CUNOAȘTEREA LEGII CA FACTOR DE PREVENIRE A SĂVÂRȘIRII [628639]

1

CUNOAȘTEREA LEGII CA FACTOR DE PREVENIRE A SĂVÂRȘIRII
DE NOI INFRACȚIUNI –
GHID PRACTIC DE EDUCAȚIE CIVICĂ ȘI JURIDIC Ă DESTINAT
MINORILOR ȘI TINERILOR DIN EVIDENȚA SERVICIILOR DE
PROBAȚIUNE

Curta Anca Ioana
Serviciul de Probațiune Mureș
-2020 –

2

CUPRINS

I. INTRODUCERE …………………………………………………………………….pag. 3
1. Cuvânt înainte ………………………………………………… pag. 3
2. Obiectivele lucrării …………………………………………..pag. 4
II. STATISTICI CU PRIVIRE LA PERSOANELE AFLATE ÎN EXECUTARE A
DE PEDEPSE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE ÎN CADRUL SERVICIULUI
DE PROBAȚIUNE MUREȘ ……………………………………………………….pag.5
III. REGLEMENTĂRI LEGALE ALE ACTIVITĂȚII DE ASISTARE
1. Scopul supravegherii ; categorii de beneficiari ……….pag.6
2. Supraveghere, asistare și management de caz……..pag. 6
3. Evaluare și management de caz………………………….pag. 7
IV. STUDIU DE CAZ ……………………………………………………………………….pag. 8
V. GHID PRACTIC DE EDUCAȚI E CIVICĂ ȘI JURIDICĂ DESTINAT
MINORILOR ȘI TINERILOR DIN EVIDENȚA SERVICIILOR DE
PROBAȚIUNE …………………………………………………………………………pag. 11
1. Obiective urmărite……………………………………………pag.12
2. Modul 1 : Regulile din viața noastră; legile; norme și
comportamente…. ……………………………………………pag. 1 3
3. Modulul 2: Copilul, tânărul și drepturile………………pag. 1 7
4. Modulul 3: Copilul și familia din care face parte……pag. 1 9
5. Modulul 4: Minorul și tânărul în procesul judiciar….pag. 22
6. Modulul 5: Diverse; curiozități……………………………pag. 26
VI. CONCLUZII………………………………………………………………..pag. 29
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

3
I. INTRODUCERE
1. CUVÂNT ÎNAINTE
Este un fapt cunoscut că după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal activitatea
serviciilor de probațiune a înregistrat o creștere semnificativă, având în vedere
înăsprirea pedepselor neprivative de libertate prin impunerea uneia sau mai multor
obligații, creșterea numărului de infracțiuni pentru care a devenit posib ilă dispunerea
de pedepse neprivative de libertate și introducer ea măsurilor educative .
S-a produs astfel o modificare în conținutul activității consilierului de probațiune – prin
lărgirea sferei obligațiilor impuse beneficiarilor și o creștere bruscă a numărului
persoanelor din evidența serviciilor de probațiune, ceea ce a dus la creștere a volumului
de activitate a consilier ilor de probațiune , care, deși s-a ameliorat ulterior prin
angajarea de personal, este în continuare unul ridic at raportat cu cel al consilierilor de
probațiune din statele membre ale Uniun ii Europe ene.
În condițiile sus -menționate , lucrarea de față propune o metodă instructiv -educativă de
asistare a beneficiarilor minori și tineri aflați în evidența serviciilor d e probațiune , prin
parcurgere a unui ghid de norme civice și juridice, care ține cont de criteriul flexibilității
managementului de caz în probațiune , prin posibilitatea aplicării sale în paralel cu
procesul de supraveghere a l executării obligațiilor , sau independent de impunerea
acestor obligații. Ideea conceperii acestui ghid a pornit de la constatarea faptului că
educația civică și juridică lipsește în contextul de viață al acestor beneficiari, ea lipsind
de altfel și în caz ul majorității tinerilor care au absolvit 8 c lase și nu numai. Sursa de
inspirație al acestui ghid este manualul „Elevul și Legea , ghidul practic de educație
juridică” , scris de j udecătoru l Cristi Dănileț, proiect al Asociației Voci pentru Democrație
și Ju stiție „VeDem Just” , aflat la a patra reeditare (prima fiiind în anul 2016) și predat
în cadrul mai multor licee din țară ca materie opțional ă. Obiectivele manualului –
însușirea unor minime drepturi sau îndatoriri de către adolescenți și tineri, unele
garanții prevăzute în lege și cum pot fi protejați de organele statului când au o problemă
majoră – constituie totodată și necesități de învățare la beneficiarii serviciilor de
probațiune, în vederea responsabilizării față de comportamentul adoptat în viitor și
evitarea conștientă de săvârșire de noi infracțiuni.

4
2. OBIECTIVELE LUCRĂRII
În prima parte – introductivă – am prezentat câteva statistici a cazurilor care au fost active
pe parcursul anului 2019 în raport cu pedepsele dispus e și infracțiunile săvârșit e.
Capitolul următor face o scurtă prezentare a contextului legal al asistării persoanei
supravegheate pe parcursul supravegherii, modalitățile prin care acesta se realizează
și categoriile de beneficiari cărora i se adresează.
Pentru a susține premisa car e face obiectul lucrării de fa ța, respectiv faptul că o mai
bună cunoaștere a legii este un factor de prevenire a săvârșir ii de alte infracțiuni , am
considerat uti lă prezentarea unui studiu caz din evidența mea, prin analizarea
infracțiunii săvârșite, a mediului familial , a climatului afectiv și a altor factori care au
dus la adoptarea comportamentului infracțional , raportat la factorii care ar putea inhiba
săvârșirea de alte infracțiuni pe viitor . Acest studi u de caz fac e obiectul capitolului patru
al lucrării .
Partea a cincea a lucrării prezintă “Ghidul practic de educație civică și juridică ”, compus
din mai multe module, care îi conferă flexibil itate. Astfel, î n funcție de nevoile
criminogene identificate și de nivelul educațional al persoanei, modulele vor fi parcurse
parțial sau în totalitate, fie împreună cu consilierul responsabil de caz în cadrul
întrevederii, fie de către minor , ca parte a programului activităților zilnice în situaț ia
aplicării măsurilor educative a asistării zilnice și a supravegherii . În conținutu l anexei
de la finalul lucrării se găsește chestio narul de evaluare a cunoștințelor de tip grilă ,
care are rolul de a co nsolida cunoștințele dobândite în urma parcurgerii ghidului.
În pa rtea finală a lucrării , este analizat modul în care parcurgerea ghidului prezentat
poate susține beneficiarul în vederea prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni și al
adoptării unui comport ament prosocial , prin raportare la studiul de caz analizat
anterior. Pentru a verifica dacă prin parcurgerea ghidului au fost atinse obiectivele
propuse, la final beneficiarul va completa un chestionar de evaluare a eficacității
Ghidului de educație civică și juridică , prezentat în anexe .

5
II. STATISTICI CU PRIVIRE LA PERSOANELE AFLATE ÎN EXECUTARE UNOR
PEDEPSE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE ÎN CADRUL SERVICIULU I DE
PROBAȚIUNE MUREȘ
Acest capitol al lucrării are ca scop formarea unei imagini de ansamblu cu privire la
activitatea de supraveghere desfășurat ă pe parcursul anului 2019 în cadrul Serviciului
de probațiune Mureș .
Primul tabel conține numărul de cazuri care au fost active cel puțin o zi pe parcursul
anului 2019 și pedeapsa care a fost dispusă, utilizând datele statistice din e -bază
(număr de cazuri active plus număr de cazuri ieșite din evidență în anul în curs ):
Analizând datele sus -prezentate, rezultă că la un număr total de 2599 cazuri și 13
consilieri de probațiune în activitate , volumul de muncă în medie al unui consilier de
probațiune în anul 2019 a fost de 200 de cazuri.
Al doilea tabel prezintă statistic i nfracțiunile cu cea m ai mare pondere care au fost
săvârșite de persoanele supravegheate din evidența serviciulu i, utilizând datele
furnizate de aplicația SERN , cu mențiunea că în datele prezentate nu s-a aplica t un
interval de timp ca element de selecție.

Pedeapsa dispusă Nr. de cazuri pe parcursul anului 2019
Amânarea aplicării pedepsei 723
Suspendarea sub supravegherea 1748
Măsuri educative 93
Amenda înlocuită 14
Liberarea condiționată 11
Liberarea dintr-un centru educativ/ centru de detenție 10
Tipul infracțiunii Persoane care au săvârșit infracțiunea
Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului 739
Conducerea unui vehicul fără permis de conducere 566
Alte infracțiuni 292
Conducerea unui vehicul neînmatriculat 149
Furt calificat 148
Lovirea și alte violențe 121
Furt 86
Refuz sau sustragerea de la prelevarea de mostre biologice 77
Tulburarea ordinii și liniștii publice 62
Tâlhăria calificată 60
Uciderea din culpă 58
Înșelăciunea 55
Ultraj 47
Tâlhăria 46
Părăsirea locului accidentului 37
Uz de fals 35
Delapidarea 32
Fals în înscrisuri sub semnătură privată 30

6

III. REGLEMENTĂRI LEGALE ALE ACTIVITĂȚII DE SUPRAVEGHERE
1. Scopul supravegher ii; categorii de beneficiari ai serviciului de probațiune
Scopul activității de supraveghere este reglementat de art. 48 din Legea 252/2013
privind organizarea si funcționarea sistemului de probațiune astfel: “Procesul de
supraveghere cuprinde ansamblul activităților si intervențiilor derulate în mod direct de
către serviciul de probațiune, sau sub coordonarea acestuia, în scopul reabilitării
sociale a persoanei supravegheate, al reparării prejudiciului adus comunității prin
săvârșirea faptei si al creșterii gradului de siguranță în comunitate ”.
Consilierul de probațiune coordonează procesul de supraveghere a respectării
măsurilor de supraveghe re și executării obligațiilor stabilite de instanță in sarcina
persoanelor față de care s -a dispus: (1) amânarea aplicării pedepsei, (2) suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere și (3) liberarea condiționată, dacă restul de
pedeapsă rămas neexecuta t la data liberării este de 2 ani sau mai mare1.
Totodată, art. 69 din Legea 252/2013 privind organizarea si funcționarea sistemului de
probațiune specifică o altă categorie de persoane din evidența serviciilor de
probațiune: „Serviciul de probațiune coordonează procesul de supraveghere al
respectării măsurilor educative neprivative de libertate și a executării obligațiilor
impuse de instanță în sarcina minorilor”. În ordinea severității lor, măsurile educative
neprivative de l ibertate care pot fi dispuse față de minori sunt: stagiul de formare civ ică,
supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică2. Față de
minorii cărora le -a fost aplicată măsura educativă a internării într -un centru educativ și
de detenție, instanța poate dispune înlocuirea internării cu măsura educativă a asistării
zilnice sau liberarea din centrul educativ3, situație în care ser viciul de probațiune
coordonează respectarea măsurii educative și executarea obligațiilor impuse de către
minor/minorul liberat.
2. Supraveghere , asistare și management de caz
Procesul de supraveghere și asistare a persoanelor supravegheate se desfășoară în
cadrul unei activități mai ample: managementului de caz , care poate fi definit astfel:

1 Art. 49 din Legea 252/2013 privind organizarea si funcționarea sistemului de probațiune ;
2 Art.115, alin. (1), C.p.
3 Art. 124 și 125 alin.(4), lit a) și b)

7
„un proces de coordonare a ansamblului activităților de evaluare a persoanei
supravegheate, planificare și desfășurare a intervenției de asistare și control,
monitorizare a modului de executare a măsurilor și obligațiilor impuse de instanță,
inclusiv prin valorificarea potențialului intern al persoanei și integrarea contribuției
instituțiilor din comunitate ”4.
Pe parcursul termenului de supraveghere , managerul de caz coordonează întregul
proces de control și asistare în scopul reintegrării, respectând legislația, principiile,
unicitatea persoanei . În acest sens, utilizează resurse formale și informale din
comu nitate , fiind totodată orientat pe priorități – pentru a răspunde obiectivelor
prioritare ale intervenției, cum ar fi emiterea de decizii cu privire la executarea unor
obligații impuse de către instanță , flexibil în raport cu progresele, nevoile persoanelor
supravegheate și sensibil la diversitatea culturală , luând în c onsiderare diferențele
de sex, etnie, dizabilități, rasă, orientare sexuală, etapa de viață (minor, tânăr, adult,
vârstnic) ale beneficiarilor, dar și disponibilitatea pentru schimbare, sistemul de valori,
nivelul de asumare a responsabilității pentru prop riile acțiuni5 .
3. Evaluarea și management de caz
În cadrul celei de -a doua întrevederi cu persoana supravegheată se realizează
evaluarea acesteia, care este extrem de importantă în vederea planific ării intervenți ei
psihosocială în cadrul procesului de supraveghere6. Scopul evaluării inițiale este:
identific area nevoilor, stabilir ea riscului de comitere de noi infracțiuni și a clasei de
supraveghere și planific area executării obligațiilor impuse persoanei7. Pentru
înțelegerea conceptului de risc de comitere a altor infracțiuni, cercetările criminologice
în domeniul carierei infracționale, au introdus termenii de factori de risc , definiți ca
indicatori sau posibile cauze ale comportamentului infracțional8.
Aceștia au fost diferenția ți în factorii statici și factori dinamici de risc. Dintre predictorii
statici , cei mai importanți sunt: vârsta , istoria infracțională (antecedentele penale,
executarea unor pedepse privative de libertate, condamnările anterioare ), istoria
comportamentului anti -social (antecedente penale, condamnări anterioare, abuzul
de substanțe, comportament agresiv, probleme comportamentale acasă sau la școală,

4 Art. 14, lit. b, din Legea 252/2013;
5 Manualul de probațiune, ed. 2017, pg. 229
6 Poledna Sorina, Modalități de intervenție psihosocială în activ itatea de probațiune , Ed. Presa Universitară Clujeană, 2002, pg.
44 ;
7 Legea 603/2016, art.14^46, alin 1 și 2;
8 Durnescu I., Fenomenul recidivei în domeniul criminalității patrimoniale , Lucrare de doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași,
Facultatea d e Filozofie, Catedra de Sociologie și Asistență Socială, Iași, 2006; p. 53;

8
prieteni del incvenți ), factori familiali (comportament ul anti-social, abuzul de substanțe
al părinților sau fraților ), factori familiali , practici de creștere a copilului – lipsa
supravegherii și a afecțiunii, conflict, abuz , factori familiali , structura – separarea de
părinți, familii destrămate , funcționarea intelectuală : scoruri la teste de inteligență,
dificultăți de învățare, nivelul aptitudinilor de citire; originea socială : statusul socio –
economic al părinților (ocupația părinților, educația sau ve nitul părinților). Predictori
dinamici sunt: personalitate antisocială/sociopată/psihopată, tulburări de
personalitate , gândire egocentrică ; grupul de prieteni : socializarea cu alți
infractori , nevoi criminogene : atitudini anti -sociale, modul de petrecere a timpului
liber, educația, statutul ocupațional, autoritatea , conflicte interpersonale : conflicte în
familie, conflicte cu alții , probleme personale : anxietate, depresie, nevroză, stimă de
sine scăzută, antecedente psihiatrice, episoade psihotic e, tentative de sinucidere ,
realizări sociale : status marital, nivelul educației, istoria locurilor de muncă, venitul,
mobilitatea spațială , abuzul de substanțe : abuz de alcool sau drog.
În concluzie, evaluarea inințială este deosebit de importantă în procesului de
supraveghere și asistare a beneficiarilor serviciilor de probațiune, de corectitudinea
acesteia, depinzând intervenția consilierului de probațiune responsabil de caz pe
parcursul termenului de supraveghere . Prin diferențierea corectă a factor ilor statici de
cei dinamici , consilierul de probațiune cunoaște aspectele din contextul de viață al
persoanei supravegheate asupra cărora poate interveni direct sau indirect în cadrul
managementului de caz. Procesul de supraveghere a l beneficiarilor servi ciilor de
probațiune, este unul de coordon are a l activit ăților derulate în scopul exercitării
control ului și al activităților de asistare în scopul reintegrării . Caracteristicile
managementului de caz, în a căror parametrii se înscrie și procesul de supraveghere
al respectării măsurilor de supraveghere și al executării obligațiilor impuse în sarcina
beneficiarilor serviciil or de probațiune este faptul că utilizează resurse formale și
informale din comunitate, este orientat pe priorități, flexibil în r aport cu progresele,
nevoile persoanelor supravegheate și sensibil la diversitatea culturală .

IV. STUDI U DE CAZ
1. M. A. (21 ani ) a intrat în evidența Serviciului de probațiune Mureș în data de
11.09.2018, deoarece prin sentința penală nr. 227/14.08.2018 a Judecătoriei Tg –
Mureș, definitivă prin neapelare la data de 04.09.2018 s -a dispus față de acesta
suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare pe durata unui

9
termen de supraveghere de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie . Anterior
pronunțării sentinței , instanța a solicitat întocmirea unui raport de evaluare , întocmit
la data de 02.08.2018 și care a permis o cunoaștere mai amănunțită a contextului care
a dus la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost ulterior condamnat. Astfel, în
rechizitoriul din d osarul penal s -a stabilit că, în data de 22.03.2018, M.A. împreună cu
inculpatul minor M.R.I ., au sustras prin amenințări și violență de la partea vătămată
G.P.A. suma de 14 lei și un telefon mobil marca Samsung . În urma analiz ei
informațiilor obținute, s -au relevat mai multe aspecte specifice care au favorizat
săvârșirea infrațiunii:
1. Inculpatul a fos t înfiat de la vârsta de 3 -4 ani de părinții săi M. Margareta (52 ani,
angajată ca tehnician proiect în cadrul S.C.Electrica S.A.) și Ioan (62 ani, fost angajat
al S.C. Electrica S.A., pensionar de boală) ;
2. În copilărie, a fost diagnosticat cu ADHD și a urmat diverse tratamente atât
medicamentoase, cât și de consiliere psihologică, care conform opiniei mamei nu au
dus la îndreptarea comportament ului.
3. În ciuda statusul social bun al părinților (nivelul bun al educație i, venituri stabile,
peste medie , preocupați să-i ofere copilului o educație adecvată, atât din punct de
vedere al însușirii normelor și valorilor sociale, cât și în ceea ce privește parcurgerea
traseului educațional ), beneficiarul a debutat în cariera delicvențională în
perioada gimnaziulu i (a aderat la diverse anturaje cu preocupări delicvenționale , a
început să lipsească de acasă și să sustragă bunuri și bani de la părinți sau alte rude
și conform informațiilor furnizate de mamă și conf irmate ulterior de inculpat , să
consume substanțe et nobotanice ); ca urmare a imposibiltă ții de control în ceea ce
privește comportamentul delicvențional, părinții au decis să îl încredințez e DGASPC
Mureș, la împlinirea vârst ei de 14 ani, l a momentul intervievării acestuia în vederea
întocmirii raportului de evaluare afându -se în plasament în cadrul Complexului de tip
familial din mun icipiul Reghin .
Alături de factorii care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, au fost identificați și
factorii care ar putea contribui la inhibarea comportamentului infracțional : nivelul bun
al ed ucației școlare (a absolvit 10 clase) , impactul negativ al arestulul preventiv asupra
sa, susținerea financiară, afectivă și morală din partea părinților, regretul săvârșirii
infracțiunii și conștientizarea necesității de a renunța la anturajul cu influență negativă
asupra sa.

10
Pe parcursul termenului de supraveghere, M.A. a avut o atitudine corespunzătoare,
fiind motivat permanent să se implice în activităț i lucrative. Acesta a ie șit din evidența
Complexului de tip familial din Reghin, continuând să locuiască însă tot în Reghin, în
chirie , în condițiile în care domiciliul părinților este în Tg -Mureș. S -a menținut legătura
și cu mama beneficiarului telefonic și ocazional prin prezentarea sa la S.P. Mureș
împreună cu fiul ei. Deși îngrijorată uneori în ceea ce privește posibilitatea
apartenenței acestuia la anturaje dubioase , însă nefiind dispusă de a -l primi înapoi în
locuința familiei (mama resimte teamă în p rezența fiului) , a acceptat decizia fiului de
a locui în mun icipiul Reghin și l-a sprijinit moral și financiar pe acesta în vederea
respectării prevederilor sentinței penale. Pe de altă parte, atitudinea beneficiarului față
de mama sa este de dez aprobare raportat la neîncrede rea și „cicăleala ” pe care o
manifestă fa ță de el , considerând că aceasta nu este o persoană cu care să se poată
conviețui, din cauza tendinței sale de a reacționa exagera t la diverse situații și de a -i
adresa injurii verbale. A m consta tat astfel existența unui conflict între mamă și fiu,
astfel încât am urmărit și o intervenție în sensul îmbunătățirii relației dintre cei doi și a
responsabilizării beneficiarului față de necesitatea respectării prevederilor sentinței
penale și de a avea un comportament corespunzător față de părinți. În cadrul planului
de supraveghere am identificat următoarele nevoi criminogene: 1. labilitate afectivă,
impulsivitate; 2. relația afectivă tensionată cu părinții cauzată de comportamentul
delicvențion al adoptat de fiu în antecedente și 3. instabilitatea financiară pe fondul
lipsei unui loc de muncă. Obiectivele avute în vedere au fost: 1. s usținere în vederea
dobândirii și consolidării abilităților de reflectare mai atentă asupra consecințelor
comportamentului și de gestionare a impulsivității, cu evitarea situațiilor și an turajului
cu risc infracțional; 2. s usținere în vederea identificării și valorificării oportunităților de
a se implica în activități lucrative; 3. gestionarea ad ecvată a relației cu părinții în
vederea evitării situațiilor conflictuale . Nevoile identificate: “instabilitate a financiară ” și
„labilitate afectivă ” s-au menținut pe parcursul termenului de supraveghere, însă
persoana a urmărit și a reuși t implicarea sa în activități lucrative, ceea ce a însemnat
un progres major în evoluția sa. Aceasta a desfășurat activități lucrative în străinătate
în agricultură , iar ulterior în baza unui contract de muncă în municipiul Tg-Mureș pe
perioadă nedeterminată ca manipulant mărfuri , locuind în perioada aceea împreună
cu părinții săi. În urma unor situații conflictuale, M.A. , după 3 luni, a decis să se mute
din nou în mun icipiul Reghin, unde a identificat un loc de muncă și unde l ocuieș te și
în prezent și desfășoară activități lucrative stabile , care îi asigură venituri minime,

11
raportat la standardele de viață pe care beneficiarul dorește să le atingă. Referitor la
obligațiile impuse în sarcina sa, beneficiarul se află în curs de finaliz are a obligației „să
presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 60 de zile în
cadrul Primăriei mun icipiului Reghin sau a Primăriei mun icipiului Tg-Mureș, pe o
perioadă de 60 de zile ” și a finalizat obligația „s ă frecventeze unul sau mai multe
programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau
organizate în colaborare cu instituții din comunitate ”, fiind inclus în modulul rezolutiv
de probleme OTO în perioada 14.01.2020 -11.02.2020. Parcurgerea programului de
reintegrare socială a constituit un bun prilej de cunoaștere și autocunoaștere a
persoan ei supravegheat e, ace asta fiind comunicativ ă și deschis ă în fața subiectelor
abordate și demon strând că deține bune ab ilități de comunicare asertivă, de
identificare și soluționare a problemelor . În urma discuțiilor avute cu ocazia derulării
programului de reintegrare, s -a relevat la M.A. existența unor traume suferite în
perioada copilăriei : faptul că a asistat la actele de violență fizică și verbale manifestate
de tatăl său față de mama sa, în condițiile în care acesta consuma abuziv alcool și că
a fost „abandonat ” într-un mod perceput ca “fără nicio explicație ” la DGASPC Mureș ,
ceea ce în opinia sa a fost un act care denotă lipsa de iubire față de el („Ce părinte
i-ar face așa ceva copilului, oricât ar fi greșit?”).
Sub ce formă ar pute a fi aplicat “Ghidul de educație civică și juridică ” în acest
caz? Este parcurgerea acestui ghid în măsură să ajute la atingerea obiectivelor
propuse în planul de supraveghere? În ce măsură ar putea contribui parcurgerea
ghidului de către o persoană aflată în evidența serviciului de probațiune la
adoptarea unui comportament prosocial?
Aceste întrebări vor face obiectul părții finale a lucrării urmate de concluziile generale.
V. GHID PRACTIC DE EDUCAȚIE CIVICĂ ȘI JURIDIC Ă DESTINAT
MINORILOR ȘI TINERILOR DIN EVIDENȚA SERVICIILOR DE
PROBAȚIUNE
MOTTO : Nemo censetur ignorare legem (“Nimeni nu se poate ap ăra invoc ând drept
scuză necunoașterea legilor” )
Ghidul este destinat persoanelor tinere aflate în evidența serviciului de probațiune.
Acestea pot fi minor ii sancționați cu măsuri educative neprivative de libertate, sau față
de care s -a dispus înlocuirea măsurii educative a internării într -un centru de

12
detenție/centru educativ cu asistarea zilnică sau liberarea dintr -un centru
educativ/centru de detenție . O altă categorie de posibili beneficia ri sunt persoane
majore tiner e față de care au fost dispuse suspendarea sub supraveghere a executării
pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, sau liberarea condiționată .
Ghidul este alcătuit dintr -un număr de 5 module de învățare ; selectarea acestora se
face ținând cont de factorii di namici identificați la beneficiar, utilizarea acestora fiind
facilă și flexibilă, pe parcursul termenului de supraveghere, ca parte a procesului de
asistare în vederea diminuării riscului de săvârșire de alte infracțiuni și a reintegrării în
comunitate. Fiecare modul prezintă într-un limbaj accesibil noțiunile teoretice
referitoare la tema indicată de titlu; după parcurgerea modulelor se aplică persoanei
chestionarul de evaluare a cunoștinț elor dobândite de tip grilă , prezentat în anexe.
Parcurgerea modulelor poate fi realizată împreună cu consilierul responsabil de caz,
sau poate fi stabilită ca activitate în programului activităților zilnice pe care minorul
trebuie să -l respecte .
Obiectiv ele urmărite :
1. Înțelegerea modului în care “libertatea” fiecăruia este condiționată de
respectarea regulilor și a legilor și în conexiune directă cu „responsabilitatea”;
înțelegerea corectă noțiunii de responsabilitate;
2. Însușirea unor cunoștințe despre ce reprezintă legea și care sunt instituțiile
statului care adoptă legi;
3. Conștientizarea valorilor care stau la baza comportamentului prosocial și a l
celui antisocial; îmbunătățirea abilităților de diferențiere a acestora prin
exemplificare;
4. Înțelegerea noțiunilor de „drept” și „drepturi”;
5. Dobândirea unor cunoștințe referitoare la familie: drepturi ale copilului, obligații
ale părinților; dezvoltarea capacității de a recunoaște indicii violenței domestice
și ale abuzului (prin exemplificarea acestora); autoritățile cărora se pot adresa
în astfel de situații.
6. Conștientizarea importanței prevenirii săvârșirii de infracțiuni; consolidarea
noțiunii de responsabilitate versus răspundere; dobândirea cunoștințelor
teoretice necesare pentru diferenție rea între contravenție și infracțiune, precum
și între diferite tipuri de infracțiuni;

13
7. Familiarizarea cu unele comportamente sau aspecte
acceptate/sancționabile/periculoase în mai multe domenii uzuale ale vieții
cotidiene.
Modul 1 : Regulile din viața noas tră; legile ; norme și comportamente
Regulile din viața noastră; legile9
Omul nu poate trăi singur în societate. Are nevoie de familie, de prieteni, de amici. Intră
în contact cu diverse persoane, membri
ai familiei sau necunoscuți. Dacă nu ar exista niște limite ale comportamentului unora
față de ceilalți s -ar instala imediat haosul și răul s -ar extinde rapid : fiecare ar face ceea
ce ar dori, iar cei mai puternici (cu mai multă forță, cu mai mulți prieteni sau mai bine
înarmați ) s-ar impune în fața celor slabi. De aceea au fost inventate regulile.
Regulile sunt peste tot în j urul nostru. Respectându -le, este menținută ordinea
în societate și fiecare individ este ocrotit.
Ce reguli cunoaștem?
Reguli în familie: copilul mic nu are voie să se joace cu focul, să sustragă jucăria altui
copil, trebuie să mănânce tot din farfurie . Copilul mai mare este învățat să își strâng ă
lucrurile împrăștiate, să nu intre încălțat în casă, să își facă temel e, iar pe măsură ce
crește părinții îl implică în treburile gospodărești și în stabilirea regulilor.
Există reguli de igienă person ală: înante și după masa ne spălă m pe mâini; dimineața,
seara și după fiecare masa ne spălăm pe dinți; ne spălăm pe mâini după ce facem
cumpărături, la fel după ce am mângâiat animale, am folosit toaleta, ne -am jucat;
fructele sau legumele care se mănâncă mai întâi se spală , etc.
Suntem liberi respectând legile
Omul este liber . Știind acest lucru, tu ai tendința să fac i ce vrei. Dar aceeași tendință
poate o are și o altă persoană cu care interacționezi. Nu ar fi corect dacă i -ai face altuia
rău, sau dacă el ți -ar face un rău. S -ar ajunge la conflict verbal, apoi la agresiuni fizice
și în final cineva ar avea de suferit. Ori pentru ca fiecare dintre noi să fie protejat avem

9 Dănileț, Cristi – “Elevul și legea”, ed. 2019, pg. 7

14
nevoie de lege. Legea spune tuturor ce au voie și ce nu au voie să facă pen tru ca
fiecare să trăiască și să evolueze așa cum dorește .
A fi liber nu înseamnă să faci ceea ce vrei, ci înseamnă să faci ceea ce este
conform regulilor!
Legea nu limitează în vreun fel sau altul libertatea, ci este chiar cea care descrie
libertatea , iar cine nu respectă legea riscă să își piardă l ibertatea, cum este cazul
infractorilor trimiși la închisoare.
A fi liber însemnă totodată să fii responsabil, adică a -i ocroti pe ceilalți. Înseamnă
respect acordat fiecărui individ cu care venim în contact și înseamnă prețuirea
bunurilor care îi aparțin10.
Legile și organele care le adoptă11
Cuvântu l lege în sens generic este folosit pentru a desemna orice act normativ, adică
un document emis de un organ oficial al statului ce cuprinde diverse reguli.
În sensul strict al cuvântului, legile reprezintă actele normative adopt ate de Parlament.
O lege este votată prin votul majorității parlamentarilor, după care se promulgă de către
Președintele statului și se publică în Monitorul Oficial al României. Din ac el moment
legea devine obligatorie pentru toți cetățenii țării .
Toate legile poartă o denumire care reflectă domeniul care îl reglementeazăși au un
număr care indică ordinea și anul publicării : de exemplu, Legea privind regimul juridic
al adopției nr. 273/2004 , sau Legea educației naționale nr. 1/2011 . Toate actele
normative pot fi procurate gratuit de pe internet de la adresa: http://legislație.just.ro .
Unele acte normative se numesc coduri. În momentul de fa ță, în România există 14
coduri: Codul civil, Codul de procedură civilă, Codul penal, Codul de procedură penală,
Codul fiscal, codul de procedură fiscală, Codul vamal, Codul silvic, Codul muncii,
Codul aerian, Codul rutier, Codul consumului, Codul insolvenț ei și Codul administrativ.
Există și acte normative care se adoptă la nivel local , numai pentru locuitorii unui
județ sau ai unei localități/ este vorba de hotărârile Consiliului Județean , respectiv de
cele ale Consiliului Local. Ele sunt publicate pe site -ul acestor insituții și respectarea

10 Idem, pg. 9
11 Idem, pg. 11 -12

15
lor se asigură de către organele administrației locale cum ar fi poliția locală, inspectorii
antifraudă, etc .
Guvernul României emite și el acte normative. Ele se numesc hotărâri, ordonanțe,
sau ordonanțe de urgență (de exemplu, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
195/2002 privind circulația pe drumurile publice – așa numitul Cod rutier). În cadrul
ședințelor de guvern, actele normative nu se votează la fel ca în Parlament sau în
Consiliul local, ci doar se d ezbat, după care prim -ministrul le consideră adoptate.
Guvernul actual este alcătuit din prim ministru și 16 miniștrii . Fiecare ministru conduce
un minister și este ajutat de unul sau ai mulți secretari de stat. Atunci când iau decizii
în ministere, miniș trii emit ordine (de exemplu, prin ordinul nr. 45/1998 al Ministrului
transportului , se descrie cum trebuie proiectată și realizată o stradă).
Conducătorul satului nostru este Președintele României. El este ales pentru un man dat
de 5 ani de către cetățenii români cu drept de vot. Președintele țării emite decrete .
Din momentul publicării lor, actele normative elaborate la nivel național sau la nivel
local sunt obligatorii pentru destinatarii lor . Obligativitatea legilor rezultă din faptul că
ele corespund interesului majorității cetățenilor (numit interes public) .
Atunci când se încalcă o lege există mai multe tipuri de consecințe: va fi o persoană
care suportă un rău din cauza încălcării drepturilor sa le ocrotite prin lege (victima), un
vinovat c are trebuie sancționat pentru aceasta și se va înregistra un eșec al s tatului în
prevenirea încălcării legilor.
Este evident că e mai ușor să previ o încălcare a legii decât să o combați. De aceea
cu toții trebuie să cunoaștem legea și să facem efortul de a o respecta, chiar dacă nu
ne convine și chiar și atunci când nu ne vede nimeni.
Norme și comportamente (pro -sociale; antisociale)12
Ce sunt normele?
Normele sunt seturi de reguli cu privire la comportament care stabilesc ceea ce este
adecvat sau dezirabil în diverse contexte sociale. Rolul lor este acela de a facilita
relaționarea socială. Acest deziderat se realizează prin sancționarea negativă

12 www.educatiejuridica.ro “Fișe cadru de educație juridică ”, pg. 112 -115

16
(pedepsirea) comportamentelor negative (indezirabile ,antisociale ) și prin
recompensarea celor dezirabil e (pozitive , prosociale ).
Cunoașterea normelor specifice anumitor contexte sociale permite persoanelor să se
orienteze și să se adapteze , normele având rol reglator social. Ele stabilesc ceea ce
se poate face, spune, exprima într -un anume context social (în clasă, în oră, în
incinta școlii, în grupul de prieteni, la o petrecere, la cinema etc.) și ceea ce nu
este permis . Chestiunile interzise sunt, de regulă, acelea care, dacă ar fi permise, ar
afecta negativ bunul mers al relațiilor sociale în ace le context. Astfel de perturbări pot
fi: furtul , distrugerea de patrimoniu; lezarea integrității fizice sau psihologice a altor
persoane; perturbarea liniștii în decursul orelor , privarea de drepturi personale (de
exprimare, educaționale, sociale , ș.a.).
Comportamentele prosociale sunt acelea care contribuie la relații sociale bazate pe
încredere, respect, acceptare, grijă, ajutorare, compasiune și cooperare . Exemple de
astfel de comportamente sunt: ajutorarea unui coleg sau a unei persoane cu dizabilități
să intre în clădire, cooperarea între mai mulți colegi în rezolvarea unei sarcini,
medierea conflictelor dintre colegi, apărarea unui coleg față de amenințare , ș.a.
Valori le care pot contribui la conturarea unor norme și comportamente prosociale:
respect , acceptare , deschidere , compasiune , onestitate , toleranță , cooperare ,
solidaritate , etc.
Comportamentele antisociale conduc la relații sociale cu probleme, lipsite de
încred ere, grijă, respect, cooperare. Astfel de comportamente se pot manifesta prin:
amenințarea unui coleg, desconsiderarea , furtul unor obiecte personale care aparțin
colegilor, răspândirea de informații denigratoare, distrugerea , etc. Acte precum
discriminarea sau segregarea pe considerente de gen, etnie, aspect fizic, nevoi
speciale, orientare sexuală, statut socioeconomic , sunt tot manifestări antisociale, ele
generând conflicte în cadrul grupurilor.
Comportamentele prosociale duc la întărirea r elațiilor din cadrul grupului, în
timp ce acelea antisociale duc la dezbinare, conflict, neîncredere.
Comportamentele antisociale ( de exemplu furtul, amenințare a, violenț a fizică) trebuie
sancționate negativ, pentru a fi descurajate. În lipsa unei astfel de sancționări, este
foarte posibil ca acele comportamente să fie imitate de alți i sau să fie repetate de cei
care le -au realizat anterior.

17
Modului 2 : Copilul, tânărul și drepturile13
Cine este “copil” ?
Orice ființă umană sub 18 ani se numește copil. El este un adult în devenire, se află în
plină dezv oltare, deci are nevoie de îndrumări, ajutor, ocrotire . Pentru societate, copiii
sunt foarte importanți întrucât ei reprezintă generația viitorului.
Individul care are sub 18 ani se numește minor. Cel care îm plinește această vârstă
devine major începând chiar cu ora 00.00 a zilei în care celebrează acest eveniment.
Cine este “adolescent ”?
Adolescentul este copilul cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. Adolescența c onstituie
ultima perioadă parcursă de c opii până la maturizare .
Cine este „tânăr ”?
Sunt considerați tineri cetățenii între 14 și 35 ani. În România Legea tinerilor nr.
350/2006 obligă autoritățile publice să sprijine activitățile necesare îmbunătățirii
condițiilor necesare integrării socio -profesionale a tinerilor, în acest scop fiind înființate
Autoritatea Națională pentru Tineret și Direcțiile Județene , iar primăriile și Consiliile
județene sunt obligate să sprijine și să consulte organizațiile de tineret din respectivul
teritoriu și să asigure finanțări pentru activitățile de tineret.
Statul asigură facilități fiscale celor care angajează tineri, asig ură consiliere gratuiă cu
privire la orientarea în carieră și planificarea familială . Pentru cei cu vârsta de peste 18
ani, statul spr ijină tinerii care vor să demarez e o afacere, organizează cursuri gratuite
în domeniul managementului, acordă reduceri de impozite și taxe celor care înființează
societăți comerciale, sprijină construirea și cumpărarea de locuințe.
Drept și drepturi
În cad rul expresiilor: “Nu e drept ceea ce faci ” și „Ăsta-i dreptul meu ”, cuvântul „drept ”
are 2 sensuri:
1. Primul sens face referire la locul în care este notat ce avem voie și ce nu : în legi
care țin de drept penal, civil sau dreptul familiei ;

13Dănileț, C .- “Elevul și Legea”, ed. 2019, pg. 18 -20

18
2. Al doilea sens se referă la posibilitățile care le avem pentru a trăi așa cum ne
dorim (avem dreptul la învățătură, la un trai decent, dreptu la o justiție
independentă, etc) .
De regulă, unui dr ept care ne aparține, îi corespunde o obligație ce revine altora .
De exemplu, avem următoarea situație:
Atunci c ând sunt proprietarul unei locuințe, eu decid cine intră în ea . Toți ceilalți sunt
obligați să îmi respecte dreptul la proprietate, fiindu -le interzis să pătrundă în ea fără
acceptul meu. Dacă cineva îmi încalcă acest drept, at unci acea persoană nu respectă
o regulă scrisă în Codul penal, comite infracțiunea de violare de domiciliu și riscă să
fie sancționat cu închisoarea dacă eu, ca victim ă, formulez în termen de 3 luni o
plângere la poliție sau la parchet.
Drepturile copilului și organele care le apără
Copiii nu pot avea toate drepturile adulților, însă la fel ca adulții au 5 categorii de
drepturi :
Drepturi civile: dreptul la viață, la nediscriminare, la nume, la identitate, la
cunoașterea părinților, la protejarea vieții private , de a nu fi supus tortur ii sau altor
tratamente și pedepse crude, inumane sau degradante ;
Drepturi politice: libertatea de exprimare, de asociere și de participare la adunări
pașnice, de gândire conștiin ță și religie, de acces la informație și mass media ;
Drepturi economice: dreptul la muncă, la protecție împotriva exploatării;
Drepturi sociale: dreptul la educație, sănătate, securitate socială la dezvoltare;
Drepturi culturale: dreptul la recreație, la joacă, la participare la activități culturale și
artistice.
La nivel mondial, aceste drepturi sunt cuprinse în Convenția Națiunilor Unite cu privire
la Drepturile Copilului, iar instituția care monitorizează respectarea lor este Comitetul
pentru Drepturile Copilului. În România există o lege specială care reglement ează
respectarea, promovarea și garantarea drepturilor copilului – este vorba de Legea nr.
272/2004 privind protecția și pr omovarea drepturilor copilului ; o parte din i nstituțiile
statului care se ocupă de aplicarea acestei legi sunt: Agenția Națională pentru
Protecția Drepturilor Copilului și Adopție , Direcțiile Generală de Asistență Socială și

19
Protecție a Copilului, constituite la nivel județean și a municipiului București și serviciile
publice de asistență socială, constituite la nivel local .
Modulul 3: Copilul și familia din care face parte14
Dreptul de a -și cunoaște părinții
De regulă, familia ia naștere prin conviețuirea a doi părinți, indiferent dacă sunt
căsătoriți (aceștia se numesc soți), sau nu sunt căsătoriți (aceștia se numesc
concu bini). Există și familii monoparentale, alcătuite dintr -un părinte și copiii întreținuți
de el , aceasta pentru că fie părinții s -au separat, ori unul a decedat, fie copilul a fost
conceput în urma unei însemninări artificiale, fie a fost adoptat de o singu ră persoană.
Când copilul a fost adoptat, legea permite ca el să -și cunoască părinții naturali numai
după ce va împlini vârsta de 18 ani.
Dreptul de a fi crescut și îngrijit de părinți
Ambii părinț i au drepturi și îndatoriri egale față de copilul lor și această regulă se aplică
indiferent dacă părinții sunt sau nu căsătoriți, ori divorțați, ori despărțiți în fapt.
Pentru dezvoltarea amonioasă a personalității sale, copilul trebuie să crească într -un
mediu familial echilibrat, într -o atmosferă de fericire, dragoste și înțelegere. Părinții
sunt obligați prin lege să se ocupe de creșterea , educarea și îngrijirea copilului. Pentru
aceasta, trebuie să supravegheze copilul, să coopereze cu el, să îi respect e viața
intima, privată și demnitatea; să îl informeze despre ceea ce l-ar putea afecta, să ia în
considerare opinia sa. Modul în care își îndeplinesc aceste obligații poate fi verificat
oricând de către serviciul public de asistență social ă.
Copilul nu poate fi despărțit de părinți împotriva voinței acestuia. Acest lucru este
posibil doar când părinții sunt separa ți și se stabilește locuința numai la unul dintre ei
(prin acordul lor, sau în lipsa acestuia, de către instanța judecătorească), sau dacă
părinții fac rău copilului, ceea ce se stabilește doar de către instanță.
Părinți despărțiți și cei divorțați
Uneori părinții se despart și aleg să trăiască separat. Cei care sunt căsătoriți înțeleg
să pună capăt căsniciei prin divorț. Relația sau t ensiunile dintre părinți nu trebuie să

14Dănileț, C – “Elevul și Legea”, ed. 2019, pg. 32-36, pg. 38

20
influențeze relația dintre copil și fiecare părinte. Ei păstrează calitatea de părinte până
la deces sau până la decăderea din drepturile părintești dacă este cazul.
Divorțul are loc doar între soți, nu între părinte și copil .
De regulă, la divorț, părinții stabilesc un plan parental prin care se înțeleg unde va locui
copilul (la unul dintre părinți sau la amândoi, pe rând), cu privir e la obligația de
întreținere pe care o datorează amândoi părinții, modul de desfășurare mai departe a
relațiilor personale cu copilul (prin vizite reciproce, prin întâlniri în locuri publice, prin
găzduire peste noapte, la sfârșit de săptămână sa u în timpu l vacanțelor, prin telefon
sau internet, etc ).
Dacă un părinte a fost obligat pe cale judecătorească să plătească o pensie de
întreținere și nu o face timp de 3 luni, fapta constituie infracțiunea abandon de
familie . Pentru a se începe un dosar penal este nevoie de plângere din partea celuilalt
părinte (pentru copilul până în 14 ani), respectiv a minorului asistat de celălalt părinte
(pentru copilul de 14 -18 ani). Oricând pe parcursul procesului penal plângerea poate
fi retrasă și cazul se va închide.
Atunc i când nu se înțeleg, părinții pot apela la un mediator, iar în caz că nu pot ajunge
la un acord nici în acest fel, aceste aspect e urmând a fi stabilite de instanța de
judecată. Așa cum părintele la care nu stă copilul are dreptul de a ține legătura cu el,
tot astfel părintele la care locuiește copilul are obligația de a facilita această legătură.
Cercetătorii au stabilit că, trăind într -un mediu ostil cu privir e la părintele care nu are
custodia, copilul poat fi afectat de sindromul alienări i parentale: se va î nstrăina de acel
părinte și se va transforma treptat într -o persoană negativistă, chiar violentă, condusă
de sentimente de neajutorare sau de ură și răzbunare.
Dacă un părinte care are custodia copilului îl împiedică în mod repetat e c elălalt
părinte să aibă legături personale cu minorul, fapta constituie o infracțiune . Tot
astfel, este infracțiune, fapta părintelui necustodian de a reține copilul fără să aibă
consimțământu părintelui la care acesta locuiește.
Respectarea părinților
Copilul este fiul/fiica părinților până la decesul lor. El le datorează respect – așa ne
dictează morala noastră, dar tot așa ne oblig ă în mod expres legea. Astfel, dacă un
copil își bate părinții sau îi dă afară din casă, nu le mai poate cere să îl întrețină.

21
Articolul 485 din Codul civil poartă denumirea “ Îndatorirea de respect ” și are următorul
conținut: „Copilul datorează respect părinților săi indiferent de vârsta sa ”.
Pedepsele; abuzul; violența domestică
Cei mai mulți părinți au grijă de copiii lor, le sunt alături la greu, îi ajută și îi iubesc. Le
vorbesc blând dar sunt și fermi. La rândul lor, copiii se simt în siguranță găsind în
părinți prieteni buni. Știu că vor fi iertați dacă au greșit și că vor fi sprijiiți în deciziile
care le vor lua. Respectul, căldura și încrederea sunt reciproce.
Există și familii în care copiii sunt bruscați, insultați, amenințați, loviți și pedepsiți aspru.
Aceste acțiuni voluntare prin care sunt periclitate viața, dezvolta rea fizică, mentală
sprituală, morală și socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică a lui se
numesc abuzuri și îmbracă 5 forme: fizic, emoțional, psihologic, sexual și economic.
Orice încălcare a drepturilor copilului și orice formă de abuz asupra sa poate fi
anunțată telefonic la numărul 116111 . Aici, Asociația Telefonul Copilului oferă
inform ații despre drepturi , consili ere cu privire la problema semnalată și îndrum are
spre organele abilitate , dacă este cazul .
Violența domestică
În une le familii se întâlnesc cazuri extrem de grave în care copiii sau alți membri ai
familiei apropiate sunt supuși unor acte de violență. Ele intră în categoria numită
violență domestică și includ orice acțiune sau inacțiune intenționată de violență fizică,
sexuală, psihologică, economică, socială sau spirituală care se produce în mediul
familial sau domestic, ori între soți precum și între actuali sau foști parteneri, indiferent
dacă agresorul locuiește sau a locuit împreună cu victima.
Dacă sunteți victima u nei astfel de infracțiuni, este necesar să vorbiți cât mai repede
cu cineva apropiat cu care să vă puteți sfătui: rudă, vecin, profesor. În cel mai scurt
timp trebuie anunțat serviciul de protecție a copilului sau poliția.
Forme de violență domestică
Violența verbală : adresarea printr -un limbaj jignitor, brutal, precum și utilizarea de
insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante și umilitoare .
Violența psihologică : provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice
mod s au mijloace, prin amenințare verbală, șantaj, violență demonstrativă asupra

22
obiectelor sau animalelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie,
constrângeri de orice fel, urmărirea fără drept, efectuarea de apeluri telefonice sau alte
tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță, care prin frecvență,
conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu
efect similar .
Violența fizică : vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire trâ ntire,
tragere de păr, etc; supunere la eforturi fizice epuizante sau la alte activități cu grad
mare de ris c pentr u viață, sănătate sa u integritate corporală .
Violența sexuală : agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire,
intimidare, manipula re, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol
conjugal .
Violența economică: interzicerea activității profesionale, privare de mijloace de
existență primară (hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate), control
inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia .
Violența socială : impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate, de prieteni,
deposedarea de acte de identitate, privare a intenționată de acces la informație .
Violență spirituală : subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților
moral – spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor
membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase .
În caz d e violență domestică, orice persoană poate anunța p oliția. Polițiștii pot interveni
din oficiu, chiar dacă nu este formulată vreo plângere din partea celui agresat. În timpul
procesului, dacă victima crede că fapta nu se va mai repeta, se poate împăca cu
agresorul care este din familia sa, dar numai dacă do rește acest lucru.
Victimele violenței domestice pot solicita gratuit ajutor la 0800.500.333 la orice oră .
Modulul 4 : Minorul și t ânărul în procesul judiciar15
Responsabilitate , răspundere și prevenție

15Dănileț, C – “Elevul și Legea”, ed. 2019, pg. 124-129

23
Pentru ca societatea să funcționeze și fiecare să se simtă în siguranță, toți membri ei
trebuie să respecte legea. Majoritatea fac acest lucru, deoarece sunt oameni
responsabili .
A fi responsabil înseamnă să îți dai seama de actele tale și să fi conștient de
rezultatul acestor a.
Sunt și oameni care încalcă legile: unii pentru că nu le cunosc, alții pentru că nu le
pasă de ele, alții le încalcă din greșeală, iar alții nu vor să le respecte indiferent de
riscuri. Toți aceștia trebuie să răspundă pentru încălcarea legii.
A răspund e înseamnă a suporta consecințele prevăzute de lege pentru faptele
comise.
Cel mai simplu este să prevenim comiterea de fapte contrare legii.
Există niște reguli recomandate pentru a preveni comiterea de infracțiuni: când vă
alegeți prietenii, evitați -i pe cei violenț i și despre care știți că au probleme cu legea.
Când cineva încearcă să vă influențeze negativ, gândiți -vă la riscuri pentru voi și pentru
cei din jurul vostru. Dacă nu doriți să mergeți într -un anume loc , sau cu anumite
persoane , sau să faceți ceva ce vi se propune, respingeți curajos aceste propuneri. Nu
vă sunt prieteni cei care vă îndrumă la rău ! Nu încercați să rezolvați prin violență un
conflict în care sunteți implicat, c i apelați la ajutorul adulților din jurul vostru sau al
organelor legii.
Cum evităm să comitem fapte ilicite? Pe de o parte, trebuie să știm ce avem voie
și ce nu avem voie să facem, să ne conducem după conștiință și să avem curajul
să spunem „nu” tentațiilor .
Tânărul și m inorul victimă
Cel împotriva căruia se comite o infracțiune se numește victimă.
Anumite infracțiuni mai simple pot fi investigate doar dacă victima formulează în
maximum trei luni plângere la poliție sau la parchet împotriva infractorului – aici intră
infracțiunile de lovire, violarea vieții private, abuzul de încredere. În lipsa acestei
plângeri sau în caz de retragere a ei, dosarul se închide. Pentru alte infracțiuni,
organele legii încep din oficiu cercetarea, dar dacă victima se împacă cu acuzatul

24
atunci dos arul se închide și în ace st caz- așa se întâmplă la infracțiunea de furt,
însușirea bunului găsit, înșelăciunea.
Dacă un copil este victima unei infracțiuni, va trebui să sesizeze organele legii prin
părinții săi , dacă nu a împlinit vârsta de 14 ani, iar între 14 și 18 ani , plângerea se va
întocmi de copil alături de cel puțin un părinte de -al său. Copilul victim ă va primi un
avocat gratuit, dacă nu are unul ales de el. Acea sta va fi audiată și va arăta organe lor
judiciare, dacă știe, care sunt dovezile pentru a proba cele s usținute. Când este
minoră, victima poate fi protejată în mod special: este păzită, i se dă pseudonim, este
audiată de la distanță cu vocea sau imaginea distorsionată.
Contravenție și infracțiune ; tipuri de infracțiuni
Unele fapte ilicite sunt mai puțin gr ave și sunt sancționate cu avertisment sau amendă
de către organele administrative: poliția, controlorii, inspectorii sau jandarmii – acestea
se numesc contravenții . Alte fapte sunt mai grave și săvârșirea lor poate atrage
aplicarea unei sa ncțiuni penale de către un judecător: închisoare a pentru adulți,
măsuri educative pntru minori; aceste sa ncțiuni se vor înscrie într -o evidență numită
cazier judiciar și se num esc infracțiuni.
De regulă, copiii și tinerii comit infracțiuni cu privire la bunuri sa u la persoane. Câteva
exemple de infracțiuni comise frecvent de tineri sunt:
– Dacă pui o simplă piedică sau îmbrâncești pe cineva, fapta se numește lovire
sau alte violențe ; când celui lovit i se produc vânătăi sau răni, fapta este mai
gravă și se numește vătămare corporală ; atunci când mai mulți tineri se lovesc
reciproc, fapta se numește încăierare și vor fi trași la răspundere toi
participanții;
– Dacă o persoană este legată sau închisă împotriva voinței sale într -o încăpere
sau răpită, fapta este lipsire d e libertate în mod ilegal ; dacă intri în casa cuiva
fără voie, fapta se numește violare de domiciliu ; aceeași infracțiune se comite
dacă proprietarul îți dă vo ie inițial să intri în casă, apoi îți spune să ieși, iar tu
refuzi;
– Dacă zgâri o mașină, spargi u n geam sau incendiezi o mașină, comiți
infracțiunea de distrugere ;
– Când iei un bun de la o persoană fără voia sa, fapta se numește furt, chiar dacă
ai returnat bunul după ce proprietarul a sesizat dispariția lui , sau dacă ai dat

25
înapoi contravaloarea bunul ui sustras; fapta este furt dacă iei un produs de pe
raft și părăsești magazinul fără a achita costul său. În aceste cazuri ai
posibilitatea să te împaci cu victima pentru a scăpa de dosarul penal. Dacă
primești de la un coleg un telefon mobil pentru a te juca și tu îl folosești pentru
a purta convorbiri care au consumat creditul, fapta este furt în scop de
folosință ; la fel dacă ai luat o bicicletă care nu îți aparține și ai dus -o înapoi de
unde ai luat -o;
– Dacă bunul care ți -a fost dat de bunăvoie chiar de persoana cărei îi aparține,
iar tu refuzi să i -l restitui, fapta se numește abuz de încredere ;
– Dacă primeșt i acasă bunuri care știi că erau furate de cineva, fapta este
tăinuire ; iar dacă ascunzi un infractor pentru a nu fi prins de oamenii legii, fapta
se numește favorizarea făptu itorului ;
– Dacă minți un copil că trebuie să îți dea o sumă de bani sau un bun pent ru a-l
duce părinților săi și acesta o face, ai comis infracțiunea de înșelăciune ;
– Când sustragi un bun de la cineva după ce l-ai amenințat sau lovit, fapta este
tâlhărie ; se vor reține circumstanțe agravante dacă folosești o armă, un spray
paralizant sau dacă ești mascat;
– Hărțuirea : dacă urmăreși o persoană , sau îi dai telefoane anonime , ori sms -uri
prin care îi provoci temere.
– Amenințare : dacă îi produci va teamă unei persoane , spunându -i că va fi
agresată sau omorâtă;
– Șantaj : când avertizezi o persoană că dacă nu îți aduce bani de acasă va lua
bătaie , sau vor ajunge pe internet poze indecente cu ea;
– Falsificare de monede: dacă ai multiplicat bancnote folosind un copiator; cel
care păstrează banii sau îi pune în circulație va răspunde și el ;
– Fals material în înscrisuri oficiale : dacă ai modificat notele de pe diploma de
bacalaureat ;
– Portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase : dacă porți un cuțit,
pumnal, box, spray paralizant sau lacrimogen la școală sau altă istituție publică,
la o adunare publică, stadiona sau într -un mijloc de transport în comun; dacă
folosești astfel de obiecte, pedeapsa este și mai mare.
În cazul majorității infracțiunilor enumerate mai sus se sancționează și tentativa.
Așadar este suficient să încerci să furi un bun sau să comiți o tâlhărie și, chiar dacă nu
ai reușit să săvârșești infracțiunea, vei fi sancționat, doar că pedeapsa este mai mică.

26
Codul penal stabilește că de la vârsta de 14 ani, copilul răspunde penal ; din
momentul în care are dreptul să primească cartea de identitate, minorul poate fi
sancționat pentru comiterea de infracțiuni; după împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii
răspund pentru comiterea infracțiunilor întocmai ca adulții.
Modulul 5 : Diverse ; curiozități
1. Domeniul sănătate
Pentru copiii cu vârsta între 0 și 6 ani părinții pot obține sfaturi medicale incl usiv prin
telefon, apelând gratuit și non -stop la serviciul PEDITEL 1791 (în rețelele Vodafone,
Orange sau Teleko m)16.
Alcoolul și sănătatea17
Oricare ar fi motivul pentru care adolescenții încep să consume alcool – unii din
teribilism , alții pentru a -și face curaj pentru a comite fapte imorale sau ilegale, alții de
plăcere – este bine ca ace știa să știe că efectele acestui consum asupra sănătății sale
sunt negative: creierul este afectat, procesul de învățare și performanța școlară scade,
scade inhibiția specific vârstei ceea ce predispune tânărul la o viață sexuală
necorespunzătoare care poate genera o sarcină nedorită , sau contractarea unei boli
cu transmitere sexuală. Cel mai periculos este să devină dependent de băuturi
alcoolice (alcoolic). Există instituții speciale pentru dezalcoolizare și tratament specific.
Dacă veți conduce un moped sau un autovehicul sub influența băuturilor
alcoolice și la un control în trafic testul cu alcoolstopul este pozitiv, veți fi
amendat pe loc . Când valoarea este peste 0,4 mg/litru alcool pur în aerul expirat ,
veți fi conduși la clinică pentru recoltarea d e mostre biologice și dacă se constată că
aveți o îmbibație alcoolică de peste 0.8 g/l alcool pur în sânge , fapta constituie
infracțiune care se sancțion ează cu închisoarea între 1 și 5 ani sau amendă penală.
Rețineți: în România, limita legală a alcoolemi ei la volan este de zero la mie.

16Dănileț, C – “Elevul și Legea”, ed. 2019, pg. 44
17 Idem, pg. 45

27
Consumul de droguri și sănătatea18
În România nu este permisă deținerea drogurilor nici măcar pentru consumul
propriu, această faptă fiind infracțiune. De asemenea sunt infracțiuni: cultivarea,
depozitarea, oferirea și vânzarea drogurilor.
Etnobotanicele (cu noscute drept “legale ”) sunt o formă de droguri si ntetice alcătuite
dintr-un amestec de ierburi și substanțe chimice. Consumul lor duce la efecte imediate:
amețeală, halucinații, greață, leșin, înțepenirea corpului. Începând cu anul 2011, legea
interzice n u doar vânzarea etnobotanicelor, ci și oferirea lor în mod gratuit altor
persoane.
Există mai multe feluri de droguri (marijuana, cocaină, heroină, opiu, ecstasy, LSD,
amfetamină, etc), care se găsesc sub diverse forme : pastile, prafuri, țigară sau
injectabile. Ele se vând de către dealeri care la început le oferă la prețuri mici sau
gratuit, ca apoi să crească prețul pe măsură ce consumatorul devine dependent.
Efectele drogurilor sunt diverse, unele pot g enera boli cardiace sau pulmonare, altele
psihoze sau schizofrenii; unele pt produce stare de comă, iar a dministrate în anumite
doze, pot duce la moarte. Dependența nu trece de la sine, ci necesită tratament
specializat.
Informații cu privire la combaterea consumului de droguri pot fi obținute de la
specialiștii de la Agenția Națională Antidrog, la numărul de telefon 08008700700 .
2. Viața intima și de familie19
În domeniul vieții intime, oamenii trebuie să fie responsabili, la fel ca în orice domeniu
al vieții. Tinerii pot întreține relații sexuale din momentul în care sunt complet dezvoltați
fizic și psihic. Acestea pot avea loc numai cu acordul partenerilor implicați și fără
încălcarea legii. Vârsta prea mică a copilului implicat într -o astfel de relație va atrage
sancționarea partenerului indiferent dacă acesta este major sau, la rândul lui, minor.
Este infracțiune întreținerea de relații sexuale cu un minor sub 15 ani chiar dacă
autorul are consimțământul copilului. Dacă minorul are s ub 13 ani, această faptă
este mai gravă și se pedepsește mai aspru .

18 Idem, pg. 46 -47
19 Idem, pg. 50 -51

28
Informații despre prevenirea sarcinilor nedorite, a bolilor cu transmitere sexuală și chiar
a comportamentelor agresive, deviante dintre parteneri pot fi găsite pe platforma de
educație sexuală www.sexulvsbarza.ro .
Relațiile sexuale neprotejate pot avea ca rezultat nu doar o naștere nedorită dar și
transmiterea unor infecții (boli venerice sau boli cu transmitere sexuală): sifilisul – care
afectează organele vitale și în final duce la deces), a gonoreii, a infecției cu Chlamydia,
a virusului HPV (care duc e la apariția cancerului de col uterin). Un mare pericol îl
constituie dobândirea virusului HIV care, în câțiva ani de la infectare, duce la
declanșarea bolii SIDA. În România 12.000 de perso ane suferă de SIDA și aproape
1000 de cazuri noi de SIDA sunt dep istate anual, majoritatea fiind în rândul tinerilor .
3. Mijloacele de comunicare mass -media și social -media20
În prezent, tinerii și copiii își petrec din ce în ce mai mult timp în fața televizorului sau
a computerului . Utilizarea acestor mijloace de comunicare poate fi benefică,
contribuind la educare, facilitând înv ățarea și performanțele intelectuale, însă doar
printr -o utilizare moderată și prin alegerea unor emisiuni, jocuri sau site -uri de calitate.
Jocurile video ajută la dezvoltarea atenției și a inteligenței, însă de multe ori, ele
creează dependență. Jocurile care conțin aspect violente sunt chiar mai periculoase
decât televizorul deoarece impun copilului sau tânărului să se identifice cu agresorul,
în acest fe l devenind mai insensibil și violent în viața reală.
Computerul trebuie folosit cu moderație și detașare . Pe ntru o dezvoltare
armonioasă, nu uitați să faceți plimbări și sp ort în aer liber.
Internetul este o uriașă bibliotecă ce conține informații, cărți, filme și constituie
totodată un mijloc de comunicare foarte des utilizat în prezent. Oamenii citesc sau
comunică prin intermediul site -urilor, blogurilor, canalului youtube, a rețelelor de
socializare, a căsuțelor poștale electronice . Prin intermediul internetului s -a creat o
lume nouă , o extensie a noastră, a ceea ce suntem și gândim. Această lume este tot
una reală, doar că mediul este altul, internetul folosind mediul online. În online trebuie
să respectăm regulile din off -line. Așadar avem drepturi și obligații atât în lumea
fizică (ca cetățeni), cât și în mediul online (ca internauți sau cybercetățeni) .

20 Idem, pg. 102 -107

29
– Cine publică pe internet sau distribuie fotografii din locuința unei perso ane și
aceasta nu și -a dat acordu l în acest sens, comite infracțiunea de violare a vieții
private.
– Nu este permis să batjocoriți persoane pe FB. Cel insultat de voi poate ca în
termen de 3 ani să deschidă proces civil și să pretindă să îi plătiți o sumă de
bani cu titlu de daune morale.
– După împlini rea vârst ei de 13 ani, o persoană poate deține un cont de FB,
Instagram sau Snapchat , iar de la vârsta de 16 ani , poate utiliza aplicația
whatsup sau căsuță poștală electronic ă.
– Legea interzice ca cineva să producă materiale porn ografice pentru minori . Nu
este permisă nici deținerea de fotografii sau filmulețe de acest gen, nici
promovarea sau distribuirea lor. Constituie infracțiune și simpla accesare a
materialelor pornografice cu minori care se găsesc pe internet, darknet
sau orice rețe a de computere.
4. Circulația rutieră21
– Pe drumul public (carosabil sau trotuar) nu aveți voie să circulați cu
bicicleta dacă nu ați împlinit 14 ani . Până atunci vă puteți plimba cu bicicleta
în parcuri, în curtea școlii sau pe străzile închise circulației . Este interzis să
circulați cu bicicleta pe trotuar sau să circulați dacă vă aflați sub influența
băuturilor alcoolice sau stupefiantelor .
– Pentru a conduce pe dumurile publice scutere sau ATV -uri aveți nevoie de
permis de conducere, care se poate elibera înc epând cu vârsta de 16 ani, iar
pentru a conduce un autovehicul sau o motocicletă, începând cu vârsta de 18
ani.
– Dacă sunteți martori la un accident de circulație soldat cu victime, sunte ți
obligați de lege să anunțați poliția și numărul de urgență 112. Nu aveți voie să
modificați starea locului sau să ștergeți urmele accidentului. Dacă sunteți
implicat personal în accident nu puteți părăsi locul ac cidentului, căci comiteți o
infracțiune.
VI. CONCLUZII
Având în vedere întrebările trasate în studiul de caz prezentat în partea a treia a
lucrării, voi răspunde acestora, iar la final voi concluziona referitor la modul în care

21 Idem, pg. 75 -77

30
aplicarea acestuia ar produce rezultate în sensul sprijinirii adoptării unui compor tament
prosocial și al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni la minorii și tinerii aflați în evidența
serviciilor de probațiune.
1.“Sub ce formă ar putea fi aplicat “Ghidul de educație civică și juridică” în acest
caz?” este întrebarea care mă ajută să stabilesc domeniile în care intenționez să aduc
îmbunătățiri la nivelul percepției persoanei și în conformitate cu nivelul său de
înțelegere. În situația beneficiarului M.A. consider că este posibilă și necesară
parcurgerea tuturor modulelor și că aceste a vor fi parcurse consecutiv, cu ocazia
derulării întrevederilor stabilite la S.P. Mureș.
2.„Este parcurgerea acestui ghid în măsură să ajute la atingerea obiectivelor
propuse în planul de supraveghere?” , “În ce măsură ar putea contribui
parcurgerea ghidu lui de către o persoană aflată în evidența serviciului de
probațiune la adoptarea unui comportament prosocial?”
Raportându -ne la obiectivele enumerate în planul de supraveghere și la obiectivele
stabilite ale ghidului, se poate observa că atingerea obiectivului: “evitarea situațiilor și
anturajului cu risc infracțional și consolidarea abilităților de reflectare mai atentă asupra
consecințelor comportamentului” este cel care poate este urmărit prin parcurgerea
ghidului. Totodată elementul forte al parcurgerii ghidului, și care răspunde și la ultima
întrebare, este faptul că acest ghid vine în întâmpinarea beneficiarul ui prin instruirea
sa în ceea ce privește limitele normalității în cadrul relațiilor din familie, ceea ce este
posibil să nu fii fost abordat nici la școală, nici de către părinți. Este important ca atât
copiii, cât și tinerii să se raporteze la un model d e relaționare în cadrul familiei
funcțional și pozitiv și să fie capabili să recunoască modele de comportament abuzive,
pentru a le evita, sau reclama pe viitor.
Alături de acest aspect, o minimă abordare a unor noțiuni teoretice cu privire la reguli,
norme, legi, drept și drepturi, responsabilitate, răspundere penală, exemplificarea
tipurilor de infracțiuni într -un mod accesibil, abordarea unor domenii uzuale ale vieții
cotidiene prin menționarea limitelor normalității acestora constituie un „bagaj
inform ațional” util și necesar pentru a “reporni ” pe drumul vieții cu mai multă siguranță
și într -un mod responsabil față de deciziile care vor urma.

BIBLIOGRAFIE

“Noul Cod penal; Noul Cod de procedură penală ”, cu modificările aduse prin O.U.G. nr.
3/2014”, Ed. Rosetti International, 2014;

“Legea 252/2013 privind organizarea si funcționarea sistemului de probațiune ”, publicată
în Monitorul Oficial, Partea I nr. 514 din 14 august 2013 ;

Hotărârea nr. 603/2016 privind mo dificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.
1.079/2013 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Legii nr. 252/2013
privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune , publicată în Monitorul Oficial
nr. 695 din 7 septembri e 2016 ;

Călin C. F., Oancea G., Oueslati E. D. (coordonatori), Manual de probațiune; proiect
finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009 -2014 , Ed. Istros, 2017 ;

Durnescu I., Fenomenul recidivei în domeniul criminalității patrimoniale , Lucrare de
doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza” Iași, Facultatea de Filozofie, Catedra de Sociologie
și Asistență Socială, Iași, 2006 ;

Poledna Sorina (coordonator) , Modalități de intervenție psihosocială în activitatea de
probațiune , Ed. Presa Universita ră Clujeană, 2002 ;
Dănileț, Cristi – Elevul și Legea , Editura Tipografia Everest 2001 SRL, 2019 ;
Surse online accesate: www.educatiejuridica.ro /resurse educaționale/Fișe -cadru
întocmite în cadrul Grupului mixt de coordonare a activităților de educație juridică , 2018.

ANEXE
1. CHESTIONAR DE EVALUARE
Vă rugăm să bifați răspunsul/răspunsurile corect/corecte conform informațiilor din
manual. Țineți cont de faptul că pot exista mai multe variante corecte de răspuns .
I. Regulile din viața noastră
1. În interacțiunea cu cei din jur, în ce situații suntem nevoiți să respect ăm reguli:
a. La școală ;
b. În familie ;
c. La cinema ;
d. La plimbare .

2. Pentru ce au fost inventate regulile:
a. Pentru ca cel puternic să câștige ;
b. Pentru a menține ordinea în societate ;
c. Pentru ca cel slab să fie ocrotit .

3. Ce înseamnă să fii liber?
a. Să faci ce vrei ;
b. Să faci ce vrei respectând regulile ;
c. Să faci ce vrei acordând respect fiecărei persoane cu care intri în contact
precum și bunurilor care îi aparțin .

4. Legile sunt:
a. Reguli cuprinse în acte normative ;
b. Reguli ale școlii ;
c. Actele normative adoptate de Parlament .

5. Ce sunt normele?
a. Reguli de comportament care stabilesc ce este potrivit/nepotrivit să facem
într-un anume context;
b. Reguli prin care cel care face rău unei alte persoane este pede psit;
c. Reguli care mă ajută să știu cum trebuie să mă comport la școală.

6. Care din următoarele variante ilustrează un comportament prosocial:
a. Dacă vorbești lucruri mincinoase despre o persoană pe care o antipatizezi;
b. Când ajuți o persoană în vârstă să urce în autobuz ;
c. Când ești martor la un furt și anunț i poliția .

7. Care sunt valorile care pot contribui la conturarea unor comportamente prosociale:
a. Respect și onestitate ;
b. Discriminarea ;
c. Solidaritate .

8. Care sunt valorile care ar putea contribui la conturarea unor comportamente
antisociale:
a. Disprețul față de oameni;
b. Lăcomia;
c. Compasiunea față de oameni .
II. Copilul, tânărul și drepturile
9. Bifați și enunțurile corecte și corectațile pe cele incorecte :
a. Orice ființă umană sub 14 ani se numește copil;
b. Cetățenii între 13 și 35 sunt considerați tineri;
c. Adolescentul este copilul cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani .

10. Ce înțelegeți prin cuvântul drept?
a. Ceva corect;
b. Ceea ce se reglementează prin diverse legi;
c. O posibilitatea pe care o ai ca să trăiești cum dorești .

11. Bifați enunțurile corecte:
a. Copiii au toate drepturile adulților;
b. Copiii au 5 categorii de drepturi: civile, politice, economice, sociale și culturale;
c. Unui drept care îi aparține unei persoane, îi corespunde o obligație care îi
revine altora.

III. Copilul și familia din care face parte
12. Dreptul copilului de a fi crescut și îngri jit de părinți înseamnă că:
a. Ambii părinți au drepturi și îndatoriri egale față de copilul lor atât timp cât
locuiesc împreună;
b. Ambii părinți au drepturi și îndatoriri egale față de copilul lor indiferent dacă
părinții sunt sau nu căsătoriți, divorțati, ori despărțiți în fapt;
c. Copilul nu poate fi despărțit de părinți împotriva voinței sale .

13. Pentru ca un copil să se dezvolte armonios este necesar ca:
a. În famil ie să existe o atmosferă de fericire, dragoste și înțelegere;
b. Părinții să lase copilul să facă ce vrea el, iar dacă greșește să îl pedepsească ;
c. Părinții să supravegheze copilul , dar să îi respecte viața privată și demnitatea,
să îl informeze despre ceea c e l-ar putea afecta, să ia în considerare opinia sa .

14. Bifați enunțurile adevărate:
a. Acțiunile părintelui care își bruschează, insultă, amenință lovește și pedepsește
aspru copilul se numește abuz și reprezintă o încălcare a drepturilor copilului
care trebu ie anunțată cât mai repede autorităților;
b. Poliția nu poate interveni în cazul în care un membru al familiei este victima
violenței domestice;
c. Adresarea printr -un limbaj jignitor, brutal, insulta, amenințarea, folosirea de
cuvinte și expresii degradante și umilitoare nu este o formă a violenței
domestice și trebuie tolerată.

IV. Copilul și tânărul în procesul judiciar
15. Ce fel de oamenii respectă legea?
a. Cei responsabili ;
b. Cei care știu exact ce au voie și ce nu au voie să facă și se feresc de la a face
ce nu este voie;
c. Cei care știu să spună “nu” tentațiilor și prietenilor care îi în drumă la rău ;
d. Cei care au fost la școală și știu să citească .

16. Bifați enunțurile adevărate :
a. Minoru l victimă care nu a împlinit vârsta de 14 ani nu poate sesiza organele
legii dacă este victima unei infracțiuni decât prin părinții săi;
b. Copilul cu vârsta între 14 și 18 ani face plângere la poliție dacă a fost victima
unei infracțiuni singur;
c. Minorul victimă are dreptul de a primi un avocat din oficiu, dacă nu are unul și
este protejată în mod special pe parcursul procesului penal;
d. Dacă minorul este insultat sau amenințat pentru a recunoaște fapta de către
polițist, el poate face reclamație la judecător.

17. Infracțiunea este :
a. Nerespectarea unei reguli, sau norme care se sancționează de polițist
inspector sau jandarm prin amendă;
b. Nerespectarea unei legi cuprinse în Codul penal, care poate fi sancționată de
judecător;
c. Acea sancțiune care se înscrie într-o evidență numită cazier judiciar.

18. Cărei descrieri corespunde săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală?
a. Să îmbrâncești pe cineva sau îi pui o piedică;
b. Să lovești pe cineva și să îi provoci răni sau vânătăi;
c. Când mai mulți tineri se lovesc reciproc.

19. Dacă a i împrumutat de comun acord de la o cunoștință o bicicletă și apoi refuz i
să o restitui, comi ți infracțiunea de :
a. Furt de folosință;
b. Înșelăciune ;
c. Abuz de încredere.

20. De la ce vârstă, o persoană poate fi sancționată penal pentru săvârșirea unei
infracțiuni:
a. De la vârsta de 18 ani;
b. De la vârsta de 14 ani;
c. De la vârsta de 20 de ani.

V. Diverse; curiozități
21. Bifați enunțurile adevărate:
a. La un control în trafic, sunteți amendat dacă valoarea alcoolemiei la testul cu
alcoolstopul depășește 0,4 mg/ l alcool pur în aerul expirat;
b. În România este permisă vânzarea drogurilor;
c. Consumul de droguri poate genera boli cardiace și pulmonare, psihoze sau
schizofrenii;
d. Începând cu anul 2011, legea interzice vânzarea etnobotanicelor, ci și o ferirea
lor în mod gratuit altor persoane.

22. Relațiile sexuale neprotejate pot avea ca rezultat:
a. O naștere nedorită;
b. Trasmiterea unor boli venerice: sifilis, gonoreea, Chlamydia, ș.a.
c. Dobândirea virusului HIV, care în câțiva ani de la infectare, duce la declanșarea
bolii SID A.

23. Utilizarea calculatorului de copii și tineri, precum și vizionarea programelor TV
este:

a. Greșită deoarece strică vederea;
b. Frecventă în prezent;
c. Poate fi benefică (utilă) dacă este moderată și selectivă.

24. De la ce vârstă, o persoană poate deține cont de facebook:
a. De la 14 ani;
b. De la 13 ani;
c. De a 16 ani.

25. Constituie infracțiune:
a. Să postezi pe facebook fotografii din locuința unei persoane, fără ca aceasta
să-și fi dat acordul în acest sens;
b. Să distribui materiale pornografice cu minori descărcate de pe internet;
c. Să accesezi materiale pornogr afice cu minori , pe internet.

26. Bifați enunțurile adevărate:
a. Poți circula cu bicicleta pe trotuar sau pe șosea până la vârsta de 14 ani dacă
ești însoți t de un părinte;
b. Pentru a conduce un scuter ai nevoie de pe rmis de conducere care se
eliberează începând cu vârsta de 1 8 ani;
c. Dacă ești implicat într -un accident de circulație soldat cu victime nu ai voie să
modifici starea locului și să părăsești locul accidentului căci comiți o infracțiune;
ești obligat să anunț i accidentul la 112.

2. Chestionar de evaluare a eficacității Ghidului de educație civică și juridică

1. Cum apreciați conținutul Ghidului de educație civică și juridică pe care tocmai l -ați
parcurs:
a. Dificil de înțeles;
b. Ușor de înțeles;
c. Interesant și util.
2. În ce măsură credeți că acest ghid vă ajută ca pe viitor să preveniți săvârșirea de
alte infracțiuni:
a. Într-o mică măsură cunoștințele dobândite îmi sunt de ajutor , am aflat puține
informații noi;
b. Nu am înv ățat nimic nou, toate informați ile prezentate cunoșteam dinainte;
c. Îmi vor fi de ajutor pe viitor deoarece acum știu mult mai bine ce este permis
sau interzis să fac.
3. Ce aspecte ți s -au părut interesante:
a. Partea despre „L egi, norme le și comportamente ”;
b. Partea despre „Copilul, tânărul și drepturile ”;
c. Partea despre “Copilul și familia din care face parte ";
d. Partea despre “Tânărul în procesul judiciar ”;
e. Partea finală: “Diverse; curiozități ”.
Motivează în câteva cuvinte de ce:……………………………………………………………. …………..
…………………………………………………………………………………………………………….. ……………
……………………… …………………………………………………………………………………………………..
Vă mulțumim!
Variante r ăspunsuri corecte : 1-a,b,c,d; 2 -b,c; 3 -b,c; 4 -a,c; 5 -a,b,c; 6 -b,c; 7 -a,c; 8 -a,b;
9-b,c; 10 -a,b,c; 11 -b,c; 12-b,c; 13 -a,c; 14 -a; 15 -a,b,c; 16 -a,c; 17 -b,c; 18 -b; 19 -c; 20 -b; 21 –
c,d; 22 -a,b,c; 23 -b,c; 24 -b; 25 -a,b,c ; 26-c.