Cum pot tinerii din FSPAC să își protejeze datele [604724]

1
Cum pot tinerii din FSPAC să își protejeze datele
personale pe social media?

Băncescu Sara
Condorache Narcisa Simona
Alexandruț Irina -Mihaela
Alin Ana

Universitatea Babeș Bolyai, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale
Comunicării, departamentul Publicitate, linia română, anul 1

2
Abstract
Scopul acestui studiu este a afla principalii factori prin care tinerii din Facultatea de Stiinte
Politice, Administrative si ale Comunicarii, din Cluj Napoca prefera sa isi protejeze sau nu datele
cu caracter personal pe social -media. Subiectii ac estui studiu au fost in principiu student: [anonimizat], formand un esantion nereprezantativ. Ca metoda de cercetare a
fost folosita ancheta si interviul. Astfel am obtinut date de ordin calitativ, cat si cantitativ.
Subiectul tin ta este de a atinge mai multe puncte de referinta precum : ce se intampla cand sunt
utilizate datele fara acordul personal, sanctiunile ce pot aparea in acest sens si masurile de
precautie in privinta conditiilor de utilizare a unui site.

Introduce re
Prin realizarea acestui studiu dorim sa aflam cat de informati sunt student: [anonimizat],
referitor la datele cu caracter personal pe social -media. În ziua de azi tot mai mulți tineri evită să
citească termenii și condițiile afișate de un anumit site, acest lucru punîndu -i într -un oarecare
pericol. Ipoteza de la care pornim ar fi riscurile la care studenții FSPAC pot fi expuși dacă
aceștia nu sunt informați cu privire la oferirea datelor personale, fiind imperios nesesară
conștentizarea i mportanței pe care aceștia o dețin. În acest sens, există măsuri de precauție sau în
consecința acestui fapt.
Conform ec.europa.eu “Datele cu caracter personal sunt orice infor mații care se referă la
o persoană fizică identificată sau identificabilă, Info rmațiile diferite care, adunate, pot duce la
identificarea unei anumite persoane constituie și ele date cu caracter personal ”.
Atunci c înd vorbim despre protejarea datel or cu caracter personal ne gîndim la găsirea
unor soluții de securitate cît mai eficiente. În altă ordine de idei, în unele cazuri se impune o
abordare specială a acestui aspect.
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu caracter Personal ne
atrage atenția “întrucît informațiile postate de un site de rețele social e devinîn principiu
accesibile publicului larg, trebuie să fim atenți la informațiile pe care le dezvăluim despre noi

3
1înșine, care prin faptul că pot deveni cunoscute unui risc la adresa vieții private a persoanei
respective sau chiar la adresa siguranței fizice proprii ”1.
Pentru a îmbu nătății activitatea pe social -media se recomandă : “evitarea postării unor
informații personale ca adresa și numărul de telefon. Evitarea folosirii unor parole care pot fi
identificate ușor, chiar și de cei apropiați. Utiliz rea unei adrese de email specială, diferită de cea
strict personală sau profesională ”2.
Un grup format din patru studenți ai Facultății de Științe Politice, Administrative și ale
Comunicării din Cluj au realizat un studiu pe un eșantion de 50 de persoane cu vîrsta cuprinsă
între 18 -23 de ani. Obiectivele acestui studiu au fost : “Dacă datele expuse pe social -media sunt
periculoase, atunci studenții FSPAC se expun unui risc” 3. Prima metoda de cercetare a fost
ancheta in care a fost folosit ca instrument ches tionarul format din 16 intrebari , la care au
raspuns 50 de persoa ne. A doua metoda de cercetare folosita este interviul, iar instrumentul
folosit a fost interviul de grup format din 10 intrebari.
Acest studiu a durat aproximativ doua saptamani si a fost dedicate studentilor de la
Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii, din Cluj -Napoca.
Ne așteptăm să descoperim cît de profund este interesul studenților față de protecția
datelor cu caracter personal pe soci al-media si cat de mult cunosc riscurile.

Revizuirea Literaturii
Datele personale reprezint ă anumite informații neîpărtășite despr e un individ/o persoană
prin care acesta/aceasta poate fi identificată, precum și conform Dicționarului Limbii Romîne
Moderne în care se regăsește informația că data reprezintă un “fapt stabilit (de știință), element
necesar care servește ca punct de pleca re în cercetarea unei chestiuni, la tragerea unei concluzii
sau la luarea unei hotărâri ”1, și unde termenul de “personal” este definit precum că “ apar ține
unei (anumite) persoane, privitor la o (anumită) persoană ; care este specific, caracteristic pentru

https://www.dataprotection.ro/?page=Protectia_datelor_personale_si_site -urile_de_relationare_sociala&lang=ro
ec.europe.eu

4
o persoană ; individual, propriu”2. Totodată, pornind de la întrebarea “Cum pot tinerii din
FSPAC s ă își protejeze datele personale pe social media? ”, înțelegem termenii englezi „social”
și “media ” ca reprezentând totalitatea resurselor/dispozitivelor/uneltelor de unde provine orice
tip de informație ce aparține unei societăți aflate în contextul unei platforme de socializare,
conform dicționarului englez “Essential Dictionary for Learners of English”3.2
În primul rând, trebuie să avem la cunoștință existența RGPD, (Regulamentul General
privind Protecția Datelor) care se refer ă la “protecția persoanelor fizice în ceea ce privește
prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date”6.Pe scurt, acest
regulament are în vedere protecția cetățenilor asupra modului în care datele lor personale sunt
prelucrate de catre organizații, agenții, firme, ș.a.m.d, pentru evitarea încălcării legislației și
comiterea unor grave infracțiuni. Cel mai i mportant aspect menționat în “Ghid Complet de
Confirmare: Regulamentul General Privind Protectia Datelor”, de De dr. Claudiu -Octavian Ulici
este c ă trebuie să fim responsabili cu datele personale și prelucrarea acestora. Acest principiu
presupune demonstra rea faptului că o organizație procesează informații personale conform
regulamentului RGPD6.
Pe baza studiului nostru, am descoperit că “… în cazul Monster, în timpul înregistrării este
dată o alegere (…) pentru a se utiliza contul Facebook propriu pentr u a intra în portal
(“Continuati cu Facebook”) (…) detaliile profilului sunt apoi partajate între Facebook și
Monster, generând problem potențiale de confidențialitate”4, conform c ărții Big Data , scrisă de
Nicolae Sfetcu .Din această descoperire rezultă ni velul pericolului la care suntem expuși atunci
când oferim date personale pe rețelele de socializare, întrucât Facebook poate deține adresa/ nr
de telefon/ numele unei persoane și să le expedieze mai departe fără acordul acesteia cu foarte
mare ușurință.
Totodată, în carte se menționează faptul că, prin utilizarea cardurilor bancare “ atunci
când o achiziție este făcută într -un magazin fizic, poziția geografică este înregistrată pentru
aprobarea fiecărei achiziții, pe lângă informațiile de bază referitoare la soldul contului bancar. ”5,

1Dicționarul Limbii Romîne Moderne, ed. Academiei Republicii Populare Romîne, 1958, pp 215
2Dicționarul Limbii Romîne Moderne, ed. Ac ademiei Republicii Populare Romîne, 1958, pp 607
3Essential Dictionary for Learners of English, ed.Macmillan Publishers Limited, 2003, pp449
4Big Data, Nicolae Sfetcu, ed. MultiMedia Publishing, 2019, pp26
5Big Data, Nicolae Sfetcu, ed. MultiMedia Publishi ng, 2019, pp30

5
rezult ând că prin predarea datelor personale pentru creearea unui card este generată o cantitate
semnificativă de informație exactă atât despre individ, cât și despre comportamentul gestionării
banilor al acestuia. Prin prelua rea unor date de acest tip putem cunoaște preferințele acestuia în
materie de orice natură : ce alimente consumă, ce magazin/brand preferă, interese proprii, poziție
geografică și multe altele.
Securitate cibernetică
Securitatea cibernetică, atât la nivel m ondial cât și la o scară mai mică, suferă noi provocări în
fiecare zi, atacuri cibernetice având loc din ce în ce mai des. “Apărarea cibernetică, politica de
securitate comună și combaterea criminalității organizate sunt câteva aspecte legate de cyber
security care îngrijorează Uniunea Europeană3.”
În 2018, Serviciul Român de Informații propune un scurt manual de securitate cibernetică,
intitulat Ghid de bune practici pentru securitate cibernetică, iar cele câteva pagini sunt structurate
cât mai user -frien dly, întrucât e important să fie cât mai accesibil unui număr larg de utilizatori.
Imaginile și schemele grafice contribuie la o mai bună înțelegere a importanței securității în
online.
„În fiecare zi, suntem expuși, atât acasă cât și la locul de muncă, la amenințări ce își au originea
în spațiul virtual. În majoritatea cazurilor nici măcar nu suntem conștienți de acest lucru, sau
dacă-l realizăm, nu reacționăm la aceste amenințări într -o manieră adecvată. În media apar zilnic
articole referitoare la incide nte de securitate și la impactul pe care acestea îl au asupra noastră, ca
indivizi sau organizații deopotrivă.4” Acesta este motivul pentru care, indiferent de vârstă,
ocupație sau interes în online, trebuie să înțelegem cât mai bine conceptul de cyber sec urity.
Virușii și viermii cibernetici pot fi cu ușurință atacați prin folosirea unui antivirus, astfel încât
nimeni nu ar putea ajunge la informațiile personale sau ale companiei.
Totuși, cea mai importantă parte a securității digitale o constituie preveni rea, prudența, fapt chiar
mai ușor de realizat decât pare. Pentru a fi în siguranță pe Internet, fiecare dintre noi ar trebui să
respecte câteva reguli simple, cum ar fi „verificare secțiunii de contact a site -urilor web (adresă,

1https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/cybersecurity/
2https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/ghid_de_securitate_cibernetica.pdf , p. 5

6
număr de telefon, e -mail), verificarea destinației reală a link -urilor prin trecerea cursorului
mouse -lui peste acesta și vizualizarea adresei reale în partea stângă -jos a browser -ului, prin
atenție la ce plugin -uri instalezi, de multe ori acestea vin însoțite de software malițios; prin
evitarea link -urilor din cadrul ferestrelor de tip pop -up;prin verificarea existenței „https://” în
partea de început a adresei web, înainte de a introduce informații personale5.” Totodată, ar trebui
să dezinstalezi ceea ce nu mai folosești, să îți p rotejezi conexiunea la Internet, să folosești un
program Firewall.
De asemenea, pentru o securitate sporită pe Internet, ar trebui să faci cumpărături „doar pe site –
uri web recunoscute și securizate și să eviți transmiterea de informații sensibile prin e -mail, să nu
răspunzi la spam.6” Parola este un instrument de autentificare folosit pentru a dobândi acces la un
echipament și la datel e sale. Pentru protecția datelor tale, alege „parole dificil de identificat de
atacator cu ajutorul instrumentelor automatizate („brute force”) sau de ghicit de către acesta. În
măsura în care acest lucru este posibil, alege parole compuse din minim 12 car actere de tip
diferit (majuscule, minuscule, cifre, caractere speciale de ex. #, &, %, $, @) fără legătură cu tine
(nume, data nașterii etc.) sau cu instituția / compania în care îți desfășori activitatea, și care să nu
existe în dicționar.7”
Pentru a te a sigura că lucrezi în siguranță pe Internet, folosește înțelept și smartphone -ul, pe care
cu siguranță ai date relevante despre tine și activitatea ta. Nu instala decât „aplicații necesare,
folosește o parolă pentru a securiza accesul la telefon, securizeaz ă accesul la Internet și nu activa
funcțiile care nu sunt neapărat relevante (locație)8.”
Cu toții utilizăm platformele sociale, în special Facebook, un mediu preferat de infractori pentru
a culege date despre țintele lor. Dacă adulții sunt, în general, ma i prudenți în activitatea online,
copiii nu conștientizează anumite necesități de autoprotecție. Se recomandă evitarea publicării
informațiilor personale, precum ziua de naștere sau adresa, nu dezvălui niciodată perioada în care
lipsești de acasă și instal ează o soluție antivirus cu control parental, filtru de conținut și filtru

3 https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/ghid_de_securitate_cibernetica.pdf , p. 9
4 https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/ghid_de_securita te_cibernetica.pdf , p. 11 -12
5 https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/ghid_de_securitate_cibernetica.pdf , p. 17
6 https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/ghid_de_securitate_cibernetica.pdf , p. 25
7 https://www.sri.ro/assets /files/publicatii/ghid_de_securitate_cibernetica.pdf , p. 27

7
pentru rețelele sociale. Nu în ultimul rând, informează -te despre cyber -bullying și vorbește cu
copilul tău!
Astfel, utilizatorul reprezintă „primul zid de apărare împotriva ameninț ărilor din spatele
monitorului, primul și uneori ultimul senzor în identificarea pericolelor și, în funcție de caz,
semnalarea acestora responsabilului IT al instituției. Utilizatorul este, totodată, cel care poate
preveni crearea unor prejudicii substanți ale atât pentru sine, cât și pentru instituția în care
activează9.”
Conform heinonline.org în anul 2016, mai exact pe 18 noiembrie a fost organizată prima
ediție a conferinței “Probleme dificile de dreptul internetului”1, de către Societatea de Științe
Juridice.
Aceasta conferinta a fost organizata cu scopul de a prevenii infractiunile pe internet,
pentru a clarifica anumiti termenii si pentru gasirea unor solutii cat mai plauzibile “intr-un
mileniu al tehnologiei si al globalizarii aflat in continua schimbare si permanenta evolutie”2.
In ziua de azi este cunoscut faptul ca mediul online a devenit un spatiu destul de periculos
in ceea ce priveste expunerea datelor cu caracter personal, astfel incat pe social media au lo c tot
mai multe cazuri de hartuire si vulnerabilitate. “Tocmai de aceea, publicul larg, printer care pot fi
gasite usor potentialele victime, trebuie sa fie informat cu privire la capcanele in care pot
cadea”3.
Un alt studiu realizat pe baza unor “aspect actuale ale monitorizarii angajatilor la locul de
munca” ne confirma faptul ca utilizarea internetului este mai putin luata in seama si nu multi tin
cont daca folosesc mediul online in scop personal sau profesional. Conform acestui studiu “rata
penetrarii Internetului in Romania este de aproximativ 17%, un sfert dintre acestia acceseaza
internetul la locul de munca”.

9 https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/ghid_de_securitate_cibernetica.pdf , p. 27
1https://heinonline.org/HOL/LandingPage?handle=hein.journals/ririinesana2016&div=126&id=&page=
REVISTA DE DREPT AL AFACERILOR NR.11 /2016
2https://heinonline.org/HOL/LandingPage?handle=hein.journals/rpanderom2004&div=92&id=&page=
BOGDAN MANOLEA, 2004 PANDECT ELE ROMANE 240(2004)
3ALINA V. POPESCU – DATELE CU CARACTER PERSONAL SI RESPECTAREA DREPTULUI LA VIATA PRIVATA ,IN CONTEXTUL
GARANTARII DREPTULUI LA INFORMATIE SI A LIBERTATII DE EXPRIMARE

8
Cu alte cuvinte “legislația în vigoare, în materia protecției datelor cu caracter personal,
garantează și protejează drepturile și libertăți le fundamentale ale persoanelor fizice, cu referire la
dreptul la viața intimă, familială și privată, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal ”.
In alta ordine de idei, fiecare dintre noi alegem modul si cat de tare ne expunem datele cu
caracter personal pe internet, chiar daca in unele cazuri suntem constienti de riscul imens la care
ne supunem.
În momentul în care sunt foarte multe informații cu privire la un grup de indivizi
intervine Big Data. Manipularea în masă a omenirii ce se realiz ează colectând datele personale
ale indivizilor, într -un număr imens, inimaginabil.
„Termenul de Big Data se referă la extragerea, manipularea și analiza unor seturi de date
care sunt prea mari pentru a fi tratate în mod obișnuit10.” conform cărții “Big Da ta”, scris ă de
Nicolae Sfetcu.
Fiecare individ în parte are dreptul la protecția datelor personale iar datele personale
trebuie să fie prelucrate in mod legal și corect.
Datele personale pot fi colectate de anumite companii astfel încât să ne apară ad -uri
referitoare la anumite produse de care am fost interesati la un moment dat (ex: s ă presupunem că
am căutat un anumit produs pe google, următoarea dată când vom intra pe un site de socializare,
vom primi, cel mai probabil, reclame sau oferte legate de acel produs ).
Acceptarea termenilor și condițiilor de utilizare ale unui site sunt un element foarte
important privind protecția datelor.

Metodologie de cercetare
Studiul a fost realizat de B ăncescu Sara, Condorache Narcisa Simona, Alexandruț Irina –
Mihaela și Ana Alin, studenți ai Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
din Cluj -Napoca, de la departamentul de publicitate, linia română, anul l. Cercetarea a avut ca
scop principal aflarea modalității prin care studenții din FSPAC își protejează datele personale pe

10 Nicolae Sfetcu, Big Data, MultiMedia Publishing 2019 p. 3

9
media de socializare și studierea nivelului de conștientizare al studenților cu referire la acest
aspect.
Această lucrare pornește de la următoarea întrebare de cercetare : “Cum pot tinerii din
FSPAC să își protejeze datele personale pe social media?”. Este o întrebare cu caracter precis,
axându -se doar pe studenții unei singure facultăți, rezultând că subiectul nostru a avut ca ”public
țintă” persoane cu stud ii superioare, cu v ârste incepând de la 18 ani. De asemenea întrebarea este
în strânsă legătură cu ipoteza: “Dacă datele expuse pe social media sunt periculoase, atunci
studenții FSPAC se expun unui risc.”
Astfel, obținerea rezultatelor a fost realizată prin intermediul cercetării științifice, întrucât
această scriere se bazează pe date și metode științifice de cercetare. Prin metode de cercetare
înțetelegem totalitatea modaliăților științifice prin care putem verifica anumite ipoteze legate de
orice sub iect prin intermediul sociologic. Orice metodă de cercetare are la bază un instrument de
cercetare, adică o metod ă practică de aplicare a metodelor de cercetare cu ajutorul unor
“unelte”.1 Echipa noastră a utilizat două metode de cercetare pentru acest s tudiu: ancheta
sociologică indirectă și interviul de grup. Prima metodă a fost ancheta sociologică indirectă, fiind
o metodă de cercetare cantitativă2, unde cercetătorul și subiectul chestionat nu sunt în contact
direct. Aplicarea concretă a anchetei a fos t realizată cu ajutorul chestionarului, intrstument de
cercetare al anchetei ce conține indicatori sub formă de întrebări, unde răspunsurile sunt scurte.
Metoda de procedură a fost aplicarea unui chestionar pe grupul oficial de Facebook al FSPAC,
pentr u a ajunge mai ușor la “publicul țintă”, unde subiecții au primit instrucțiuni clare pentru
felul in care aceștia trebuie să îl completeze (li s -a cerut să raspundă cu sinceritate și să citească
atent întrebările adresate, li s -a comunicat durata aproximat ivă completării chestionarului).
Astfel, prin adoptarea acestui instrument de cercetare, am avut parte de o serie de avantaje11
precum: costul redus în raport cu ancheta orală, absența erorilor cauzate de operator în legatură
cu înregistrarea răspunsurilor, timpul mai mare de gândire pentru subiect, cuprinderea unui
număr mai mare al populației investigate. Chestionarul conține un număr de 16 întrebări cu
referire la riscurile la care studenții pot fi expuși prin oferirea datelor personale, cât de informaț i
sunt cu privire la GDPR , ș.a.m.d.

1 Inițiere în cercetarea sociologică, Septimiu Chelcea, Editura Comunicare.ro, 2004, pp 32, alineat 2
2ANCHETA SOCIOLOGICĂ ȘI SONDAJUL DE OPINIE, Traian Rotariu, Petru Iluț, Editura Polirom, 2001, pp 51, punctul 10

10
A doua metodă aplicată a fost interviul de grup, metodă științifică de cercetare
calitativă3 ce reprezintă un dialog direcționat cu subiecți care dețin aceeași caracteristică (în
cazul nostru toți sunt studenți) în care nu există intervenții în discursul cu intervievații, iar
intervievatorul nu se contrazice cu opiniile acestora. Ca intrument al interviului s -a folosit ghidul
de interviu structurat, aplicat de fiecare om al echipei la câte 4 -5 studenți ai FSPAC, deci au avut
loc 4 interviuri de grup, rezultând în total cu aproximație 20 de studenți intervievați. Interviul
conține 10 întrebări, car e au vizat părerea acestora în legătură cu nivelul importanței protejării
datelor personale, scepticismul față de social -media, experiențe personale din mediul on -line, etc.
Studenții au primit intrucțiuni clare înainte de desfășurarea interviului, prin a plicarea unor reguli
de organizare: se ridică o mână sus când dorim să raspundem, așteptăm să termine persoana de
vorbit, apoi putem interveni, toată lumea are dreptul la o opinie, fie ca este diferită sau nu fată de
opinia celuilalt. Prin adoptarea acest ui instrument de cercetare au rezultat o serie de avantaje
precum: prezența dinamicii răspunsurilor, reducerea timpului consumat pentru intervievare și un
dialog mai bogat. Răspunsurile au fost preluate grupal, iar accentul afost pus pe interacțiunea
între participanți. Eticile de intervievare grupală cât și de aplicare anchetei sociologice indirecte
au fost riguros respectate, întrucât niciun subiect nu a fost vătămat sau traumatizat.12
Subiecți și participanți
Eșantionul a fost de 50 de studenți, în proporție de 84,4% persoane de sex feminin și
15,6% persoane de sex masculin. Răspunsurile au provenit de la majoritatea specialităților pe
care le are facultatea, 53,3% de la Comunicare, Relații Publice și Publicitate, 22,2% de la
Jurnalism și Media Digit ală, 17,8% de la Administrație și Management Public și 6,7% de la
Sănătate Publică, respondenții având vârste cuprinse între 18 și 28 de ani.
Rezultate
Prima metodă ce cercetare pe care am abordat -o pentru a vedea „Cum pot studenții din
FSPAC să își protejeze datele personale pe internet”, a fost chestionarul. Acesta a fost structurat
în două părți, una pentru a vedea daca subiecții au informații referitoare la securita tea pe internet,
iar a doua parte a fost pentru a vedea dacă aceștia aplică metode de prevenție.

3ANCHETA SOCIOLOGICĂ ȘI SONDAJUL DE OPINIE, Tr aian Rotariu, Petru Iluț, Editura Polirom, 2001, pp 51, punctul 10

11

Prima întrebare a fost „Pe o scală de la 1 la 6 (unde 1 este deloc familiarizat și 6 este
foarte familiarizat), cât de familiarizat ești prevederile generale din Regulamentul General pentru
Protecția Datelor” sau GDPR, răspunsurile au fost diverse, dar 26,7 au afirmat ca sunt destul de
familiarizați cu prevederile. Considerăm că publicitatea de care a avut parte în anul 2019 a ajutat
la propagarea informației. Totodată și popup -urile cu care s -au întâlnit respondenții pe site -uri i-
au făcut să conștientizeze ce este cu adevărat GDPR -ul.
„Ce permisiuni ai acordat aplicațiilor de tip messenger instalate pe telefonul tău?” a fost a
doua întrebare din chestionar, a vând ca variante de răspuns locație, contacte, cameră, microfon,
poze, mișcare și fitness, arătând că 93,3% dintre respondenți au acordat permisiunea de utilizare
a camerei, 88,9% au acordat permisiunea de vizualizare a fotografiilor, iar pe locul al treil ea în
ceea ce privește permisiunile se află microfonul, 75,6% dintre respondenți acordând această
permisiune. Utilizatorii de aplicații tip messenger acordă aceste permisiuni întrucât fac
conversațiile mai interactive, dar nu s -au gândit că așa și -au pierd ut intimitatea de tot. Accesul la
fotografii ajută companiile precum Facebook să analizeze fizionomia, de aici si momentul când
ești întrebat dacă vrei să etichetezi o persoană in fotografia postata pe platforma de social media.
Referitor la accesul la mic rofon, au fost cazuri concrete când două persoane au vorbit despre un
anumit subiect, având fiecare telefonul în buzunar și apoi au primit reclame referitoare la acel
subiect.
A treia întrebare, „Atunci când folosești Instagram, adaugi locația pozei/story -ului?”,
respondenții au bifat în proporție de 57,8% că adaugă locația în poze. Un lucru ingrijorător,
deoarece aceștia nu se gândesc la intimitatea lor.
La întrebarea „Dai tag prietenilor în postările de pe Instagram/Facebook/Snapchat?”, 80%
dintre respond enți au răspuns afirmativ, cultura tag -urilor pe rețelele de socializare suferind o
expansiune din cauza dorinței tinerilor de a obține mai multe aprecieri, fotografia ajungând, prin
tag-uri, la prietenii prietenilor și așa mai departe. Cei 20% care au răs puns negativ sunt conștienți
de ce implică etichetarea prietenilor în fotografii, așa că aleg să nu o facă.
La întrebarea „Câtă încredere ai în modalitățile de stocare a datelor tale personale
furnizate către rețelele de social media?” (cu variante de răsp uns de la 1 la 6), 35,6% dintre cei

12
care au răspuns consideră că modalitățile de stocare a datelor personale de către social media
sunt de încredere, doar 4,4% neavând încredere. Considerăm că cei care au bifat opțiuni mai
apropiate de 1 sunt la curent cu problemele și scandalurile prin care cel puțin Facebook a trecut
anul acesta privind procesarea datelor personale și dându -le mai departe.
A doua parte a chestionarului a început cu întrebarea „Cât de des îți faci carduri de
fidelitate la diferiți comerci anți?”, iar 53,3% dintre respondenți au recunoscut că își fac carduri
de fidelitate doar la unii comercianți. 36% dintre respondenți nu își fac carduri de fidelitate
niciodată, aceștia fiind cel mai probabil în cunoștință de cauză în ceea ce privește proce sarea
datelor personale de către comercianții la care îți poți face aceste carduri; oferind informații
precum adresă, număr de telefon, preferințe personale, ești automat targetat de către companie.
La întrebarea „Bifează răspunsurile ce caracterizează cel mai bine fiecare entitate”,
respondenții au avut de comparat intimitatea, legalitatea, ușurința în utilizare, siguranța și
versatilitatea pe Facebook, Instagram, Google și Snapchat. Respondeții simt cea mai mare lipsă
de intimitate pe Facebook (3), iar ce a mai mare intimitate o resimt pe Snapchat (13). Legalitatea
lui Google este cea mai mare (14), iar Snapchat este, cred respondenții, cel mai puțin legal (5).
Google este considerat și cel mai sigur și versatil, iar Facebook și Instagram cele mai ușor de
utilizat.
„Folosești extensii pentru a -ți spori intimitatea pe site -uri? (inclusiv Adblock)” a fost
următoarea întrebare, la care 63% dintre respondenți au răspuns afirmativ, fiind deci conștienți
de inutilitatea și pericolul reclamelor.
Următoarea întreb are a fost „Cât de des îți cureți istoricul și fișierele cookies din
browser” unde 28,9% din respondenți au afirmat că își curăță istoricul o dată pe lună și 20% au
răspuns că nu fac acest lucru niciodată.
Conform întrebării „ Ai modificat preferințele pen tru personalizarea anunțurilor în setările
contului tău Google?”, mare parte din respondenți, 64,4% nu au făcut -o. Același procent a
răspuns la fel și la întrebarea care viza Facebook -ul.
În urma aplicării chestionarului, am strâns un număr de 50 de răspu nsuri, dar în urma
verificării, 1 răspuns, pe care l -am exclus.

13
A doua metodă de cercetare pe care am folosit -o a fost interviul de grup. Am selectat 10
respondenți din facultate și le -am adresat următoarele întrebări. Prima a fost „Credeți că în afară
de reduceri, putem avea alte beneficii?” majoritatea au răspuns că se așteaptă să primească
produse gratuite, alții au răspuns că așa află ce produse vor intra in noua ofertă. Alții au spus ca
nu au carduri de fidelitate. Următoarea întrebare a fost „Ați fost vreodată victima colectării
datelor personale, fără acordul dumneavoastră, pe internet?”, în mare parte respondenții nu au
pățit ei personal acest fapt, dar au avut exemple de persoane apropiate cărora li s -a întâmplat
acest fapt. Unii au spus că au fost furate conturile de pe platformele de gaming și de social media
precum Facebook si Yahooo Messenger, unii au spus chiar ca au fost sustrași bani din contul
bancar.
A treia întrebare a fost „ În urma chestionarului aplicat de echipa noastră reiese
majoritat ea oamenilor nu citesc termenii și condițiile de utilizare ale unui site. De ce considerați
că nu sunt citite înainte de a fi acceptate?”, răspunsul general valabil a fost faptul că e foarte mult
de citit și sunt mulți termeni pe care nu îi înțelegi, iar d acă nu îi accepți nu poți accesa respectivul
site. La întrebarea „Care credeți că sunt riscurile necitirii acestora?” majoritatea au fost de acord
că pot exista riscuri ascunse, unde accepți ceva, dar totodată să se întâmple contrarul. De altfel, o
mare pa rte dintre respondenți au afirmat că au încredere în site -urile pe care le accesează și nu
consideră ca pot păți ceva, argumentând faptul că în cazul în care site -ul ar fi nesigur, ar fi
avertizați de către browser -ul pe care îl folosesc.
A cincea întreba re a fost „Credeți că reclamele personalizate vă vor ajuta în viitoarele
cumpărături pe care le veți face?”, răspunsurile au fost echilibrate, unii afirmând că da, sunt
conștienți că le vor fi folositoare acele reclame, munca lor fiind ușurată și așa desco peră
magazine noi de care nu au auzit până atunci. Pe de altă parte, ceilalți respondenți au afirmat că
nu cred în reclamele personalizate. Următoarea întrebare face referire la cele două mari sisteme
de operare ale telefoanelor, Android care este deținut de Google și iOS care este deținut de
Apple: „De ce credeți că persoanele care folosesc telefoane cu Android sunt mai ușor de
monitorizat?”, s -a observat că în mare parte persoanele implicate în acest interviu de grup erau
familiarizate cu acest domeniu și au afirmat că acest sistem de operare este folosit de mai multe
companii precum Samsung, Huawei, Google Pixel, LG, Xiaomi, tocmai acest motiv îi conferă o
instabilitate cibernetică, spre deosebire de iOS care este produs doar de Apple. Unii au susținut
că spectrul de viruși malware devine din ce în ce mai mare și informațiile utilizatorilor pot fi mai
ușor de monitorizat.
Cea de -a șaptea întrebare a fost „Crezi că în viitor vei fi afectat de datele personale oferite
marilor companii din mediul on -line pen tru serviciile lor?”, unde majoritatea au afirmat faptul că
nu cred că vor fi afectați de acest lucru, unii insinuând si faptul că sunt prea mulți oameni care
folosesc diverse platforme și fizic nu sunt oameni care să citească mesaje sau să asculte
convorb irile telefonice. Au mai afirmat și faptul că în ultima perioadă s -a pus accentul mai mult
pe protejarea datelor personale prin GDPR și nu cred că vor fi afectați. Totuși, au fost și sceptici
care au afirmat ca pe termen lung for fi afectați, fără a da exe mple.

14
Următoarea întrebare a fost „Cât de sceptic/ă sunteți cu privire la utilizarea datelor tale
personale in mediul on -line?”, toate persoanele prezente la interviu au afirmat că au dubii
referitoare la ce se întâmplă informațiile pe care le -au dat până acum, unii afirmând chiar că nu
doresc să divulge Codul Numeric Personal sau Seria de Buletin. A noua întrebare a fost „Ce
părere aveți de expunerea datelor personale in mediul online?”, aici, nimeni nu a fost de acord cu
acest fapt. Toți au afirmat că dat ele personale ar trebui să rămână personale, dar în mare parte se
poate afla orice. Majoritatea au afirmat că acesta este riscul pe care trebuie să ni -l asumăm. În
final, întrebarea cu numărul 10, „Cat de importante considerați că sunt datele personale?”, toți au
afirmat că sunt foarte importante, deoarece ele constituie identitatea fiecăruia în parte și trebuie
să fie o grijă constantă unde se afișează.

Discuții și concluzii
Am început acest studiu plecând de la întrebarea „Cum pot studenții din FSPAC să își protejeze
datele personale pe internet?”, având în vedere evoluția tehnologiei și a societății în care trăim.
Primul pas a fost să aplicăm un chestionar compus din 16 întrebări pentru a vedea dacă sunt
familiarizați cu termeni precum date pers onale, GDPR, tag, Facebook, Instagram, extensii in
browser. În urma rezultatelor am aflat că studenții cunosc acești termeni și au cunoștințe
referitoare la riscul la care se supun pe internet. Al doilea pas a fost să realizăm un interviu de
grup, format d in 10 persoane pentru a observa cum își privesc ei datele personale. Am aflat că
există o suspiciune în rândul participanților referitor la unde se stochează și ce se va întâmpla cu
ele în viitor. Următorul pas a fost să documentăm literatura de specialita te. Am început cu „Ghid
de bune practici pentru securitate cibernetică”, scris de către Serviciul Român de Informații,
unde am aflat cum trebuie să ne securizăm router -ul de internet, ce parole să nu folosim pe
diverse site -uri și câteva informații despre viruși. Următoarea carte a fost „Big Data”, scrisă de
Nicolae Sfetcu unde am aflat că Facebook te localizează în mod frecvent, la fel si cardurile
bancare prin plățile efectuate sau retragerile de numerar.
Concluzionând această cercetare, putem afirma că s unt multe moduri de a fi jefuit pe internet, fie
prin social media, fie prin site -uri fantoma, dar nu in ultimul rând, prin plăți efectuate pe site -uri
care nu sunt de incredere

15
Bibliografia
1. ANCHETA SOCIOLOGICĂ ȘI SONDAJUL DE OPINIE, Traian Rotariu, Petru Iluț,
Editura Polirom, 2001, pp 51, punctul 10
2. Inițiere în cercetarea sociologică, Septimiu Chelcea, Editura Comunicare.ro, 2004, pp
32, alineat 2
3. ANCHETA SOCIOLOGICĂ ȘI SONDAJUL DE OPINIE, Traian Rotariu, Petru Iluț,
Editura Polirom, 2001, pp 51, punctul 10
4. "ghid de bune practici pentru securitate cibernetica" Serviciul R oman de informa ții, 2018
5. Nicolae Sfetcu, Big Data, MultiMedia Publishing 2019 p. 3
6. https://www.sri.ro/assets/files/publicatii/ghid_de_securitate_cibernetica.pdf, p. 27
7. https://heinonline.org/HOL/LandingPage?handle=hein.journals/ririinesana2016&div=126
&id=&page=
8. REVISTA DE DREPT AL AFACERILOR NR .11/2016
9. https://heinonline.org/HOL/LandingPage?handle=hein.journals/rpanderom2004&div=92
&id=&page=
10. BOGDAN MANOLEA, 2004 PANDECTELE ROMANE 240(2004)
11. ALINA V. POPESCU – DATELE CU CARACTER PERSONAL SI RESPECTAREA
DREPTULUI LA VIATA PRIVATA ,IN CONTEXTUL GAR ANTARII DREPTULUI
LA INFORMATIE SI A LIBERTATII DE EXPRIMARE
12. https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.sri.ro%2Fassets%2Ffiles%2Fpu
blicatii%2Fghid_de_securi tate_cibernetica.pdf%3Ffbclid%3DIwAR3ylQR5ws –
LZ7OgIkwmErv1Baqma -HpVRi8GJiEG –
Lj7SH60CuuXUePKq4&h=AT313_GLVHUJrW5ajk9 –
0Y3r4yELcwkBPRT_ZmWh1S0QaY4MTZxk39c5xNwN3HzSPTS8dcKDNSRQ53saoH
lU-i9LtrqaFLllFku8hhmDbgkYASh2ceOhxJtzTl8KV1v8oVqIYQ

13. https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.sri.ro%2Fassets%2Ffiles%2Fpu
blicatii%2Fghid_de_securitate_cibernetica.pdf%3Ffbclid%3DIwAR3tYWKYcPNF4gme
tj1u4JjjLg_1ZHofjo4NcP7lRTCWebRfCFA –
BAKWKxY&h=AT313_GLVHUJrW5ajk9 –
0Y3r4yELcwkBPRT_ZmWh1S0QaY4MTZxk39c5xNwN3HzSPTS8dcKDNSRQ53saoH
lU-i9LtrqaFLllFku8hhmDbgkYASh2ceOhxJtzTl8KV1v8oVqIYQ
14. https://l.faceboo k.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fwww.sri.ro%2Fassets%2Ffiles%2Fpu
blicatii%2Fghid_de_securitate_cibernetica.pdf%3Ffbclid%3DIwAR0 –
iHX_aKMnQtRD6rYqjryiByvGVI43tsxMbObYYxsMofxQU6l1EBooEog&h=AT313_G
LVHUJrW5ajk9 –
0Y3r4yELcwkBPRT_ZmWh1S0QaY4MTZxk39c5xNwN3HzSPTS8dcKDNSR Q53saoH
lU-i9LtrqaFLllFku8hhmDbgkYASh2ceOhxJtzTl8KV1v8oVqIYQ

16

15. 1Dicționarul Limbii Romîne Moderne, ed. Academiei Republicii Populare Romîne, 1958,
pp 215
16. 2Dicționarul Limbii Romîne Moderne, ed. Academiei Republicii Populare Romîne, 1958,
pp 607
17. 3Essential Di ctionary for Learners of English, ed.Macmillan Publishers Limited, 2003,
pp449
18. 4Big Data, Nicolae Sfetcu, ed. MultiMedia Publishing, 2019, pp26
19. 5Big Data, Nicolae Sfetcu, ed. MultiMedia Publishing, 2019, pp30

17

ANEXE
Întrebări interviu de grup:

1. Credeți că în afară de reduceri, putem avea alte beneficii?
2. Ați fost vreodată victima colectării datelor personale, fără acordul dumneavoastră, pe internet?
3. În urma chestionarului aplicat de echipa noastră reiese că majoritatea oamenilor nu citesc
termenii și condițiile de utilizare ale unui site. De ce considerați că nu sunt citite înainte de a fi
acceptate?
4.Care credeți că sunt riscurile necitirii acestora ?
5. Credeți că reclamele personalizate vă vor ajuta în viitoarele cumpărături pe care le veți face ?
6. De ce credeți că persoanele care folosesc telefoane cu Android sunt mai ușor de monitorizat?
7. Crezi că în viitor vei fi afectat de datele personale oferite marilor companii din mediul on -line
pentru serviciile lor?
8.Cât de sceptic sunteți cu privire la utilizarea datelor dumneavoastră personale în mediul on –
line?
9.Ce părere aveți de expunerea da telor personale în mediul online?
10.Cât de importante considerați că sunt datele personale?

Întrebări chestionar
Pe o scală de la 1 la 6, cât de familiarizat ești cu prevederile generale din GDPR (Regulamentul
General pentru Protecția Datelor)?
Ce permisiuni ai acordat aplicațiilor de tip messenger instalate pe telefonul tău?
Atunci când folosești Instagram, adaugi locația pozei/story -ului ?
Dai tag prietenilor în postările de pe Instagram/Facebook/Snapchat?
Câtă încredere ai în modalitățile de stoc are a datelor tale personale furnizate către rețelele de
social media?

18
Cât de des îți faci carduri de fidelitate la diferiți comercianți?
Câtă încredere ai în faptul că regiile de site -uri (ProTV, Antena 1, Ringier etc.) nu folosesc
opțiuni de tracking dac ă nu ți -ai dat acordul explicit?
Bifează răspunsurile ce caracterizează cel mai bine fiecare entitate.
Folosești extensii pentru a -ți spori intimitatea pe site -uri? (inclusiv Adblock).
Cât de des îți cureți istoricul și fișierele cookies din browser?
Ai mo dificat preferințele pentru personalizarea anunțurilor în setările contului tău Google?
Dar pe Facebook?
Cât de des ai modificat setările de tracking în ultima lună pe
http://www.youronlinechoices.com/ro/optiunile -mele ?
Genul tău.
Vârsta (în ani împliniți )
Specializare.

19

20

21

22

23