihnei ? Ce diferențe există între elevii din mediul rural și cel urban în
administrarea bugetului de timp? etc.
Studiul propune o analiză sistematic ă a modului în care elevi din sistemul de
învățământ p reuniversitar – din clasa a IV -a -, proveniți din mediul urban și cel rural își
administrează bugetul personal de timp.
Interesul principal al microcercetării este acela de a explora timpul școlar a l elevilor
înțeles ca timp dedicat studiului petrecut în școală și în afara acesteia. Lucrarea analizează
modul în care elevii răspund cerinț elor formale prin alegerile lor cu privire la tipurile de
activităț i școlare și timpul dedicat acestora.
Lucrarea de faț ă oferă o imagine de detali u și asupra celorlalte activități în care elevii
sunt antrenaț i pe parcursul unei zile. Astfel sunt analizate principalele activităț i extrașcolare și
cele de timp liber în care se angajează elevii din lotul investigat, atâ t sub aspectul tipologiei
cât și al duratei acestora.
Microcercetarea este structurată în două părți: o cercetare teoretică și una concretă.
Primul capitol cuprinde delimitări conceptuale, referitoare la timp (și la divers ele
forme pe care acesta le are) și a rezultat în urma studierii bibliografiei din domeniu. Am

4
abordat ipostazele timpului, dar și timpul elevilor cu structurarea acestuia în timp școlar, timp
liber și timp de odihnă.
Al doilea capitol al lucrării cuprinde metodologia cercetării : scopul, obiectivele,
ipoteza, metodele de cercetare utilizate, eșantionul, dar și analiza și interpretarea datelor
obținute de la elevii de clasa a IV -a investigați.
Lucrarea se încheie cu prezentarea concluziilor la care s -a ajuns în urma studierii
materialelor bibliografice și analizării datelor obținute prin cercetarea concretă.
Rezultatele prezentate în această lucrare sunt de interes în egală măsură s pecialiștilor
în domeniul educației ( cadre didactice, manageri ș colari ) cât și părinților sau elevilor .
Demer sul nostru investiga tiv își propune să contribuie la dezvoltarea unor st rategii de
stimulare a activităț ilor eficiente de învăț are, atât în școală cât și în afara acesteia și
formularea unor recomandări pentru a utiliza cât mai eficient puținul timp pe car e îl avem la
dispoziție.

5
1.DELIMITĂRI CONCEPTUALE
1.1. DIMENSIUNI ȘI IPOSTAZE ALE TIMPULUI

Definirea timpului poate fi foarte dificilă din cauza numeroaselor valențe pe care
acesta le are. Timpul poate fi privit din punct de vedere filosofic, soci al, cultural, educațional,
economic etc.
Conform DEX online , timpul reprezintă un „mediu omogen și nedefinit, analog
spațiului, în care ne apare succesiunea ireversibilă a fenomenelor ”, dar și „durată, perioadă,
măsurată în ore, zile, etc., care corespund e desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui
eveniment; scurgere succesivă de momente; interval, răstimp, răgaz”.
Marii filosofi au fost preocupați de această noțiune. Astfel, răspunsul găsit de filosoful
creștin Augustin la întrebarea ce este timpul? este următorul: „Dacă nimeni nu încearcă să afle
asta de la mine, știu; dacă eu aș vrea să explic noțiunea cuiva care mă întreabă, nu știu. Cu
toate acestea, afirm cu încredere că știu fiindcă dacă timpul nu s -ar scurge, nu ar exista timp
trecut, iar dacă n -ar mai fi să vină nimic, n -ar mai exista timp viitor, care, dacă nu ar exista
nici el, n -ar mai exista timp prezent” (Sfântul Augustin, 1998, p. 405).
Deși este atât de dificil de definit, timpul este omniprezent în existența umană, este
prezent în oricar e dintre acțiunile noastre . Ca orice resursă de care dispunem, este limitat și
ajunge să ne constrâng, să ne condiționeze, să ne sancționeze sau recompenseze în funcție de
modul în care îl gestionăm.
În lucrarea Managementul timpului. O abordare psihopedag ogică , Florea Voiculescu,
Ioana Tudor și Elisabeta Voiculescu consideră că „timpul apare atât ca nevoie (nevoia de timp
de muncă, de învățare, de odihnă, nevoia de timp liber etc.), cât și ca resursă ( disponibilul de
timp necesar oricărei activități)” (200 4, p. 15). Cu toate acestea, în literatura de specialitate
rareori este abordată această dublă perspectivă.

6
Timpul apare în diverse alte ipostaze. Una dintre distincții se realizează între timpul
formal și cel informal . „Timp ul formal este cel calendaristic, astronomic, obiectiv. […] Cel
informal este timpul resimțit, apropiat de subiect, determinat de diferite contexte sau
evenimente existențiale. Fiecare dintre cele două aspecte ale timpului se caracterizează prin
serii, n ote și scheme. Serialitatea timpului derivă din compunerea acestui a din unități
distincte: noapte – zi, dimineață – după amiază, zilele săptămânii de luni până duminică,
înșiruirea anilor, a lunilor, a zilelor, a orelor, a minutelor etc.” (Cucoș, 2002, p. 15). Astfel,
dacă formal ziua începe la miezul nopții, informal aceasta începe pentru fiecare la ora la care
se trezește.
În cultura actuală, la nivel profund, se disting mai multe tipuri de timp: sacru, profan,
metafizic, fizic, biologic, dar și timpul ceasurilor (Hall, apud . Cucoș, 2002, p.17). P ornind de
la această idee, unii autori propun o hartă a timpului (vezi Figura 1 ):

Figura 1

7
În viziunea clasică, exisă două ipostaze principale ale timpului: bipartiția
(simultaneitate/succesiune) – care se re feră la timpul circular, cosmic, și cel linear, ireversibil
– și tripartiția (trecut/prezent/viitor).
Caracteristicile timpului ca valoare sunt:
 Este un bun rar, limitat ;
 Nu poate fi cumpă rat sau transmis de la o persoană la alta ;
 Nu poate fi s tocat, a cumulat, pus deoparte;
 Nu poate fi dilatat sau mărit ;
 Consumarea lui este irevocabilă ;
 Pentru ființa umană, el înseamnă viața însăși. ( ibidem. , pp. 63 -64)
Date fiind aceste caracteristici, „ne planificăm întotdeauna timpul, ni -l fragmentăm în așa fel
încât să ținem cont de devenirea temporală și ne îndreptăm privirea mai mult spre viitor. Ne
folosim de timp ca de ceva material: îl exploatăm, îl câștigăm, îl pierdem, îl economisim, îl
risipim, îl păcălim . O altă trăsătură a concepției noastre despre timp e rapiditatea. O persoană
care acționează lent este categorisită ca fiind iresponsabilă sau leneșă; dar nu în toate culturile
și timpurile este așa. Dispunerea de timp, a celui personal, este o expresie a libertății.
Libertatea nu se poate exercita decât î n timp (s. a.)” ( ibidem. , p. 48) . În condițiile societății
actuale, marcată de criza timpului, suntem împinși să accelerăm, dar și să considerăm timpul
una dintre cele mai importante și mai rare resurse de care dispunem.
În privința obsesiei fată de timpul care ne preseză, Gabriel Albu consideră că „abia
atunci când am descoperit eternitatea , ne dăm seama că nu avem și că nu vom avea niciodată
timp ( suficient )” (2016, p. 31 ).

8
Când vorbim despre timp ne referim atât la timpul social, cât și la cel biologic,
psihologic și cosmic. Timpul educațional se poate raporta la toate a ceste ipostaze,
împrumutând note și trăsături de la fiecare.

1.2. TIMPUL ELEVILOR

Bugetul de timp al elevilor, ca de altfel al oricărui om , cuprinde trei mari secvențe:
timpul de muncă (de învățare , în situația elevilor ), timpul liber și timpul de odihnă .
Timpul școlar este o resursă pedagogică de natură materială, antrenată la nivelul
sistemului de învățământ prin intermediul unor variabile ce se completează reciproc: anul
școlar, săptămâna școlară, ziua școlară. Este dependent dar și deturnat de timpul social. Apare
ca fiind un timp artificial, formalizat dar care este anume construit pentru a atinge și pentru a
asigura ordine și randament. Timpul este una dintre cele mai importante bogății ale omului.
Tot ceea ce face acesta este redus la timp.
În cadrul instituțiilor școlare elevul învață că timpul este delimitat, structurat, că
timpul valorează, costă și aduce profit. În ac elași timp elevii sunt obligați sa -și facă o agendă
proprie, să fie cât mai autonomi în folosirea eficientă a timpului, să -și planifice singuri
activitățile de învățare de acasă, să -și coreleze timpul de pregătire cu cel liber etc. „Educația,
în calitate d e proiect, dar și de fenomen real, se raportează la coordonatele temporale și
implică o anumită succesiune în timp. Ea nu are cum să facă abstracție de curgerea temporală.
Orice proiect formativ presupune o modelare și o supunere a duratelor, o luptă cu ti mpul, cu
vremurile, cu istoria. Procesul în sine înseamnă o devenire în plan cronologic, o transformare
în timp a indivizilor sau a societății” (Cucoș, 2002, p. 9).

9
Principala greșeală pe care o fac elevii , și nu numai , este aceea de a de a inc lude în
timpul liber și orele impuse de buna pregătire a lecț iilor sau de a socoti întreaga zi ca timp de
lucru, și neorganizându -și rațional timpul de învățătură și odihnă, nu reușesc să -și creeze în
bugetul lor de timp și ore de odihnă, de relaxare. Cu c ertitudine sunt greșite a mbele poziții: a
dedica tot timpul învățăturii, mai dev reme sau mai târziu produce oboseală și surmenaj și,
dimpotrivă, a socoti întreg ul timp de după orele de școală timp liber înseamnă ușurință în
aprecierea învățăturii, cu reper cusiunui dintre cele mai grave în pregătirea pentru viitoarea
profesie și viață.
Principalele concepte cu care va opera prezenta microcercetare sunt următoarele: timp
școlar, timp extr așcolar și tim p liber. Potrivit studiului realizat de Institutul de Științe ale
Educației , definiț iile acestor trei concepte sunt:
 Timp școlar – secvența din bugetul zilnic de timp al unui elev, care presupune un
anumit caracter de obligativitate și care cuprinde volumul de timp pe care elevii îl
alocă sarcinilor școlare (programul școlar prop riu-zis, timpul de deplasare către și de
la școală, timpul destinat pregătirii temelor, activităților organizate de școală în afara
programului școlar propriu -zis, meditațiilor și consultațiilor în școală și în afara
acesteia etc.). Cu a lte cuvinte, timpul școlar reprezintă, în general, ceea ce în literatura
de specialitate se vehiculează, de multe ori, sub titulatura de timp educațional . Acesta
cuprinde timpul școlar – timpul total dedicat activităților educative, incluzând timpul
consumat în școală, în ca dru formal/ oficial oferit de aceasta și timpul perișcolar –
timpul care se consumă dincolo de perimetrul școlii, pentru activități care au direct sau
indirect un scop edu cativ, inclusiv pentru activităț i de timp liber.
 Timp extrașcolar – segmentul din b ugetul zilnic de timp al unui elev care presupune,
de asemenea, un anumit caracter de obliga tivitate impus de anumite cerințe fiziologice
și condiț ii socio -economice. În cadrul timpu lui extrașcolar se face distincț ie între:
– timpul destinat activitățilo r care răspund unor cerinț e fiziologice (timpul afectat
somnului nocturn și diurn, odihnei pasive, servirii mesei, igienei personale);

10
– timpul destinat unor activităț i în gospodărie sau în afara acesteia, altele decât cele
incluse în tim pul școlar (exemp le de activităț i: spălat vase, pregătirea mesei, spălat
rufe, curățenie, cumpărături, activități în agricultură, alte activităț i remunerate etc.).
 Timp liber – secvenț a din bugetul zilnic de timp în care elevii desfășoară activităț i fără
caracter obligat oriu, de cele mai multe ori într -un cadru informal. Se deosebește de
celelalte două segmente de timp prin faptul că elevii sunt liberi, în general, să decidă
asupra tipu lui și conținutului diferitelor activităț i pe care acesta le c uprinde. Cu alte
cuvinte, intenția și iniț iativa participării la astfel de activităț i sunt la decizia elevilor,
motivaț ia participării fiind, în general, de ordi n personal . (Jigău , 2008, p. 5)
Exemple de activităț i de timp liber: navigare pe Internet, jocuri video, lectură,
vizion are progr ame TV, participare la activităț i sportive, participare la sp ectacole etc.
 Timp de odihnă – „este parte a timpului total alocată refacerii potențialului energetic și
funcțional, fizic și psihic , al elevului în vederea restabilirii capacității de m uncă și, în
particular, a capacității de învățare necesare reluării în condiții optime a activităților
școlare și extrașcolare” (Voiculescu, 2004, p. 261) . Deși este inclusă în timpul
extrașcolar, această secvență din bugetul de timp zilnic va fi tratată î ntr-un subcapitol
separat.

1.2.1. Timpul școlar

Timpul școlar (sau timpul de învățare) este pentru elevi, în mare parte, ceea ce este
timpul de muncă pentru adulții care lucrează deoarece învățarea este forma dominantă de
activitate a elevului și reperul central în funcție de care se dimensionează celelate compon ente
ale timpului de care acesta dispune pe perioada activității școlare .

11
Timpul total de învățare cuprinde două categorii principale, reciproc excluzive :
a) Timpul instituționalizat de învățare , care este standardizat la nivelul sistemului
național de învățământ și programat la nivel de unitate școlară. „ Timpul
instituționalizat de învățare este acea parte a timpului total disponibil al elevului
care este alocată învățării școlare, reglementată și programată instituțional, pe
baza unor documente oficiale privind durata, structura și conținutul activităților
de învățare aferente programului de studii pe care elevul sau studentul îl parcurge
(s.a.) ” (Voiculescu, 2004, p. 255 ). La rândul său, aceas tă categorie de timp
cuprinde două tipuri de activități de învățare:
 Activități colective – lecții, laboratoare, practici sau alte forme de
organizare comune și obligatorii pentru elevi;
 Activități indepedente/individuale – studiu individulal, teme pentru acasă,
proiecte etc. legate de procesul de învățământ din școală, obligatorii, dar
realizate în mod independent de cătr e elevi.
Orice creștere sau diminuare a oricăruia dintre cele două tipuri de activități
specifice timpului instituționalizat de învățare se face pe seama diminuării sau
creșterii timpului alocat celuilalt tip. Astfel, un program cu activități colective
încărcat conduce către diminuarea timpului alocat activităților independente de
învățare, în timp ce diminuarea numărului de ore din program ul școlar obligatoriu
nu poate conduce cu certitudine la creșterea numărului de ore alocate activităților
independente.
b) Timpul opțional/facultativ de învățare , care depinde de decizia elevului, fără a fi
programat sau reglementat de școală. Acest tip de activități (legate sau nu de
procesul de învățământ) „materializează motivații și scopuri personale, extinderi
sau aprofundări ale învățării sau pur și simplu moduri de ocupare utilă a timpului
extrașcolar. […] Timpul opțional se constituie deci ca un rest de timp (s.a.) care
rămâne la dispoziția elevului după (s.a.) ce acesta și -a realizat sarcinile aferente

12
timpului instituționalizat de învățare (participarea la lecții plus sarcinile de
activitate independentă, individuală)” ( idem. , pp. 258 -259)
Ca re sursă educațională, timpul poate fi manipulat de către profesor, în calitatea sa de
manager a clasei. Reușita activității didactice, ține de capacitatea acestuia de a organiza și
planifica. Gestionarea timpului școlar depinde de „cultura pedagogică și mana gerială a
profesorului, de experiență, de analiza obiectivă a acțiunilor de succes sau a eșecurilor, de
stilul adoptat, de nivelul formării capacităților organizatorice ale elevilor, de proiectarea
priorităților, de apelul la mijloace de învățământ (inform ație), de densitatea sarcinilor pe
unitatea de timp, de alegerea metodelor ce aduc câștig de timp, de dozarea efortului, de
particularitățile individuale ale capacității de învățare, de ritmul propriu de rezolvare și intrare
în acțiune, de rapiditatea sesi zării și rezolvării dificultăților și abaterilor, de gradul de
sistematizare și eliminare a detaliilor nesemnificative, de eliminarea timpilor morți, de ritmul
luării deciziilor curente și rapiditatea rezolvărilor, de gradul de motivare și odihnă a elevilo r,
de utilizarea mijloacelor de stimulare, de efectele alternării strategiilor și situațiilor, de
competențele și capacitățile profesorului ș. a.” (Joița, 2000, p. 91).
Profesorul nu știe întotdeauna care este ordinea temporală a elevului. „De cele mai
multe ori, el prescrie sau atribuie acestuia propriile coduri temporale. Timpul elevului (cu care
el vine de acasă, din familie, din grupul de prieteni, din procesualitatea experiențelor
subiective etc.) este sub incidența profesorului; acesta îl edifică, îl prescrie, îl gestionează .
Profesorul devine, astfel, un modelator al unor temporalități multiple, eterogene, greu de
unificat și folosit” (Cucoș, 2002, p. 147).
Un alt aspect important al alocării și manipulării temporalității școlare îl reprezintă
orarul . Utilizarea deficitară a timpului în realizarea acestuia poate determina pierderi,
dereglări, supraîncărcări ale fluxurilor școlare normale. Supraîncărcarea elevilor este generată,
pe lângă activitățile numeroase, și de plasarea nepotrivită a unor sarcini în timpul zilei sau
săptămânii, fără a se ține seama de curbele de efort ale școlarilor observate de cercetările
psihologice.

13
Timpul școlar pare paradoxal. El este în acelși timp infinit, deoarece e ducația nu se
termină niciodată, și precipitat , deoarece „timpul este perceput ca o dimensiune tehnică, de
amplasare a unor activități urgente: lecții, activități extrașcolare, consiliul clasei, ședințele cu
părinții etc. V iața școlară este marcată de precipitare, căci aproape totul trebuie să se consume
într-o oră, într -o zi, într -un semestru, într -un an școlar. Lipsa de timp marchează practica
didactică. Timpul școlar este un timp al obligațiilor de tot felul, el este organizat și drămuit în
jurul exclusiv al exigențelor pedagogice” ( idem. , pp. 77-78). Școala copiază structurile cu
privire la gestionarea timpului ale organizării sociale în care funcționează. „Nu de puține ori
se vo r reproduce în interiorul ei cad ențe și ritmuri supraomenești, impuse, din alte rațiuni,
lucrătorilor din întreprinderi. Or, este lucru știut, practica educativă trebuie să respecte
ritmurile biologice și mentale de dezvoltare, alternanța necesară dintre activitate și repaus,
dintre învățare și loisir, dintre timpul școlar și extrașcolar” ( ibidem. , p. 92).

1.2.2 . Timpul liber

Timpul liber este un timp socio -cultural, este un produs istoric care diferă, ca
semnificație, de la o civilizație la alta . Dacă l a vechii greci tinerii aristocrați își dedicau
timpul liber educației , la romani timpul liber era „recreația” acordată oameni lor „ neliberi”,
sclavilor și meșteșugarilor, care însemna întreruperea temporară a muncii . Timpului liber este
dedicat amuzamentului, r ecreării, distracției și, în general, unor activi tăți libere de
constrângeri și „ gratuite” sub aspectul finalităților eco nomice .
Timpul liber este de fapt ceea ce rămâne între două constrângeri: timpul de muncă/de
învățare și timpul de odihnă pasivă dedicat somnului. Dicționarul de sociologie arată că
„timpul liber se află într -o strânsă conexiune cu timpul de muncă care est e principalul factor

14
limitativ, dar nu singurul, diverse alte activități sociale sau comunitare având funcț ii
limitative” (coord. Zamfir & Vlăsceanu, 1993, p. 646).
Conținutul timpului liber ne trimite cu gândul la „atribute precum libertatea personală,
satisfacția individuală, creativitatea, autoîmp linirea, jocul, recrearea etc. T impul liber
constituie o categorie de timp rezultată în urma reamenajării timpului de lucru, a stabilirii de
noi raporturi dintre timpul pentru sine și timpul pentru alții. Un astf el de timp a fost rezultatul
unui șir întreg de lupte sindicale, de reducere a timpului de muncă, de redistribuire a acestuia
în consens cu obiectivele personale. Timpul pentru loisir este rezultatul unui proces istoric
asociat fenomenului civilizației mod erne, de câștigare a unei libertăți mai mare de către
lucrătorul modern, de alocare specifică a unui timp pentru refacere și recreere. Acest timp
devine un interval pentru autoformare, informare, pentru noi practici culturale și artistice . […]
Timpul lib er este un timp derivat, ce rezultă în urma unor reamenajări inteligente ale
timpului general (individual sau general). El nu este un dat, ci un bun câștigat – de individ, de
omenire. Ca să -l avem, trebuie să -l merităm, să ne organizăm existența (sau alții să ne -o
amenajeze) astfel încât să avem cât mai mult timp pentru sine, pentru satisfacții personale,
pentru bucurii spirituale intime. Timpul liber nu este un bun furat, smuls de la alții, ci este un
câștig, obținut pe cont propriu. Ține de fiecare persoa nă în parte să -și dimensioneze spațiul de
timp personal, în fapt – spațiul personal de mișcare și de libertate ” (Cucoș, 2002, pp. 92 -93).
Cu toate acestea, timpul liber al elevilor este limitat de timpul instituționalizat de învățare, de
timpul facultativ de învățare și de celelalte obligații stabilite sau impuse de familie.
Timpul liber poate fi privit sub mai multe aspecte:
o la nivelul vieții cotidiene (intervalul liber de alte o bligații din timpul unei zile),
o la nivelul săptămânii (de obicei sfârșitul să ptămânii, zilele în care nu se
lucrează/învață),
o la nivelul anului (timpul concediilor/vacanțelor).

15
Constantin Cucoș face o pledoarie pentru timpul liber care „este un timp folosit efectiv
pentru sine, în prezent; nu un timp în așteptarea evenimentelor do rite care pot să nu se
întâmple; nici timpul acelui om care nu contenește să spere fără să acționeze. Timpul de sine
și pentru sine, timpul cu adevărat liber este acel timp dominat, utilizat, trăit prin decizii
individual gândite, prin dorința personală de a perfecționa lucruri alese după propria voie,
pentru a umple timpul substanțial care nu se scurge altfel decât în vid. Timpul de sine este
consacrat unor activități motivate, imaginate pe cont propriu, care aduc plăcere și satisfacție.
Timpul de sine est e acel răgaz al reînnoirii sinelui, al îmbogățirii lui împotriva tuturor
automatismelor care duc la sclerozarea ființei. Timpul de sine este un timp al regăsirii de sine,
al experiențelor interioare sporitoare. El înlocuiește principiul randamentului, gene ralizat în
toate gesticulațiile noastre, cu principiul plăcerii, pe n edrept ocultat sau blamat” ( idem ., p. 95).

1.2.3. Timpul de odihnă

Timpul de odihnă reprezintă o necesitate organică și fiziologică pentru refacerea fizică
și psihică a omu lui, iar respectarea limitelor minime ale acestuia conduc la buna funcționare a
organismului.
Pe lângă determinarea biologică, timpul de odihnă are și o determinare socială. „El
este recunoscut ca un drept fundamental al omului, fiindu -i stabilite limite minime admise
social, așa cum sunt stabilite limite maxime pentru timpul de lucru (de muncă). Determinarea
socială a timpului de odihnă se manifestă și prin aceea că, pe lângă ritmurile biologice
(bioritmuri ) ale funcționării organismului, există și ritmu rile sociale ( socioritmuri ), care
reglementează durata și succesiunea activităților umane. Între cele două ritmuri există relații
complexe, de influențare reciprocă, de concordanță sau neconcordanță, iar timpul real de
odihnă se plasează între constrângeri le de ordin biologic și constrângerile de ordin social”

16
(Voiculescu, 2004, p. 261), dar și obișnuințele individuale care determină o dinamică deosebit
de complexă a timpului de odihnă.
Potrivit Florei Voiculescu, „ timpul de odihnă este intervalul de timp s ituat între
încheierea unei perioade de activitate și începerea perioadei următoare (s.a.)” ( idem .,p. 261).
Astfel, timpul de odihnă al elevilor poate fi privit la nivel cotidian (repausul zilnic dintre
momentul terminării activității instituțio nalizate de învățare din ziua respectivă și momentul
începerii programului de școală din ziua imediat următoare), săptămânal (cele două zile
consecutive de repaus de la finalul sptămânii) și anual (vacanțele: perioadele de odihnă
compacte, de lungă durată – de ordinul săptămânilor).
Timpul de odihnă este de două categorii:
a) Timpul de odihnă pasivă , prin somn , realizat de obicei în timpul nopții (somnul
nocturn ) sau după -amiaza (somnul diurn ). Funcționarea normală a organismului
este condiționată de satisface rea trebuinței de somn. „De aceea, respectarea duratei
perioadei normale de somn, pe fondul unui program zilnic rațional de activitate de
odihnă, reprezintă o condiție de maximă importanță pentru dezvoltarea psihică
normală și pentru o evoluție normală și pentru o evoluție școlară încadrată în
parametrii normali ai vâr stei elevului” ( ibidem. , p. 266).
b) Timpul de odihnă activă , realizat în principal prin alternarea activității . „Timpul de
odihnă activă este timpul alocat unui alt gen de odihnă, care nu presup une
suspendarea actvității și a stării de veghe, ci desfățurarea unor activități care au
valențe revitalizante. Desigur, odihna activă este o odihnă relativă (s.a.), ea nu
înlocuiește somnul și nu are efecte asupra stării generale de oboseală, ci asupra
unor tipuri specifice de oboseală (s.a.) care se instalează în anumite momente sau
în anumite etape ale programului zilnic, săptămânal, anual de muncă sau de
învățare” ( ibidem. , p. 275).

17
2.METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1. SCOPUL CERCETĂRII
Cercetare a de față are drept scop identif icarea modului în care elevi proveniți din
medii socio -culturale difer ite își organizează activitățile zilnice . De asemenea, un alt scop al
cercetării îl reprezintă investi garea timpului elevilor de clasa a IV -a dedicat stud iului petrecut
în școală și în afara acesteia . Astfel, microcercetarea de față oferă o perspectivă dublă: analiza
timpului școlar formal, reglementat prin planuri de învățământ, orar etc. și analiza modului în
care elevii răspun cerințelor formale prin pro priile alegeri (sau ale părinților) privitoare la
tipurile de activități școlare și timpul dedicat acestora.

2.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII
În cadrul acestei micro cercetări, am urmărit:
 evaluarea timpului școlar al elevilor de clasa a IV -a;
 evaluarea timpul ui extrașcolar și determinarea conținutului acestuia;
 evaluarea timpului liber și identificarea conținutului acestei secvențe temporale;
 identificarea influențelor reciproce dintre timpul școlar, timpul extrașcolar și timpul
liber;
 realizarea unei anali ze comparative între modului în care elevi proveniți din medii
socio -culturale diferite își organizează activitățile .

18
2.3. IPOTEZA CERCETĂRII

"Ipoteza reprezintă o formă specifică a gândirii științifice care dă posibilitatea trecerii
de la cunoașterea f aptelor la cunoașterea legilor de producere a acestor fapte. Așa cum
precizează Theodore Caplow, «o ipoteză este enunțul unei realități cauzale într -o formă care
permite verificarea empirică»" (Chelcea, 2004, p.50).
Ipoteza de la care am plec at pentru ace astă cercetare este :
Dacă timpul instituțional de învățare este utilizat corespunzător (de către profesori) ,
atunci elevii – indiferent de mediul socio -cultural din care provin – își organizează
bugetul zilnic de timp asemănător/ fără diferențe majore.

2.4. UNIVERSUL CERCETĂRII

“Universul cercetării presupune delimitarea populației căreia îi este specific
fenomenul, sau fenomenele studiate, la un moment dat. Universul unei cercetări se poate
referi la populația globală, la segmente de populație sau la persoane dispersate în diverse
colectivități umane” (Mărginean, 2000, p.111).
În lucrarea de față, universul cercetă rii este format din e levi de clasa a IV -a, proveniți
din mediul rural și urban cărora li s -a aplicat câte un chestionar (ANEXA ), în vederea
surprinder ii modului în care aceștia își gestionează bugetu l de timp. Lotul chestionat este
alcătuit din 3 clase: una din mediul rural (29 de subiecți), o clasă de la un liceu considerat „de
elită” din mediul urban , tipic pentru p eformanțe școlare înalte ale elevilor (34 de subiecți) și o
clasă din mediul urban de la o școală generală „de cartier”, considerată tipică pentru
performanțe școlare de nivel mediu (29 de subiecți) .

19
2.5. METODE ȘI TEHNICI DE CERCETARE – CHESTIONARUL
În domeniul științelor sociale, chestionarul este una dintre cele mai frecvent utilizate
tehnici de cercetare.
După cum afirmă Septimiu Chelcea, "chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și,
corespunzător, un instrument de investigare constând dintr -un ansamblu de întrebări scrise și,
eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către
operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate
răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris" (2004, p. 105).
Chestionarul face parte, alături de interviu, din metoda anchetei. Prin această metodă
se urmărește cunoașterea opiniilor, motivelor, intereselor, opțiunilor diferitelor categorii de
subiecți despre obiectul cercetării.
Pentru ad unarea informațiilor necesare am elaborat un chestio nar (ANEXA) adresat
elevilor de clasa a IV-a, alcătuit din 15 itemi. Întrebările urmăresc obținerea unor informații
legate de cea mai dificilă zi a subiecților din cursul unei săptămâni și motiv ele care o fac să
fie cea mai grea . De asemenea, întrebările se r eferă la activitățile pe care le desfășoară elevii
zilnic și săptămânal, cum reușesc să -și gestioneze timpul școlar, timpul liber și pe cel de
odihnă .
Datorită faptului că scopul principal al aplicării chestionarelor a fost colectarea de
informații concrete despre modul în care este alocat timpul elevilor în cadrul unei zile sau
unei săptămâni, majoritatea itemilor sunt întrebări de date factuale. Astfel, c hestionarul
conține o întrebare închi să, una precodificată multiplu, 8 deschise (dar care necesită
răspunsuri scurte și clare) și 5 întrebări bifurcate, ce necesită argumentare (cel mai des aceasta
fiind precodificată multiplu) .

20
2.6.ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

2.6.1. C hestionare e levi mediul rural
Chestionarul descris în subcapitolul anterior a fost aplicat unui număr de 29 de elevi
proveniți din mediul rural care fac parte dintr -o clasă a IV -a a unei școli de la ei din localitate.
62,07 % dintre respondenți sunt de sex feminin și restul de 37,93 % de sex masculin.
În proprție de 93,10% subiecții au vârsta de 10 ani, existând în acest lot doar un
subiect de 9 ani și unul de 12 ani.
Întrebați care dintre zilele din cursul săptămânii este cea mai difici lă pentru ei,
respondenții au ales conform tabelului următor:

Cea mai dificilă zi din cursul săptămânii
ZIUA NUMĂRUL DE ELEVI PROCENTUL
LUNI 12 41,38%
MARȚI 1 3,45%
MIERCURI 2 6,90%
JOI 10 34,48%
VINERI 3 10,34%
Tabel ul 1

21

024681012
NUMĂRUL DE ELEVICea mai dificilă zi din cursul săptămânii
LUNI
MAR ȚI
MIERCURI
JOI
VINERI
Figura 2

Menționăm că unul dintre elevi a optat pentru ziua de sâmbătă.
Motivațiile alegerilor subiecților au fost următoarele:
 Mai multe ore la școală și un program mai încărcat – 16 subiecți
 Materii grele (istorie sau engleză) – 6 subiecți
 Dificultatea readaptării după week -end (desigur, este valbil în cazul elevilor
care au ales ziua de luni) – 6 subiecți.
Motiva ție cea mai dificil ă zi
57,14%21,43%21,43%
PROCENTDUPĂ WEEK-END
MATERII GRELE
PROGRAM ÎNCĂRCAT
Figura 3

22
Cea de -a doua întrebare a chestionarului a vizat timpul de odihnă prin somn nocturn al
elevilor din cursul săptămânii. Subiecții au menționat ora la care se trezesc și cea la care se
culcă de obicei. Astfel, orele de trezire ale respondențiolor sunt: între 6 și 6.30 – 7 elevi
(24,14%), între 6.45 și 7 – 19 elevi (65,52%) și la 7.30 – 3 elevi (10,34%). În ceea ce privește
orele la care subiecții se culcă, acestea se încadrează în intervalul orar 21 – miezul nopții,
astfel: între 21 și 21 .30 – 20 de elevi (68,97%), între 22 și 22.30 – 6 elevi (20,69%) , restul de
3 elevi (10,34%) culcându -se în intervalul 23 -00.
24,14%65,52%
10,34%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%
PROCENTOra de trezire
ÎNTRE 6 ȘI 6.30 ÎNTRE 6.45 ȘI7 LA 7.30
68,97%
20,69%10,34%
0,00%50,00%100,00%
PROCENTOra de culcare
ÎNTRE 21 ȘI 21.30 ÎNTRE 22 ȘI 22.30 ÎNTRE 23 ȘI 00

Figura 4 Figura 5
Din datele colectate la această întrebare, am putut deduce numărul de ore pe care elevii
le alocă somnului nocturn. Acestea se încadrează între 6 și 10,5 ore, după cum se poate
observa în Tabe lul 2.
Numărul de ore de somn nocturn
Nr. ore 6 7,5 8 8,5 9 9,5 10 10,5
Nr.
elevi 1 1 2 3 4 6 10 2
Procent 3,45% 3,45% 6,90% 10,34% 13,79% 20,69% 34,48% 6,90%
Tabel ul 2

23

3,45% 3,45%6,90%10,34%13,79%20,69%34,48%
6,90%
0,00%5,00%10,00%15,00%20,00%25,00%30,00%35,00%Numărul de ore de somn nocturn
6 h
7,5 h
8 h
8,5 h
9 h
9,5 h
10 h
10,5 hFigura 6
În ceea ce privește somnul diurn (vezi Figura 7 ), cei mai mulți respondenți (82,76%)
nu obișnuiesc să doarmă în timpul zilei, doar 5 (17,24%) dintre aceștia reușind să doarmă câte
2 ore pe zi. Motivațiile celor 24 de elevi care nu dorm în timpul zilei sunt:
 Nu simt nevoia – 18 subiecți
 Nu au timp – 3 subiecți
 Nu pot – 2 subiecți
 Stă pe Facebook – 1 subiect.

24

Somnul diurn
17,24%
82,76%DA
NU Figura 7
Participarea la programul de școală potrivit orarului le ocupă subiecților între 4 sau 5
ore pe zi.
În ceea ce privește segmentul de timp liber , resp ectiv timpul aflat la dispoziția elevului
între cele două constrângeri majore: timpul instituționalizat de învățare și timpul necesar
odihnei prin somn, li s -a cerut subiecților să se gândească la o zi obișnuită de școală și să
precizeze timpul minim și ma xim care le ocupă următoarele activități:
 Efectuarea temelor pentru acasă
 Alte activ ități de învățare legate de școală, dar care nu sunt impuse de
învățătoare/profesori (studii, lectură, meditații)
 Vizionare TV
 Lucrul la calculator/laptop/tabletă (navigare pe Internet, jocuri, muzică, rețele de
socia lizare etc.)
 Diverse sarcini de muncă în familie (lucrul în gospodărie, cumpărături etc.)
 Activități recreative liber alese (sport, muzică, plimbări, filme etc.)
 Masă și igienă personală.

25
Timpul alocat activităț ilor dintr -o zi obișnuită de școală
Timpul alocat activităților dintr -o zi obișnuită de școală – exprimat în ore/zi
Efectuarea
temelor Alte activ ități
de învățare
legate de
școală,
neimpuse Vizionare
TV
Lucrul la
calculator/
laptop/ tabletă Diverse sarci ni de
muncă în familie Activități
recreative liber
alese Masă și igienă
personală Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
<1 h 1 0 9 0 2 0 11 <1 h 18 <1 h 8 <1 h 6
1-2 h 14 <1 h 11 <1 h 11 <1 h 3 1-2 h 9 1-2 h 6 1-2 h 17
1-3 h 3 1-2 h 5 1-2 h 8 1-2 h 9 2-3 h 1 2-3 h 11 2-3 h 4
2-3 h 5 1-3 h 1 2-3 h 3 2-3 h 3 4-5 h 1 3-4 h 3 2-4 h 1
2-4 h 3 2-3 h 1 2-5 h 1 3-4 h 1 6-7 h 1 5-7 h 1
3-4 h 2 3-4h 1 4-5 h 1 5-6 h 1
2-5 h 1 5-6h 1 6-8 h 1 9-12 h 1
9-10 h 1
Tabelul 3
Toți elevii chestionați sunt nevoiți să se pregătească pentru școală și în week -end,
timpul din zil ele de școală nefiind suficient, însă timpul alocat acestei activități diferă: 8
respondenți alocă mai puțin de o oră, 8 respondenți între o oră și 2 ore, i ar restu l de 13 alocă
între 3 și 4 ore.
Timpul alocat temelor în week-end
27,59
27,5944,82MAI PUȚIN DE 1H
1-2 H
3-4 H

Figura 8

26
Spre deosebire de elevii din mediul urban, n iciunul dintre elevii din mediul rural
chestionați nu parti cipă la after school .
Printre activitățile de învățare desfășurare în a fara celor școlare, se regăsesc:
 Meditații la matematică/ limba română – 2 subiecți
 Învățarea în particular a limbii engleze – 3 subiecți
 Învățarea pianului – 1 subiect
 „Mâini îndemânatice” (cel mai probabil un opțional la nivelul clasei, dat fiind numărul
mare de respondenți care au menționat această activitate ) – 10 subiecți
 Alte activiăți precum: canto, creație literară, pictu ră, dansuri – 4 subiecți (câte unul la
fiecare activitate).
Cei mai mulți dintre elevii care au asemene activități (8) petrec o si ngură oră săptămânal
desfășurându -le, 4 elevi petrec 2 -3 ore, unul 6 ore și unul 8 ore.
Considerăm important de menționat faptul că aproape jumătate dintre respondenți
(44,83%) nu desfățoară activități de învățare extrașcolare de niciun fel.
La capitolul tehnologie digitală, doar 27,59% dintre subiecții chestionați se declară
utilizatori frecvenți ai acesteia, în timp ce 72,41% o utilizează ocazional.
Utilizator frecvent al tehnologiei digitale
28%
72%DA
NU
Figura 9

27
Deși părinții din societatea actuală se plâng de faptul că cei mici petrec foarte mult
timp utilizând noile media, lotul cercetat declară că acest tip de activ itate le răpește destul de
puțin timp din bugetul săptămânal, respectiv: 1 oră – 9 subiecți, 2 ore – 6 subiecți, 3 ore – 3
subiecți, 10 ore – 1 subiect, 12 ore – 1 subiect, 22 de ore – 1 subiect.
Dintre activitățile realizate la calculator, ierarhia celor bifate de respondenți este
următoarea:
– jocuri – 62,07%
– softuri educaționale – 51,72%
– navigare Internet – 41,38%
– rețele de socializare – 37,93%.
62,07%51,72%37,93%41,38%
0,00%10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00% 70,00%jocurirețele de socializareActivită ți desf ășurate la calculator
Figura 10
În proporție de 93,10% elevii lotului chestionat au timp să se și joace într -o zi
obișnuită de școală. Timpul pe care ei îl alocă acestei activități variază între 10 minute și 4
ore, cu o medie de 2 -3 ore (vezi Figura 11 ).

28

Timp petrecut la joacă
20,69%44,83%24,14%3,45%
0,00% 5,00%10,00% 15,00% 20,00% 25,00% 30,00% 35,00% 40,00% 45,00% 50,00%1 ORĂ SAU MAI PU ȚIN2 ORE3 ORE4 ORE Figura 11
Potrivit răspunsurilor subiecților, aceștia petrec cu părinții: 1 -2 ore – 8 subiecți, 3 -4
ore – 10 subiecți, 5 -6 ore – 5 subiecți, 7 -8 ore – 4 subiecți, 20 de ore – 1 subiect. Deși
întrebarea menționa că este vor ba despre timpul efectiv în care interacționează cu părinții, este
greu de crezut că un elev poate interacționa cu părinții 20 de ore într-o zi dacă luăm în calcul
timpul pe trecut dormind și mergând la școală fără să mai punem la socoteală și celelalte
activități.
Majoritatea subiecților, 86,21%, consideră că se confruntă cu problema crizei de timp,
iar această problemă este rezolvată în mare măsură pe seama duratei timpului de somn. Astfel:
 36% dintre elevi declară că se trezesc mai devreme;
 32% dintre el evi declară că se culcă mai târziu
 32% dintre elevi renunță la diverse activități: la joacă – 7 subiecți și la mâncat – 1
subiect.
De asemenea, toți elevii chestionați se simt în anumite momente foarte obosiți. Cel
mai mult starea de oboseală este resimțită î n timpul zilei dimineața (41,38%) și seara
(58,62%), iar în cursul unei săptămâni la începutul (55,17%) și la sfârșitul (13,79%) acesteia
(vezi Tabelul 4 ).

29
Starea de oboseală resimțită de elevi

Număr
răspunsuri

DA

NU Dacă da, atunci:
În cursul zilei În cursul săptămânii
Dimineața După
amiaz a Seara La
începutul
săptămânii La
mijlocul
săptămânii La
sfârșitul
săptămânii
29 0 12 0 17 16 0 4
Tabelul 4

2.6.2 . Chestionare elevi mediul urban liceu „de elită”
Chestionarul a fost aplicat unui număr de 34 de elevi care fac parte dintr -o clasă a IV -a
a un ui liceu considerat „de elită” din mediul urban . Cei mai mulți respondenți (91,18%)
provin din mediul u rban, doar 3 (8,82%) locuind în mediul rural.
În această clasă băieții sunt majoritari, form ând aproximativ două treimi din totalul
elevilor din clasă (67,65 %), restul de o treime (32 ,93%) fiind fete .
În prop orție de 85,29 % subiecții au vârsta de 10 an i, existând în acest lot și 5 subiecți
de 9 ani.
Întrebați care dintre zilele din cursul săpt ămânii este cea mai difici lă pentru ei,
respondenții au ales conform tabelului următor:

30
Cea mai dificilă zi din cursul săptămânii
ZIUA NUMĂRUL DE ELEVI PROCENTUL
LUNI 8 23,53 %
MARȚI 6 17,65 %
MIERCURI 5 14,71 %
JOI 13 38,24 %
VINERI 2 5,88%
Tabel ul 5
051015
NUMĂRUL DE ELEVICea mai dificilă zi din cursul săptămânii
LUNI
MAR ȚI
MIERCURI
JOI
VINERI

Figura 12

Menționăm că unul dintre elevi a optat pentru ziua de sâmbătă , motivând că în aceste zile are
turnee și meciuri de fotbal, iar pentru 3 subiecți (8,82%) niciuna dintre zilele săptămânii nu
este dificilă. De asemen ea, 3 subiecți au optat pentru zilele de marți și joi deoarece în aceste
zile au în orar materii neplăcute (istorie și engleză).
Motivațiile alegerilor subiecților au fost următoarele:
 Mai multe ore la școală și un program mai încărcat (cu meditații sau
antrenamente sportive) – 18 subiecți ;

31
 Materii grele/neplăcute (istorie sau engleză) – 9 subiecți ;
 Dificultatea readaptării după week -end (desigur, este val abil în cazul elevilo r
care au ales ziua de luni) – 2 subiecți;
 Multe teme de pregătit pentru a doua zi – 1 subiect.
Motiva ție cea mai dificil ă zi
52,94%26,47%5,88%2,94%
0,00%10,00% 20,00% 30,00% 40,00% 50,00% 60,00%PROCENTMULTE TEME
DUPĂ WEEK-END
MATERII GRELE
PROGRAM ÎNCĂRCAT
Figura 13

Cea de -a doua întrebare a chestionarului a vizat timpul de odihnă prin somn nocturn al
elevilor din cursul săptămânii. Subiecții au menționat ora la care se trezesc și cea la care se
culcă de obicei. Astfel, orele de trezire ale respondențiolor sunt: între 6 și 6.30 – 22 elevi
(64,71%) și între 6.45 și 7 – 12 elevi (35,29%) . În ceea ce privește orele la care subiecții se
culcă, acestea se încadrează în intervalul orar 20 – 23, astfel: între 20 și 20.3 0 – 4 elevi
(11,76 %), între 21 și 21.30 – 11 elevi (32,35%), între 22 și 22.30 – 17 elevi (50%), restul de 2
elevi (5,88 %) culcându -se la ora 23 .

32

64,71%
35,29%
0,00%20,00%40,00%60,00%80,00%
PROCENTOra de trezire
ÎNTRE 6 ȘI 6.30 ÎNTRE 6.45 ȘI 7
11,76%32,35%50,00%
0,00%20,00%40,00%60,00%
PROCENTOra de culcare
ÎNTRE 20 ȘI 20.30 ÎNTRE 21 ȘI 21.30 ÎNTRE 22 ȘI 22.30 LA 23
Figura 14 Figura 15
Din datele colect ate la această întrebare, am putut deduce numărul de ore pe care elevii
le alocă somnului noctur n. Acestea se încadrează între 7,5 și 11 ore, după cum se poate
observa în Tabelul 6.
Numărul de ore de somn nocturn
Nr. ore 7,5 8 8,5 9 9,5 10 11
Nr. elevi 3 7 6 12 4 1 1
Procent 8,82% 20,59% 17,65% 35,29% 11,76% 2,94% 2,94%
Tabel ul 6
8,82%20,59%17,65%35,29%
11,76%
2,94% 2,94%
0,00%10,00%20,00%30,00%40,00%Numărul de ore de somn nocturn
7,5 h
8 h
8,5 h
9 h
9,5 h
10 h
11 h
Figura 16

33
În ceea ce privește somnul diurn (vezi Figura 17), cei mai mulți respondenți (91,18 %)
nu obișnuiesc s ă doarmă în timpul zilei, doar 3 (8,82 %) dintre aceștia reușind să doarmă câte
1-2 ore pe zi. Motivațiile celor 31 de elevi care nu dorm în timpul zilei sunt:
 Nu simt nevoia – 24 subiecți
 Nu au timp – 7 subiecți
Somnul diurn
8,82%
91,18%DA
NU
Figura 7

Participarea la programul de școală potrivit ora rului le ocupă subiecților 4 sau 5 ore pe zi.
În ceea ce privește segmentul de timp liber , respectiv timpul aflat la dispoziția elevului
între cele două constrângeri majore: timpul instituționalizat de învățare și timpul necesar
odihnei prin somn, li s -a cerut subiecților să se gândească la o zi obișnuită de școală și să
precizeze timpul minim și maxim care le ocupă următoarele activități: efectuarea temelor
pentru acasă ; alte activ ități de învățare legate de școală, dar c are nu sunt impuse de
învățătoare/profesori (studii, lectură, meditații) ; v izionare TV ; l ucrul la
calculator/laptop/tabletă (navigare pe Internet, jocuri, muzică, rețele de sociaizare etc.) ;
diverse sarcini de muncă în familie (lucrul în gospodărie, cumpăr ături etc.) ; activități
recreative liber alese (sport, muzică, plimbări, filme etc.) ; masă și igienă personală. Timpul
alocat de către subiecți acestor activități poate fi observat în Tabelul 7 .

34
Timpul alocat activităților dintr -o zi obișnuită de școală
Timpul alocat activităților dintr -o zi obișnuită de școală – exprimat în ore/zi
Efectuarea
temelor Alte activ ități
de învățare
legate de
școală,
neimpuse Vizionare
TV
Lucrul la
calculator/
laptop/ tabletă Diverse sarcini de
muncă în familie Activități
recreative liber
alese Masă și igienă
personală Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. Elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
<1 h 18 0 9 0 2 <1 h 15 <1 h 22 <1 h 6 <1 h 25
1-2 h 13 <1 h 2 <1 h 15 1-2 h 8 1-2 h 9 1-2 h 10 1-2 h 7
2-3 h 3 1-2 h 13 1-2 h 11 2-3 h 8 2-3 h 2 2-3 h 10 2-3 h 1
2-3 h 5 2-3 h 7 3-4 h 2 2-4 h 1 3-4 h 5 3-4 h 1
2-4 h 2 4-6 h 1 3-5 h 3
3-4h 1
5-6h 1
Tabelul 7
Doar o treime dintre elevii chestionați (35,29%) sunt nevoiți să se pregătească pentru
școală și în week -end, timpul din zilele de școală nefiind suficient, restul (64,71%) nu își
ocupă sfârșitul săptămânii cu pregătirea pentru școală. T impul alo cat acestei activități diferă:
6 respondenți alocă 1 -2 ore, 2 respondenți 3 ore, iar restu de 4 alocă între 4 și 5 ore.
Timpul alocat temelor în week-end
50%
17%33%1-2 ORE
3 ORE
4-5 ORE

Figura 18

35
În ceea ce privește programul de after school, acesta este frecventat de doar 2
respondenți (5,88%), majoritatea (94,12%) nepa rticipând la acest program. Celor care merg la
after school, acesta le răpește 1 -2 ore zilnic.
Printre activitățile de învățare desfășurare în afara celor școlare, se regăsesc:
 Meditații la : matematică – 17 subiecți, limba română – 6 subiecți și informatic ă – 1
subiect;
 Învățarea în particular a limbii : engleze – 23 de subiecți și germană – 3 subiecți;
 Învățarea unui instrument muzical: pian – 6 subiecți și chitară – 1 subiect ;
 Alte activi tăți sportive – 19 subiecți sau artistice (precum: teatru, balet) – 4 subiecți .
Timpul petrecut săptămânal de elevi cu asemene activități diferă considerabil . Astfel, pentru 3
subiecți activitățile de învățare extrașcolare durează 1 -2 ore, pentru 7 subiecți durează 2 -3 ore,
pentru 3 subiecți 4 ore, alți 3 elevi petrec în a cest sens 6 -7 ore, 10 subiecți 8 -9 ore, 5 subiecți
10-12 ore și câte un subiect 15, 16 și 21 de ore.
Considerăm important de menționat faptul că doar 2 elevi nu desfățoară activități de
învățare extrașcolare de niciun fel.
La capitolul tehno logie digital ă, 73,53 % dintre subiecții chestionați se declară
utilizatori frecvenț i ai acesteia, în timp ce 26,47 % o utilizează ocazional.
Utilizator frecvent al tehnologiei digitale
74%26%
DA
NU
Figura 19

36
Lotul cercetat declară că acest tip de activ itate le răpește din bugetul săptămâ nal: 1-2
ore – 7 subiecți, 2 -3 ore – 2 subiecți, 4 -5 ore – 8 subiecți, 7 -9 ore – 10 subiecți și câte 1
subiect 12 ore, 14 ore, 16 ore, 23 de ore, 24 de ore și 28 de ore .
Dintre activitățile realizate la calculator, ierarhia celor bifate de către responde nți este
următoarea:
– Jocuri – 94,12 %
– Rețele de socializare – 47,06%
– Navigare Internet – 41,18%
– Softuri educaționale – 17,65 %
– Vizionare you -tube – 26,47 %.
94,12%17,65%47,06%41,18%26,47%
jocurisofturi educaționalerețele de socializarenavigare Internetvizionare YouTubeActivități desfășurate la calculator
Figura 2 0
În proporție de 73,53 % elevii chestionați au timp să se și j oace într -o zi obișnuită de
școală. Timpul pe care ei îl alocă acestei ac tivități variază între mai puțin de o oră și 6 ore, cu
o medi e de 2 ore (vezi Figura 2 1).

37

Timp petrecut la joacă
20,59%26,47%23,53%2,94%2,94%
MAI PU ȚIN DE O OR Ă1-2 ORE2-3 ORE4 ORE5-6 ORE Figura 2 1
Potrivit răspunsurilor subiecților, aceștia petrec cu părinții: mai puțin de 30 de minute
– 3 subiecți, 1 -2 ore – 3 subiecți, 2 -3 ore – 6 subiecți, 4 -5 ore – 8 subiecți, 6 ore – 2 subiecți,
7-8 ore – 4 subiecți, 10-11 ore – 2 subiecți, toată ziua – 5 subiecți . Deoarece întrebarea
menționa că este vo rba despre timpul efectiv în care interacționează cu părinții, răspunsurile
de forma „toată ziua” nu pot fi luate în calcul.
Două treimi dintre elevii chestionați, 67,35 %, consideră că se confruntă cu problema
crizei de timp, iar această problemă este rez olvată în mare măsură pe seama duratei timpului
de somn. Astfel:
 34,78 % dintre elevi declară că se trezesc mai devreme;
 30,43 % dintre elevi declară că se culcă mai târziu ;
 34,78 % dintre elevi renunță l a diverse activități: la joacă 2 subiecți, la calculat or 2
subiecți, la activitățile sportive 2 subiecți, la vizionarea TV 1 subiect și la meditații 1
subiect;
 17,39% dintre elevi rezolvă criza de timp grăbind u-se.
De asemenea, majoritatea elevilor chestionați (88,24% ) se simt în anumite momente
foarte obosiț i. Cel mai mult starea de oboseală este resi mțită în timpul zilei seara (46,67 %),
iar în cursu l unei săptămâni la începutul (46,67%) acesteia (vezi Tabelul 8).

38
Starea de oboseală resimțită de elevi

Număr
răspunsuri

DA

NU Dacă da, atunci:
În cur sul zilei În cursul săptămânii
Dimineața După
amiaz a Seara La
începutul
săptămânii La
mijlocul
săptămânii La
sfârșitul
săptămânii
30 4 9 12 14 14 11 11
Tabelul 8

2.6.3. C hestionare elevi mediul urban școală „de cartier”
Chesti onarul a fost aplicat unui lot de 29 de elevi care fac parte dintr -o clasă a IV -a a
unei școli generale considerată de nivel mediu de pregătire din mediul urban. Cei mai mulți
respondenți (86,21%) provin din mediul urban, doar 4 (13,79%) respondenți locuind în
mediul rural.
În această clasă proporția împărțirii pe criteriul sexului este aproximativ egal ă: sunt 14
băieți (48,28% din totalul elevilor clasei) și 15 fete (51,72% din totalul elevilor clasei).
89,66% dintre subiecții au vârsta de 10 ani, existând în acest lot și câ te un subiect de 9
ani, 11 a ni, respectiv 12 ani.
Întrebați care dintre zilele din cursul săptămânii este cea mai difici lă pentru ei,
respondenții au ales conform tabelului următor:

39
Cea mai dificilă zi din cursul săptămânii
ZIUA NUMĂRUL DE ELEVI PROCENT UL
LUNI 9 31,03 %
MARȚI 2 6,90%
MIERCURI 10 34,48 %
JOI 6 20,69 %
VINERI 1 3,45%
Tabel ul 9
0246810
NUMĂRUL DE ELEVICea mai dificilă zi din cursul săptămânii
LUNI
MAR ȚI
MIERCURI
JOI
VINERI

Figura 22

Menționăm că unul dintre elevi a optat pentru ziua de duminică .
Motivațiile alegerilor subiecților au fost următoarele :
 Mai multe ore la școală și un program mai încărcat cu alte activități – 16
subiecți
 Materii grele – 2 subiecți

40
 Dificultatea readaptării după week -end (desigur, este val abil în cazul elevilo r
care au ales ziua de luni) – 5 subiecți
 Teme multe pentru ziua următoare – 5 subiecți
 Oboseala acumulată după o săptămână de școală (în cazul alegerii zilei de
vineri) – 1 subiect.
Motiva ție cea mai dificil ă zi
55,17%6,90%17,24%3,45%17,24%
PROCENTTEME
ACUMULARE OBOSEALĂ
DUPĂ WEEK-END
MATERII GRELE
PROGRAM ÎNCĂRCAT
Figura 23
Cea de -a doua întrebare a chestionarului a vizat timpul de odihnă prin somn nocturn al
elevilor din cursul săptămânii. Subiecții au menționat ora la care se trezesc și cea la care se
culcă de obicei. Astfel, orele de trezire ale respondențiolor sunt: la 5.30 – 1 elev (3,45%), între
6 și 6.30 – 7 elev i (24,14%), între 6.45 și 7 – 14 elevi (48,28%) și la 7.30 – 7 elevi (24,14 %).
În ceea ce privește orele la care subiecții se culcă, acestea se încadrează în intervalul orar 21 –
miezul nopții, astfel: între 21 și 21.30 – 8 de elevi (27,59%), între 22 și 22.30 – 13 elevi
(44,83%), restul de 8 elevi (27,59 %) culcându -se în intervalul 23 -00.
3,45%24,14%48,28%
0,00%20,00%40,00%60,00%
PROCENTOra de trezire
LA 5.30 ÎNTRE 6 ȘI 6.30
ÎNTRE 6.45 ȘI7 LA 7.30
27,59%44,83%
27,59%
0,00%20,00%40,00%60,00%
PROCENTOra de culcare
ÎNTRE 21 ȘI 21.30 ÎNTRE 22 ȘI 22.30 ÎNTRE 23 ȘI 00

Figura 24 Figura 25

41
Din datele colectate la această întrebare, am putut deduce numărul de ore pe care elevii
le alocă somnului nocturn. Acestea se încadrează între 6 ,5 și 11 ore, după cum se poate
observa în Tabelul 10.
Numărul de ore de somn nocturn
Nr. ore 6,5 7 7,5 8 8,5 9 9,5 10 10,5 11
Nr.
Elevi 1 4 2 3 6 6 3 10 1 1
Procent 3,45% 13,79% 6,90% 10,34% 20,69% 20,69% 10,34% 34,48% 3,45% 3,45
%
Tabel ul 10
3,45%13,79%
6,90%10,34%20,69% 20,69%
10,34%34,48%
3,45% 3,45%Numărul de ore de somn nocturn
6,5 h
7 h
7,5 h
8 h
8,5 h
9 h
9,5 h
10 h
10,5 h
11 h
Figura 26
În ceea ce privește somnul diurn (vezi Figura 27), cei mai mulți respondenți (72,41 %)
nu obișnuiesc s ă doarmă în timpul zilei, doar 8 (27,59 %) dintre aceștia reușind să doarmă câte
1-2 ore pe zi. Moti vațiile celor 21 de elevi care nu dorm în timpul zilei sunt:
 Nu simt nevoia – 14 subiecți
 Nu au timp – 7 subiecți .

42

Somnul diurn27,59%
72,41%DA
NU Figura 27
Participarea la programul de școală potrivit orarului le ocupă subiecților 4 sau 5 ore pe
zi.
În ceea ce privește segmentul de timp liber , respectiv timpul aflat la dispoziția elevului
între cele două constrângeri majore: timpul instituționalizat de învățare și timpul necesar
odihnei prin somn, li s -a cerut subiecților să se gândească la o zi obișnuită de școală și să
precizeze timpul minim și maxim care le ocupă următoarele activități: efectuarea temelor
pentru acasă ; alte activ ități de învățare legate de școală, dar care nu sunt impuse de
învățătoare/profesori (studii, lectură, medita ții); v izionare TV ; l ucrul la
calculator/laptop/tabletă (navigare pe Internet, jocuri, muzică, rețele de sociaizare etc.) ;
diverse sarcini de muncă în familie (lucrul în gospodărie, cumpărături etc.) ; activități
recreative liber alese (sport, muzică, plimb ări, filme etc.) ; masă și igienă personală.
Timpul alocat activităților dintr -o zi obișnuită de școală
Timpul alocat activităților dintr -o zi obișnuită de școală – exprimat în ore/zi
Efectuarea
temelor Alte activtăți
de învățare
legate de
școală,
neimpuse Vizionare
TV
Lucrul la
calculator/
laptop/ tabletă Diverse sarcini de
muncă în familie Activități
recreative liber
alese Masă și igienă
personală Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
Perioad a
Nr. elevi
Perioada
Nr. elevi
1-2 h 8 0 2 <1 h 7 <1 h 8 <1 h 9 1-2 h 7 <1 h 9
2-3 h 4 1-2 h 8 1-2 h 8 1-2 h 4 1-2 h 5 2-3 h 5 1-2 h 6
2-4 h 1 1-3 h 3 1-3 h 2 2-3 h 5 1-3 h 3 1-3 h 2 1-3 h 1
3-5 h 4 2-3 h 2 12 h 1 2-4 h 2
10 h 1
Tabelul 11

43
Menționăm faptul că din acest lot de subiecți, doar 18 au avut răspunsuri valide la întrebarea
descrisă anterior. Ceilalți au bifat minim sau maxim fără a preci za numărul de ore sau nu au
răspuns deloc.
Dintre elevii chestionați , 21 sunt nevoi ți să se pregătească pentru școală și în week –
end, timpul din zilele de școală nefiind suficient, însă timpul alocat acestei activități diferă: 8
respondenți alocă 1 -2 ore, 7 respondenți între 2 și 4 ore, 3 respondenți 5 ore, unul 9 ore și unul
11 ore.
Timpul alocat temelor în week-end
40%
35%15%5%5%
1-2 H
2-4 H
5 H
9 H
11H

Figura 28
În ceea ce privește programul de after school, acesta este frecventat de 12 respondenți
(41,38%), în timp ce 15 respondenți (51,27%) nu participă la acest program. Celor care merg
la after school, acesta le răpește 2 -3 ore zilnic.
Printre activitățile de învățare desfășurare în afara celor școlare, se regăsesc:
 Meditații la: matematică – 7 subiecți, limba română – 4 subiecți și m uzică – 1 subiect;
 Învățarea în particular a limbii: engleze – 20 de subiecți și coreană – 1 subiect;
 Învățarea unui instrument muzical: chitară – 1 subiect;

44
 Alte activi tăți sportive – 11 subiecți sau artistice (precum: pictură, muzică, dans) – 5
subiecți.
Timpul petrecut săptămânal de elevi cu asemene a activități diferă considerabil. Astfel,
pentru 9 subiecți activitățile de învățare extrașcolare durează 2 -3 ore, pentru 3 subiecți
durează 5 ore, pentru 5 subiecți 7 ore, alți 2 elevi petrec în acest sens 8 ore, 2 subiecți 12 ore
și 1 subiect 18 de ore.
Considerăm important de menționat faptul că doar 5 elevi din acest lot nu desfăș oară
activități de învățare extrașcolare de niciun fel.
La capitolul tehno logie digitală, 34,48 % dintre subiecții chestionați se declară
utilizatori frecvenț i ai acesteia, în timp ce 65,53 % o utilizează ocazional.
Utilizator frecvent al tehnologiei digitale
34%
66%DA
NU
Figura 29
Lotul cercetat d eclară că utilizarea noilor media le răpește destul de puțin timp din
bugetul săptămânal, resp ectiv: 1 oră – 3 subiecți, 2 ore – 10 subiecți, 3 ore – 6 subiecți, 7 ore
– 1 subiect, 8 ore – 1 subiect, 1 2 de ore – 1 subiect.
Dintre activitățile realizate la calculator, ierarhia celor bifate de respondenți este
următoarea:
– jocuri – 68,97 %
– navigare Internet – 27,59%

45
– softuri educaționale – 13,79 %
– rețele de socializare – 10,34 %
– ascultat muzică – 3,45%
– sistem e – 3,45% .
68,97%13,79%10,34%27,59%3,45%3,45%
jocurirețele de socializareascultat muzicăActivită ți desf ășurate la calculator
Figura 3 0
În proporție de 86,21 % elevii din acest lot au timp să se și joace într -o zi obișnuită de
școală. Timpul pe care ei îl alocă ace stei activități variază între 30 de minute și 8 ore, cei mai
mulți jucându -se mai puțin de o oră (vezi Figura 3 1).
Timp petrecut la joacă
48,28%17,24%10,34%3,45%3,45%
MAI PU ȚIN DE 1 OR Ă1-2 ORE3 ORE5 ORE6-8 ORE
Figura 3 1

46
Potrivit răspunsurilor subiecților, aceștia petrec cu părinții: 1 -2 ore – 12 subiecți, 3 -4
ore – 7 subiecți, 5 ore – 4 subiecți, 12 ore – 1 subiect, 15 de ore – 1 subie ct, toată ziua – 1
subiect . Deși întrebarea menționa că este vorba despre timpul efectiv în care interacționează
cu părinții, este greu de crezut că un elev poate interacționa cu părinț ii 12 ore sau mai mult
într-o zi.
62,07% dintre respondenți consideră că se confruntă cu problema crizei de timp, iar
această problemă este rezolvată în mare măsură pe seama duratei timpului de somn. Astfel:
 66,67 % dintre elevi declară că se trezesc mai devreme;
 11,11 % dintre elevi declară că se culcă mai târziu
 22,22 % dint re elevi renunță l a diverse activități: la joacă 2 subiecți, la plimbări 1
subiect și la calculator 1 subiect.
De asemenea, majoritatea elevilor chestionați (93,10%) se simt în anumite momente
foarte obosiți. Cel mai mult starea de oboseală este resimțită în tim pul zilei seara (44,44 %),
iar în cursul unei săptămâni la începutul acesteia (25,93%). Datele privitoare la starea de
oboseală a elevilor pot fi observate în Tabelul 12.
Starea de oboseală resimțită de elevi

Număr
răspunsuri

DA

NU Dacă da, atu nci:
În cursul zilei În cursul săptămânii
Dimineața După
amiaz a Seara La
începutul
săptămânii La
mijlocul
săptămânii La
sfârșitul
săptămânii
22 2 9 9 12 7 5 6
Tabelul 12

47
2.6.4. Analiză comparativă
În urma aplicării chestionarului (ANEXA) lotur ilor de subiecți aparținând unor medii
socio -culturale diferite, se pot compara bugetele de timp ale acestora pentru a observa
asemănăr ile și deosebirile și a putea verifica ipoteza de la care am pornit.
Cele 3 loturi cercetate vor fi denumite în acest su bcapitol astfel:
 Rural – lotul de elevi din mediul rural,
 Urban liceu – lotul de elevi din mediul urban de la liceul considerat „de elită”,
 Urban școală – lotul de elevi din mediul urban de la școala considerată „de cartier”.
Prima întrebare a chestionar ului a avut ca scop determinarea zilei din cursul
săptămânii care îi solicită cel mai mult pe respondenți. Dacă în mediul rural cea mai grea zi
este cea de luni pentru cei mai mulți subiecți, pentru lotul Urban liceu ziua de joi este mai
dificilă, în timp ce subiecții Urban școală au optat în cea mai mare parte pentru ziua de
miercuri. O asemănare între cele 3 loturi chestionate este dificultatea zilei de luni, care a fost
a doua clasată în ierarhia respondenților din mediul urban, alegere motivată de gre utatea
reacomodării la programul de școală după zilele libere de la finalul săptămânii.

01020304050
LUNI MAR ȚI MIERCURI JOI VINERICEA MAI DIFICILĂ ZI DIN CURSUL SĂPTĂMÂNII
RURAL URBAN LICEU URBAN ȘCOAL Ă
Figura 32

48
În cadrul tuturor categoriilor socio -culturale chestionate, cei mai mulți subiecți au
motivat alegerea făcută (în privința cel ei mai dificile zile) cu programul încărcat pe care îl au
la școală (5 ore) sau în afara acesteia.
Somnul nocturn le ocupă elevilor chestionați, în urma realizării mediei ponderate, 9,28
ore celor din mediul rural, 8,72 ore celor din mediul urban liceu și 11,33 ore celor din lotul
urban școală. Și în privința somnului diurn, lotul urban școală obișnuiește să doarmă în timpul
zilei în proporția cea mai mare (27,59%), elevii din mediul rural îi urmează (17,24%), în timp
ce lotul urban liceu doarme ziua în pr oporția cea mai mică (8,82%).
Asemănarea cea mai mare din bugetele de timp ale respondenților o constituie timpul
instituționalizat de învățare, stabilit prin programa școlară, care le ocupă tuturor 4 sau 5 ore pe
zi.
Realizând media aritmetică a perioad elor minime și maxime pe trecute de subiecții
chestionați realizând diverse activități zilnice și apoi obținând mediile aritmetice ponderate ale
frecvențelor răspunsurilor cu timpul menționat pentru fiecare activitate , s-au obținut
următoarele rezultate (ve zi Tabelul 13 ):
Timpul alocat activităților dintr -o zi obișnuită de școală – exprimat în ore/zi
Efectuarea
temelor Alte activtăți
de învățare
legate de
școală,
neimpuse Vizionare
TV
Lucrul la
calculator/
laptop/ tabletă Diverse sarcini
de muncă în
fami lie Activități
recreative
liber alese Masă și
igienă
personală
RURAL 2,05 h 0,91 h 1,71 h 1,45 h 1,02 h 1,98 h 1,64 h
URBAN
LICEU 1,06 h 1,41 h 1,22 h 1,51 h 0,96 h 2,13 h 0,85 h
URBAN
ȘCOALĂ 2,41 h 2,06 h 1,15 h 1,92 h 1,06 h 2,06 h 0,97 h
Tabelul 13
Activitățile de învățare desfășurate în afara orelor școlare nu sunt foarte populare în
rândul elevilor din mediul rural, aproape jumătate dintre aceștia (44,83%) nu desfășoară

49
activități de învățare extrașcolare de niciun fel. Elevii din mediul urban lic eu desfășoară astfel
de activități în proporție de 94,12%, iar cei din lotul urban școală în proporție de 82,76%.
Dacă trei sferturi dintre respondenții din lotul urban liceu se declară utilizatori
frecvenți ai tehnologiei digitale, din lotul urban școală o treime dintre subiecți sunt utilizatori
frecvenți ai noilor media, iar dintre subiecții din mediul rural doar un sfert (vezi Figura 33 ).
Loturile cercetate susțin că utilizarea tehnologiei digitale le răpește din bugetul de timp
săptămânal în medie: 3,5 2 ore – rural, 7,53 ore – urban liceu, respectiv 3,09 ore – urban
școală. În această privință asemănarea dintre elevii proveniți din cele trei medii constă în
faptul că jocurile video sunt activitățile realizate cel mai des de către toate categoriile de
respondenți.
28%74%
34%
0%20%40%60%80%
RURAL URBAN LICEU URBAN ȘCOAL ĂUTILIZAREA TEHNOLOGIEI DIGITALE
RURAL
URBAN LICEU
URBAN ȘCOAL Ă

Figura 33
În ceea ce privește joaca, toate categoriile de subiecți reușesc în proporții mari să se și
joace într -o zi obișnuită de școală. Dacă cei mai mulți elevi din lotul urban școală se joacă în
jur de o o ră pe zi, subiecții din lotul urban liceu și cei din mediul rural se joacă în medie 2 ore
pe zi.
Timpul pe care elevii chestionați îl petrec cu părinții nu diferă considerabil. Elevii din
lotul u rban școală petrec în medie 3 ore pe zi împreună cu părinții , în timp ce respondenții
aparținând celorla lte cat egorii petrec în medie 3,5 ore.

50
Problema crizei de timp apare în cea mai mare proporție în mediul rural (86,21%
dintre respondenți se confruntă cu aceasta) , în timp ce elevii din mediile urbane cercetate
aproximativ două treimi dintre subiecți au această problemă.
O altă asemănare între respondenți este faptul că aproape toți, indiferent de mediul din
care provin, se simt obosiți în diverse momente. Cel mai mult starea de oboseală este resimțită
seara și la începutul săptămânii în cazul tuturor categoriilor de subiecți.

2.7. LIMITELE CERCETĂRII
Principala limită a cercetării o reprezintă numărul insuficiet al subiecților pentru a
putea generaliza rezultatele obținute și a le considera valabile pentru ed ucația din România în
general.
O altă lim ită pot fi posibilele răspunsuri lipsite de sinceritate cauzate de teama că
profesorii ar avea acces la chestionare .
Lipsa unui eșantion aparținând mediului urban de la o școală cu nivel de performanță
scăzut poat e constitui o altă limită a cercetări.

51
2.8. GRAFICUL GANTT

Perioadele de timp

Etapele cercetări
Iul. 2016
Aug. 2016
Sept. 2016
Oct. 2016
Nov. 2016
Dec. 2016
Ian. 2017
Febr. 2017
Mar. 201 7
Apr. 2017
Mai. 2017
Iun. 2017
Iul. 2017
Stabilirea temei
Consult area literaturi de specialitate
Stabilirea ipotezelor, obiectivelor
Stabilirea eșantionului
Stabilirea metodelor de cercetare
Aplicarea chestionarelor
Centralizarea datelor brute
Analiza datelor obținute
Formularea concluziilor
Prezentarea raportului

52
CONCLUZII

Cercetarea de față a fost realiz ată cu scopul obținerii unor date cu privire la modul în
care elevii de clasa a IV -a (proveniți din medii socio -culturale diferite) își organizează bugetul
zilnic și săptămânal de timp.
Din datele obținute rezultă că timpul școlar instituțional este reper ul central în funcție
de care se dimensionează celelalte componente ale timpului de care elevii dispun pe perioada
activ ității școlare. Astfel, elevii chestionați, proveniți din medii socio -culturale diferite (o
clasă din mediul rural, o clasă din mediul u rban de la un colegiu național cu nivel de
performanță ridicat și o clasă din mediul urban de la o școală generală cu nivel mediu de
performanță) au un buget zilnic de timp asemănător . Aceste date confirmă ipoteza potrivit
căreia dacă timpul instituțional de învățare este utilizat corespunzător (de către profesori),
atunci elevii – indiferent de mediul socio -cultural din care provin – își organizează bugetul
zilnic de timp fără diferențe majore .
În urma analizei datelor obținute, se constată că timpul aloc at orarului de școală
obligatoriu nu variază în rândul respondenților. Toate categoriile de subiecți petrec între 4 și 5
ore la școală zilnic. Spre deosebire de timpul petrecut la școală, timpul destinat efectuării
temelor pentru acasă și timpul facultativ de învățare are diferențe în rândul categoriilor de
elevi chestionați, dar nu majore. Astfel elevii din lotul urban școală petrec în medie 2 ore
zilnic cu fiecare tip de activitate de învățare realizată în afara școlii, în timp ce lotul urban
liceu petrec e în jur de 1 oră efectuând temele și aproape 2 ore realizând activitățile de învățare
neimpuse de școală. Lotului din mediul rural efectuarea temelor pentru acasă îi răpește în
medie 2 ore pe zi, dar aceștia petrec în medie aproape o oră efectuând activit ăți de învățare
oționale. O posibilă explicație a acestei diferențe poate fi faptul că profesorii lotului rural sunt
conștienți de faptul că mediul elevilor nu este unul care să îi determine pe aceștia să
desfășoare activități de învățare neimpuse, în timp ce profesorii de la liceul din mediul urban,
cunoscând faptul că elevii lor sunt stimulați de mediul din care provin să învețe facultativ, dau
mai puține teme pentru acasă.

53
O categorie foarte importantă a bugetului zilnic de timp o constituie somnul nece sar
pentru refacerea organismului din punct de vedere energetic, funcțional, fizic și psihic.
Conform altor cercetări recente în privința temei abordate, „somnul nu este o perioadă
inactivă, omogenă și izolată de celelalte, ci o perioadă integrată deplin î n ciclurile biopsihice
ale organismului, reflectând structura, natura și intensitatea activităților desfășurate în stare de
veghe și vigilență pregătind organismul și sistemului psihic pentru activitățile viitoare”
(Voicules cu et. al ., 2004, pp. 126 – 127). Rezultatele prelucrării răspunsurilor subiecților
chestionați ne arată că toate categoriile de subiecți dorm în medie mai mult de 8 ore în fiecare
noapte, ceea ce determină (cel mai probabil) faptul că majoritatea respondenților din toate
cele trei lotur i nu obișnuiesc să doarmă în timpul zilei deoarece nu simt nevoia.
Deși elevii chestionați dorm suficient, aproape toți, indiferent de mediul din care
provin, se simt obosiți în diverse momente. Cel mai mult starea de oboseală este resimțită
seara și la î nceputul săptămânii în cazul tuturor categoriilor de subiecți. De asemenea,
problema crizei de timp apare în anumite momente la majoritatea respondenților aparținând
tuturor loturilor cercetate.
Ziua de luni este resimțită ca fiind grea pentru toate categ oriile de subiecți din cauza
dificultății readaptării la programul de școală după week -end. De asemenea, zile mai dificile
sunt miercurea (pentru lotul urban școală) și joia (pentru celelalte două loturi studiate),
această alegere fiind motivată de cele 5 ore din orar și de materiile considerate grele sau
neplăcute. Este interesant faptul că, deși întrebarea nu solicita acest lucru, subiecții din fiecare
mediu socio -cultural analizat au menționat istoria și engleza ca materii dificile, care nu le
plac.
În ceea ce privește joaca, toate categoriile de subiecți reușesc în proporții mari să se și
joace într -o zi obișnuită de școală. Dacă cei mai mulți elevi din lotul urban școală se joacă
aproximativ o oră pe zi, subiecții din lotul urban liceu și cei din me diul rural se joacă în medie
2 ore pe zi.

54
Timpul pe care elevii chestionați îl petrec cu părinții nu diferă considerabil. Elevii din
lotul urban școală petrec în medie 3 ore pe zi împreună cu părinții, în timp ce respondenții
aparținând celorlalte categor ii petrec în medie 3,5 ore.
Este de remarcat faptul că timpul dedicat activităților de timp liber este aproape identic
în cazul tuturor categoriilor de subiecți. Astfel, vizionarea TV le ocupă între 1 și 2 ore pe zi,
lucrul la calculator/laptop/tabletă în tre 1 și 2 ore, diversele sarcin i de muncă în gospodărie
aproximativ 1 oră, activitățile recreative liber alese în jur de 2 ore, iar masa și igiena personală
aproximativ 1 oră.
Singura diferență considerabilă apărută în cadrul cercetării apare în ceea ce privește
utilizarea tehnologiei digitale. Dacă trei sferturi dintre respondenții din lotul urban liceu se
declară utilizatori frecvenți ai tehnologiei digitale, din lotul urban școală o treime dintre
subiecți sunt utilizatori frecvenți ai noilor media, iar dintre subiecții din mediul rural doar un
sfert. Loturile cercetate susțin că utilizarea tehnologiei digitale le răpește din bugetul de timp
săptămânal în medie: 3,52 ore – rural, 7,53 ore – urban liceu, respectiv 3,09 ore – urban
școală. O explicație pos ibilă poate fi diferența de mediu socio -cultural care le oferă elevilor de
la liceul „de elită” acces la mai multe (mai performante) mijloace media. Totuși există și în
această privință o asemănare între elevii proveniț i din cele trei medii: faptul că jocu rile video
sunt activitățile realizate cel mai des de către toate categoriile de respondenți atunci când
utilizează noile media .

55
RECOMANDĂRI

Timpul este o resursă importantă și de gestionarea lui depinde succesul sau in succesul
activităților noastre. Deși nu există o rețetă universală a managementul ui timpului, uti lizarea
rațională a timpului presupune instalarea unui regim de viață și de muncă sănătos, în care să
fie dozate rațional activitățile dedicate studiului, odihnei, jocului, plimbărilor în aer liber,
utilizării noilor media, lecturii, vizionării de filme sa u emisiuni de televiziune, îndeletnicirilor
practice, artistice ș.a. Uti lizarea eficientă a timpului se poate învața în școală, dar ț ine mai
mult de autoe ducație. F iecare persoană ar trebui să aibă strategii propri i de gestionare a
resurselor personale de timp, impunându -se pentru început o analiză a ceea ce avem de făcut,
stabilirea unor obiective, a unor priorități, fixarea de termene pentru fiecare obiectiv,
planificarea activităților pentru o perioadă mai mare și apoi zilnic, revizuirea planificării
atunci când este cazul, dar și evaluarea a ceea ce s -a realizat.
Timpul este pentru copil subiect al învățării în familie și apoi în instituțiile de
învățământ pe care le frecventează. Familia pune bazele orizonturilor temporale ale copilului,
urmând ca în me diul educațional al grădiniței și al școlii acesta să învețe că timpul este
delimitat, valoros și că buna lui gestionare este necesară pentru a îmbunătății calitatea vieții .
În cazul timpului școlar, utilizarea rațională a acestuia presupune competențe deos ebite
ale cadrului didactic în ceea ce privește managementul timpului , „reușita activităților
didactice depinde și de capacitatea profesorului de a organiza și repartiza în timp secvențe
educaționa le și de a -și proiecta, planifica și eșalona intervențiile în timp” ( Răduț -Taciu, Bocoș
& Chiș – coord., 2015, p. 470 ).
Dacă profesorul își gestionează resursele de timp în mod corect, ținând cont de
particularitățile individuale ale elevilor și de cele ale clasei , atunci aceștia ar trebui să poată
efectua cu succes activitățile de învățare.

56
BIBLIOGRAFIE

1. Albu, Gabriel. ( 2016 ). Autoeducaț ia. Căutări și clarificări , Iași, Editura Institutul
European.
2. Bunescu, Mona. (2006). Cum să gestionăm timpul , în vol. Andreescu, Anghel
(coord.), MANAGEMENTUL STRESULUI PROFESIONAL. Ghid pentru personalul
din domeniul ordinii și siguranței publice , Ediția a II -a, București, Editura
Ministerului Administrației și Internelor .
3. Chelcea, Septimiu. (2004). Introducere în cercetarea sociologică , București, Editura
Comunicare.ro .
4. Covey, Stephen .R. (2000). Managementul timpului sau Cum ne stabilim prioritățile ,
București, Editura ALL .
5. Cucoș, Constantin. (2002). Timp și temporalitate în educație. Elemente pentru un
management al timpului școlar , Iași, Editura Polirom.
6. Jigău, Miha ela – coord. (2008). Timpul elevilor , București, Institutul de Științe ale
Educației.
7. Joița, Elena. (2000). Management educațional. Profesorul manager: roluri și
metodologie , Iași, Editura Polirom.
8. Mărginean, Ioan. (2000). Proiectarea cercetării sociologic e, Iași, Editura Polirom.
9. Menard, Jean -Denis. (2002). Cum să ne administrăm timpul , Iași, Editura Polirom.
10. Preda, Daniela . (2014). Folosirea eficientă a timpul ui de către școlarul mic , în vol.
Mărgărițoiu, Alina ; Suditu, Mihaela (coord.) , Educația sub semnul reflecției: lucrările

57
sesiunii de comunicări științifice studențești: Ploiești, 26.05.2014 , Ploiești, Editura
Universității Petrol -Gaze din Ploiești .
11. Răduț -Taciu, Ramona; Bocoș, Mușata -Dacia; Chiș, Olga. (2015). Tratat de
management educațional pentru învățământul primar și preșcolar , Pitești, Edit ura
Paralela 45.
12. Sfântul Augustin . (1998). Confesiuni , București, Editura H umanitas.
13. Stan, Emil. (2016 ). Managementul timpului , Suport de curs .
14. Suditu, Mihaela. (2016). Metode avansate de cercetare , Suport de curs.
15. Voiculescu, Florea. (2004). Analiza resurse nevoi și managementul strategic în
învățământ , București, Editura Arais Print.
16. Voiculescu, Florea; Tudor, Ioana; Voiculescu, Elisabeta. (2004). Managementul
timpului. O abordare psihopedagogică , Cluj Napoca, Editura Risoprint.
17. Zamfir, Cătălin; V lăsceanu, Lazăr – coord. (1993). Dicționar de sociologie ,
București, Editura BABEL.
18. https://dexonline.ro/definitie/timp , accesat p e 11.10.2016 .

58
ANEXĂ
Chestionar Buget de timp
Acest chestionar se adresează elevilor de clasa a IV -a.
Vă rugăm răspundeți sincer următoarelor întrebări.
Scopul acestui chestionar este de a identifica bugetul de timp al fiecăruia dintre voi.

1. Care este cea mai dificilă zi din cursul săptămânii pentru tine?……… ………………………………
De ce?…………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………

2. În mod obișnuit, într -o zi de școală:
 Te trezești la ora:…………
 Te culci la ora:…………….

3. În timpul zilei obișnuiești să dormi?
 Da
 Nu

Dacă da, cât timp și cât de des (zile pe săptămână)?
…………………………………………………………………………

Dacă nu, care este motivul?
 Nu simți nevoia
 Nu ai timp
 Alte motive:………………………….

59
4. Gândindu -te la o zi obișnuită de școală, cât timp (ore/minute) îți ocupă următoarele
activități?
Activități Timp ocupat
Minim Maxim
Participarea la programul de școală obligatoriu (potrivit orarului)
Efectuarea temelor pentru acasă
Alte activități de învățare legate de școală, dar care nu sunt impuse de
învățătoare/profesori (s tudii, lectură, meditații)
Vizionare TV
Lucrul la calculator/laptop/tabletă (navigare pe Internet, jocuri, muzică,
rețele de socializare etc.)
Diverse sarcini de muncă în familie (lucrul în gospodărie, cumpărături etc.)
Activități recreative al ese de tine (sport, muzică, pimbări, filme etc.)
Masă și igienă personal

5. Se întâmplă ca timpul din zilele de școală să nu îți ajungă și să fii obligat să te pregătești
pentru școală și în week -end?
 Da
 Nu

Dacă da, cât timp îți ocupă pregătirile pentru școală în week -end? …………………………………

6. Participi la after school?
 Da
 Nu
Dacă da, câte ore pe zi? ………………………..

60
7. În afara activității școlare, ce alte activități de învățare desfășori?
 Meditații la disciplinele: … ……………………………………………………….
 Învățarea în particular a limbilor străine (ce limbi?): …………………………….
 Învățarea unui instrument muzical (care?): ………………………………………
 Alte activități: ……………………………………………………………………..

8. Câte ore îți ocupă în medie activitățile de la întrebar ea nr. 7 într -o săptămână?
……………………..

9. Ești un utilizator frecvent al calculatorului?
 Da
 Nu

10. Cât timp îți ocupă săptămânal lucrul la calculator? …………………ore.

11. De obicei, ce lucrezi la calculator?
 Navigare Internet
 Jocuri
 Softuri educaționale
 Rețele de socializare
 Alte activități: …………………………

12. Într -o zi obișnuită de școală, aveți timp să vă jucați?
 Da
 Nu
Dacă da, cât timp? ………………….

13. Cât timp petreci cu părinții într -o zi obișnuită (timp efectiv în care interacționați)?
…………………………

61
14. S e întâmpă să intri în criză de timp?
 Da
 Nu
Dacă da, cum încerci să rezolvi problema?
 Te trezești mai devreme
 Te culci mai târziu
 Renunți la anumite activități (care?): …………………..
 Altceva: …………………………………………………

15. Sunt momente în care te simți foarte obosit?
 Da
 Nu
Dacă da, când simți cel mai mult starea de oboseală?
 Dimineața
 După amiaza
 Seara
 La începutul săptămânii
 La mijlocul săptămânii
 La sfârșitul săptămânii

DATE DE IDENTIFICARE:
Sex:
 Masculin
 Feminin
Mediul de rezidență:
 Urban
 Rural
Vârsta:….. .