Cumparatori Si Vizitatori In Site Urile Electronice. Comparatie Intre Actul de Comert Traditional Si Actul de Comert Electronic

CAPITOLUL 1

SCURTĂ ISTORIE A PREZENȚEI COMERȚULUI ELECTRONIC ÎN LUME ȘI ÎN ROMÂNIA

Odata cu dezvoltarea civilizației, schimbul a cunoscut mai multe forme și s-a transformat de-a lungul timpului. Dacă la început, oamenii apelau la schimb pentru a face rost de tot ce aveau nevoie, ulterior, odată cu apariția banilor apare și noțiunea de comerț, această activitate ocupȃnd un rol important in viețile oamenilor și ȋn economie. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor și a lumii afacerilor, era de așteptat ca și activitatea de comerț, care deține o mare importanță pentru populație, să cunoască un al nivel de manifestare și anume pe calea Internetului. De fapt oamenii au explorat la maximum posibilitățile pe care Internetul le oferă, astfel lucruri care păreau poate imposibile cu ani în urmă, au ajuns să se întâmple acum că ceva firesc. Oamenii de afaceri percep Internetul ca pe o modalitate eficientă de a-și dezvolta afacerea și de a-și mări portofoliul de clienți. Comerțul este unul dintre domeniile care a valorificat potențialul Internetului folosindu-se încă de la început de avantajele oferite de era tehnologică.

Scurta istorie a Internetului

Putem spune despre Internet că este reprezentat printr-un un set de protocoale de comunicație, de modalități de utilizare și funcții executate, o bibliotecă imensă de informații disponibile sau o modalitate de a interconecta persoane din întreaga lume. Internetul nu este o organizație cu acționari, președinte sau consiliu de administrație. În prezent, internetul este unealta cea mai folosită din lume, fără de care nu ar fi posibilă interconectarea oamenilor aflați în colțuri diferite ale lumii. Cu ajutorul Internetului omenii reușesc să își cumpere lucrurile care le sunt necesare, să își vadă oamenii dragi aflați la mii de kilometri, să își întemeieze afaceri, să realizeze plăti, și multe alte lucruri. Practic, o mare parte din viața oamenilor este strânsă legată de Internet.

Este binecunoscut faptul că la începutul mileniului III, termenul de Internet era pe buzele tuturor, de la copiii preșcolari la oamenii de afaceri și specialiști din toate domeniile vieții socio-economice. Datorită apariției acestui instrument omenirea poate vorbi astăzi despre economie digitală, afaceri electronice, comerț și chiar licitații pe Internet. De fapt acești noi termini apăruți în viața noastră și care par atât de comuni în prezent, reflectă evoluția noastră umană și reprezintă implementările vechilor modele în formate noi și rapide, adaptate omului modern. Nu poate fi contestat faptul că Internetul a intrat cu success în viața nostră de zi cu zi.

Importanța pe care o are Internetul în aceste zile duce cu gândul la zilele în care oamenii nici nu știau că ar fi posibilă existența unei astfel de lumi virtuale. De asemenea, generația tânără actuală nu ar concepe viața fără Internet și nu pare să înțeleagă cum au trăit atâtea generații fără Internet. Un element esențial în evoluția Internetului a fost reprezentat de dezvoltarea computerelor, începând cu anii 1950. Primele calculatoare erau foarte mari și mult mai lente comparativ cu cele pe care le avem noi astăzi, acestea facilitau transmiterea datelor de la computerul principal la terminale. Aceste instrumente deși aveau la început un aspect greoi, au reprezentat un factor reprezentativ și esențial în apariția fenomenului cunoscut astăzi de toată lumea.

În ceea ce privește data exactă de apariție a Internetul exista nenumărate discuții. Astfel unii autorii susțin că momentul în care ARPANET a reușit să conecteze calculatoarele de la Stanford Research Institute, University of California Los Angeles, University of California Santa Barbara și University of Utah în anul 1969 a fost punctul de debut pentru Internet. Alții, printre care și Tim Berners-Lee, sunt de părere că data nașterii Internetului a fost în anul 1974, odată cu constituirea rețelei Telenet de către firma Bolt, Beranek&Newman și în momentul în care s-a produs despărțirea părții academice de cercetările militare. În cele din urmă, exista autori, printre care și Paul Kunz de la Stanford, care afirmă că Internetul apare abia în 1982, când este folosit prima oară cuvântul “Internet” și când Bob Kahn, Vinton Cerf și alții definesc și implementeazã protocolul TCP/IP – acest instrument fiind considerat limbajul de comunicație al Internetului.

Un moment de referință în istoria Internetul a fost, după cum relatează ziarul Business24, buletinul de știri difuzat pe un post din San Francisco, în anul 1981. "Imaginați-vă, dacă vreți, că serviți cafeaua de dimineață și porniți calculatorul pentru a citi ziarul." Cu această frază începea buletinul de știri. Ceea ce enunțau prezentatorii părea un lucru imposibil, de neimaginat pentru oameni în acele vremuri. La acele vremuri se spunea că va veni ziua în care oamenii vor primi ziarele și revistele pe calculatorul personal, însă până când acest lucru urma să fie posobil mai avea să treacă câțiva ani. Lucru ce părea imposibil la acel moment a devenit ceva normal în zilele noastre odată cu dezvoltarea Internetului. În acest moment fiecare dintre noi poate citi ziarul la prima oră a dimineții fără a se deplasa în afara casei pentru a-l procura, totul este posibil cu un simplu click.

Worl Wide Web (WWW) ajuns să fie cel mai folosit instrument pe Internet în anul 1994. WWW a apărut în urma încercărilor unor cercetători din Elveția de la Centrul CERN de a intra în legătură cu cercetători din alte țări. Prin intermediul WWW fiecare persoană are acces într-un mod facil la multitudinea de informații ce se regăsesc în toată lumea. Documentele ce pot fi consultate sunt de diferite tipuri: text, audio, video și pot proveni dintr-o varietate de surse.

În general, ceea ce este pe larg numit “Internet”, reprezintă, de fapt, doar o parte a Internetului ca de exemplu World-Wide Web, Usenet sau poștă electronică. Toate acestea sunt, în esență, aplicații sau servicii rulate pe Internet, așa cum un procesor de text este o aplicație. Cele mai multe dintre aceste servicii sunt disponibile și în alte sisteme de calculatoare, altele decât Internetul, așa cum un procesor de text pentru PC poate apărea în versiune pentru Apple mac. Există multe sisteme de e-mail, majoritatea pot fi și conectate la Internet, dar unele pot fi deliberat ținute închise, din motive de securitate sau de intimitate, așa cum unele companii folosesc propriiile rețele private de telefoane.

Usenet este o modalitate de a face schimb de știri cu alte persoane din întreaga lume. Spre deosebire de e-mail, care este secret, Usenet este un serviciu public. Cea mai bună asemănarea ar fi aceea cu un panou de mică publicitate, ca acelea întâlnite în supermagazine, pe care oamenii lasa mici anunțuri când vor să își găsească un coleg de cameră sau când vor să doneze un pui de pisică.

Necesitatea apariției comerțului electronic

După cum afirma Cristiana-Mihaela Bucur în cartea sa “Comerțul electronic”, lucru știut și confirmat de majoritatea populației dependentă de Internet, pe parcursul a 30 de ani, progresul tehnologic a condus de la simplul computer, la o rețea internațională. Internetul ajuns să fie în prezent cea mai importantă și indispensabilă sursă pentru afaceri cu ajutorul interconexiunile dintre milioane și milioane de computere. De aici se înțelege de ce în ultimii ani comerțul electronic s-a dezvoltat ca o necesitate și nu ca un moft. Trăind în era vitezei, în care cea mai mare problemă a omenirii pare să fie lipsa de timp, este imperios necesar ca oamenii, care sunt conectați încontinuu la internet, să își poată procura tot ce își doresc printr-un simplu click. De asemenea, pentru comercianți acest lucru reprezintă o oportunitate întrucât Internetul oferă posibilitatea unei promovări extraordinare a produselor comercializate și în același timp aceștia pot intra în contact cu clienți aflați la mii de kilometri depărtare, astfel este înlăturată bariera distanței.

Apariția comerțului electronic la începutul mileniului III a apărut ca o necesitate deoarece acest tip de comerț permite integrarea întreprinderilor, realizând un întreg, un tot unitar. Astfel Internetul a ajuns un instrument de nelipsit și în mediul afacerilor. Scopul comerțului electronic este de a oferi posibilitatea tuturor rețelelor vaste de firme mici, agenții guvernamentale, corporații mari, furnizori independenți de a comunica între ei printr-o rețea de calculatoare, indiferent de platforma de lucru hardware și software. Practic Internetul ajuta la integrarea tuturor acestor rețele într-o cumunitate mai mare.

În acest moment o afacere pentru a se putea dezvolta și a crește are nevoie de Internet, chiar dacă acesta este utilizat strict în scopul de a realiza un schimb eficient de date și informații la toate nivelurile unei organizații, indiferent de natura activității acesteia (comercială, financiare, strategică). Cunoscut este faptul că, succesul în afaceri este determinat de eficiența și acuratețea cu care se schimbă informațiile atât în interiorul, cât și în exteriorul unei organizații. Deși nu se cunosc toate avantajele comerțului electronic și nici cele mai adecvate metode de implementare, firmele sunt dispuse să îl utilizeze în activitățile proprii. Acest lucru confirmă faptul că lumea a înțeles importanța pe care o are acest instrument în plină ascensiune și de asemenea oamenii înțeleg că pot foarte ușor să valorifice toate avantajele pe care le oferă Internetul.

Fiind în plină expansiune, oamenii devin tot mai conștienți de necesitatea accesului la Internet, iar persoanele care până nu demult nu își manifestau niciun interes în crearea unei adrese de email sau în căutarea unor produse de care au nevoie pe această cale, par să înțeleagă acum importanța conectării la Internet. Internetul a fost conceput să fie atât de complex, încât este aproape indestructibil. Pe zi ce trece avem ocazia să observăm îndeaproape cum se dezvolta comerțului electronic. Amploarea pe care o ia acest instrument va duce în final la revoluționarea atât a conduitei afacerilor, cât și a comerțului internațional.

Răspunsul al întrebarea : “De ce este necesar comerțul electronic?” îl regăsim în cartea “Baze de date pentru comerț electronic pe Internet” a lui Carmen Stanciu Timofte, astfel există în principal două motive pentru care o companie dorește să se lanseze în comerțul electronic pe Internet, și anume:

Posibilitatea pe care o oferă Internetul unei companii în ceea ce privește clientela: pe Internet orice companie poate avea o prezență globală beneficiind de clienți din toată lumea și interacționând cu aceștia la orice oră din zi;

Costurile pentru distribuție și servicii pentru clienți sunt reduse semnificativ. Utilizarea Internetului aduce scăderi semnificative privind distribuirea informațiilor, acestea jucând un rol important în orice afacere.

Astfel este de înțeles faptul de ce tot mai multe firme apelează la Internet și își dezvoltă afacerea pe seama acestui instrument. Odată ce un lucru nou vine cu o serie de beneficii face ca lucrurile mai puțin bune, despre care voi vorbi într-un capitol viitor, să nu mai constituie o piedică.

După cum afirma Manoela Popescu și Viorica Neacșu în cartea lor despre “Bazele comerțului”, printre principalele elemente care influențează cumpărarea produselor și serviciilor pe Internet regăsim:

Utilizarea unor termeni unici pentru descrierea produselor și/sau serviciilor;

Prețuri competitive;

Comercializarea produselor în serie;

Cunoașterea produselor de către consumatori;

Informarea clienților și a furnizorilor;

Protecția consumatorilor online.

Astfel prin valorificarea avantajelor pe care le oferă comerțul electronic și prin corectarea micilor dezavantaje, Internetul mărește câmpul de acțiune al comercianților și înlătura barierele de intrare în acest câmp, chiar și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Un alt avantaj pe care îl oferă Internetul este faptul că persoanele au alternative, astfel fiecare dintre noi are acces la cele mai competitive produse de pe piața mondială.

Apariția comerțului electronic a exercitat un impact important asupra economiei. Odată cu introducerea comerțului electronic în viața noastră de zi cu zi s-a produs și o eficientizare a economiei. Astfel se poate afirma că apariția comerțului electronic era necesară pentru a îmbunătăți viața economică. Pe lângă implicațiile economice, comerțul electronic are și implicații sociale, implicații în mediul de lucru, rolul guvernului, și anume:

Permite creșterea conectivității din economie, astfel conectivitatea la Internet se realizează începând de la calculatoare scumpe, la dispozitive ieftine și ușor de folosit. Astfel conectivitatea nu mai este limitată de posibilitățile financiare.

Comerțul electronic trebuie să fie deschis ca și suportul Internet pe care se dezvoltă.

Timpul nu mai are aceiași dimensiune în cazul comerțul electronic, astfel atât consumatorii cât și comercianții au acum posibilitatea de a-și desfășura tranzacțiile într-un timp foarte scurt.

Odată cu apariția comerțul electronic a avut loc o schimbare majoră în modul de desfășurare al afacerilor. Se dezvoltă interactivitatea dintre oameni la locul de muncă, apare nevoia de mai multă flexibilitate și adaptabilitate, funcțiile și necesarul de cunoștințe ale angajaților sunt redefinite.

Comerțul electronic are capacitatea de a produce efecte simultane asupra mai multor factori, astfel are un efect multiplu aducând stabilitate legăturilor electronice dintre partenerii de afaceri, globalizând activitățile economice, oferind un nivel ridicat al cunoștințelor celor angajați.

Prin urmare este de necontestat faptul că odată cu apariția sa în viețile noastre, comerțul electronic a adus după sine o serie de schimbări menite să ne ușureze activitățile de zi cu zi. Astfel cu ajutorul comerțului electronic avem posibilitatea de a valorifica mai bine timpul liber, de asemenea acum putem intra în contact cu diverse persoane din diferite medii într-o fracțiune de secundă. In ceea ce privește costurile de căutare, comerțul electronic ne oferă un ajutor ȋn acest sens. Costul obținerii de informații suplimentare necesar ȋn alte forme de comerț, nu ȋl regăsim și ȋn acest domeniu. Diversitatea informațiilor pe care le oferă Internetul, ne ajută să obținem la preturi scăzute, ȋntr-o perioadă scurtă de timp informații despre un număr mare de furnizori de pe piață.

In prezent putem vorbi despre Internet ca fiind un canal de comerț care oferă antreprenorilor din mediul online șansa să comercializeze o gama tot mai largă de produse și servicii. La ȋnceputul mileniului, 32% dintre cei ce aveau acces la Internet ȋl foloseau ȋn scopul de a-și procura lucrurile necesare. Prin urmare oamenii ȋncep să conștientizeze importanța mediului online și facilitățile pe care le acordă accesul la Internet.

Astfel, pe lângă obst acolele pe care, inevitabil, le are comerțul electronic, sunt de părere că avantajele pe care le aduce în viața noastră reușesc să eclipseze aceste mici neajunsuri iar noi ar trebui să valorificăm beneficiile ce ne sunt oferite.

Aspecte ale dezvoltării comerțului electronic în România

România reușește să se conecteze pentru prima dată la Internet în anul 1993. În același an este recunoscut la nivel mondial și domeniul “.ro”. Acum aproape 13 ani, avea loc nașterea primei pagini de internet și a sistemului World Wide Web (www). României i-au trebuit încă 2 ani pentru a reuși să intre în rețea.

Deși ne aflăm în era Internetului, și fiecare dintre noi conștientizează importanța acestuia, nu putem afirma despre România că ar fi printre țările fruntașe în ceea ce privește accesul la Internet sau utilizarea acestuia în scopul achiziționării de bunuri sau servicii. Din păcate în țara noastră există, încă, mult scepticism în ceea ce privește realizarea de acte de vânzare-cumpărare cu ajutorul Internetului. Dacă am privi cu atenție asupra stării comerțului electronic din România, am descoperi starea incipientă în care se află acesta. În prezent, există puține magazine virtuale. Foarte multe site-uri din România nu oferă posibilitatea de a comanda produse online sau de a le plăti cu ajutorul serviciilor online, aceste site-uri se limitează doar la a descrie oferta companiei și oferă vizitatorilor datele necesare contactării societății. Magazinele virtuale românești comercializează în mare parte echipamentele informatice, hardware, software, echipamente de uz casnic, cărțile și muzica. Cu părere de rău, descoperim că țara noastră se afla mult în urma țărilor vestice sau altor țări din estul Europei la acest capitol. Marea problemă nu pare a fi faptul că oamenii romani nu știu cum să procure un produs online, ci faptul că în țara noastră nu există atât de mulți posesori de cărți de credit. O altă piedică în calea comerțului electronic în România este faptul că băncile nu contribuie la asigurarea unei infrastructuri viabile pentru acest segment. De multe ori o persoană din România, atunci când vrea să își procure un bun de pe un site internațional se lovește de piedica impusă de bancă la care carte de credit. Băncile afirmă că nu pot colabora cu magazinele virtuale atâta timp cât nu au un contract încheiat cu acestea.

Cu toate aceste se observă interesul tot mai mare a românilor de a se documenta tot mai mult cu privire la acest subiect, prin urmare oamenii încearcă să se adapteze la acest curent iar rata de creștere a anuală a celor care au acces la internet este destul de mare, ea ating chiar procentul de 39% în ultima perioadă conform USAID (United States Agency for Internațional Development). Este necesar să fie cunoscut faptul că în țara noastră, comerțul electronic dispune de perspective de dezvoltare.

Cu toate acestea, ȋn România există o serie de restricții care au drept consecință înregistrarea unui ritm lent al dezvoltării comerțului electronic. În continuare voi aminti câteva dintre ele:

În țara noastră se înregistrează încă un număr redus de posesori ai unei cărți de credit, deși plată cu ajutotul acesteia este cea mai uzuală și raspandinta metodă de plată din lume, acest lucru însemnând că oamenii nu pot plăti online.

Sistemul logistic învechit al unor bănci românești, acest lucru făcând imposibilă onorarea unei comenzi venită de la o persoană străină. Sistemul logistic învechit nu oferă posiblitatea de a interacționa cu o bancă occidentală care ar emite cardul clientului străin;

Costul destul de ridicat al distribuției. De multe ori magazinele virtuale nu pot vinde profitabil decât pe teritoriul țării sau cele care au carduri emise în lei de o bancă românească. O piedică este comisionul destul de mare.

Pentru a înțelege mai bine care este starea actuală a comerțului electronic în țara noastră este necesare să ne îndreptăm atenția asupra imaginii de ansamblu a acestuia. Astfel, pentru a înțelege exact care sunt factorii ce influențează aceste domeniu trebuie să efectuăm precizări distincte cu privire la serviciile financiare existente, încrederea în calitatea produselor și principalele probleme cu care se confruntă această formă de comerț. Pentru a oferi un cadru benefic dezvoltării acestei forme de comerț în țara noastră, sunt necesare intervenții atât în ceea ce privește sistemul plăților online, securitatea oferită vizitatorilor cât și în ceea ce privește sistemul de distribuție.

Piața de comerț electronic din România a avut o evoluție ascendentă în perioada 2006-2013, de la o valoare de 441 milioane euro în anul 2009 la 647 milioane euro în anul 2013. Totodată, în anul 2014, volumul tranzacțiilor din e-commerce este așteptat să atingă valoarea de 1 miliard de euro.

Grafic nr 1 – Evoluția pieței de e-commerce din România (milioane Euro)

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursă: Raport PwC, octombrie 2013; Romcard

O altă problemă care pare să stea în calea dezvoltării comerțului electronic în țara noastră este încrederea slabă pe care o au oamenii în efectuarea anumitor plăti pe internet. Odată cu dezvoltarea acestui segment au apărut, inevitabil, și fraudele, astfel numeroși oameni au fost păgubiți în urma efectuării plăților pe Internet. În graficul de mai jos este ilustrat gradul de încredere pe care l-au înregistrat romanii în anul 2013 cu privire la plățile efectuate pe internet.

Grafic nr.2 – Încrederea românilor în plățile efectuate pe internet în anul 2013

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursă: Cyber Security Report – Special Eurobarometer 390

Prin urmare, sunt necesare investiții în imbunatirea sistemului de securitatea și metode eficiente de gestionare a portofoliului de comenzi. În același timp, firmele de comerț electronic sunt nevoite să depună un efort în plus pentru câștigarea încrederii consumatorilor și pentru atragerea de noi clienți.

Un detaliu interesant este reprezentată de faptul că în ceea ce privește viteza medie a conexiunilor la internet (7 Mbps), România a reușit să atingă în prezent poziția a patra în lume și primul loc în Europa potrivit unui raport al companiei americane Akamai, publicat la începutul anului. România a fost depășită conform acestui clasament de către Coreea de Sud (14 Mbps), Hong Kong (9,2 Mbps) și Japonia (8,5 Mbps). De asemena, Constanța este orașul european cu cele mai bune performanțe. Acest lucru pare să fie o miză bună pentru cei interesați să își întemeieze o afacere online. Faptul că țara noastră are o conexiune atât de bună la Internet nu face decât să impulsioneze dezvoltarea acestui domeniu. Prin urmare putem afirma că România dispune de posiblitatea dezvoltării rapide a comerțului electronic.

Este binecunoscut faptul că România se află în avans față de multe țări în sectoarele bazate pe cunoaștere: inginerie, software, matematica și limbi străine. Astfel se poate spune că țara noastră dispune de o reală oportunitate de a-și găsi și ocupa un loc important în economia digitală și un prim pas în acest sens este implemenatarea comerțului electronic de către IMM, ca perspective de dezvoltare a acestora. Prin urmare țara noastră mai are de lucrat în acest domeniu la convingerea IMM-urile de a-și înființa și magazine online, astfel facilitând dezvoltarea acestui domeniu și venind în întâmpinarea nevoilor oamenilor presați tot mai mult de lipsa timpului liber și valorificând dependența oamenilor de dispozitivele digitale.

CAPITOLUL 2

NOILE TENDINȚE ALE CONSUMATORILOR ÎN CEEA CE PRIVEȘTE COMERȚUL. COMPARAȚIE ÎNTRE ACTUL DE COMERȚ TRADIȚIONAL ȘI ACTUL DE COMERȚ ELECTRONIC

Lumea se afla în continuă mișcare. Totul se schimbă prin urmare și activitatea de comerț, care este din cele mai vechi timpuri, era firesc să cunoască mai multe schimbări. Odată cu era vitezei așteptările oamenilor s-au schimbat, acum lumea îți dorește produsul de care au nevoie într-un timp cât mai scurt și fără a face prea mult efort pentru a intra în posesia acestuia. Comercianții au știut să vină în întâmpinarea nevoilor populației și s-au adaptat la cerințele pieței. Fiecare dintre ei a identificat în Internet calea perfectă pentru satisfacerea cererii. Ca orice lucru nou, este firesc ca și comerțul electronic să prezinte pe lângă numeroasele avantaje și unele puncte mai dezavantajoase. Rămâne de văzut dacă avantajele pe care le oferă această nouă formă de comerț reușesc să pălească în fața dezavantajelor.

2.1 Comerțul tradițional din cele mai vechi timpuri

Schimbul și formele sale de înfăptuire au caracter istoric, dezvoltarea lor fiind dată de evoluția continuă a producției, de amplificarea nevoilor și cerințelor oamenilor și de progresele în organizarea economiei. În condițiile economiei naturale, formă de schimb a constituit-o schimbul direct (trocul), în care o cantitate dintr-o marfă A se schimba pe o anumită cantitate dintr-o marfă B. Cu timpul, apariția banilor în vieților oamenilor a făcut posibilă schimbarea acestora pe orice marfă, devenind astfel etalon general.

De-a lungul timpului, tot mai mulți autori au încercat să dea o definiție actului de comerț. Deși totalitatea acestor definiții au fost enunțate în perioade diferite, ele oferă toate aceiași idee privitoare la noțiunea de comerț. Profesorul universitar Dumitru Patriche, ne amintește în cartea sa intitulată “Elemente de economia comerțului” ce anume înseamnă acest act de comerț: astfel definiția dată de acesta se referă la comerț ca la o noțiune cu un conținut complex, determinând o funcție economică ce constă în a cumpăra materii prime sau produse pentru a le revinde în același stadiu fizic, dar în condiții convenabile consumatorilor (locul, timpul,cantitățile, sortimentul, prețul). În același timp, aceeași noțiune vizează și agenții economici care își desfășoare activitatea în cadrul pieței, având datoria de a asigura buna desfășurare a actelor de schimb.

Etimologic, termenul de comerț vine din cuvântul latin commercium prin care se desemna schimbul efectuat cu ceva sau cu cineva. În cea ce privește definiția dată de Noul Dicționar explicativ al limbii Române, aceasta explică noțiunea de comerț ca fiind: (a) activitatea economică de valorificare a mărfurilor prin procesul de vânzare – cumpărare: negoț; (b) ramură a economiei naționale în care se realizează circulația mărfurilor.

Atât în teoria cât și practica economică, comerțul are un dublu sens: a) de ramură a economiei naționale și b) de categorie economică. Atunci când privim comerțul că ramură a economiei naționale, comerțul cuprinde întreaga activitate a agenților economici – persoane fizice sau juridice – specializați în acte de comerț. În ceea ce privește categoria economică, noțiunea de comerț este folosită cu precădere în teorie. Comerțul este un element necesar în toate activitățile sociale unde este prezentă producția de mărfuri..

Dacă ne îndreptăm atenția către începuturile comerțului, remarcăm faptul că apariția acestuia era practic inevitabilă și imperios necesară. Prin dezvoltarea meșteșugăritului și a altor meserii, oamenii puteau să schimbe între ei diverse lucruri care le erau necesare. Astfel prin schimbul de mărfuri fiecare intra în posesia unor produse pe care și le dorea.

Din momentul în care oamenii au început să comunice și să interacționeze între ei, prezența comerțului s-a făcut necesară. Dacă la început, primii oameni reușeau să se mulțumească cu puține lucruri și își satisfăceau toate nevoile prin faptul că își produceau singuri tot ce era necesar, cu timpul, odată cu dezvoltarea civilizației, nevoile oamenilor au crescut treptat și nu au mai putut fi satisfăcute decât prin schimb. Astfel aceste acte de schimb au evoluat treptat ajungând ca în final toate nevoile oamenilor să fie soluționate prin comerț.

Odată cu apariția unei adevărate ”revoluții comerciale” în secolul al XI-lea, s-au creat puternice centre de producție și de consum în cadrul căreia reprezentanții unor schimburi mai largi și mai diversificate între domenii și zone s-au înfruntat cu adepții economiei închise, creându-se, treptat, puternice centre de producție și consum. În acel moment, se creează doi mari poli ai comerțului European, astfel zonele mediteraneene și cele de la Marea Nordului, Anglia, Flandra, Champagne și țările de pe Rin reprezentau zonă comercială. Tot în acest context apare termenul de “Mercator” reprezentând practic negustorul care la început, a fost itinerant, iar apoi s-a stabilizat în diverse orașe. Se nasc astfel și se dezvoltă primele puncte de întâlnire dintre mărfurile de sud și cele din nord, care, ulterior, vor ceda locului iarmaroacelor, bâlciurilor și mărilor târguri europene.

După cum afirmă Dumitru Patriche în cartea sa “Economia Comercială”, a cărui coordonator este, comerțul, în sensul de relație economică, cuprinde actele de cumpărare și revânzare de mărfuri, având scopul obținerii unui profit.

Într-o economie dezvoltată, circulația mărfurilor cunoaște două stadii: a) circulația cu ridicată (en gros) și b) circulația cu amănuntul (en detail).

Circulația cu ridicată cuprinde actele de vânzare-cumpărare de cantități mari de de mărfuri, efectuată în scopul preluării sau revinderii lor.

Circulația cu amănuntul cuprinde actele de vânzare-cumpărare de cantități mici de mărfuri, efectuate de către consumatori și comercianți cu scopul satisfacerii nevoilor curente ale acestora.

Comerțul, prin complexa să activitate realizată, îndeplinește numeroase funcții, destinate să asigure un flux normal al producției spre locurile de consum, în cele mai bune condiții posibile. Fiind o activitate atât de veche, este de la sine înțeles că actul de comerț are numeroase funcții prin care ajută oamenii să își procure lucrurile necesare și să își satisfacă nevoile curente și viitoare.

Funcțiile comerțului au identificate și enunțate de-a lungul timpului de mai mulți autori. Am ales să le amintesc pe cele identificate de către Patriche, Stanescu, Grigorescu, Felea, Toma si Popescu în cartea “Bazele comerțului”:

Principala funcție a comerțului, care caracterizează însuși conținutul activității sale, este reprezentată de cumpărarea mărfurilor de la producători și transferarea acestora în depozite, în vederea pregătirii lor pentru vânzarea către utilizatorii finali sau intermediai.

O a doua funcție se referă la activități derivate din prima funcție, dar foarte importante pentru actul de comerț. Este vorba de stocarea mărfurilor, care vizează preocupări permanente legate de echilibrul dintre ofertă și cererea de mărfuri pe piață. Această funcție reprezintă practic rolul intermediar pe care îl are comerțul între producție și consum.

O a treia funcție importantă a comerțului constă în fracționarea cantităților mari de mărfuri pe care le livrează producția, formarea sortimentelor comerciale și asigurarea micilor cantități care urmează a fi puse la dispoziția consumatorilor.

O altă funcție a comerțului constă în trasferare mărfurilor în scopul de a fi vândute consumatorilor.

O funcție strict specifică comerțului, o constituie asigurarea condițiilor necesare realizării actului de vânzare-cumpărare. Această funcție se referă la existența unei baze tehnico-materiale și a unui personal.

Activitatea care are drept obiective asigurarea promovării produselor prin diferite tehnici (publicitate la locul vânzării, merchandising, publicitate în mass-media etc.) care să reușească să trezească dorința de cumpărare și să ducă la îndeplinirea actul de cumpărare.

O ultimă funcție a comerțului, generată de dezvoltarea societății, o constituie identificarea dorințelor utilizatorilor, a propunerilor acestora, a capacităților de cumpărare.

Prin funcțiile sale, activitatea de comerț, reușește să ocupe un loc important în economie. Fiind un factor determinant al dorinței de cumpărarea a populației, comerțul oferă posibilitatea tuturor oamenilor să își procure lucrurile de care au nevoie zi de zi.

2.2 Revoluția comerțului electronic

La începutul anilor 90, Internetul s-a extins foarte rapid, pe măsură ce tot mai mulți oameni de afaceri, și nu numai ei, au început să descopere avantajele transmiterii poștei, știrilor, informațiilor, precum și a unor date din domeniul informaticii și computerelor, oriunde în lume, aproape instantaneu.

În ultimii 20-25 de ani asistăm la importanța tot mai mare pe care o capătă pe zi ce trece comerțul electronic în ansamblu proceselor de comercializare a produselor. Acest lucru se datorează evoluției domeniului tehnologic de vârf și mai ales celui al aplicării electronicii în comercializarea a produselor, dar și a profundelor schimbări înregistrate în modul de viață al oamenilor. Din anul 1994, comerțul electronic reușește odată cu apariția primelor site-uri WEB cu caracter comercial, să capete amploare la nivel global. Comerțul electronic ajunge să dezvolte ca mijloc de comunicare, de vânzare și de marketing. În țările care au atins un anumit nivel de dezvoltare comerțul electronic ocupa un loc important în asigurarea tranzacțiilor financiare în comerțul de tip “business-to-business” (comerțul de la firma la firmă) și “business-to-consumer” (comerțul de la firma la consumator). Astefel piața capăta în prezent noi dimensiuni, aceasta nu mai este privită ca un loc geografic ci că o rețea.

Faptul că telecomunicațiile și utilizarea calculatoarelor au cunoscut un avânt de neimaginat a făcut posibilă explozia Internet-ului și crearea unor tehnologii specifice care vor avea drept consecință influența activităților economico-sociale. În asemenea condiții, comerțul electronic va revoluționa lumea afacerilor și va dinamiza comerțul internațional. Asemenea schimbări vor oferi consumatorilor noi posibilități de alegere și căutare a celor mai competitive produse pe piața mondială. Comerțul pe Internet este un domeniu nou care poate fi reprezentat de trei factori: global (sunt implicate societăți și clienți din lumea întreagă), de inteligență (forțe intelectuale deosebite au rolul de a găsi noi soluții); de insecuritate (Internetul nu a fost conceput cu gândul să realizeze tranzacții cât mai sigure, prin urmare Internetul este ținta fraudei ).

Comerțul electronic este un domeniu foarte vast, cuprinzând o serie de activități, diferite organizații și tehnologii. Odată cu dezvoltarea comerțului electronic, au apărut și o serie de aplicații ale acestuia care, pentru a putea fi folosite de catre companii au nevoie de informație, infrastructura și servicii suport corespunzătoare. Pe lângă aceste elemente care sunt esențiale mai sunt necesari cinci categorii de factori (piloni ai comerțului electronic). Aceștia sunt:

Figura 2.1. Pilonii comerțului electronic

Sursă: Preluari din Onete, B., Suport de curs Comerț electronic, pag.11

Astfel pentru a putea reuși în acest domeniu al comerțului electronic, este nevoie de oameni care oferă suportul necesar; politică publică care se referă la reglementările ce sunt necesare în acest domeniu ca în orice alt domeniu pentru a se desfașura în condiții normale; marketingul și promovarea joacă un rol important, ajuta orice site de comerț electronic să fie vizibil pentru consumatori; serviciile suport oferă ajutorul necesar creării și întreținerii unui site de comerț electronic, iar parteneriatele de afaceri apar inevitabil în acest spațiu și se referă la relațiile dintre companie și furnizori, clienți sau parteneri.

După cum am menționat anterior, omertul electronic, cunoscut și sub denumirea de e-commerce, se poate desfășura grație diferitelor aplicații dezvoltate pe internet.

În prezent, pot fi identificate 8 tipuri semnificative de comerț electronic:

Figura 2.2. Tipuri de comerț electronic

Sursă: Preluări din Hapenciuc, Stanciu, Candratov, Site-ul educațional – componentă a comerțului electronic?, pag. 134-135

Dintre tipurile de comerț electronic existente, magazinul virtual este cel care a cunoscut o dezvoltarea mai mare. Acest lucru s-a datorat în mare parte posibilității de a plasa, respectiv, a prelua o comandă on-line și datorită posibilității de a achita achiziția cu ajutorul plăților online.

Comerțul electronic a cunoscut o mare evoluție în ultimii ani, având numeroase succese recunoscute pe plan mondial. Acest tip de comerț a încetat demult să fie doar un vis futuristic El are loc peste tot în lume, comerțul electronic fiind în esență global atât ca și concept cât și că realizare. Impactul pe care îl exercita comerțul electronic asupra societăților și companiilor este colosal atât ca întindere cât și ca intensitate. În ceea ce privește mediul afacerist, comerțul electronic oferă o serie de oportunități, cum ar crearea de noi piețe sau ocazii de reorganizare a afacerilor. Beneficiile resimțite în urma apariției comerțului electronic se referă atât la scăderea costurilor, creșterea semnificativă a veniturilor, eficientizarea timpului și activităților companiilor.

2.3 Comparație între actul de comerțul tradițional și actul de comerțul electronic

Odată cu dezvoltarea sistemele informatice și datorită faptului că lumea este într-o permanentă schimbare, a apărut nevoia modernizării actului de comerț. Dacă înainte activitatea de achiziționare a unui bun presupunea deplasarea până la un punct comercial, în prezent tendința manifestată este de a scurta cât mai mult timpul alocat cumpărării unui produs. Acest lucru este posibil cu ajutorul unui calculator, laptop, tableta sau telefon și bineînțeles, cu ajutorul accesului la Internet.

Atât în cazul comerțului electronic cât și în cazul comerțului clasic regăsim aceleași componente dar cu anumite modificări. Astfel avem un produs sau serviciu care sunt materiale sau digitale în funcție de actul de comerț; locul de vânzare care poate fi un website în cazul comerțului electronic; publicitatea a fost astfel construită încât să atragă oamenii spre un anumit website; în ceea ce privește modalitatea de vânzare, există un formular în cazul comerțului pe Internet; modalitatea de plată folosită în comerțul electronic vizează tot mai mult e-bankingul, adică plată prin cartea de credit și în final modalitatea de livrarea care în cazul produselor achiziționate de pe un site poate fi realizată prin curier, poștă sau prin deplasarea cumpărătorului la depozit.

Apariția comerțului electronic aduce cu sine, fără îndoială, o serie de avantaje. Astfel se explică dezvoltarea rapidă pe care a înregistrat-o în ultimii ani. Printre avantajele pe care le oferă comerțul electronic în comparație cu cel tradițional regăsim:

Creșterea substanțială a vitezei de comunicare;

Eficiența îmbunătățită datorată procesării mai rapide a cerințelor cumpărătorilor;

Reducerea costurile privitoare la livrare și distribuție;

Crearea unor relații mai bune cu clienții și furnizorii;

Furnizarea rapidă și facila a informațiilor privitoare la firmă și produse;

Apariția noilor canale de vânzare.

De fapt, comerțul electronic aduce cu el atât avantaje pentru cumparator cât și pentru vânzător. Pentru a înțelege mai bine care sunt beneficiile acestui tip de comerț, voi enunța în continuarea avantajele privite atât din punctul de vedere a celui care comercializează produsele, cât și din punctul de vedere a celui care achiziționează.

Din punct de vedere al consumatorilor, avantajele comerțului electronic se referă la: posibilitatea efectuării unei comenzi la orice oră din zi; posibilitatea accesării rapide a unui site de comerț electronic sau chiar a mai multor site-uri în vederea comparării produselor și prețurilor; posibilitatea de a primi produsul la domiciliu; posibilitatea de lua parte la licitații virtuale, la reuniuni din diverse comunitățile virtuale; comoditate sporită. Comerțul electronic are drept consecință formarea competiției având ca rezultat reduceri substanțiale de preț.

În ceea ce privește vânzătorul, comerțul electronic prezintă următoarele avantaje: eliminarea limitărilor geografice, astfel comerciantul poate intra în contact cu un client aflat la mii de kilometri distanță; publicitatea online este mai accesibilă și ajunge la publicul țintă mult mai ușor; în funcție de cerințele consumatorului se pot dezvolta noi produse mult mai ușor; posibilitatea de adaptare rapidă la schimbări; crearea unei relații mai bune cu clienții; posibilitatea de operabilitate la orice oră din zi, 7 zile pe săptămână.

Ca orice lucru nou, era firesc ca și comerțul electronic să aibă, pe lângă numeroasele avantaje, și anumite dezavantaje. Deși acesta a avut o dezvoltarea rapidă și continuă, totuși anumite persoane se lovesc încă de dezavantajele pe care le prezintă această nouă formă de comerț. Micile neajunsuri pe care le prezintă comerțul electronic nu fac altceva decât să limiteze într-o anumită măsură dezvoltarea acestuia. Prin urmare multitudinea de avantaje pe care le aduce comerțul electronic ar trebui să fie valorificate la adevărata valoare, iar dezavantajele ar trebui să fie depășite astfel încât comerțul electronic să atingă pragul maxim de utilizare.

În continuare voi enunța o serie de dezavantaje pe care le pot observa cumpărătorii în momentul în care iau hotărârea să achiziționeze ceva de pe Internet în loc să se deplaseze până la un magazin.

Securitatea – oamenii încă simt o anumită reținere în momentul în care trebuie să furnizeze informații legate de cartea de credit.

Intimitatea – Potențialilor cumpărători online le este temă că, comerciantul sau o persoană rău intenționată poate culege informații personale despre ei cu ajutorul Internetului.

Lipsa contactului uman – Este cel mai menționat inconvenient de către clienți. Deși chiar lipsa personalului duce la scăderea costurilor necesare realiazarii proceselor de vânzare, tocmai acest lucru alunga unii clienți deoarece nu există o persoană la care pot apela în cazul în care apar nelămuriri.

Accesul la tehnologie – Acesta vizează atât dezvoltarea pe care a cunoscut-o Internetul cât și răspândirea tehnologiei. Atâta timp cât un site de comerț electronic nu va fi accesibil decât persoanelor care știu cel puțin cum să tasteze adresa unui site web majoritatea potențialilor clienți vor rămâne fideli magazinul din colț.

După cum putem observa, Internetul și, implicit, comerțul electronic au și slăbiciuni, deși cele mai presante par să fie remediabile. Astfel în ceea ce privește îndeplinirea comenzilor și livrearea acestora, care par să fie criteriile cele mai avatantajoase oferite de comerțul electronic, nu reușesc totuși să fie întotdeauna la fel de eficiente precum ne așteptam. Cu toate acestea, noile modalități de depozitarea și de livrare a produselor par să vină în întâmpinarea firmelor online și să le ajute să își îndeplinească sarcinile mai eficient. Un alt neajuns al încheierii de tranzacții prin Internet este că nu toate produsele se vând la fel de bine ca altele, astfel acest lucru necesită multă documentare din partea comerciantului înaintea luării deciziei de a comercializa un produs pe Internet. Un alt neajuns larg perceput al comerțului prin Internet este securitatea plății și, în special, teamă față de furtul numerelor cărților de credit. Această teamă a persoanelor izvorăște din numeroasele atacuri ce s-au înregistrat în ultimii ani în acest domeniu. Prin urmare comercianții pe Internet trebuie să fie non-stop antrenați în goanna pentru găsirea de noi soluții menite să ofere potențialilor clienți mai multă siguranță în momentul în care fac o comandă online și aleg plată prin cardul bancar.

Cu toate aceste, nu poate fi contestat faptul că în prezent tot mai multe persoane remarca avantajele pe care le oferă comerțul electronic spre deosebire de comerțul tradițional. Pentru a întări aceasta afirmații voi enunța mai jos benefiicile pe care le oferă comerțului electronic spre deosebire de comerțul tradițional:

Figura 2.3: Beneficiile comerțului electronic

Sursă: Ionascu, Viorica., Popescu, Manoela., Economia comertului, Editua Universitara, Bucuresti, 2003, pag.159.

Astfel datorită tuturor beneficiilor pe care le oferă, Internetului a reușit să ne schimbe viețile în ultimii ani în mod radical. Internetul și implicit toate avantajele care vin odată cu el, ne-au făcut să percepem lucrurile cu totul diferit. Dacă înainte lumea funcționa perfect fără acest instrument, în zilele noastre pare pur și simplu imposibil pentru unii oameni să supraviețuiască fără Internet. Oamenii de afaceri au privit Internetul că pe o provocare și în același timp ca pe o oportunitate de a-și dezvolta activitatea și de a pătrunde chiar pe noi piețe. Era firesc ca și comerțul electronic să pătrundă în viețile noastre și să se dezvolte rapid aducând cu el o serie de avantaje și beneficii, pe care le-am enunțat anterior. Deși este evident faptul că față de comerțul tradițional, noul tip de comerț aduce după sine o serie de dezavantaje și riscuri, aceste par să fie treptat depășite de populație. Modernizarea continuă a comerțului tradițional face că riscurile sale să fie reduse semnificativ sau chiar eliminate.

CAPITOLUL III

COMERȚUL ELECTRONIC PE INTERNET ȘI IMPACTUL ACESTUIA ASUPRA SOCIETĂȚII

3.1 Cumpărători și vizitatori în site-urile electronice

Este de necontestat faptul că actul de comerț electronic continua să ia tot mai multă amploare. Acest lucru este demonstrat de numeroasele studii realizate precum și de numărul crescător al site-urile de comerț electronic. Totuși, în ceea ce privește țara noastră, există încă o reținere din partea oamenilor referitoare la achiziționarea diverselor produse de pe Internet.

În ceea ce privește spațiul online se poate vorbi în prezent de două mari paradoxuri: website-ul, magazinul online cu un trafic bun, dar care nu reușește să înregistreze un număr de vânzări corespunzător numărului de vizitatori pe care îl are, sau magazinul electronic ce nu se pot mândri cu un trafic spectaculos dar care au un procent al conversiilor foarte ridicat.

Motivele pentru care au loc astfel de paradoxuri sunt nenumărate și foarte variate, însă nu putem contesta faptul că atragerea și fidelizarea clienților este obiectivul central pe care ar trebui să și-l propună orice antreprenor domeniul online. Fidelizarea vizitatorilor și transfomarea acestora în clienți trebuie să se realizeze și prin altceva, nu doar prin lista de produse și prețurile competitive.

O altă cauză a reținerii romanilor de a achiziționa de pe Internet este frică de fraudă, deoarece odată cu dezvoltarea comerțului electronic, au luat amploarele și fraudele realizate prin intermediul Internetului. Prin urmare multor persoane le este frică că datele pe care le furnizează să nu ajungă la răufăcători sau produsul pentru care plătesc să nu mai ajungă la ei. Astfel, mulți potențiali cumpărători nu rămân decât niște vizitatori pe site-urile de comerț electronic.

Astfel, problema cheie care stă ȋn calea dezvoltării comerțului electronic rămȃne securitatea plății. Există câteva servicii ce se adresează organizațiilor de consumatori și dispun de un cod unic de cuvinte ce are drept scop confirmarea contractelor prin telefon. Astfel dau ocazia consumatorilor să trimită detaliile prin poștă. Este necesar ca autoritățile să se preocupe de asigurarea securității informațiilor în mediul online, deoarece în momentul în care informațiile părăsesc calculatorul personal și sunt transmise pe site, aparțin domeniului public. Un hacker priceput le poate oricând accesa și folosi în scopuri rău interntionate.

Nu puțini sunt cei care au optat la un moment dat pentru achiziționarea unui produs online, iar în final produsul în cauză nu a ajuns la ei. Acest lucru se întâmplă de obicei atunci când se achiziționează produse de pe site-uri internaționale, iar produsele care se doresc achiziționate se afla în afara spațiului european. Acest dezavantaj a comerțului electronic este caracteristic în special spațiului țării noastre, deoarece în momentul în care o persoană dorește să comande un produs din America, spre exemplu, acesta se lovește de numeroase obstacole. Există o multitudine de magazine online americane care nu livrează produse în țara noastră pe motivul că nu pot verifica veridicitatea datelor oferite. Practic România se afla pe o așa numita “lista neagră” a țărilor în carelivrează produsele comandate online magazinele din afara spațiului European. Un alt motiv pentru care anumite magazine nu livrează în țara noastră este că pe teritoriul României nu se regăsește un reprezentant oficial al mărcii în cauză.

Practic țara noastră nu oferă credibilitatea celor care comercializează online. Cauza acestui lucru pot fi și numeroasele fraude online realizate pe teritoriul țării noastre. Având în vedere faptul că tot mai mult din comunicarea și activititățile noastre comerciale au loc acum cu ajutorul Internetului, amenințarea criminalității informatice este în creștere, amenințând cetățeni, afaceri și gurverne cu o rată de creștere foarte rapidă. Uniunea Europeană este în particular o țintă importantă datorită infrastructurii avansate a Internetului și a creșterilor tot mai mari de afaceri și de sisteme de plată ce se desfășoară exclusiv pe baza Internetului.

Conform Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, în perioada 01.01 – 30.06.2013 au fost semnalate 17.511.509 de incidente cibernetice cu 1.716.268 ip-uri unice, acestea reprezentând aproximativ 12,5 % din numărul total de ip-uri alocate României.

Acest risc afectează cu precădere domeniul comerțului online, întrucât vânzările de produse se fac exclusiv prin intermediul Internetului. Orice site online ar putea fi amenințat de viruși care fură datele personale și detaliile de autentificare în conturile bancare sau chiar de viruși prin intermediul cărora se pot controla neautorizat atât site-ul cât și toate computerele unei companii, accesând informații personale sau modificând fișiere după bunul plac, oferind în acest mod date și cifre ireale. Prin aceste atacuri, orice firmă ar putea pierde serios din credibilitate, ba chiar ar putea ajunge în final la desființarea afacerii.

Cu toate că toate site-urile sunt supuse riscului, iar cei care vizitează site-urile sunt conștienți de acest lucru, totuși în momentul în care un site este lovit de un incident de fraudă, acest lucru îl poate scoate definitiv de pe piața online. Vizitatorii site-ului își îndreaptă atenția automat către alte site-uri asemănătoare, deși oricare dintre acestea se afla sunt incidenta aceluiași risc.

Prin urmare, un vizitator al unui site poate fi transfomat în cumparator și poate fi fidelizat prin investirea în securitatea site-ului și prin optimizarea infrastructurii. Atunci când un site electronic inspiră încredere și siguranță, fără îndoială va influența vizitatorul să achiziționeze ceva de pe site.

Chiar dacă progresul tehnologic pare de neoprit în ultimii ani, încă există persoane care se lovesc de nesiguranță în momentul în care accesează un site de comerț electronic. Acest lucru izvoraște și din relatările celor care au avut ghinionul de a comandă ceva online iar produsul respectiv nu a fost livrat sau le-a fost livrat un alt produs. Fiind un generator al dorinței de cumpărarea, comerțul electronic oferă posibilitatea tuturor oamenilor să își procure lucrurile pe care și le doresc printr-un simplu click, iar acest lucru, cu toate că reușește să fascineze pe marea majoritate a populației, reușește totuși să exercite și un grad de reținere și să ridice un semn de întrebare în rândul oamenilor cu privirea la siguranța acestui fapt.

După cum am mai spus, lumea se afla în continuă mișcare iar tehnologia progresează pe zi ce trece, prin urmare deținerea unui simplu magazin online pare să nu mai fie suficient pentru a cuceri comerțul electronic. Comercianții se preocupă în prezent să facă site-urile cât mai accesibile, atractive din punct de vedere estetic și nu în ultimul rând ușor de folosit de către oricine. Cum era de așteptat, odată cu avântul comerțul electronic s-a intensificat și concurența în acest spațiu, astfel antreprenorii sunt nevoiți să fie mereu în priză și să caute necontenit metode pentru a fideliza clienții actuali dar și pentru a atrage noi clienți.

3.2 Securitatea consumatorilor site-urilor electronice

Accesul la Internet oferă o multitudine de oportunități atât pentru companii cât și pentru consumatori, insă pe lângă aceste avantaje Internetul vine și cu o serie de riscuri. În aceste condiții, antreprenorii din mediul online se văd nevoiți să acorde o importanță mare acestui aspect, însă aceștia ar trebuie să fie atenți să nu cadă în “paranoia securității” prin implementarea unor programe de securitate care să îi distanțeze de piață.

Un sistem de management a securității informației (ISMS) se referă practic la o abordare sistematică a managementului informației astfel încât aceasta să atingă cele 3 aspecte ale securității: confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea. Sistemul de management al securității informației se referă atât atât echipamentele hardware și procesele software cât și la totalitatea personalului implicat în procesul informațional.

În prezent, consumatorul a atins un rol foarte important pe piață. Dacă înainte întreaga atenție a întreprinzătorilor era canalizată spre produs, mai nou, tot mai mulți antreprenori își îndreaptă atenția care consumator. Prin urmare, sunt identificate noi tehnici de atragere și de fidelizare a clientului. Această nouă mișcare se datorează faptului că modul în care se comportă consumatorul, afectează din ce în ce mai multe întreprinderi, organizații și instituții. Pentru a reuși să atragă și să păstreze tot mai mulți clienți, întreprinzătorii, în special cei din mediul electronic, sunt nevoiți să depună toate forțele pentru a oferi consumatorului un spațiu de cumpărare sigur, lipsit de pericole și fraude.

Pe Internet le este permis tuturor vizitatorilor care se afla la distanță să accese diverse fișiere și resurse aflate pe computere din întreaga lume. Internetul nu a fost creat în virtutea ca cineva ar avea intenția de fraude, astfel la începuturile Internetului, securitatea era lăsată mai mult în seama respectul reciproc al utilizatorilor, pe "gentlemen agreement"-ul stabilit în mod tacit între aceștia. Cu timpul s-a ajuns la concluzia că acest lucru nu mai este suficient, de asemenea sistemele de parole care creau o anumită barieră la părtunderea pe un sistem aflat la distanță, s-au dovedit ulterior ineficiente.

În activitatea de pe Internet s-au remarcat o multitudine de probleme, spre exemplu în ultimul timp s-au înregistrat tot mai multe nelivrări de produse sau refuzul de a despăgubi clienții, ceea ce face necesară prezența unei terțe părți care să controleze desfășurarea acestei activități. Ar trebui să se exercite un control asupra tuturor organizațiilor care desfășoară activități comerciale pe Internet, iar acest control să fie recunoscut de toate părțile, inclusiv de guvernele naționale.

În prezent, produsele și serviciile tranzacționate pe Internet sunt reprezentate de bunuri ce acoperă nevoile umane și care se ragasesc la prețurile cele mai avantajoase pentru consumator. Este necesar să se acorde o atenție mai mare securității oferite consumatorilor de pe site-uirle din domeniul comercial, indiferent de locul de achiziție a produselor. Prin urmare, este nevoie de o coordonare internațională în acest sens, astfel încât comerțul electronic să dispună de aceleași legi la nivel global.

În ceea ce privește comerțului electronic, atacurile la securitate se manifestă cu precădere prin următoarele cai:

Ascultarea comunicațiilor. Acest tip de atac are drept scop furtul unor informații importante pentru client, cum ar fi numărul cărții de credit, de cont bancar sau note de plată.

Furtul parolelor. Acest tip de atacuri vizează accesul la sisteme de informații importante.

Modificarea datelor. Se referă la modificarea conținutului unei tranzacții, cum ar fi suma transferată din contul unei bănci sau valoarea unor comnezi etc.

Înregistrarea. Acest tip de atac este folosit cu scopul de a permite unei persoane să se dea drept alta. Atacatorul dorește colectarea a sute de mii de numere de cărți de credit, numere de cont sau alte informații despre diferiți clienți.

Repudierea. Se referă la refuzul de recunoaștere a unor tranzacții făcute prin rețea și cauzează serioase daune părților implicate. Un exemplu în acest sens poate fi un cec bancar care este refuzat pentru că banca nu își permite de autentificarea acestuia, și nu pentru că nu are avea acoperire.

În prezent se remarcă o reorientare a grupurilor criminale în ceea ce privește criminalitatea informatică și fraudele cu mijloace de plată. Astfel acestea urmăresc obținerea unor sume de bani importante prin activitățile ilicite desfășurate. Factorii care stau la baza deciziei grupurilor criminale de a se reorientă către infracțiuni cu cărți de credit sunt:

Timpul scurt și riscurile mici care stau la baza obținerii unor câștiguri materiale mari;

Faptul că comerțul electronic este caracterizat de un caracter transfrontalier al infracțiunilor face că urmărirea acestora de către autoritățile unui stat să fie mult mai dificilă, deoarece pentru a putea verifica faptele sunt neceare anumite informații de la autoritățile competente din mai multe state, iar acest proces este unul costisitor și de lungă durată;

Atacatorii dispun de echipamente moderne care le permit desfășurarea de activități frauduloase complexe;

Membrii unei grupări criminale își permit cu ușurință să migreze dintr-un stat în altul făcând astfel dificilă sau chiar imposibilă urmărirea lor de către autorități.

În ceea ce privește comerțul electronic, este necesară impunerea unor reglementări la fel ca în comerțul tradițional. Statele care au adoptat deja astfel de reglementări prevăd și anumite sancțiuni în funcție de gravitatea actului criminal.

Odată cu apariția activităților criminale pe Internet, autoritățile s-au sesizat și au încercat să oprească aceste mișcări. De asemene, comercianții au înțeles că este nevoie de acțiuni suplimentare pentru a opri persoanele rău intenționate, altfel urmărea acestor activități ilegale va fi pierderea încrederii clienților și implicit scăderea drastică a vânzărilor. Pentru a soluționa într-un final aceste probleme, Internațional Council of Ecommerce Consultants a creat un cod de etică ce are drept scop încercarea de a educa atât consumatorii cât și comercianții din mediul electronic. De asemenea acest cod de etică este menit să țină oarecum sub control întregile activități ce se desfășoară în mediul online.

Figura 3.1 Elemente cheie care trebuie agreate de comercianți

Sursă: Nicodim, Liliana, Aspecte etice in comertul electronic.

Acest cod de etică și totalitatea elementelor cheie care trebuie agreate de comercianți este un pas important în crearea unui cadru legislativ în domeniul comerțului electronic. Cadrul legislativ din domeniul comerțului electronic trebuie să fie un instrument clar, precis, universal valabil și flexibil. Acesta trebuie să ofere condițiile de care avem nevoie pentru pentru a ne putea crește încredea în comerțul online dar și pentru a ajuta dezvoltarea normală a acestuia. De asemenea cadrul legal național trebuie să protejeze interesele economice, sociale și educaționale ale României. Cadrul legal aferent comerțului electronic este publicat integral în Monitorul Oficial al României, fiind vizibil și ușor de obținut, atât pe mediu hârtie cât și pe și pe mediu electronic, ceea ce îi conferă o disponibilitate totală. Un neajuns al acestui cadrul legal este faptul că este disponibil doar în limba romană și nu este diposnibil în nicio limbă de circulație internațională.

Sunt de părere că pentru a reuși să se dezvolte și să se desfășoare normal, comerțul electronic din țara noastră trebuie să fie vizibil și internațional. Un prim pas consider că ar fi posibilitatea de a citi legile care sunt aplicate în țara noastră și se regăsesc în Monitorul Oficial al României și într-o limbă de circulație internațională, fără a mai fi nevoie de costuri suplimentare.

În ceea ce privește România există următoarele instituții publice, organizații și asociații ale consumatorilor cu atribuții de protecție a consumatorilor:

Tabel 3.1 Instituții publice, organizații și asociații ale consumatorilor

Sursa: Patriche, D., Ionascu, Viorica, Popescu, Manoela, Economia comertului, Editura Uranus, Bucuresti, 2002, pag. 211.

Aceste instituții se referă, însă, la consumatorul de orice fel și nu în particular la consumatorul online. Pentru a asigura o securitate adecvată mediului online, consider că este necesar să existe mai multe organizații care să aibă drept obiect de activitatea protecția consumatorului din meniul online.

Internetul este un uriaș magazin gratuit în care atât vânzătorul cât și consumatorul pot fi prejudiciați. Prin urmare sunt necesare eforturi pentru a-i sprijini pe toți actorii prezenți pe acest tip de piață. Aceste eforturi nu trebuie să vizeze doar prevenirea și diminuare riscurilor la care sunt expuși clienții online, dar și dovedirea daunele și disfuncționalitățile din spațiul online care au condus la aceste pagube, pentru a face posibilă despăgubirea celor prejudiciați.

Consider că este imperios necesar ca autoritățile să se sesizeze cu privire la siguranța comerțului electronic. Este necesar să fie înțeles faptul că amploare care a luat-o Internetul în ultimii ani aduce cu sine necesitatea protejării oamenilor de fraudele online posibile și mai nou atât de des întâlnite. Oamenii ar trebui să fie ajutați să învețe să se protejeze în mediul online.

CAPITOLUL IV

IDENTIFICAREA IMPACTULUI PE CARE ÎL ARE COMERȚUL ELECTRONIC ASUPRA POPULAȚIEI

Este de necontestat faptul că omenirea nu mai poate concepe o viață fără Internet. Deși cu ani în urma oamenilor nu părea să le lipsească acest instrument, iar existența lor nu era cu nimic mai prejoasă, în prezent, generația tânără nu își poate imagina să supraviețuiască nici măcar unei zile fără a naviga pe Internet.

Asistăm la amploarea pe care o ia pe zi ce trece Internetul, se pare că acesta ajunge să ne conducă vietiile, iar limitarea accesului la Intenet pare una dintre cele mai grele pedepse. Începând cu cei mici care de la vârstă fragedă pe care o au sunt efectiv dependenți de calculatoare, laptopuri, tablete și telefoane până la cei mari care își desfășoară întrega afacere în spațiul virtual.

Treptat comerțul tradițional pare să își piardă din putere în fata comerțului electronic. Deși o activitatea atât de veche și de o importanță atât de mare, comerțul tradițional pare să își piardă din amploare odată cu dezvoltarea tuturor tehnologiilor apărute și odată cu lipsa timpului pe care o resimt toate persoanele. Comerțul electronic este un instrument rapid și eficient pentru piața globală. Magazinele online sunt deschise 24 de ori din zi, 7 zile pe săptămȃnă, astfel întâmpinând și satisfăcând nevoile oricăror clienți. În ceea ce privește publicitate, spațiul virtual oferă o multitudine de posibilități comercianților de pe Internet. Rețelele de socializare par să fie instrumentul cel mai potrivit în ceea ce privește publicitatea, întrucât amploarea pe care au cunoscut-o site-urile de socilizare este nemărginită. Majoritatea comercianților din mediul online profita de posibilitatea realizării unor campanii de marketing foarte eficiente în cadrul rețelelor de socializare ca Facebook sau Twitter. Posibilitatea de a intra în contact cu orice client de pe Glob într-o fracțiune de secundă este avantajul cel mai atractiv pentru majoritatea comercianților din spațiul virtual.

Desigur, pe lângă multitudinea de lucruri benefice pe care le-a adus comerțul electronic în viața noastră, există și mici neajunsuri care par să umbrească într-o mică măsură expansiunea acestuia. Numeroasele fraude online care au avut loc în ultimul timp i-au făcut pe cumpărători să se gândească de două ori înainte de a lua decizia de a achiziționa ceva de pe Internet. Un dezavantaj al comerțului electronic este reprezentat de riscul de a primi un produs diferit față de cel comandat.

Consider că aceste obstacole apărute în calea comerțului online ar trebui să mobilizeze toți comercianții în scopul de a oferi un mediu cât mai sigur clienților săi. Antreprenorii din mediul online ar trebuie să fie mereu preocupați de construirea unui mediu facil pentru realizarea afacerilor sale, să încerce să își fidelizeze vizitatorii prin oferirea unui spațiu care să nu fie amenințat de fraudă, iar datele pe care le oferă clientul să fie strict confidențiale și să nu depășească spațiul oferit de magazinul online care a fost vizitat.

4.1 Obiectivele cercetării

Ținând cont că ne desfășurăm activitea în era vitezei iar locurile de muncă pe care le avem par să ne ocupe întreg timpul, este de înțeles faptul de ce Internetul cu toate lucrurile pe care le are de oferit ocupă în prezent un loc atât de important în viețile noastre. Începând cu căutarea unei informații elementare care ne este necesară în viața de zi cu zi și până la cumpărarea unei mașini sau chiar a unei case, Interntul este nelimitat în diversitatea lucrurile pe care ni le poate oferi.

Pentru a identifica care este impactul exercitat de comerțul electronic asupra populației a fost necesară realizarea unei cercetări cantitative. “Cercetarea cantitativă este una de profunzime, concluzivă și presupune intervievarea unui număr mare de persoane, datele putând fi analizate din punct de vedere statistic.” Metoda utilizată a fost sondajul de opinie, iar tehnica de investigare: chestionarul online. Opțiunea pentru cercetarea cantitativă este susținută de faptul că am urmărit prin aceasta să identific impactul pe care îl are Internetul și comerțul electronic asupra unei cateogorii mai largi de persoane, de diferite vârste și cu un nivel de educație diferit precum și din medii de proveniența diferite. Astfel cercetarea cantitativă îmi oferă posibilitatea de a culege informații despre categorii mai largi de persoane.

Scopul cercetării a fost identificarea impactului pe care îl are Internetul și, implicit, comerțul electronic asupra populației.

Pornind de la scopul cercetării am formulat o serie de obiective și ipoteze cu privire la aspectele ce urmau a fi cercetate. Stabilirea scopului și obiectivelor cercetării este un pas important deoarece este necesară cunoașterea lucrurile care se urmăresc a fi cunoscute odată cu finalizarea cercetării.

Obiectivele și ipotezele fixate la începutul cercetării sunt amintite în tabelul de mai jos.

Tabel 4.1 Obiectivele și ipotezele cercetării

4.2 Proiectarea cercetării

Ținând cont de faptul că scopul și obiectivele cercetării au fost stabilite, pasul următor în realizarea cercetării propuse a fost stabilirea eșantionului dar și realizarea chestionarului.

Stabilirea colectivității cercetate, a unității de observare și a unității de sondaj

Colectivitatea general este reprezentată de populația cu acces la Internet sau consumatoare de Internet.

Unitatea de observare avută în vedere este individul.

Unitatea de sondajeste stabilită ca fiind individul de sex feminin și masculin cu vârsta cuprinsă sub 20 și peste 50 de ani.

Dimensiunea și structura eșantionului

În urma stabilirii obiectivelor și ipotezelor cercetării, a fost stabilit numărul de respondenți care urmau să fie intervievați. Pentru determinarea eșantionului este foarte importantă stabilirea populației statistice asupra căreia se realizează cercetarea, astfel, a fost folosită o selecție stratificată a acestuia. Ținând cont de faptul că cei care consideră că Internetul și comerțul electronic exercită un impact asupra populației nu pot fi caracterizați ca fiind doar de un anumit sex sau ca fiind doar persoane tinere, s-a hotărât ca populația cercetată să fie aleatorie. Din această populație a fost ales un eșantion de la care s-au obținut informațiile necesare cercetării. Numărul respondenților a fost de 100 de persoane, numărul ales reprezintă practic reducerea populației efectiv cercetate la un număr mult mai mic al acesteia care poate să reprezinte caracteristicele întregii populații.

Respondenții vizați au fost persoanele de toate vârstele, provenite atât din mediul urban cât și din mediul rural. Opțiunea pentru această diversitate de respondenți este justificată de faptul că scopul cercetării a fost tocmai identificarea impactului comerțului electronic asupra persoanelor, iar acest impact poate exercita o putere mai mare asupra persoanelor de o anumită vârstă sau acest impact poate fi influențat și de mediul de proveniența al persoanelor intervievate. Este cunoscut faptul că persoanele din mediul urban au de obicei acces nelimitat la tehnologie și la tot ce e nou. Deși și persoanele din mediul rural, au în ultimul timp acces și ele la tehnologie, în urma cercetării realizate va fi cunoscut faptul dacă mediul din care provin influențează în vreun fel impactul pe care îl au Internetul și comerțul electronic.

Pentru determinarea eșantionului s-a folosit următoarea formula:

Unde :

n= dimensiunea eșantionului;

t= coeficient asociat probabilității de garantare a rezultatelor cercetării (nivelului de încredere) prestabilite de către cercetător (valoarea sa este preluată din tabele statistice)

p= ponderea neprocentuală a componentelor eșantionului care sunt caracterizate de un anumit atribut;

q= ponderea neprocentuală a componentelor eșantionului care nu sunt caracterizate de un anumit atribut; se determină cu relația 1-p;

e=marja de eroare

Considerând un interval de încredere de 0,05 corespunzător unei probabilități de garantare a rezultatelor de 95% și a unei marje de eroare de ± 5%, pentru o valoare p=50% (nu se cunoaște parametrul „p”, astfel se consideră valoarea maximă, dimensiunea eșantionului va fi de:

Astfel, eșantionul cercetării va include 384 de unități de observare. Din cauza motivelor organizatorice dimensiunea eșantionului a fost redusă la 100 de respondenți.

Metoda de recoltare a informațiilor:

Pentru recoltarea informațiilor s-a folosit platforma online: Google Drive. Chestionarul a fost distribuit prin intermediul rețelei de socializare Facebook dar și pe email către persoanele angajate în cadrul companiei la care lucrez. Prin descrierea de la începutul chestionarului le-am adus la cunoștința subiecților scopul cercetării.

Locul și perioada desfășurării cercetării:

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 15.05.2014 – 22.05.2014, în mediul online

Stabilirea schemei de eșantionare:

Schema de eșantionare folosită este eșantionarea simplă aleatoare. Oferind astefel tuturor unităților colectivității investigate aceeași sanasa de a fi selectate și incluse în eșantionul cercetării.

Chestionare

Pentru realizarea cercetării s-a apelat la chestionarul online. Opțiunea în favoarea chestionarului online, a avut drept cauză avantajul oferit intervievaților de a răspunde întrebărilor relaxat, fiind singuri în fața unui calculator fără a fi presați de prezența intervievatorului, astfel putând fi oferite informațiile necesare cu privire la întrebările prezente în chestionar și cu privire la scopul cercetării. Am pornit de la premisa că în prezența intervievatorului mulți dintre respondenți sunt tentați să răspundă așa cum se așteaptă cel care îi intervievează și nu cum ar răspunde dacă ar citi singuri chestionarul. De asemenea, faptul că au răspuns online, fără să le fie cerute date de indentificare îi influențează să răspundă sincer fără să se ascundă, iar faptul că scopul chestionarului viza o temă ce avea legătură cu mediul online, alegerea unui chestionar online consider că a fost cea mai potrivită alegere. De altfel, la fel ca și comerțul electronic, chestionarele online au luat și ele amploare, majoritatea cercetărilor cu ajutorul interviurilor realizându-se în mediul online. Chestionarele online înregistrează răspunsurile și permit interpretarea rezultatelor la finalul cercetării. În cazul întrebărilor sensibile, subiecții au fost asigurați prin descrierea chestionarului de caracterul confidențial al acestuia.

Pentru a fi în concordanță cu eșantionul ales, dar și pentru a atinge obiectivele cercetării, chestionarul aplicat conține variate tipuri de întrebări. Astfel, întrebările 1, 6, 8, 13, 14 sunt întrebări închise, de tip dihotomic, adică limitează răspunsul subiectului la două variante posibile. Ultimele patru întrebări sunt de identificare, se referă la sex, eductie, mediu de proveniența și categoria de vârsta a respondenților. Restul întrebărilor din chestionar sunt întrebări închise de tipul celor cu alegere multiplă (multihotomice), care presupun mai multe variante de răspuns, dintre care subiecții trebuie să aleagă o variantă de răspuns, corectă din punctul lor de vedere. În cazul ȋntrebării cu numărul 4, respondenții au avut posibilitatea de a alege mai multe variante de răspuns.

Desfășurarea anchetei pilot

Pentru a mă asigura că cercetarea își va atinge scopul, am desfășurat o anchetă pilot în data de 15.05.2014. În timpul anchetei pilot am intervievat 10 (zece) subiecți pentru a mă asigura că întrebările adresate sunt clare și nu apar întrebări suplimentare în timpul completării chestionarului. De asemenea am cronometrat timpul de răspundere necesar pentru a mă asigura că pentru a completa chestionarul subiecții nu au nevoie de mai mult de 5 (cinci) minute, deoarece exista riscul ca cei intervievați să își piardă interesul și să nu răspundă la toate întrebările.

Astfel în urma cronometrării timpul necesar completării chestionarului a fost de 2 minute/respondent. Consider că timpul necesar răspunderii la toate întrebările este unul adecvat pentru un chestionar distribuit online. În urma anchetei pilot desfășurate am luat hotărârea de a elimina întrebarea : Care este starea comerțului electronic din România? deoarece cei intervievați în timpul anchetei pilot nu au reușit să îmi ofere un răspuns referitor la această întrebare. În ceea ce privește restul întrebărilor din chestionar acestea nu au creat dificultăți respondenților, prin urmare au fost păstrate pentru a fi folosite în timpul cercetării propriu zise.

4.3 Analiza și interpretarea rezultatelor

În urma realizării cercetării au fost culese datele necesare îndeplinirii obiectivelor stabilite în faza preliminară cercetării. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 100 de subiecți, persoane de toate vârstele, începând cu vârste cuprinse sub 20 de ani și terminând cu cei peste 50 de ani. Datele au fost culese în mai 2014. Astfel, în continuare, vor fi prezentate rezultatele obținute în urma intervievării respondenților, frecvența anumitor răspunsuri la întrebările acordate, precum și corelațiile dintre anumite întrebări ce au drept scop atingerea obiectivelor cercetării.

La prima întrebare care avea drept scop identificarea preferințelor respondetilor în ceea ce privește tipul de comerț practicat cel mai frecvent răspuns a fost “Comerțul tradițional” (61 ). În timp ce pentru “Comerțul electronic” au optat 39 dintre respondenți.

Fig. 4.1 Preferința respondenților cu privire la tipul de comerț practicat

Sursă: Date obținute în urma aplicării chestionarului

Sursa: Date obținute în urma aplicării chestionarului

În urma înregistrării rezultatelor se poate observa că o cauză pentru reținerea persoanele în a cumpăra de pe Internet este faptul că încă multă lume privește cu scepticism această formă de comerț. Oamenii manifestă o teamă în a achzionat ceva de Internet, această teamă derivă din frică de a nu fi fraudați. Aceste lucru este oarecum justificat, deoarece în ultimul timp s-au înregistrat tot mai multe acte criminale în spațiul virtual. Prin urmare, după cum am menționat în capitolul anterior, este necesar ca autoritățile competente să se sesizeze în acest sens și să fie conceput un plan clar de reglementări care să asigure securitatea în mediul online. De asemenea sunt de părere că comercianții online trebuie să fie mereu preocupați cu crearea unui mediu sigur pentru potențialii clienți și să nu impresioneze doar prin lista de produse și prețuri competitive.

O altă întrebare care denotă încrederea oferită de populație mediului online este și întrebarea referitoarea la preferința privind modalitatea de plată utilizată în momentul achiziționării unui produsde pe Internet. La această întrebare respondentii au oferit următoarele răspunsuri:

Fig. 4.3 Modalitatea de plată utilizată în momentul achiziționării unui produs de pe Internet

Sursa: Date obținute în urma aplicării chestionarului

Astfel cei mai mulți dintre cei intervievați declara că preferă să achite produsul comandat în momentul livrării. Odată cu dezvoltarea comerțului electronic au apărut, inevitabil, și fraudele, astfel numeroși oameni au fost păgubiți în urma efectuării plăților pe Internet. Prin urmare, populația are o reținerea în momentul în care li se cer date legate de cardul bancar, iar această reținerea este justificată dacă ținem cont de fraudele privind cardurile bancare înregistrate în ultimii ani. Multor persoane le este frică ca datele pe care le furnizează să nu ajungă la răufăcători. Sunt de părere că și acest segment necesită sesizarea imediată a autorităților și a deținătorilor de magazine online, deoarece neluarea niciunei măsuri în această direcție nu face decât să prejudicieze domeniul comerțului electronic iar dezvoltarea acestuia să fie încetinită de aceste activități criminale.

Cu ajutorul acestor trei întrebări se confirmă ipoteza fixată în faza preliminară cercetării privitoare la identificarea gradului de încredere a populației în mediul online și anume: Cea mai mare parte a populației manifestă o reținere față de siguranță achizionarii produselor din mediul online.

Pentru a identifica care este gradul de satisfacție atins de respondenți în momentul în care au comandat un produs de pe Internet le-am adresat următoarea întrebare: Ați fost mulțumit până acum de produsele achizionate de pe Internet?, iar în urma centralizării rezultatelor am remarcat faptul că numar destul de mare (79 respondenți) dintre cei intervievați s-au declarat mulțumiți de produsele achiziționate de pe Internet.

Fig. 4.4 Aț fost mulțumit pȃnă acum de produsele achizițonate de pe Internet?

Sursa: Date obținute în urma aplicării chestionarului

Putem observa că încă există persoane care nu au achiziționat niciun produs de pe Internet, prin urmare consider că acest domeniu are nevoie de ȋmbunătățiri astfel încât să atragă întreaga populație, iar comerțul electronic să devină un act normal, firesc și să înceteze să mai fie ceva greu de realizat pentru anumite persoane. Există și un număr de 14 respondenți care se declară nemulțumiți de produsele achiziționate, iar acest fapt ilustrează punctele slabe pe care le are încă comerțul electronic, și de asemenea, susține faptul că acest tip de comerț necesită îmbunătățiri pentru a putea atrage și pentru a putea mulțumi întreaga populație.

Pentru a identifica care ar fi motivele care i-ar determina pe respondenți să opteze pentru achizițiile online am adresat următoarea întrebare: Care este factorul principal care v-ar putea determina să faceți o achiziție online? Respondentii au avut posibilitatea de a bifa mai multe raspunsuri. Răspunsurile înregistrate au fost:

Fig. 4.5 Factori care determină achiziționarea unui produs online

Sursa: Date obținute în urma aplicării chestionarului

Cei mai mulți dintre cei intervievați (42) au susținut că lipsa timpului liber i-ar determina să opteze pentru comerțul electronic. Este binecunoscut faptul că în prezent trăim în secolul vitezeii în care cea mai mare problemă a omenirii pare să fie lipsa de timp. Prin urmare în acest fel se justifică amploarea pe care a cunoscut-o comerțul electronic în ultimii ani când pentru omenirea care este conectată încontinuu la internet, faptul că își poate procura tot ce își dorește printr-un simplu click reprezintă un vis devenit realitate. De asemenea, pentru antreprenorii din acest domeniu, acest lucru reprezintă o oportunitate întrucât Internetul oferă posibilitatea unei promovări extraordinare a produselor comercializate și în același timp aceștia pot intra în contact cu clienți aflați la mii de kilometri depărtare, astfel este înlăturată bariera distanței. Pe locul doi în ceea ce privește factorii determinați în achiziitile online regăsim prețul mai mic. În prezent Internetul a ajuns să fie o sursă nesecată de informații și de acces site-uri de tot felul, prin urmare oamenii au posibilitatea de a consulta o multitudine de site-uri până a ajunge să ia decizia de a achizionata un produs. Astfel comercianții se afla într-o competiție continuă și sunt provocați să ofere cele mai bune oferte în virtutea convingerii vizitatorilor să achiziționeze ceva de pe site-urile sale. Din acest motiv oamenii sunt atrași de mediul online pentru că reușesc să găsească produse la prețuri mult mai mici decât cele din magazinele tradiționale. Prețurile mai mici din mediul online sunt justificate și de faptul că deținerea unui magazine online duce la scăderea cheltuielilor pentru comercianți deoarece nu mai necesita angajare de personal iar promovarea și marketingul în mediul online sunt mult mai accesibile.

Mai puțini dintre cei intervievați au optat pentru ușurința cu care comanzi (17 respondenți) și termenul rapid de livrare (12 respondenți) ca fiind factorii ce i-ar putea determina să achiziționeze un produs online. Opțiunea precară pentru acești factori derivă din faptul că în România încă se înregistrează multe întârzieri în livrarea produselor iar unele site-uri de comerț electronic nu par să ușureze operațiunea de comandare a unui produs, de asemenea încă există site-uri ale unor magazine care nu oferă posibilitatea de comandă online.

Cu ajutorul acestei întrebări se confirmă ipoteza fixată în faza preliminară cercetării privitoarea la cunoașterea factorilor determinați în achiziționarea de produse online și anume: Majoritatea populației se lupta cu lipsă acută a timpului liber și presiunea determinată de progresul tehnologic.

Întrebarea privitoare la lipsa vizionarii produsului atunci când achizionează de pe Internet este privită în mare parte (66 respondenți) de cei intervievați ca fiind un dezavantaj.

Fig. 4.6 Lipsa vizionarii produsului este un dezavantaj atunci când comandați un produs de pe Internet?

Sursa: Date obținute în urma aplicării chestionarului

Prin urmare se observă că un factor determinant al reținerii unor persoane de a comanda din mediul online este lipsa vizionării produsului. Această frică a oamenilor derivă din faptul că există posibilitatea că produsul livrat să nu coincidă cu ceea ce a comandat persoana de pe Internet. Au fost înregistrate cazuri în care persoanele au comandat un anumit produs de pe Internet iar în momentul livrării produsul era diferit de cel vizualizat pe Internet, acest lucru se datorează încercării unor comercianți de a păcăli clientul și de a-i oferi acestuia o realitate distorsionată a produsului comercializat. Prin urmare respondenții manifestă o reținere în acest sens, însă, consider, că este necesar ca populația să fie informată cu privire la drepturile sale privitoare la returnare produsului său să opteze pentru deschiderea coletului înainte de a semna de primire.

Pentru a identifica care este gradul de informare al persoanele cu privire la drepturile sale în momentul în care comandă un produs online am adresat următoarea întrebare: Știați că în cazul produselor electronice comandate online, cumpărătorul poate returna produsul în termen de 10 zile lucrătoare fără a avea un motiv anume și fără a plăti un cost suplimentar?, iar răspunsurile înregistrate au fost:

Fig. 4.7 Gradul de informare al intervievaților cu privire la posibilitatea de a returna produsul în termen de 10 zile lucrătoare

Sursa: Date obținute în urma aplicării chestionarului

Astfel în urma centralizării răspunsurilor primite se poate observa că cei mai mulți dintre cei intervievați și anume 64 de respondenți nu cunoșteau faptul că au dreptul de a returna produsul electronic comandat online în termen de 10 lucrătoare fără a avea un motiv anume sau fără a plăti cu cost suplimentar. Acest lucru denotă că oamenii nu sunt suficient de informați cu privire la acest domeniu, iar lipsa de informare sta de obicei la baza reținerii de a achiziționa. Consider că ar trebui să existe programe de informare a populației cu privire la drepturile sale în domeniul online. Informarea populației se poate face tot prin intermediul Internetului, o modalitatea cred că ar fi impunerea comercianților online de a menționa pe pagina să drepturile pe care le are consumatorul în urma comandării unui produs. De asemenea, consider că doar în momentul în care acest lucru va fi impus prin lege, oamenii vor ajunge să fie informați cu adevărat privitor la drepturile pe care le au în mediul virtual.

Cu ajutorul aceste întrebări se confirmă ipoteza care avea drept obiectiv identificarea cunoștințelor deținute de populație în legătură cu drepturile sale în calitate de consummator în mediul online și anume ca: Cea mai mare parte a populației este slab informată în ceea ce privește drepturile sale în spațiul online.

În vederea identificării atitudinii oamenilor față de apariția în viețile lor a actului de comerț electronic le-am adresat întrebarea: Considerați benefică apariția Internetului și, implicit, a comerțului electronic în viața noastră?, cei mai mulți dintre cei intervievați au demonstrat că sunt conștienți de importanța pe care o are Internetul și, implicit comerțul electronic în viața noastră și faptul că apariția acestora aduce o serie de beneficii pentru noi. Răspunsurile înregistrate la această întrebare se regăsesc în graficul de mai jos.

Fig. 4.8 Considerați benefică apariția Internetului și, implicit, a comerțului electronic în viața noastră?

Sursa: Date obținute în urma aplicării chestionarului

Astfel foarte puțini dintre cei intervievați (5 respondenți) sunt de părerea că apariția comerțului electronic în viețile noastre nu aduce cu sine nimic benefic. Ca orice lucru nou, este firesc ca și comerțul electronic să prezinte pe lângă toate beneficiile și anumite dezavantaje, însă nu putem contesta faptul că odată cu apariția comerțului electronic multe lucruri au fost simplificate atât pentru comercianți cât și pentru consumatori. Chiar dacă există și mici neajunsuri cum ar faptul că încă există o insecuritate legate de acest domeniu, totuși avantajele aduse de comerțul electronic reușesc să depășească dezavantajele și să ne ajute în activitatea noastră de zi cu zi.

Cu ajutorul acestei întrebări și a răspunsurilor obținute se verifică ipoteza fixată în faza preliminară cercetării referitoare la obiectivul identificării atitudinii populației față de importanța prezenței comerțului electronic și anume: Majoritatea populației este conștientă de necesitatea apariției comerțului online dar nu poate renunța definitiv la comerțul tradițional. Prin răspunsurile oferite la această întrebare este confirmată ipoteza conform căreia populația este conștientă de necesitatea apariției comerțului online. Faptul că populația nu poate renunța definitiv la comerțul tradițional a fost demonstrat în ȋnterpretările de la întrebările anterioare.

Pentru a identifica dacă există vreo legătură între vârsta celor intervievați și atitudinea manifestată față de comerțul electronic, a fost realizată o corelație între întrebarea: Care este categoria de vârstă în care va încadrați? și întrebarea: Considerați benefică apariția Internetului și, implicit, a comerțului electronic în viața noastră?. Astfel în urma corelării celor două întrebări a rezultat faptul că generația tânără este cea care conștientizează cel mai mult impactul benefic pe care îl are comerțul electronic asupra vieților noastre. Astfel în cazul respondenților cu vârste sub 20 de ani, toți au afirmat că apriția Internetului în viețile noastre reprezintă un lucru benefic. Cei cu vârste cuprinse între 20-29 de ani și 30-39 de ani au susținut aproape în unanimitate impactul benefic al comerțului electronic, în timp ce cei cu vârste de peste 50 de ani au afirmat că nu utilizează comerțul electronic. După cum era firesc, generația de peste 50 de ani nu poate renunța la comerțul tradițional. Prin urmare generația tânără este segmentul ținta pentru antreprenorii din mediul online, cei tineri manifestând o adevărată depență de Internet în prezent. In urma ȋnsumării tuturor răspunsurilor, se poate observa ca majoritatea populației intervievate (88 de respondenți) este conștientă de efectele benefice ale apariției comerțului electronic. Mai jos se regăsesc datele obținute ȋn urma corelării celor doua intrebari.

Tabel 4.2: Corelația dintre categoria de vârstă și atitudinea față de apariția comerțului electronic

*Considerați benefică apariția Internetul și, implicit, a comerțului electronic

Fig. 4.9 Corelația dintre categoria de vârstă și atitudinea față de apariția comerțului electronic

EMBED MSGraph.Chart.8 \s

Sursa: Date obținute în urma aplicării chestionarului

De asemenea, pentru a vedea cât de intensă este legătura dintre vârsta respondenților și atitudinea acestora față de apariția Internetului și a comerțului electronic am calculat cu ajutorul programul SPSS Statistic următorii indicatori:

Tabel 4.3 Indicatori statistici

Sursa: Date obținute în urma prelucrarii rezultatelor in programul SPSS Statistics

Se poate observa, conform coeficientului de contingență (valoarea sa este de 0,59) ce apare în tabelul de mai sus, că există o legătură între vârsta respondenților și atitudinea lor față de apariția Internetului și a comerțului electronic, coeficientul fiind pozitiv. Valoarea coeficientului de corelație (Phi) ne indică că între cele două întrebări exista o corelație moderată, valoarea acestuia fiind cuprinsă între 0,6 și 0,8.

Pentru a verifica dacă există o legătură între mediul de proveniența al respondenților și atitudinea pe care aceștia o manifestă față de comerțul electronic am calculat coeficientul de contingenta existent intre raspunsurile oferite la intrebarile: Considerați benefică apariția Internetului și, implicit, a comerțului electronic în viața noastră? și Care este mediul de proveniența?. Astfel datele obtinute in urma calculelor realizate in programul SPSS Statistics au fost:

Tabel 4.4 Indicatori statistici

Sursa: Date obținute în urma prelucrarii rezultatelor in programul SPSS Statistics

În urma prelucrării datelor se poate observa că între mediul de proveniența al respondenților și atitudinea acestora față de apariția Internetului exista o legătură pozitivă, coeficientul de contingență având valoarea 0,09, însă această legătură este slabă, coeficientul tinzând către 0. De asemenea coeficientul de corelație (Phi) ne indica o corelație slabă, având valoarea cuprinsă între 0 și 0,2.

Prin urmare ipoteza stabilită în faza preliminară, și anume Atitudinea față de cumpărăturile online este influențată de vârstă și mediul de proveniență, a fost confirmată. În urma tabelelor de contingență realizate putem observa că există o legătură între atitudinea respondenților și vârsta, respectiv mediul de proveniență.

Pentru a verifica ipoteza conform căreia sexul respondenților are o influență asupra atitudinii pe care aceștia o manifestă față de apariția Internetului am realizat o corelație între întrebarea Considerați benefică apariția Internetului și, implicit, a comerțului electronic în viața noastră? și Care este sexul Dvs?

In urma corelarii răspunsurilor primite, cu ajutorul programului SPSS Statistics, am obținut următoarele date:

Sursa: Date obținute în urma prelucrarii rezultatelor in programul SPSS Statistics

Prin urmare se poate observa că 54 de respondeti au fost de sex feminin și 46 de sex masculin. De asemenea remarcăm că marea parte dintre cei intervievați conștientizează impactul pozitiv pe care Internetul îl are asupra noastră. Putem observa că răspunsurile oferite de subiecții de sex feminin nu diferă semnificativ de cele oferite de către subiecții de sex masculin. Prin urmare pentru a vedea cât de intensă este legătura dintre aceste 2 variabile am calculat următorii indicatori:

Tabel 4.6 Indicatori statistici

Conform coeficientul de contingență (0.16) se poate oberva că între cele două variabile există o legătură, coeficientul fiind pozitiv, dar legătura este slabă deoarece coeficientul tinde către 0. Astfel nu se confirmă ipoteza conform căreia sexul respondenților nu influențează atitudinea pe care aceștia o manifestă față de apariția comerțului electronic.

Pentru a identifica părerea respondenților cu privire la calitatea serviciilor oferite de comerțul online din România, am apelat la scala Likert, această scală este des ȋntȃlnită ȋn cercetările de marketing și face parte din categoria scalelor de tip ordinal, conducȃnd la informații de natură neparametrică.Astfel răspunsurile înregistrate au fost:

Tabel: 4.7 Opinia respondenților în legătură cu calitatea serviciilor online in Romania măsurată cu ajutorul scalei Likert

Scorul obținut:

2 x 10 +1 x 38 +0 x 34 + (-1) x 5 + (-2) x 13 = 20 + 38 + 0 – 5 – 26 = 27

27/100 de respondenți = 0.27

În urma scorului obținut se observă că cea mai mare parte a populației considera că în România calitatea serviciilor oferite de comerțul online este una bună, iar pe locul doi se regăsesc cei care consideră că starea acestor servicii este una satisfăcătoare. Este binecunoscut faptul că în țara noastră comerțul online mai are de lucrat până să atingă pragul internațional. Totuși în ultimii s-a înregistrat o creștere considerabilă în acest domeniu la nivel național. Tot mai multe firme au înființat și magazine online, oferind astfel clienților posibilitatea de a achiziționa produsele fără a se mai deplasă până la sediul fizic al magazinului.

România dispune de resursele necesare creării unui spațiu adecvat desfășurări comerțului electronic. După cum am menționat în capitolele anterioare, România se afla în topul țărilor în ceea ce privește viteza medie a conexiunilor la Internet (7 Mbps), prin urmare putem afirma că România a resuit să ajungă în prezint la o infrastructură care să îi asigure posiblitatea dezvoltării rapide a comerțului electronic. Acest lucru pare să fie o miză bună pentru cei interesați să își întemeieze o afacere online. Faptul că țara noastră are o conexiune atât de bună la Internet nu face decât să impulsioneze dezvoltarea acestui domeniu.

Pentru a oferi un cadru benefic dezvoltării acestei forme de comerț în țara noastră, sunt necesare intervenții atât în ceea ce privește sistemul plăților online, securitatea oferită vizitatorilor cât și în ceea ce privește sistemul de distribuție.

În urma cercetării realizate au fost confirmate ipotezele din faza preliminară, și anume că populația conștientizează rolul important pe care îl are Internetul și, implicit, comerțul electronic în viețile noastre. Cu toate aceste, totuși, majoritatea populației manifestă o reținerea în momentul în care trebuie să opteze pentru comerțul electronic în detrimentul comerțului tradițional. Aceasta reținere își are rădăcinile în insecuritatea serviciilor online, mai exact în frică de a nu fraudați. De aici rezulta și alegerea populației pentru modalitatea de plată în momentul livrării și nu prin cardul bancar. Odată cu dezvoltarea comerțului electronic s-au înregistrat tot mai multe fraude privind plățile online. Prin urmare, sunt necesare investiții în ȋmbunătățirea sistemului de securitatea și metode eficiente de gestionare a portofoliului de comenzi. În același timp, firmele de comerț electronic sunt nevoite să depună un efort în plus pentru câștigarea încrederii consumatorilor și pentru atragerea de noi clienți.

O altă ipoteză confirmată în urma desfășurări cercetării a fost slabă informarea a consumatorilor cu privire la drepturile pe care le au în mediul online. Sunt de părere că slabă informare a consumatorilor dăunează atât acestora întrucât necunoașterea drepturilor poate duce la încălcarea acestora, dar și antreprenorilor din mediul online, deoarece slaba informare poate duce și la reținerea oamenilor de a achiziona online. Consider că este necesară sesizarea autorităților competente și eleborarea de către aceștia a unui plan clar privitor la protecția consumatorului în mediul online. De asemenea este necesară informarea adecvată a tuturor consumatorilor cu privire la drepturile pe care le dețin în mediul online.

Apariția comerțului online în viața noastră pare a fi o urmare firească a progresului tehnologic, dar nu în utlimul timp era vitezei în care ne aflăm duce la reorganizarea tuturor activităților astfel încât să nu mai necesite atât de mult timp din partea noastră. Astfel și comerțul care este o activitatea de bază, ce își are originea în cele mai vechi timpuri, a fost total revoluționata prin apariția comerțului electronic. Consider benefică apariția comerțului electronic și de asemenea, sunt de părere că dezvoltarea lui va atinge cote de neimaginat, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure ținând cont de tumultul vieții noastre cotidiene și de faptul că timpul pare să fie comoara cea mai valoroasă.

Faptul că Internetul este nelimitat în oportunitățile pe care ni le oferă ne ajută să înțelegem de ce comerțul electronic a luat o amploarea tot mai mare în ultimii ani. Faptul că pot cumpăra tot ce își doresc printr-un simplu click fara a mai fi nevoiți să se deplaseze pȃnă la un punct comercial pare să îi atragă tot mai mult pe oameni.