CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 0… [606330]

CUPRINS
CUPRINS ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 0
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 1
CAPITOLUL I: PROGR AME ȘI FONDURI STRUCTURALE ………………………….. ……… 3
1.1.Fondurile structurale și de coeziune – sursă de finanțare a dezvoltării ………………….. 3
1.2. Programul Operațional Regional ………………………….. ………………………….. ……………. 5
CAPITOLUL II: POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE AL MUNICIPIULUI BAIA MARE
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
2.1. Caracterizarea generală a Municipiului Baia Mare ………………………….. ……………….. 6
2.2 Nevoile și potențialul de dezvoltare al Municipiului Baia Mare ………………………….. . 8
2.3. Zona de intervenție prioritară ………………………….. ………………………….. ………………. 12
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ – CREȘTEREA ACCESIBILITĂȚII URBANE PRIN
MODERNIZAREA STRĂZII ELECROLIZEI DIN MUNICIPIUL BAIA MARE ………. 14
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 35
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 37

1
INTRODUCERE

Orientarea specifică proiectelor spre atingerea obiectivelor a determinat creșterea
frecvenței de folosire a acestora în toate domeniile, fiind practic o adaptare a modului de
desfășurare a activității la mediul ec onomic actual caracterizat prin dinamism și
complexitate. Dar proiectele reprezintă pe lângă o modalitate de supraviețuire a
organizațiilor, și modalitatea prin care se poate obține competitivitate la nivel micro și
macro -economic.
Proiectele necesită un management care pornește de la principiile managementului
general, dar este adaptat caracteristicilor proiectelor. Managementul proiectelor, prin
metodele, tehnicile și instrumentele specifice, dar și prin abordarea acestuia, contribuie la
succesul proiect elor în atingerea obiectivelor propuse.
Un caz particular de proiecte sunt proiectele finanțate de Uniunea Europeană.
Acestea urmăresc sprijinirea politicilor europene în atingerea obiectivelor, fiind modalitatea
prin care pot fi accesate fondurile europen e alocate țărilor membre. Aceste proiecte sunt
frecvente la nivelul Uniunii Europene, deosebindu -se de alte proiecte prin anumite elemente
specifice și necesită o modalitate de gestionare adaptată.
Proiectele finanțate de Uniunea Europeană generează efect e asupra organizațiilor
care le implementează, asupra factorilor interesați, dar și asupra regiunilor în care sunt
implementate. Prin aceste proiecte se dorește dezvoltarea regiunilor și atingerea obiectivului
european – dezvoltare durabilă.
Având în vedere numărul mare de investiții inițiate prin proiecte la nivelul Uniunii
Europene, este necesară evaluarea impactului acestor proiecte, respectiv analiza efectelor
create pentru a verifica dacă sunt atinse sau nu obiectivele propuse. Chiar dacă costuril e și
eforturile care le implică evaluarea impactului proiectelor sunt ridicate, avantajele acestei
analize pe termen lung justifică costurile și în plus poate contribui la reducerea costurilor
viitoare, prin generarea unor cunoștințe utile în managementul proiectelor, având în final
efecte pozitive asupra dezvoltării organizațiilor și a regiunilor în car e se implementează
proiectele.
Utilizarea proiectelor în toate domeniile a determinat creșterea importanței
managementului proiectelor și a cercetării știi nțifice în domeniu. Cercetarea realizată este
axată pe domeniul proiectelor, accentul fiind pus pe proiectele finanțate de Uniunea
Europeană.
Lucrarea ” Posibilitatea modernizării și dezvoltării unor zone de interes local din
municipiul Baia Mare prin acce sarea fondurilor europene ” este structurată pe trei capitole și
subcapitole aferente. Pentru o conturare mai clară a problematicii, am considerat utilă o
lărgire a spectrului cercetării care să permită tratarea subiectului atât din perspectiva
teoretică, c ât și din punct de vedere practic. Cele trei capitole ale prezent ei lucrări își propun
să evidenț ieze rolul programelor și fondurilor structurale în sprijinul autorităților care
gestionează spațiile publice din municipiul Baia Mare, în principal.
Astfel, în primul capitol al lucrării, vor fi aduse în discuție concepte îndelung studiate
de specialiști, precum cele de programe și fonduri structurale , în încercarea de a defini și de
a pune în relație acești termeni. A ceste concepte au un rol determina nt în descoperirea
importanței dezvoltării din toate punctele de vedere.
Capitolul doi reprezintă o succintă conturare a potențialului de dezvoltare a
municipiului Baia Mare
Cel de -al treilea capitol este un stud iu de tip aplicație. Acesta prezintă un pr oiect
complet și complex în ceea ce privește creșterea accesibilității urbane prin modernizarea
străzii Electrolizei din municipiul Baia Mare.

2
Considerăm cercetarea noastră relevantă pentru domeniul studiat. Pe de o parte acest
domeniu este încă unul nou în România, în plină dezvoltare, la care contribuim prin studiul
literaturii de specialitate realizat în partea teoretică a cercetării și prin surprinderea
realităților actuale din municipiul Baia Mare , în partea practică. Pe de altă parte,
managementul pr oiectelor finanțate de Uniunea Europeană este un subiect actual, care se
încadrează în contextul creșterii importanței elaborării și implementării proiectelor,
programelor și politicilor europene în România.

3
CAPITOLUL I: PROGRAME ȘI FONDURI STRUCTURALE

1.1.Fondurile structurale și de coeziune – sursă de finan țare a dezvoltării
Abordarea surselor de finan țare și rolul lor în dezvoltare impune prezentarea câtorva
considera ții de natură conceptuală.
În teorie și practică se folose sc două no țiuni care vizează acela și proces și anume:
sursă și resursă.
Conform Dic ționarului de neologisme (Marcu F. & Mânecă C., 1978: 932 și 1047)
sursa poate fi un loc unde se găse ște și de unde se poate procura un lucru, iar resursa
reprezintă rezerve, surse de mijloace sau posi bilită ți care într -o anumită interpretare poate fi
asimilată cu o sursă.
Coeziunea economică și socială este conceptul de bază pe care se clăde ște teoria
dezvoltării în Europa. Anumite teritorii din Europa se dezvoltă continuu și echilibrat datorită
faptul ui că de țin diverse avantaje economice, sociale sau demografice. Există însă și teritorii
care nu realizează venituri suficiente. Dezvoltarea inegală a unor teritorii se datorează
slăbiciunilor economice ale ansamblului și pot deveni sursă de instabilitate economică și
politică.
Dezvoltarea teritorială este un proces complex care necesită o serie de surse de
susținere. Aceste surse privite prin prisma concretizării și materializării lor se transformă în
resurse care antren ate prin modalită ți raționale devin factori și mijloace de dezvoltare.
Delimitarea și precizarea categoriilor de surse constituie premise pentru formularea
strategiilor dezvoltării în profil teritorial.
Există mai multe categorii ale surselor de finan țare:
– Surse de provenien ță internă:
– Sursele proprii bugetului local;
– Sursele împrumutate;
– Finan țările nerambursabile;
– Subven țiile acordate de la bugetul de stat sau alte bugete;
– Sursele atrase pe bază de parteneriat public – privat;
– Surse de provenien ță externă :
– Fonduri de preaderare;
– Fonduri structurale;
Finan țarea Uniunii europene este condi ționată de un anumit procent de cofinan țare
din partea statului membru.
Fondurile de pre -aderare care s -au utilizat în România în perioada de preaderare au
fost:
– PHARE ( Poland and Hungary: Assistance for Restructuring their
Economies);
– ISPA (Instrument for Structural Policies for Pre -Accession);
– SAPARD (Special Accession Programme for Agriculture and Rural
Development).
PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre -aderare finan țat de către
Uniu nea Europeană pentru a asista țările candidate din Europa Centrală și de Est. Creat ini țial
în 1989 pentru a asista Polonia și Ungaria, pr ogramul PHARE a acoperit zece țări, cele opt
state membre: Republica Cehă, Estonia, Unga ria, Letoni a, Lituania, Polonia, Slovacia și
Slovenia, precum și Bulgaria și România într -o perio adă de restructurare economică și
schimbare politică masivă.
ISPA este unul dintre cele trei instrumente de finan țare nerambursabilă (împreună cu
PHARE și SAPA RD) care sprijină țările candidate în pregătirea lor pentru aderarea la

4
Uniunea Europeană. ISPA a finan țat în perioada 2000 -2006 proiecte în domeniul
infrastructurii de transport și de mediu. Programul a demarat la 1 ianuarie 2000 și s-a derul at
în urm ătoarele state din Centrul și Estul Europei: România, Bulgaria, Republica Ceha,
Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Slovenia .
SAPARD este un instrument financiar oferit de Uniunea Europeana pentru a ajuta
statele candidate ( țările car e și-au depus cererea de aderare la Uniunea Europeană) în
procesul de pre -aderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale. Programul a creat
premisele tehnice și financiare necesare procesului de integrare în Uniunea Europeană.
Astfel fondurile deru late prin Agen ția SAPARD și mai apoi Agen ția de Plă ți pentru
Dezvoltare Rurală și Pescuit, au contribuit la dezvoltarea economică și socială a mediului
rural, au sus ținut producătorul privat, au oferit sprijin asocia țiilor cu profil agricol și
societă ților comerciale agricole, dar și consiliilor locale. De asemenea, au oferit sprijin
financiar și organiza țiilor nonguvernamentale, însă doar acelora care au înfiin țat unită ți
specializate pentru ma șini agricole.
SAPARD a fost creat pentru a sprijini eforturile de aderare la Uniunea Europeană a
țărilor candidate din Europa Centrală și de Est și pentru a pregăti participarea acestora la
Politica Agricolă Comunitară. Asisten ța a fost oferită în perioada 2000 -2006. Mai mult, în
acest mod se oferă posibilitatea de a daptare a procedurilor financiare și mecanismelor de
control ale Uniunii Europene.
Începând cu 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al UE și beneficiară a
fondurilor structurale și de coeziune.
Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin ca re Uniunea Europeană
acționează pentru eliminarea disparită ților economice și sociale între regiuni, în scopul
realizării coeziunii economice și sociale. România beneficiază de la data aderării de fonduri
structurale și de coeziune în acelea și condi ții ca cele aplicabile celorlalte state membre.
Fondurile structurale au ca destina ție finan țarea măsurilor de ajutor structural la nivel
comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversia zonelor
afectate de declin industrial, co mbaterea șomajului de lungă durată, inser ția profesională a
tinerilor sau promovarea dezvoltării rurale.
Fondurile structurale sunt formate din:
– FEADR – Fondul Agricol pentru Dezvoltare rurală;
– FEDR – Fondul European de Dezvoltare Regională;
– FSE – Fondul Social European;
– FEP – Fondul European pentru Pescuit;
La acestea se adaugă Fondul de Coeziune, creat în 1993.
Programele opera ționale sunt documente aprobate de Comisia Europeană care au ca
obiectiv implementarea priorită ților sectoriale sau regionale cup rinse în Planul Na țional de
Dezvoltare care sunt aprobate spre finan țare prin Cadrul de Sprijin Comunitar.
Programele opera ționale aferente fondurilor structurale 2007 -2013 au fost:
– Programul Opera țional de Transport (POT);
– Programul Opera țional de Mediu;
– Programul Opera țional Cre șterea Competitivită ții Economice;
– Programul Opera țional Regional (POR);
– Programul Opera țional Dezvoltarea Resurselor Umane;
– Programul Opera țional pentru dezvoltarea capacită ții administrative;
– Programul Opera țional pentru asisten ță tehnică;
Spre deosebire de perioada 2007 -2013, Comisia Europeană aprobă pentru perioada
2014 -2020, în plus fa ță de Programele Opera ționale enumerate mai sus, Programul
Opera țional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.

5
1.2. Programul Opera țional Regional

Obiectivul general al Programului Opera țional Regional este dezvoltarea regională
din cadrul Planului Na țional de dezvoltare și contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei
Naționale de Dezvoltare Regională și ale Cadrului Na țional Strategic de Refer ință, respectiv
diminuarea disparită ților de dezvoltare economică și socială dintre România și media
dezvoltării statelor membre ale Uniunii Europene.
Programul Opera țional Regional urmăre ște accelerarea cre șterii economice a
Regiunilor rămase în urmă. Ace st scop poate fi atins doar printr -o coordonare strânsă cu
acțiunile prevăzute pentru celelalte programe opera ționale. Programul Opera țional Regional
folose ște resurse regionale și locale pentru a acorda prioritate regiunilor rămase în urmă.
Finan țarea diferen țiată este principalul mijloc de sprijinire a Regiunilor, astfel încât
Regiunile rămase în urmă să primească propor țional mai multe fonduri decât cele dezvoltate.
Procesul d e restructurare a economiei române ști după anul 19 90, generat de declinul
activită ților industriale, îndeosebi al industri ei grele, a afectat profund ora șele României,
inițial ora șele mici și mijlocii cu activită ți mono -industriale, iar ulterior și centr e urbane mari,
cu tradi ții industriale. Diminuarea numărului locurilor de munc ă în întrep rinderile
industriale, în condi țiile în care numărul locurilor de muncă în activită ți terțiare nu a crescut
suficie nt de mult pentru a absorbi for ța de muncă disponibilizată din industrie, a făcut ca
România să se confrunte cu un fenomen unic în Europa ca intensitate, anume migra ția
definitivă a popula ției de la ora ș la sat, dar și o „migra ție de week -end și concedii” a
citadinilor care și-au redobândit pământul mo ștenit, în parcele mici de terenuri, care se
adaugă celor care pract ică o agricultu ră de subzisten ță.
Diminuarea veniturilor popula ției de la orașe și legat d e acestea, a bugetelor
autorită ților locale, au dus la restrângerea investi țiilor publice în infrastructura de bază a
orașelor, la deteriorarea vie ții citadine, cu impact asupra cal ității vie ții locuitorilor din mediul
urban. Este cazul deopotriv ă al zonelor periferice ale ora șelor, dar și al zonelor centrale ale
acestora, unde, clădiri de ma re valoare istorică, culturală și artistică sunt abandonate sau într –
o stare avansată de degradare, locuite de categorii de popula ție marginalizate. De asemenea,
aceste zone înregistrează un gr ad ridicat de deteriorare a spa țiilor publice: străzi cu pavaj și
asfalt deteriora te, iluminat stradal incomplet și/sau inadecvat, suprafa ță redusă a pa rcurilor
și zonelor de recreere, etc. Această situa ție este agr avată de absen ța sau caracterul limitat al
activită ților antreprenoriale, ceea ce f ace ca bugetul acestor comunită ți să nu poată face fa ță
cerin țelor de refacere a infrastructurii urbane de baz ă, de punere în valoare a unor vechi
areale urbane, care ar putea atrage micii întreprinzători, sau de sprijinire a categoriilor
dezavantajate.
Pentru a contribui la rezolvarea unor astfel de probleme complexe și pentru
asigurarea unei dezvoltări urbane po licentrice și echilibrate a țării, se vor finan ța, pe baza
unor planuri integrate de dezvoltare poli de cre ștere – alcătuiți din mari centre urbane (7
municipii nominalizate prin HG nr. 998/2008, cu modificările și completările ulterioare) și
zonele lor de influen ță, poli de dezvoltare urbană (13 municipii nominalizate prin HG nr.
998/2008, cu modificările și completările ulterioare , categorie în care a fost inclus și
municipiul Baia Mare ) și centre urbane – orașe și municipii cu peste 10.000 locuitori .

6
CAPITOLUL II: POTEN ȚIALUL DE DEZVOLTARE AL
MUNICIPIULUI BAIA MARE

2.1. Caracterizarea generală a M unicipiului Baia M are
Baia Mare este atestat documentar pentru prima oară în anul 1329, ca și Râul
Doamnelor (Rivulus Dominarum, astăzi râul Săsar), într -un act al cancelariei regelui Carol
Robert. Este localizat în regiunea Nord -Vest din România, în jude țul Maramure ș, la o
distan ță de 63 de km de la grani ța cu Ungaria (punctul de trecere vama Petea) și la o distan ță
de 64,48 km de la grani ța cu Ucraina (punctul de trecere Sighetu Marma ției).
Conform Institutului Na țional de Statistică, Baia Mare are în prezent peste 140000
de locuitori. Este un ora ș cu un teritoriu vast cu o întindere de peste 23000 de hectare, din
care 11% este suprafa ța construită, rep rezentând suprafa ța în intravilan. Teritoriul Baia Mare
este structurat în trei zone: zona sudică construită (intravilan), zona centrală unde sunt
localizate minele în prezent închise (extravilan) și zona de nord, tot în extravilan, care se
întinde până la grani ța cu jude țul Satu Mare și constituie plămânul verde al ora șului, cu
păduri traversate doar de drumuri forestiere, unde nu s -au instalat până acum re țele de
energie electrică.
Datorită barierelor naturale forestiere , dezvoltarea economică și industri ală din jurul
Baia Mare este pozi ționată predominant de o parte și de alta a axei est -vest (Baia Sprie -Baia
Mare – Tăuții Măgherău ș) și la sud de Baia Mare. Baia Mare a fost un ora ș minier. Mineritul,
prelucrarea minereurilor neferoase (plumb, cupru, zinc) și a minereurilor aurifere, a
caracterizat via ța ora șului și face parte din istoria și identitatea sa. Principalul impact al
procesării metalelor a constat în depozitarea unor cantită ți mari de steril și nămoluri
constituite în halde și în a șa numitele iaz uri de decantare. Aceste situri de depozitare acoperă
suprafe țe importante și sunt compuse din materiale cu aciditate înaltă, con ținând niveluri
înalte de concentra ții de sulfuri. În perioadele uscate, praful poluant se împră știe pe arii vaste .
Apele pluvi ale sunt colectate și deversate, de cele mai multe ori fără a fi tratate în cursurile
de apă din zonă. Stabilitatea și siguran ța iazurilor și haldelor este incertă, creând pericol și
cauzând contaminarea apei și a solului, afectând grav biocenoza și standardul de via ță a
locuitorilor din vecinătă ți.
În anul 2000, lângă Baia Mare și Baia Bor șa, deversările accidentale au cauzat poluări
transfrontaliere care au ajuns în bazinul Dunării și al Mării Negre. Ploaia și apele freatice
care pătrund în minele a bandonate sau în conservare sunt colectate gravita țional, deseori fără
a fi tratate și sunt deversate în cursurile naturale de apă. Poluarea apelor de suprafa ță și de
adâncime amenin ță sursele de apă potabilă pentru popula ție. O altă problemă este
reprezen tată de pericolul prăbu șirii galeriilor din minele abandonate reprezentând o
amenin țare pentru oameni și animale. Praful poluant de pe halde și iazuri, poluarea solului,
a apelor de suprafa ță și a apelor freatice, riscul colapsului depozitelor de de șeuri m iniere
reprezintă amenin țări pentru sănătatea umană și animală.

Procesul de planificare strategică în Municipiul Baia Mare.
Procesul de planificare strategică în Municipiul Baia Mare are scopul de a integra
politicile sectoriale cu politicile teritoriale în vederea dezvoltării integrate, coerente cu
principiile dezvoltării durabile, gestionarea spa țiului public prezervarea peisajului natural și
a celui antropic. Alte scopuri ale procesului de planificare strategică în Municipiul Baia Mare
sunt acelea de a armoniza urgen țele și presiunile pe termen scurt cu viziunea pe termen lung,
de a implica comunită țile locale în analiza și deciziile administrative, de a identifica linii de
dezvoltare și priorită țile pentru regenerare urbană.

7
Planificarea strategică pen tru Municipiul Baia Mare este un proces continuu. Acesta
a început în anul 2000, atunci când a demarat procesul Agenda 21, conducând la publicarea
în anul 2002 a “Planului Local pentru Dezvoltare sustenabilă pentru municipiul Baia Mare ”.
Acesta a continua t de atunci cu proiectul CIVIC (CIVIC = creativitate, ini țiativă, voluntariat,
integrare, comunicare), implicând comunitatea locală din Baia Mare într -un dialog constant
pe teme de interes major pentru comunitatea locală, precum Cultura și Arta, Arhitectur a,
Mass Media, Culte, Educa ție, Mediul de Afaceri, ONG, Sănătate, Sport, Tineret, Turism,
Economic, Urbanism.
În paralel cu mărirea rolului Baia Mare, fiind cel de -al treilea pol de dezvoltare în
regiunea Nord -Vest a României, în anul 2005, la ini țiativa Municipiului Baia Mare s -a
înfiin țat sistemul urban Baia Mare format din Baia Mare împreună cu ora șele și comunele
din teritoriul periurban.
Relațiile spa țiale, economice și sociale între Baia Mare și teritoriul său de influen ță
au fost studiate prin numer oase lucrări de specialitate, incluzând Planul de Amenajare a
Teritoriului Na țional, Planul de Amenajare a Teritoriului pentru regiunea Nord -Vest, Planul
de Amenajare al Teritoriului Jude țean Maramure ș (martie 2009), Planurile de Amenajare
Zonală pentru Mu nții Gutinului (2005) și pentru Sistemul Urban Baia Mare (2006), Planul
urbanistic general al Municipiului Baia Mare , Conceptul Na țional de Dezvoltare Spa țială a
României, Planul de dezvoltare durabilă a jude țului Maramure ș, Planul de dezvoltare
regională și strategii sectoriale pentru Regiunea Nord – Vest, Transilvania de Nord, Master
Plan de Regenerare Urbană Integrată Pheonix, documentele na ționale de programare pentru
Fondurile Structurale. În anul 2007 a fost realizată o anchetă publică ce a vizat măsur area
nivelului de satisfac ție al cetă țenilor Municipiului Baia Mare fa ță de principalele categorii
de factori ai dezvoltării și anume: infrastructură, economie, administra ție publică și mediu
comunitar.
În anul 2008, planificarea strategică în cadrul Munic ipiului Baia Mare a primit un
impuls prin lansarea proiectelor de consultan ță “Elaborarea Strategiei de Dezvoltare
Durabilă a Municipiului Baia Mare ” și “Revizuirea Planului Urbanistic General ”. Au fost
identificate cinci zone de r egenerare urbană, în care se concentrează interven țiile de sprijin
pentru dezvoltare durabilă a mun icipiului.
Trebuie subliniată, de asemenea, contribu ția municipiului, în ace ști ani, pentru
programarea regională, jude țeană și națională, care reflectă colaborarea cu alte autorită ți
publice la diverse niveluri: Municipiul Baia Mare a contribuit la pregătirea mai multor
documente care au alimentat diverse edi ții ale planurilor de dezvoltare regională Nord -Vest,
PLAM – Planul Local de Ac țiune pentru Mediu, PRAI – Planul Regional de Ac țiune în
Învățământ, PRAO – Planul Regional de ac țiune pentru ocuparea for ței de muncă.

Baia Mare – Pol de dezvoltare urbană
Prin H.G. nr. 998 din 2008, Baia Mare a fost desemnată Pol de dezvoltare urbană.
Polii de dezvoltare urbană sunt ora șe care ac ționează ca poli regionali și /sau locali de
creștere și iradiază dezvoltare în zonele adiacente, cu un nivel de dezvoltare mai scăzut în
termeni de PIB și șomaj. Pe de altă parte, în contextul strategiei de dezvoltare spa țială, a
României, Municipiul Baia Mare, conform PATN -Secțiunea IV -Rețeaua de localită ți, este o
localitate de rang II, de importan ță interjude țeană și are rol de echilibru în sistemul urban . În
cadrul jude țului Maramure ș, Baia Mare are o pozi ție singulară și diferită de a celorlalte
locali tăți, fiind centru urban de dimensiune și importan ță mult mai mare decât a celorlalte
din zonă.
Relațiile în teritoriul adiacent, precum și extra -teritorialitatea politicilor de dezvoltare
au condus la o cooperare legalizată cu localită țile învecinate. Aso cierea are ca obiectiv

8
echilibrarea și dezvoltarea aspectelor de natură spa țială, economică, socială, culturală și de
mediu, pentru:
– Îmbunătă țirea calită ții vie ții și înlăturarea disparită ților dintre localită ți;
– Crearea unui pol de concentrare economică și de sprijin în atragerea de
investi ții și de localizare a întreprinderilor în jurul Municipiului Baia Mare,
pentru dezvoltarea continuă a unui bazin de locuri de muncă în această zonă
și pentru men ținerea popula ției din zonele rurale periurbane prin investi ții în
obiective economice ți în infrastructura locală.
Baia Mare se află într -un jude ț de grani ță, cu puncte de trecere (Cîmpulung la Tisa –
Teresva; Valea Vi șeului – Dilovoe; ”Podul Istoric” pe Tisa la Sighetu Marma ției – Solovino)
în medie la fiecare 31 de km. Lungimea frontierei cu Ucraina are 154 km din care râul Tisa
reprezintă circa 40 % (62 km). Regimul de viză care continuă să existe pentru Ucraina,
reprezintă o povară pentru cooperarea transfrontalieră, din cauza gravelor blocaje de
circula ție, a cozilor și orelor de a șteptare pentru a trece grani ța.
Cele trei jude țe limitrofe ucrainiene Zakarpatska, Ivano -Frankivska și Chernivetska
sunt preponderent rurale, cu o rată de șomaj ridicată, cu un număr relativ scăzut de IMM –
uri, o popula ție îmbătrânită în special din cauza pierderilor prin migra ție, cu structuri de
mediu deficitare și un PIB extrem de coborât fa ță de media europeană. Popula ția română în
aceste jude țe este de 4,14 % din total, cu evidente bariere lingvistice în ceea ce prive ște
cooperarea cu România.
Ivano -Frankivska găzduie ște una dintre cele mai vestite localită ți de schi din Ucraina,
Bukovel, cu peste 50 km de piste schiabile și planuri de dezvoltare ulterioare pentru 278 km ,
poate deveni una dintre cele 20 mai mari struct uri pentru sporturile de iarnă ale lumii.
2.2 Nevoile și poten țialul de dezvoltare al Municipiului Baia Mare
Terenul intravilan este împăr țit în 13 cartiere pe suprafe țe eterogene, de la peste 540
de hectare ale cartierelor Valea Borcutului și Ora șul Vechi , la circa 75 de hectare ale
cartierului Republicii și 64 de hectare ale cartierului Traian (Planul Integrat de Dezvoltare
Urbană al Municipiului Baia Mare, 2009).
Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 39/2008 privind modificarea nomenclatorului
stradal al Municipiului Baia Mare și repartizarea străzilor pe noile cartiere s -a stabilit
împăr țirea teritoriului administrativ al Municipiului Baia Mare în 379 străzi și 13 cartiere,
după cum urmează:
I. Cartier Valea Borcutului
II. Cartier Săsar
III. Cartier Valea Ro șie
IV. Cartier Grivi ță
V. Cartier Ferneziu
VI. Cartier Firiza
VII. Cartier Ora șul Vechi
VIII. Cartier Vasile Alecsandri
IX. Cartier Progresul
X. Cartier Republicii
XI. Cartier Traian
XII. Cartier Gării
XIII. Cartier Depozitelor

Din Cartierul Ora șul Vechi face parte și zona industrială Est (Cuprom).

9
Dotarea cu utilită ți publice
Alimentarea cu apă potabilă în cadrul Municipiului Baia Mare este asigurată în
sistem centralizat , provenind din lacul de acumulare Strâmtori – Firiza și deserve ște circa
90% din totalul popula ției municipiului. Ora șul dispun e de o re țea de epurare și de o re țea
de canalizare prin care se asigură colectarea și transportul apelor uzate, menajere, industriale
și pluviale, deservind circa 76 % din popula ția municipiului. Canalizarea este realizată în
sistem mixt: toate cartierele în sistem unitar, cu excep ția cartierului Vasile Alecsandri și
vestul cartierului Săsar.
Nivelul de acoperire a infrastructurii de mediu este destul de greu de estimat deoarece
multe din zonele neacoperite sunt de fapt a șezări fără autoriza ție de construc ție locuite în
mod semi -legal sau chiar abuziv.
Există probleme legate de conectarea la utilită ți publice în toate cele șapte a șezări ale
principalelor comunită ți de rromi din cadrul municipiului Baia Mare, localizate în
următoarele arii: Valea Borcutului, Meda -Pirită, Cartierul Gării ”Planete”, Cartierul Vasile
Alecsandri ”Craica”, zona Cuprom (strada Horea), strada electrolizei și Păltini șului, Cartier
Ferneziu, zona Romplumb, zona Melodiei – Rapsodiei .
Anchetele realizate în cadrul acestor comunită ți au relevat următoarele: un număr
mare de gospodării din cadrul comunită ții Craica nu sunt conectate la nici o re țea de utilită ți
publice; peste 10 familii din comunitatea Ferneziu nu sunt conectate nici la apă nici la
energie electrică, comunitatea din Pirită trăiește în case din chirpici fără utilită ți, comunitatea
din strada Horea (Ora șul Vechi) trăie ște în case cu o cameră, curent improvizat, gaz la butelie
și fără apă caldă.

Zonele verzi și de agrement
Zonele de agrement din Municipiul Baia Mare sunt concentrate în special în
următoarele loca ții: Centura verde de protec ție a malurilor râului Săsar, Parcul Municipal,
Câmpul Tineretului, cu zona Monumentului Osta șului Român, Parcul Mara, zona Sălii
Sportului și a bazinului de înot, Casa Tineretului și zonele adiacente.
Din totalitatea spa țiilor verzi ce apar țin zonei urbane, cea mai însemnată categorie o
reprezintă parcurile. Parcurile publice din Municipiul Baia Mare sunt localizate astfel:
– Parcul Municipal Baia Mare cu o suprafa ță de 6,5 ha;
– Parcul Dacia cu o suprafa ță de 2 ha;
– Parcul Complex Mara cu o suprafa ță de 4 ha;
– Parcul Monumentul Osta șului Român cu o suprafa ță de 1,5 ha ;
– Parcul Central cu o suprafa ță de 4 ha.
Scuarurile fac și ele parte din categoria spa țiilor verzi apar ținând mediului urba n. În
Municipiul Baia Mare se pot identifica următoarele scuaruri și piețe: Pia ța Revolu ției, Pia ța
Turnului, Pia ța Tricolorului, Pia ța Milenium, Grădina Cinematografului Dacia, zona Buclă,
RFN, Semilună, scuarul Rozelor.
Datorită amplasării geomorfologice a Municipiului Baia Mare în vecinătatea unor
zone verzi, cu poten țial foarte ridicat al turismului și agrementului urban, dezvoltarea re țelei
verzi intraurbane a fost realizată în raport cu acest poten țial extravilan, zona sudică și estică
a municipiului având cele mai scăzute func țiuni verzi în spa țiul urban.
Zona Municipiului Baia Mare este puternic afectată de fenomenul poluării a
factorilor de mediu, în principal datorită activită ților industriale precum și a unui
management necorespunzător al de șeurilor și al apelor uzate.
Poluarea aerului în zona Baia Mare este determinată de emisiile de poluan ți proveni ți
de la unită țile economice, la care se adaugă emisiile provenite din arderile de combustibili
în procesele tehnologice, de la centralele termice și din traficul rutier.

10
De asemenea, proximitatea iazurilor de decantare aflate în amontele zonei Tău ții de
Sus, Baia Sprie, pot avea un aport important de pulberi în suspensie, în condi ții de vânt cu
viteze ridicate, pentru zona Baia Mare fiind demonstrată prin măsurători o importantă
circula ție estică a curen ților de aer.
Poluarea solului este cauzată în principal de activită țile din domeniul minier, la care
se adaugă gestionarea deficitară a de șeurilor. Principalele surse de poluare chimică a solului ,
avân d un caracter istoric din zona Baia Mare, sunt S.C. ROMPLUMB S.A, S.C. CUPROM
S.A., iazurile de decantare ale uzinelor de preparare, haldele de steril de mină rezultate în
urma activită ților de exploatare minieră și apele de mină. Distribu ția spa țială a
concentra țiilor de metale grele în solurile din zona Baia Mare, în straturile organice este mai
ridicată lângă zonele Romplumb (N -E) și Cuprom (S -E) și lângă halda de steril din S -V,
decât în zona reziden țială centrală a ora șului. În afara acestor zone indus triale concentra țiile
de metale grele sunt mai mici și au o distribu ție relativ omogenă, Nivelul de poluare a
solurilor din orașul Baia Mare cu metalele grele analizate descre ște odată cu cre șterea
distan ței față de sursa de poluare.

Accesul la infrastruc tura socială
În cadrul Municipiului Baia Mare există un număr de 4 spitale publice care sunt
localizate în următoarele cartiere: Săsar, Ora șul Vechi, Progresului și republicii.
În mod evident popula ția cea mai afectată de distan ța față de centrele medical e este
cea care apar ține grupurilor dezavantajate.
În ceea ce prive ște infrastructura învă țământului, cel liceal, profesional și tehnic arată
cel mai bine nivelul deficitar de accesibilitate la infrastructura școlară, exemple fiind
cartierele Vasile Alecsandri și Gării, în ambele cartiere neexistând unită ți liceale,
profesionale sau tehnice.
Trebuie precizat că unită țile școlare din cartier includ și un număr de elevi proveni ți
din alte zone ale ora șului sau chi ar din afara acestuia.

Rezultatele anchetei de consultare a popula ției
Primele două etape ale anchetei de consultare a popula ției au fost organizate în anul
2008 de către firma de consultan ță IHS (Institute of Housing and Urban Development
Studies).
În etapa 1 de consultare a popula ției privind priorită țile de investi ții pentru înlăturarea
problemelor cu care se confruntă Municipiul Baia Mare în consolidarea acestuia ca pol de
dezvoltare în regiunea Nord -Vest, au fost prelucrate răspunsurile venite de la c etățeni printr –
un lot de 103 formulare distribuite de primăria municipiului Baia Mare.
Răspunsurile sosite organizează percep ția locuitorilor chestiona ți asupra priorită ților
în rezolvarea problemelor cu care se confruntă Municipiul Baia Mare. De și un numă r
important de domenii erau percepute ca fiind bine gestionate la acel moment, se consideră
că rezolvarea problemelor ce conduc la îmbunătă țirea acestor domenii trebuie făcută cât mai
urgent. Majoritatea persoanelor care au răspuns acestui chestionar cons ideră că aproape toate
problemele sunt prioritare în perioada imediat următoare, de 1 -3 ani.
În prima etapă, răspunsurile celor 103 subiec ți deschid o paletă largă, de la foarte
bine la foarte slab, majoritatea domeniilor de interes fiind percepute ca avân d o stare bună
sau slabă, încadrându -se în plaja de mijloc.
Astfel, infrastructura care vizează alimentarea cu apă, percepută majoritar ca bună,
se confruntă cu următoarele probleme: calitate nesatisfăcătoare a apei, cu impurită ți și
sedimente, în special în perioadele ploioase, defec țiuni și presiune scăzută, în special în
zonele: Decebal, Drago ș Vodă, Săsar, Nicolae Iorga, Cuza Vodă, Traian, Firiza,
Grănicerilor, Republicii, Centrul Vechi.

11
Canalizarea este percepută ca preponderen t slabă , nereu șind să fac ă față în perioadele
cu precipita ții. Alimentarea cu gaz, apreciată ca bună de majoritatea locuitorilor, are o
presiune scăzută, în special în perioada rece de iarnă sau în momentele de consum maxim.
Transportul public, calificat ca bun în propor ție de peste 70%, a avut totu și nevoie de
îmbunătă țirea și înnoirea parcului auto, locuitorii dorind atât autobuze mai noi cât și mai
puțin poluante, dotate conform normelor Euro. Se solicită totodată transportul gratuit al
pensionarilor.
Drumurile au o percep ție relativ bună, un număr apreciabil de locuitori (peste 40%)
considerând că s -au făcut eforturi în acest sens dar în continuare sunt necesare repara ții,
asfaltări și reabilitări , inclusiv a trotuarelor și aleilor din jurul blocurilor, precum și
amenajarea m ai multor locuri de parcare.
Serviciile de educa ție sunt considerate bune în propor ție de 62%, fiind totodată
solicitate mai multe cre șe și grădini țe și investi ții mai ample în toate unită țile de învă țământ.
Amenajările destinate recreerii sunt considerate slabe de către cei mai mul ți locuitori, care
ar dori mai multe locuri de joacă pentru copii, mai multe parcuri și grădini, zone pietonale
cu accesul auto restric ționat.
Economia este un domeniu perceput de aproape jumătate din cei chestiona ți ca fiind
relativ bine dezvoltat, cu o for ță de muncă bine reprezentată și cu agen ți economici în sfera
serviciilor, domeniu perceput ca bun în propor ție de peste 50%.
Administra ția publică, factor important și determinant în comunitate, este percepută
ca având un mana gement public bun , deși celelalte elemente: terenuri sau clădiri aflate în
proprietatea consiliului local, planuri urbanistice sau sprijin pentru IMM -uri arată rezultate
medii, ceea ce presupune că activitatea administra ției publice locale poate și trebuie
îmbunătă țită în perioada următoare, implicând mai mult comunitatea, atât pe cea de afaceri
cât și modului ei social, în dezvoltarea și aplicarea de proiecte, cât și în realizarea lor.
Din punctul de vedere al mediului comunitar, spiritul comunitar și sigu ranța
cetățenilor sunt percepute ca fiind slabe, locuitorii sim țind nevoia unor străzi mai sigure, cu
o poli ție comunitară mult mai vizibilă.
Patrimoniul istoric și cultural, precum și facilită țile sportive sunt relativ bine
reprezentate/dezvoltate în perc epția locuitorilor , ceea ce arată că există o bază de plecare
care poate fi îmbunătă țită prin proiecte și programe aplicate. Se dore ște o mai multă
preocupare în păstrarea, îngrijirea și valorificarea unor monumente de interes istoric și
cultural.
Cel de-al doilea formular (55 de chestionare colectate) sintetizează percep ția
locuitorilor din zona cartierului Vasile Alecsandri asupra priorită ților în rezolvarea
problemelor cu care se confruntă Municipiul Baia Mare. Domeniile prioritare de interven ție
(peste 70% din responden ți considerându -le prioritatea principală), pe termen scurt (1 -3 ani)
rezultă a fi următoarele: drumurile, salubritatea, de șeurile menajere și canalizarea . Pe de altă
parte domeniile prioritare pe termen mediu (3 -5 ani) rezultă a fi ur mătoarele: renovarea
fondului construit, transportul public și serviciile primăriei (Planul Integrat de Dezvoltare al
Municipiului Baia Mare: 2009).
Concursul de idei ”Civic Pheonix” a fost gândit ca o modalitate de consultare a
popula ției din cartierul Va sile Alecsandri asupra direc ției de dezvoltare a acestuia. Grupul
țintă al acestui concurs a fost reprezentat în prima etapă de ”genera ția tânără”, respectiv copii
de nivel pre școlar și elevii claselor I -XII, urmând ca în cea de -a doua etapă concursul să s e
adreseze adul ților. Concursul de idei a avut două sec țiuni: grafică (desene, picturi, schi țe) și
descriptivă (chestionar și posibilitatea unor descrieri a modului/necesită ților/ problemelor
cartierului Vasile Alecsandri). Acest concurs de idei poate sta la baza proiectării de către
exper ți a măsurilor și acțiunilor în mod sustenabil, și în special poate constitui dezideratul

12
consultării publice în luarea deciziilor, transparen ța decizională și implicarea comunită ții în
propria dezvoltare.
Principalele pro bleme ridicate în eseuri și care se regăsesc și în desenele realizate de
copii vizează starea proastă a străzilor în cartierul Vasile Alecsandri, lipsa locurilor de joacă
pentru copii și a spa țiilor verzi, mizeria, în special în zona Craica și popula ția rromă din zona
Craica.
2.3. Zona de interven ție prioritară
Identificarea zonelor de interven ție prioritară s -a bazat pe o analiză multicriterială
care a considerat datele statistice disponibile pe cartiere precum și anumite elemente
calitative foarte relevante (poluare, localizarea cu impact pentru dezvoltarea turismului).
A mai fost considerat important pentru anumite cartiere, turismul cultural și de
recreere, având în vedere faptul că Ferneziu este un cartier de tranzit către zonele turistice
din Ca vnic – Sighetu Marma ției, iar cartierul Firiza are proximitate cu zona de agrement
Firiza.
Analiza situa ției existente la nivelul cartierelor din Municipiul Baia Mare a eviden țiat
cartierele Vasile Alecsandri și Ora șul Vechi ca și zonă de interven ție prior itară pentru
depunerea de proiecte în cadrul POR România 2007 -2013, Axa prioritară nr. 1 – Planuri
Integrate de Dezvoltare Urbană, Sub – domeniul ”Poli de Dezvoltare Urbană”.

Nevoile și poten țialul de dezvoltare a cartierului Ora șul Vechi
Cartierul Ora șul Vechi de ține cea mai extinsă suprafa ță dintre cartierele din
Municipiul Baia Mare și concentrează numai 6,75% din totalul numărului de locuitori, ceea
ce determină o densitate relativ scăzută a popula ției.
Cu toate că numărul de locuitori din Municipiul Ba ia Mare a scăzut în ultima
perioadă, Ora șul Vechi a înregistrat o cre ștere a popula ției, fiind unul din cele trei cartiere
care înregistrează valori pozitive ale acestui indicator.
Valoarea imobiliară a cartierului este printre cele mai mari din Municipiul Baia Mare.
Aceste date sugerează faptul că zona Ora șul Vechi atrage o pătură a popula ției relativ
înstărită. Totu și datorită diferen țelor existente în cadrul cartierului , acesta concentrând mare
parte din patrimoniul istoric al ora șului dar și cele mai po luate situri industriale din ora ș
(zona mărgina șă a cartierului), analiza ar trebui aprofundată cu mai multe detalii privind
localizarea mi șcării popula ției.
Orașul Vechi are un poten țial uman relativ scăzut și un nivel ridicat de expunere la
riscul margin alizării sociale datorate unei dependen țe demografice și unei rate de șomaj
mari. Data cea mai relevantă în această privin ță este, cu siguran ță, nivelul de îmbătrânire al
popula ției, ceea ce ridică valoarea dependen ței demografice și scade importan ța cartierului
asupra pie ței muncii la nivelul municipiului.
În zona Cuprom, str. Horea, str. Electrolizei și Păltini șului este amplasată cea mai
mare comunitate de rromi din municipiu, care trăie ște în condi ții improprii, energie electrică
improvizată și fără apă caldă.
Peste 70% din monumentele istorice ale municipiului Baia Mare înscrise în lista
monumentelor istorice declarate de către Ministerul Culturii pentru jude țul Maramure ș sunt
localizate în cartierul Ora șul Vechi. Totu și acest patrimoniu cultural n u este suficient
valorificat în scop turistic, mai mult, conservarea acestuia este pusă în pericol de către
poluarea factorilor de mediu, datorită traficului urban intens din zona centrală precum și
datorită proximită ții complexelor industriale din zona de est a ora șului, în condi țiile în care
acestea nu sunt înconjurate de o centură verde de protec ție față de centrul urban.
Luând în considerare faptul că nivelul de poluare a solului cu metale grele, descre ște
odată cu cre șterea îndepărtării fa ță de sursele de poluare, proximitatea zonei industriale Est

13
față de Ora șul Vechi expune acest cartier, la o inciden ță relevantă a poluării, care, a șa cum
am remarcat mai sus, nu este tamponată de către zonele și coridoarele verzi.

14
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ – CRE ȘTEREA
ACCESIBILITĂ ȚII URBANE PRIN MODERNIZAREA STRĂZII
ELECROLIZEI DIN MUNICIPIUL BAIA MARE

3.1. Axa prioritară și domeniul major de interven ție POR
Prin prezenta Cerere de finan țare se solicită co -finan țarea proiectului propus, în
cadrul Programului Opera țional Regional 2007 -2013 – Axa prioritară 1 „Sprijinirea
dezvoltării durabile a ora șelor – poli urbani de cre ștere”, Domeniul major de interven ție 1.1
„Planuri integrate de dezvoltare urbană”, sub -domeniul „Poli de dezvoltare urbană”,
categoria de op erațiuni Reabilitarea infrastructurii urbane și îmbun ătățirea serviciilor urbane,
inclusiv transportul urban .

3.2. Localizarea proiectului
Statul: România
Regiunea de dezvoltare: Regiunea de dezvoltare Nord -Vest
Județul: Maramure ș
Localitatea: Baia Mare

3.3. Descrierea proiectului
Proiectul individual „Cre șterea accesibilită ții urbane prin modernizarea str.
Electrolizei din Municipiul Baia Mare”, alături de alte 7 proiecte, face parte din Planul
Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Baia Mare. A ceste 8 proiecte abordează trei
domenii principale (infrastructura publică, ecologia urbană și protec ția mediului,
infrastructura și serviciile sociale) iar scopul acestui plan integrat este regenerarea arealului
care atinge 2 cartiere din Municipiul B aia Mare (Vasile Alecsandri și Ora șul Vechi), areal
desemnat ca zonă de interven ție prioritară pentru depunerea de proiecte în cadrul
Programului Opera țional Regional 2007 -2013. Implementarea acestui plan va avea impact
asupra dezvoltării de ansamblu a ar ealului urban selectat (zona de ac țiune urbană) si implicit
a Municipiului Baia Mare, cât și a zonei înconjurătoare. In acest context, PIDU Baia Mare,
prin implementarea celor 8 proiecte individuale, va contribui la atingerea obiectivului
specific al Programului Opera țional Regional, anume „cre șterea rolului economic și social
al ora șelor, prin aplicarea unei abordări policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrată a
regiunilor”, în concordan ță cu obiectivele Strategiei Na ționale pentru Dezvoltare Re gională
și Cadrului Na țional Strategic de Referin ță, precum și cu prevederile strategiei Lisabona și
Orientările Strategice Comunitare 2007 -2013.
Obiectiv ul Domeniului major de interven ție 1.1. al Axei 1, reprezintă cre șterea
calită ții vie ții și creare a de noi locuri de muncă în ora șe, prin reabilitarea in frastructurii
urbane și îmbunătă țirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin
dezvoltarea structuri lor de sprijinire a afacerilor și a antreprenoriatului.
Prin implementarea proi ectului de modernizare a străzii Electrolizei în cartierul
Orașul Vechi, s e va realiza: modernizarea spa țiului public urban (c arosabil, trotuare, pistă
cicliști, parcări), îmbunătă țirea accesibilită ții generale înspre/dinspre cartierul Ora șul Vechi,
micșorarea timpilor de tranzitare, cre șterea pote nțialului economic, cultural și turistic al
cartierului Ora șul Vechi, cre șterea valorii cartierului, cre șterea atractivită ții zonei, atragerea
atenției poten țialilor investitori și apari ția uno r noi locuri de munc ă, îmbunătă țirea condi țiilor
de via ță ale c etățenilor, reducerea gradului de poluare prin reducerea noxelor și a poluării
sonore. In acest context, proiectul de modernizare a străzii Electrolizei, contribuie la
realizarea Obiectivul ui domeniului major de i nterven ție al Axei 1.
Obiectivul general al acestui proiect, reprezintă cre șterea accesibilită ții cartierului
Orașul Vechi prin îmbunătă țirea condi țiilor de infrastructură publică, cu impact asupra

15
dezvoltării de ansamblu a cartierului Ora șul Vechi, a arealului urban selectat (zona de
acțiune urbană) și implicit a municipiului Baia Mare, cât și a zonei înconjurătoare.
Atingerea obiectivului general este consecin ța îndeplinirii obiectivelor specifice
prezentate mai jos. Obiectivele specifice sunt atinse ca urmare a desfă șurării activită ților
specificate pentru fiecare obiectiv în parte, activită ți ce vor avea loc în timpul implementării
proiectului.
Obiectivele specifice ale proiectului sunt:
OS1 – Modernizarea păr ții carosabile a străzii Electrolize i, în concordan ță cu traficul
existent și prognozat.
Activită ți:
– desfacere sistem rutier existent, terasamente, încadrare cu borduri, realizare sistem
rutier nou în zona industrială a străzii, ranforsare sistem rutier. Aceste lucrări se vor realiza
pe carosabil strada Electroliz ei și pe străzile laterale pe o lungime de 30 m. Lungimea străzii
Electrolizei pe care se intervine, este 1520,00 m. Suprafa ța totală pe care se desfă șoară
activitatea este 35.100 mp.
– parte carosabilă – 14.339 mp;
– sensuri gir atorii – 2 buc.;
– creare zonă verde – 7.780 mp;
– reabilitare rețele edilitare (re țele de apă –2.870 m și rețea canalizare -1520 m);
– indicatoare și marcaje pentru siguran ța circula ției.
OS2 – Fluidizarea traficului rutier prin amenajarea parcărilor și a stațiilor de autobuz
înafara păr ții carosabile.
Activită ți:
– lucrări de terasamente, realizare structură rutieră în spa țiile de amenajare a locurilor
de parcare și a sta țiilor de autobuz, amenajare parcări adiacent păr ții carosabile și în zona
intersec ției cu str. Lumini șului, înafara gabaritului străzii.
– parcări – 4.044 mp;
– stații autobuz – 464 mp.
OS3 –Promovarea transportului nepoluant prin amenajarea pistei pentru cicli ști si
amenajarea trotuarelor pietonale.
Activită ți:
– execu ție lucrări de terasamente, săpături; amenajare trotuare pe partea stângă și
dreaptă a străzii;
– execu ție lucrări de terasamente, săpături, amenajare pistă de cicli ști pe partea
dreaptă a străzii; trotuarele se delimitează de pista de cicli ști cu borduri mici îngropate.
– trotuare – 6.321 mp;
– pistă pentru cicli ști – 2.016 mp.

3.4. Justificarea necesită ții implementării proiectului
Proiectul Cre șterea accesibilită ții urbane prin modernizarea străzii Electrolizei din
municipiul Baia Mare, răspunde program elor și strategiilor na ționale, regionale și locale de
dezvoltare.
Dezvoltarea infrastructurii de transport reprezintă o condi ție necesară pentru
implementarea cu succes a tuturor priorită ților de dezvoltare ale României pentru 2007 –
2013, contribuind la c reșterea mobilită ții persoanelor și mărfurilor, la dezvoltare
infrastructurii de transport regionale și locale, la combaterea izolării zonelor subdezvoltate,
la integrarea polilor regionali de cre ștere cu re țeaua trans -europeană de transport.
Infrastructu ra de transport reprezintă un factor determinant al cre șterii economice,
care nu intră direct sub inciden ța acestei strategii, dar care trebuie privit în strânsă corela ție

16
cu procesul de dezvoltare competitivă. Investi țiile în infrastructura de transport, în vederea
îmbunătă țirii accesibilită ții și a condi țiilor de via ță, influen țează cre șterea economică.
Prin îmbunătă țirea accesibilită ții și a condi țiilor de via ță, modernizarea infrastructurii
de transport regionale/ locale contribuie la diminuarea dispar ităților de dezvoltare între
regiunile țarii.
Prin implementarea proiectului de fa ță, se va realiza:
 Modernizarea spa țiul public urban (carosabil, trotuare, pistă cicli ști, parcări);
 Creșterea accesibilită ții înspre/ dinspre Ora șul Vechi (zona industrială est, dar
și înspre centrul istoric al ora șului), înspre localită ți ale Sistemului Urban
(către Gro și, Tg. Lăpu ș, către Săcălă șeni, Somcuta Mare, către Baia Sprie,
Cavnic) și Sighetul Marma ției, precum și către zonele turistice di n regiunile
acestor localită ți;
 Sporirea capacită ții de circula ție prin mărirea fluen ței traficului și realizarea
unui confort pentru participan ții la trafic;
 Acces mai rapid la serviciile medicale, de învă țământ, administrative;
 Mărirea siguran ței în circ ulație și reducerea numărului de accidente;
 Confort și siguran ță crescută pentru persoanele cu dizabilită ți;
 Micșorarea timpilor de tranzitare, reducerea consumului de benzină și a
cheltuielilor cu între ținerea autovehiculelor, cu implica ții economice pozi tive
pentru persoanele care utilizează această stradă, pentru firmele care au sediul
pe această stradă, firmele care fac transport de persoane, bunuri, materiale și
servicii pe această stradă, inclusiv transport rutier interna țional de persoane,
bunuri și mărfuri dinspre / înspre România – Ungaria – Ucraina.
 Imbunătă țirea condi țiilor de via ță ale riveranilor și reducerea gradului de
poluare prin reducerea noxelor și a poluării sonore;
 Creșterea valorii cartierului Ora șul Vechi, cre șterea atractivită ții zonei și
evidenta perspectivă de dezvoltare economică și socială a acestei zone;
 Creșterea poten țialului economic, cultural și turistic al cartierului Ora șul
Vechi, atragerea poten țialilor investitori și apari ția unor noi locuri de muncă;
 Reducerea che ltuielilor de între ținere/ repara ții a străzii;
 Imbunătă țirea condi țiilor igienico – sanitare prin reabilitarea re țelei de apă și
canalizare existentă.
Astfel, implementarea proiectului va contribui la dezvoltarea economică, socială și
durabilă a zonei Ora șul Vechi, și implicit a municipiului Baia Mare, cât și a zonei
înconjurătoare. In acest context proiectul nostru va contribui la atingerea obiectivului
specific al POR, anume „cre șterea rolului economic și social al ora șelor, prin aplicarea unei
abordări policentrice pentru o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor”, în concordan ță cu
obiectivele Strategiei Na ționale pentru Dezvoltare Regională și Cadrului Na țional Strategic
de Referin ță, precum și cu prevederile strategiei Lisabona și Orientările Strategi ce
Comunitare 2007 -2013.

17
3.5. Beneficiarii proiectului
Beneficiarii direc ți ai acestui proiect sunt reprezenta ți de către locuitorii cu domiciliul
pe str. Electrolizei, locuitorii cartierului Ora șul Vechi, agen ții economici afla ți în zonă,
persoan ele care tranzitează zona pe această stradă .
Beneficiarii indirec ți ai acestui proiect sunt reprezenta ți de către întreaga popula ție a
municipiului Baia Mare, agen ții economici poten țiali, popula ția localită ților limitrofe,
Primăria Municipiului Baia Mare.
Beneficiarii intermediari ai acestui proiect sunt reprezenta ți de: firma care execută
documenta ția tehnico -economică, firma care realizează execu ția lucrării, dirigintele de
șantier, firma care realizează auditul, firma care oferă consultan ță pe perioada implementării
proiectului, firma de publicitate .
În perioada de implementare a proiectului, Primăria Municipiului Baia Mare va lua
măsuri de informare a poten țialilor beneficiari ( și nu numai), folosind instrumentele
specifice de comunicare pentru faze d iferite de implementare, cum ar fi: tipărirea
materialelor informative, afi șarea lor în locuri vizibile și cu cel mai facil acces, folosirea
mijloacelor de informare în masă pentru transmiterea de informa ții, afi șarea de panouri
publicitare, conferin țe de presă, o pagină web pe site -ul oficial al Primăriei Municipiului
Baia Mare.
In procesul de implementare a proiectului, primăria va încuraja executantul lucrării
(în măsura posibilită ților) să folosească for ța de muncă locală (inclusiv persoanele din
grupu rile defavorizate) pentru a crea noi oportunită ți de angajare pentru comunitatea locală
contribuind astfel la reducerea șomajului din Baia Mare. Numărul estimat de persoane
implicate în faza de execu ție a lucrării este de 57 (conform DALI), din care 54 per soane
pentru operatorul economic care execută lucrarea de modernizare a străzii. Primăria, va
încerca în acest fel, să implice comunitatea locală în procesul de implementare a proiectului.

3.6. Activită țile proiectului
Activită țile acestui proiect au în ceput în luna aprilie, 2009 și cuprind:
– Activită ți pregătitoare, activită țile care s -au desfă șurat până la momentul semn ării
Contractului de Finan țare
– Activită ți de implementare, activită țile care se vor desfă șura după semnarea
Contractului de Finan țare;
I. Activită ți pregătitoare (perioadă de realizare 10 luni):
1. Elaborare documenta ție tehnico -economică -perioadă de realizare 9 luni.
1.1 Studiul de trafic
Contract semnat: nr. 9270 /28.04.2009;
Data elaborării -aprilie 2009;.
Studiul de trafic pentru strada Electrolizei a avut drept scop determinarea traficului
de calcul și de prognoză pentru această stradă. Intensitatea traficului de calcul și de prognoză
este exprimat în număr de vehicule etalon/turisme pe oră și pe bandă , necesar pentru
proiectarea din punct de vedere al capacită ții de circula ție. Traficul de calcul este exprimat
în milioane de osii standard de 115 kN pentru o perioadă de 15 ani (2010 – 2025), necesar
pentru dimensionarea structurii rutiere. Acest studiu a fost folosit în. elaborarea
documenta ției DALI, ACB, PT, pentru acest proiect.
1.2. Studii topo -geo
Contract semnat: nr. 14758/17.07.2009.
În cadrul aceluia și contract, cu acela și prestator, s -a realizat și achizi ția serviciilor de
elaborare a următoarelor documenta ții: Expertiză tehnică, Documenta ții pentru ob ținerea
acordurilor și avizelor, DALI, ACB, Proiect tehnic + Detalii de Execu ție și Asisten ță tehnică
din partea proiectantului.

18
Data elaborării Studii topografice – iulie 2009;
Data ela borării Studii geotehnice – iulie 2009;
Studiile topo -geo a străzii Electrolizei, au fost folosite în elaborarea documenta țiilor
tehnice (DALI, Proiect Tehnic) a acestui proiect.
Verificarea Studiului geotehnic la cerin ța Af – achizi ție prin Nota de comand ă
nr.1/09.03.2012.
1.3. Expertiza tehnică
Achizi ția serviciului de elaborare a acestei documenta ții s-a realizat în cadrul
contractului nr. 14758/17.07.2009.
Data elaborării -august 2009;
Raportul expertizei tehnice a scos în eviden ță starea tehnică actuală a străzii pe baza
următoarelor elemente principale: Studiul geotehnic, Studiul de trafic, inspec ția vizuală a
drumului (străzii) și inventarierea principalelor degradări existente pe platforma acesteia,
foto relevante. Solu țiile și recomandările de proiectare prezentate în expertiză, constituie un
ghid pentru proiectant în scopul realizării unui proiect tehnic performant.
1.4. Documenta ția de avizare a lucrărilor de interven ții (DALI)
Achizi ția serviciului de elaborare a acestei documenta ții s-a realizat în cadrul
contractului nr. 14758/17.07.2009.
Data elaborării – noiembrie 2009;
Aviz intern C.T.E. nr. 31/19.11.2009;
In cadrul DALI s -au prezentat situa ția existentă a obiectivului de investi ții și două
variante de structuri rutiere. Varianta opti mă din punct de vedere tehnic, a fost analizată
prezentându -se datele tehnice ale investi ției, durata de realizare și etapele principale,
costurile estimative ale investi ției, principalii tehnico – economici ai investi ției. S -a întocmit
devizul general pri vind cheltuielile necesare realizării investi ției, devizele pe obiecte
(obiectul nr. 1 – Lucrări de drum, obiectul nr. 2 – Rețele edilitare de apă și canal.
1.5. Analiza Cost -Beneficiu
Achizi ția serviciului de elaborare a acestei documenta ții s-a realizat în cadrul
contractului nr. 14758/17.07.2009.
Data elaborării – noiembrie 2009;
În cadrul Analizei Cost -Beneficiu, s -au analizat op țiunile: cele două variante de
structuri rutiere prezentate în DALI și varianta fără investi ție. In continuare, s -a realizat
analiza financiară și economică pe o perioadă de referin ță de 20 de ani (orizontul de timp).
În urma analizei financiare, pentru această investi ție fără profit, rentabilitatea
financiară a investi ției este negativă și sunt întrunite condi țiile pt. a dovedi necesitatea
obținerii finan țării nerambursabile, adică: RIRF/C< 5% și VNAF/C <0. In urma analizei
economice, beneficiile sociale și economice cuantificate, au rezultat pozitive.
În aceste condi ții proiectul are un impact relevant asupra comunită ții și îndepline ște
toate condi țiile (anume: RIRE/C> 5,5%; VNAE/C> 0; B/C> 1) în ceea ce prive ște indicatorii
economici pt. a fi finan țat cu fonduri nerambursabile.
1.6. Proiectul tehnic și Detalii de execu ție
Achizi ția serviciului de elaborare a acestei documen tații s-a realizat în cadrul
contractului nr. 14758/17.07.2009.
Data elaborării – noiembrie 2009;
Depunere: odată cu cererea de finan țare, în luna ianuarie, 2010.
Proiectul tehnic cuprinde piese scrise (caiete de sarcini, liste cu cantită ți de lucrări,
graficul general de realizare a investi ției publice) și piese desenate (planuri de situa ție stradă,
profile longitudinale stradă, profile transversale stradă, planuri situa ție rețele).
1.7. Ob ținerea certificatului de urbanism

19
Certificatul de urbanism a fost eliberat de Primăria Municipiului Baia Mare la data
de 06.05.2009. Prin acest certificat, s -a stabilit lista avizelor și acordurilor legale strict
necesare autorizării lucrărilor de investi ție.
S-a eliberat un nou Certificat de urbanism, nr. 195 din 2 8.02.2012, deoarece C.U.
emis în 2009 a expirat.
1.8. Ob ținerea acordurilor și avizelor
Notificarea tip B nr. 7841 a fost avizat de către Agen ția de Protec ție a Mediului
Maramure ș, în data de 13.10.2009. APM Maramure ș a decis parcurgerea procedurii
simpl ificate de avizare deoarece nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra
mediului. Proiectul de fa ță, face obiectul procedurii de mediu –fără acord de mediu.
Prin adresa nr. 3263/10.04.2012 transmisă de A.P.M. Maramure ș, suntem înștiințați
că No tificarea tip B nr. 7841/13.10.2009 îți păstr ează valabilitatea pe toată perioada punerii
în aplicare a proiectului și este valabilă cu certificatul de urbanism nr. 195/28.02.2012.
Aviz gaz metan a fost ob ținut din partea EON Gaz România SA, în data de
27.08.2009, cu condi ția să se respecte distan țele fa ță de conducta de gaz și bran șamentele
existente, conform NTPEE -2008.
S-a ob ținut de la S.C. E.ON Gaz Distribu ție S.A. Baia Mare, avizul nou, nr.
19226/29.02.2012, deoarece cel emis in 2009 a expirat. Aviz ul nou ob ținut este favorabil,
cu respectarea acelora și condi ții.
Aviz apă -canal a fost ob ținut condi ționat din partea SC. Vital Baia Mare, în data de
24.09.2009. Sunt puse următoarele condi ții: se va executa în prealabil înlocuirea tuturor
rețelelor de apă și de canalizare existente; se va asigura cuplarea re țelelor de apă cu re țelele
de apă a străzilor adiacente prin căminele de vane proiectate; se vor realiza bran șamente de
apă contorizate la to ți consumatorii existen ți și se va ține cont de noii consumatori poten țiali;
se va realiza racordarea re țelei de canalizare cu străzile adiacente; se vor realiza racordările
individuale a tuturor consumatorilor existen ți și se va ține cont de noii consumatori
poten țiali.
S-a obținut de la Vital Baia M are, avizul nou, nr. 97/23.02.2012, deoarece cel emis
în 2009 a expirat. Avizul nou ob ținut este favorabil, cu respectarea acelora și condi ții.
Aviz telecomunica ții nr. 621, a fost ob ținut condi ționat, la data de 01.09.2009.
Condi ționările au fost punctat e pe asisten ța tehnică din partea Romtelecom în timpul
execu ției lucrărilor de modernizare a străzii Electrolizei, respectarea distan țelor minime
impuse de SR8591/1997, predarea amplasamentului privind re țeaua telefonică existentă,
printr -un proces verbal de predare/ primire.
S-a obținut de la Romtelecom avizul nou, nr. 49/28.02.2012, deoarece cel emis în
2009 a expirat. Avizul nou ob ținut impune respectarea acelora și condi ții.
Aviz comisia de circula ție. Avizul favorabil nr. 281, din partea Comisiei muni cipale
de sistematizare a circula ției, a fost ob ținut la data de 14.10.2009. Avizul este valabil și
pentru C.U. nr. 195/28.02.2012.
Aviz alimentare cu energie electrică nr. 16666 din partea SC FDEE Electrica
Transilvania Nord SA, a fost ob ținut în data d e 26.08.2009. A fost prelungit până la data de
28.02.2013.
Aviz sanitar nr. 7945, din partea Direc ției de Sănătate Publică a jude țului Maramure ș,
a fost ob ținut în data de 03.09.2009. Avizul este valabil și pentru C.U. nr. 195/28.02.2012.
Aviz transport în comun. Avizul favorabil nr. 2425, din partea Societă ții Comerciale
Urbis Transport Local S.A., a fost ob ținut în 13.10.2009.
S-a obținut de la S.C. Urbis S.A. avizul nou, nr. 1172/11.04.2012, deoarece cel
obținut în 2009 a expirat.
1.9. Verificarea pr oiectului tehnic a lucrării de investi ție
Contract semnat: nr. 17679/07.09.2009

20
Elaborare raport tehnic de verificare a proiectului tehnic: nr. 845/14.12.2009.
În urma verificării se consideră proiectul corespunzător pentru faza verificată.
1.10. Verificar e tehnică Re țea de apă și canalizare din cadrul proiectului tehnic a
lucrării de investi ție
Contract semnat: nr. 22297/10.11.2009;
Elaborare raport tehnic de verificare tehnică Re țea de apă și canalizare: nr.
15/22.12.2009.
2. HCL de aprobare DALI si indicatorii tehnico –economici
În urma ședinței de consiliu din 26 noiembrie 2009, membrii Consiliului Local au
aprobat DALI și indicatorii tehnico -economici ai investi ției, prin HCL 467/2009.
3. Elaborarea cererii de finan țare –perioadă de realizare 3 luni.
Cererea de finan țare a acestui proiect a fost realizată de angaja ți ai Primăriei Baia
Mare (echipa UIP 1). La elaborarea ei, am ținut cont de Ghidul Solicitantului pentru acest
program și de instruc țiunile, recomandările și explica țiile incluse pentru fiecare punct din
acest formular. Ca si durată de elaborare/finalizare a ei ne referim la lunile noiembrie,
decembrie 2009, ianuarie 2010.
4. HCL de aprobare a proiectului și a cheltuielilor legate de proiect
În urma ședinței de consiliu din 28 ianuarie 2010, membrii Consiliului Local au
aprobat prin Hotărârea nr.16, depunerea spre finan țare a proiectului de fa ță și angajarea
tuturor cheltuielilor pe care solicitantul trebuie să le asigure pentru implementarea
proiectului, res pectiv: contribu ția la cheltuielile eligibile, cheltuielile neeligibile, TVA –ul
aferent cheltuielilor neeligibile, precum și cheltuielile suplimentare (cheltuieli care intervin
în derularea proiectului, ulterior încheierii contractului de finan țare).
5. Depunerea cererii de finan țare
Cererea de finan țare a acestui proiect s -a depus la OI, în luna ianuarie 2010.
6. Ob ținerea avizului tehnic al ISC
S-a obținut de la Inspectoratul de Stat în Construc ții, Avizul tehnic nr. 48/31.01.2011.
S-a obținut de la I.S. C. Direc ția Regională în Construc ții Nord -Vest, Acordul nr.
324/13.03.2012.
7. Ob ținerea Autoriza ției de construc ție P.A.C.
S-a obținut Autoriza ția de Construire nr. 109/01.03.2012
Rezilierea Contractului de servicii nr. 14758/17.07.2009, având ca obiect s ervicii de
proiectare si asisten ță tehnică din partea proiectantului, prin Actul Adi țional nr.
1/24016/10.09.2012.

II. Activită ți de implementare (perioadă de realizare 33 luni):
8. Managementul implementării proiectului (pe toată perioada implemen tării
proiectului – 33 luni)
-Semnare contract de finantare, monitorizare proiect, derulare activit ăți,
solicitare prefinan țare, întocmire rapoarte de progres trimestriale, recep ții intermediare,
depunere cereri de rambursare.
8.1. Semnarea contract ului de finan țare între Ministerul Dezvoltării Regionale și
Turismului, în calitate de Autoritate de Management pentru POR, Agen ția pentru Dezvoltare
Regională Nord -Vest, în calitate de Organism Intermediar pentru POR 2007 -2013, și
reprezentantul legal al Municipiului Baia Mare.
După semnarea contractului (următoarea zi) începe implementarea proiectului, (02.
aprilie 2013).
8.2. Realizare plan de ac țiune si pistă de audit (aprilie 2013)

21
Această subactivitate constă în detalierea calendaristică a planului de ac țiune al
proiectului propus, cuprinde procedurile de implementare. S -a realizat pista de audit.( aprilie
2013)
UI PIDU dezvolta proceduri interne pentru toate procesele care încă nu sunt
procedurate în c adrul Primăriei. Procedurile sus men ționate cuprind baza legală, activită țile
și responsabilită țile aferente, documentele de procesat (atât ca intrări cât și ca ie șiri),
modelele eventuale de utilizat, listele de verificare, metodele de arhivare și locali zare a
arhivelor.
Strategia de implementare PIDU prevede evaluarea frecventă (minim la fiecare două
luni) a stadiului proiecte lor atât fizic cât și financiar
8.3. Monitorizarea proiectului și implementarea eventualelor ac țiuni corective (pe
toată perioada implementării: 33 de luni, aprilie 2013 – decembrie 2015)
Comunicare internă
Se vor organiza ședințe săptămânale coordonate de către managerul UIP la care vor
participa membrii UIP, pe perioada lucrărilor au loc ședințe săptămânale la locul investi ției
la care participă membrii UIP și toți factorii implica ți.
Comunicarea externă către cetă țeni, este realizată de către expertul responsabil cu
informarea și publicitatea pe proiect si cu sprijinul consultan ților externi contracta ți în acest
scop în cadrul proi ectului.
Comunicarea cu OI și AMPOR este realizată de către managerul de proiect pentru
fiecare proiect individual.
Performan țele vor fi monitorizate prin ședințe regulate, raportări și planuri de
remediere în cazul devierilor fa ță de planurile aprobate. R iscurile vor fi analizate sistematic.
Gradul de risc va fi stabilit având în vedere următoarele criterii: întârzierile fa ță de
cronograma aprobată prin contractul de finan țare, apari ția cheltuielilor care n u pot să fie
acoperite din POR.
8.4. Pregătire l icitații: servicii, lucrări (aprilie 2013)
În luna 1 anul 1, s -au pregătit documenta țiile de atribuire necesare pentru organiza rea
procedurilor de achizi ție.
8.5. Organizare proceduri de achizi ție (mai 2013 -august 2014, februarie -aprilie 2015,
iulie-septembrie 2015)
În derularea acestei activită ți se urmează proceduril e legale de achizi ții publice.
Perioada rezervată pentru fiecare achizi ție în parte, este:
• Organizarea procedurilor de achizi ție a serviciilor de consultan ță: mai 2013 –
octombrie 2013;
• Organizarea achizi ției directe a serviciilor de dirigen ție de șantier: noiembrie 2013 –
aprilie 2014;
• Organizarea achizi ției directe a serviciilor de dirigen ție de șantier pentru lucrări
suplimentare: august -septembrie 2015;
• Organizarea procedurii de ach iziție pentru execu ția lucrării: februarie 2014 -august
2014;
• Organizarea procedurii de achizi ție pentru execu ția lucrărilor suplimentare: iulie –
septembrie 2015;
• Organizarea achizi ției directe a serviciilor de asisten ță tehnică din partea
proiectantului : noiembrie 2013 -aprilie 2014;
• Organizarea achizi ției directe a serviciilor de audit financiar: februarie -aprilie 2015;
• Organizarea achizi ției directe a serviciilor de informare și publicitate p e proiect:
mai 2013 -iulie 2013.
8.6. Semnare contract e
– Contractare servicii de consultan ță: octombrie 2013;

22
– Contractarea serviciilor de dirigen ție de șantier: aprilie 2014;
– Contractarea serviciilor de dirigen ție de șantier pentru lucrări suplimentare:
septembrie 2015;
– Contractarea execu ției lucrării: august 2014;
– Contractarea execu ției lucrărilor suplimentare: septembrie 2015;
– Contractarea serviciilor de asisten ță tehnică din partea proiectantului: aprilie 2014;
– Contractarea serviciilor de audit financiar: mai 2015;
– Contractarea serviciilor di n cadrul activită ții inform are și publicitate: iulie 2013.
9. Consultan ță pe durata implementării proiectului (octombrie 2013 -decembrie
2015)
Consultan ța externă are rolul de a consolida în mod profesional capacitatea
aplicantului de implementare a proiec tului, de a minimaliza riscurile, precum și de a încadra
acțiunile în prevederile legale na ționale și interna ționale, de a realiza conformitatea cu
procedurile și specifica țiile autorită ților de reglementare a Programului Opera țional
Regional, sau a altor autorită ți implicate în implementarea proiect ului.
10. Asisten ță tehnică din partea proiectantului și a dirigintelui de șantier (septembrie
2014 – noiembrie 2015)
Conform legii, asisten ță tehnică este obligatorie din partea proiectantului și a
dirigin telui de șantier pe toată durata execu ției lucrărilor (C+M), respectiv începând cu
septembrie 2014 (de la data ordinului de începere a lucr ărilor) până la recep ția la terminarea
lucrărilor, noiembrie 2015.
Dirigintele de șantier are rolul să urmărească și să verifice dacă lucrările executate
de către antreprenor (contractantul lucrării), sunt conform con ținutului caietului de sarcini și
dispozi țiilor Dirigintelui, verifică magaziile, depozitele de materiale. Dirigintele ține
legătura cu investitorul lucrări i, prin UIP. Antreprenorul este obligat să asigure accesul și
toate facilită țile pentru a abilita pe Diriginte și pe Investitor sau pe reprezentan ții acestora,
pentru ca ei să îndeplinească în mod corespunzător inspec ția pe șantier, ori de câte ori ace știa
le solicită pe timpul derulării contractului. Dirigintele de șantier va întocmi raportu l de
activitate lunar și final.
Proiectantul va urmări și verifica dacă lucrările executate de către antreprenor, sunt
conform con ținutului caietului de sarcini întocmi t de către acesta , în cadrul proiectului
tehnic.
11. Audit financiar extern (ianuarie 2015 -decembrie 2015)
Auditul financiar se va efectua de către auditorul financiar (persoană fizică sau
juridică competentă), care va verifica achizi țiile, conturile și tranzac țiile, situa țiile financiare
ale implementării proiectului, în vederea exprimării unei opinii competente, argumentate și
independente, în conformitate cu normele de raportare financiară în vigoare. Auditorul
contractat va întocmi rapoarte de audit la fiecare dosar de rambursare.
12. Execu ția lucrării (C+M)
Execu ția lucrărilor se desfă șoară pe durata a 14 luni (in care 3 luni aferentă perioadei
de iarnă), începând cu data Ordinului de începere a lucrărilor, 08.09.2014, pâna în luna
noiembrie 2015.
Lungimea totală a străzii este 1.530,65 m.
Lungimea străzii pe care se intervine prin proiect este de 1.520,00 m.
Execu ția lucrărilor se va face etapizat pe tronsoane de stradă.
Pe tronsonul de stradă km 0+700 – Km 1+520,00 (de la intersec ția cu str. Lumini șului
până la intersec ția cu str. Oborului), pentru că lucrările proiectate prevăd realizarea unui
sistem rutier nou, se recomandă a se executa cu închiderea circula ției și devierea traficului
pe străzile adiacente.

23
Pe tronsonul de stradă km 0+000 – km 0+700 (de la intersec ția cu str. V. Lucaciu
până la intersec ția cu str. Lumini șului), realizarea lucrărilor se va face etapizat pe câte o
jumătate, rămânând astfel, un fir de circula ție, cu sensuri diferite, cu dirijarea circula ție la
capete.
Pe tronson ul km 0+000 – km 0+700, în prima perioadă de execu ție, lucrările se vor
executa pe jumătatea dreaptă a străzii. Lucrările constă în: desfacere sistem rutier degradat,
reabilitare re țea alimentare apă (montare conductă apă, cămine de vane proiectate,
branșamente noi), reabilitare canalizare (de la intersec ția cu strada Nisiparilor până la
intersec ția cu strada Oborului, se proiectează canalizare în sistem unitar pt. ape pluviale și
ape menajere, cămine de vizitare pe re țeaua de canalizare, guri de scurgere p roiectate pe
toată lungimea străzii, racorduri noi), încadrare cu borduri, ranforsare sistem rutier,
amenajarea gira țiilor din intersec țiile cu străzile Horea și Lumini șului, sistem rutier parcări
de pe partea dreaptă, sistem rutier sta ții de autobus de pe partea dreaptă, trotuar și pistă
bicicli ști, amenajarea acceselor în incinte și la străzile laterale aflate pe partea dreaptă,
amenajare zona verde adiacentă trotuarului de pe partea dreaptă și creare zonă verde în cadrul
celor două intersec ții giratorii.
Pe tronsonul km 0+000 – km 0+700, în a doua perioadă de execu ție, lucrările se vor
executa pe jumătatea stângă a străzii. Aceste lucrări constă în: montare conductă apă,
desfacere sistem rutier degradat, încadrare cu borduri, ranforsare sistem rutier, sis tem rutier
parcări de pe partea stângă, sistem rutier sta ții de autobus de pe partea stângă, trotuar,
amenajarea acceselor în incinte și la străzile laterale aflate pe partea stângă, amenajare zona
verde adiacentă trotuarului de pe partea stângă.
Pe tronso nul km 0+700 – Km 1+520,00, după lucrările de reabilitare re țele apa și
rețea de canalizare, se vor realiza lucrările de drum care prevăd realizarea unui sistem rutier
nou, realizare sistem rutier parcări și stații de autobuz, trotuare, pistă de biciclete (partea
dreaptă) și amenajarea spa țiilor verzi adiacente trotuarelor.
13. Recep ția la terminarea lucrărilor (noiembrie 2015)
Recep ția la terminarea lucrărilor am estimat -o după terminarea tuturor lucrărilor de
modernizare a străzii Electrolizei, respectiv noiembrie 2015. Membrii Comisiei de recep ție
a Primăriei, împreună cu Dirigintele de șantier, proiectantul lucrării și executantul, vor
examina executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, respectiv a
caietului de sarcini, precum și respectarea avizelor. Examinarea se va face prin: cercetarea
vizuală a lucrărilor și analiza documentelor con ținute în cartea tehnică a construc ției.
La terminarea examinării, comisia va consemna observa țiile și concluziile într -un
proces verbal de recep ție.
Contractul cu antreprenorul nu va fi considerat terminat până când procesul verbal
de recep ție finală nu va fi semnat și de Diriginte, care trebuie să ateste că lucr ările au fost
executate conform conținutului caietului de sarcini și dispozi țiilor Dirigintelui.
14. Informare și publicitate
14.1. Organizarea de conferin țe de presă și întâlniri operative
Organizarea a două conferin țe de presă – prima a fost organizată cu ocazia semnării
contractului de lucrări iar a doua la finalizarea proiectului pentru anun țarea rezultatelor
(august 2014 și decembrie 2015).
Vor fi organizate întâlniri operative de lucru, într -un număr estimativ de șase, vor
asigura o bună comunicare și colaborare internă, între membrii echipei de proiect și firmele
care au câ știgat licita țiile, cât și între membrii unită ții de implementare (septembrie 2014,
aprilie 2015, iulie 2015, 1 octombrie 2015, 29 octombrie 2015, decembrie 2015)
14.2. Anun țuri de presă (octombrie 2014, noiembrie 2014, iulie 2015, septembrie
2015, noiembrie 2 015)

24
Anun țurile de presă, radio, TV vor fi în număr de cinci, respectiv anun țul de lansare
a implementării proiectului, anun țul referitor la desemnarea contractorului pentru execu ția
lucrării, 2 anun țuri care vor informa riveranii investi ției asupra modul ui de desfă șurare a
investi ției, anun țul de finalizare a proiectului și publicarea rezultatelor (obligatoriu).
Anun țurile vor apărea într -un ziar local sau regional cu cea mai mare audien ță conform
Studiului Na țional de Audien ță (SNA) realizat de Biroul R omân de Audit al Tirajelor, pe un
post de televiziune local sau regional și pe un post radio.
14.3. Comunicate de presă (octombrie 2014, aprilie 2015, iulie 2015, decembrie
2015)
Patru comunicate de presă vor fi trimise spre informarea mass -media cu privi re la
stadiul implementării Proiectului.
14.4. Dezvoltare și administrare web -site (octombrie 2014 -decembrie 2015)
Va fi dezvoltat și administrat un web -site care va con ține toate proiectele din cadrul
Planului Integrat de Dezvoltare Urbană a Municipiului Baia Mare; se va realiza
administrarea și actualizarea lui periodică cu informa ții despre Proiect (stadiu, progres etc).
14.5. Outdoor – Creare și montare panouri publicitare și plăci permanente
S-a montat panoul temporar în luna septembrie 2014 la locu l investi ție str.
Electrolizei. Acesta va fi înlocuit la finalizarea lucrărilor cu o placă permanentă (decembrie
2015). Atât panoul temporar, cât și placa permanentă vor fi realizate conform indica țiilor
tehnice specificate în Manualul de Identitate Vizuală în vigoare la momentul realizării
acestora.

3.7. Resursele materiale implicate în realizarea proiectului
Unitatea de implementare a proiectului dispune de un spa țiu de 38 m etri pătra ți în
cadrul Clădirii M1 din Centrul Mil lenium, la adresa P -ța Libertă ții nr. 15, în zona centrală
din Baia Mare și aproape de clădirea Primăriei Municipiului Baia Mare și a Serviciul ui
Public de Asisten ță Socială. Biroul cuprinde masă de ședințe, birouri individuale pentru
fiecare membru al echipei de proiect, spa țiu pentru consultan ții externi și spa țiu amenajat
pentru arhivarea documentelor originale.
Fiecare expert va fi dotat cu tehnică de calcul adecvată (PC, re țea IT și telefonică,
server de gestionare comunicare). Este disponibil un telefon cu fax, cu scanner și
imprimantă.
În bugetul proiectului, la Capitolul 8 – Alte cheltuieli neeligibile, s-au prevăzut dotări
suplimentare. În măsura în care, vor fi identificate alte resurse materiale și logistice necesare
implement ării proiectului, acestea vor fi achizi ționate de c ătre aplicant, sau î n cadrul
capitolului 8 al cererii de finan țare, sau prin alocă ri distincte din bugetul local.
De asemenea, Primăria Municipiului Baia Ma re dispune de o Sală de Ședință /
Instruire „Europa” cu o capacitate de 60 de locuri (mas ă rotundă, scaune, sonorizare, aer
condi ționat, instala ție de traducere simultană , aparatur ă video, conectare la Internet).
Această sală poate fi pusă la dispozi ția Unită ții de implementare proiect, în cazul ședințelor
și întâlnirilor de lucru.

3.8. Managementul proiectului
Unitatea de Implementare a Proiectului are rolul de a asigura implementarea
proiectului, în condi ții de transparen ță publică, respectând și urmărind reglementările
specifice în domeniul tehnic și economic privind activită țile speci fice proiectului. De
asemenea, are rolul de asigurare și supervizare a licita țiilor necesare implementării
proiectului, rela ția cu contractorii, dirigintele de șantier, recep ția lucrărilor și serviciilor
furnizate. În mod subsidiar, prin membrii echipei an gajați în UI PIDU, are rolul de a respecta

25
reglementările impuse de autorită țile cu atribu ții în gestionarea POR și a altor autorită ți
naționale sau locale.
Există o str ânsă legătură între Unitatea de Management ș i implementare a PIDU Baia
Mare și fiecare dintre proiectele individuale ale acestuia, o serie de activit ăți specifice
implement ării PIDU avâ nd o corespondent ă direct ă în activit ăți specifice implement ării
proiectelor acestuia.
Componen ța și atribu țiile specifice structurilor de implementare a proi ectului:
a). Manager de proiect
• Coordonarea și asigurarea implement ării proiectului , conform Contractului de
Finanț are semnat;
• Asigurarea rela ției cu Organismul Intermediar Program Opera țional Regional (OI
POR), Comitet de Coordonare și Monitorizare, Unitatea de management și Unitatea de
coordonare a PIDU;
• Gestionarea conformit ății contractelor încheiate cu prestatorii de lucr ări ș i/sau
servicii în raport cu Cererea ș i Contractul de Finan țare;
• Coordonarea elabor ării Rapoartelor de p rogres și a Cererilor pentru prefinan țare și
a Cererilor de rambursare a cheltuielilor eligibile (inclusiv TVA aferent), asigurarea
conformit ății legale și tehnice a acestora;
• Validarea costurilor de implementare a proiectului prin avizarea plă ții către
prestatorii pentru lucr ări și servicii, în raport cu obiectivele, activit ățile și indicatorii angaja ți
pentru implementarea proiectului;
• Suport î n elaborarea Rapoartelor de Monitorizare, evaluarea și raportarea
progreselor periodice în implementarea proi ectului;
• Încadrarea și men ținerea proiectelor în condi țiile de eligibilitate financiar ă și
tehnic ă a sursei de finan țare;
• Manageme ntul resurselor umane, tehnice ș i logistice alocate unit ății de
implementare;
• Elaborarea procedurilor specifice de monit orizare, implementare, raportare a
proiectului;
• Gestionarea asisten ței tehnice și a consultanț ei externe, în raport cu proiectul
implementat;
• Asigurarea realiză rii și conformit ății auditului intern și extern (calitate, mediu,
tehnic și financiar), incl usiv suport în elaborarea mă surilor de management al riscurilor;
b). Manager contract de execu ție
• Elaboreaz ă și gestioneaz ă procedura de atribuire pentru contractare a lucră rilor și
serviciilor de dirigen ție de șantier;
• Elaboreaz ă și gestioneaz ă procedura de atribuire a contractelor de execu ție a
lucrărilor necesare implement ării proiectului;
• Coordoneaz ă activitatea dirigintelui de șantier, asigur ă managementul de execu ție
al lucrărilor conform Contractului de execu ție aprobat;
• Elaborarea Rap oartelor de progres în implementarea execu ției, realizarea
notific ărilor și a documentelor aferente managementului modific ărilor execu ției în raport cu
Contractul de Finan țare;
• Validarea costurilor de implementare a proiectului, în raport cu contractele de
execu ție a lucr ărilor aprobate;
• Suport în realizarea Cererilor de rambursare din punct de vedere al managementului
execu ției lucr ărilor;
• Suport în elaborarea Rapoartelor de Monitorizare, evaluarea ș i raportarea
progreselor periodice în implementarea proiectului;

26
• Elaborarea procedurilor specifice de monitorizare, implementare și raportare a l
managementului contractelor de execu ție;
• Alte activit ăți necesare și solicitate de către managerul de proiect, î n scopul
implement ării conforme a acestuia;
c). Expert asistent – Conformitate procedural ă, tehnic ă și admisibilitate
• Asigurarea managementului de implementare a proiectului în conformitate cu
Contractul de Finan țare și prevederile specifice ale sursei de finan țare (POR, Axa 1.1);
• Asigurarea aplic ării condițiilor legale ș i procedurale în implementarea proiectelor;
• Monitorizeaz ă și asigur ă managementul modific ărilor actelor normative relevante
pentru implementarea proiectelor;
• Asigur ă obținerea informa țiilor necesare justific ării ac țiunilor prop use, definirea
indicatorilor de impact și a celor statistici în evaluarea rezultatelor, obiectivele cuantificabile,
rezultatele a șteptate prin implementarea m ăsurilor/activitǎ ților specifice proiectului;
• Elaboreaz ă procedurile de previziune tehnic ă și financiar ă necesare pentru
managementul riscurilor de implementare a proiectului;
• Elaboreaz ă și asigur ă aplicarea procedurilor de implementare și raportare a
proiectului (Rapoarte de progres, Cereri de pre -finan țare, Cereri de rambursare);
• Asigur ă confor mitatea cu principiile interven ției propuse, respectiv „Egalitatea de
Șanse”, „Mediu Natural Prietenos”, „Economie Competitiv ă” și „Buna Guvernare”.
• Alte activit ăți necesare și solicitate de c ătre managerul de proiect, în scopul
implement ării conforme a acestuia;
d). Expert asistent – Comunicare, publicitate și managementul informa țiilor
• Asigur ă comunicarea cu Autoritatea de Management și Organismul Intermediar
POR, Unitatea de Imple mentare a PIDU, Unitatea de Management a P IDU, Comitetul de
Monitorizar e și Consultare Public ă, alți factori interesa ți;
• Elaboreaz ă și gestioneaz ă procedura de atribuire pentru contractarea serviciilor de
informare și publicitate;
• Coordoneaz ă implementarea contractelor de informare și publicitate a proiectului
implementat ;
• Realizarea și men ținerea bazei informa ționale a implement ării proiectului, inclusiv
prin aplicarea procedurii de management a documentelor și înregistr ări;
• Colectarea informa țiilor necesare pentru desf ășurarea auditului extern și intern,
rapoartele tehnico -economice, cererile de rambursare, verificarea conformit ății din punct de
vedere al implement ării PIDU;
• Elaboreaz ă și asigur ă managementul pistelor de audit necesare implement ării
proiectului;
• Coordonarea și asigurarea întâlnirilor specifice im plementă rii proiectului;
• Asigurarea rela ției cu media și managementul transparen ței decizionale;
• Asigurarea activit ății de secretariat logistic al unit ății de implementare a proiectului;
e). Expert asistent – Conformitate economic ă și financiar ă
• Asig ură managementul conformit ății costurilor eligibile și ne -eligibile în
implementarea proiectului;
• Particip ă la elaborarea cererilor de pre -finan țare și a cererilor de rambursare a
cheltuielilor eligibile;
• Elaboreaz ă Raportul finan ciar periodic necesar implementă rii proiectului;
• Asigur ă colectarea și conformitatea financiar -contabil ă a cheltuielilor necesare
implementă rii proiectului;
• Asigură desfășurarea auditului financiar extern pentru Cererile de rambursare și
Rapoartele de Progres;

27
• Asigur ă suport pentru elaborarea planului financiar necesar implement ării PIDU,
inclusiv monitorizarea și previziunile periodice (lunare, trimestriale) pentru implementarea
proiectului;
Echipa de proiect a fost propusă în contextul în care, la nivelul Primăriei Baia Mare
există o structură specifică dezvoltării și implementării proiectelor cu cofinan țare din
fondurile europene. Această structură este formată în cadrul Direc ției Programe, Proiecte,
Strategii. În afara Direc ției special izate în managementul proiectelor cu cofinan țare externă
bugetului local, au fost implicate structuri și resurse umane tehnice (Serviciul Administrare
Drumuri, Siguran ța Circula ției) care vor asigura suportul tehnic al managementului
contractelor de execu ție lucrări, resurse umane economice (Direc ția de Cheltuieli) care vor
susține managementul economic al implementării proiectelor, resurse umane specializate în
achizi ții publice și aspecte juridice (Serviciul Achizi ții Publice și Direc ția Juridică).
În baz a competen țelor personale ale fiecărui membru a l echipelor de proiect, precum
și a managementului PIDU Baia Mare, competen țe transmise în cadrul documenta ției PIDU
Baia Mare și a proiectelor prioritare prin CV ata șate, coroborat cu lipsa experien ței direct e
în gestionarea unor proiecte majore sau a proiectelor din fondurile structurale ale Uniunii
Europene, s -a considerat oportun și necesar, ca anumite activită ți în domeniul
managementului proiectului finan țat să fie contractate unei consultan țe externe, ca re să
asigure complementaritatea capacită ții proprii de implementare, pentru atingerea rezultatelor
angajate în implementare.
Consultan ța externă are rolul de a consolida în mod profesional capacitatea
aplicantului de implementare a proiectului, de a mini maliza riscurile, precum și de a încadra
acțiunile în prevederile legale na ționale și interna ționale, de a realiza conformitatea cu
procedurile și specifica țiile autorită ților de reglementare a Programului Opera țional
Regional, sau a altor autorită ți impl icate în implementarea proiect ului.
Obiectivul general al contractului de consultan ță este de a acorda sprijin Municipiului
Baia Mare (UIP) în implementarea proiectului.
Scopul contractului de consultan ță este de a asigura calitatea procesului de
implementare a proiectului, prin asigurarea disponibilită ții unei echipe de exper ți care să
furnizeze echipei de implementare din cadrul Primăriei Baia Mare (UIP) consultan ță tehnică,
juridică și economică specializată în:
• Îndeplinirea sarcinilor specifice privind managementul proiectului, achizi țiile
publice, planificarea financiară, monitorizarea, raportarea, publicitatea proiectului, auditul
proiectului, managementul riscului;
• Completarea și verificarea conformită ții și calită ții tuturor documentelor ne cesare
implementării proiectului (cereri de pre -finan țare, rambursare, rapoarte de progres etc.);
Atribu țiile consultantului extern:
• Asigură buna cunoa ștere a procedurilor tehnice, legale și economic -financiare a
implementării proiectelor PIDU prin Progr amul Opera țional Regional 2007 -2013 – Axa
Prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a ora șelor – poli urbani de cre ștere, Domeniul
de interven ție 1.1. – Planuri integrate de dezvoltare urbană – Subdomeniul: Poli de dezvoltare
urbană;
• Asigură experti za și experien ța complementară și necesară unită ților de
implementare a proiectelor prioritare PIDU, în managementul implementării acestora;
• Participă și asigură expertiza și consultan ța în elaborarea termenilor de referin ță
pentru achizi ția contractelor de execu ție lucrări, dirigen ție de șantier, informare și publicitate
și audit financiar extern;
• Participă și asigură expertiza și consultan ța în elaborarea Cererilor de Pre -finan țare,
Cererilor de rambursare a cheltuielilor eligibile, inclusiv TVA afere nt acestor cheltuieli;

28
• Participă și asigură expertiza și consultan ța în elaborarea Rapoartelor de progres și
monitorizare a implementării proiectelor;
• Oferă asisten ță și consultan ță tehnică, juridică și financiară în activitatea de
implementare a PIDU prin proiectele prioritare finan țate.
O echipă de consultan ți formată din minim 4 persoane, specializate și atestate în
domeniile: tehnic (construc ții drumuri și poduri), economic (contabilitate, audit financiar),
juridic (legisla ție orizontală și specifică construc țiilor de drumuri și poduri, achizi ții publice)
și management de proiect.

3.9. Durata de implementare a proiectului
Durata de implementare a proiectului este de 32 luni și 29 de zile, din momentul
semnării contractului de finan țare.

3.10. Indicatori
INDICATORI Valoare la începutul
perioadei de
implementare Valoare la sfâr șitul
perioadei de
implementare
Rezultat imediat (direct)
Suprafa ța spa țiilor publice modernizate –
infrastructura urbană – suprafa ța totală(mp) 0 35.100,00
Rețea de apă reabilitată, Lungime (ml) 0 2350
Rețea de canalizare reabilitată, Lungime
(ml)
0
1520
Rezultate induse (indirecte)
(efecte pe termen mediu/lung)

Locuitorii care beneficiază de
implementarea proiectului „Cre șterea
accesibilită ții urbane prin modernizarea
străzii Electrolizei” (nr.)
Cartier Ora șul Vechi
Locuitori riverani străzii Electrolizei

10.529
350

10.529
350
Forța de muncă ocupată prin realizarea
investi ției
0
4
Viteză de deplasare 30 km/h 50 km/h

3.11. Sustenabilitatea proiectului
După finalizarea investi ției și după încetarea finan țării solicitate, activită țile de
întreținere a investi ției const au în: lucrări de între ținere curentă și periodică. Aceste lucrări
implică costuri de operare și între ținere a investi ției.
Acestor cheltuieli li se adaugă și costul muncii vii pentru asigurarea unor condi ții
optime de trafic, precum și alte costuri de operare ale proiectului (ex. administrative,
cheltuielile cu personalul).
Pe perioada implementării proiectului , nu există costuri de operar e și între ținere a
investi ției.
În Analiza Cost -Beneficiu a acestui proiect, orizontul de timp, durata perioadei de
analiză , este considerat de 20 de ani.

29
Începând cu anul 1 (anul în care s -a dat în exploatare strada, conform A nalizei Cost –
Beneficiu ) și până în anul 18, Primăria Municipiului Baia Mare va asigura lucrările de
întreținere curentă a investi ției, în fiecare an al orizontului de timp. Costurile acestor lucrări
vor fi suportate din bugetul local.
În anul 4, anul 8, anul 12 și anul 16, Primăria Municipiului Baia Mare va asigura
lucrările privind între ținerea periodică a investi ției. În anul 4 costurile acestor lucrări vor fi
suportate din bugetul local. În anul 8, anul 12 și anul 16, costurile acestor lucrări pot fi
finanțate din bugetul local , dar și din alte fonduri.
Prin „Declara ția de angajament” reprezentantul legal al solicitantului (Primarul
Municipiului Baia Mare) angajează Primăria Baia Mare să asigure între ținerea pe o perioadă
de cel pu țin 5 ani după finaliz area perioadei de implementare a proiectului.

3.12. Informare și publicitate
Primăria Municipiului Baia Mare are obliga ția de a lua măsurile de informare și
publicitate în conformitate cu prevederile Regulamentului CE Nr. 1083/2006 privind
normele general e asupra Fondurilor Structurale, Regulamentului CE Nr. 1828/2006 privind
regulile de implementare a Regulamentului CE Nr. 1083/2006 și a Regulamentului Nr.
1080/2006 al Parlamentului și al Consiliului privind Fondul European de Dezvoltare
Regională ce definesc măsurile de informare și publicitate privind opera țiunile finan țate din
instrumente structurale.
În conformitate cu aceste Regulamente, obiectivul general al măsurilor de informar e
și publicitate în cadrul proiectului „Cre șterea accesibilită ții urbane prin modernizarea străzii
Electrolizei din Municipiul Baia Mare” este: asigurarea transparen ței, prin furnizarea de
informa ții privind opera țiunile derulate în cadrul Proiectului și creșterea gradului de
înțelegere prin con știentizarea opiniei publice și în special, a poten țialilor beneficiari în
legătură cu rolul Fondurilor Structurale și al Uniunii Europe ne în dezvoltarea municipiului.
Comunicarea de informa ții către poten țialii beneficiari va fi concisă, concretă,
coerentă și adaptată publicului larg, pe durata întregii perioade de implementare, eficientă,
folosindu -se optim toate resursele în vederea atingerii impactului maxim. Echipa unită ții de
implementare a proiectului va folosi instrumentele specifice de comunicare pentru faze
diferite de implementare, a șa cum sunt prezentat e în Anexa II la Contractul de finan țare,
cum ar fi: tipărirea materialelor informative, afi șarea lor în locuri vizibile și cu cel mai facil
acces, folosirea mijloacelor de informare în masă pentru transmiterea de informa ții, afi șarea
de panouri publicitare. În cadrul unită ții de implementare a Proiectului, ce func ționează la
rândul ei în cadrul Primăriei Municipiului Baia Mare , este desemnat un fun cționar public al
Primăriei Municipiului Baia Mare care va fi responsabil cu măsurile de informare și
publicitate, și care va întocmi și rapoartele trimestriale asupra acestor măsuri către OI. Toate
aceste rapoarte vor cuprinde informa ții cu monitorizarea apari țiilor articolelor de presă care
au legătură cu Proiectul, men ționarea în cadrul emisiunilor TV/radio, la montarea panourilor
publicitare (loca ție și vizibilitate), montare placă permanentă, la postarea articolelor –
informa ție pe site, anun țurilor etc .
De asemenea, persoana desemnată se va asigura de faptul că vor fi respectate toate
elementele obligatorii specificate în Manualul de Identitate Vizuală al POR varianta
consolidată martie 2012 pentru toate măsurile de informare și publicitate: prezen ța siglei și
sloganului UE, care vor acoperi 25% din suprafa ța panoului și plăcii, prezen ța siglei POR,
specificarea tipului opera țiunii, specificarea termenului limită de execu ție și valoarea
opera țiunii.
Grupurile țintă vizate de măsurile de informare și publicitate din cadrul Proiectului
sunt:

30
– publicul intern – prin întâlniri operative, mese de lucru și comunicare intranet/re țea
și internet (cu acces restrâns), participare la seminar ;
– publicul extern – prin rela ția cu mass -media, afi șare outdoor, dez voltarea web -site-
ului etc.
Obiective specifice:
Obiectiv 1. Dezvoltarea unui instrument de comunicare continuă, destinat informării
publicului țintă
Măsuri: – dezvoltarea website -ului care va con ține toate proiectele din cadrul
Planului Integrat de Dezvo ltare Urbană a Municipiului Baia Mare; actualizarea lui de câte
ori va fi nevoie cu informa ții despre Proiect (stadiu, progres etc).
– organizarea de întâlniri operative de lucru/mese rotunde în scopul asigurării
comunicării interne și consultării cu actor ii implica ți în mod direct în proiect (ex: firmele
care au câ știgat licita țiile de pe proiect etc .)
– realizarea unui portofoliu de fotografii care va fi postat pe website -ul proiectului,
cu scopul de a eviden ția stadiul implementării Proiectului;
Obiecti v 2. Promovarea proiectului – Informarea poten țialilor beneficiari asupra
oportunită ților oferite de realizarea investi ției în arealul Municipiului Baia Mare, (fluidizarea
traficului, atragerea investitorilor în zona respectivă etc .)
Măsuri: – organizarea a două conferin țe de presă – prima ca și eveniment de lansare,
promovare și informare dedicate Proiectului, iar a doua la finalizarea proiectului pentru
anun țarea rezultatelor;
– anun țuri în presa scrisă, radio, TV;
– montare panou temporar și placă perma nentă;
Obiectiv 3. Informarea grupurilor țintă asupra efectelor/rezultatelor Proiectului,
asigurând transparen ța implementării acestuia
Măsuri: – organizarea de reuniuni/ întâlniri interne de lucru privind progresul
înregistrat în implementarea Proiectulu i;
– Patru comunicate de presă trimise spre informarea mass -media cu privire la stadiul
implementării Proiectului .
În primă fază, va fi publicată electronic pe site -ul Primăriei Municipiului Baia Mare
o documenta ție referitoare la proiect, care se va găsi de asemenea și în format tipărit pe
adresa Primăria Municipiului Baia Mare, Serviciul Dezvoltare Comunitară Locală, Pia ța
Libertă ții, nr. 15, et. II, cam. 202. Documenta ția va con ține toate informa țiile necesare în
vederea asigurării principiului transparen ței în administra ția publică și în conformitate cu
cerin țele Comunită ții Europene.
Vor fi organizate două conferin țe de presă – una pentru anun țarea lansării proiectului
și a doua la sf ârșitul proiectului pentru informarea cu privire la rezultat ele proiectului, în
scopul asigurării vizibilită ții și transparen ței investi ției.
Întâlnirile de lucru care vor fi organizate, într -un număr estimativ de șase, vor asigura
o bună comunicare și colaborare internă, între membrii echipei de proiect și firmele care au
câștigat licita țiile, cât și între membrii unită ții de implementare și ai coordonatorilor PIDU
etc.
Anun țurile de presă, radio, TV vor fi în număr de cinci, respectiv anun țul de lansare
a implementării proiectului, anun țul referitor la desemnarea contractorului pentru execu ția
lucrării, 2 anun țuri care vor informa riveranii investi ției asupra modului de desfă șurare a
investi ției (reglementarea circula ției pe perioada derulă rii investi ției), anun țul de finalizare
a proiectului și publicarea rezultat elor (obligatoriu). Anun țurile vor apărea într -un ziar local
sau regional cu cea mai mare audien ță conform Studiului Na țional de Audien ță (SNA)
realizat de Biroul Român de Audit al Tirajelor, pe un post de televiziune local sau regional
și pe un post radi o.

31
Se va crea o pagină web, cu trimitere de p e site -ul oficial al Primăriei M unicipiului
Baia Mare care va cuprinde date despre proiect, zona de interven ție, detalii tehnice, grafice
și fotografii. Pe parcursul implementării proiectului, lunar, se vor încă rca informa ții pe site
despre evolu ția investi ției, fotografii de la conferin țele de presă și evenimentele importante
asociate investi ției.
Va fi montat un panou temporar în maxim 4 luni de la emiterea ordinului de începere
a lucrărilor la intrarea pe str. Electrolizei (intersec ția cu str. Vasile Lucaciu), care va fi
înlocuit la finalizarea lucrărilor cu o placă permanentă. Atât panoul temporar, cât și placa
permanentă vor fi realizate conform indica țiilor tehnice specificate în Manualul de Identitate
Vizua lă în vigoare la momentul realizării acestora.
Toate materialele de informare și publicitate elaborate în vederea implementării
măsurilor de informare și publicitate asumate vor fi transmise către OI pentru avizare, cu cel
puțin 15 zile lucrătoare înain te de a fi lansate și utilizate. Toate documentele și produsele
aferente activită ților de informare și publicitate desfă șurate vor fi adunate într -un dosar
tipărit și într -unul electronic.
Pe parcursul implementării proiectului, vor fi transmise patru comu nicate de presă,
de tip știre, prin care va fi anun țat stadiul implementării Proiectului precum și ceea ce se va
realiza în etapa imediat următoare.
Prin măsurile de informare și publicitate prezentate mai sus, Primăria Municipiului
Baia Mare î și propune i nformarea cât mai corectă și mai coerentă a publicului -țintă în ceea
ce prive ște activită țile din cadrul Proiectului „Cre șterea accesibilită ții urbane prin
modernizarea străzii Electrolizei”, a fondurilor structurale și a co -finan țării publice locale.

32
3.14. Bugetul proiectului
Nr.crt Denumirea capitolelor și
subcapitolelor Cheltuieli
neeligibile Cheltuieli
eligibile TOTAL (RON) TVA
(1) (2) (3) (4) (5)=(3)+(4) (6)
1 Cap.1 – Cheltuieli pentru achizi ția și amenajarea terenului
1.1 Achizi ția terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajări pentru protec ția mediului
TOTAL CAPITOL 1
2 Cap.2 – Cheltuieli pentru asigurarea utilită ților necesare obiectivului
2.1 Cheltuieli pentru asigurarea utilită ților
necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2
3 Cap.3 – Cheltuieli pentru proiectare și asisten ță tehnică
3.1 Studii de teren 1.612,90 7.500,00 9.112,90 1.812,10
3.2 Obținerea de avize, acorduri și
autoriza ții 1.016,05 1.016,05 117,34
3.3 Proiectare și inginerie 46.508,06 71.204,00 117.712,06 24.424,93
3.4 Consultan ță 17.658,64 72.200,00 89.858,64 21.566,07
3.5 Asisten ță tehnică 143.220,00 143.220,00 16.372,80
TOTAL CAPITOL 3 65.779,60 295.140,05 360.919,65 64.293,24
4 Cap.4 – Cheltuieli pentru investi ția de bază
4.1 Construc ții și instala ții 585.602,61 6.879.017,03 7.464.619,64 1.791.508,71
4.2 Dotări de specialitate
TOTAL CAPITOL 4 585.602,61 6.879.017,03 7.464.619,64 1.791.508,71
5 Cap.5 – Cheltuieli privind organizarea de șantier
5.1 Organizarea de șantier
5.1.1 Construc ții și instala ții aferente
organizării de șantier
5.1.2 Cheltuieli conexe organizării de șantier
5.2 Cote legale 58.996,95 58.996,95
TOTAL CAPITOL 5 58.996,95 58.996,95
6 Cap.6 – Cheltuieli diverse și neprevăzute
6.1 Diverse și neprevăzute 53.600,64 687.901,70 741.502,34 177.960,56
TOTAL CAPITOL 6 53.600,64 687.901,70 741.502,34 177.960,56
7 Cap.7 – Cheltuieli pentru audit, informare și publicitate
7.1 Audit 99.100,00 99.100,00 23.784,00
7.2 Informare și publicitate 16.035,00 16.035,00 3.848,40
TOTAL CAPITOL 7 115.135,00 115.135,00 27.632,40
8 Cap.8 – Alte cheltuieli neeligibile
8.1 Alte cheltuieli neeligibile 187.520,00 187.520,00 15.268,80
TOTAL CAPITOL 8 187.520,00 187.520,00 15.268,80
TOTAL GENERAL 892.502,85 8.036.190,73 8.928.693,58 2.076.663,72

33
Explicitare cheltuieli neeligibile:
Cap. 3.1 coloana (3): Cheltuieli cu verificarea Studiului geo la cerința Af, în valoare
de 1.612,90 lei ;
Cap. 3.3 coloana (3): Cheltuieli cu revizuirea proiectului tehnic 2012/2013 și
cheltuieli cu revizuirea proiectului tehnic 2015 :
– elaborare PT revizuit 2012 = 32.258,06 lei la care se adaugă TVA de 7.741,93 lei;
– verificare PT -drum de c ătre verificator t ehnic autorizat = 1.200,00 lei la care se
adaug ă TVA de 288,00 lei;
– verificare PT -edilitare de către verificator tehnic autorizat = 550,00 lei nepurtător
de TVA;
– elaborare PT Reglementare re țele troleibuz (2015) = 7.500 lei la care se adaugă
TVA de 1.800 lei;
– elaborare Expertiză tehnică în timpul execu ției de lucrări –recomandare pentru
adaptare structură rutieră la situa ția existentă în teren = 4.000,00 lei la care se adaugă TVA
de 960,00 lei;
– verificare PT revizuit -drum de către verificator teh nic autorizat = 1.000 lei la care
se adaugă TVA de 240 lei.
Cap. 3.4 coloana (3): Organizarea procedurilor de achizi ție, în valoare de 17.658,64 lei.
Cap. 4.1 coloana (3):
Reabilitare bran șamente de apă Dn 63, în valoare de 234.351,61 lei;
Reabilitare bran șamente de apă Dn 110, în valoare de 109.263,56 lei;
Reabilitare racorduri de canalizare, în valoare de 106.559,96 lei;
Reabilitare racorduri de canalizare (lucrări suplimentare conform PT revizuit 2014)
45.427,48 lei;
Lucrări suplimentare (bran șamente la r ețeaua de apă potabilă pentru utilizatorii care
au solicitat în plus fa ță de numărul bran șamentelor estimate în proiect și ofertate de
antreprenor), în valoare de 90.000,00 lei.
Cap. 6.1 coloana (3): Cheltuieli diverse și neprev ăzute, în valoare de 53.600, 64 lei.
Cap. 8.1 coloana (3), Alte cheltuieli neeligibile (cheltuieli cu UIP + consumabile,
etc.), în valoare de 187.520,00 lei.

Detaliere TVA:
– In cadrul Cap. 3.1: 1.612,90 sunt cu TVA 24%, restul sunt cu TVA 19%;
– In cadrul Cap. 3.2: 385,80 sunt cu T VA 24%, 500,00 nu sunt purt ătoare de TVA,
restul sunt cu TVA 19%;
– In cadrul Cap. 3.3: 1.254,00 nu sunt purt ătoare de TVA, 70.500,00 sunt cu TVA
19%, restul sunt cu TVA 24%;
– In cadrul Cap. 3.4, cheltuielile sunt calculate cu TVA 24%;
– In cadrul Cap. 3 .5: 75.000,00 nu sunt purtătoare de TVA, restul sunt cu TVA 24%;
– In cadrul Cap. 4, 6, 7, cheltuielile sunt calculate cu TVA 24%;
– In cadrul Cap. 5, cheltuielile nu sunt purtătoare de TVA;
– In cadrul Cap. 8, cheltuielile cu UIP în valoare de 123.900,00 nu sunt purtătoare de
TVA, cheltuielile cu consumabile etc., în valoare de 63.620,00 lei sunt calculate cu TVA
24%.

34

3.15. Surse de finan țare a proiectului
Nr.
crt. SURSE DE FINAN ȚARE VALOARE
(RON)
I.
Valoarea totală a proiectului , din
care:
11.005.357,30

a.
Valoarea neeligibilă a proiectului
892.502,85
b.
Valoarea eligibilă a proiectului
8.036.190,73
c.
TVA
2.076.663,72
II.
Contribu ția proprie în proiect , din
care:
1.053.226,66
a.
Contribu ția solicitantului la
cheltuielile eligibile 160.723,81
b.
Contribu ția solicitantului la cheltuieli
neeligibile 892.502,85
III
TVA
2.076.663,72
IV ASISTEN ȚĂ FINANCIARĂ
NERAMBURSABILĂ SOLICITATĂ 7.875.466,92

Figura nr.1. Surse de finanțare a proiectului
Sursa: www.dezvoltareurbana.baiamare.ro

Contribuția
solicitantului
10%
TVA
19%
Asistența financiară
nerambursabilă
71%
Contribuția solicitantului TVA Asistența financiară nerambursabilă

35
CONCLUZII

Integrarea europeană a venit cu noi provocări pentru întreaga societate românească,
cu precădere pentru promotorii proiectelor de investiții: companiile private dar și autoritățile
publice locale, regionale și centrale. Asemenea companiilor private și auto rităților publice
locale, regionale și centrale din alte țări din Uniunea Europeană , companiile din România
dar și autoritățile publice s -au reformat în vederea adaptării la cerințele noilor legislații
europene dar si cu scopul de a accesa cu succes programele de finan țare europene create
special pentru ele.
În același timp sistemul bancar a intenționat și în unele cazuri a și creat noi servicii
care sunt dedicate entităților menționate mai sus cu scopul sprijinirii dezv oltării, derulării
sau cofinanț ării proiectelor implementate din Fondurile Structurale Europene. Lipsa de
experiență în domeniu manifestată la nivelul solicitanților de fonduri structurale, la nivelul
autorităților de management cât și la nivelul sistemului bancar la care se apelează sp re
finanțare creează impedimente serioase în vederea atingerii unei capacități de absorbție
ridicate a fondurilor europene structurale în România (Fundația Soros România, 2009 și
Departamentul pentru Afaceri Europene, 2009).
În acest context prezenta lucra re de disertație urmărește aducerea unor contribuții,
chiar și teoretice, la ”Posibilitatea modernizării și dezvoltării unor zone de interes local din
municipiul Baia Mare prin accesarea fondurilor europene ”, un subiect de interes major atât
pentru potenți alii beneficiari cât și pentru organismele de management.
Lucrarea de disertație realizată sub denumirea de ”Posibilitatea modernizării și
dezvoltării unor zone de interes local din municipiul Baia Mare prin accesarea fondurilor
europene ” reuneș te probleme comune atât mediului public (Uniunea Europeană, guvernarea
națională, regională sau locală) cât și mediului privat (beneficiari, sistem bancar, etc.) a
finanțării proiectelor de investiții din Fonduri Struc turale Europene, cu o semnificaț ie majoră
în deru larea de noi investiții strategice.
Asisten ța financiară nerambursabilă solicitată pentru modernizarea străzii
Electrolizei din municipiul Baia Mare , a avut rolul să accelereze implementarea proiectului,
deoarece Primăria Baia Mare nu a avut fonduri sufici ente pentru a sus ține întreaga investi ție
a acestui proiect. În perioada 1995 -2009, investi țiile de capital sus ținute de Primăria Baia
Mare au urmărit în principal satisfacerea nevoilor primare ale comunită ții locale, prin
îmbunătă țirea mediului construit (reabilitarea clădirilor din infrastructura educa țională –
grădini țe și școli, modernizare clădiri reziden țiale existente) și modernizarea infrastructurilor
de bază (apă și gaz). Alte investi ții de capital au fost dedicate reabilitării infrastructurii
sociale și de sănătate, dar și modernizării și reabilitării infrastructurii rutiere și a circula ției
(5,74% din totalul de 311 proiecte au fost dedicate reabilitării infrastructurii rutiere și a
circula ției).
Asistența financiară nerambursabilă solicitată a fost esențială pentru implementarea
proiectului, deoarece a oferit posibilitatea realizării acestui proiect.
Acest proiect a meritat finanțat deoarece prin realizarea lui, investiția aduce beneficii
socio -economice. Dintre acestea se iau în considerare:
– reducerea costurilor de operare a autovehiculelor;
– reducerea duratei călătoriei.
Aceste beneficii sunt cuantificate valoric și se interpretează ca venituri în analiza
economică (Analiza Cost -Beneficiu). Pe lângă acestea mai sunt și alte beneficii socio –
economice care nu pot fi cuantificate, dar care contribuie la bunăstarea comunității locale,
după cum urmează:
– Reducerea emisiilor de gaze pe unitatea de lungime parcursă sau mc aer contaminat;
– Confort și siguranță crescută pentru persoanele cu dizabil ități;

36
– Reducerea poluării fonice;
– Pista de biciclete (câștig pentru sănătate);
– Reducerea numărului de accidente.
În această situație putem vorbi de eficiență economică. Indicatorii de eficiență
economică rezultați în urma analizei economice sunt:
 RIRE, care trebuie să fie mai mare sau egală cu rata socială de actualizare
(5,5%), RIRE = 15,50 %;
 VANE, care trebuie să fie pozitiv, VANE = 1.702,699;
 B/C, care trebuie să fie mai mare decât 1, B/C = 2,19.

În aceste condiții, putem afirma că analiza ec onomică reprezintă cel mai puternic
argument în favoarea implementării proiectului de modernizare a străzii Electrolizei,
investiția îmbunătățește cu siguranță atât tranzitul de mărfuri și mobilitatea populației, cât și
situația economică și nivelul de tra i din regiune.
Asistența financiară nerambursabilă este esențială pentru implementarea proiectului.
În cazul în care nu s -ar fi realizat acest proiect, cheltuielile de întreținere curente,
periodice și reparațiile aveau un nivel mult mai ridicat față de situația actuală . Iar beneficiile
socio -economice care rezultă în urma realizării lucrărilor de întreținere curentă și periodică
sunt inexistente.
De asemenea, având în vedere perioada de criză economică, principalele investiții și
costuri realizate sunt c ele de natură socială și economică.
Astfel, costurile privind categoriile sociale afectate de criza economică sunt în tr-o
continuă creștere, acestea reflectându -se și în alocările bugetului local. În domeniul
economic, reducerea activității economice pe de o parte afectează contribuțiile la bugetul
local, și pe de altă parte locurile de muncă existente, investițiile directe în relansarea
economică a unor sectoare fiind o prioritate atât națională, cât și locală.
Fără un sprijin financiar extern pentru acest proiect, în condițiile deprecierii
economiei locale și implicit scăderea bugetului local, problemele sociale în continuă
creștere, a existat probabilitatea „înghețării” investițiilor majore în infrastructura publică,
până la depășirea perioadei de regres economic accentuat.
Asistența financiară solicitată a avut rolul de a investi în calitatea infrastructurii
publice, ca o condiție esențială pentru susținerea economică, creând totodată locuri de muncă
temporare și aducând beneficii suplimentare bugetului local.

37
BIBLIOGRAFIE

1. Marcu, F., M ânecă, C. (1978) . Dicționar de neologisme , Editura Academiei RSR,
Bucure ști.
2. *** Ghidul solicitantului POR 2007 -2013, Axa prioritară 1 , Domeniul de
intervenție 1.1 – Poli de creștere.
3. *** Hotărârea Guvernului nr. 998/2008 pentru desemnarea polilor naționali de
creștere în care se realizează cu prioritate investiții din programele cu finanțare
comunitară și națională.
4. *** Hotărârea Consiliului Local nr. 39/2008 privind modificarea
nomenc latorului stradal al Municipiului Baia Mare.
5. *** Plan Urbanistic General al Municipiului Baia Mare (2009).
6. *** Planul Integrat de Dezvoltare al Municipiului Baia Mare (2009).
7. *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Baia Mare (2009).
8. www.baiamare.ro
9. www.dezvoltareurbana.baiamare.ro
10. www.fonduri -ue.ro