Cunoasterea Atitudinii Potentialilor Turisti Fata de Ecoturismul din Hunedoara

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific

Lector Univ. Dr. Gheorghe Goje

[anonimizat]

LUCRARE DE LICENȚĂ

Cunoasterea atitudinii potentialilor turisti fata de ecoturismul din Hunedoara

Coordonator științific

Lector Univ. Dr. Gheorghe Goje

[anonimizat]

Timișoara

2016

„Copyright © 2016 – Toate drepturile privind lucrarea de față aparțin autorului acesteia și sunt protejate prin Legea dreptului de autor L8/1996, cu modificările și completările ulterioare.

Folosirea conținutului sau a unor părți din acesta fără acordul autorului se pedepsește conform legilor în vigoare.”

REFERAT

– al coordonatorului lucrării de licență –

„DECLARAȚIE”

„Subsemnatul, ……………………………………………………………………………………………………………………….., absolvent al programului de licență…………………………………………………………………………, promoția …………… autor al lucrării de licență cu titlul

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….., având ca îndrumător științific pe Doamna/Domnul Prof./Conf./Lector Dr. ”

……………………………………………………………………………………………………………….,

„pe proprie răspundere și cunoscând prevederile art. 143 (alin. 4,5) și 310 (alin. 1,2) ale Legii Educației Naționale nr.1/2011, art. 4 (alin. 5) din Ordinul Ministerului Educației, Cercetării și Sportului, art. 9 din Regulamentul de organizare a examenelor de finalizare a studiilor universitare de licență din cadrul UVT și ale Procedurii Operaționale a UVT privind frauda și/sau plagiatul academic în rândul studenților, declar următoarele:”

„lucrarea de absolvire a fost elaborată de mine, ca rezultat al propriei cercetări și documentări, nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituție de învățământ superior, din țară sau străinătate;”

„toate sursele bibliografice utilizate, inclusive cele de pe Internet, sunt indicate în lucrare;”

„toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere din altă limbă, sunt redate între ghilimele și dețin referința precisă a sursei bibliografice;”

„reformularea, în cuvinte proprii, a textelor scrise de către alți autori indică sursa bibliografică din care s-a inspirat;”

„calculele sunt efectuate de către mine, iar comentarea rezultatelor obținute este original;”

„reprezentările grafice și tabelele care nu îmi aparțin au indicată sursa bibliografică exactă.”

„Prin prezenta îmi asum în totalitate originalitatea lucrării elaborate.”

„Timișoara”,

„Data”:______________

„Nume”:______________________

„Prenume”:___________________________

„Semnătura”

CUPRINS

Cunoașterea atitudinii potențialilor turiști față de ecoturismul din Hunedoara

Rezumat: Alegerea acestei teme subliniaza importanta cunoașterii ecoturismului din Romania și mai ales din Hunedoara.

Prin intermediul studiul de față s-a urmarit înțelegerea situației actuale a ariilor naturale protejate, a stadiului de dezvoltare privind activităților ecoturistice în împrejurimile și în cadrul acestora. Prin intelegerea situatiei se poate venii cu un set de propuneri strategice care să orienteze eforturile de valorificare a acestor destinații, în concordanță cu dorințele turiștilor din Romania, prin intermediul ecoturismului.

Scopul cunoasterii atitudinii acestora este și de a promova ecoturismul, ca formă turistica de baza în cadrul acestor destinații, în defavoarea turismului clasic și creșterea rolului jucat de acesta în dezvoltarea economică a arealelor din zona și progresul populației locale.

Cuvinte cheie: Atitudine, atractii, măsurarea atitudinii, promovare.

Cod/uri JEL: L83, Z32

Introducere

În pofida faptului că în țara noastră exista un patrimoniul ecoturistic deosebit cu un potențial de valorificare mare, ecoturismul detine încă un segment destul de restrans al pieței turistice, ce se confrunta cu nenumarate probleme, cum ar fi: slab diversificate, slaba dezvoltare, promovare și cooperare modesta atat la nivel local, cat și la nivel național și internațional a infrastructurii specifice ecoturismului, oferte limitate, nivelul redus de pregătire angajaților în domeniu și lista poate continua.

Ariile naturale specifice ecoturismului detin numeroase avantaje importante pentru dezvoltarea unor activități de recreere, iar cunoasterea atitudinii potentialilor turisti fata de aceste activitati poate aduce venituri, atât comunităților locale, cât și celor ce le administrează. Greu de măsurat și cu rezultate greu de observat pe termen scurt, turismul este unul dintre puținele sectoare economice prin intermediul caruia se poate realiza o dezvoltarea durabilă a acestor zone, iar ecoturismul este forma cea mai acceptată de turism durabil pentru orice țară și regiune la nivel global.

Cu toate acestea, ecoturismul tinde în a câștiga foarte mulți adepți. Turistii ce iubesc natura neatinsa de om, caută aceste locuri pentru valoarea lor estetică, ecologică, și mai ales pentru peisajul oferit fara nici un fel de urme ale omului.

In urma cercetarilor facute pentru abordarea teoretica dar si aplicativa a lucrarii de licenta, privind cunoasterea atitudinii unor potentiali turisti cu privire la acest segment nou in Romania, ecoturismul, am observat un aspect foarte important, consultand de altfel si parerile celor care derulează proiectele în zona Țării Hațegului, dar și din raspunsurile respondentilor ce au avut experiente in acea zona si anume, mândria localnicilor dar si a comunităților locale și implicarea aratata de acestia în păstrarea și promovarea resurselor și valorilor zonale. Voluntariatul în slujba refacerii unor obiective sau monumente vechi, pastrarea cu indarjire a curateniei ariilor protejate dar si comercializarea produselor tradiționale si împărtășirea cu bucurie a poveștilor locului alaturi de invitația sincera de a le mai călca pragul caselor sau de a vizita și alte locuri pline de istorie si frumuseti din regiune, descriu importanta ce o au aceste locuri pentru oameni dar si o atitudine clara si hotarata ce va duce la o inflorire continua a ecoturismului din zona.

În realizarea chestionarului studiului, ce a fost aplicat pentru cunoașterea atitudinii turistilor, am creat un profil al persoanei ce participă la aceste programe ecoturistice. Astfel, am descris

ecoturistul ca fiind o persoană cu o vârsta medie cuprinsa între 25-50 ani, variind în funcție de activitățile desfășurate, cu studii peste medie, de obicei studii superioare și iubitoare de natură, sensibilă la problemele de mediu, cu un simț dezvoltat al aventurii, interesată să cunoască în mare parte lucruri noi cu privire la cultura zonelor sau a mediului inconjurator.

Chestionarul a fost compus din 17 întrebări, fiind administrat în mediul online si completat de 50 de respondenți.

Studiul realizat pe baza acestuia a arătat că cei interesați de experiență ecoturistica, cer de obicei mai mult decât media turiștilor clasici. Asadar, ecoturismul este destinat, în special, turiștilor cu venituri medii sau ridicate, dupa cum am spus, cu o cultură orientată spre cunoașterea naturii, ce tind să practice un mod mai sănătos de viață.

Cu toate acestea, turiștii au devenit foarte atenți la prețurile serviciilor turistice, cheltuielile lor fiind principala variabilă a alegerii finale. În mare parte, acest fapt este datora condițiilor economice actuale, atat la nivel national, cat și international.

Lucrare este structurata conform metodologiei, incepand cu introducerea unde s-a urmarit explicarea problemei si a elementelor teoretice sau aplicative abordate și relevanța acesteia pentru domeniul de studiu considerat, continuand cu literatura de specialitate si descrierea atractiilor ecoturistice din Hunedoara ca subcapitol. Studiul de caz are la baza metodologia de cercetare aleasa, alaturi de obiectivele si ipotezele cercetarii, iar realizarea si administrarea chestionarului a fost precedata de interpretarea rezultatelor prin prelucrarea sub forma grafica a acestora. Concluziile trase in urma studiului si bibliografia cu publicatiile ce au facut baza informatiilor culese incheie lucrarea alaturi de anexele documentului.

Literatura de specialitate

În prezent nu există o definiție abordată unanim cu privire la ecoturism, dar există definiții agreate, acceptate și utilizate. Ecoturismul este privit din perspective diferite. Astfel, dacă în afara Europei, ecoturismul se dezvoltă mai ales în zonele naturale virgine, în care intervenția omului este redusă la minim, în Europa, unde datorită unui peisaj natural în general legat de prezența umană din comunitatea locală, s-au format conexiuni strânse între ecoturism și turismul rural.

Dacă ne uităm la o definiție preluată oficial din legislația din România, destul de apropiată de abordarea unanimă specificată mai sus, ecoturismul este văzut ca o formă de turism în care principalul obiectiv are la bază conștientizarea și observarea valorii nestemabile a naturii și a tradițiilor locale, ce trebuie să indeplinească condițiile urmatoare:

a) utilizarea resurselor umane locale;

b) contribuirea la conservarea și protecția naturii;

c) să aibă un caracter educativ și respect pentru natură;

d) să aibă impact negativ nesemnificativ asupra mediului înconjurător.

Diferența dintre destinația turistică și cea ecoturistică stă în detalii poate prea tehnice, pe hârtie, dar care, puse în practică, au un impact asupra dezvoltării anumitor zone pe termen lung.

Prin ecoturism se încearcă cat mai mult minimizarea efectelor negative ce pot avea loc asupra mediului local și natural, precum și asupra populației locale. Zonele unde se practică ecoturismul, sunt considerate zone de interes major, lucru ce permite impunerea unor rigori deosebite, ce au efecte benefice asupra traiului tradițional al populației locale. Acest tip de turism favorizează o interacțiune între ecoturiști și populația locală, dar și un interes pentru protejarea acestor zone naturale.

Ecoturiștii acordă mare încredere populatiei locale, fapt ce conteaza în alegerea destinatiilor ecoturistice. În categoria acestora poate intra și o persoană care în timpul sejurului într-o stațiune turistică isi procura un anumit program ecoturistic de o zi sau de doua zile, în cadrul unui parc național din apropiere, chiar dacă activitățile desfășurate în acea perioada ocupă doar o mică parte din sejurul său. Toate aceste experiențe din călătorii anterioare, joacă de asemenea un rol decisiv în alegerea destinației viitoare a ecoturistului.

România se numără printre primele țări ce au dezvoltat un sistem de identificare a destinațiilor ecoturistice pe baza Standardului European de Ecoturism (EETLS), primul sistem ce a fost recunoscut la nivel international de catre Consiliul Mondial pentru Turism Durabil (GSTC) în luna septembie a anului 2012, iar calitatea destinațiilor și a serviciilor în ecoturism se raportează deja la acesta.

În Romania, una dintre regiunile în care se regăsesc zone naturale ce au primit titulatura de destinații turistice, este Hunedoara. În topul acestor zone se află Țara Hațegului-Parcul Național Retezat.

In aceasta zona s-au pus in practica mai multe proiecte precum cel de refacere și marcare corectă a traseelor de bicicletă, ce a avut in plan trei comune din zonă (Densuș, Răchitova și Sarmizegetusa, proiect al Asociației de Turism Retezat) dar si un proiect de organizare de tabere cu voluntari din alte geoparcuri din lume, scopul fiind acela de a ajuta in mod special la crearea de noi destinații turistice în Țara Hațegului, sau de a reamenaja si moderniza trasee deja existente, pus in practica in parteneriat cu Geoparcului Dinozaurilor “Țara Hațegului”). Aceste proiecte vor aduce, cu siguranță, un plus de valoare indiscutabil necesar dezvoltării regiunii mai ales în scop ecoturistic. Potențialul regiunii pentru a deveni o astfel de destinație ecoturistică renumită si la nivel mondial, există cu adevarat, iar dacă aportul oamenilor locuitori ai zonei, va fi pe masura efortului depus in aceste proiecte, Țara Hațegului, alături de asemenea de Parcul Național Retezat, poate avea cu siguranta un viitor ecoturistic atat pe plan national cat si international, favorabil de altfel întregii regiuni și locuitorilor săi.

Descrierea atractiilor ecoturistice din Hunedoara

Țara Hațegului: Localizata in colțul de sud-vest al Transilvaniei, in județul Hunedoara, Tara Hațegului este cuprinsa din depresiunea cu același nume, în „zona de influență” a ei aflandu-se și așezările de pe cursul superior al Streiului, până in locul de vărsare a acestuia în Mureș. Vorbind strict geografic, Țara Hațegului se suprapune peste depresiunea omonimă, fiind mărginită, la sud, de catre Munții Retezat, la nord de Munții Poiana Ruscă, la est și nord-est, de Munții Șureanu, iar la vest, de Munții Țarcu. Zona aceasta avand trei arii protejate de interes atat național cat și internațional: Parcul Național Retezat, Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” si Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina.

Țara Hațegului a fost „binecuvântată” cu o mulțime de bogății, de la cele naturale neatinse, istorice, la peisaje de o frumusete rara si tradiții unice ale localnicilor zonei rurale.

Țara Hațegului a ajuns cunoscuta pe plan international datorită dinozaurilor pitici ce populau zona în perioada cretacicului, pe cand aceasta era o insulă în Marea Tetis. Multe posturi internaționale de televiziune au difuzat, în ultimii ani, mai multe documentare cu acesti dinozauri. Primele cercetări ce au avut loc asupra dinozaurilor din zona Hațegului au fost făcute de baronul Franz Nopcsa, la scurt timp după ce sora sa, Elek Nopcsa, descoperise în anul 1895, fosilele unor reptile în vecinatatea castelului familiei din Sânpetru. Abia în anul 1977, aceste cercetari au fost reluate de către paleontologul Dan Grigorescu, profesor al Facultatii de Geologie din cadrul Universității din București. În prezent, se cunosc zeci specii diferite de dinozauri din Țara Hațegului, alături de zeci de alte vertebrate și peste 30 de specii diferite de plante. Specialiștii au explicat ca talia redusă a dinozaurilor hațegani a fost datorata condițiilor geografice de acum 65 de milioane de ani, când Țara Hațegului era dupa cum am spus mai sus, o insulă in Marea Tetis.

In Tara Hategului intalnim de altfel si o serie de monumente si cetati ctitorite de catre cnezii hațegani, ce s-au pastrat pana in ziua de astazi si ce atrag anual turisti din toate colturile Romaniei.

Turnul de la Răchitova: a fost probabil construit de cnezii de Densuș, este cel mai simplu tip de fortificație din zona, fiind formata dintr-un turn pătrat și ziduri groase de aproape de doi metri. Intrarea in acesta se făcea cu ajutorul unei scări din exterior, ce ducea la primul etaj.

Cetatea de la Mălăiești: considerata una de mici dimensiuni, cuprinde un turn asemănător cu cel de la Răchitova, înconjurat de un zid in incintă căruia au fost adăugate bastioane de dimensiuni reduse.

Cetatea Colț: aflată in satul Suseni, din comuna Râu de Mori, aceasta s-a construit de asemenea în jurul unui turn pătrat, căruia i-a fost adaugat de asemenea un zid cu mai multe turnuri. De asemenea, mai mulți autori consideră că aceasta cetate a fost principala sursa de inspirație din romanul omonim al lui Jules Verne pentru „Castelul din Carpați”.

Cetatea regala a Hategului: de dimensiuni reduse, formata dintr-un turn înconjurat de un șanț de apărare, cetatea de la Hațeg a avut în perioada medievală un rol militar și politic în Țara Hațegului. Aceasta fortificatie este situată la circa patru kilometri de orașul Hațeg, in satul Subcetate, al comunei Sântămărie-Orlea. Astăzi, din ea a mai ramas doar o ruină, greu accesibilă. Atestată documentar la 1317, dar cu studii recente ce înclină spre o datare mai apropiată insa de prima atestare documentară a Țării Hațegului, in anul 1247, cetatea era locul de unde castelanul se ocupa de  administrarea teritoriul, în numele regalității ungare.

Parcul Național Retezat: se afla in extremitatea sud-vestică a județului Hunedoara, la graniță cu județele Caraș-Severin și Mehedinți si cuprinde o suprafață de 38.138 hectare din teritoriul Masivului Retezat-Godeanu. A fost înființat în anul 1935 de catre profesorul Alexandru Borza, fondatorul de altfel al Grădinii Botanice din Cluj-Napoca și de catre  Emil Racoviță. În prezent Parcul National Retezat are statutul de arie naturală protejată, statut de interes național și internațional, fiind si recunoscut de asemenea ca Rezervație a Biosferei inca din anul 1979. In interiorul parcului există douăzeci de vârfuri cu o altitudine de peste 2000 m dar și peste 80 de lacuri glaciare, 40 la suta dintre lacurile glaciare de pe teritoriul Romaniei alimentate de zapada topita a crestelor, între care si Lacul Bucura, cel mai mare lac glaciar de pe teritoriul tarii. Parcul mai include de asemenea si rezervația Gemenele, consacrată prin lege ca arie protejată destinată cercetării științifice.

Presiunea antropică asupra parcului este destul de ridicată, principala cauza fiind cea a creșterii numărului turiștilor, mai ales în perioada de primavara-vara. Aceasta vulnerabilitatea a ariei naturale se datorează de altfel si mai multor factori umani, cum ar fi: drumul național DN66, drum ce străbate o mare parte a parcului, turismul ce a devenit necontrolabil prin camparea în locuri neamenajate special de catre consiliul local, pescuitul, pășunatul, poluarea cu resturi menajere de catre turisti, zgomotul provocat de acestia dar si  braconajul sau exploatările ilegale a padurii ce duce la eliminarea unor habitate. De asemenea, arderea vegetației din zona, distrugerea exemplarelor din flora, capturarea ilegală a unor specii de animale sălbatice protejate, extinderea terenurilor agricole si a gospodăriilor si practicarea de catre turisti a sporturilor extreme (alpinismul, zborul cu parapanta, ATV-uri si motociclete) ce deranjeaza fonic arealul parcului.

Administratia Parcului National Retezat are ca obiectiv principal pastrarea mediul natural si combaterea oricarei tentative de mecanizare a turismului in Retezat. Asadar, nu exista nici telecabina si nici telescaun, parcul ramanand un loc pentru excursiile facute la pas de catre turisti.

Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”: este de asemenea o arie protejată de interes național, localizat pe teritoriul administrativ al orașului Hațeg, în partea sud-vestică a județului Hunedoara.

Aceasta arie naturală a fost declarată parc natural printr-o hotărâre de Guvern in noiembrie 2004, iar din 2005 geoparcul a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor dar și în Rețeaua Globală (sub egida UNESCO). Este singurul geoparc din România, membru al Rețelei Europene și in acelasi timp, al Rețelei Globale a Geoparcurilor fiind si primul Geoparc din Europa de Sud-Est care în anul 2005, a obținut acest statut internațional.

În cadrul geoparcului sunt regasesc și următoarele rezervații naturale: Calcarele de la Fața Fetii, Paleofauna reptiliană Tuștea, Mlaștina de la Peșteana, Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru, Pădurea Slivuț, Vârful Poieni, Fânațele Pui, Fânațele cu narcise Nucșoara.

Geoparcul Dinozaurilor este o imbinare a biodiversității, geodiversității, a patrimoniului cultural și istoric cu activitățile sociole si economice din Țăra Hațegului.

Această arie naturală protejată detine un statut special, prin gradul ridicat de locuire, iar scopul său principal este acela de a asigura protecția patrimoniului natural, dar și cultural, din Țăra Hațegului. Geoparcul cuprinde de asemenea elemente de interes arheologic deosebit pe langa elementele de interes geologic , istoric și cultural. Factorul cheie ce individualizeaza acesta arie este reprezentat de siturile cu fosile de dinozauri din Cretacicul Superior. Acesti dinozaurii pitici descoperiti in Depresiunea Hațeg sunt unici în lume, atractivitatea si importanța științifică a acestora fiind sporită si prin descoperirile de cuiburi cu ouă de dinozauri, dar si a unei reptile zburătoare din grupul pterozaurilor.

Studiu de caz și rezultate

Concluzii (Times New Roman, 12, Bold)

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Introducere”.

Bibliografie

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Introducere”.

Anexe (Times New Roman, 12, Bold)