Cum Ne Ajuta Cartile Să Privim Lumea

Este minunat să citești, fiindcă te simți cu-adevărat liber, trăiești cu pasiune fiecare clipă, ai curajul să-ți învingi teama și să poți spune că exiști. Doar lectura îți poate da această putere magică, așadar dacă vrei să simți că exiști, acceptă cartea în viața ta, deoarece este un dar pe care nu-l poți refuza.

Copil fiind, auzeam mereu glasul mamei dragi care-mi spunea ca trebuie sa citesc pentru a-mi imbogati vocabularul. Tot ea mi-a cumparat cartea “Amintiri din copilarie”de Ion Creanga. Pe prima fila era portretul autorului, iar in continuare erau povesti care, te rugau parca sa le citesti. Am inceput sa citesc si nici nu mi-am dat seama ce repede a trecut timpul. Din aceea zi am descoperit o lume fantastica a cartilor. Era o lume in care puteai intra si te puteai transforma in orice personaj doreai. In povesti ca si in amintiri traiesti aceeasi lume taraneasca harnica si curata sufleteste miscata de instincte simple, uneori sireata, plina de umor. Asa am inceput sa aflu ca lumea cartilor este o lume frumoasa in care poti sa evadezi ori de cate ori vrei.
Cand eram trista citeam o carte, devenind astfel personajul principal si dintr-o data ma simteam mult mai bine.
Am patruns rapid in ”Lumea Cartilor”, iar cartea a devenit cel mai bun prieten al meu, căci ea „nu te jignește, nici nu te urăște, nici nu te vorbește de rău, în orice condiție și în orice loc te învață“. Cartile trebuie sa ne înconjoare zi de zi. Cartea de pe noptieră sa nu ne lipseasca, cele din bibliotecile casei sa ne stea și ele alături, ca și cele de pe raftul din demisol, puse la uscat, căci trecerea timpului a lăsat urme pe paginile firave și astăzi au nevoie de recondiționare.

Adolescenta de mai tarziu, avea sa descopere citind, cum viata, sub toate formele ei, este o formă de chimie devreme ce consumă, transformă si produce materie si energie. Această formă de chimie auto-replicantă, specifică planetei noastre (cel putin în faza de până astăzi a cercetărilor), nu a "apărut într-o bună zi" (sau noapte), ci evoluează împreună cu planeta de mai bine de trei miliarde de ani, judecând după urmele chimice. Evolutia vietăților este o realitate observată și chiar experimentată de oamenii de știință, iar noțiunea de "specie" este o definire omenească, o denumire, nu o realitate biologică; în realitatea biologică, există doar populații de organisme mai mult sau mai puțin înrudite, hibridările (numeroase) reducând diferențele între ele, în timp ce izolările (adesea din cauze geografice) accentuează aceste diferențe și produc astfel noi varietăți și specii. Cu toate acestea, există si grupuri de credinciosi zisi "fondamentalisti" care consideră Toraha, Biblia, Coranul, Bhagavad-Ghăta ș.a. ca fiind nu numai cărti de morală si religie, ci deasemenea relatări literale ale "facerii lumii". Pentru aceste grupuri, aparitia și evolutia vietii, asa cum reies din cercetările științifice, sunt doar o "teorie", în ochii dânsilor mincinoasă, si din acest motiv, controversa nu este încheiată.

În viitor, știința și religia trebuie să-și dea mâna, să se întâlnească la jumătate de drum, pentru a ajunge la o singură teorie care explică lumea.

Tineretea mi-a dat curajul ca si eu sa contribui prin cercetari personale la raspunsuri aduse intrebarilor care nu-mi dadeau liniste. Sute si mii articole de specialitate din reviste romanesti sau straine au constituit hrana spirituala a catorva ani buni de studiu, in care cititul intr-o limba straina a trebuit sa devina o obisnuinta, iar personajele au fost inlocuite cu formule si structuri de inalta finete. Nu este usor cand citesti carti sau reviste tehnice, dar cu siguranta este la fel de palpitant.

Maturitatea sta sub semnul unei maxime celebre, conform căreia "e mai necesar să studiem oamenii decât cărțile"; desi Miron Costin ne amintește că nu "este alta mai frumoasă și mai de folos zăbavă decîtu cetitul cărților". Lui i se adaugă, printre mulți alții, și temutul Machiavelli, ce descria, tot  în demulturi, vraja serilor petrecute în aceeași lume. "Amurguri" de zi în care, vreme de ceasuri, în tovărășia cărților, uita de sărăcie, mâhnire și chiar de moarte. Dacă pentru mulți dintre titanii literaturii cartea era pătrunsă de spiritul sacralității, filele ei și-au păstrat farmecul și înspre zilele noastre. Mai exact, în acele vremuri de dinainte de '89, când sărăcia programelor TV și chiar și cea a marelui ecran te direcționau spre carte – singurul refugiu în care puteai "fenta" "sublima" liniaritate a cotidianului. Intre timp, am devenit liberi. Drept îndelung dorit de care ne-am folosit pentru a trece granița până la epuizare sau pentru a trăi din surogate existențiale oferite de telenovele, totul dublat de noianul de pornografii auditive și vizuale pe care ni-l oferă, pe-ndelete, societatea actuală. Răstimp în care bogăția scrisă pe care au gândit-o înaintașii noștri e acoperită de praful uitării sau al celui de zi cu zi.

Până la urmă, cartea încotro?

Incontestabil, în societatea actuală, cartea pierde tot mai mult teren în fața televiziunii. E evident pentru oricine că e mult mai comod să stai în fotoliu și să foiletezi programe TV – ce îți oferă informații "gata mestecate" – și mult mai greu să urmărești meandrele ascunse într-o carte. Cu toate acestea, nu trebuie uitat că barbariile la care a fost supusă cartea în decursul timpului au aruncat omenirea cu secole, poate chiar cu milenii înapoi – recul pe care este foarte posibil să-l resimțim și astăzi, când ignorarea accentuată a cărților creează dezumanizare, incultură și cert, alienare. Context în care se impun căutate, asiduu, acele comori pe care numai cartea le conține și care ar putea prilejui  reașezări într-o lume în care scara valorilor este cert răsturnată.

În mod firesc, toți cei interesați în fundamentarea unei culturi solide trebuie să manifeste o rigurozitate extremă în lectură. Ceea ce înseamnă, în esență, că un cititor avizat trebuie să-și fixeze în memorie titlul cărții, autorul, unii memorând chiar detalii din prefață, semnătura celui care a scris-o sau editura "responsabilă" de apariția volumului. Din nefericire, rigurozitatea amintită e pur teoretică în aceste timpuri, puțini intervievați fiind la curent cu jumătate din amănuntele amintite.

Într-o societate alcătuită din planuri glisante, schimbările din ce în ce mai rapide îi lasă ades pe cei mai lenți de căruță. Ruperea de pluton fiind foarte riscantă, tot mai multă lume își programează motorul existențial pe viteze ultrarapide, crezând că astfel ar putea ajunge, înaintea altora, la fericirea multvisată. Din nefericire, cel mai des rezultatul e cu totul altul, semenii aflați într-o continuă alergare pe pista vieții ajungând mai rapid decât alții și mai puțin frumos la final. Într-o astfel de cursă, în care de multe ori n-ai timp nici să-și tragi sufletul, televiziunea se dovedește un tovarăș aproape ideal. Ea oferă, chiar și celor mai exigenți, împlinirea unui noian de așteptări. Cufundați comod în fotoliu, în papuci de casă, constatăm că aparent cenușiul televizor este ca o casă cu mii de ferestre deschise spre lume.

Si totusi, lumea cărții rămâne pe mai departe una dezirabilă. Mulți oameni nu renunță la citit pentru că au descoperit că o carte îți dezvoltă imaginația, te învață să vorbești, pe mulți obligându-i chiar să gândească. Cartea este "o formă pură  a culturii" iar literatura cel mai sigur drum spre liniștea existențială și spre o viață mai plină.

S-ar putea ca într-o perioadă lungă de timp și pentru generațiile tinere sa existe riscul înlocuirii cărții – risc ce nu va afecta, din fericire, oamenii formați în spiritul cărții".

Atât timp cât evoluția omenirii e o sumă infinită de schimbări, trebuie luata in calcul perspectiva adăugării la actualele CD – uri sau prezentări de carte pe Internet si formule din ce în ce mai inedite de suport.

Cu sigurantă că o listă cu zece beneficii ale cititului nu ar acoperi în totalitate motivele pentru care ar fi util să citim mai mult și mai des. Dacă ne gândim la evoluția tehnologiei din ultimii ani, putem afirma că modul în care citim astăzi cărți s-a schimbat considerabil. Suntem mai practici și mai adaptați vremurilor moderne, preferăm să citim pe terminale mobile portabile oricând și oriunde.

Fie că citim o carte fizică sau ne folosim de tehnologie și apelăm la e-book-uri, tabletă sau laptop, această activitate se dovedește  a fi în continuare una esențială pentru dezvoltarea personală și profesională, abordarea diferitelor provocări ale vieții din perspective diverse, visare constientă (sau nu), umanizare si lista poate continua cu multe alte argumente solide.

In plus, cercetătorii de la Universitatea Emory, SUA, coordonați de neurologul Gregory Berns, au descoperit că cititul unei cărți poate influența activitatea cerebrală.

Potrivit analizelor științifice, după ce citești o carte în creier apar unele noțiuni care rămân câteva zile în memorie. Schimbările din creier pot persista, susțin experții americani.

„Povestirile ne modelează viețile și, în unele cazuri, ne definește ca persoane“, afirmă neurologul Gregory Berns.

In această lucrare despre cărți reiese clar că acestea pot schimba lumea și pot fi o resursă vitală pentru a ne construi un vis nou.

Sa descoperi cât de util și amuzant este să cunoști cat mai multe cărți, unele si in limbi străine, te ajută să cunoști două abordări distincte sau să descoperi conotații diferite ale unor cuvinte. Concret, cărțile reprezinta o punte de legătură cu personaje din trecut și prezent și ne ajuta să ne regăsim și să avem o viziune asupra vieții, chiar dacă nu toate visele din copilărie nu se împlinesc. „Cartea este trebuința de singurătate a omului neliniștit și curios, o făgăduință, o bucurie, o călătorie prin suflete, gânduri și frumuseți!” asa cum bine mai spunea, Tudor Arghezi.

Magia cărților ne ajuta să fim fericiti și să trăim cu un scop clar, precis.