Cum este toamna pe baza de imagini , [614559]

UNIVERSITATEA “OVIDIUS ” CONSTANȚA
FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
CONF. UNIV. DR. RODICA ENACHE

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

1

UNIVERSITATEA “OVIDIUS ” CONSTANȚA
FACULTATEA DE P SIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI
PEDAGOGIA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PRIMAR ȘI PREȘCOLAR

ROLUL ACTIVITĂȚILOR L UDICE
ÎN DEZVOLTAREA
CAPACITĂȚILOR DE
COMUNICARE LA PREȘCOLARI

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC,
CONF. UNIV. DR. RODICA ENACHE

ABSOLVE NT,
GHIORGHE OANA -ANDREEA

2017

2

CUPRINS
INTRODUCERE ……………………………………………………………………………………. ……… ..4
CAPITOLUL I. GRĂDINIȚA -CADRUL PRINCIPAL AL COPILULUI
PREȘCOLAR
I.1. Vârsta preșcolară – aspecte generale…………….. ………………………………. ……………. 6
I.2. Particularități psihologice ale copiilor de vârstă preșcolară……………………. ……13
I.3. Comunicarea………………………………………………………………………… …………… ……..25
I.4. Modalități de realizare a comunicării în grădiniță…………………………. ……………29
CAPITOLUL II. ACTIVITATEA LUDICĂ
II.1. Activitatea ludică. Evoluții………………………………………………… ……………………… 32
II.2. Jocul – definiții și clasificări…………………………………………….. ………………………….35
II.3. Jocul – mijloc de formare a capacităților de comunicare ……………………………. .45
CAPITOLUL III. CERCETAREA PEDAGOGICĂ
“ROLUL ACTIVITĂȚILOR LUDICE ÎN DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE
COMUNICARE LA PREȘCOLARI ”
III.1 Ipoteza cercetării …………………………………………………………………………………….. 50
III.2 . Obiectivele cercetării ………………………………………………………………………………. 50
III.3. Metodele cercetării …………………………………………………………………………………. 51
III.3.1. Descrierea metodelor cercetării ……………………… …………………………. .51
III.4 . Variabilele cercetării ……………………………………………………………………………… .52
III.5. Coordonatele majore ale cercetării ……… ………………………… ……………………….. 53
III.6. Activități specifice cercetării………………………………………… ………………………….54
III.6.1. Evaluarea inițială. Rezultate obținute……………………… …………………………. ..54

3

III.6.2. Descrierea programului experimental………………………………………… ………..62
III.6.3 .Evaluarea finală. Analiza comparativă a rezultatelor … …………………………72
III.7 . Concluzii și recomandări ……………………………………………………………….. …….. 80
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………… 81
ANEXE ………………………….. ……………………………………………………………………………….

4

INTRODUCERE
Motto:
“Să nu -i educăm pe copiii noștri pentru lumea de azi.
Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari; și nimic nu ne permite să
știm cum va fi lumea lor. Atunci să -i învățăm cum să se adapteze.”
( Maria Montessori)
Grădinița reprezintă prima experiență în societate a copiilor. Ea constituie un cadru
nou, prin dimensiunile și conținuturile sale , prin variatele activități cu ca racter de noutate
ce se desfășoară de -a lungul întregii perioade a preșcolarității.
Lucrarea de față prezintă o temă de actualitate ce situează copilul la un nivel
central și pune accent pe dezvoltarea unor capacităti de comunicare, utilizând formele
fundamentale de activitate din grădiniță. Așadar, specialiști i în psihologia copilului,
consideră că, jocul constituie tipul fundamental de activitate, ce susține în cea mai mare
măsură dezvoltarea psihică prin antrenarea psihomotorie, senzorială, intelectu ală și
afectivă. Un rol foarte important atât în dezvoltarea personalității cât și în dezvoltarea
psihică a copilului îl constituie comunicarea, mai exact, dezvoltarea comunicării sub toate
formele sale. În cadrul grădiniței, inițiind și desfășurănd divers e forme de activități ludice,
preșcolarul este antrenat să comunice.
Copilul comunică în permanență cu educatoarea, cu ceilalți preșcolari, cu jucăria
preferată, cu diverse obiecte sau ființe ce se află în apropierea sa. Astfel, acesta își
îmbogățește voc abularul, devenind mai rafinat în exprimare și în comunicare.
Importante în realizarea sarcinilor și a obiectivelor învățământului preșcolar sunt
calitațile și competențele educatoarei. Prin tot ce înteprinde , prin personalitatea sa ,
educatoarea repr ezintă un model pentru copil, un sprijin pentru familie, un factor de cultură
în comunitate. Pentru a -și îndeplini rolul cât mai potrivit, cel de partener, educatoarea
trebuie să comunice.
O adevărată educatoare trebuie să aibă o vorbire expresivă, gestic ă potrivită
situației respective, capacitatea de demonstra logic și să folosească un vocabular accesibil

5

copiilor, să aibă capacitatea de a antrena copiii într -un dialog ori de câte ori este nevoie.
Educatoarea trebuie să aibă o atitudine pozitivă față de întreaga grupă, să fie creativă, să fie
corectă, să -i felicite pe copii, să -i încurajeze și să -i recompenseze așa încât să realizeze o
bună cooperare în comunicare.
Lucrarea de față este structurată în trei capitole ce se află în strânsă
interdependență. A ceasta debutează cu descrierea vârstei preșcolare și particularitățile
specifice, se dezvoltă apoi noțiunile de activitate ludică și joc – activități fundamentale în
grădinițe, valențele formative ale acestora în dezvoltarea capacităților de comunicare, i ar
spre final, cercetarea științifică bazată pe măsurarea și interpretarea datelor aplicative.
Prezenta lucrare își propune să clarifice prin intermediul programului experimental
centrat pe activități ludice , că se vor îmbunătăți rezultatele din cadrul act ivităților de
comunicare.
Obiectivele cercetării vizează : identificarea și stabilirea nivelului de dezvoltare a
capacităților de comunicare la copiii de 4 -5 ani , stabilirea evoluției copiilor și a măsurilor
ameliorative pentru perioada următoare. Vor fi ut ilizate o serie de metode de investigare
precum metoda observației, metoda convorbirii, metode de examinare practică.
Consider că această lucrare va avea contribuții majore în cadrul experienței mele
profesionale viitoare.

6

CAPITOLUL I
GRĂDINIȚA – CADRUL PRINCIPAL AL COPILULUI PREȘCOLAR
Conform definiției ce se regăsește în d icționarul lingvistic , grădinița de copii este
instituția preșcolară de educare și instruire a copiilor (DOOM, 2005) .
Privită din exterior, grădinița poate părea doar un loc de joacă , un spaț iu unde
părinții ocupați își pot lă sa copiii. Cu toate acestea, grădiniț a contribuie la dezvoltarea
psiho -socială a micuților și se concentrează pe dezvoltarea unor abilităț i necesare pentru
viitor.
Privită din interior, putem afirma că locul minunat în care inocența își are locul
dintotdeauna și lumea în care jocul este la el acasă, îl cunoaștem cu toții ca fiin d
grădinița.
I.1 V ÂRSTA PREȘCOLARĂ – ASPECTE GENERALE
Vârsta preșcolară (3 – 6/ 7 ani) a fost multă vreme considerată o etapă
„neimp ortantă“ din punctul de vedere al achizițiilor psihologice, un interval de timp în
care copiii nu fac nimic altceva decât să se joace. Cercetările din ultimele zeci de ani au
demonstrat fără îndoială faptul că, de fapt, chiar acest joc are o importanță cru cială. Într –
un fel, jocul copilului echivalează cu „munca adultului“. Prin joc, copiii își dezvoltă
abilitățile cognitive și învață noi modalități de interacțiune socială. Așa se face că etapa
preșcolară este una a schimbărilor semnificative nu doar fizic e, ci și mentale și
emoționale. Deși dezvoltarea fizică, socială, emoțională, cognitivă sau de limbaj se
petrec în același timp și nu separat.
Despre preșcolaritate se spune că este “vârsta de aur” a copilăriei, pentru că se
înregistrează progrese mari în dezvoltarea fizică și psihică, progrese ce permit adaptări
foarte bune la diverse situații și asigură copilului o anumită eficiență în activități, fără să
existe încă presiunile grijilor și obligațiilor.
Preșcolaritatea, stadiul cuprins între 3 și 6 -7 ani, se distinge prin: creșterea
semnificativă a capacităților fizice și psihice ale copilului; exuberanța motorie și
senzorială, care facilitează considerabil adaptările; sporirea autonomiei copilului prin
formarea a numeroase deprinderi igienice, alimentare, de îmbrăcare, de manevrare a
obiectelor; dezvoltarea proceselor psihice complexe care asigură noi caracteristici

7

comportamentelor: anticipare, organizare, reglare voluntară; manifestarea curiozității
(sete de cunoaștere) care stimulează puternic explorare a mediului, jocul și învățarea;
constituirea conștiinței morale primare; creșterea capacităților de adaptare la mediul
social; dezvoltarea bazelor personalității.

Stadiile preșcolarității

Perioada preșcolară poate fi împărțită în 3 subperioade (Șchiopu, 1997, p.128):
 Preșcolarul mic (3 -4 ani);
 Preșcolarul mijlociu (4 -5 ani);
 Preșcolarul mare (5 -6/7 ani).
Substadiul preșcolarului mic se caracterizează prin: dificultăți de adaptare la
mediul grădiniței, datorită faptului că este încă, în mare măsură depende nt de adult ;
preșcolarul este egocentric, instabil motric, afectiv; apar primele forme ale crizei de
prestigiu; principala formă de activitate este jocul de manipulare, combinat cu câteva
forme de activitate sistematică, scurte ca durată și relații simple prin conținut.
Substadiul preșcolarului mijlociu se caracterizează prin: diminuarea dificultăților
de adaptare la programul grădiniței; mișcarea și manipularea obiectelor îmbogățesc
percepția și suportul intuitiv al operațiilor gândirii; preocupări pentru descoperirea
realității externe; apariția unor modalități psihocomportamentale noi: limbajul intern,
caracterul voluntar al majorității proceselor psihice, deci un început de organizare a
voinței; jocurile încep să aibă un caracter colectiv; apare debutul identificării cu grupul
educativ din care face parte (“sala mea de grupă”, “grădinița mea”).
Substadiul preșcolarului mare se caracterizează prin: creșterea capacității de
înțelegere a situațiilor și cauzelor acestora; apariția conduitelor bazate pe reține rea
reacțiilor imediate; crește numărul activităților cu rol pregătitor pentru viața de școlar,
chiar dacă activitatea de joc continuă să dețină ponderea în program; viața psihică este
îndreptată spre priceperea intenționată, pe procedee de reținere, de as ociere a datelor.
Apar fome evoluate de simbolizare, în care intervin integratori verbali. Este o
simbolistică infantilă cu o încărcătură afectivă mult mai accentuată decât intelectuală.

8

Câteva aspecte despre regimul de viață

Copilul are nevoie, în con tinuare, de 10 -12 ore de somn în timpul nopții, și de 1 -2
ore după -amiaza, dar din ce în ce mai mulți preșcolari nu acceptă această cerință. Copilul
se opune să meargă la culcare, deoacere îl interesează spectacolul relaționării cu ceilalți.
Devine recept iv la ce fac adulții, ca și la trăirea plăcerii jocului. Protestul față de mersul
la culcare poate fi verbal, evaziv uneori, de tergiversare, încărcat cu tot felul de
tranzacții, ca și de necesitatea de a avea un fetiș, prezența unei persoane (mai ales
mam a), a unei surse de lumină, cu liniște totală sau cu muzică.
Mesele sunt diferențiate (mese principale și gustări) și presupun comportamente
diferite. Caracteristic pentru comportamentele alimentare este culturalizarea lor intensă.
Alimentația nu se reduc e la satisfacerea unei trebuințe vitale, ci este impregnată cu o
serie de ritualuri. Se formează deprinderile alimentare de bază și comportamentul
civilizat din timpul desfășurării lor. Interesează așezarea și ținuta la masă, utilizarea
tacâmurilor, respec tarea regulilor de igienă. La fel de important este modul de a cere, de
a mulțumi, de a respecta pe ceilalți, acestea având impact în conduitele civilizate de mai
târziu. Se formează, de asemenea, obișnuința de a respecta programarea meselor (Verza,
2000, p.95).
Între 4 -5 ani, copilul trece printr -o diminuare a poftei de mâncare, adesea
determinată de lipsa de varietate a regimului alimentar sau de tensiuni afective.
Modificări progresive se manifestă și în domeniul culturalizării legate de
îmbrăcare, igie nă și toaletă. Aceste conduite implică numeroase deprinderi și competențe
implicate în decizia de a alege îmbrăcămintea, de a se păstra curat, de a se spăla și de a
folosi toaleta.(Verza, 2000, p.95). Igiena alimentară, de spălare a mâinilor înainte de
masă și după, îmbăierea, tăierea unghiilor, pieptănatul părului, spălarea dinților,
oglindesc gradul de dezvoltare al deprinderilor igienice și formarea imaginii de sine
(Verza, 2000, p.96).
Interesante sunt și micile colecții ale copiilor. Dacă între 3 și 4 ani buzunarele
copilului sunt relativ goale, de la 5 ani încep să cuprindă dulciuri, ambalaje de dulciuri,
iar spre 6 ani, obiecte mici: dopuri, baloane, pietricele colorate, capse, etc. (Verza, 2000,
p.96).
Programul de grădiniță face parte din viața cele i mai mari părți a copiilor de
această vârstă și această instituție începe să joace un rol fundamental în dezvoltarea lor.

9

Părinții cer adesea copiilor să îndeplinească unele sarcini, dirijându -i și
controlându -i, urmărind îndeplinirea unor dorințe sau înt ârzierea altora, ajutându -i să
dobândească reglaje mai complexe. Copilul începe să facă „ceva” alături și împreună cu
părinții, permițându -le să- și însușească numeroase modele de comportare.
Împreună cu familia, copilul ia cunoștință de unele instituții c ulturale cum ar fi
teatrul, cinematograful, parcul de distracții, grădina zoologică etc.
Jocul este în continuare o componentă importantă a programului zilnic, devine mai
complex, cu durata mai mare, cu efecte formative puternice și se desfășoară împreună cu
cei de aceeași vârstă.
Relația cu cei de aceeași vârstă, prilejuită mai ales de către grădiniță, acționează ca
un nou factor de dezvoltare psihică.

Adaptarea la mediul grădiniței

Într-o cercetare axată pe adaptarea la programul activităților din grădi niță, au fost
descoperite 6 tipuri de adaptări (Șchiopu, 1997, p.131):
Adaptarea foarte bună , caracterizată prin despărțiri fără ezitări de persoana care a
adus copilul în grădiniță, prin conduite saturate în curiozitate, de investigație activă în
mediul g rădiniței. La acestea se adaugă stabilirea rapidă de relații cu educatoarea și
cu copiii din grupă;
Adaptarea bună , ce se caracterizează prin despărțirea fără ezitări de persoana care a
adus copilul în grădiniță, prin stabilirea facilă de relații cu educat oarea și cu câțiva
copii din grupă, dar cu atitudine de expectativă și nu cu atitudine activă de
investigație;
Adaptarea dificilă , intermitent tensională, ce se manifestă prin nervozitate, reținere
tacită (de mână) a persoanei însoțitoare, dispoziție alter nantă, nesiguranță, dar și
curiozitate față de ambianță;
Adaptarea tensională continuă , ce se manifestă printr -o nervozitate de fond, prin
menținerea insistentă a persoanei însoțitoare (insistențe verbale, uneori scâncit), prin
stabilirea de relații foarte reduse cu educatoarea și ceilalți copii, în limitele stricte ale
solicitărilor de moment. Conduite de abandon evidente;

10

Adaptarea dificilă , ce se manifestă prin refuzul copilului de a se despărți de persoana
însoțitoare, prin refuzul cvasigeneral de a sta bili relații verbale (mutism), prin
blocajul curiozității și al investigației, prin dispoziția tensională evidentă și continuă;
Neadaptarea , refuzul activ al copilului de a se depărți de persoana însoțitoare,
negativism uneori violent, conduite refractare, uneori agresive.
La preșcolarii mici există cazuri când adaptarea rămâne grea multe zile la rând. În
unele cazuri, părinții abandonează și nu mai duc copiii la grădiniță. Adaptarea dificilă
poate dura la preșcolarii mici de la 4 la 8 -10 săptămâni, cu o oa recare creștere a
nervozității în a doua și a treia săptămână. Nervozitatea acestora este și acasă mai mare
și este însoțită de anorexie (lipsa poftei de mâncare) și enurezis nocturn.
Și copiii cu o adaptare bună manifestă o creștere a nervozității în săpt ămânile 4 și
6, însoțite de fenomene semnalate pentru ceilalți. Acest lucr u se datorează
“oboselii de adaptare”, amplificată de diferențele de regim dintre cele 2 medii.
La preșcolarii mijlocii , adaptarea foarte grea și grea se ameliorează simțit or după
4-5 săptămâni. Totuși, un procent de 3 -4%, rămâne cu adaptare dificilă până la 8 -9
săptămâni. Aceștia manifestă neparticipare la activitățile obligatorii, negativism, mutism.
O parte din copiii cu adaptare tensională intermitentă în primele zile, s e acomodează
regimului de grădiniță după 3 -4 săptămâni. Cu toate acestea, un procentaj de 5 -6% din
copiii acestei categorii rămâne în “alertă” tot timpul. Adaptarea afectivă este mai dificilă
la acești copii, decât adaptarea prin deprinderi și obișnuințe. Ei exprimă adeseori
atitudini de abandon.
În relația deprinderi -obișnuințe, deprinderile rămân mai nealterate, în schimb
obișnuințele trec printr -o fază critică evidentă acasă, deoarece orele de masă, de somn,
joc, etc., nu coincid totdeauna cu cele din or arul grădiniței pentru astfel de activități.
Așadar, procesul de adaptare este relativ dificil și complex, și are particularități în
care se exprimă vârsta, temperamentul și e xperiența anterioară.

Dezvoltarea fizică la preșcolar

Creșterea fizică, mai ale s a taliei și a greutății, exprimă calitatea regimului de
viață. La începutul stadiului, creșterea în talie e ste ceva mai lentă (cu 4 -6 cm a nual),
după care se accelerează, astfel că la sfârșit se ating, în medie, 116 cm. Greutatea va fi în

11

final de 22 kg. Între băieți și fete sunt ușoare diferențe, de circa 1 cm, în înălțime, și 0,5 –
1 kg în greutate.
Se modifică și raportul trunchi/cap, la 6 ani fiind de o șesime, dar capul rămâne
încă mare față de corp, iar membrele mai scurte și mai plinuțe.
Procesele de osificare continuă la nivelul oaselor lungi, în zona claviculelor și la
nivelul toracelui (deși acesta este plat și scurt). Se petrec osificări și la nivelul oaselor
carpiene. Începe schimbarea dentiției provizorii cu cea definitivă.
Țesutul muscular dev ine mai dens, având o forță de contracție mai mare la nivelul
mușchilor lungi, dar cu ceva mai puține disponibilități la nivelul mâinilor, ceea ce
explică abilitatea pentru mers, fugă, cățărat, etc., dar rămân încă unele dificultăți în
executarea mișcărilo r fine ale mâinilor (Crețu, 2009, p.134).
Ponderea țesutului adipos scade, pielea devine mai elastică, mai densă, mai puțin
friabilă. Organismul, în întregime, devine mai elastic, iar mișcările mai suple și mai
sigure (Verza, 2000, p.94).
Toate celelalte ț esuturi cresc repede, însă maturizarea lor este mai înceată. Sunt
modificări și în funcționalitatea glandelor cu secreție internă: tiroida își amplifică
activitatea, procesele metabolice devin mai intense, la fel își intensifică activitatea și
hipofiza, ia r timusul, glanda creșterii, glanda copilăriei, tinde să -și diminueze
activitatea. Rămân unele fragilități în zona rino -faringiană, ceea ce favorizează răceala,
ca și contractarea bolilor copilăriei.
De mare interes sunt și transformările de la nivelul si stemului nervos. Astfel,
corpul neuronal crește, la fel și prelungirile nervoase, făcând ca greutatea totală a
creierului să fie, la sfârșitul stadiului, de 1200 g. Diferențierea neuronilor și procesul de
mielinizare continuă. Specializarea diferitelor ari i corticale se adâncește și se exprimă
mai evident asimetria în funcționalitatea celor 2 emisfere cerebrale. Zona limbajului se
dezvoltă foarte mult și se leagă funcțional de toate celelalte arii senzoriale și motrice.
Toate formele inhibiției condiționate se manifestă și asigură creșterea posibilitățlor de
stăpânire și coordonare motrică.
Toate aceste schimbări organice duc la o alură caracteristică pentru acest stadiu:
copilul este relativ înalt, plinuț, cu tenul roz, privirea vioaie, dând dovadă de intel igență
și exuberanță motrică și senzorială (Crețu, 2009, p.135).
Încă din perioada preșcolară, apar o serie de diferențe între fete și băieți. Aceste
caracteristici specifice sexului sunt mai evidente spre sfârșitul perioadei preșcolare.

12

Astfel, Zazzo (1 970, apud Verza, 2000, p.94) se referă la existența unei agitații mai mari
la băieți, la o cooperare mai dezvoltată la fete, însoțită de o activitate verbală mai
bogată, la o tendință de izolare a băieților în activități de construcții, etc.

Dezvoltarea motricității la preșcolar

Motricitatea este una dintre manifestările care exprimă foarte multe achiziții făcute
de copil în acest stadiu. Stadiul este denumit “al exuberanței senz oriale și motrice”.
Osterrieth ( 1976, apud Crețu, 2009, p.171) precizează: “Activitatea motorie este pe
primul plan, copilul de 4 sau 5 ani este mai înainte de orice un “neastâpărat” pe care
oboseala nu -l ajunge, închinat pe de -a-ntregul bucuriei de a simți că trăiește și că se
mișcă ”. Libertatea, spontaneitatea, dezinvoltura și b una coordonare, dispariția
manifestărilor bruște și prezența armoniei în executarea mișcărilor fac să se spună că
preșcolaritatea este o vârstă a grației, a plăcerii, încântării și bucuriei de a se mișca.
Preșcolarii progresează foarte mult în privința abi lităților motorii grosiere, cum ar
fi alergatul și săritul, care implică mușchii mari. Tabelul următor prezintă aceste abilități,
pentru fiecare substadiu al preșcolarității (Corbin, 1973, apud Papalia, 2010, p.220):
La 3 ani La 4 ani La 5 ani
– nu poate s ă se întoarcă pe
loc sau să se oprească
brusc ori rapid;
– poate să facă un salt de
40- 60 cm;
– poate să urce treptele unei
scări fără ajutor, alternând
picioarele;
– poate să sară într -un picior
folosind în principal o
serie de salturi neregulate,
cu unele var iații
suplimentare. – controlează mai eficace
oprirea, pornirea și
întoarcerea;
– poate să facă un salt de
60- 80 cm;
– poate să coboare o scară
lungă, alternând
picioarele, dacă e sprijinit;
– poate să parcurgă 4 -6
trepte sărind într -un
picior. – poate să pornescă, să se
întoarcă și să se oprească
eficient în jocuri;
– poate să facă din fugă un
salt de 70 -90 cm;
– poate să coboare o scară
lungă fără ajutor,
alternând picioarele;
– poate să parcurgă cu
ușurință, sărind într -un
picior, o distanță de 5 m.
Abilitățile motor ii fine, cum ar fi încheierea nasturilor și elaborarea desenelor,
presupun coordonări ochi -mână și cea a mușchilor mici. Progresele în privința acestor
abilități le permit copiilor mici să -și asume în mai mare măsură responsabilitatea
propriei îngrijiri.Di ntre cele mai semnificative achiziții reținem (Crețu, 2009, p.171):

13

La 3 ani La 4 ani La 5 ani La 6 ani
– aruncă și prinde
mingea;
– apucă destul de
bine diverse
obiecte – duce ceașca la gură
fără a pierde
conținutul;
– se îmbracă și se
dezbracă singur;
– își poate încheia
nasturii din față și
șireturile;
– îndeplinește mici
servicii de
gospodărie;
– copiază corect un
pătrat sau triunghi,
– desenează după
model, folosește
foarfeca. – încearcă să sară
coarda,
– merge pe patine
cu rotile.

– poate executa orice
mișcare, cu c ondiția
să nu implice un
efort fizic prea mare.

I.2.PARTICULARITĂȚI PSIHOLOGICE ALE COPIILOR DE VÂRSTĂ
PREȘCOLARĂ

Aspectele dezvoltării senzoriale la preșcolar
Percepția
Despre preșcolar se afirmă că are o deschidere perceptivă caracteristică asupra
spectacolului lumii și este avid de a o cunoaște, ceea ce stimulează în mare măsură
dezvoltarea tuturor capacităților senzoriale.
Exuberanța motrică și senzorială a acestui stadiu se exprimă și prin perfecționarea
sensibilității tactile, respectiv prin creșt erea rolului său în explorarea lumii.
Percepțiile tactile se caracterizează astfel:
– sunt mai fine;
– sunt mai stabile ca semnificație;
– sunt mai operative în folosire. Rolul lor este de a anticipa explorarea tacticlă și de a o
dirija, dar și de a fixa mai bi ne, și apoi de a evoca această experiență;
– ajută la identificarea mai ușoară a rugozității, fineții, netezimii suprafețelor
obiectelor;
– cresc posibilitatea integrării într -un tot a informațiilor tactile și copilul poate
recunoaște un obiect familiar, chiar dacă doar îl pipăie;

14

– însușirile tactile pot fi verbalizate mai bine de copii.
Sensibilitatea și percepțiile vizuale sunt tot atât de amplu antrenate în explorarea
lumii ca și cele tactile. Preșcolarul este capabil de discriminări vizuale mai fine, pe care
le identifică mai precis cu ajutorul cuvântului și să le fixeze în memorie.
Formele geometrice principale sunt bine însușite și denumite și servesc la
distingerea formelor diverselor obiecte în mod mai fin și mai operativ. Se contruiesc
mecanismele consta nței de adâncime. Se însușesc și se folosesc corect cuvintele care
semnifică raporturile spațiale: aproape, departe, aici, deasupra, sus, jos, dreapta, stânga,
etc.
Până la 5 ani se recunosc și se denumesc corect culorile de bază: roșu, galben,
verde, alba stru, maro, iar ceva mai târziu apar și cele mai rar folosite, violet și indigo.
Percepțiile auditive progresează în privința auzului muzical și al celui
fonematic.
Acest stadiu este propice și pentru formarea auzului fonematic pentru limbi
străine.
Preșcolarul învață să cânte și poate reproduce linii melodice simple. Acest stadiu
este favorabil dezvoltării auzului muzical.
Percepția timpului este favorizată de ritmicitatea programului zilnic și de
comunicarea cu adulții. Preșcolarul se orientează apr oximativ bine în momentele zilei,
dar nu totdeauna le verbalizează corect. Mai ales preșcolarii mici greșesc folosirea
adverbelor cum ar fi “ieri”, “azi”, “mâine”. Preșcolarii mari fac foarte rar astfel de erori
și își însușesc numeroase alte adeverbe ca “ târziu”, “devreme”, “încet”, “repede”, “în
același timp”, “mai înainte”, etc.
Preșcolarii au dificultăți cu timpul trecut sau cel viitor pentru anumite verbe. Unii
reușesc să citească cu aproximație ceasul.
Pe baza progreselor înregistrate la principalele capacități perceptive și a creșterii
rolului reglator al limbajului, la preșcolari apare și observa ția ca formă superioară
de explorare a mediului ambiant. Dar la preșcolari, aceasta trebuie să fie dirijată din
aproape în aproape, de către edu catoare sau părinți. Rezultatele ei se află la baza însușirii
numeroaselor cunoștințe, mai ales, despre mediul ambiant, despre viața plantelor și a
animalelor, despre ocupațiile adulților etc.

15

Reprezentările

Reprezentările, apărute ca fapte psihice noi în antepreșcolaritate, au devenit deja
componente de bază ale planului intern , subiectiv. Ele joacă un rol considerabil în
construirea semnificației cuvintelor, în desfășurarea gândirii intuitive și în imaginație.
Reprezentările au o dublă natură configura tiv-intuitivă și operațional -intelectivă
(Piaget, 1976, apud Crețu, 2009, p.139).
Cele mai importante particularități ale reprezentărilor preșcolarilor sunt
următoarele:
– au o largă bază perceptivă, și de aceea sunt bogate și variate;
– sunt condiționate de n ivelul mental general, de aceea, se pot forma doar reprezentările
ce reflectă obiectele și fenomenele în mod static și reflectă mai slab mișcările și
transformările acestora;
– sunt puternic influențate de intervenția cuvântului în timpul formării lor și mai ales de
verbalizări expresive;
– devin mai clare și mai precise, dacă preșcolarii pot acționa asupra obiectelor în
legătură cu care se vor forma reprezentări;
– cu cât copiii se întâlnesc mai frecvent cu anumite obiecte, cu atât reprezentările lor
sunt mai bu ne;
– cuprind încă un nivel scăzut de generalizare.
Cu toate limitele lor, reprezentările sunt importante atât pentru realizarea celorlalte
procese cognitive, cât și pentru desfășurarea unor jocuri mai variate și complexe.

Gândirea

De-a lungul acestui stad iu, gândirea copilului se află la nivel preoperațional.
Principala caracteristică a gândirii este intuitivitatea. Esența acestei gândiri este
faptul că preșcolarul poate gândi ceea ce percepe, dar gândirea lui nu merge mai departe
de reprezentarea element ului perceput (Osterrieth, 1976, apud Crețu, 2009, p.143). Cu
alte cuvinte, gândirea nu dispune încă de operații și nu se extinde dincolo de perceptiv.
Gândirea este rigidă, neavând posibilitatea reversibilității.
Preconceptele câștigă generalizare și prec izie pentru că se sprijină pe o experiență
perceptivă mai bogată. Comunicarea cu cei din jur întărește forța lor integratoare. Dacă

16

la antepreșcolari acestea semnificau colecții sincretice sau exemplare privilegiate, acum
ele exprimă în formă subiectivă co nfigurații de ansamblu constituite pe criterii mai clare
și pe un mare sprijin pe reprezentare și pe un fel de “acțiuni executate în gând” (Piaget,
1976, apud Crețu, 2009, p.143).
Această gândire, care se sprijină mult pe imagini, și constă în acțiuni imag inate,
este numită de același autor, “gândire imagistică”. Ea dispune doar de preoperații și de
scheme preoperatorii care se reduc practic la niște intuiții articulate, la niște echilibrări
succesive rezultate din centrări perceptive succesive. Gândirea im agistică nu implică
necesitate și rigoare logică.
Preșcolarul nu rezolvă sau rezolvă într -o măsură insuficientă sarcini cognitive,
cum ar fi: stabilirea egalității între 2 șiruri de elemente, conservarea cantității,
incluziunea claselor, formarea conceptul ui de număr (fiecare număr este o noțiune
abstractă, nelegată de obiecte), incapacitatea de a realiza reversibilitatea (copilul nu
poate număra descrescător), etc.
Tabelul următor prezintă sinteze pentru testarea diferitelor tipuri de con servare
(Papali a, 2010, p.233):

Sarcina de
conservare Ce i se arată
copilului Transformarea Întrebarea pusă
copilului Răspunsul
obținut
Conservarea
numărului 2 șiruri
egale, paralele
de bomboane Sunt marite
distanțele
dintre
bomboanele
dintr -un șir Amândouă
șirurile au același
număr de bomboane
sau unul are mai
multe? Șirul
mai lung are
mai multe
Conservarea
lungimii 2 bețe
paralele, de
aceeași
lungime Un băț e
mutat mai la
dreapta Amândouă
bețele au aceeași
mărime sau unul e mai
lung? Cel din
dreapta/stâng
a e mai lung

17

Conservarea
lichidului 2 pahare
identice, cu
aceeași
cantitate de
lichid Se
toarnă lichidul
dintr – un
pahar, în altul
mai înalt și
mai îngust Amândouă
paharele conțin aceeași
cantitate de lichid sau
unul conține mai mult? Cel
mai înalt
conține mai
mult
Conservarea
masei 2 bile
de plastilină
de aceeași
mărime Unei
bile i se dă
forma de
baton Amândouă
bucățile au aceeași
cantitate de plastilină
sau una are mai multă? Batonul are
mai multă
Conservarea
greutății 2 bile
de plastilină
de aceeași
greutate Unei
bile i se dă
formă de
baton Amândouă
cântăresc tot atât sau
una cântărește mai
mult? Batonul
cântărește
mai mult
Conservarea
suprafeței 2 iepuri
de jucărie, 2
cartoane
(câmpuri cu
iarbă), cuburi
(=hambarele
de pe câmp) Cuburil
e sunt
rearanjate pe
una din table Amândoi iepurii
au aceeași cantitate de
iarbă sa mănânce sau
unul are mai multă? Cel cu
cuburile mai
apropiate într
ele are mai
multă
Conservarea
volumului 2 pahare
cu apă, cu 2
bile de
plastilină de
aceeași
mărime între
ele Unei
bile i se dă
formă de
baton Dacă punem
batonul înapoi în
pahar, apa va ajunge la
același nivel în
amândouă paharele sau
într-unul va ajunge
mai sus? Apa
din paharul
cu baton va
ajunge mai
sus

Alte caracteristici esențiale ale gândirii în această perioadă sunt: egocentrism ul,
sincretismul, animismul, artificialismul și caracterul precauzal.
Egocentrismul. Copilul crede că părerile, sentimentele, dorințele sale sunt
singurele posibile, nu înțelege că alții pot avea alte păreri, sentimente, alte puncte de
vedere. Opusul egoce ntrismului este capacitatea de descentrare, adică de a înțelege o
problemă și dintr -un alt punct de vedere.
Sincretismul. Copilul percepe o imagine în mod global sau înțelege ceea ce i se
spune într -un mod confuz, fără să sesizeze corect relațiile dintre î ntreg și elemente. Dacă

18

i se cere să spună ce vede pe o imagine complexă, enumeră câteva obiecte dar nu
surprinde esențialul.
Animismul sau antropomorfismul: copilul are impresia că obiectele sunt
însuflețite. Păpușa trebuie culcată pentru că îi este somn. Dacă se lovește de scaun,
înseamnă că scaunul a fost rău și trebuie bătut.
Artificialismul: copilul crede că tot ce există a fost fabricat de om, chiar și
elementele naturii, și toate există pentru a fi folositoare omului. După cum spune Piaget
(1976), după părerea copilului, ”adulții există pentru a ne îngriji, animalele pentru a ne
face servicii, stelele pentru a ne da lumină, plantele pentru a ne hrăni, ploaia pentru a
face să înflorească grădinile” etc.
Gândirea este precauzală, adică copilul înțel ege greșit relațiile cauzale. Într -un
experiment realizat de Piaget, copiilor li s -a cerut să termine niște propoziții. În
propozițiile realizate mulți copii au făcut afirmații de tipul: “Eu am făcut o baie pentru
că…după aceea am fost curat”, “Eu mi -am pi erdut c reionul pentru că…eu nu scriu”.

Dezvoltarea limbajului la preșcolar

În preșcolaritate, o spectaculoasă dezvoltare se petrece în planul limbajului, iar
diferențele dintre începutul și sfârșitul stadiului sunt remarcabile.
Vocabularul pasiv poate să înregistreze creșteri minime, de la 400 la 1500 de
cuvinte, și creșteri maxime de la 1000 la 2500 -3000 de cuvinte.
Vocabularul activ rămâne ceva mai restrâns, atât volumul vocabularului, cât și
nivelul vorbirii prezentând variații individuale datorate umă torilor factori (Vincent,
1970, apud Crețu, 2009, p.152): procesul de maturizare funcțională a aparatului fonator;
preocuparea părinților pentru dezvoltarea copilului; prezența unor frați sau surori mai
mari; frecventarea grădiniței.
Semnificațiile cuvinte lor, deși încă restrânse sunt mult mai clare și mai corecte.
Dar sensurile figurate ale structurilor verbale încă nu sunt înțelese.
Preșcolarii au o mare preferință pentru diminutive. Își dezvoltă o atitudine
importantă față de limbaj, adică sunt încredinț ați că acesta poate folosi ca să comunice
orice și tot ce există în jur poartă un nume. Dacă întâlnesc obiecte sau situații noi și nu
cunosc cuvintele corespunzătoare, nu ezită să le creeze. Tatiana Slama Cazacu oferă

19

câteva exemple de cuvinte create (1980 , apud Crețu, 2009, p.153): “clonțesc” = ceva
urât; “urlăreț” = cel care plânge tare, “modrobeți” = ceva în dezordine.
Însușirea structurilor verbale se face în primul rând prin imitarea adulților și apoi
prin respectarea modelelor propuse de grădiniță. Ac estea conțin o gramatică implicită și
servesc pentru păstrarea corectitudinii vorbirii proprii și pentru corectarea altora.
Grădinița transmite preșcolarilor cunoștințe și formează capacități de flexionare corectă
a substantivelor după gen, număr, caz, iar a verbelor după persoană, număr și timp.
Totodată, în grădiniță, este asigurată însușirea elementelor grafice , necesare mai
târziu însușirii scrisului în școală. Preșcolarul poate comunica ușor tot ceea ce dorește și
poate construi propoziții mai complexe , mai bogate.
Ca structurare de ansamblu, constatăm încă dominanța limbajului situativ la
preșcolarii mici și mijlocii. Copiii amestecă gesturi, acțiuni, onomatopee.
Începând cu 4 ani și ½ către 5 ani, copilului îi este specific limbajul contextual,
care p resupune o utilizare adecvată și suficientă a mijloacelor verbale pentru a comunica
și a se face înțeles, independent de situația de comunicare. Preșcolarul realizează legături
logice între propoziții și fraze, unitate generală a discursului verbal. Atunci când
povestește ceva, preșcolarul poate vorbi alternativ în locul eroilor acelor întâmplări și
poate folosi adecvat și mijloace neverbale de comunicare (gesturi, mimică, mișcări,
intonația vocii etc.).
Piaget vorbește despre limbajul egocentric, întrucât copilul, desenând sau jucându –
se, vorbește fără să -i pese de interlocutor și fără să verifice dacă acesta a înțeles sau nu.
La preșcolar sunt prezente două dintre formele sale, și anume: monologul
propriu -zis (copilul se joacă și vorbește) și monolo gul colectiv (cea ma i socială
formă a limbajului egocentric, care se desfășoară, totuși, în fața cuiva), (Piaget, 1923,
apud Crețu, 2009, p.155).
Un alt eveniment important în acest stadiu este apariția limbajului interior. El este
precedat de limbaj ul egocentric. Pe baza limbajului interior, copilul are posibilitatea de
a-și urmări mintal acțiunile desfășurate, de a introduce ajustări și de a -și regla conduitele
în funcție de scopurile propuse și de situațiile ivite (Verza, 2000, p.107).
Nu în ultim ul rând, cea mai mare parte a problemelor de pronunție dispar. Pot să
mai existe, la unii copii, dificultăți de pronunțare al lui „r” sau „s”. Este bine să se ceară
ajutorul logopedului.

20

Memoria

Numeroasele achiziții ale acestui stadiu sunt condiționate și de transformările
memoriei.
Prima schimbare vizibilă este creșterea volumului ei.
Memorarea involuntară este încă foarte amplă. Tot ceea ce le suscită interesul și
plăcerea este repede întipărit. Ritmicitatea și sonoritatea facilitează de asemenea
memor area la această vârstă, adesea cu neglijarea înțelesului, și deci rămânând pe
seama memoriei mecanice.
Conținuturile memoriei sunt:
– rezultatele observațiilor directe, din ceea ce face efectiv, din dialogul cu adultul,
– povești, povestioare, cântece și poez ii,
– experiența personală,
– date legate de sine și familia lui.
Tot bagajul informațiilor memorate este de natură concretă. Copilul nu poate
memora idei abstracte și relații logice complexe.
Păstrarea începe să fie mai întinsă în timp. Până la 4 -5 ani, păstr area unor
evenimente mai deosebite este de câteva luni. După 5 ani, se constituie amintirile, adică
se rețin acele evenimente deosebite, cu mare încărcătură afectivă, cu multe detalii
situative, însă raportările spațio -temporale sunt relativ vagi și cu gol uri care le dau un
caracter fragmentar. Chiar și așa, ele contribuie la realizarea identității de sine.
Actualizarea se face prin recunoaștere. Recunoașterea este relativ dificilă pentru
preșcolarii mici, fapt explicat de limitele păstrării și de caracteru l global al percepțiilor și
reprezentărilor la acea vârstă.
Reproducerea are multe asemănări cu întipărirea. Copiii reproduc ușor ceea ce i -a
impresionat, ceea ce are ritm, rimă, ceea ce este legat de universul lor. Reproducerea
poveștilor este ușurată dac ă actualizează mai întâi sintagme de tipul “A fost odată ca
niciodată…”. Preșcolarii mici au nevoie de un mai mare ajutor, fie sub forma
începuturilor de frază, fie în forma întrebărilor succesive. Cei mari au rezultate mai
bune. Ei reușesc să redea, făr ă greș, succesiunea evenimentelor și să restabilească
ordinea imaginilor care le ilustrează, folosind epitete adecvate cu care creionează
expresiv personajele și memorează textual exprimările lor caracteristice. Dacă
dramatizează personajele, atunci dovede sc o mare adaptare la rolul jucat.

21

Un fenomen specific în acest stadiu este reminiscența , mai ales la preșcolarii mici
și mijlocii. Dacă au asistat la un eveniment cu totul deosebit, în etapa imediat următoare,
nu pot relata nimic, dar a doua zi, pot repr oduce chiar aspecte de detaliu. Fenomenul se
explică prin inducția negativă generată de impresia puternică provocată de acel
eveniment.
În jurul vârstei de 5 ani apare memorarea voluntară. Ini țial se produce în joc, apoi
se extinde și la altă activitate. I nclusiv reproducerea va fi manifestată voluntar.

Imaginația

Imaginația la preșcolar apare, prin contrast cu stadiul anterior, într -un avânt
deosebit . Premisele ei cele mai importante sunt: dezvoltarea memoriei, care conservă
experiența personală și cunoș tințele, oferind material spre combinare, creșterea rolului
limbajului în activitatea mentală în ansamblul ei. Imaginația reproductivă este antrenată
în ascultarea poveștilor și legendelor și însușirea unor cunoștințe.
Cercetările făcute asupra produselor imaginative creatoare ale preșcolarului au dus
la următoarea concluzie: „Fantezia îngăduită și cultivată la preșcolaritate, va genera
forțele creatoare de mai târziu”. Imaginația creatoare se manifestă la copilul preșcolar în
desen, modelaj, construcții, c olaje. Plăcerea pentru aceste activități stimulează
combinațiile imaginative. Construiește cu pasiune întrecându -se cu cel de alături.
Desenele sunt pline de spontaneitate, culorile sunt folosite cu sinceritate și fără
prejudecăți și totodată cu un intere sant simț al culorii.

Atenția

Ca o condiție energizantă de bază, mai ales pentru desfășurarea proceselor
cognitive, atenția dobândește la preșcolaritate câteva proprietăți diferențiatoare:
Atenția involuntară este
– amplu manifestată și permanent susținută de marea curiozitate a preșcolarului,
– deosebit de activă, atât în contactul direct cu ceea ce îl înconjoară, cât și față de alte
surse care îi satisfac curiozitatea (diafilme, diapozitive, cărți ilustrate, filme, povești,
etc.),
– eficientă în activitățile de la grădiniță, deoarece posibilitățile de înțelegere au crescut.

22

Se remarcă creșterea volumului atenției , preșcolarul fiind capabil să urmărească
propria activitate, dar și unele aspecte din ambianță.
Mobilitatea atenției îi permite să se integreze bine în desfășurarea dinamică a
activităților (de exemplu, copilul observa ceva, în timp ce ascultă indicațiile
educatoarei).
Stabilitatea și concentrarea atenției este de 15 minute la 3 -4 ani, 20 minute la 4 -5
ani, 25 -30 minute la 5 -6 ani.
Cea mai importantă s chimbare este apariția atenției voluntare. Ea apre mai întâi în
cadrul jocului și apoi în celelalte activități. Ea se instalează treptat, pe măsură ce se
dezvoltă funcțiile reglatoare ale limbajului. La 3 ani, copilul poate răspunde pentru scurt
timp la co manda adultului de a fi atent, dar este vorba despre atenție involuntară. După
4-5 ani, nu numai că răspunde comenzilor exterioare, dar își poate fixa un scop și se
poate autoregla în vederea atingerii lui.

Voința

Dezvoltarea voinței este o latură import antă a pregătirii copilului pentru școală.
Motricitatea este terenul pe care se manifestă cele dintâi reglaje voluntare , pentru
că scopurile atinse prin acțiuni reale sunt cele mai accesibile copiilor.
Jocul este cadrul în care se constituie aceste mecanis me voluntare, întrucât el face
accesibilă înțelegerea legăturii dintre motiv, scop, mijloace, dând astfel un sens fiecărei
mișcări, fi ecărei mobilizări și încordări. Dezvoltarea voinței este legată de dezvoltarea
funcției reglatoare a cuvântului și aceasta se petrece după 4 -5 ani, ea fiind ușor întârziată
față de cea de comunicare sau cea cognitivă. Copilul înțelege ceea ce i se cere, dar nu
poate executa la simple indicații verbale, având nevoie de modele.
Începând cu preșcolaritatea mijlocie, reglajul vol untar se face și în raport cu
anumite comandamente morale de tipul “e voie”, “nu e voie”.
Cercetările au constatat următoarele (Crețu, 2009, p.173):
1. preșcolarul mic nu diferențiază momentul pregătitor de faza de execuție, realizând
acțiunea fără nici o pre gătire prealabilă (dacă i se cere să sară, sare imediat, chiar și
cu degetul în gură sau cu mâna în buzunar),

23

2. preșcolarul mijlociu diferențiază momentul pregătitor de cel executiv și realizează o
anumită continuitate între ele, care este însă fragilă și se dezorganizează ușor la
apariția unui eveniment neprevăut,
3. preșcolarul mare se autoreglează bine în activități, cele 3 faze implicate în realizarea
sarcinii fiind implicate. Adică, de exemplu, pregătire, săritura propriu -zisă și
aterizarea.

Afectivitatea

Viața afectivă a preșcolarului apare mult mai bogată și diversificată în comparație
cu stadiul anterior. El interrelaționează mai complex cu ambianța (familia, grădinița,
jocul, întâlnirea cu covârstnicii, temele de învățare din grădiniță, sunt surse de variate
emoții și sentimente).
Depășirea crizei afective din finalul stadiului anterior și creșterea generală a
capacităților adaptative permit un echilibru mai bun cu ambianța și astfel, se petrece o
pozitivare progresivă și amplă a vieții afective.
Bucur iile și satisfacțiile sunt mai frecvente, copilul este mai tolerant, mai stăpân
pe reacțiile sale și apare astfel acea notă de seninătate caracteristică acestei vârste.
Viața afectivă a preșcolarului este în mare măsură situativă. Este legată de prezent,
de “aici și acum”, de aceea se spune că, în general, copilăria este lipsită de griji.
O altă caracteristică este creșterea complexității afectivității preșcolarului.
Trăirile afective ale copilului încep să fie influențate de o anumită memorie
afectivă prin care se depășește prezentul și se anticipează faptele. La 3 ani apare
sentimentul de vinovăție , generat de încălcarea cerințelor adultului. La 4 ani copilul
trăiește mândria prin implicarea mai vagă sau mai clară a eului în reușita unei activități
sau în obținerea unei recompense.la 6 ani apare trăirea crizei de prestigiu , provocată de
mustrarea în public.
În acest sens, trebuie interpretat și ceea ce s -a denumit ca “sindromul bomboanei
amare”, adică trăirea contradicției dintre dorința obținerii recompens ei și acordarea ei pe
nemeritate.
O altă caracteristică a afectivității este impresionabilitatea afectivă și rezonanța
emoțională imediată și intensă, la toate tipurile de solicitări și evenimente care se
instalează treptat, de -a lungul stadiului. La 3 ani copilul poate fi puțin impresionat dacă

24

un altul plânge lângă el, la 5 ani manifestă compasiune , vrea să -i aline durerea, să -l
mângâie, eventual începe și el să plângă, iar la sfârșitul stadiului e capabil să -și
stăpânească mai bine propria reacție și să amplifice acțiunile consolatoare.
Preșcolaritatea este stadiul în care se realizează o evidentă învățare afectivă, prin
observarea conduitelor celorlalți, prin imitare și asimilare a unor cerințe și norme. Învață
ce pericole există și cum să le evite, înva ță să reacționeze corect în împrejurări cu
semnificație pozitivă (sărbătorirea unor evenimente familiale, etc.).
Cel mai important eveniment din viața afectivă este cristalizarea
sentimentelor generată de relații de durată și de generalizarea e moțiilor trăite la
întâlnirea cu obiectul acestora. Atașamentele afective se transformă în relații afective
stabile, consistente și de durată.
Către sfârșitul stadiului, copiii reușesc să -și regleze într -o anumită măsură
comportamentele emoțional expresive . Nu mai plâng totdeauna când cad și se lovesc,
refuză gesturile de alint manifestate de părinții săi, atunci când sunt de față colegii de
grădiniță.
Complexe care se pot produce în stadiul preșcolarității sunt:
– complexul de castrare – datorită interdicții lor părinților de a pune întrebări sau de a
manifesta interes pentru zonele sexuale,
– complexul Oedip – se rezolvă prin identificarea cu tatăl și păstrarea dragostei mamei,
– complexul Cain – atitudinile agresive ale copilului față de frații săi, pe care îi v ede ca
rivali în dobândirea dragostei părinților.

Motivația

Alături de trebuințele biologice, își fac loc trebuințele sociale și spirituale.
Preșcolarul amână de multe ori satisfacerea trebuinței de hrană sau de odihnă, datorită
curiozității și plăcerii pe care i -o produc jucăriile, filmele, calculatorul, etc.
Interesul pentru joc se află în plină expansiune și se satisface pe deplin în acest
stadiu.
Interesul pentru ceea ce îl înconjoară se exprimă prin atitudinea
deschis
exploratoare manifestată oriunde ar fi, prin observarea atentă a plantelor, animalelor,
activităților oamenilor, prin punerea permanentă de întrebări.

25

Într-o formă incipientă se manifestă și interesele artistice. Ele se cultivă la
grădiniță și se manifestă prin sensib ilitate și receptivitate față de frumos, ca tendință de
a răspunde exigențelor artistice în ceea ce fac, și ca exprimare sinceră a propriilor
aprecieri.
Interesul pentru învățare se manifestă în plăcerea cu care copiii se joacă de -a
școala, preferând în ac est joc rol urile de elev, nu de învățător.

I.3. COMUNICAREA

Primul instrument spiritual al omului, în procesul socializării sale, este
comunicarea. Prin acesta oamenii reușesc să pătrundă procesul cunoaș terii de sine, să
creadă, să acționeze, să partic ipe la viata socială sub toate aspectele sale. Ea constituie un
liant social, îi unește pe oameni și îi angajează în acțiune, contribuie la ființarea și
dezvoltarea comunității, la dezvoltarea și întreținerea relațiilor sociale.
Etimologic , cuvântul comun icare provine atât din latinescul comunis , însemnând
stăpânit în comun, a face ca un lucru să fie comun, cât și, așa cum preciza Constantin
Noica, din latinescul comunico , însemnând a uni, a împărtăși, de unde și cuvântul
bisericesc cuminecare/împărtășire.
În sens general , prin comunicare se întelege procesul interactiv de transmitere și
recepționare a mesajelor , proces care implică un emițător , un mesaj , un canal de
comunicare , un receptor și un răspuns.
Comunicare a, prin definiție , reprezintă modal itatea fundamentală de interacți une
psihosocială a persoanelor, interacțiune ce presupune realizarea unor schimburi
infor maționale prin intermediul unor simboluri și semnificații social e generalizate , în
vederea conservări i stabilității sau, după caz, a obținerii unor modificări la nivelul unui
individ sau a unui grup.
Fiind un concept prezent în toate domeniile societății actuale, sociologi renumiți
afirmă:
• “comunicarea reprezintă o interacțiune socială prin sistemul de simboluri și mesaje ”
George Gerbner
• “comunicarea se petrece în clipa în care persoanele atribuie semnificație unui mesaj ”
David Mortensen

26

• “comunicarea este dobândirea, transmiterea și atașarea unui înțeles informației ” Paul
Roberts
• “comunicarea este un proces de vehiculare a inf ormației în vederea reducerii
incertitudinii ” Peter L. Berger
Comunicarea educațională este cea care mijlocește realizarea fenomenului
educațional în asamblul său, iar comunicarea didactică apare ca o formă particulară,
obligatorie în vehicularea unor con ținuturi determinate, specifice unui act de
învățare sistematic.
Comunicarea didactică se poate structura pe ideea că este un tip de comunicare
intrumentală, direct implicată în susținerea unui proces sistematic de învatare în care nu
apar reacții de conț inut (centrată pe dobândire de cunoștințe sau deprinderi, abilități, etc.)
de cadru ins tituțional (p oate exista comunicare didactică în afara procesului de
învățământ) sau privitoare la parteneri.
Deci, comunicarea este procesul de transmitere a informa ției de la emiță tor la
receptor, este un proces informațional. Dar pentru că procesul educaț ional nu este unul
simplist, pentru c ă numeroase componente ale sale au structuri complexe, actul predării
presupune o serie de acțiuni specifice. După alegerea materialul ui didactic , educatoarea
trebuie să se concentreze asupra modului în ca re va prezenta noțiunile, asupra
comunicăr ii, care în acest e conditii nu este una obiș nuită, ci o formă spe cifică. Prin ea
trebuie să conducă la îndeplinirea unor obiective, să vehiculeze un conț inut c are să fie
receptat de copii , să producă modifică ri ale personalităț ii acestora la nivel co gnitiv,
afectiv, atitudinal, acț ional.
Caracterul didactic al comunică rii este dat de respectarea legităț ilor presupuse de
un act sistematic de învatare cu condiția ca ,,person ajul- resursă ” să depășească statutul de
informator.
Schema oricărei comunică ri cuprinde: factorii comunicării, distanț a dintre aceștia
și dispoz iția așeză rii lor (ambele im portante pentr u particularităț ile canalului de
transmitere a mesajului ), cadrul și contextul instituționalizat, tipul de cod, situația
enunțiativă , repertori ile active sau latente ale emițătorului -receptor, retroacț iunile
practicate, elementele de bruiaj.
Formele comunic ării didactice sunt : verba lă, nonverbal ă, paraverbal ă
(paralingvistică) ; după natura partenerilor poat e fi o comunicare interpersonală , în grupuri
mici sau publică ; statutul poate fi formal, in formal, pe verticala, subiectiv, î ntâmplă tor;

27

după natura conț inuturilor, comunicarea didactică poate fi stiinț ifică, atitudinală,
operațional -metodologică .

Comunicarea verbal ă

Cele două mari categorii ale procesului de comunicare sunt cea verbală și cea
nonverbală. Este foarte greu de spus care dintre cele două forme a apărut prima în
evoluția ființei umane, cert este faptul că ambele au un rol fundamental în organizarea și
structurarea societății actuale. Comunicarea verbală folosește drept unitate de bază
cuvântul, care poate fi rostit sau poate fi sc ris și ulterior verbalizat. Pentru a se realiza
înțelegere între două entități acestea trebuia să comunice în aceeași limbă și să folosească
și un limbaj asemănător. Comunicarea verbală a fost denumită și comunicare codată. Ea
poate fi folosită intraperson al și interpersonal de la diadă și până la grupurile mari.
Comunicarea verbală se realizează și cu ajutorul funcției semiotice.

Comunicare a nonverbal

Specialiștii comunicării denumesc comunicarea nonverbală și limbajul trupului. Cele
două forme de comuni care verbală și nonverbală au stârnit polemici aprinse în ceea ce
privește conținuturile mesajelor transmise. Majoritatea cercetătorilor consideră că forma
nonverbală are o pondere mai mare în conținutul unui mesaj decât cea verbală, datorită
faptului că s e sprijină pe mai mulți analizatori cum ar fi: cel vizual, cel olfactiv, cel
tactilo -chinestezic etc. mai puțin cel auditiv.

Comunicarea paralingvistică

Comunicarea paralingvistică este foarte puțin sesizabilă în transferul și
contratransferul informați onal. Această formă de comunicare se referă la tonalitățile vocii,
timbrul vocal, pauzele dintre cuvinte sau dintre cuvinte și gesturi, frecvența cuvintelor pe
o unitate de timp, tremurul vocii etc. Sunt cazuri în care starea interioară a unui individ
este trădată de comunicarea paralingvistică, chiar dacă celelalte forme ale manifestărilor
sale externe sunt ținute foarte bine sub control. De asemenea, și felul de a fi al unui

28

anumit individ poate fi perceput și decodificat analizând cu atenție modalitățil e sale de
exprimare paralingvistică.

Comunicarea interpersonală

Această formă de comunicare poate fi considerată ca fiind un produs rezultat din
combinarea formelor verbale, nonverbale și paralingvistice ale limbii și limbajelor. Unii
autori consideră că procesul de comunicare interpersonală se suprapune, până la
identificare totală, cu relațiile interpersonale. Comunicarea interpersonală se poate realiza
între doi sau mai mulți indivizi și e influențată de mai muți factori, atât individuali cât și
social i. Cea mai utilizată formă de comunicare interpersonală este dialogul.

Comunicarea didactic ă

În cadrul comunică rii didactice au loc schimburi de mesaje sema ntice
(informatii, cunoștinț e) și ectosemantice (atitudini, convingeri); schimbul de mesaj e se
realizează între educator și copil, între personalitatea formată a educatorului ș i
personalitatea educatului. De aceea, comunicarea didactică stă la baza procesulu i de
predare – asimilare a cunoștințelor și cere o selecț ie documentată și justificată a
conținuturilor educaț ionale. Emițătorul ș i receptorul sunt copilul și cadrul didactic, aflaț i
în permanentă schimbare a statutului ; între ei se interpune canalu l de comunicare, pe
care circulă un mesaj transpus într -un cod comun, interiorizat (limba) la care se adaugă
elementele paraverbale ș i nonverbale. Mesajul est e supus unor procese de codare și
decodare prin care se asigură înscrie rea lui în vocabularul preșcolarului. Dificultatea
constă chiar în această traducere a mesajului în limbajul operațiilor con crete, sau
preformale care -l poate depărta pe copil de cadrul didactic . Codul folosit (siste mul de
semne lingvistice) cunoaște o triplă situare: prima la nivelul codului lingvistic, a doua la
cel didactic, al treilea la nivelul codului specific. Mesajul or al este purtat pe undele
sonore, iar mesajul iconic (scris) este reprezentat de imagini (text tipă rit), mesajul afectiv
este transmis de gestică, mimică , subtextul emotiv al vorbirii. Calea de comunicare este
multimodală : auditiv ă, vizuală, tactilă, olfact ivă.
Așa cum am mai ară tat, comunicarea didactică este un act informațional.
Transmiterea informaț iei este un schi mb simbolic. Comunicarea verbală conduce actul

29

învățării. Ea faciliteaza achiziționarea de cunoștințe, informaț ii din diferite domenii , cu
scopul dobândirii culturii generale, d e specialitate, a atitudinilor ș i convingerilor
intelectuale, morale, se formează și se consolidează trăsă turi pozitive de caracter, are un
finalism accentuat în scopuri și obiective educaț ionale.
Perioada preșc olară este perioada care se caracterizează prin cele mai profunde și
productive însușiri psihice ale individualităț ii, este pe rioada unei intense
receptivități, sensibilități și flexibilităț i psihice divergente. De aici necesitatea de a exersa
și fructifi ca potențialul creativ al preșcolarului, de a -i forma ș i dezvolta eul cognitiv,
afectiv, socio -acțional în devenire.

I.4.MODALITĂȚI DE REALIZARE A COMUNICĂRII ÎN GRĂDINIȚĂ

În creșterea calitǎții actului educațional o mare importanțǎ revine mod ului în care
dascǎlul reușește sǎ comunice cu copii i, modului cum acesta faciliteazǎ comunicarea între
copii.
Comunicarea didactică are rol hotărâtor în derularea și eficientizarea actului
educațional. Constituie o premisă a reușitei actelor pedagogice, da r și o finalitate a
acestora, deoarece, un obiectiv general al învățământului îl constituie formarea și
dezvoltarea competenței comunicative a preșcolarilor.
Întregul proces de educație înseamnă limbaj, comunicare, noțiuni. Pe lângă
metodele care contri buie în mod expres la dezvoltarea limbajului, toate celelalte
contribuie la îmbogățirea vocabularului, la dezvoltarea capacității de comunicare.
Anumite activități sunt folosite pentru dezvoltarea vorbirii și îmbogățirea
limbajului: activitățile pe bază de ilustrații, jocurile didactice, convorbirile , memoriz ările,
povestirile create de copii. Deasemenea sunt anumite jocuri didactice care contribuie la
dezvoltarea vorbirii: ,,Ști i să spui la fel ca mine?”, ,,Ce este și cum este?”, ,,Bate vântul”,
,,Pov estește cum ți -ai petrecut vacanța”, ,,Ce a uitat pictorul să deseneze?”.
Convorbirile după imagini aduc o contribuție însemnată la fixarea și precizarea
cunștințelor copiilor, în activizarea vocabularului și în formarea unei exprimări orale
corecte și coe rente: ”Cum avem grijă de flori?” . Prin convorbiri se realizează verificarea
cunoștințelor, sistematizarea lor, perfecționarea exprimării într -o formă gra maticală
corectă .

30

Povestirea – Copilul poate dobândi informații din întâmplări veridice sau
verosimile prezentate în povestiri, povești, basme sau balade.
La grupa mică se utilizează o povestire simplă, neîncărcată de comentarii, fără
multe episoade. Treptat se trece la povestiri mai ample. Copilul trebuie să cunoască toate
cuvintele și expres iile folosite în povestire sau să i se explice cuvintele necunoscute pe
parcursul povestirii, altfel existând riscul de a memora cuvinte al căror sens nu îl cunoaște
și de a le atribui semnificații eronate. Prin povestire se realizează îmbogățirea
vocabula rului copiilor cu unele expresii literare, cu expresii din folclor.
Jocurile didactice pot fi folosite pentru deprinderea unei pronunții corecte, pentru
îmbogățirea sau consolidarea vocabularului, pentru formarea vorbirii corecte și coerente .
Aceste metode se utilizează în grădiniță și ca activități de sine stătătoare cu un
tipic de desfășurare adecvat fiecăreia .
În procesul instructiv -educativ din grădiniță vorbim mai puțin despre dialog, dar
mai mult despre conversa ție, utilizată în cadrul convorbirii. În grădiniță, dialogul
întrebărilor și răspunsurilor poate fi realizat sub formă de exercițiu ludic, prin intermediul
unor personaje, prin intermediul unor simulări. Copiii sunt puși astfel în situația ,,jocurilor
de rol’’, ca mijloace de educare a limbajului spontan. Nu trebuie neglijată contribuția
convorbirilor la formarea deprinderilor de comunicare socială, la dialog respectuos între
parteneri, la schimbul reciproc de mesaje. Jocurile de rol sunt jocuri de simulare în care
copiii devin actori ai vieții sociale, sunt jocuri ale replicilor după un scenariu propus, dar
cu efecte lingvistice evidente din punct de vedere al dialogului între ,,micii actori’’. Un
aspect particular al jocurilor de rol este dramatizarea. Ea are un caracter activizant,
preluând o parte din efectele spectaculoase ale scenei. Se poate organiza pe replici exacte,
textuale, pe baza unor replici creatoare sau pe stimul area spontaneității ,,actorilor ”.
Dispunem de texte care se pretează la interpret ări ,,artisti ce’’ : ,,Ursul păcălit de vulpe ”,
,,Capra cu trei iezi ” , ,,Ridichea uriașă ”, precum și alte texte cu dialog asumat sau
improvizabil.
De mic, copilul este atras de imagini. La grădiniță , copilul preșcolar întâlnește
diferite tipu ri de imagini prezentate sub formă de jetoane, tablouri, desene realizate de
copii și adulți, albume, diafilme. Fondul de reprezentări format în urma activităților de
observare și lecturi după imagini trebuie valorificat. După prezentarea materialului vizu al
în activitățile dirijate urmează o muncă de prelucrare, sistematizare, consolidare a

31

cunoștințelor receptate. Prin dialog euristic, educatoarea cunoaște nivelul la care copiii au
receptat conținutul imaginilor utilizate.
După o scurtă convor bire cu tema : “Cum este toamna? ” pe baza de imagini ,
preșcolarii sunt lăsați să povestească sau să facă comentarii libere în legăt ură cu cele
văzute : aspecte caracteristice acestui anotimp, denumirea fr uctelor si a legumelor de
toamnă , munci specifice acestui anotimp. Pot fi încurajați să adreseze întrebări pentru a -și
clarifica unele neînțelegeri, ceea ce conduce la întărirea operațiilor de analiză, sinteză,
comparație și interpretare și la stimularea productivității gândirii. O întrebare adresată de
către un copil nu este semnul necunoașterii, ci al interesului, al curiozității, fapt pentru
care, mai mult timp adresează întrebarea care i -a reținut atenția. Uneori, datorită sărăciei
vocabularului, copilul preșcolar nu se poate situa pe punctul de vedere al interlocutorului
dacă acesta este adultul. În relațiile cu ceilalți copii, preșcolarul poate coopera, poate
dialoga ca partener egal având drept consecință socializarea inteligenței și a limbajului,
înțelegerea utilității schimbului de idei. Pentru a s timula conversația dintre copii trebuie
să creăm condiții care să permită reuniunea liberă a copiilor în grupuri, să antrenăm copiii
la activități care stimulează interesul pe ntru dialog.
Copilul comunică în permanență cu educatoarea și invers, îmbogăți ndu-și
vocabularul, devenind mai rafinat în exprimare și în comunicare de aceea con sider ca
educatoarea trebuie s ă lucre ze interdisciplinar de fiecare dată pentru realizarea acestui
obiectiv – comunicare.
Importante î n realizarea sarcinilor și a obiect ivelor învă țământului preșcolar sunt
calită țile și competențele educ atoarei. Prin tot ce înteprinde , prin personalitatea sa ,
educat oarea repre zintă un model pentru co pil, un sprijin pentru familie , un factor de
cultură în comunitate . Pentru a -și îndeplini rolul cât mai potrivit partenerilor de dialog ,
educatoarea trebuie să comunice.
O adevărată educatoare trebuie să aibă o vorbire expresivă, gestică potrivită
situației respective, capacitatea de demonstra logic și să folosească un vocabular accesibil
copiilor, să aibă capacitatea de a antrena copiii într -un dialog ori de câte ori este nevoie.

32

CAPITOLUL II
ACTIVITATEA LUDICĂ

II.1. ACTIVITATEA LUDICĂ . EVOLUȚII

Activitatea ludică reprezintă un stil de viață pentru cea dintâi vârstă a omului și
trece în plan secund pe măsură ce acesta înaintează în vârstă . Prin activitățile ludice
copilul crește, se dezvoltă, explorează universul, se înțelege pe sine, îsi comunică
convingerile și învață cum funcționează societatea găsindu -și un loc al său în viață.
Termenul ludic provine din limba franceză și este definit ca adjectiv ce face
referire la joc (DOOM, 2005).
“ Activitățile ludice contribuie la însușirea și educarea copiilor atunci când se
corelează armonios între ele, când se influențează reciproc , cân d fiecare vine în sprijinul
celeilalte. ” (Ed. Claparède, 1975, p.38)
Dar nu la toate popoarele noțiunea de joc are aceeași semnificație – în limba rusă
cuvintele joc, a se juca au multiple sensuri, astfel cuvântul joc are sensul de amuzament;
verbul a se j uca este folosit în sensul de amuzament, de execuție a unei lucrări muzicale
sau de interpretare a rolului într -o piesă. La vechii greci cuvântul joc desemna acțiuni
proprii copiilor, și anume a face copilării . La evrei joc înseamnă glumă, haz, iar la roma ni
ludo înseamnă bucurie, veselie.
“Activitatea ludică se deosebește de alte activități instructiv -educative prin aceea
că situează în prim plan plăcerea copiilor de a efectua ceva și de a nu raporta acțiunea
întreprinsă la o finalitate prestabilită .” (Ed. Claparède, 1975, p.38) .
Noțiunea de activitate ludică nu este total identică cu jocul, ci cu categoria de
activitate instructiv -educativă, specifică învățământului preșcolar, centrată pe promovarea
spiritului jocului. Componenta instructiv -educativă este determinată de obiectivele
urmărite sistematic, iar componenta joc constă în modul de desfășurare, în elementele –
surpriză, elementele de mișcare și de relaxare, în prticiparea activă, dinamică a tuturor
copiilor în ritmul lor propriu.
În grădinița de cop ii, activitățile ludice iau forma de :
-activit ăți la alegere (ALA) ;
-activități de învățare (ADE) ;
-alte tipuri de activități (ex: activit ăți de după -amiază) .

33

Evoluția activității ludice la copiii preșcolari

Vârsta preșcolară este o perioadă de evoluție i mpresionantă a conduitei ludice,
deoarece acum are loc o diversificare și aprofundare a categoriilor de joc abordate, care
nu se mai regăsește în nici o altă perioadă de vârstă. Direcția de evoluție a activităților
ludice la preșcolari sunt:
-Diversitatea formelor de joc;
-Evoluția elementelor structurale ale jocului și modificarea structurii jocului
în ansamblu prin apariția de noi elemente: subiectul, scopul, regulile, rolurile;
-Evoluția comportamentului de relaționare pe parcursul activității l udice;
-Evoluția capacităților copilului de a disocia între planul real și cel
imaginar pe parcursul jocului.
Voi analiza în continuare evoluția activității ludice pe perioada preșcolară luând
drept criterii natura principalelor elemente ale jo cului: relaționarea, scopul, subiectul,
regulile, rolurile și atitudinea față de jucărie.

Specificul activit ății ludice la 3 -4 ani

-Angajarea copilului în jocul solitar, observativ și chiar paralel când acesta se
joacă singur în apropierea altor copii și deși au jucării asemănătoare nu interacționează în
joc;
-Copilul nu -și propune un scop al jocului. Conduitele de joc își găsesc împlinirile
în ele însele.
-Sursa de selecție a temelor fiind mediul familial și al grădiniței , copiii reflectă
impresiile p uternice pe care le -a dobândit în aceste medii de viață.
Temele reflectă acțiuni izolate (ex: leagănă păpușa, merg cu mașina etc.) copilul
prezentând acțiuni între care nu se creează o legătură firească.
-Jocuri cu roluri nu este o dominantă. Rolurile sunt pu ține, de cele mai multe ori
singular î ntr-o activitate ludică
-Nu există preocupare pentru regulile jocului.
-În alegerea jucăriilor, copiii țin cont de colo rit, formă, sunetul emis. Jocul este
determinat de jucăriile pe care copilul le are la îndemână. Ți nând în mână o păpușă o

34

fetiță este mama, iar un băiețel cu o mașină este șofer. Jocul la această vârstă este un joc
simbolic deoarece copiii își aleg un rol fără a -l îmbogății pe parcursul jocului.
Specificul activit ății ludice la 4 – 5 ani

-Jocul devi ne sociativ, copiii se joacă unii cu alții, schimbă jucăriile, relaționează;
-Scopurile sunt implicite, latente sau nse conturează pe parcursul jocului.
Așa se explică în acest interval de vârstă instabilitatea asupra unui subiect de joc și
lipsa de coor donare a acțiunilor de joc în vederea atingerii unei finalități.
-Temele de joc reflectă acțiuni complexe și de mai mare întindere în timp ce nu țin
doar de experiența directă trăită ci și de impresii și sugestii oferite de programele
TV, relatăr ile celorlalți sau lecturile ascultate. Ex: „De-a magazinul”, „ De-a
cosmonau ții”etc.
-Rolurile pe care și le atribuie sunt ro luri cu sarcini monotone, pe care uneori
reușesc, prin inițiative personale, să le facă mai interesante. Astfel „mama ” în timp ce
pregătește m âncarea fredonează un cântec, „șoferul” , curăță și repară mașina, etc .
-Preocuparea copiilor pentru concordanța jocului cu realitatea transpusă în joc, a
acțiunilor ludice și a succesiunii acestora, pentru desfășurarea jocului în ordine fără
manifestări precum: acapararea jucăriilor sau rolurilor d e către un singur participant.
„Ziceam c ă tu ești câinele, iar eu sunt vân ătorul….”
-Un progres în evoluția raportării la jucărie este făcut odată cu achiziția de către
copii a deprinder ii de a se juca organizat și de a urmării o desfășurare a jocului.

Specificul activității ludice la 5 – 6 ani

-Jocul devine cooperativ, copiii cooperează pentru îndeplinirea unor sarcini
stabilite de comun acord. Apar relațiile între grupele de joc pentr u proc urarea unor
materiale necesare, relații cerute de organizarea jocului și de coordonarea lui pe parcurs.
-Copiii devin treptat capabili să prefigureze o f inalitate a jocului și chiar să
stabilească un plan în vederea atingerii ace steia ceea ce implică un demers coerent a
activității ludice.
-Este evidentă detașarea rolului de temă, aceasta din urmă fiind indicată de locul
unde este plasată acțiunea ( ” De-a școala” , ”De-a magazinul”, ” De-a grădiniț a”’)

35

-Distribuția rolurilor și responsabilitățile în gr upul de joacă se realizează nu doar
la începerea sau pe parcursul jocului ci și în perioada de pregătire a sa (amenajarea
spațiului de joacă, confecționarea de jucării). Ex: aranjarea scăunelelor sub forma unui
autobuz, confecți onarea unor flori pentru joc ul ”De-a flor ăria”.
-Conștientizează sensul regulilor, respectarea acestora este percepută drept
obligatorie ceea ce duce la sancționarea sau eliminarea din joc a celor care le încalcă.
-Există o preocupare pentru confecționarea unor jucării în funcție de jocul ales (un
coș pentru a fi cumpărător, o casă de marcat pentru vânzător, etc.). Sunt capabili să
renunțe la o jucărie în favoarea altor cop ii sau să folosească o jucărie p e rând într -un grup
de joacă.

II.2. JOCUL -DEFINIȚII ȘI CLASIFICĂRI
Defini ții
Jocul este modalitatea naturală prin care copiii exprimă ceea ce gândesc, ceea ce
trăiesc sau simt la un moment dat. Este metoda pe care majoritatea copiilor o folosesc
pentru a înțelege lumea, pentru a înțelege trecutul și a se pregăti pentru viitor. Jocul este
limbajul universal al copilăriei, atât al celor care întâmpină dificultăți, cât și al celor cărora
dezvoltarea e armonioasă.
“Jocul este singura atmosferă în care ființa sa psihologică poate să respire și în
consecință poate să acționeze. A ne întreba de ce se joacă copilul înseamnă a ne întreba
de ce este copil, nu ne putem imagina copilăria fără râsetele și jocurile sale”, spune
Eduard Claparède în Psihologia copilului și pedagogia experimentală.
Pentru copil, jocul este, în esență, o modalita te de investigație și cunoaștere a lumii
reale, o pre -învățare, un spațiu de satisfacere a dorinței firești de manifestare și
independență, un mijloc de comunicare. Copilul se implica în joc total. El își antrenează
spontan și voluntar în joc toate posibil itățile fizice, intelectuale, afective, jocul
reprezentând astfel un mijloc de realizare de sine și de formare a eu -lui.
Dincolo de acestea, pentru copil, jocul este o sursă de plă cere, deoarece el
presupune eliberarea de realitatea constrângătoare și libe rtatea de reflectare și transformare
în manieră personală a acesteia.

36

Jocul începe și se încheie, el este limitat în timp și spațiu, ceea ce conferă copilului,
un sentiment de securitate.
La copii jocul este o realitate permanentă. Copilul se joacă cea mai mare parte a
timpului și pe măsura creșterii și dezvoltării sale, jocul devine tot mai complex și mai
divers, influențând și subordonând toate celelalte acțiuni de viață, interese și preocupări.
Ceea ce caracterizează jocul sub aspectul conținutului său n u este flexibilitatea,
rigiditatea ci, mai degrabă, valabilitatea. Pentru copil jocul apare ca o disponibilitate, o
activitate lip sită de utilitate practică, gratuită. Exersarea disponibilităților ludice, pentru
copil, prezintă un interes vital.
Jocul est e o formă de ”activitate specifică pentru copil și hotărâtoare pentru
dezvoltarea lui psihică ”, (U. Schiopu, Dictionar de psihologie , 1997). Studiind jocul
copilului în perioada preșcolară, autoarea precizează în lucrarea Probleme psihologice ale
jocului și distracțiilor (1970) că, prin intermediul jocului, copilul pune în acțiune
posibilitățile care decurg din structura sa particulară, și semnifică potenț ele virtual e care
apar succesiv la suprafața ființei sale, le asimilează și le dezvoltă .
În Dicționarul de psihologie (1978), P. Popescu -Neveanu precizează : jocul este un
mod de dobândire și precizare a cunoștințelor prin acțiune . Prin joc se dezvoltă procese le
psihice de reflectare directă și nemijlocită a realității – percepțiile (mânuind diferite obiect e
și materiale, copilului i se dezvoltă percepțiile de mărime, formă, culoare, greutate, distanță
etc.) și reprezentările, dar ș i procesele p sihice intelectuale, memoria, gândirea, imaginaț ia.
Jocul este o activitate de gâ ndire , arată Paul Popescu -Neveanu, întrucâ t este orientat spre
rezolvarea de probleme, spre găsirea căilor în vederea depăș irii unor obstacole, acțiunea și
cuvâ ntul constituind principalele mijloace ale jocului .
Caracteristicile jocului
-Caracter universal si permanent . Jocul este o realit ate prezenta in viața omului,
indiferent de vârsta acestuia, regiunea geografica sau etapa istorică.
-Caracter polivalent. S. Iliov afirma că jocul are un caracter polivalent, in sensul in
care el este pentru copil si munca si arta si realitate si fantezie . Pe de alta parte, jocul
inseamna si o varietate de semnificatii de la sensul pozitiv pana la cel negativ. El poate

37

numi o activitate cu caracter constructiv, distractiva, placuta sau dimpotriva (jocuri de
noroc). De asemenea, jocul prezinta o gama divers a de domenii in care se aplica :
medicina, psihologie, pedagogie, asistenta sociala, teatru s.a.m.d..
-Caracter complex . Jocul este o activitate determinanta pentru formarea si
dezvoltarea personalitatii umane. In lucrarea Copilul si jocul (1967, p.19 ), Jean Château
afirmă că, prin joc, copilul traduce potenț ele virtual e care apar succesiv la suprafaț a fiin ței
sale ; lumea jocului es te o anticipare a lumii preocupă rilor serioase, este o exersare, î n plan
imaginar, a viitorului personal. ”Un copil care nu vrea să se joace este un copil a cărui
personalitate nu se afirmă, care se mulțumește să fie mic și slab, o ființă fără mândrie, o
ființă fără viitor ”( 1967, pp.19 -34).
Referi ndu-ne la ceea ce reprezintă jocul în viața copiil or de vârstă preșcolară ,
putem de sprinde cu ușurință anumite caracteristici :
-Jocul este o activitate specific umană. Numai oamenii îl practică în adevăratul
înțeles al cuvântului. Similitudinea cu comportamentul numit „joc” al animalelor este
neconcludentă.
-Jocul este determin at de c elelalte activități și le determină pe toate acestea.
Învățarea, munca și creația nu s -ar realiza în afara jocului, după cum acesta nu poate să nu
fie purtătorul principalelor elemente psihologice de esență neludică ale oricărei ocupații
specific um ane.
-Jocul este o activitate conștientă, copilul preșcolar, îl conștientizează ca atare și nu –
l confundă cu nici una dintre celelalte activități umane.
-Jocul introduce copilul în specificitatea lumii imaginar e pe care și -o creează .
-Scopul jocului este acțiunea însăși, capabilă să -i satisfacă copilului imediat
dorințele sau aspirațiile proprii.
Clasificări
Clasificarea jocurilor după Eduard Claparède
E.Claparède elaborează o clasificare din perspectiva funcției formative a jocurilor .

38

Conform teoriei s ale, jocurile se împart în două categorii, cele ce exersează funcții
generale sau numai unele funcții speciale . Din prima categorie fac parte jocurile
senzoriale, motrice și psihice (intelectuale și afective). Din a doua categorie: jocuri de
luptă, vânăto are, sociale, familiale, de imitație.
Analizând diverse categorii de jocuri, Claparède conchide că fiecare din aceste
jocuri exersează o funcție psihologică sau fiziologică.
Jocuri cu funcții generale – cu următoarele subcategorii:
Jocurile senzoriale în acest cadru a grupat toate jocurile care antrenează
capacitățile senzoriale; exemple: jocurile cu trâmbițe, fluiere, zbârnâitori, cutii de muzică,
caleidoscoape, mâzgăleală cu creioane colorate sau cu alte instrumente de colorat. cu
degetele cu vopsea etc.
Jocurile senzoriale sunt tipice copiilor mici care, explorând realitatea, gustă
substanțele cele mai diverse, produc sunete cu diferite jucării, examinează culorile.
Jocurile motrice antrenează îndemânarea, coordonarea mișcărilor, agilitatea.
Exemple de astfel de jocuri sunt: jocul cu mingea, cu elasticul, cu coarda, gimnastică,
aruncatul cu praștia, etc.
Jocurile motrice sunt specifice tot vârstei mici, ajungând la coordonarea mișcărilor,
dezvoltarea forței, a promptitudinii și chiar a vorbirii (apreciaz ă Claparede).
Jocurile psihice sunt, la rândul lor de două feluri:
-intelectuale , care solicită o activitate intelectuală complexă, antrenează strategii
ale gândirii cu grade diferite de complexitate; ex: loto, domino, șah, asociații verbale,
jocuri ghicit oare, enigme etc.
Jocurile intelectuale se bazează pe comparație și recunoaștere, pe asociație prin
asonanță, prin raționament și imaginație creatoare. Oprindu -se asupra jocurilor în care
imaginația este procesul de bază, afirmă că „ copilul dovedește o neî nchipuită bogăție a
fanteziei când atribuie unui obiect neînsemnat cu care se joacă toate calitățile dorite de
el.”

39

Jocurile intelectuale se sprijină pe curiozitate și apar din dorința de cunoaștere, de
pătrundere a copilului în realitatea unde încă nu s -a integrat.
-afective : antreneaza o gamă variată de emoții cu conotații negative sau pozitive
(suportarea apei foarte reci, jocuri ce antrenează emoții estetice în desen, pictură, de pildă,
jocurile tip farsă etc.).
Autorul trece autostăpânirea jocurilor de inhibiție în categoria aceasta, deși în acest
caz apar elemente volitive.
Jocuri cu funcții speciale care cuprind următoarele cinci subcategorii:
o jocuri de luptă exersează forța fizică și îndemânarea ;
o jocuri de vânătoare îmbracă în copilărie forma jocul ui de urmărire, cum ar fi „De -a
v-ați ascunselea”;
o jocuri sociale – dezvolta instinctele sociale prin imitarea unor comportamente
sociale: plimbările, organizarea taberelor, raporturile collective;
o jocurile familiale – jocuri de imitație dar a comportament elor specifice cadrului
social familial; se bazează pe instinctul matern sau pe instinctul de familie (jocul
cu păpușa,„de -a mama și de -a tata” etc.).
o jocuri de imitație
Claparède distinge două tipuri de imitație :
– imitația ca atare și care ar avea mai ales scopul de a procura elemente pentru
îndeplinirea jocului
– imitația -joc în care copilul imită pentru simpla plăcere de a imita.
Se nasc următoarele întrebări: de ce imită copilul? Ce imită el? Cum imită?
Claparède respinge ideea instinctului de imitare, af irmând că, în timp ce instinctul
este un act bine determinat, actele imitate sau pe care le imităm sunt nedefinite.
Copilul nu imită totul. Puterea sa de imitație este limitată de structura anatomică,
structură care predispune la reproducerea anumitor fen omene într-o măsură mai mare
decât a altora.

40

Alegerea modelului de imitat prin joc variază după vârstă, după nevoile
momentului. Copilul imită ceea ce prezintă interes pentru el.
Claparede consideră că imitația apare la copilul mic din două motive:
– pentru a învăța să imite; acesta este chiar jocul instinctului conformării.
– Copilul imită pentru a dobândi alte cunoștințe cu ajutorul imitației. Funcția
imitației este astfel, în același timp, și scop și mijloc.
„Jocul – spune Claparède – este cea mai bună int roducere în arta de a munci ”.
Teoria despre joc la Claparède rămâne ca una dintre cele mai cuprinzătoare.
Clasificare jocurilor după Jean Piaget
După criteriul psihologic.
 a) jocuri exerciții
 b) jocuri simbolice
 c) jocuri cu reguli
Jocurile exerciții su nt divizate de către J. Piaget în alte două categorii :
1) jocuri senzorio – motorii sau de mânuire (manipulare )
– jocuri exercițiu simple care facilitează însușirea unei conduite ludice, în
care se trage, se împinge, se târăște, se divide, se manevrează butoane etc.;
adesea ele au la bază reacții circulare terțiare, experiențe proprii inteligenței
senzorio -motorii
– jocuri de combinați i fără scop , caracterizate prin faptul că recurg la
dezmembrarea și reconstituirea de obiecte, adesea fortuită: sunt mai mult
exerc iții funcționale. În această categorie autorul integrează jocurile de
distrugere care adesea sunt animate de curiozitatea ce stă la baza
inteligenței.
– jocuri de combinații de obiecte și acțiuni cu scopuri

41

Toate se caracterizează prin plăcerea acțiunii, pri n dorința de manifestare activă și de
stăpânire a activității. Acest gen de jocuri se dezvoltă ulterior în cel puțin trei direcții: 1. fie
că se încorporează în acțiune, reprezentări ale imaginatiei și se transformă în jocuri
simbolice; 2. fie căse sociali zează angajându -se în direcția jocurilor cu reguli; 3. fie că duc
la formarea de mișcări utile în adaptarea la viața cotidiană, desprinzându -se de conduita
ludică.
2) jocuri de exersare a gândirii (de tip calamburi, anagramări, discuții spirituale
realizate î n forma ludică) se clasifică după o schemă asemănătoare.
– autorul afirmă că întrebările exasperante de tipul "Ce este asta?" "De ce?" ce apar în
conduita verbală a copilului antepreșcolar și preșcolar fac parte din astfel de manifestări
ludice destinate exe rsării în plan intelectual, dacă ele sunt însoțite de tending de
amuzament.
– Fabulațiile sunt și ele astfel de jocuri
 jocuri simbolice pot fi divizate astfel:
1) jocuri cu o simbolistică conștientă ; ele sunt legate de aspecte multiple ale vieții
ce se asimil ează
2) jocuri cu o simbolistică inconștientă (cu o anume valoare chatartică și
compensatorie uneori: de exemplu, copilul neglijat de mama care are un
bebeluș se joacă cu două păpuși inegale: cea mai mică este trimisă în călătorie
iar cea mare rămâne cu mama)
 jocuri cu reguli
Și aceste tipuri de joc cunosc o interesantă evoluție ontogenetică. Ele apar odată cu
preșcolaritatea și se dezvoltă plenar în școlaritatea mică. Cuprind următoarele subgrupe: cu
reguli spontane, respectiv cu reguli transmise de la o ge nerație la alta.
De asemenea, după sfera antrenată pot fi: senzoriale (cu mingea, cu bile) simple sau
mai complexe, respectiv intelectuale (jocuri cu cărți, jocuri cu jetoane etc.) simple sau mai
complexe.

42

Alte criterii de clasificare:
▪ rolului formativ al jocului
▪ caracterul de complexitate
▪ numărul partenerilor
▪ natura activităților antrenate:
-jocuri de creație , ca o creație cu materiale și obiecte, inclusiv vizând construcțiile,
sau ca o creație cu roluri; în acest din urma caz apar jocuri cu subiecte div ersificate: cu
subiecte din viața cotidiană, respectiv cu subiecte din basme și povestiri, în ambele
simbolistica ludică putând să fie plenar antrenată;
-jocul cu reguli : în care se află pe primul plan mișcarea însoțită sau nu de text și
muzică sau sub for ma de competiție sportivă / desfășurate doar pe plan mental cu exersare
a memoriei, gândirii, imaginației.
Jocul didactic
Jocul didactic apare sub trei aspecte:
-ca formă de organizare specifică activității de învățare cu toată grupa, clasa de copii, cu
grupuri mici sau individual.
-ca parte a unei activități de învățare, în special în partea aplicativă, de verificare sau
evaluare.
-ca procedeu în activitățile de învățare cu caracter de predare sau consolidare.
Îndrumarea educatoarei este prezentă și neces ară în măsura în care îl antrenează pe
copil într -un joc plăcut și util.
Conținutul jocurilor didactice este dependent de sfera cunoștințelor și de
particularitățile de vârstă și individuale. În majoritatea cazurilor fiind necesară cunoașterea,
căutarea și descoperirea unor rezolvări de situații, jocurile didactice deschid perspective de
învățare prin mobilizarea eforturilor proprii în căutarea și descoperirea unor rezolvări de
situație.

43

După conținutul lor, jocurile didactice pot fi grupate în câteva categ orii largi : jocuri
didactice pentru cunoașterea mediului înconjurător, jocurile didactice pentru dezvoltarea
vorbirii, jocurile didactice cu conținut matematic și jocurile didactice pentru dezvoltarea
unor procese și funcții social – civice și moral e.
Jocurile didactice pot fi clasificate și după criteriul folosirii materialului didactic.
Deosebim astfel jocuri didactice orale și jocuri didactice cu material.
Deoarece scopul și sarcina didactică sunt diferite de la grupă la alta, jocul didactic
ocupă primul loc printre activitățile desfășurate la grupa mică. La această grupă fiind
necesară cunoașterea unor obiecte de îmbrăcăminte, de uz personal, veselă, mobilier, a
culorilor de bază, a noțiunilor de timp, am utilizat cu succes jocurile didactice. “ Să
îmbr ăcăm păpușa; Cine venit la noi; Spune cum face; La cine s -a oprit roata; Animalele și
puii lor; etc.”.
La grupa mijlocie, scopul jocurilor didactice este atât de învățare cât și de
consolidare și verificare a cunoștințelor, deprinderilor: “ Ce este?; E ziua p ăpușii; Cine st ă
cu mine și de ce?; Ghici, ghici (pe cine, ce , unde)?; Încărcăm camionul !; Cum tăiem
portocala?; Fluturii vin la flori!”
La grupa mare ponderea jocului didactic este completată de alte forme de activități
specifice (observări, lectur ări de imagini, povestiri, memorizări). Jocurile didactice orale
ocupă un rol important fiind utilizate în vederea soluționării problemelor legate de
formarea unei vorbiri corecte.
Jocurile didactice matematice le utilizăm cu multă eficiență în programul
activităților din grădiniță. Pentru a explica pozițiile spațiale, a face corespondența între
număr și cifră, jocurile didactice matematice se pot desfășura sub formă de concursuri,
întreceri, cu ajutorul materialelor didactice corespunzătoare “ Să facem un t abel cu cifre”;
“Să împodobim bradul”; ”Unde a zburat?”; “Unde am a șezat?”; “verificarea unor poezii
și ghicitori ” utilizate în cadrul jocurilor didactice matematice, înviorează atmosfera, produc
hazul și dezvoltă judecata copiilor și rapiditatea în rezolv area micilor probleme.
Ex: “ Cine știe să numere mai bine?; Câ ți porumbei sunt?; A câta juc ărie lipse ște?;
Cine are acela și num ăr?”. Pentru stimularea copiilor în vederea participării active la joc, și
pentru asigurarea unei atmosfere prielnice de joc est e necesară o pregătire atentă a

44

condițiilor de desfășurare a jocului și organizare judicioasă a lui. Astfel, se impune
aranjarea sălii, a materialelor și a copiilor în funcție de acțiunea jocului, distribuirea
materialelor necesare desfășurării jocului, intu irea materialului didactic ș.a.
Desfășurarea jocului cuprinde, mai multe momente:
Introducerea în joc se poate realiza printr -o scurtă convorbire pentru
familiarizarea copiilor cu unele aspecte ale jocului și cu regulile care trebuie respectate,
prin intu irea materialului ca și printr -o expunere care să stârnească interesul copiilor sau
chiar printr -o ghicitoare.
Introducerea în joc nu este totdeauna un moment obligatoriu, uneori activitatea
putând începe direct cu anunțarea titlului jocului.
Anunțarea joc ului urmărește cunoașterea de către copii a felului activității și a
titlului jocului. In cadrul anunțării jocului se poate da și o explicare a titlului acestuia.
Uneori anunțarea titlului jocului se poate face într -o formă interogativă.
Explicarea jocului cuprinde prezentarea de către educatoare a principalelor etape
ale acțiunii jocului, precizarea regulilor jocului, indicații asupra modului de folosire a
materialului didactic, comunicarea sarciivilor conducătorului jocului și a cerințelor pentru
câștigăt orul individual sau pentru echipa câștigătoare.
Explicarea trebuie să fie insoțită de demonstrare. Fie că se explică și, în timpul
explicației, se demonstrează, fie că se dă explicația, integrală și apoi se demonstrează.
Fixarea regulilor se realizează fi e printr -o scurtă convorbire în care se precizează
ce va trebui să facă copiii în momentele importante ale acțiunii, sau executarea jocului de
probă sub conducerea și îndrumarea directă a educatoarei. Când este vorba de un joc cu o
acțiune mai complexă, re gulile jocului pot fi atenționate fie imediat după explicație, fie
după semnalul de începere a jocului. De exemplu:
"Începem jocul! Nu uitați, nu aveți voie să deschideți ochii înainte de a bate eu
(educatoarea) din palme. După ce ați deschis ochii, va tre bui să observați imaginea
expusă ”.

45

Executarea jocului. Jocul începe la semnalul educatoarei care, la început, intervine
mai des amintindu -le copiilor regulile, dând indicații asupra folosirii materialului ș.a. Pe
măsură ce jocul se repetă, ea acordă copiil or mai multă independență lăsându -i să acționeze
liber.
Încheierea jocului. În încheierea jocului se declară câștigătorul /câștigătorii
(echipa câștigătoare) și se fac aprecieri asupra modului cum s-a desfășurat jocul, dând
cuvinte de laudă asupra copiilor care au respectat regulile și nominalizându -i și
atenționându -i pe cei care au făcut greșeli și s -au descurcat mai greu.
O încheiere plăcută, prin bucuria succesului și prin satisfacția imediată pe care o dă
copilului, sporește interesul preșcolar ului pentru jocurile didactice.
Ghicitorile, întrecerile, dialogurile dintre copii, tonul educa toarei vesel, misterios,
limbajul non -verbal (gestica, mimica), sunt elemente esențiale prin care se antrenează
copiii din învățământul preșcolar/primar, care tr ansformă jocul didactic într -o activitate
foarte plăcută și preferată.
II.3. JOCUL -MIJLOC DE FORMARE A CAPACITĂȚILOR DE COMUNICARE
Jocul este un important mijloc de educație care pune în valoare și antrenează
capacitățile creatoare ale preșcolarului. El este folosit pentru cunoașterea realității pe o cale
mai accesibilă, deoarece copiii descoperă unele adevăruri noi pentru ei, angajându -se în
eforturi de gân dire ce le oferă satisfacții.
Preșcolarii sunt participanți nemijlociți la propria formare și, an trenați în joc, ei sunt
capabili să depună eforturi mari pentru îndeplinirea sarcinilor date. Totodată, jocul didactic
contribuie la dezvoltarea judecății, memoriei, atenției, spiritului de observație, la cultivarea
obișnuinței cu munca intelectuală și cea independentă. El constituie un mijloc și un
procedeu deosebit de valoros de acumulare de noi cunoștințe, de echilibrare a procesului de
învățare și a activității de joc, putându -se desfășura atât în cadrul activităților liber -alese cât
și în cele pe domen ii experiențiale. Este un prilej de a completa unele lacune, de a asimila
și de a folosi cunoștințe noi, de a -și dezvolta comunicarea sub toate aspectele sale.

46

“Jocul didactic are și o vădită valoare educativă, influențând comportamentul
copiilor, mai ale s prin intermediul regulilor, realizând o formă de socializare a relațiilor
în care copiii trebuie să dovedească puterea de stăpânire, spirit disciplinat, spirit critic și
cooperant, respectarea partenerilor. ” (L.Casangiu, 2015, p.43)
Din perspectiva con ținuturilor procesului didactic , relațiile de comunicare se
concretizează în efectuarea unor operații precum: emiterea de mesaje, informații, idei ,
însușiri , acțiuni; transmiterea; explicarea; demonstrarea; convingerea; adaptarea la
receptori.
Comunicarea e ste o relație , un proces , iar relația se definește ca o legătură și
interacțiune între doi termeni : emițător și receptor sau destinatar.
Comunicare înseamnă transmiterea de informații dintre două persoane și presupune
următoarele componente: “1.emițător , 2.codul , 3. canalul de comunicare , 4. mesajul ,
5.receptorul sau destinatarul , 6.conexiunea inversă de la destinatar la emițător”(Gherghina
și colaboratorii , 2005, p.18).
Ca vorbitor (emițător ) și ca receptor având scopul de a înțelege după auz , c opilul
codifică și decodifică în mod creator , în sensul realizării comunicării , utilizând toate
funcțiile esențiale ale acesteia. Alexandra Mateiaș susține faptul că ” încercând să
înțeleagă după auz , receptotul face efortul complementar de decodificar e , de
reprezentare a referentului pe baza celor comunicate , de autocontrol pentru a menține și
a derula , pentru a raporta mesajul la situație , cu toate componentele sale ” (Mateiaș,
2003, 82).
Comunicarea înseamnă interacțiune și se regăsește într -o masură foarte mare în
viața reală: prin mimică, gesturi, atitudinile corporale, prin ținută, vestimentație, prin ceea
ce scriem, desenăm, prin limbaj noi comunicăm ceva. Nu mere u facem acest lucru
intenționat , voluntar , dar comunicăm ceva.
Comunicarea pr esupune o interacțiune cooperantă : acțiune didactică, preocupată de
ceea ce se t ransmite și de cum se transmite , ținând seama de particularitățile copiilor .
Interpretarea acestui concept presupune interacțiunea pri n care subiecții schimbă mesaje ,
îndeplin esc obiective , dirijează și controlează activitatea unei persoane sau a unui grup , se
influențează reciproc și așteaptă reacții de răspuns fie pozitive sau negative.

47

În ”Didactica activităților instructiv –educative pentru învățământul preșcolar “
comunic area are ca scop activarea competenței comunicative –aptitudinală și dobândită ,
desemnând ”actul prin care una sau mai multe persoane transmit și primesc mesaje
(posibil a fi dis torsionate de zgomote diverse ) , care se întâmplă într -un anumit context ,
are anumite efecte și creează anumite oportunității de feed -back ”( Gherghina și
colaboratorii , 2005, p.25).
Deoarece activitatea fundamentală prin care se realizează toate activi tățile din
grădiniță este jocul , acesta este mijlocul principal prin care se stimulează dezvoltarea
capacităților de comunicare.
Jocul este cea mai eficientă cale pentru dezvoltarea vorbirii, a comunicării și a
gândirii logice . Eficiența acestuia constă în faptul că la desfășurarea lui participă toți
copiii, ei depunând eforturi de g ândire, de exprimare , fără a conștientiza acest lucru ,
considerând că se joacă .
Ca activitate, jocul contribuie la dezvoltarea atitudinii pozitive fa ță de muncă și față
de învățare . Este un mijloc eficient care contribuie la dezvoltarea limbajului , acti vitate
prin care realizăm comunicarea didactică.
Jocul impune o stare de destindere, bună dispoziți e, ajutându -i pe preșcolari să -și
formeze capacitatea de a crea, de exprimare utilizând un limbaj cât mai corect , frumos și
nuanțat.
”Limbajul reprezintă p rincipalul instrument de informare și formare a omului .”
(Zlate, 2006, p.238) . Prin intermediul jocului didactic se activează vocabularul copiilor ,
fiind principalul mijloc utilizat în corectarea pronunției și a însușirii anumitor cstructuri
gramaticale .
Capacitățile de dezvoltare a limbajului și a comunicării orale vizează dezvoltarea
tuturor aspectelor ce țin de :
-auzul fonematic pentru a percepe corect sunetele limbii române;
-pronunțarea corectă și articularea clară a cuvintelor ;

48

-îmbogățirea vocab ularului copiilor cu anumite cuvinte din mediul de joacă , cuvinte ,
însușirile acestora;
-perceperea cuvintelor și utilizarea corespunzătoare a acestora în situații concrete;
-educarea copiilor cu anumite aspecte ale limbajului artistic : recitarea corect ă și coerentă a
anumitor poezii , redarea sub forma dialogului a unor replici ale personajelor .
Educarea limbajului copiilor reprezintă o principală sarcină a învățământului
preșcolar , știind faptul că vorbirea are o importanță deosebită în dezvoltarea inte lectuală a
acestora. Limbajul constituie principalul mijloc de comunicare și înțelegere într e
persoanele care îl utilizează, fiind o realitate vie , complexă ce evoluează continuu în
strânsă legătură cu dezvoltar ea societății ale cărei acțiuni , aspirații și realizări le reflectă.
Limbajul trebuie înțeles ca un important m ijloc de realizare al învățării , al
acumulării unor noi cunoștințe , al realizării sa rcinilor instructiv -educative ale
învățământului.
Jocul didactic este mijlocul cel mai eficient de dezvolt are a capacităților de
comunicare verbală, deoarece el asigură participarea activă, atractivă și deconectată
contribuind prin aceasta la dezvoltarea gândirii preșcolarilor.
Printre jocurile care au ca scop dezvoltarea capacităților de comunicare enumăr:
“Ghicește câte cuvinte am spus” este unul din jocurile didactice prin intermediul căruia am
stimulat formarea deprinderilor de a efectua operații de analiză și sinteză delimitând
propozițiile enunțate. Operația de analiză a fost efectuată în partea introduct ivă a jocului
când copiii au folosit material didactic pe care l -au separat în funcție de numărul cuvintelor
rostite, după care a urmat formularea unor propoziții cu aceasta. Pe baza imaginilor
prezentate (copil, cal, iepure) jocul didactic a urmărit forma rea propozițiilor din două
cuvinte și analizarea lor.
Pentru gradarea sarcinii didactice, copiii au formulat propoziții din două cuvinte
pornind de la un cuvânt dat.
“Jocul cuvintelor” contribuie la dezvoltarea gândirii, a gândirii logice și divergente
și a limbajului în același timp, copilul va trebui ca în funcție de cuvântul spus de
educatoare să găsească un altul a cărei semnificație este opusă.

49

Exemple: cald – frig; repede – încet; subțire – gros; tare – moale; frumos – urât; harnic –
leneș; curat – murdar.
Jocul “Este adevărat?” urmărește să dezvolte la copii în baza cunoștințelor
acumulate, capacitatea de a sesiza și formula realul dintr -o situație dată cu ajutorul,
cuvintelor, propozițiilor. Jocul se desfășoară sub forma unui concurs între două grupe.
Fiecărei grupe i se adresează întrebări de tipul: Este adevărat că autoturismul are șase roți?;
Vulpea trăiecte lângă casa omului. Ce spuneți?.
Un alt joc prin care se urmărește dezvoltarea capacității de analiză, s inteză,
generalizare, gândire divergentă este jocul “Cine este meșterul?”. Jocul facilitează
realizarea interacțiunii dintre limbaj și gândire. Copilul va trebui în baza achizițiilor sale
anterioare să spună ce profesie are persoana c are produce obiectul respectiv.
Comunicarea este procedeul prin car e un individ transmite impresii , idei, de la o
persoană la alta, sau de la un grup la altul . În toate activitățile, de la activități le de rutină ,
pe care le trăi m fiecare dintre noi, zilnic , până la activit ăți complexe desf ășurate la nivelul
societăților , nu pot fi concepute în afara procesului de comunicare.

50

CAPITOLUL III .
“ROLUL ACTIVITĂȚILOR LUDICE ÎN DEZVOLTAREA CAPACITĂȚILOR DE
COMUNICARE LA PREȘCOLARI ”
CERCETAREA PEDAGOGICĂ
III.1. IPOTEZĂ
Se prezumă că prin intermediul programului experimental centrat pe activități
ludice , se vor îmbunătăți capacitățile preșcolarilor de comunicare sub toate aspectele sale.
III.2. OBIECTIVELE CERCETĂRII
Obiectiv general :
 Dezvoltarea capacităților de comunica re prin activități ludice la copiii preșcolari .
Obiective specifice:
 Stabilirea n ivelului de dezvoltare a capacităților de comunicare ale preșcolarilor din
lotul investigat;
 Utilizarea unor activități ludice și jocuri didactice adecvate copiilor de 4 -5 ani în
vederea îmbunătățirii comunicării ;
 Înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de preșcolarii
grupei ;
 Stabilirea evoluției copiilor și a măsurilor ameliorative pentru perioada următoare;
III.3. METODE DE CERCETARE
 Metoda observați ei
 Experimentul pedagogic
III.3.1. Descrierea metodelor cercetării
Observația este o metodă descriptivă de culegere a datelor cercetării. Are un
caracter constatativ ce urmărește înregistrarea sistema tică și organizată a unor fapte sau
fenomene, în condiți i obișnuite de existență și manifestare, cu scopul de a le surprinde cât

51

mai exact și de a le descoperi trăsăturile esențiale . Aceasta se realizează cu ajutorul unui
instrument numit protocol, fișă sau grilă de observație.
Ca metodă de cunoaștere și cercet are psihopedagogică, observația constă în
urmărirea intenționată și înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări
comportamentale ale preșcolarului așa cum se prezintă ele în mod natural. Între observarea
spontană, ocazională, pasivă și obser vația științifică există diferențe privind scopul, modul
de organizare, prelucrare și interpretarea datelor obținute. “… observația științifică în
cercetarea pedagogică înseamnă urmărirea atentă și sistematică a fenomenelor și faptelor
fără intenția de a le modifica, cu scopul de a degaja relații cauzale referitoare la procesul
instructiv – educativ, pe baza cărora se pot formula generalizări predictive” (A.
Gugiuman și colab., 1993, p. 54).
Observația este metoda cel mai des utilizată în cunoașterea manif estărilor
comportamentale ale preșcolarilor, furnizând informații bogate și variate. Aplicarea
riguroasă și eficientă a observației presupune parcurgerea următoarelor etape:
 pregătirea cercetătorului în vederea realizării observației; (documentarea,
select area instrumentelor, tehnicilor etc.);
 observarea propriu -zisă;
 analiza, prelucrarea și interpretarea datelor obținute.
Din punct de vedere psihopedagogic ne rețin atenția câteva probleme
privind conținutul observației, formele și condițiile acesteia. Tre buie subliniat și faptul că
în activitatea curentă la grupă, educatoarea este interesat ă în primul rând de realizarea
obiectivelor pedagogice; paralel, în procesul de predare – învățare , aceasta realizează
observarea spontană a conduitelor de comunicare, d e învățare ale preșcolarilo r. Strânse de –
a lungul unor intervale mai mari de timp și prelucrate corect aceste observații devin ipoteze
ce sunt urmărite apoi prin observații sistematice.
Referitor la conținutul observației, M. Zlate (1994) consideră că ac esta este
reprezentat de „ simptomatica stabilă ” (trăsăturile bioconstituționale ale individului și
trăsăturile fizionomice) și „ simptomatica labilă ” (conduitele flexibile, mobile cum ar fi
conduita motorie, verbală, mnezică etc.). Este bine știut faptul că procesele, stările,

52

însușirile psihice nu pot fi studiate, cunoscute în mod direct, ci prin modalitățile lor de
manifestare în conduită. (Exemplu, manifestările de conduită implicate în diferite activități
de joc, învățare, muncă, comunicare, manifestăril e neurovegetative).
Avantajele utilizării acestei metode constau în faptul că ea permite surprinderea
manifestărilor comportamentale naturale („pe viu”) în condițiile firești de activitate; oferă
date de ordin calitativ, fiind folosită cu multă eficiență î n studiul longitudinal al evoluției
copilului. Există însă și limite ale acestei metode. Astfel, fenomenul cuprins în observație
poate fi greu de desprins și de analizat, deoarece rareori apare izolat; necesită timp mai
îndelungat, deoarece fenomenul urmăr it nu apare când dorim și nici nu putem provoca
declanșarea acestuia.
Experimentul pedagogic este o metodă principală de investigație directă. Îl mai
putem numi “observa ție provocată ”, însă dispune de o rigoare și precizie mai mare decât
observația , presu punând producerea sau schimbarea deliberată a unor fenomene
educaționale în vederea studierii lor aprofundate și a identificării, observării, cuantificării,
evaluării factorilor care le influențează sau le determină.
În literatura de specialitate sunt prez entate mai multe tipuri sau forme de
experiment : experiment de laborator, experiment natural și experiment psihopedagogic, o
variantă a celui natural.
O formă particulară a experimentului natural, utilizată în condițiile procesului
instructiv – educativ, e ste experimentul psihopedagogic . El poate fi de două feluri:
constatativ și formativ. Cel constatativ vizează măsurarea și consemnarea unei situații,
fenomen etc., existente la un anumit moment dat. De exemplu, se poate urmări în ce
măsură volumul limbajul ui sau structura sa gramaticală depind de vârsta subiecților, de
experiența lor cognitivă, de condițiile culturale din familie.
Experimentul formativ presupune intervenția în grupul școlar în vederea
determinării anumitor schimbări prin introducerea unor „factori de progres”.
Utilizat de obicei de către cadrele didactice, experimentul psihopedagogic
furnizează date de ordin cantitativ și calitativ, cu grad sporit de precizie și rigurozitate,
fiind concludente, ușor de prelucrat și interpretat.

53

Experimentu l nostru s -a desf ășurat respectându -se următoarele etape:
 Etapa inițială (preexperimentală) în care am derulat următoarele acțiuni :
– realizarea unei documentări din literatura de specialitate pe marginea
subiectului pentru conceperea sistemelor de acționa re;
– studierea condițiilor de desfășurare a experimentului;
 Etapa de experimentare a debutat cu observarea preșcolarilor în vederea
întocmirii fișelor de observație (evaluarea inițială). În cadrul implementării
experimentului au fost derulate diverse acti vități utilizând metode și
mijloace care să conducă spre dezvoltarea capacităților de comunicare ale
preșcolarilor.

 Etapa finală (postexperimentală) s-a desfășurat în luna mai 2017 și a vizat
interpretarea și compararea datelor în vederea stabilirii evol uției
preșcolarilor.
III.4. VARIABILELE CERCETĂRII
1. Variabilă independentă :
– valorificarea mijloacelor educaționale ale unor activități ludice.
2. Variabile dependente :
-nivelul de dezvoltare a capacit ăților de comunicare ale preșcolarilor;
– calitatea capacităților de comunicare a lotului de subiecți.
III.5. COORDONATELE MAJORE ALE CERCETĂRII
 Locul de desfășurare a cercet ării:
Cercetarea s -a desf ășurat la Grădinița cu program normal “Lumini ța”, din comuna
Lumina, județul Constanț a.
 Perioada cercetării: octombrie 2016 – mai 2017

54

 Eșantionul de subiecți :
Lotul de subiecți este alcătuit din 23 preșcolari ( 12 fete și 11 băieți), cu vârste
cuprinse între 4 -5 ani, ce frecventează grădinița în regim de program prelungit.

III.6. ACTIVITĂȚI SPECI FICE CERCETĂRII
III.6.1. EVALUAREA INIȚIALĂ. REZULTATE OBȚINUTE

„În concepția evaluării moderne se insistă pe necesitatea de a pune în funcțiune
dispozitive complexe menite să ofere elevilor, profesorilor și părinților instrumente de
dialog pentru a amelio ra performanța sistemului. În plus, informațiile înregistrate pot să
faciliteze activitatea de evaluare a factorilor responsabili din cardul sistemului. Mai mult,
totul trebuie să fie explicit. Comunicarea între parteneri, cooperarea, colaborarea devin
caracteristici ale unei evaluări care are la bază un <contract social>, un <contract
pedagogic> între parteneri cu drepturi și responsabilități asumate. ” ( C.Petre,2014, p.99)

Etapa experimentală a debutat cu evaluarea inițială a preșcolarilor. Aceasta s -a
realizat prin observarea comportamentelor copiilor în cadrul activităților desfășurate la
grupă în luna octombrie 2016. În această perioadă, la grupa mijlocie s -a derulat proiectul
tematic “ Eu, noi și lumea înconjurătoare” (ANEXA1) .
Evaluarea ini țială a vizat stabilirea nivelului de dezvoltare a capacităților de
comunicare ale preșcolarilor din lotul investigat. (ANEXA 2)
Fișa de observație a preșcolarului reprezintă un instrument util prin care se obțin
date privind nivelul de dez voltare al fiecărui preș colar, din punct de vedere
comunicațional. Aceasta este realizată într -o manieră sintetică și prezintă avantajul că
poate fi completată în mod operativ. Structurată pe trei rubrici, aceast a oferă cadrul
optim de sistematizar e și clasificare a datelor. Toto dată, acest instrument oferă
oportunitatea de a aprecia gradul de intensitate (frecvența) cu care se manifestă
comportamentele comunicaționale ale preșcolarilor .
În elaborarea sa, am abordat patru forme ale comunicării (comunicarea verbală,
comunicarea par averbală, comunicarea nonverbală și cea interpersonală), stabilind
pentru fiecare dintre acestea, câte trei comportamente observabile.

55

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)

Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: Sex M/F V ârsta :
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.

Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală.
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate.
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal.
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc.
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis.
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje.
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica.
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.

Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații.
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor.

56

Preșcolarii au fost observați pe tot parcursul întregului program, atât în cadrul
activităților pe domenii exper iențiale, cât și în cadrul celor de dezvoltare personală și
celor liber -alese.
În urma completării și interpretării datelor obținute, am centralizat punctajele, într –
un grafic centralizator.
CENTRALIZATORUL DATELOR CONFORM FIȘELOR DE OBSERVAȚIE
EVALUARE INIȚIALĂ
Nume
Preșcolari Comunicare
verbală Comunicare
paraverbală Comunicare
nonverbală Comunicare
interpersonală Total
punctaj
A.D.D 7 6 9 9 31
A.I.M. 6 6 5 6 23
B.G.S. 5 6 5 6 22
C.A.V.A. 6 3 4 6 19
C.D.A -M. 6 6 6 6 24
C.E.I. 9 8 10 9 36
C.M.S. 3 3 7 3 16
C.S.M. 7 5 5 7 24
D.C. 9 9 7 9 34
D.D.Ș. 8 6 9 8 31
D.L.M. 8 6 8 9 31
H.V.M. 7 6 6 8 27
I.C.T. 8 9 8 10 35
I.E.N. 3 3 9 5 20
L.A.I. 4 4 9 5 22
L.C.Ș. 8 8 8 9 33
L.M. 10 9 7 10 36
M.D.M. 8 7 7 9 31
O.A.A. 9 9 7 9 34
S.V.M.R. 6 6 7 8 27
T.D. 11 10 9 11 41

57

Z.E.A. 9 7 8 9 33
Z.V.A. 6 5 7 7 25

TOTAL
PUNCTAJ
163
147
167
178
655

Pentru o viziune clară asupra datelor obținute, am stabilit, conform punctajului, trei
niveluri de dezvoltare a capacităților de comunicare după cum urm ează:
– Între 12 și 23 puncte s-au încadrat preșcolarii cu nivel minim de dezvoltare.
Conform datelor obținute în urma evaluării inițiale, un număr de 6 copii se situau la
acest nivel (A.I.M ., B.G.S ., C.A.V.A ., C.M.S ., I.E.N., L.A.I.).
– Între 24 și 35 puncte s-au încadrat preșcolarii cu nivel mediu de dezvoltare. În
această categorie s -au aflat cei mai mulți dintre aceștia , în număr de 14 (A.D.D,
C.D.A -M., C.S.M., D.C., D.D.Ș., D.L.M., H.V.M., I.C.T., L.C.Ș., M.D.M., O.A.A.,
S.V.M.R., Z.E.A., Z.V.A.).
– Între 36 și 48 puncte au obținut preșcolarii ce se încadrau la nivelul maxim de
dezvoltare, conform fișei de observație aplicate. La acest nivel se situau trei copii
(C.E.I., L.M. și T.D.)

58

Deasemenea, se poate observa că la nivel colectiv, pentru fiecare dint re tipurile de
comunicare supuse observației, s -au obținut punctaje medii având în vedere faptul că
numărul maxim de puncte ce se putea obține la o singură formă de comunicare era de
276.

Procentual datele arătau astfel :

59

RAPORT ASUPRA REZULTATELOR OBȚIN UTE LA EVALUAREA INIȚIALĂ
Evaluarea inițială reprezintă o componentă esențială a procesului instructiv –
educativ din grădiniță, fără de care cadrele didactice nu ar putea constata progresele
fiecărui copil în parte și ale grupei în ansamblu. Pe lângă func țiile de măsurare , de
diagnosticare și de prognozare, un rol important al evaluării inițiale este stabilirea
demersului didactic din perioada următoare, care urmărește în primul rând socializarea
copiilor.
Consider că prin intermediul evaluării inițiale se pot identifica lacunele existente la
fiecare copil și putem stabili în ce măsură trebuie abordat un anumit aspect al activtății
instuctiv -educative. Menționăm că vom avea în vedere faptul că jocul este activitatea
fundamentală și de aceea activitățile v or fi prezentate și desfășurate sub formă de joc, astfel
încât copiii să nu sesizeze efortul intelectual, ci să se simtă motivați în realizarea cât mai
eficientă a sarcinilor. De asemenea, este necesar să respectăm particularitățile de vârstă și
individual e, motiv pentru care mǎ voi raporta la fiecare copil în parte și nu -l vom raporta
pe el la colectiv.
Grupa mijlocie “Gărgărițele” cuprinde un număr de 23 copii, dintre care 11 băieți
și 12 fete.
Toți copiii sunt de naționalitate română, de religie orto doxă 22, iar o fetiță este de
religie musulmanǎ, majoritatea provin din familii biparentale, existând două fetițe și un
băiat care sunt în grija bunicilor , părinții copiilor au studii medii .
Niveluri de performanță pentru tipurile de comunicare urmărite :
Comunicare verbal ă:
– 10 – 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;
– 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;
– 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;
Pentru acest tip de comunicare s -au înregistrat următoarele rezultate :
-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de un num ăr de 2 preșcolari (L.M., T.D.) ;

60

-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de 12 preșcolari (A.D.D, C.E.I., C.S.M.,
D.C., D.D.Ș., D.L.M., H.V.M., I.C.T., L.C.Ș., M.D.M., O.A.A., Z.E.A.);
– Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 9 preșc olari ( A.I.M., B.G.S.,
C.A.V.A., C.D.A -M., C.M.S., I.E.N., L.A.I., S.V.M.R. și Z.V.A. ).
Comunicare paraverbală:
– 10 – 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;
– 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;
– 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;
-Nivelul maxim d e dezvoltare a fost atins de un preșcolar (T.D.) ;
-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de 8 preșcolari ( C.E.I., D.C., I.C.T.,
L.C.Ș., L.M., M.D.M., O.A.A., Z.E.A.);
– Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 14 preșcolari ( A.D.D., A.I.M.,
B.G.S ., C.A.V.A., C.D.A -M., C.M.S.,C.S.M., D.D.Ș., D.L.M. , H.V.M., I.E.N., L.A.I.,
S.V.M.R. și Z.V.A.).
Comunicare nonverbală:
– 10 – 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;
– 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;
– 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;
-Nive lul maxim de dezvoltare a fost atins de un preșcolar (C.E.I.) ;
-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de un număr de 16 preșcolari (A.D.D ,
C.M.S., D.C., D.D.Ș., D.L.M., I.C.T., I.E.N., L.A.I., L.C.Ș., L.M., M.D.M., O.A.A.,
S.V.M.R., T.D., Z.E.A. , Z.V.A. );
– Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 6 preșcolari (A.I. M., B.G.S.,
C.A.V.A., C.D.A -M., C.S.M. , H.V.M).

61

Comunicare interpersonală:
– 10 – 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;
– 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;
– 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;
-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de 3 preșcolari (I.C.T., L.M., T.D) ;
-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de un număr de 13 preșcolari (A.D.D ,
D.C., D.D.Ș., D.L.M., C.E.I., C.S.M., H.V.M., L.C.Ș., M.D.M., O.A.A., S. V.M.R.,
Z.E.A., Z.V.A.);
– Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 7 preșcolari (A.I.M., B.G.S.,
C.A.V.A., C.D.A -M., C.M.S., I.E.N., L.A.I., ).
În urma studierii și interpretării datelor obținute am stabilit activitățile ce se vor
desfășura în peri oada imediat următoare, cea a implementării programului experimental.
Așadar, modul cel mai evident ce duce la dezvoltarea capacităților de comunicare
ale preșcolarilor, îl constituie jocul, în toate formele sale.
Deasemenea, am considerat că î ncheierea unui parteneriat de colaborare cu trupa de
teatru Aktual Fantasyo Show din Constanța, va aduce un aport i mportant asupra
dezvoltării capacităților de comunicare ale preșcolarilor, deoarece prin natura domeniului
de activitate și prin programele interactiv e pe care le desfășoară în grădinițe , vor aduce
reale beneficii pe plan comunicațional copiilor.
Preșcolarii grupei mijlocii au fost implicați pe parcursul întregului an școlar în
diverse activități extracurriculare, menite să stimuleze dezvoltarea unor capacități de
comunicare.
La această gupă de preșcolari, s -a aplicat în acest an școlar Planul Dalton , un
concept educațional ce “creeaz ă cele mai bune condiții posibile pentru dezvoltare
personală, intelectuală și socială a preșcolarilor ”, cuvintele de finitorii ale acestui concept
fiind “Responsabilitate. Încredere în sine. Cooperare ”.

62

III.6.2. DESCRIEREA PROGRAMULUI EXPERIMENTAL
PERIOADA TIPUL DE
COMUNICARE ACTIVITĂȚI LUDICE PROPUSE
07.11.2016 –
30.11.2016 Comunicare
verbală “La telefon ”- joc didact ic
“Spectacol de magie” – program artistic pentru copii
Comunicare
paraverbală “ De-a Carnavalul Toamnei ” – program artistic și
distractiv
“Teatru de păpuși ”- spectacol sus ținut de trupa Aktual
Fantasyo.
Comunicare
nonverbală „Supa de zarzavat ”- joc mi m
Comunicare
interpersonală „Ghici cine te -a strigat? ”- joc de atenție
05.12.2016 –
22.12.2016 Comunicare
verbală „După mine, cine vine? ” (despre anotimpuri) – joc
exercițiu
Comunicare
paraverbală „Recită o poezie! ” – concurs
“Atelierul lui Mo ș Crăciun ”- program artistic
Comunicare
nonverbală „Cum ne îmbrăcăm iarna?” – pantomimă
Comunicare
interpersonală „Moș Crăciun pentru o zi! ” – acțiune voluntariat la
G.P.N.Castelu
09.01.2017 –
24.02.2017 Comunicare
verbală „Ghicitori și versuri cu drag să rostim / E iarnă, copii,
să ne veselim” – joc
Comunicare
paraverbală „ Unirea Principatelor la grădiniță ” – program artistic

63

Comunicare
nonverbală „Parada costumelor populare” –joc de rol
Comunicare
interpersonală „Hai să dăm mână cu mână ” – joc muzical
Concursul Internațional Discovery – participarea
preșcolarilor la concurs
1.03.2017 –
31.03.2017 Comunicare
verbală „Răspunde repede și bine ”- joc didactic
Comunicare
paraverbală “Cine știe mai multe versuri? ”- joc senzorial
Comunicare
nonverbală „De-a ma ma” –joc de rol
Comunicare
interpersonală “Mam ă, azi e ziua ta !”- activitate interactivă cu
preșcolarii și mămicile/bunicile
„Albinuța a plecat să culeagă miere” – joc muzical
03.04.2017 –
28.04.2017 Comunicare
verbală “Mama își caută puiul ”- joc didactic
Comunicare
paraverbală “Ridichea uria șă” – dramatizare
“Ne jucăm ”- joc didactic
Comunicare
nonverbală “Mimeaz ă și pasează ” – joc de atenție
Comunicare
interpersonală “Un copil politicos ”- joc didactic
“Vine iepurașul de Paști !”- acțiune de voluntar iat la
Centrul de plasament “Micul Rotterdam”
02.05.2017 –
25.05.2017 Comunicare
verbală “Zăpăcim poveștile! ”-joc didactic

64

Comunicare
paraverbală “La spectacol” – excursie cu vizionarea unei piese de
teatru pentru copii – Teatrul pentru Copii și Tine ret
“Căluțul de mare” Constanța
Comunicare
nonverbală „De-a clovnii ” – activitate ludic ă cu un clovn
Comunicare
interpersonală “Buc ătari pentru o zi”

Am selectat din noul curriculum aprobat prin OM nr. 5233 din data de 1.09.2008,
comportamente speci fice, importante pentru copilul de 4 -5 ani în dezvoltarea capacităților
și abilităților de comunicare, din cadrul Domeniului Limbă și Comunicare .
Domeniul Limbă și Comunicare:
 folosește corect formule de salut ;
 ia parte la discuții în mici grupuri informa le;
 ia parte la activitățile de joc, de învățare în grup, sugerează ce este de făcut mai
departe într -un joc, o activitate, continuând secvențe de acțiuni;
 discută cu colegii și cu profesorul despre subiecte cunoscute, povestește întâmplări
din viața pers onală (persoana proprie, familie, prieteni etc.);
 întreabă și răspunde la întrebări;
 știe să se prezinte;
 învață cuvinte noi și le utilizează în cadrul jocurilor sau activităților de învățare.
 transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităților d e învățare (ex.: prin
telefon de jucărie sau real);
 primește mesaje, îndeplinește instrucțiuni simple;
 compune, treptat, propoziții din două, trei sau mai multe cuvinte;

65

 răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
 solicită ajutorul adultului atunci când nu înțelege un mesaj.
 urmărește linia unei povești, concomitent cu imaginile din carte, ori ascultând
povestea spusă de profesor;
 răspunde la întrebări privind conținutul unui text, a unei povestiri scurte.
 reține expresii ritmate și rimate; recită poezii cu respectarea intonației, ritmului,
pauzei, în concordanță cu mesajul transmis;
 utilizează calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în transmiterea
unor idei și sentimente;
 realizează mini -dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau
poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanțarera vocii, intonația, cu sprijinul
educatoarei și folosind indicațiile sugerate de text.
 își recunoaște numele propriu oriunde îl întâlnește și, eventual, îl scrie cu
majuscule ;
 „citește” succesiuni de imagini alcătuind o narațiune pe baza lor;
 învață să „citească” imaginile dintr -o pagină de la stânga la dreapta și de sus în jos.
Exemple de jocuri desfășurate :
LA TELEFON
Scopuri:
• Dezvoltarea capacității de a crea un dialog pe o temă dată.
• Exersarea formulelor de adresare cunoscute (de salut, prezentare, mulțumiri).
Sarcina didactică:
• Realizarea unei convorbiri telefonice coerente între doi copii.
Desfășurarea jocului:

66

Telefonul este luat de un copil din grupă care poate chema orice coleg dorește pentru a
purta o discuție. Tema convorbirii telefonice este aleasă de copil sau sugerată de
educatoare.
Exemple de teme:
– O zi la grădiniță/O zi acasă/Jucăria preferată/Emisiunea preferată/La teatru.
Varianta I – Jocul La telefon constituie prilej de exersare a formulelor de adresare (de
salut, de prezentare, de felicitare, de prezentare a unor scuze, mulțumiri etc.).
Educatoarea poate sugera o situație, iar copiii la telefon stabilesc convorbirea pe tema
respectivă.
Exemplu:
– Se pot face invitații la serbări, spectacole, aniversări.
– Se mulțumește pentru un ajutor, un sprijin acordat etc.
Varianta a Il -a – Joc distractiv: Telefonul fără fir
Se transmite un cuvânt sau o propoziție primului copil din șir, iar acesta tra nsmite mai
departe tot șoptit la ureche. Ultimul copil spune ce a înțeles. Se antrenează întreaga
grupă.
ZĂPĂCIM POVEȘTILE
Scopuri:
• Verificarea conținutului poveștilor învățate.
• Consolidarea deprinderii de exprimare orală corectă.
Sarcina didactică:
• Identificarea poveștilor după imaginile prezentate și povestirea coerentă a
conținutului fiecărei imagini.
Material didactic:
• Imagini cu secvențe din povești.

67

Desfășurarea jocului:
• Educatoarea amestecă ilustrații din două -trei povești cunoscute (maximu m patru –
cinci imagini din fiecare poveste) și le cere copiilor să separe imaginile
corespunzătoare fiecărei povești, apoi să așeze în ordine cronologică acțiunile. Copiii
vor verbaliza, prin propoziții bine formulate, cele intuite în fiecare imagine.
Exemp le:
„Punguța cu doi bani“, „Ursul păcălit de vulpe“.
CINE ȘTIE MAI MULTE VERSURI?
Scopuri:
• Consolidarea deprinderii de a recita clar, expresiv, coerent poeziile învățate.
• Exersarea memorării voluntare.
Sarcina didactică:
• Recitarea expresivă a poeziilor î nvățate.
Desfășurarea jocului:
• Se organizează un concurs între două echipe. Tematica versurilor poate fi variată:
despre animale, plante, obiceiuri tradiționale. Echipa care recită expresiv cele mai multe
versuri va fi declarată învingătoare.
UN COPIL POLI TICOS!
Scopuri
• dezvoltarea imaginației creatoare în susținerea unei vorbiri monologate sau
dialogate;
• dezvoltarea deprinderii de a interpreta cât mai expresiv un cântec cunoscut.
• dezvoltarea capacității de a aprecia situațiile concrete din punct de vedere moral și
civic;

68

Obiective operaționale
Pe parcursul și la sfârșitul activității, copiii vor fi capabili:
• să grupeze imaginile care reprezintă acțiuni, în funcție de un criteriu dat (fapte bune
– fapte rele) motivând gruparea acestora;
• să creeze un dialog cu un alt copil, pornind de la o imagine concretă;
• să aprecieze faptele bune ale personajelor din poveste/povestire, ale colegilor sau
prietenilor.
Sarcini didactice
• aprobarea sau dezaprobarea faptelor și a acțiunilor care sunt sau nu în concordanță
cu nor mele morale și civice;
• crearea unui dialog sau a unui comentariu despre situațiile concrete prezentate.
Regulile jocului
Tabla este împărțită în două: o parte albă, una neagră. Pe partea albă se vor așeza imaginile
ce reprezintă un comportament pozitiv, co rect, iar pe partea neagră imaginile ce reprezintă
un comportament negativ, greșit.
Copiii trebuie să motiveze așezarea făcută.
Copiii își aleg un rol pe care doresc să -l interpreteze, spunând ce ar face ei în situația
personajului sau ce cred că a gândit acel personaj.
Elemente de joc
• joc de rol, mișcare, aplauze.
Material didactic
• imagini reprezentând comportamente corecte și comportamente greșite;
EXEMPLE: un copil stă pe scaun în timp ce un bătrân stă în picioare/un copil oferă locul
unui bătrân; un co pil traversează pe culoarea roșie a semaforului/altul traversează pe

69

culoarea verde; un copil circulă în autobuz, altul pe scara autobuzului; un copil se
joacă cu jucării, altul cu focul; un copil vânează păsările, altul dă de mâncare animalelor.
• un panou pentru afișaj.
Desfășurarea jocului
Copiii își aleg o imagine, spun ce reprezintă ea, apoi trebuie să o așeze pe un panou
în partea albă, dacă reprezintă o faptă bună, sau în partea nea gră, dacă prezintă o faptă rea.
Motivează alegerea făcută.
Variantă: Copiii sunt puși în situația de a fi ei înșiși personajele din imagini și de a crea un
monolog sau un dialog între aceste personaje, din care să reiasă ce pot gândi și spune ele.
Astfel, se exersează limbajul copiilor, activizând vo cabularul și vorbirea e xpresivă.
Variantă: Copiii pot recita poezii care prezintă fapte bune (de exemplu: Să nu minți de I.
Munteanu, Mulțumesc de Gh. Zarafu, Obiceiuri bune de Virgil Carianopol, Fapte bune de
Victor Tulbure; proverbe și zicători).
Ei pot exemplifica cu persona je din povești, prin a căror acțiune sunt scoase în
evidență fapte bune.
Variantă: Copiilor li se cere să interpreteze cântece în care sunt prezentate fapte bune.
În încheierea jocului, copiii sunt solicitați să își reamintească culorile și semnificațiile
semaforului și să-l reprezinte într -un desen.
SPUNE NUMELE FIECĂRUIA
Scopuri:
• Consolidarea deprinderii de exprimare orală, corectă, în structuri gramaticale cât
mai ample.
• Formarea deprinderii de a formula răspunsuri ample la întrebările educatoarei.
Sarc ina didactică:
• Formularea corectă a răspunsurilor la întrebările educatoarei, respectând acordul
părților de vorbire din propoziții.

70

Desfășurarea jocului:
Educatoarea pune o serie de întrebări, iar copiii răspund prin propoziții dezvoltate.
Exemple:
– Care animal fură găini? (Vulpea fură găini, rațe și alte păsări.)
– Care pasăre își cântă numele? (Cucul este pasărea care își cântă numele: cu -cu, cu –
cu.)
– Cine este tatăl tatălui tău? etc.
NE JUCĂM
Scop:
• Consolidarea deprinderii de a alcătui propoziții dezvolta te, în care să se folosească
comparația ca figură de stil.
Sarcina didactică:
• Aprecierea prin comparații a însușirilor unor obiecte, ființe, fenomene.
Desfășurarea jocului:
• Pe masă sunt așezate jetoane cu imagini diferite, după care se vor formula
propozi ții. Educatoarea solicită copiilor să precizeze în propoziție o însușire a obiectului, a
ființei sau a fenomenului respectiv, dar și o comparație (o asemănare) cu un alt obiect,
ființă sau fenomen.
Exemple:
– Rochița păpușii este albă ca zăpada.
– Mingea este rotundă ca soarele.
– Fetița este frumoasă ca o floare.

71

DULĂPIORUL PĂPUȘII
Scop: Verificarea reprezentărilor copiilor despre obiecte de îmbrăcăminte.
Dezvoltarea sensibilității tactile.
Formarea deprinderii de a descrie un obiect prin redarea elementelor ș i însușirilor sale
principale.
Sarcina didactică: Denumirea însușirilor obiectului și plasarea lui în poziția indicată.
Executarea operațiilor de împăturire a obiectelor de îmbrăcăminte.
Regula jocului: Copiii vor face ordine în dulăpiorul păpușii și o vor ajuta să se îmbrace,
recunoscând și denumind obiectele de îmbrăcăminte.
Elemente de joc: Mânuirea materialelor, aplauze.
Material didactic: Dulăpior compartimentat cu mai multe rafturi, obiecte de îmbrăcăminte
în miniatură, o păpușă, jetoane reprezentând articole de îmbrăcăminte.
Desfășurare: Educatoarea prezintă o păpușă care nu știe să se îmbrace, este prea mică, nu
ajunge la dulap și nu știe ce haine îi trebuie în diferite situații.
• „Să facem ordine în dulap. Se scot toate obiectele de îmbrăcăminte și se așază pe
masă. Pe rând, copiii chemați aleg un obiect de îmbrăcăminte, îl numesc, denumesc
culoarea și eventual grosimea și felul materialului (reiat, stofă, catifea, mătase, lână,etc).
Apoi împăturesc obiectul respectiv și îl așază pe raftul indicat d e educatoare. De ex.:
„Așază rochița pe raftul din mijloc", „Pune căciula pe raftul de sus" etc.
• „Să îmbrăcăm păpușa . Copiii solicitați trebuie să aleagă obiectele de îmbrăcăminte
în funcție de anotimp (este cald – o îmbrăcăm cu haine subțiri, este frig – cu haine groase)
sau ocazie (plimbare, vizită, merge la grădiniță sau la plajă, etc).
• „Ce-mi trebuie!" Păpușa, prin intermediul educatoarei, cere copiilor diferite articole
de îmbrăcăminte: „Mi -e frig la mâini. Ce -mi trebuie?", „Mi -e somn! Vreau să me rg la
culcare. Ce -mi trebuie?" etc. Copiii răspund prin ridicarea jetonului cu imaginea
corespunzatoare: mănuși, pijama,etc. sau vin și plasează jetoanele lângă păpușă în dreptul
fulgului – mănușile, căciula, etc; în dreptul stelelor/lunii, pijamaua. Răspun surile corecte
vor fi aplaudate.

72

III.6.3. EVALUAREA FINALĂ. ANALIZA COMPARATIVĂ A REZULTATELOR
Prin realizarea evaluării finale am îndeplinit obiectivul cercetării ce se referă la
înregistrarea, monitorizarea și compararea rezultatelor obținute de preșco larii grupei .
Prin analiza comparativă a rezultatelor celor două principale forme de evaluare, am
vizat obiectivul cercetării ce face referire la stabilirea evoluției copiilor și a măsurilor
ameliorative .
Evaluarea finală s -a realizat prin intermediul Fișei de observație a preșcolarului, cu
ajutorul căreia am putut stabili în mod individual progresul fiecărui preșcolar. (ANEXA 3)
Rezultatele obținute în urma efectuării evaluării finale au fost înregistrate într -un
centralizator .
CENTRALIZATORUL D ATELOR CONFORM FIȘELOR DE OBSERVAȚIE
EVALUARE FINALĂ
Nume
Preșcolari Comunicare
verbală Comunicare
paraverbală Comunicare
nonverbală Comunicare
interpersonală Total
punctaj
A.D.D 10 9 9 12 40
A.I.M. 9 9 7 11 36
B.G.S. 7 9 8 9 33
C.A.V.A. 9 7 7 9 32
C.D.A-M. 10 10 10 9 39
C.E.I. 12 9 10 12 43
C.M.S. 8 6 8 6 28
C.S.M. 12 10 9 10 41
D.C. 11 11 10 12 44
D.D.Ș. 10 10 10 12 42
D.L.M. 10 9 11 9 39
H.V.M. 9 7 8 9 33
I.C.T. 11 9 9 12 41
I.E.N. 5 4 9 8 26
L.A.I. 9 9 10 7 35

73

L.C.Ș. 10 9 9 12 40
L.M. 12 9 9 12 42
M.D.M. 11 9 9 11 40
O.A.A. 12 9 9 11 41
S.V.M.R. 9 7 9 9 34
T.D. 12 11 12 12 47
Z.E.A. 12 9 8 12 41
Z.V.A. 9 8 9 9 35
TOTAL
PUNCTAJ
229
199
209
235
872
Pentru o viziune clară asupra datelor obținute, am constatat evoluția semnifica tivă a
preșcolarilor, conform punctajului, pe cele trei niveluri de dezvoltare a capacităților de
comunicare stabilite :
– Între 12 și 23 puncte s-au încadrat preșcolarii cu nivel minim de dezvoltare.
Conform datelor obținute în urma evaluării inițiale, un număr de 6 copii se situau la
acest nivel (A.I.M., B.G.S., C.A.V.A., C.M.S., I.E.N., L.A.I.).
În urma datelor obținute la evaluarea finală, constatăm că niciun preșcolar nu se
mai încadrează la acest nivel.
– Între 24 și 35 puncte s-au încadrat preșcolarii c u nivel mediu de dezvoltare. În
această categorie s -au aflat în urma evaluării inițiale un număr de 14 preșcolari
(A.D.D, C.D.A -M., C.S.M., D.C., D.D.Ș., D.L.M., H.V.M., I.C.T., L.C.Ș., M.D.M.,
O.A.A., S.V.M.R., Z.E.A., Z.V.A.).
Analizând centralizatorul datelor evaluării finale, constatăm că la acest nivel se
încadrează, conform punctajelor obținute , un număr de 8 preșcolari (B.G.S.,
C.A.V.A., C.M.S., H.V.M., I.E.N., L.A.I., S.V.M.R., Z.V.A.), majoritatea aflându –
se la acest nivel evoluând de la cel infe rior.
– Între 36 și 48 puncte au obținut preșcolarii ce se încadrau la nivelul maxim de
dezvoltare, conform fișei de observație aplicate la evaluarea inițială . La acest nivel
se situau trei copii (C.E.I., L.M. și T.D.)

74

Este vizibilă evoluția, constatând că în această categorie se încadrează acum, un
număr de 15 preșcolari ( A.D.D, A.I.M., C.E.I.,C.D.A -M., C.S.M., D.C., D.D.Ș.,
D.L.M., I.C.T., L.C.Ș., L.M., M.D.M., O.A.A., T.D. și Z.E.A. ).
Vizualizând figurile de mai jos, se poate observa progresul preșcolaril or.

75

Niveluri de performanță înregistrate individual , în urma aplicării programului
experimental :
Comunicare verbal ă:
– 10 – 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;
– 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;
– 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;
Pentru acest tip de comunicare s -au înregistrat următoarele rezultate :
-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de un num ăr de 14 preșcolari ( A.D.D,
C.D.A -M., C.E.I., C.S.M., D.C., D.D.Ș., D.L.M., L.M., I.C.T., L.C.Ș., M.D.M., O.A.A.,
T.D., Z.E.A. );
-Nivelul mediu de dezvoltare a fost a tins de 8 preșcolari (A.I.M., B.G.S., C.A.V.A.,
C.M.S., H.V.M., L.A.I., S.V.M.R. și Z.V.A. );
– Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de un preșcolar (I.E.N. ).
Comunicare paraverbală:
– 10 – 12 puncte – nivel maxim de dezvolta re;
– 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;
– 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;
-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de un număr de 5 preșcolar i ( C.D.A -M.,
C.S.M., D.C., D.D.Ș., T.D.) ;
-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de 16 preșcolar i (A.D.D., A.I.M., B.G.S.,
C.A.V.A., C.E.I., D.L.M., H.V.M., I.C.T., L.C.Ș., L.M., L.A.I., M.D.M., O.A.A.,
S.V.M.R., Z.E.A. și Z.V.A. );
– Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 2 preșcolari (C.M.S., I.E.N. ).

76

Comunicare nonverbală:
– 10 – 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;
– 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;
– 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;
-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de 7 preșcolar i (C.D.A -M., C.E.I. , D.C.,
D.D.Ș., D.L.M., L.A.I., T.D. );
-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de un număr de 16 preșcolari (A.D.D ,
A.I.M., B.G.S., C.A.V.A., C.S.M., H.V.M ., C.M.S., I.C.T., I.E.N., L.C.Ș., L.M., M.D.M.,
O.A.A., S.V.M.R., Z.E.A. și Z.V.A.);
– Nivelul minim de dezvoltare – niciun preșcolar.
Comunicare interpersonală:
– 10 – 12 puncte – nivel maxim de dezvoltare;
– 7 – 9 puncte – nivel mediu de dezvoltare;
– 3 – 6 puncte – nivel minim de dezvoltare;
-Nivelul maxim de dezvoltare a fost atins de 13 preșcolari ( A.D.D , A.I.M., C.E.I.,
C.S.M., D.C., D.D.Ș., I.C.T., L.M., L.C.Ș., M.D.M., O.A.A., T.D., Z.E.A. );
-Nivelul mediu de dezvoltare a fost atins de un număr de 9 preșcolari ( B.G.S.,
C.A.V.A., C.D.A -M., I.E.N., L.A.I., D.L.M., H.V.M., S.V.M.R., Z.V.A.);
– Nivelul minim de dezvoltare a fost atins de 1 preșcolar (C.M.S. ).
Anali zând îndividual fiecare preșcolar, am observat o evoluție spectaculoasă a doi
copii (C.S.M și C.D.A -M.), care în urma evaluării inițiale se regăseau în nivelul minim de
dezvoltare a capacităților de comunicare, iar acum, la evaluarea finală, se regăsesc î n
cadrul nivelului maxim de dezvoltare la majoritatea tipurilor de comunicare.

77

Deasemenea, se poate observa că la nivel colectiv, pentru fiecare dintre tipurile de
comunicare, s -au obținut punctaje după cum urmează :

78

Analizând comparativ datele, s e poate observa evoluția înregistrată la nivelul
tuturor tipurilor de comunicare :

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A PUNCTAJULUI TOTAL ANALIZA COMPARATIVĂ

79

Procentajul ne indică un progres de 20% :

ANALIZĂ COMPARATIVĂ PROCENTUALĂ
A PUNCTAJULUI TOTAL

80

III.7.CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Pregătirea preșcolarului pentru viață rămâne un obiectiv major al grădiniței, care
trebuie să asigure condiții optime pentru dezvoltarea diverselor capacități și abilități
necesare pentru integrarea cu succes în societate.
Activitatea didactică din învățământul preșcolar este complexă și necesită
desfășurarea unor activități, adaptate la specificul vârstei, jocul și activitățile ludice fiind
principalele forme de activitate prin care preșcolarul are oportunitatea de a se cunoaște pe
sine și mediul înconjurător . Sesizarea înclinațiilor și sensibilităților copilului sunt strict
necesare în vederea emiterii de predicții privind evoluția sa ulterioară și a deschiderii
drumurilor formative potrivit înclinațiilor individuale.
Corelând datele prezentei cercetări cu cele din literatura de specialitate pe care am
consultat -o, pot susține că ipo teza a fost verificată, și că, într -adevăr, activitățile ludice și
jocurile desfășurate în grădiniță au un rol deosebit de important în dezvoltarea capacităților
de comunicare la copiii preșcolari.
În urma activității de cercetare desfă șurate, am constata t că activit ățile ludice și
jocurile desfășurate, au fost pentru preșcolari, momente de totală implicare afectivă, ceea
ce conduce facil către dezvoltarea comunicării acestora .
Copiii învață comunicarea atât din ceea ce aud și văd, cât și din ceea ce
expe rimentează. Aceasta se dezvoltă prin joc, iar jocul se perfecționează pe măsură ce
comunicarea copiilor câștigă în calitate, iar ambele sunt, deopotrivă, motorul socializării
timpurii a copilului.
În concluzie putem spune că implicațiile pe care le inregis trează comunicarea atât
în sfera cunoașterii cât și în plan social explică, în mare parte, preocuparea susținută a
specialiștilor în domeniu față de această problematică .
„Jocul este o școală, o școală deschisă, un program tot așa de bogat, precum este
viața.”(P. Popescu – Neveanu)

81

BIBLIOGRAFIE :

***Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, (2008) – “Curriculum pentru
învățământul preșcolar”.
Adina Glava, Maria Pocol, Lolica -Lenuta Tataru (2009) , Educatia timpurie:ghid metodic
pentru aplicarea cur riculumului prescolar , Editura Paralela 45,
Bocoș, Mușata. , (2003 ), Cercetarea pedagogică. Suporturi teoretice și metodologice. Ed.
Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca,
Breben,S.,Gongea,E., Ruiu, G., Fulga, M. (2002), Metode interactive de grup. Ghid
metodic, Ed. Arves
Casangiu, Larisa Ileana. , (2007 ) Literatură română și literatură pentru copii. Note de curs
și sugestii de lecturi plurale ale unor opere. Editura NAUTICA, Constanța,
Cerghit, Ioan. , (1997), Metode de învățământ. Ediția a IV -a, revăzută ș i adăugită , Ed.
Polirom, Iași,
Chateau, J., „Copilul și jocul”, EDP., București, 1970
Colceriu,Laura.Metodica predării activității instructiv educative în grădinițe.2010
Crețu, T., (2005) -„Psihologia copilului ”, Editura Polirom, Iași
Cristea , Sorin. Psi hologie și pedagogie școlară ( în colaborare cu Anca Dragu), ed. a II -a,
revizuită și adăugită, Constanța, Editura Ovidius University Press, 2003
Cristea, S., (2008) -„Curriculum pedagogic ”, Editura didactică și pedagogică, R.A.,
București, 2008.
Cristea, S orin. Curriculum pedagogic. Editura didactică și pedagogică, R.A., București,
2008
Cucoș, Constantin. Pedagogie. Ediția a III -a, Ed. Polirom, Iași, 2014
Cucoș, Constantin. Teoria și metodologia evaluării. Ed. Polirom, Iași, 2008
Dragu, A., Cristea, S., (20 02)-„Psihologie și pedagogie școlară ”, Editura University Press,
Constanța.
Dragu, Anca; Cristea, Sorin. Psihologie și pedagogie școlară. ediția a II -a revizuită și
adăugită, Ed. Ovidius University Press, Constanța, 2003, 2006
Drăgan, I., Nicola, I. Cerce tarea psihopedagogică. Editura Tipomur, Târgu -Mureș, 1995
Dumitrana,M. ,(2002 ) Educarea limbajului în învățământul preșcolar.Comunicarea
orală, Editura Compania, București,

82

Frunză, V., (2013) -„Probleme de pedagogie contemporană ”, Ed.Universitară, Bucu rești
Gherghina , D., Novac, C., Mitrache, A., Ilie , V., (2005), Didactica activităților
instructiv -educative pentru învățământul preprimar , Craiova:Editura Didactica Nova
Golu, P., Verza, E., Zlate, M., (1995) -,,Psihologia copilului’’, manual pentru clasa a XI-a-
școli normale, Editura Didactică și Pedagogică, București.
Jean J.Rosseau. Emil sau despre educație. Ed. Didactică și pedagogică, București, 1973
Mateiaș ,A. (2003), Pedagogie pentru învățământul preprimar – Program de dezvoltare
generală prin trata re diferențiată , București: Ed.Didactică și Pedagogică , R.A
Montessori M., „Descoperirea copilului”, București, EDP, 1984
Muntean, A. Psihologia dezvoltării umane. Ediția a III -a revăzută și adăugită, Iași, Ed.
Polirom, 2009
Muster, Dumitru. Metodologi a cercetării în educație și învățământ. Ed. Litera, București,
1985
Neacșu, I., Căprioară, D. (2015), Cercetarea în științele educației. Ghid metodologic –
operațional.Aplicații , Ed. Universitară, București
Nicola, I., (2002) – “Tratat de pedagogie școlară”, Editura Aramis, București.
Nicola, L., Drăgan, I., (1995) -“Cercetare psihopedagogică”, Editura Tipomur, Tg. Mureș.
Radu I. Jinga I., Istrate Elena. Manual de pedagogie. Editura ALL Educațional S.A.,
București, 1998
Savu -Cristescu, M.,Petrovici , M., (2010 ) , Comunicarea educațională -suport de curs,
FOREDU
Șchiopu U., Verza E., ( 1976) „Psihologia Jo cului”, EDP București,
Șchiopu, U., Verza, E., (1995) – “Psihologia vârstelor – ciclurile vieții”, Editura Didactică și
Pedagogică, București.
Vâsan T., Pintilie E.,( 1994 )„Jocuri didactice pentru însușirea corectă a limbii române de
către preșcolari”, EDP, București,
Verza E., ( 1985 ) „Omul, Jocul și Distracția”, ESE, București,
Verza, E., (1984 ), „Jocuri didactice pentru cunoașterea mediului și dezvoltarea vorbi rii”,
EDP, București,
Verza, E., (2000) -„Psihologia vârstelor”, Editura Pro Humanitas, București.

83

ANEXA 1
PROIECT TEMATIC: ,, EU/NOI ȘI LUMEA ÎNCONJURĂTOARE”
TEMA ANUALĂ DE STUDIU: ,,Cine sunt/suntem”
NIVELUL I (4 -5 ANI)
DURATA: 4 săptămâni
PERIOADA: 03.10.2016 – 28.10.2016
SUBTEME: 1) „În familie” ;
2) „La grădiniță”;
3) ,,Corpul meu”;
4) ,,Localitatea mea”.
ARGUMENT
„Exist, și sunt sigur de asta ! Dar știu atât de puține despre corpul meu și locul în
această lume. Sunt conștient că am p rimit în dar viată și vreau să aflu secretele ei.
Fiecare dintre noi, se naște într -o familie! Avem atât de multe întrebari. ”
Sunt afirmații pe care le spune orice copil. Pornind de la aceste premise și de la
principiile de bază ale drepturilor copilul ui, am dezvoltat proiectul ,, EU/ NOI ȘI
LUMEA ÎNCONJURĂTOARE” în cadrul căruia ne propunem să transmitem copiilor,
într-o manieră atractivă, informații accesibile despre corpul uman, familie, grădiniță și
comunitate.
RESURSE:
UMANE: – preșcolarii grupei mijlocii, cadre didactice, părinți, alte grupe de
preșcolari din unitatea noastră.
MATERIALE: – enciclopedie generală pentru copii, atlas anatomic, mulaje,
albume cu fotografii, vederi, aparat foto, cărți, reviste, imag ini PPT, CD player.

84

SUBTEME ALE PROIECTULUI

OBIECTIVE CADRU VIZATE :
 Domeniul Limbă și Comunicare
– Dezvoltarea capacității de exprimare orală, de întelegere și utilizare corectă a
seminificațiilor structurilor verbale orale.
 Domeniul Științe
– Dezvoltarea operațiilor intelectuale prematematice;
– Stimularea curiozității privind explicarea și întelegerea lumii inconjuratoare.
 Domeniul Om și Societate
– Educarea trasăturilor pozitive de voință și caracter și formarea unei atitudini
pozitive fat ă de sine și față de ceilalti;
– Cunoașterea și respectarea normelor de comportare în societate, educarea
abilității de a intra în relație cu ceilalți.
 Domeniul Estetic și Creativ
– Formarea capacităților de exprimare prin muzică;
– Stimulare a expresivității și creativității prin desen, pictură, modelaj.
 Domeniul Psihomotric
– Formarea deprinderilor motrice de bază și utilitar -aplicative.
– EU / NOI ȘI LUMEA
ÎNCONJURĂTOARE
ÎN FAMLIE

COR PUL
MEU LA
GRĂDINIȚĂ

LOCALITATEA
MEA

85

OBIECTIVE DE REFERINȚĂ VIZATE
 Domeniul Limbă și Comunicare
– Să participe la activitățiile de grup, inclus iv la activitățile de joc, atât în
calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor;
– Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să demonstreze că
l-a înțeles;
– Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite o semnificație.
 Domeniul Științe
– Să-și îmbogățească experiența senzorială, ca bază a cunoștințelor
matematice referitoare la recunoașterea, denumirea obiectelor, cantitatea
lor, clasificarea, constituirea de grupuri/mulțimi, pe baza unor însușiri
comune luate în considerare separa t sau simultan;
– Să recunoască, să denumească, să construiască și să utilizeze forma
geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri;
– Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătății și protecției
omului și a naturii.
– Să comunice impresi i, idei pe baza observărilor efectuate.
 Domeniul Om și Societate
– Să-și adapteze comportamentul propriu la cerințele grupului în care trăiește
(familie, grădiniță, grupul de joacă);
– Să cunoască și să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei
activități practice;
– Să capete abilitatea de a intra în relație cu cei din jur, respectând normele de
comportament corect și util celorlalți;
– Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
 Domeniul Estetic și Creativ
– Să redea teme plastice specifice d esenului;
– Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme
plastice;
– Să compună în mod original și personal spațiul plastic, utilizând materiale și
tehnici diverse alese de el;
– Să intoneze cântece pentru copii;

86

 Domeniul Psihomotr ic
– Să cunoască și să aplice regulile de igienă referitoare la igiena
echipamentului;
– Să-și formeze o ținută corporală corectă (în poziția stând, șezând și în
deplasare);
– Să fie apt sa utilizeze deprinderile motrice însușite în diferite contexte.
CENTRE DE INTERES deschise și materiale puse la dispozitia copiilor:
Bibliotecă:
– Caiete de lucru
– Fișe suport
– Coli de scris, creioane
– Albume, imagini
– Cărți, reviste, planșe
– Imagini PPT Artă:
– Carioca, acuarele, pensule
– Plastilină, planșete
– Coli de desen
– Carton color at
– Foarfece
– Lipici
Știință:
– Enciclopedie, album
– Jetoane reprezentând organele de
simț
– Jocuri
– CD, DVD, TV, radio
Joc de rol:
– Costume
– Jocuri creative fetițe, băieței.
– Set bucătărie
– Trusă doctor
– Păpusi, haine bebe.
Construcții:
– Cuburi de lemn
– Mozaic
– Lego Nisip si apă:
– Forme din plastic
– Unelte pentru nisip
– Lada support
– Nisip kinetic

Joc de masă
– Puzzle
– Tăblițe magnetice
– Cuburi cu imagini

87

CENTRUL TEMATIC – atlas anatomic, enciclopedie, vederi cu localități, albume de
familie.
Inventar de probleme:
Ce știu copiii despre temă:
 Suntem oameni;
 Știm cum arătăm:
 Avem o familie;
 Avem frați și surori…
 Mergem la grădiniță
 Ne-am născut și trăim în satul/ orașul…..
Ce nu știu copiii despre temă și vor să afle:
 De ce creștem?
 Cum se nasc copiii?
 Ce înseamnă v iața sănătoasă?
 Cum arată corpul nostru în interior?
 De ce suntem diferiți?

SCRISOARE DE INTENȚIE CĂTRE PĂRINȚI:

Stimați părinți,
Din dorința de a afla cât mai multe lucruri despre ei înșiși, copiii grupei
,,Gărgărițele” au propus derularea proiectului „Eu/noi și lumea înconjurătoare”. În
acest sens vă rugăm să ne sprijiniți cu atlase anatomice, fotografii, albume, filmulețe
realizate în momente importante din viața dumneavoastră sau orice alte mteriale ce
credeți că ne -ar putea fi de fo los.
Vă multumim pentru ajutor și vă invităm alături de noi.
Copiii grupei și doamnele educatoare.

88

SUBTEM A 1: ,,ÎN FAMILIE”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE – TURA I
Ziua/Data ADP ALA ADE
LUNI
3.10.2016
Întâlnirea de dmineață:
,,Cum ai petrecut
week-end-ul”
Rutină : Învățăm să
salutăm BIBLIOTECĂ:
Citim imagini cu familia
ARTĂ:
Casa în care locuiesc -desen
CONSTRUCTII:
,,Casa mea” DȘ; „Week -end în familie”
-convorbire

DPM:,,Cu familia în excursie”
-diferite forme de mers
MARȚI
4.10.2016
Întâlnirea de dmineață:
,, Cum ne comportam
la…”
(cumpărături)
Rutină: Învățăm să
salutăm STIINȚĂ:
Norme de comportare la
cumpărături
JOC DE ROL:
,,De-a magazinul”
ARTĂ:
,,Desenează și colorează ce ai
cumpărat” DLC:
„Sarea in bucate”
-lectura educatoarei

DEC :„Familia mea”
-auditie
MIERCURI
5.10.2016
Întâlnirea de dmineață:
,,Ce vreau eu și ce vor
ei?”
Rutină:Învățăm să
salutăm BIBLIOTECA:
Citim si selectam imagini cu
locuința mea
JOC DE MASA:
Sortare de imagini
NISIP ȘI APĂ:
,,Casa mea” DOS;DS:
„Cu familia la cumparaturi”
-reguli de comportare
civilizată
„Sorteaza ce ai cumparat dupa
cerinte”
-formă, marime
JOI
6.10.2016
Întâlnirea de dmineață:
,,Cine stă mai mult cu
tine”
Rutină:Învățăm să
salutăm
ȘTIINȚĂ:
,,Pregătirea rețetelor pentru
prăjituri”
JOC DE R OL:
,,De-a gospodinele – facem
prăjituri” DLC;DEC
,,Doi frați cuminți”
-memorizare
„Deseneaza cadourile primite
de la familia ta”
-desen

89

VINERI
7.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,Casa mea„ –
prezentarea locuinței
Rutină:Învățăm să
salutăm
BIBLIOTECĂ:
Completeaza corect -fise de lucru
JOC DE MASA:
,,Suntem harnci”
-Aseazăm mobilierul
DS;DOS:
„Construiește locuința folosind
figurile geometrice, dupa cum
iti spun”
-joc didactic
„Cartierul meu”
-machetă

.ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE – TURA a II –a

ZIUA DAT A ADP ALA ADE
LUNI 3.10.2016 Rutine :Învățăm să
salutăm;
Învăț să -mi așez
lucrurile. Citire de imagini cu familia.
,,Grupează membrii familei, după
cernțe”
,, casa de vis”
,,Week -end de familie” –
discutii libere
„Cu familia in excursie”
– desen
MARȚI
4.10.2016 Rutine :Învățăm să
salutăm;
Învăț să -mi așez
lucrurile. Norme de comportare și formule
de adresare la cumpărături –
observare, imagini suport, analiză. „Sarea in bucate”
-repovestire
Auditii cantece
MIERCURI
5.10.2016 Rutine :Învățăm să
salutăm;
Învăț să -mi așez
lucrurile. Semne grafice -personalizarea
albumului
,,Locuinta mea”
,,Construiește căsuța bunicilor” –
material divers „Cu familia la cumparaturi”
– reguli de comportare
„Sorteaza ce ai cumparat dupa
cerinte”
– forma, marime, culoare.
JOI
6.10. 2016 Rutine :Învățăm să
salutăm;
Învăț să -mi așez
lucrurile. ,,De ce avem nevoie pentru a
prepara…?”
,,De-a gospodinele” ,, Doi frați cuminți” – de E.
Farago -memorizare,repetare
VINERI
7.10.2016 Rutine :Învățăm să
salutăm; Ghic itori despre ce ne trebuie in
casa:,,casa mea” -decupare figuri „Construieste locuinta folosind
figurile geometrice, dupa cum

90

Învăț să -mi așez
lucrurile. geometrice
,,Suntem harnici, facem ordine în
sala de grupă”
iti spun” -fișă de lucru
„Cartierul meu”
-finalizarea lucrarii

SUBTEM A 2: ,,LA GRĂDINIȚĂ”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE -TURA 1
Ziua/Data ADP ALA ADE
LUNI
10.10.2016 Întâlnirea de
dmineață:
,,Bine ați venit la
grădiniță!”
Rutine :Cum ne
comportăm în sala de
grupă? BIBLIOTECA:
,,Citire de imagini cu grădiniță”
ȘTIINȚĂ:
Grupează juc ăriile după cerințe
CONSTRUCTII:
,,Rafturi pentru jucării” DS;DPM:
,,În lumea fermecată” -lectură
după imagini
,,Cu colegii la plimbare”
-diferite forme de mers
MARTI
11.10.2016 Întâlnirea de
dmineață:
,,De vorbă cu un
preșcolar”
Rutine :Cum ne
comportăm în sala de
grupă? STIINTA:
Roluri si responsabilitați în
grădiniță
JOC DE ROL:
,,De-a grădnița”
CONSTRUCTII:
Blocuri mari si mici
DLC;DEC
,,Grădinița”
-memorizare
,,Bună dimineața dragă
grădiniță”
-auditie cantec
MIERCURI
12.10.2016 Întâlnirea de
dmineață:
,,Ce avem voie și ce
nu”
Rutine :Cum ne
comportăm în sala de
grupă? BIBLIOTECA:
Citim si selectam imagini cu reguli
de comportare
ARTA:
Grădinița mea
JOC DE MASA:
Sortare de imagini DOS;DS:
„În vizită la grupa mică”
– reguli de comportare
„Sorteaza jucări ile celor mici
dupa cerinte”
-forma, marime,utilitate
JOI Întâlnirea de ȘTIINȚĂ: DLC;DEC

91

13.10.2016 dmineață:
,,Și eu am un loc în
această grupă?”
Rutine :Cum ne
comportăm în sala de
grupă? ,,Așează -l la locul potrivit”
JOC DE ROL:
,,De-a educatoarea” ,,Iedul cu trei capre” –
O. Pancu -lectura educatoarei
„Deseneaza mijlocul de
transport cu care a calătorit
Goe”
VINERI
14.10.2016 Întâlnirea de
dmineață:
,,Clasa mea”
Rutine :Cum ne
comportăm în sala de
grupă?

BIBLIOTECĂ:
,,Completeaza corect”
-fise de lu cru
JOC DE ROL:
Suntem ordonate
ARTĂ:
,,Clasa mea”

DS;DOS:
„Decorează sala de grupă dupa
cum iti spun”
-joc didactic
„Tablouri pentru sala de
grupă”
-lucrare colectivă decorativă
Ziua/Data ADP ALA ADE
LUNI
10.10.2016 Rutine :Cum ne
comportăm în sala de
grupă?
Cum ne comportăm la
masă?

Citire de imagini cu grădinița:
,,Grupează jucăriile după cerințe”
,,Rafturi pentru jucării cu
materiale la alegere” ,,În lumea fermecată” –
reprezentarea imaginii prin
desen
,,Cu colegii la plimbare”
-diferite forme de m ers
MARTI
11.10.2016 Rutine :Cum ne
comportăm în sala de
grupă?
Cum ne comportăm la
masă?
Norme de comportare –observare
,,Desenează și colorează jucăria
preferată” ,,Grădinița”
repetare
,,Bună dimineața dragă
grădiniță”
-auditie cantec

92

MIERCURI
12.10.20 16 Rutine :Cum ne
comportăm în sala de
grupă?
Cum ne comportăm la
masă? Poster cu reguli de
comportare:,,Așa da, așa
nu!”;,,Construiește căsuța
păpușilor” „În vizită la grupa mică”
– discuții în grup restrâns
„Sorteaza jucăriile celor mici
dupa cerinte”
-forma, marime,utilitate
JOI
13.10.2016 Rutine :Cum ne
comportăm în sala de
grupă?
Cum ne comportăm la
masă? ,,Spune ce obiect ai pipăit?”
-joc senzorial
,,De-a educatoarea” -jocuri inițiate
de copii ,,Iedul cu trei capre” –
O. Pancu -repovestire
„Deseneaza mijl ocul de
transport cu care a calătorit
Goe” -finalizare
VINERI
14.10.2016 Rutine :Cum ne
comportăm în sala de
grupă?
Cum ne comportăm la
masă? ,,Îmi scriu numele” -scriere pe
spații punctate
,,Suntem ordonați” -facem ordine
în sala de grupă „Decorează sala de grupă”
-lucrare colectivă cu tablourile
realizate de dimineață

SUBTEMA 3: ,,CORPUL MEU”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE – TURA I
Ziua/Data ADP ALA ADE
LUNI
17.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,Eu sunt…tu cine ești”
Rutine :,,Singurel mă
îngrijesc” BIBLIOTEC A:
Citim imagini din carti despre
corpul uman
STIINTA:
,,Grupeaza jetoane dupa cerinte”
DS;DPM
„Cine sunt eu”
-Observare
„Primul si ultimul”
-mers in coloană
-joc de miscare
MARTI
18.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,Ce culoare au ochii
mei”
Rutine :,,Singurel mă
îngrijesc” ARTA:
,,Deseneaza si coloreaza prietenul
tau”
JOC DE ROL:
,,De-a doctorul”
ȘTIINȚĂ: DLC;DEC
„Prietenii” de Dan Faur
-lectura educatoarei
„Un copil politicos”
-predare cantec

93

Studiem cu lupa
MIERCURI
19.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,De vorbă cu medicul”
Rutine :,,Singurel mă
îngrijesc” BIBLIOTECA:
Citim si selectam imagini cu reguli
de igienă personală
CONSTRUCTII:
,,Construieste ce dorești”
NISIP ȘI APĂ:
,,Amprenta” DOS;DS
„Sunt un copil ordonat”
-exercitii cu mat. individual
-activ itate practica
gospodareasca
JOI
20.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,Portretul mamei –
tatalui -fratelui…meu”
Rutine :,,Singurel mă
îngrijesc” STIINTA:
,,Așează -l la locul potrivit” –fișe
de lucru
BIBLIOTECA:
Exercitiu grafic
JOC DE ROL:
,,De-a farmaciștii ” DLC;DEC
„Sfatul degetelor” de Elena
Farago
-memorizare
„Deseneaza si coloreaza
obiecte de uz personal”
-desen
VINERI
21.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,Știu cine sunt”
Rutine :,,Singurel mă
îngrijesc” STIINTA:
,,Am si eu drepturi, chiar dacă sunt
doar un copil”
ARTA:
,,Autoportret” -pictura
DS;DOS
„Completeaza ce lipseste”
-părtile corpului
„Albumul clasei”
-aplicatie

ACTIVI TĂȚI DE ÎNVĂȚARE – TURA a II –a
ZIUA
/DATA ADP ALA ADE
LUNI
17.10.2016 Rutine :,,Singurel mă
îngrijesc”
Mă pregătesc de
plecare ,,Citire de imagini cu corpul
uman”
Puzzle – corpul meu „Cine sunt eu?”
-discuții libere
„Ce pot face cu mâinile și cu
picioarele”
-exercitii de gimnastică

94

MARTI
18.10.2016 Rutine :,,Singurel mă
îngrijesc”
Mă pregătesc de
plecare ,,Desenează și colorează prietenul
tău”
,,De-a dispensarul” „Prietenii” de Dan Faur
-consolidare
„Un copil politicos”
-repetare

MIERCURI
19.10.2016 Rutine :,,Singurel mă
îngrijesc”
Mă pregătesc de
plecare ,,Corpul omenesc – din jumătați,
intreg”
,,Asemanări si deosebiri”
„În vizi tă la dispensar”
-discuții libere
„Sorteaza jetoane si alcătuiește
grupe după cerințe”

JOI
20.10.2016 Rutine :,,Singurel mă
îngrijesc”
Mă pregătesc de
plecare ,,Așază -l la locul potrivit!”
,,Țăranul e pe câmp”
,,Batistuța” – jocuri de mișcare

„Sfatul degetelor” de Elena
Farago
-repetare
„Desenează si colorează
obiecte de uz personal”
-finalizarea lucrarilor
VINERI
21.10.2016 Rutine :,,Singurel mă
îngrijesc”
Mă pregătesc de
plecare ,,Completează corect grafismele”
Sunt o mica vedeta – interpretare
cante ce
„Completeaza ce lipseste”
-ex. cu material individual
„Albumul clasei”
-finalizarea lucrărilor

UNITATEA 4 : ,,LOCALITATEA MEA”
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE – TURA 1
Ziua/Data ADP ALA ADE
LUNI
24.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,Știu unde locuiesc?”
Rutine:,,Cum mă
comport pe stradă?” BIBLIOTECA:
Citim imagini din carți despre
localtatea mea/ noastră
STIINȚA:
,,Grupează jetoane după cerințe”
CONSTRUCȚII: DS;DPM
„Unde locuim?”
-Observare
,,Drumeție prin oraș”
-diferite tipuri de mers

95

,,Localitatea mea”

MARTI
25.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,Localitatea mea”
Rutine :,,Cum mă
comport pe stradă?” ARTA:
,,Desenează și colorează
localitatea ta”
JOC DE ROL:
,,De-a grădinarii”
ȘTIINȚĂ:
Ferestre și geamuri -puzzle DLC;DEC
,,Pe stradă” -memorizare
,,Frumoasă -i strada noastră”
– cantec

MIERCURI
26.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,De vorbă cu primarul”
Rutine :,,Cum mă
comport pe stradă?” BIBLIOTECA:
Scriu numele localității mele –
copiere după model
CONSTRUCȚII:
,,Construieste orașul tău”
-machetă
NISIP ȘI APĂ:
,,Casa mea” DOS;DS
,,În vizită la primărie” – reguli
de comportare
,,Sortează piesele și
construiește cu ele primăria
după cerințe” -cantitate, formă,
culoare
JOI
27.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,Harta localității mele”
Rutine :,,Cum mă
comport pe stradă ?” ȘTIINȚĂ:
,,Așează -l la locul potrivit” –fișe
de lucru
JOC DE ROL:
,,De-a turiștii” DLC;DEC
,,Darul lui Mihai” de Zenobia
Niculiță – lectura educatoarei
„Desenează si colorează
localitatea ta”
-desen
VINERI
28.10.2016 Întâlnirea de dmineață:
,,Eu sunt g hidul”
Rutine :,,Cum mă
comport pe stradă?” ARTĂ:
,,Casele de pe strada mea” -pictură
JOC DE ROL:
,,De-a primarul” DS;DOS
„Copacii de pe strada mea” –
pictură
,,Îngrijim parcul grădiniței”
-activitate gospodărească

96

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE – TURA II
ZIUA
/DATA ADP ALA ADE
LUNI
24.10.2016 ,,Cum mă comport pe
stradă”
Rutine :,,Cum ne
purtăm cu personalul
de îngrijire”
,,Citire de imagini cu localitatea
mea”
,, Grupează piesele după cerințe”
,,Unde locuim?”
-prezentare PPT
,,Ia-te după mine!” – joc de
mișcar e
MARTI
25.10.2016 ,,Cum mă comport pe
stradă”
Rutine :,,Cum ne
purtăm cu personalul
de îngrijire”
,,Desenează și colorează
localitatea ta”
,,De-a grădinarii”
,,Blocuri” -puzzle ,
,Pe stradă” – reprezentarea
poeziei prin desen
,,Frumoasa -i strada noastră” –
repetare

MIERCURI
26.10.2016 ,,Cum mă comport pe
stradă”
Rutine :,,Cum ne
purtăm cu personalul
de îngrijire”
Scriu numele localității mele
-lipirea literelor corespunzătoare
Vizionare -localitatea mea

„În vizită la primărie”
-discuții libere
„Sortează piesele și
alcătuiește cu ele primăria
după cerințe”

JOI
27.10.2016 ,,Cum mă comport pe
stradă”
Rutine :,,Cum ne
purtăm cu personalul
de îngrijire”
,,De-a turiștii„
,,Așază -l la locul potrivit”!

„Darul lui Mihai” -repovestire
„Desenează si colorează
satul/orașul tău”
-finalizarea lucrărilor
VINERI
28.10.2016 ,,Cum mă comport pe
stradă”
Rutine :,,Cum ne
purtăm cu personalul
de îngrijire”
,,Completează corect grafismele”
,, Casele de pe strada mea”
,,Copacii de pe strada mea” –
fișe de lucru
,,Parcul„ -discuții libere

97

ANEXA2
FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: A.D.D. Sex: M Vârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcola rul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.
Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de j oc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcin i de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri fol osind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

98

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)

Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: A. I. M. Sex: M Vârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă pre școlarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcin i de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăi ri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

99

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: B.G.S. Sex: M Vârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă p reșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarc ini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea uno r
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și tr ăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

100

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: C.M.S. Sex: M Vârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifes tă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei ș i trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

101

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: C.D.A -M Sex: F Vârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manife stă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvare a unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc câ t și în afara lor. X

102

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: C.A.V.A. Sex : M V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent ma nifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezol varea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă i dei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de jo c cât și în afara lor. X

103

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: C.S.M. Sex: F V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent mani festă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezol vă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolva rea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă ide i și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

104

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: C.E.I. Sex: F V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent man ifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezo lvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolv area unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă id ei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

105

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: D.C. Sex: F V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent mani festă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezol vă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolva rea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă ide i și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

106

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: D.D.Ș. Sex: F Vârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manif estă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolv ă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvar ea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc c ât și în afara lor. X

107

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: D.L.M. Sex: M Vârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifest ă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă s arcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

108

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: H.V.M. Sex: F Vârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manife stă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvare a unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc câ t și în afara lor. X

109

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: I.C.T. Sex: F Vârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manif estă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolv ă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvar ea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc c ât și în afara lor. X

110

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: I.E.N.. Sex: F V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent mani festă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezol vă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolva rea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă ide i și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

111

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: L.A.I. Sex: M V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent man ifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezo lvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolv area unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă id ei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

112

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: L.C.Ș. Sex: M V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent mani festă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezol vă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolva rea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă ide i și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

113

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: L.M. Se x: F V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent ma nifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezol varea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă i dei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de jo c cât și în afara lor. X

114

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: M.D.M. Sex : M V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent ma nifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezol varea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă i dei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de jo c cât și în afara lor. X

115

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: O.A.A. Se x: F V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent m anifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezo lvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de j oc cât și în afara lor. X

116

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: S.V.M.R. Sex: M V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecven t manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în r ezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își expri mă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații d e joc cât și în afara lor. X

117

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: T.D. Sex: F Vârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manif estă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolv ă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvar ea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc c ât și în afara lor. X

118

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 28. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: Z.E.A. Sex: F V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent mani festă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezol vă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolva rea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă ide i și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

119

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare inițială – etapa preexperimentală)
Data completării fișei de observație : 27. X. 2016
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: Z.V.A. Sex: F V ârsta : 4ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent mani festă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezol vă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolva rea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă ide i și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

120

CENTRALIZATORUL DATELOR CONFORM FIȘELOR DE OBSERVAȚIE
EVALUARE INIȚIALĂ
Nume
Preșcolari Comunicare
verbală Comunicare
paraverbală Comunicare
nonverbală Comunicare
interpersonală Total
punctaj
A.D.D 7 6 9 9 31
A.I.M. 6 6 5 6 23
B.G.S. 5 6 5 6 22
C.A.V.A. 6 3 4 6 19
C.D.A -M. 6 6 6 6 24
C.E.I. 9 8 10 9 36
C.M.S. 3 3 7 3 16
C.S.M. 7 5 5 7 24
D.C. 9 9 7 9 34
D.D.Ș. 8 6 9 8 31
D.L.M. 8 6 8 9 31
H.V.M. 7 6 6 8 27
I.C.T. 8 9 8 10 35
I.E.N. 3 3 9 5 20
L.A.I. 4 4 9 5 22
L.C.Ș. 8 8 8 9 33
L.M. 10 9 7 10 36
M.D.M. 8 7 7 9 31
O.A.A. 9 9 7 9 34
S.V.M.R. 6 6 7 8 27
T.D. 11 10 9 11 41
Z.E.A. 9 7 8 9 33
Z.V.A. 6 5 7 7 25

TOTAL PUNCTAJ
655

121

ANEXA3
FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: A.D.D. Sex: M V ârsta : 5ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportame ntul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

122

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: A.I.M. Sex: M V ârsta : 4 an i și 6 luni
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul co mportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, u tilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

123

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: B.G.S. Sex: M V ârsta: 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul com portamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.
Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, uti lizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de jo c. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind m imica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

124

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: C.A.V.A. Sex: M V ârsta: 4 ani si 6 luni
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșco larul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini d e joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în af ara lor. X

125

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: C.D.A -M. Sex: F Vârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcola rul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarci ni de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri fo losind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afar a lor. X

126

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: C.E.I. Sex: F V ârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini d e joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosi nd mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lo r. X

127

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: C.M.S. Sex: M V ârsta: 4 ani si 6 luni
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preș colarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.
Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în a fara lor. X

128

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘ COLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: C.S.M. Sex: F Vârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă pr eșcolarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarci ni de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și tră iri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și î n afara lor. X

129

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: D.C. Sex: F V ârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent man ifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezo lvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolv area unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă id ei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

130

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: D.D.Ș. Sex: F V ârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de f recvent manifestă preșcolarul comportamentul descris
: niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonați a în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situ ații de joc cât și în afara lor. X

131

FIȘĂ DE OSERV AȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: D.L.M. Sex: M V ârsta : 4 ani si 6 luni
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formel e de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gesti ca. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur ,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

132

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: H.V.M. Sex: F V ârsta : 4 ani si 6 luni
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

133

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Num ele copilului: I.C.T. Sex: F V ârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreci ază pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.
Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verba lă Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul ve rbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și coope rează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

134

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andree a
Numele copilului: I.E.N. Sex: F V ârsta : 4 ani si 6 luni
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației ;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a înt ări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate com unica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colabo rează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

135

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bul c) Oana -Andreea
Numele copilului: L.A.I. Sex: M V ârsta : 5ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației ;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a înt ări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate com unica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colabo rează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

136

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc ) Oana -Andreea
Numele copilului: L.C.Ș. Sex: M V ârsta : 5ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Com unicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întă ri
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comu nica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colabor ează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

137

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: L. M. Sex: F V ârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observ ației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

138

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe ( Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: O.A.A. Sex: F V ârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pe ntru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

139

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghio rghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: S.V.M.R. Sex: M V ârsta : 4 ani si 6 luni
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșco larul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris : niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul obs ervației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensit atea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor m esaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

140

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observa torului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: T.D. Sex: F V ârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru p reșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește inte nsitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în dive rse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

141

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele obs ervatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: Z.E.A. Sex: F V ârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pen tru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezul tatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folosește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmiter ea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

142

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numel e observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: Z.V.A. Sex: M V ârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic p entru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.
Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezu ltatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Foloseșt e intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transmite rea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sau î n diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

143

FIȘĂ DE OSERVAȚIE A PREȘCOLARULUI
(evaluare finală – etapa postexperimentală)
Data completării fișei de observație : 26. V. 2017
Numele observatorului: Ghiorghe (Bulc) Oana -Andreea
Numele copilului: M.D. M Sex: M V ârsta : 5 ani
Grădinița : G.P.N. “Lumini ța” com. Lumina
Grupa: mijlocie “ Gărgărițele ”
*Se notează cu X comportamentul caracteristic pentru preșcolarul supus observației;
*Se apreciaz ă pe o scală de la 1 la 4 cât de frecvent manifestă preșcolarul comportamentul
descris :niciodat ă – 1 , rar – 2, des – 3, întotdeauna – 4.

Forma de
comunicare Descrierea comportamentului
preșcolarului Rezultatul observației
1 2 3 4
Comunicare
verbală Utilizează formele de salut.
X
Rezolvă sarcini de joc, utilizând
comunicarea orală. X
Își exprimă gânduri, idei formulând
propoziții simple sau dezvoltate. X
Comunicare
paraverbală Folos ește intensitatea vocii pentru a întări
mesajul verbal. X
Utilizează intonația în rezolvarea unor
sarcini de joc. X
Folosește pauze în vorbire, în concordanță
cu mesajul transmis. X
Comunicare
nonverbală Folosește postura corpului în transm iterea
unor mesaje. X
Poate comunica un mesaj doar folosind
gestica. X
Își exprimă idei și trăiri folosind mimica.
X
Comunicare
interpersonală Inițiază conversații cu colegii.
X
Solicită explicații cu privire la cuvinte
necunoscute sa u în diverse situații. X
Colaborează și cooperează cu cei din jur,
atât în situații de joc cât și în afara lor. X

144

CENTRALIZATORUL DATELOR CONFORM FIȘELOR DE OBSERVAȚIE
EVALUARE FINALĂ
Nume
Preșcolari Comunicare
verbală Comunicare
paraverbală Comunicare
nonverbală Comunicare
interpersonală Total
punctaj
A.D.D 10 9 9 12 40
A.I.M. 9 9 7 11 36
B.G.S. 7 9 8 9 33
C.A.V.A. 9 7 7 9 32
C.D.A -M. 10 10 10 9 39
C.E.I. 12 9 10 12 43
C.M.S. 8 6 8 6 28
C.S.M. 12 10 9 10 41
D.C. 11 11 10 12 44
D.D.Ș. 10 10 10 12 42
D.L.M. 10 9 11 9 39
H.V.M. 9 7 8 9 33
I.C.T. 11 9 9 12 41
I.E.N. 5 4 9 8 26
L.A.I. 9 9 10 7 35
L.C.Ș. 10 9 9 12 40
L.M. 12 9 9 12 42
M.D.M. 11 9 9 11 40
O.A.A. 12 9 9 11 41
S.V.M.R. 9 7 9 9 34
T.D. 12 11 12 12 47
Z.E.A. 12 9 8 12 41
Z.V.A. 9 8 9 9 35
TOTAL
PUNCTAJ
229
199
209
235
872