Culturile arhaice ale Orientului [629597]

,
Culturile arhaice ale Orientului
Mijlociu ~i Mediteranei au dat
na~tere unui numiir mare de
ze~ ritualuri ~i concepte reli-
gioase. in mod paradoxal insii,
evreii -un popor fiirii insem-
niitate politicii -au construit
un sistem de idei religioase cu
impact exceptionaL
na~teau.
Hathor, zei1a
iubirii, este
reprezentata
sub infa,i~area
unei vaci.
Zeul-Soare Ra
(sus) avea cap
de ~oim. Thoth
(jos) cel cu cap
de ibis era zeul
in'elepciunii.
O Religia
vechilor egipteni
cuprindea 2000
de zei, cu infa,i~are
umana sau
animala -sau o
combina'ie intre
acestea. Tauret
(st3nga sus) era
zei,a-hipopotam,
protectoare a
femeilor care
lncercarea zadarnica a eroului de a lnvinge
moartea. Unul dintre basmele legate de aceas-
ta vorbe~te despre o mare inundatie care nimi-
ce~te toate fiintele, cu exceptia unui grup de
oameni refugiati pe o arca; asemanarea izbi-
toare cu povestea lui Noe din Biblie sugereaza
influenta puternica a conceptelor sumeriene
asupra religiei ebraice ~i asupra altor religii.
Puterea zeilor
Religia sumeriana era bazata pe nevoia muri-
torilor de a lmpaca puternicii zei ~i zeite prin
aducerea de ofrande generoase. Atitudinea de
spairrul a credincio~ilor era probabillegata de
campiile ~i terenurile deschise, expuse la
dezastre, cum ar fi inundatiile ~i invaziile din
afara; casta preotilor, care a monopolizat mij-
loacele de educatie pentru mult timp, aproape
ca lncuraja supunerea tirnidacatre divinitati, In
numele carora l~i lndeplinea serviciile.
La lnceput, fiecare ora~ avea propria zei-
tate; mai t:1rziu, unele zeitati care au devenit ~
mai populare au fost grupate lntr-un panteon .£
(familie sau monarhie a zeilor), constituind ~
astfel credinta unei lntregi regiuni. j
La fel de tipic era ~i modul In care pan-
teonul se dezvolta, facand fata aparitiei noilor
culte sau chiar a unor realitati politice. Un .;exemplu celebru a .fost promovarea lui .
Marduk, zeul ora~ului Babilon, In fruntea pan-
teonului In perioada In care Babilonul lnsu~i
a devenit puterea dominanta In Mesopotaffiia. ~
Schimbari asemanatoare au avut loc In ~
vechiul Egipt, al carui sistem religios complex ~exista de peste 3000 de ani. Cei 2000 de zei "'
ai acestei religii au luat formele tuturor crea-
~ ligia este rnai veche decat istoria.
Oallenii din Neandertal Ingropau
o11ii, practicand un fel de ceremonie
religioasa, iar dupa dispari1;ia lor, primii oa-
rneni "roodemi" procedau la fel. Se crede ca
splendidele picturi preistorice ce decoreaza
pe~terile din Altallira ~i Lascaux ar avea unele
legaturi rnagice ~i religioase cu vanatoarea.
Exista, de asemenea, o dovada putemica a
unui cult al unei zeite-mama In secolele
dinaintea apari1;iei prillelor civilizatii.
in prillele civiliza1;ii de acest gen, ~i anume
Summer, ora~ele au devenit probabil centre
ceremoniale In jurul anului 5000 (I.e.n.),
transformandu-se abia mai tarziu In comu-
nita1;i prospere. Prima mare epopee religioasa,
Ghilgalle~, a fost compusa In anul 2000
(I.e.n.), Insa trebuie sa fie rnult rnai veche.
in esent:1 o po:veste, Gilgalle~ reprezinta
una dintre preocuparile rnajore ale religiei,

ZEII $1 MITURILE LUMII ANTICE
devenit extrem de important, identificandu-se
probabil cu zeul Soare, Ra, ~i devenind astfel
conduc~toml divin, Arnon -Ra.
Un alt gen de legende il aveau ca protag-
onist pe zeul Osiris, care a fost ucis, apoi a
inviat datorita eforturilor sotiei sale Isis ~i a
fiului s~u Horns. Osiris a avut o importanta
O Barcile funerare
transportau mort,ii
spre locurile de
odihna ve~nica. Ele
jucau un rol impor-
tant in via'a de apoi
-mortul se trezea la
apus ~i calatorea
intr-o barca, urmand
direc'ia soarelui.
O Anubis, cel cu
cO
~
'5u
!!
~
~
"C
ffi
~
~
~
O Egiptenii credeau
in judecata de apoi.
Osiris, impreuna cu
un juriu format din
zei, cantareau inima
mortului.
O Piramida era
un mormant regal,
construit printr-o
munca deosebita,
asigurand nemurirea
regelui.
majora In religia egipteana, fiind judecatorul
de dupa moarte, avand puterea de ada sau a
lua viata etema.
Concep,ii asupra vie,ii de apoi
Conceptia sumeriana asupra vietii de apoi era
sumbra dar pentru egipteni aceasta repre-
zenta "dobandirea fericirii". Ca urmare, cea
mai mare parte a existentei egiptenilor era o
pregatire pentru moarte. Pe langa faptul ca
trebuiau sa duca o via~ cinstita, barbatul sau
femeia trebuiau sa aranjeze sa fie .mumificati,
sa,-~i aprovizioneze mormantul cu lirana adec-
vata ~i confort pentru etemitate ~i sa execute
ritualurile din Cartea Mortilor, pentru a fi
capabili sa 1nvinga pericolele calatoriei pe
taramul celalalt. Cele mai splendide morminte
au fost piramidele construite de regii celei de-a patra dinastii (2613-2494 1.e.n.). ,
Alti conduci[tori erau a~ezati dupi[ moarte
:in morniinte si[pate :in stancile Vi[ii Regilor .
Bunurile dintr-un singur mormant de acest
fel, cel al tamrului Tutarikhamon, au sci[pat
neatinse de jafurile puse la Qale de hotii de
morminte. Comorile gi[site m acest mormant,
:in anu11922, reprezintit cea mai senzationali[
descoperire arheologici[ a secolului.
Stabilitatea religiei egiptene a impresionat
profund popoarele care au intrat :in contact cu
aceasta; schimbi[rile ce au avut loc de-a lun-
gul anilor au implicat doar :inglobarea unor
noi culte :insi[ fi[r:l conflicte semnificative.
Singura exceptie a fost :in timpul domniei
faraonului Akhenaten (1369-1352 :i.e.n.), care
a promovat cultul unui singur zeu soare,
Aten, ~i a fondat un nou ofa~ de cult la
Amarna. Akhenaten poate fi privit din doui[
ipostaze: fie din cea a unui monoteist (ca~e se
:inchini[ unui singur zeu), fie din cea a finui
fanatic necruti[tor. Revolutia religioasi[ a lui
Akhenaten nu a d:Iinuit dupi[ moartea sa,
fortele ce i s-au opus fi[cand tot posibilul si[
:inli[ture memoria existentei lui.
Zei ~i mituri din Olimp
Zeii $i miturile grece~ti au fost influentate de
cele egiptene ~i asiatice, :insi[ s-au dezvoltat
:intr-un mod diferit. Acest lucru este important
deoarece, :incepand din secolul 4 :i.e.n., ideile
grece~ti :impreuni[ cu limba ~i cultura greaci[
s-au r:lspandit :in Orientul Apropiat, dupi[
pi[trunderea armatelor victorioase conduse de
Alexandru cel Mare. Mai tarziu, romanii au
cucerit Grecia fiind, la randul .1or, cuceriti de
cultura greaci[; aceasta a fost transmisi[ con-
secvent de-a lungul Mi[rii Mediterane precum
~i :in Galia ~i Britania, unde soldatii romani ce
slujeau pe langi[ Zidul lui Hadrian au ridicat
altare lui Jupiter ~i al Fortunei.
Zeii greci sunt denumiti de obicei
Olimpieni deoarece se credea ci[ ace~tia
locuiau pe Muntele Olimp :in Grecia. Printre
cei mai cunoscuti se nurni[r:l: Zeus -tatitl
zeilor, Athena -zeita :intelepciunii, Artemis –
zeita lunii ~i a vani[torii, Ares -zeul r:lzboiului
~i Afrodita -zeita iubirii. Romanii i-au denumit
pe echivalentii lor: Jupiter, Minerva, Diana,
Marte ~i Venus. Tr:lsi[tura distinctivi[ a zeilor
greci era reprezentatit de faptul ci[ ace~tia erau
umani, beneficiind :insi[ de puteri supranaturale
turilor cunoscute -om, animal, sau erau
prev~zuti cu capete de anirnale ~i corpuri
urnane -inclusiv Anubis cu cap de ~acal, pisi-
ca Bastet, Thoth cu cap de ibis, precurn ~i altii
sub 1nf~ti~area unor vaci, insecte ~i chiar
hipopotami.
Ca 1n Summer, casta preotilor era foarte put-
ernic~, 1ns;l suprernatia faraonului era rnai pre-
sus de aceasta, de vrerne ce el1nsu~i era con-
siderat zeu, ~i 1ncarnarea lui Horus cu chip de
~oim. Zeul Amon, protectorul ora~ului Teba, a
26
cap de ~acal, vazut
aici ca imbalsamatar .
Egiptenii credeau
ca dupa maarte
spiritul ramane in
carp, pe care imbal-
samatarii incercau
sa-1 pastreze pentru
tatdeauna.

~i nemurire. in prirnele scrieri (poemele epice
ale lui Homer, ce dateaza probabil din secolul
VII i.e.n.), ace~tia sunt prezentati ca fiind
pa1ta$i la gre~elile oamenilor ~i la rivalitatile
dintre ace~tia, implicandu-se cu placere in
razboaiele ~i intrigile lor. Aceasta umanizare a
zeilor era caracteristica perioadei mature a cul-
turii grece~ti, apartinand unei conceptii asupra
lumii in care f1inta umana reprezenta un stan-
dard. in sculptura greaca umanitatea este
asemenea zeitatii, iar in miturile grece~ti,
fiintele umane: -Hercule, Castor ~i Polux –
reu~esc adesea sa devina nemuritori.
Totu~i, religia greaca, cu zeii sai cateodata
nedemni ~i supu~i gre~elilor, cu o "biblie"
constand in doua poeme epice atribuite unui
singur poet, considerat o persoana reala, ne
pare azi greu de inteles. insa abundenta jert-
felor aduse la altare dovede~te faptul ca zeii ~i
zeitele emu luati in serios, ca personificari ale
f1intelor capabile de a schimba lumea. De ase-
menea, miturile grece~ti erau foarte numeroase
~i bogate, cuprinzand o gama larga de
subiecte: de la povestiri despre facerea lumii,
pana la "istorii" ale dinastiilor, razboaielor ~i "0
aventurilor. Puterea lor se datoreaza faptului ca ffi
au fost repovestite, pictate ~i dezbatute ~
neincetat, inca de pe vremea marilor dra-
maturgi greci, alimentand astfel cultura vestica.
Dorinta de a crede
Credinta in zeii Olimpului pare sa-~i fi pierdut
intensitatea in ultimele secole dinaintea erei
noastre, cu ~oate ca romanii continuau sa
practice cultul lui Jupiter ~i al restului mem-
brilor panteonului ca pe o datorie civica. Un
posibil motiv al acestui fapt era datorat nein-
crederii cu care oamenii i~i priveau destinele
in marile state ale epocilor elenistice ~i
O Altarul Atenei la
Delfi. Situat pe cele
mai joase culmi ale
Muntelui Parnas.
Delfi reprezinta cel
mai vechi sanctuar
din Grecia.
Preamarirea zeilor
din Olimp era o real-
itate religioasa in
Grecia Antica.
O Conform legen-
dei, lason trebuia sa
fure caierul de aur
de la regele Aietes
pentru a-~i recupera
regatul. Cu ajutorul
Medeei, fiica lui
Aietes (vazuta aici
alaturi de lason),
care era o vrajitoare
priceputa, acesta a
reu~it sa-~i atinga
scopul.
romane. Nu era vorba despre scepticism, ci
despre dorinta de credinta. Lumea din ultima
perioada a Antichi~til era dominat~ de culte
locale, religil ale misterului ce promiteau
practicantilor lor salvarea ~i nemurirea, pre-
cum ~i de zei din Egipt ~i din Orient, ale c~ror
culte s-au r:lspindit chiar ~i 1n Roma. Romanil
l~i manifestau des nemultumirile cu privire la
aceste tendinte, 1ns~ propria lor politic~ liber-
al~ le 1ncuraja; domici mai degrab~ s~ rezolve
decit s~ complice problemele vastului lor
imperiu, ace~tia acceptau u~or un mare
numar de zei mai ciudati, 1n propriullor pan-
teon, oferindu-le acestora onoarea cuvenit~.
Dorinta clasic~ de credinta a oamenilor
avea s~ fie 1ndeplini~ de o nou~ religie: cre,5-
tinismul, care a ap~rut pentru prima dat~ 1n
provincia roman~ Iudeea. Locuitorii acesteia
27

ZEII ~I MITURILE LUMII ANTICE
O Afrodita, zeita
O Zeus, prezentat
aici in prim-plan, era
conducatorul zeilor
din Olimp. Era al
~aselea copil al
Titanului Cronos,
care i~i mancase
ceilalti cop;;. Cand a
crescut mare, Zeus
l-a determinat pe
Cronos sa-i vomite
pe ace~tia. impreuna
cu Zeus, ei s-au ridi-
~ cat impotriva
~ Titanilor ~i au pus
stapanire peste
univers.
erau evreii, un popor care i~i dezvoltase deja
propriul sau crez monoteist (credinta intr-un
singur dumnezeu), foarte diferit de religiile din
Mesopotamia, Egipt ~i Grecia.
Istoria tinipurie a evreilor ne este cunoscu-
ta doar din propria lor coleqie de scrieri
istorice, religioase ~i mitice: Vechiul Testament
din Biblie a ajuns la forma sa fmala doar dupa
multe secole dupa evenimentele pe care le
prezinta. Potrivit acestora patriarhul ebraic,
Avraam, a parasit ora~ul Ur, stabilindu-se ulte-
rior in Canaan (Palestina). Urma~ii sai, israelitii,
au fost eliberati de sub stapinirea egipteana de
Moise, iar sub conducerea lui lo~ua au invadat
~i reocupat Canaanul, regiunea in care s-au sta-
bilit, ce a devenit cunoscuta sub numele de
Israel. Asemenea multor scrieri de acest gen,
aceste episoade celebre contin amintiri ale
accepta un loc in panteonul roman pentru
dumnezeul lor. Independehta lor i-a f~cut
antipatici, ins~ puterea ~i zelul credintei lor au
dus la cre~terea num~rului convertirilor in
toate a~ez~rile evreie~ti din Imp.eriul roman.
Cu toate acestea, in Iudeea, evreii erau subju-
gati de c~tre romani, tensiunile de natur~
politic~, social~ ~i religioas~ urmand s~ aparn
pan~ la sfar~itul secolului I i.e.n.
Pe lang~ patrioti (zelotii), nernbdatori s~
ridice armele impotriva romanilor, existau ~i
unele secte rivale, ca de exemplu saduceii,
care sprijineau legea, ~i fariseii, mai radicali
decat ace~tia, care interpretau legea lntr-un
mod liberal ~i predicau despre noi doctrine,
cum ar fi Ziua Judec~tii, in care oamenii \vor
fi luati la rnspundere pentru conduita lor din
timpul vietii de c~tre Dumnezeu, ~i invierea.
Scrierile descoperite in 1940, Manuscmele
de la Marea Moarta, dovedesc cat de putemic~
era agitatia religioas~ in acea perioada de timp.
Din punct de vedere politic ~i religios, Iudeea
se afla i~ pragul unor transform~ri dramatice.
~
~
~
~
~
~
28
Istorie universal~ 7- CMLIZATIA GREAcA
greaca a iubirii ~i a
frumuse,ii, figura in
multe dintre cele-
brele pove~ti mitice.
Romanii o adorau
sub numele de
Venus.
unor evenimente reale, ins~ nu se ~tie cat de
deforrnate au fost intre timp.
O rnare parte din evenimentele legate de
domniile primilor regi ai Israelului -Saul,
David, ~i Solomon -sunt adev~rate, iar du~-
.manii evreilor, filistenii, au existat cu sigu-
rant~, ajungand in Palestina (cuvantul provine
de la "filisten") in secolul 12 i..e.n. Dup~
moartea lui Solomon (930 i.e.n.), Israelul s-a
divizat in dou~ regate, Israel ~i Iudeea, care
aveau s~ simt~ in curand efectele datorate
a~ez~rilor lor la intersectia unor mari imperii.
Israelul a fost distrus complet de c~tre asirieni
in anul 722 i.e.n.
jn 587 i.e.n. babilonienii au cucerit Iudeea,
au jefuit Ierusalimul ~i i-au deportat pe evrei.
Acesta nu a fost ins~ sfar~itul. Unora dintre
evreii deportati li s-a permis repatrierea ~i
reconstruirea templului din Ierusalim; ace~tia
au dus 0 viat~ foarte grea, fiind majoritatea
servitori, pan~ la ocuparea Palestinei de c~tre
romani in 63 i.e.n., cucerire care a transforrnat
Palestina in provincia Iudeea.
Un dumnezeu atotputernic
jntre timp religia ebraic~ -iudaismul -a
reu~it s~ se disting~ de celelalte printr-o serie
de Ws~turi aparte. Durnnezeul evreilor a in-
cetat s~ mai fie local ~i limitat, fiind conceput
ca un durnnezeu unic, universal ~i atotputer-
nic. De asemenea, acesta nu era doar al
regilor ~i al preotilor. Probabil datori~ istoriei
tulburate a evreilor, religia nu reprezenta un
atribut al statului, ci exista ca o serie de cre-
dinte independente oferite tuturor prin inter-
mediul scripturilor, ~i interpretat~ ~i reinnoit~
de inv~tati ~i profeti, care puteau contrazice
autorit~tile, fie evreie~ti, fie sWine.
Evreii se considerau Poporul Ales, iar cre-
dinta lor intr-un singur durnnezeu nu putea fi
cbmpromis~ de alte religii, nici nu puteau
O Un mormant O Masca funerara
antic, cel al regelui din 1200 i.e.n. -de
David conform legen- pe vremea cand filis-
dei, supravegheaza tenii s-au stabilit pe
ora~ul lerusalim. coasta Canaanului.